* Timotei PrahoveanulEpiscop-vicar al

Arhiepiscopiei Bucuregtilor

Asezhni ntele romilne.gti

de la rcrusalim, brda n qi tirihon.Trecut si prezent

&,BASTLTCA

m"'?iif*'

oului episcop-vicarOrtodoxd Romdnd,

r al lerusalimului,,,

osul Ion cel Nou295-299;

,1896;irii de pe MunteletI;

stirea Neamf,19Z6;L al Arhiepiscopieiloxd Romhnd, CXIX

rp-vicar patriarhalt4),1-6,pp.159-168;

;tin ca arhiepiscop, pp.20-42;nferri", in: Biserica

piscop pensionar-12, pp.415-422.

CUPRINS

CuoAnt tnaintein loc de argumentUn pelerinajinchinat celui care stdpAnegte peste toate

Preocupirile Bisericii Ortodoxe RomAne de infiinfare a unuiaqezimAnt romAnesc la Locurile Sfintelniliatiz:e particulare pentru un aqezdmdnt romdnesc tn lara Sfilntd ....

Colectarea de mijloace bdnegti de cdtre Comitetul de iniliativd..............Cumpdrarea terenului gi inaintarea actelor de proprietate cdtre

Sfilntul 9inod........Trecerea dreptului de proprietate a terenului in Administralia Casei

Bisericii....Cercetarea modului de lucru a Comitetului de iniliatiad gi justificarea

sumelor colectate

Constituirea unui nou Comitet de ini[iatiod pentru o bisericd romknd

la lerusalimincetarea gi apoi reluarea demersurilor pentru o bisericd romdneascd

la Locurile SfinteVizita Patriarhului Miron Cristea la Locurile Sfinte........Cdldtoria nrhimandritului Filaret locu tn Orientul ortodox.....Misiunea epis copului Vis nrion al Hotinului la P atriarhia lerus alimului.Noi demersuri priuind un loc la lerusalimAlte demersuri pentru un Agezdmknt romdnesc ln Locurile Sfinte........

AgezdmAntul romAnesc de la lerusalim .............

Trnnscrierea titlului de proprietate a terenului pe numele PatriarhieiRomLne....

21

21

29

71

38

56

57

65

6773

77

82

95

L02

102

t Timotei Prahoveanul

leromonahul Gherasim Luca la lerusalim qi strkngerea de fonduri........ 1L4Colecta organizatd de Consiliul Central Bisericesc....:............... I20Construclia cdminului gi a bisericii romknegti ............... 127

Rechizilionarea cdminului de cdtre autoritdlile din Ierusalim ............... 145

Demersuri pentru scoaterea cdminului de sub rechizilie... .. 1,56

Preluarea imobilului de cdtre reprezentantul Patriarhiei Romdne ......... 175

Sfinlirea bisericii 1,86

Extinderea gi modernizarea cdminului........... 186

Schitul romAnesc Sffrntul loan Botezdtorul de la lordan............. 193

Primele demersuri pentru intemeierea unui ngezdmLnt romhnesc

pe oalea lordanului. Achizilionarea terenului ............ 210

Amenajarea grddinii de la lordan 216

Ceremonia punerii ptetrei de temelie a bisericii de Ia lordan 230

Construcliabisericii romdnegti de Ia lordan 240

inzestrarea gipictareabisericii 244

Demersuri priaind tnaoirea canonicd pentru sfinlirea bisericii..... 247

inchiderea schitului... 247

Posibilitatea redeschiderii schitului de La Iordan 251'

AqezimAntul romAnesc de la IerihonTranscrierea proprietd[ii pe numele Patriarhiei Romhne

Extinderea proprietdlit ................into cmir ea proie ctuluilnau gur area lucr drilorConstruir e a Ag ezdminfuluiConflictul cu P atr iarhia I erus alimului ..........

Viefuitori romAni in fara SfAnti......Vieluitori romfrni la Agezdmfrntul de la Ierusalim

Vieluitori romhni la schitul de la IordanIeromonahul Ioan Iacob........

253261.

272

278

281.

296

308

31.6

327

344

344

lsool

1,L4

120

127

L45

1.56

175

1.86

1,86

r............. 193esc

21021,6

230240244

247

247

251,

253261272

278

281,

296

308

A;ezimintele romAnegti de la lerusalim, Iordan gi Ierihon

Ieromonahul Juvenalie Strdinul 353Arhimandritul Paulin Popescu 360Ieromonahul Damian Stogu.... 365Iercidiaconul Veniamin Trifan 367Cdlugdrile romAnce viefuitoare la schitul de la Iordan 368Vieluitori romkni la Agezdmhntul de la lerihon. 371.

