ARTERA AORTA

Îsi are originea în ventricolul stâng, la acest nivel prezentând valvulele semilunare. În continuarea traiectului său prezintă o dilatare, numită Bulbul Aortei, ce este format din 3 proeminente hemisferice, cărora le corespund în interior 3 depresiuni, ce se numesc sinusurile aortei.

Traiectul aortei împărţir în 3 segmente:

a) Aorta ascendentă,b) Crosa aortei,c) Aorta descendentă, care prezintă 2 porţiuni: toracică şi

abdominală.

A. AORTA ASCENDENTĂ

Prezintă ca limita inferioară orificiul arterial al ventricolului stâng. Limita superioară este reprezentată de emergenta trunchiului arterial brahiocefalic.

Cu o lungime de aproximativ 5-6cm, aorta ascendentă este în întregime intrapericardic, ea fiind cuprinsă împreună cu Artera Pulmonară într-o teacă comună formată de pericardul seros.

Realizează următoarele raporturi:

ANTERIOR cu pericardul, glanda Timus şi peretele toracic anterior,

POSTERIOR cu faţa anterioară a celor 2 atrii, LATERAL STÂNGĂ cu artera pulmonară. LATERAL DREAPTĂ cu auriculul drept şi vena cavă superioară.

1

Din aorta ascendentă se desprind 2 ramuri: artera coronară dreaptă şi artera coronară stângă.

B. ARCUL (CROSA) AORTEI

Are formă curbă, cu concavitatea orientată inferior spre pediculul pulmonar stâng.

Topografic este situată în mediastinul posterior, realizând următoarele raporturi:

ANTERIOR: faţa medială a plămânului stâng, pleura mediastinală a plămânului stâng, nervul frenic stâng, nervul vag stâng şi nervii cardiaci,

POSTERIOR: traheea, esofagul, ductul toracic, SUPERIOR: trunchiul venos brahiocefalic stâng,

La acest nivel din crosa aortei se desprind 3 ramuri voluminoase, care în ordinea emergentei lor sunt: trunchiul arterial brahiocefalic, artera carotidă comuna stângă. Artera subclaviculară stângă.

INFERIOR: artera pulmonară stângă, cu bronhia stângă.

Limita proximală este dată de originea trunchiului arterial brahiocefalic. Limita distală este reprezentată de ligamentul arterial.

C. AORTA DESCENDENTĂ

Începe la nivelul istmului aortic, corespunzător insercţiei ligamentului arterial.

Ea prezintă 2 porţiuni:

a) Aorta toracică,b) Aorta abdominală (delimitate de muşchiul diafragm).

2

AORTA TORACICĂ:

Este situată în planul profund al mediastinului posterior, fiind în raport cu coloana vertebrală. Are un traiect descendent, uşor oblic în jumătatea superioară, vertical în jumătatea inferioară.

Realizează următoarele raporturi:

ANTERIOR cu bronhia stângă, cu venele pulmonare stângi, cu nervul vag stâng, cu pericardul fibros, cu esofagul,

POSTERIOR cu unghiul costovertebral stâng, cu feţele anterioare ale corpurilor vertebrelor T₇-T₁₀.

LATERAL (dreaptâ şi stângă) cu pleurele mediastinale acestea pătrunzând în aorta şi esofag, respectiv între vena azigos şi esofag, formând 2 funduri de sac interaortico-esofagian şi azigo-esofagian.

Ramurile: sunt de calibru redus, ele împărţindu-se în:

a) Ramuri parietale, destinate pereţilor cutiei toracice, fiind reprezentate de arterele intercostale posterioare (III-XI),

b) Ramuri viscerale: arterele bronhice, arterele esofagiene, arterele pericardice.

TRUNCHIUL ARTEREI PULMONARE

Îşi are originea în ventricolul drept, unde în porţiunea sa incipientă de la nivelul conului arterial, este prevăzută 3 valvule semilunare. Are o lungime de aproximativ 4,5-5,5cm, şi un Ø de 2,5cm.

