Ascensiunea lui Benito Mussolini

Benito Mussolini , fondatorul fascismului Italian s-a nscut la 29 iulie 1883 ntr-un mic ora din Nordul Italiei, la Predappio. Este cunoscut n toat lumea datorit regimului pe care acesta l-a adoptat dar i apelativului pe care acesta i l-a ales: Il Duce. Crescut ntr-o familie simpl, tatl lui era fierar i mama nvtoare, Benito i-a construit viziunea politic datorit tatlui su care era un socialist convins. Allesandro Mussolini, tatl lui Benito, idolatriza figurile naionaliste ale secolului al XIX lea transmindu-i i lui Benito viziunile politice.Benito a ajuns s fie conductorul Italiei datorit talentului su oratoric, cu care reuea s conving oamenii i s duc o foarte bun propagand. Experiena sa ca jurnalist, nainte de a deveni conductorul Italiei, l-a ajutat foarte mult n ascensiunea ctre comanda Italiei.Pentru a evita serviciul militar, Benito Mussolini a evadat n Elveia neavnd un loc de munc permanent. Aici a nceput s se familiarizeze cu ideile lui Friederich Nietzsche, ale lui Vilfredo Pareto (sociolog) i alea sindicalistului Georges Sorel. Ideile lui Georges Sorel l-au impresionat cel mai mult pe Mussolini, deoarece acesta dorea distrugerea democraiei liberale i capitalismului prin folosirea violenei, prin aciuni directe i grev general.n Eleveia ,Benito i-a nceput cariera ca jurnalist, devenind un membru activ al micrii socialiste italiene de aici lucrnd la ziarul L'Avvenire del Lavoratore. Aici organiza ntruniri, inea discursuri muncitorilor i mai lucra ca secretar al uniunii muncitorilor italieni din Laussane. n 1903 a pornit o grev general pentru care a fost deportat n Italia, poliia elveian vedea n el un pericol pentru societate.ntors n Italia, Benito Mussolini i-a continuat cariera ca jurnalist, iar n anul 1910 s-a ntors n oraul natal unde a editat sptmnalul Lotta di classe (Lupta de clas). n aceast perioad a nceput s publice din ce n ce mai mult devenind unul dintre cei mai proemineni socialiti ai Italiei. A publicat articolul Il Trentino veduto da un Socialist (Trento vzut de un socialist) n periodicul radical La Voce. A scris mai multe eseuri despre literatura german, cteva povestiri i un roman numit L'amante del Cardinale: Claudia Particella, romanzo storico (Amanta Cardinalului) scris mpreun cu Santi Corvaja i publicat n ziarul din Trento ,Il Popolo. Romanul avea o tent anti clerical i civa ani mai trziu a fost scoas din circulaie.n 1911 Mussolini a participat la o grev condus de socialiti mpotriva rzboiului italian din Libia. A fost nchis 5 luni de zile pentru c a numit rzboiul italian imperialist. Dup ce a ieit din nchisoare a fcut ca doi revizioniti din cadrul partidului socialist s fie dai afar, lucru ce i-a adus numirea ca redactor ef al ziarului partidului, Avanti!. n 1913 a publicat Giovanni Hus, il veridico ( Giovanni Hus, un adevrat profet), o biografie istoric i politic despre viaa i misiunea reformatorului ecleziastic ceh Giovanni Hus. Dei pornise cu idei marxiste, curnd Benito Mussolini a adoptat ideile lui Nietzsche, conceptele , i anti-egalitarismul.La nceperea Primului Rzboi Mondial, Partidul Socialist a decis s nu fie de acord cu susinerea rzboiului, inclusiv Mussolini care a i publicat un articol Jos cu rzboiul.Rmnem neutrii., dei gndurile lui Mussolini nu erau acceleai cu ceea ce publicase el. Credea c odat cu Primul Rzboi Mondial italienii s-ar fi putut elibera de sub dominaia austro-ungar. Datorit acestor idiei, Mussolini a intrat n conflict cu socialitii i a fost dat afar din partid. In martie1919, dupa incheierea Primului Razboi Mondial, M. a pus bazele Miscarii Fasciste (denumirea provine de la fasciile romane, simbol al puterii in Roma antica). In anii tulburi de la sfarsitul razboiului aceasta grupare politica nationalista, antisocialista si antiliberala a atras