Delegafi patriarhali in Palestina qi superiori (apocrisiarhi) aiAgezimintelor romAneqti din lara SfAnti .. 375Delegali patriarhali 375

Protosinghelul Gherasim Luca (1930-1956)................ 375Ieromonahul Varlaam Chirild (1 aprilie 1937-L februarie 1938).... 381

Monahul Inochentie Moisiu (1939-1947)................ .........3865u-periorii agezdmintelor rsmdnegti de la Locurile Sfinte........ .. 389

Arhimandritul Victorin Ursache (1947-1956)............ 390

Arhimandritul Lucian Florea (1963-L974)................ 396

ArhimandrifulVasi1eCostin(1975-L979)............'...Arhimandritul PimenZainea (12 ianuarie-31 octombrie L978) ..... 400

Arhimandritul Vasile Cornild (1980-1982)................ 402

Arhimandritul Teofil Panait (1982-1985)................ 404

Arhimandritul lrineu Ilie Gavriil (1986-1,988).............. .. 406

Arhimandritul Irineu Chiorbeja (1988-1989)................ .. 409

Arhimandritul lrineu Pop (1989-1990) 411,

Arhimandritul Vincenliu Grifoni (1990-L994)............ 413

Arhimandritul loan Selejan (1 februarie-12 iulie 1994)........ 41,6

Arhimandritul leronim Crefu (1,994 -201.4)....... 417

Arhimandritul Timotei Aioanei ................ 419

Arhimandritul Teofil Andstdsoaie............. 420

Pelerinajul-dimensiuneaspiritualitifiiortodoxe............. 421.

lara SfAild: loc de aenerare gi pelerinaj pentru cregtini..... .. 423

MdrturiialeunorpeleriniromanihLocurileSfinte

316327

344344

lsotl

t Timotei Prahoveanul

Ierarhi ai SfAntului Sinod al Bisericii Ortodoxe RomAne... 426

Monahi gi clerici de m[ndstire............. 435

Clerici de mir gi profesori de teologie............ 441.

Personalitdli ale vielii publice romAnegti..:............... 463

Oameni de culturd gi artd 466

Alli inchinXtori la Locurile Sfinte 473

Concluzii 481,

Bibliografie............ 489

Anexa foto.......... 499

lrorl

rre--*----- .. ._ -_.-

rcate de subiecti-

rmAne un subiectnci problema re-zond de granitd,inte demersuri.

rurilor, numerosileauna cu emotie-a descoperit, ,,1a

prin l:rvierea 54om6ni n-a sldbit-au iubit gi le-aumpurile noastre.romAni au fdcut

rului i-au fost in-ivnd a pelerinilorr6negti gi apoi la;i la realizarea,Iarla Ierihon.

lara SfAntd, afldculta slujbele in:rcetarea Locuri-isericii, deschise:orfurile Patriar-ezdminte romA-

lrra o prezenld

nilor, eforfuriloro.

PREOCUPARILE BISERICII ORTODOXEROMANE DE NpTTI.ITARE A UNUI ASEZAUAxT

lrtl

ROMANESC LA LoCURILE spixll

preocupirile privind irtemeierea unui clmin romAnesc si a unei bise-I rici Ia Ierusalim sunt relativ recente, datAnd din a doua jumdtate a se-

colului al XIX-lea. in Brrut MediU cAnd leg5turile dintre PatriarhiaIerusalimului gi Jirile RomAne erau strAnse, romAnii ajutau acest patriarhatcu mosii gi mdndstiriirrdrinate, dar nu aveau ca obiectiv, in acel context istoric,cAndincd nu eistaubisericile nafionale, i:rtemeiereaunor aseziminte proprii.

Pelerinii romAni n-au lipsit niciodatd de pe tdrAmurile biblice, titlulde hagiu fiind unul de mare cinste. inchindtorii romAni la SfAntul Mor-mAnt au fost mentionali din vechime, voievozii nogtri, boierii si, mai tAr-ziu, negustorii acordAnd ajutoare din evlavia lor crestineascd, fiindincredinfali cd SfAntul MormAnt si toate Locurile Sfinte forrneaz|un pa-trimoniu comun al Ortodoxiei intregi, nu al unei natiuni oarecare. $iaceasta pentru cd nu se cunogtea principiul nationalitililor, o idee careprinde contur abia la sfArgitul secolului al XV[I-lea. in acest context is-toric gi politic al timpurilor moderne, sunt documentate, de la mijloculsecolului al XIX-lea, primele incercdri ale romAnilor de a intemeia uncdmin Ei un locag de inchinare propriu la Locurile Sfinte.

Initiative particularepentru un aqezimAnt romAnesc in lara SfAnti

O primd inifiativd privind un asezdmAnt romAnesc in Jara SfAntdaparline cdlugdrilor moldoveni Irinarh Roset si Nectarie Banu, uceniculsHu, monahi plecali de la Mindstirea Horaifa din Moldova, pentru a se

ffiE!6H.ii:i

f Timotei Prahoveanul

nevoi in oragul Nazaret. Dupd cinci ani petrecufi la Nazaret, intre 1g43-L847, cei doi s-au agezat pe Muntele Tabor, aflat in apropiere, loc undeviafa monahali se stinsese in urma vitregiilor veacurilor trecute, si auintemeiat un mic schit, in care s-au nevoit vreme de doisprezece ani. Lainceputul anului 1859, adunAnd ajutoare din tard., auiniliit reconstruireaunei biserici mai vechi din apropiere, datAnd, se pare, din secolul alXIII-lea, dandu-i hramul,,schimbarea Domnului la Fald".La26 decem-brie 1859, cuviosul Irinarh a trecut la Domnul, in vArstd de gB de ani,fiind ingropat in pronaosul bisericii incepute de el acolo16.

Dupi moartea starefului sdtl cuviosul Nectarie a fost hirotonit preofin1862, de cdtre Patriarhul Chirit al lerusalimului, fiind ridicat gi la vred-nicia de arhimandrit gi numit egumen al mdndstirii. in anii urmXtori aterminat de zidit biserica, un corp de chilii imprejur, trapeza si alte cld-diri. Totul a fost gata in 1892. Dupd o vietuire de 38 de ani pe Tabor (dincare 20 ca egumen), slujind in limba romAnd, arhimandritul Nectarie,simfindu-se bdtran si bolnav, s-a retras la Mindstirea ,,sfAntul sava" delAngi Betleem, unde si-a petrecut restul vielii, pAnd in 1900, cand a trecutla Domnul17.

Aceastd primH initiativd n-a avut implicafii imediate pentru romAniide la Locurile Sfinte, intrucAt, dupd retragerea cuviosului Nectarie, pa-triarhia Ierusalimului a numit un succesor grec. Dar asezdmAntul romA-nesc (ajuns apoi grecesc, sub ascultarea Mitropoliei Nazaretului) a fostcercetat de-a lungul anilor de numerogi pelerini venifi din !ard.

O altd inifiativ[ romAneasci a fost aceea a innoirii Mdnbstirii grecegti,,sfintii Arhangheli Mihail gi Gavriil" din Ierusalim, o aEezaremonasticdce data din secolul al IX-lea. Reparalia, inceputi in secolul al XIX-lea, afost continuatd in secolul al XX-lea, mindstirea devenind un fel de metocal pufinilor pelerini romAni care veneau in acele vremuri la SfAntul Mor-mAnt, mirturie stAnd pietrele din curtea mdndstirii si zidurile pe care se

16 Arhim. Nectarie BANU, ,liala unui imbundtdlit cdlugir romar; Irinarh Roset,',pp . 603-632; pp. 770-779 .

17 Arhim. Ioanichie BAuN, Pelerinaj In Mormfrntul Domnului,Ed. Episcopiei Romanului,1999, pp.750-152.

1", I

zatet, intre 1843-:opiere, loc undelor trecute, gi auisprezece ani. Lafatreconstruireae, din secolul al6".La26 decem-sti de 88 de ani,o15.

;thirotonit preofridicat qi la vred-r anii urmdtori a

apeza qi alte cld-

-i pe Tabor (dinrdritul Nectarie,ifAntul Sava" de00, cAnd a trecut

: pentru romAniilui Nectarie, Pa-zim6ntul romA-zaretului) a fostlin 1ari.[ndstirii greceEtiezare monasticdrlul aI XIX-1e4 a

lun fel de metocila SfAntul Mor-lurile pe care se

rAn, Irinarh Roset",

ismpieiRomanulut

Agezimintele romdneqti de la lerusalim, Iordan ;i Ierihon

vdd iscdlituri ale unor pelerini romAni ajunEi in Jara SfAnti pe la ince-putul secolului al XIX-lea. Aici rezidagi tdlmaciul Patriarhiei pentru ro-mani, Mihail Caralli, care cunogtea bine limba romani gi ii ajuta peromAni.

Mdndstirea avea in jur de 30 de incdperi pentru persoane, ziduri in-alte de piatr6, ca o cetate, gi o grddind in care egumenul cultiv a zarzava-turi qi flori, o parte fiind plantatd cu mdslini, ldmai, portocali, smochinigi migdali. Biserica mdndstirii - potrivit obiceiului locului - avea trei al-tare: unul principaf la mijloc, gi alte doud la dreapta gi la stanga. Cel dinstAnga, inchinat ,,SfAntului Sava cel Sfintit", a fost reparat si inzestrat cutoate cele necesare pentru sfintele slujbe, de cdtre o cdlugirif5 romAncdevlavioasS, maica Porfiria din Transilvania, iar in primdvara anului 1926 afost sfintit de un mitropolit grec gi destinat sd fie paraclis romhnesc. Candveneau preofi din far5, maica Porfiria ii poftea sd slujeascd aici. Acesta poatefi considerat primul altar romAnesc din Ierusalimls.

o altd inifiativd romaneasc5, de la sfArgitul secorului al XIX-lea, iiaparline unui preot de prin pdrlile Dobrogei, cunoscut sub numele dePdrintele Florea. NeavAnd copii gi apropiindu-se de bdtrAnele, s-a hotdrAtsd plece cu sotia qi si-gi petreacd restul viefii pe pdmantul Jirii sfinte.Acolo i-a venit greu sd stea printre greci sau arabi, cdci nu putea sd seinleleagd cu ei, gi reugind sd adune, pentru intaia oard, pe tofi romaniicare se gdseau la acel moment in Ierusalim, au inchiriat o casd mai mare,unde au locuit impreund. Aceasta a fost Casa romknelscd, dupd denumi-rea pe care i-au dat-o romAnii ce locuiau in ea, iar una dintre camere afost amenajatd ca paraclis, pentru slujbele in limba romAndle.