rapid o parte a populatiei debusolate de razboi, dar si multi industriasi si bancheri care se grabeau sa ii asigure sprijin financiar. Partidul lui M. era vazut ca o alternativa posibila fata de pericolul raspandirii ideilor comuniste in randul italienilor.Mussolini a fost un iubitor al discursurilor publice. Cel mai mult timp i l-a petrecut creendu-i propagand , indiferent dac era n ar sau n afara ei, iar experiena sa ca jurnalist l-a ajutat foarte mult. Presa, radioul, educaia, filmele, toate erau atent supravegheat ndeaproape pentru a promova fascismul ca fiind doctrina secolului XX.In urma Marsului asupra Romei organizat de M. impreuna cu adeptii sai, regele Italiei, Victor-Emmanuel al III-lea, a acceptat sa-i incredinteze liderului fascist formarea unui guvern de coalitie, la 28 octombrie 1922. Procesul de acaparare a puterii de catre fascism era practic incheiat. Italia a devenit un stat totalitar, in care mijloacele de comunicare in masa erau cenzurate, partidele si sindicatele erau interzise, intreaga viata politica gravitand in jurul Partidului Fascist, proclamat partid unic, si a conducatorului sau, Il Duce. In teritoriu, partidul era sustinut de organizatiile paramilitare ale Camasilor Negre si Balillas (ale adolescentilor). Conceptia lui M. despre statul fascist, expusa in Doctrina fascismului, este edificatoare: Pentru fascism totul se afla in stat, nimic uman sau spiritual nu exista in afara statului. In acest sens, fascismul este totalitar, iar statul fascist, sinteza si unitate a tuturor valorilor, interpreteaza, dezvolta si da forta vietii intregului popor . Fascismul este inamicul sindicalismului. Indiviziiformeaza clasele in functie de interesele lor; ei sunt sindicalizati dupa diferitele activitati economice care au interese asemanatoare; dar inainte de toate ei fac parte din Stat.Mussolini a transformat Italia intr-un stat corporatist in care, odata sindicatele desfiintate, patronii si muncitorii au fost organizati in grupuri de interese economice comune (pe domenii de activitate) aflate sub controlul strict al partidului. De altfel, intreaga economie italiana era strict dirijata de stat, care finanta marile grupuri industriale. Totodata, a stins vechiul conflict dintre Biserica si stat, prin acordul de la Lateran (1929) in urma caruia era recunoscuta independenta Vaticanului.Pe plan extern, Mussolini a adoptat o politica agresiva, in concordanta cu pretentiile de mare putere ale Italiei fasciste: in 1935- 1936 Italia ocupa Etiopia (in ciuda opozitiei Societatii Natiunilor), din 1936 se implica in Razboiul civil din Spania in sprijinul fascistilor lui Franco, in 1939 trecea la invadarea Albaniei. O data cu ascensiunea nazismului la putere in Germania (1933), Mussolini a devenit aliatul lui Adolf Hitler.Italia lui Mussolini a participat la al Doilea Razboi Mondial, de partea Germaniei, incepand din iunie 1940. In iulie 1943, in conditiile debarcarii anglo-americane in Italia, regele Victor-Emmanuel al III-lea a luat decizia demiterii lui Mussolini si arestarea acestuia. La 3 septembrie 1943 Italia semna armistitiul cu Natiunile Unite. Eliberat de o trupa germana, Mussolini a fost dus in Germania, iar dupa o intrevedere cu Hitler a fost pus in fruntea unei Republici-marioneta, constituita sub control german in nordul Italiei. La 28 aprilie 1945, partizanii italieni i-au capturat pe Mussolini. si amanta sa Clara Petacci si i-au executat la Giulino di Mezzegra, langa lacul Como.Benito Mussolini a fost i starul Italiei n perioada n care a condus-o. Cultul personalitii i propaganda pe care a fcut-o l-a fcut s fie astfel. Curajos, carismatic, un foarte bun vorbitor i scriitor dedicat cauzei sale, a reuit s implementeze fascismul n miniile italienilor , uneori, doar prin discursurile pline de motivaie i entuziasm.