In aceasti situafie i-a gdsit pe romani reodor Burada, avocat Ei pro-fesor la Conservatorul din Iasi20, cAnd a ajuns la Ierusalim, la incepltul

18 Pr. Vasile PocITaN, ,,Un paraclis romAnesc la Ierusalim" ,inBiserica Ortodoxd Ro-mhnd,XLY (1927), 6, pp.335-337.

1e Pr. Athanasie Nncot1,4 ,,Locasurile de inchinare romAnesti de la Locurile Sfinte,,,p. 15.

20 Pelerin neobosit, Teodor T. Burada a fost un intelecfual polivalent, cunoscut mu-zician, jurist, folclorist qi etnograf, nu mai pulin istoric si literaf animator al teatruluiromAnesc. S-a niscut la Iaqi, la 15 octombrie 1839, ca descendent al unei vechi familii

l rzl

tl

I

f Timotei Prahoveanul

anului 1906.Impresionat de lipsa unui locaE propriu de inchinare gi aunui cdmiry s-a sfdtuit cu cei cA{iva compatriofi din asa-numit a Casd ro-mhneascd gi au hotdrAt sd se ocupe intens de construirea unei biserici ro-mAnegti la Ierusalim. Pentru strAngerea fondurilor necesare au fdcut apella cunosculii din !ard, cdrora le-au trimis scrisori, dar gi la pelerinii io-mAni sosifi in Jara SfAntd.

La 25 mai 1906, Teodor Burada, impreund cu mai mulfi romAnidin Bucuregti gi din tard, s-a adresat SfAntului Sinod al Bisericii or-todoxe RomAne, printr-o petilie, cu rugdmintea de a i se incuviinta

de aromAni stabiliti in Moldov4 unde bunicul ajunsese vornic. Tatdl sdu, profesorulTudorachi Burada, este autor al primei cdrfi de teoria muzicii (1829) gi intemeietor alcorului bdrbdtesc de la Biserica ,,Sfintii Atanasie qi Chiril" din IaEi, iar mama sa, MariaIsdcescu-Burada, a fost prima femeie traducdtoare de teatru in limba romAnd gi cunos-cdtoare a mai multor limbi strdine. Teodor Burada a invitat muzica gi limbite strdinein familie, apoi vioara cu Alexandru Flechtenmacher, Paul Hette Ei Eduard Hiibsch,pianul cu Constantin lonescu-Gross. $i-a lirgit orizontul cultural cu profesori de talialui V. A. Urechia - la limba si literatura romAnd -, Grigore Cobdlcescu - gtiinfele natu-rale -, Foulquier - limba francezd-, Starke - limba germand. Dupi absolvirea Facultdliide Drept din Iagi, cu calificativul eminente, s-a perfecfionat in domeniul muzical la Paris,fiind primul studentmoldovean la Consmtatoireimpuial demusique et d1clsmation (1861.-1865).A frecventat in acelagi timp Scoala de poduri gi gosele si Facultatea de Drept din Paris.A fost primul profesor de violind al Conservatorului din IaEi, infiinfat in 1860 de A.I.Crua si M. Kogdlniceantl si apoi profesor de teorie-solfegii la aceeasi institulie ieqeand,impreund cu Gavriil Musicescu, Eduard Caudella gi Titus Cerne. Teodor Burada a strd-bdtut aproape toate meleagurile din lume pe unde trdiau romAni. Avea Ei avantajul dea cunoaste limbi strdine, printre care greaca si turca. A fdcut in total 17 cdlitorii, pe carele-a descris cu minufioase detalii in cele 20 de relatdri publicate intre 1880-1915, in re-vistele: Archiaa, Conuorbiri Literare, Macedonia, ziarulRomdnul, Buletinul Societdlii de Geo-grafie, Analele Academiei Romdne, Buletinul de Arheologie,lstorie gi Folclor.A cdldtorit pestePrut, apoi in Transilvania gi in Dobrogea, la Muntele Athos, in Macedoni4 printre aro-mAni, apoi la rom6nii din gubernia Chersory din Rusia, gi prin satele romAnilor istrieni,in insula vegliea (Carc) qi in Bitinia (Asia Mica), la romAnii din Moravia, pe urmele po-pulaliei romAnesti din Carpafii Poloniei, in spe!5 in regiunea Szczecin, in Croalii giDalmali4 apoi in Palestina. A decedat la Iagi, in 1923. Ase vedea viorel Cosvra, ,,BuradaTeodor T.", inMuzicieni dinRomhnia.Lexicon, vol.I (A-C), Ed. Muzical6,1989,pp.235-241; vasile vAsnn, Profiluri de muzicieni romani sec. xIX-XX, vol. I, Ed. Muzicild,Bucuresti, 1986, pp.61-136; Iordan Dercu, Diclionarut etnologilor romdni, Ed. saeculum,Bucuresti, 32006, p. 17I.

lr+l

le inchinare gi a-numita Casdro-unei biserici ro-ile au fdcut apeli la pelerinii ro-

i mulfi romAnial Bisericii Or-i se incuviinta

tdl siq profesorul9) qi intemeietor alar malna sa, Mariaa romAnd si cunos-a gi iimbile strdine;i Eduard Hribsch,r profesori de taliacu - gtiinlele natu-bsolvirea Facultdliiul muzical la Paris,snutiun (1861-1865).

Je Drept din Paris.

{at in 1860 de A.I.i institufie iegeanS,ldor Burada a strd-vea si avantajul deL7 c676torii, pe care:e 1880-1915, in re-rul Societdlii de Geo-r. A cdldtorit pestedonia, printre aro-romdnilor istrieni,Lvi4 pe urmele po-:ecin, in Croatia giel Cosua, ,,Buradauzicald, 7989, pp.,1. I, Ed. Muzical5,6ni,Ed. Saeculum,

Aqezdmintele romAnegti de la lerusalim, Iordan qi Ierihon

sd strAngi bani cu condici de mi15 pentru zidireabisericii romAnesti laIerusalim2l.

in petilie etaprezentatd iniliativa lor gi dorin{a care ii anima: ,,Mul1idintre noi, cregtini ortodocsi romAni, in nemdrginita noastrd dragoste Eiveneratie pentru Hristos, care a venit pe p5mAnt sb ne rdscumpere deuneltirile diavolului, am mers la locurile sfinte scumpe crestinilor de laIerusalim, unde Domnul gi Dumnezeul nostru Iisus Hristos a petimit, S-aingropat gi a inviat. Si cu ce dor, cu ce dragoste am plecat din cdminelenoastre gi inimile ne vibreazd de bucurie la apropierea de aceste locurisfinte unde credeam a ne ruga Domnului impreund cu inchinltorii luiDumnezeu de acolo.

Ce rdu, ce mAhnire ne-a cuprins, insd, cAnd acolo, la Ierusalim, nuam gesit nici o bisericuld in care sd auzim si sd inlelegem irr limba noastrdromaneascd sfintele rugdciuni. Aproape toate popoarele crestine au bi-sericile lor la Ierusalim. Numai noi, poporul romAn, nu.

Intrigati de acest fapt Ei jignifi in demnitatea noastrd crestineascd ginalionald, ne-am tot gAndit cum am face gi cum am proceda ca mai cu-rAnd si vedemindltatd la Ierusalimbiserica romAneascdin care Dumnezeusd fie prosldvit gi rugat in limba noastre romAneascd.

Noi venim a Vd ruga cu nidejdea ca, pe de o parte, SfAntul Sinod sh

binecuvAnteze iniliativa noastr5, dAndu-ne voie in acest scop, cu o pan-tahuzd, a aduna sumele necesare zidirii unei biserici romAnegti la Ieru-salim, iar pe de altd parte, cu speranla cd gi SfAntul Sinod va fi mAndrude aceasti iniliativd a fiilor sufletegti ai Bisericii Ortodoxe RomAne si vaface tot posibilul spre a se vedea cAt mai curAnd realizatd aceasti a noas-tri sfAnti cerintd"zz.

Cererea inifiat5 de Teodor Burada si semnatd de mai mulli credin-cioEi23 a fost trimisd spre studiere si referire Comisiei de petiliuni a SfAn-

21 ArhiaaSfhntuluiSinod,Dosarll4ll906,f.253,petifiainregistratisubnr.3611906.22 Arhiaa Sfdntului Sinod,Dosar 11411906, f.648.""+23 Impreund cu Teodor Burada au semnat petilia gi Carolie Boldur, str. Frumoasd

m.49, Bucuregti; Acrivila Tinca, str. CAmpinanu nr. 48, Bucuresti; L. Nenciu, Calea Vic-toriei nr. 2I2,Bucureqti; Hagica Teodosia; I. Buiurga, Calea Rahovei nr. 53, Bucuregti;E.D. Simionescu; E. Burada; Iconom Gh. Endchescu; D. Neagu; Calipso Simionescu; V.

l"sl

4r

t Timotei Prahoveanul

tului Sinod, care si-a prezentat raportul in gedinfa SfAntul sinod din 5iunie L906, intrunit sub pregedintia Mitropolitului primat Iosif Gheor-ghian (30 noiembrie 1886 - retras la 29 martie1893; 8 decembrie 1g96 -decedat la24ianuarie 1909), care a propus ca petilionarii sd se adresezemai intAi onoratului Guvern, ,,ca sd binevoiascd a regula cu cei in dreptcele ce privesc la infiintarea unei biserici romAne la Ierusalim gi apoi Eisfantul sinod, cand va fi ingtiinlat de rezultat cd e favorabil, va da bine-cuvAntarea cerutd gi va face ca sd se elibereze pantahuza c1Jvenite"24.

in urma dezbaterilor gi a ldmuririlor date he mitropolitul Moldoveigi sucevei, Partenie Clinceni, SfAnful sinod a aprobat a se face ,,pdrtta-huzain toate eparhiile Regatului RomAniei in scopul ardtat mai sus, cucondiliunea ca tot ce se va strAnge intr-un cdtun sau comund sd se con-state prin incheiere de Proces-verbaf scris chiar in pantahu zE cupreofullocului gi cu un delegat al comitetului pentru zidireaunei biserici romAnela Ierusalim, iar tot ce se va strAnge pe un judef intreg se va consemna laCasa de depuneri, de unde se vor ridica cand se va obtine dreptul de aface bisericd Ei cu gtiinla IPS Preqedinte al SfAntului Sinod"2s.

in urma acestei hotirari sinodale, Teodor Burada incepe sd organi-zeze Ltn. comitet, fapt pe care il afldm dintr-o petilie adresatd la L6 oc-tombrie 1906 SfAntului Sinod, prin care i se comunicd infiintareacomitetului de iniliativd pentru zidirea unei biserici romAnegti la Ieru-salim gi, in acelasi timp, se cere inaltabinecuv6ntare giimputemicire de aputea aduna cu condici de mild atatin !ar6,, cAtgiin strdindtate mijlocele bX-negti,,trebuitore pentru zidireain sfAnta cetate Ierusalim a unei biserici or-todoxe romAne cu chilii gi, ajutAndu-ne Dumnezeu, qia altor agezdminte debinefacere"26.

Botez; Eufrosina Caton; Diac. D. simionescu; Aglaie Dimitriu; Aglaie Neagu; E. Nico-lau; Maria Dimitriu; Nicolea Predescu; Victoria Dimitriu. Arhiaa SQantutui iinod,Dosar77417906, f.648.

2a Arhiua Sfintului Sinod,Dosar 11411906, f.649.25 Arhiaa SfilntuIui Sinod,Dosar 1.1.411906, f.649..26 Arhiaa Sfftntului Sinod,Dosar 1,1411906, f. 651. Actul de constituire a fost autenti-

ficat de Tribunalul din lasi, sub nr. 178311906.

1"6 I

rtul Sinod din 5rat Iosif Cheor-:cembrie 1896 -Li sd se adresezer cu cei in dreptrsalim si apoi girbii, r.a da bine-r cut.enitd"2a.

oLitul Moldoveise face ,,pattta-itat mai sus, cunund si se con-euzi cu preotulbiserici romAneva consemna lane dreptul de ad"25.

cepe sd organi-resati la 16 oc-Licd infiintareanAnegti la Ieru-puternicire de arte mijlocele bi-unei biserici or-r asezdminte de

e Neagu; E. Nico-tului Sinod, Dosar

Aqezlmintele romAne;ti de la Ierusalim, Iordan qi lerihon

Teodor Burada cerea in petifia sa ca,,Preasfinti{ii chiriarhi dinRoma-nia gi OnorataAdministratiune a Casei Bisericii sd ne sprijine c4 prin ajutorullui Dumnezeu, sd.putem iegi la limanul dorl(27. Petiliei, Teodor Burada i-aanexat actul de constituire a Comitetului pentru zidirea unei biserici ortodoxeromknetn sffrnta cetate lerusalim, cu urmdtorul conlinut: ,,Noi, arhimandritjuvenalie Manolescu, preot Fotie oprea, ierodiacon savatie popa, Euge-nia Boldur, proprietarS, si reodor Burada, avoca! mai jos semnati, ro-mAni ortodocsi din legatul RomAniei, dorind a zidi o sfAntd bisericdortodoxd romAnd cu chilii gi, ajutAndu-ne DumrrezetL, Ei alte asezdmintede binefacere in sfAnta cetate Ierusalim, ne constituim in acest scop incomitet gi ne legdm inaintea lui Dumnezen, unul cdtre altul gi cu toliicdtre SfAntul Sinod al Sfintei Biserici Autocefale ortodoxe din RegatulRomAnia gi cdtre Onorabilul Minister al Cultelor Ei Instrucfiunii ca ofran-dele Ei banii ce se vor aduna in tara noastr5, RornAnia, gi in strdindtate,cu condici de mild, se vor depune la Casa de Consemnaliuni a lirii noas-tre, potrivit votului SfAntului sinod din gedinla din 5 iunie, si nu se vorridica de acolo decAt cu Etiinla SfAntului Sinod si a Onoratului Ministersi anume numai pentru zicerile mai sus pomenite.

Toate aceste clidiri vor fi puse sub nemijlocita autoritate a SfAntuluiSinod gi a onoratului Minister al Cultelor gi Instruc{iunii, care impreunivor ingriji pe viitor de soarta lor,Idrd ca noi, ostenitorii gi membri acestuiComitet, sd avem cAndva vreo pretenlie de folosire sau de proprietateasupra 1or.

Pentru regula gi siguranfa celor mai sus ardtate, noi, pe de o parte,declardm pe sufletul nostru si pe congtiinta noastrd ci vom lucra cu toatdrAvna gi buna credin!5 la strAngerea milelor pentru mdretul scop mai susardtat, iar pe de altd parte,ldsdm sfantului sinod puterea de a completaacest comitet in caz cAnd vreunul dintre noi sau cu tolii vom trece dinaceastd vialX sau cAnd am demisiona din acest comitet, fie prin numirein vreo funcliune sau prin retragerea din diferite imprejurdri"2s.

27 Arhiaa Sfdntului Sinod,Dosar 11417906, f.651.28 Arhiua Sfftntului Sinod,Dosar 11417906, f. 653. Actul este semnat de membrii co-

mitetului: Arhimandrit Juvenalie Manolescu, domiciliat in Ierusalim (Palestina), Preot

lrzl

rire a fost autenti-

1

t Timotei Prahoveanul

La petilie s-a anexat gi o copie dupd Procesul-verbal incheiat la 5 oc-tombrie 1906,princare Comitetul alege ca preEedinte pe Teodor Burada,ciruia urmau a i se adresa intreaga corespond-enld oficiald cu privire lastrAngerea ofrandelor si a banilor necesari pentru zidireabisericii2e. Pe-tilia gi cele doui anexe au fost trimise, spre studiu Ei propuneri, Comisieide petifiuni a sfAntului Sinod, formati din episcopul Gherasim al Ro-manului, raportor, Ei arhiereii Nifon Ploiegteanul gi Sofronie Craiovea-nul. Concluzllle raportului Comisiei au fost aprobate de plenul SfAntuluiSinod, in gedinla dtn24 octombrie 1906, iar la 28 octombrie acelasi ar9Cancelaria SfAntului Sinod a comunicat hotdrArea sinodald cdtre toateeparhiile, cdtre Administrafia Casei Bisericii gi lui Teodor Burada insuEi.Potrivit acesteia, s-a aprobat a aprobat cererea comitetului de initiativdgi i s-a acordat autorizarea cerutd de a putea strAnge, ,,atdtin pdzitul deDumnezeu Regat al RomAniei, cAt gi in afard din Rega! cu condici demita vizate de autoritdlile in drept, mijloacele binegti trebuitoare in sco-pul de azidi o bisericd ortodoxd romAnd cu chilii ql ajutAnd Dumnezeu,si alte asezdminte de binefacere in sfAnta cetate Ierusalim".

Fotie Oprea, domiciliat in Ierusalim (Palestina), Ierodiacon Savatie Popa, domiciliat inMdndstirea Neamt Eugenia Boldur, domiciliatd in Iagi, Teodor Burada, domiciliat inIagi. Semndturile membrilor Comitetului sunt confirmate de doi martori: Al. Dumitriugi Hagi Frumuzachi, domiciliali in IaEi, gi se incheie cu cAteva indicatii notariale: ,,Pentruca acest act de constituire a noastrd in Comitet s5 aibd putere inaintea oricdrei autoritdti,am rugat Onoratul Tribunal din Iagi de a-l autentifica. Actul de fald s-a fdcut in gapteexemplare, din care unul se va inainta SfAntului Sinod, unul Administrafiei Casei Bi-sericii gi cAte unul se va lua de fiecare dintre noi, membrii Comitetului. Fdcut in oragulIaqi, in 3 octombrie 1906".

2e Arhiaa Sfkntului Sinod,Dosar 11411906, f. 652. ,,Noi, arhimandrit Juvenalie Ma-nolescu, preot Fotie opre4 ierodiacon Savatie Pop4 Eugenia Boldur, proprietarS, giTeodor Burada, avocat mai jos semnafi, membri constituili in comitet, prin actul au-tentificat de Tribunalul judelean Iasi, Sectia III-4 nr. 1783 din 3 octombrie 1906, pentruzidkeaunei biserici cu chilii 9i, ajutAndu-ne Dumnezeu, gi a altor asezdminte de bine-facere in sfAnta cetate Ierusalim, intrunindu-ne in ziua de 5 octombrie 1906 pentru aalege dintre noi un presedinte acestui comitet, dupd consfituirea avuti in aceastd pri-vinfd, am ales in unanimitate de voturi ca preEedinte pe Dl. Teodor Burada, avocat.Drept care am incheiat Procesul-verbal de fatd, subscriindu-se de cdtre noi, membriicomitefului".

l18 I

incheiat la 5 oc-Teodor Burada,ald cu privire la:a bisericii2e. Pe-runeri, Comisieilherasim al Ro-ronie Craiovea-rlenul SfAntuluirbrie acelagi arydald cdtre toater Burada insugi.lui de iniliativddtinpdzitul de; cu condici debuitoare in sco-rrd Dumnezelj,artt .

'opa, domiciliat in'ada, domiciliat intori:Al. Dumitriunotariale: ,,Pentruoricdrei autoritdli,s-a f5cut in gapte

dstraliei Casei Bi-ui. Ficut in orasul

lrit Juvenalie Ma-ur, proprietard, sitet prin actul au-ibrie 1906, pentru:zdminte de bine-,rie 1906 pentru artd in aceastd pri-r Burada, avocat.itre noi, membrii

Agezimintele romAnesti de la Ierusalim, Iordan ;i lerihon

Comitetul era obligat, potrivit votului dat de sfantul sinod, ca su-mele binesti strAnse in comune sau judele sf, le depund imediat la Casade Consemnaliuni din Bucuregti, de unde puteau fi ridicate doar cu sti-rea si incuviinlarea presedintelui SfAntului Sinod30.

Colectarea de mijloace binegti de citre Comitetul de inifiativi

La 31 octombrie 1906, este aprobati pantahuza cu care urma sd sefacd colectarea sumelor; a fost eliberati de Mitropolitul Primat Iosif Gheor-ghian gi aprobatd prin jurnalul Consiliului de Minigtri nr.2.050 din 8 de-cembrie 1906, a primit drept de liberi circulatie pe timp de un ary prinea fiind invitate ,,toate autoritHtile administrative si comunale din larisH lase liber pe purtitorul acestei condici de a strAnge mijloace binegtipentru clidirea unei biserici ortodoxe romAne, cu chilii gi alte asezdmintede binefacere, in sfAnta cetate Ierusalim"31.

Pe temeiul celor de mai sus, Comitetul a tipirit la Tipograha ,,Gu-tenberg" din Bucuresti un Apel cdtre neamul romfrnesc, in care propovd-duia importanla ridicirii bisericii de la Ierusalim gi a altor asezdmintede care romAnii au nevoie in Cetatea SfAntd: ,,Incd demult s-a simtit ne-cesitatea de a se clddi in sfAnta cetate a Ierusalimului o bisericd ortodoxdromAneascS, cu chilii de locuitimprejur gi alte asezdminte de binefacere,care si fie de addpost gi pentru inlesnirea traiului romAnilor care mergdin evlavie in fiecare an, in num6r insemna! pentru inchinare la LocurileSfinte din Palestina, iar mai ales la SfAntul MormAnt al MAntuitoruluilumii Iisus Hristos. Pilda aceasta ne-au dat-o atAt popoarele celelalte or-todoxe, Precum gi cele eterodoxe care au reugit sd aibd astdziin Ierusalimfrumoase edificii Ei mdrefe institulii nationale, ce fac lauda neamului lor.Credem a fi aproape timpul ca gi noi romAnii sd avem biserica noastrdproprie€i casa noastrd de addpost spre lauda Domnului gi fala neamuluinostru. In acest scop, intindem mAna cu evlavie cdtre toti bunii cregtini,

30 Arhiaa Sfdntului Sinod,Dosar 77411906, f .658.31 Arhia a Sfdntului Sino d, D osar 2541 1906-1928, f . 19.

lrgl

1

t Timotei Prahoveanul

cerAnd tuturor sd binevoiascd a contribui cu cAt inima ii indeamnd gi pu-terile ii ajutd pentru desdvArgirea scopului urmirit,,32.

Pe contrapagind era imprimat textul pantahuzei, semnat de Mitro-poliful Primat Iosif, in care era mentionat faptul cd i se acordi comitetu-lui, din partea chiriarhiei, ca ,,pe timp de un an de zire, cu aceasta(pantahuza - n.n.) sd se facd apel la caritatea crestind din cuprinsul aces-tei de Dumnezeu pdzite eparhii in primirea comitetului, constituit prinactul legal autentificat de onor Tribunal Iagi nr. 1.78911,906, gi care estecompus, dupd cum se aratbin menfionata adresi a sfAntului sinod, dinpreacuviosul arhimandrit Juvenalie Manolescu, preoful Fotie Oprea, ie-rodiaconul Savatie Pop4 D-na Eugenia Boldur gi Dl. Teodor T. Burada"33.

in anii care au urmaf prin oiteneala membrilor Comitetului, s-auadunat qi primele sume de bani pentru zidirea unei biserici cu chilii laIerusalim, banii fiind depuEi la Casa de Depuneri gi Consemnatiuni, iarrecipisele inaintate spre gtiinld gi pdstrare la Cancelaria Sfantului Sinod.Intrunit in qedinlX plenarX la 1 mai L909, sub pregedinlia MitropolituluiPrimat Atanasie Mironescu (intronizat la 8 februarie 1909, retras la 2giunie 191,1), SfAntul Sinod a luat act de colecta fdcutd3a. potrivit docu-mentelor, arhimandriful Juvenalie Manolescu, membru al Comitetului,a depus doud recipise, in valoare de 1.000lei gi" respectiv, de 3.000 1ei35,

directorul ziaruluiUnirsersul, trei recipise, in valoare totald de 1.213lei,adunafi prin subscriptie publicd36, iar Teodor Burada, pregedintele co-mitetului" alte gapte recipise, in valoare totald de 7.5001ei32.

La 6 mai 1909, membrii comitefului au inaintat o scrisoare sfAntuluiSinod, prin care roagi sd se aprobe schimbarea destinaliei banilor adu-nali pAnd acum cu pantahuza, spre a fi folosifi, pe de o parte, la platachiriei localului pe care comitetul l-a inchiriat la Ierusalim pentru gdz-duirea pelerinilor romAni care vin sd se inchine la SfAntul MormAn! gi

32 Arhiaa Sfdntului Sinod, Dosar 25411906-1928, f .2.33 Arhiaa Sfkntului Sinod, Dosar 25411906-1928, f . 2v.3a Arhiaa Sfdntului Sinod,Dosar 11911909, f.70.3s Arhiaa Sfdntului Sinod,Dosar 17911909, f.6Ig.36 Arhiaa Sfkntului Sinod,Dosar 71911909, f.609.37 Arhiaa Sfkntului Sinod,Dosar 11911909, f.70.

l;ol