Dintre cele 3 mari vase sanguine, ce alcătuiesc etajul mijlociul al mediastinului anterior, artera pulmonară se află dispusă în stângă, aorta la mijloc, iar vena cavă superioară în dreaptă.

3

Prin intermediul pericardului şi a pleurei artera pulmonară vine în raport anterior cu sternul, coastele şi spaţiile intercostale. Posterior vine în raport cu artiul stâng şi cu bifurcaţia traheei.

Trunchiul arterei pulmonre prezintă 2 porţiuni: intrapericardiacă şi extrapericardiacă. În această ultimă porţiune trunchiul arterial se împarte în 2 ramuri: artera pulmonară dreaptă şi artera pulmonară stângă.

A. ARTERA PULMONARĂ DREAPTĂ

Are un traiect oblic ascendent spre dreaptă şi intră în consistentă pediculului pulmonar drept, unde realizează raporturi intrapediculare cu: bronhia principală dreaptâ (posterior), venele pulmonare drepte (inferior), arterele şi venele bronhice (posterior).

Extrapedicular vine în raport posterior cu nervul vag drept şi cu vena azigos, iar anterior cu vena cavă superioară. Toate elemente pediculului pulmonar sunt învelite de către pleura parietală, care la acest nivel se reflectă şi continuă cu pleura viscerală.

Artera pulmonară dreaptă se împarte în 3 ramuri pentru cei 3 lobi ai plămânului drept, ramuri care se divid în ramuri segmentare.

B. ARTERA PULMONARĂ STÂNGĂ

Are un calibru mai redus decât artera pulmonară dreaptă. Trece inferior de arcul aortic, de care este unită prin ligamentul arterial.

În pediculul pulmonar artera este situată antero-superior de bronhia principală stângă, în timp ce venele pulmonare stângi sunt dispuse inferior de arteră, iar vasele bronhice sunt situate posterior.

În general, ramurile arterei pulmonare stângi urmăresc mai fidel diviziunile bronhiilor comparativ cu artera pulmonară dreaptă.

4

C. VENA CAVĂ SUPERIOARĂ

Colectează sânge venos de la nivelul extremităţii cefalice, a membrului superior şi a toracelui.

Se formează prin unirea celor 2 vene brahiocefalice drept şi stâng, la nivelul feţei posterioare a coastei I dreaptă, de unde are un traiect descedent, paralel cu marginea dreaptă a sternului, perforează pericardul şi se deschide în atriului drept.

Are o lungime de 6-8cm, si un Ø de 2-2,2cm.

Raporturi:

a) În segmentul extrapericardic: ANTERIOR: marginea dreaptă a sternului, coastele

1,2,3 din dreaptă şi spaţiile intercostale, POSTERIOR: traheea, bronhia dreaptă, MEDIAL: aorta ascendentă, LATERAL: faţa medială a plămânului drept.

b) În segmentul intrapericardic ANTERIOR: auriculul drept, POSTERIOR: trunchiul arterei pulmonare şi venele

pulmonare, MEDIAL: aorta ascendentă, LATERAL: faţa medială a plămânului drept.

VENA AZYGOS

Este un mare trunchi venos colector, dispus în mediastinul posterior, anterior de corpurile vertebrelor toracale.

5

Lateral stângă vine în raport cu canalul toracic limfatic, cu esofagul şi cu aorta descendentă.

Originea este reprezentată în fapt de continuitatea cu vena lombară ascendentă dreaptă, care se formează în regiunea abdominală posterior de insercţiile muşchiului psoas pe fibrocartilajele intervertebrale şi anterior de ramurile anterioare ale nervilor lombari. Are un traiect ascendent, străbate muşchiul diafragm între stălpul medial şi stălpul intermediar pătrunde în torace, unde se continuă cu vena azigos. Aceastp continuă traiectul ascendent vertical, înconjoară superior pediculul pulmonar al plămănului drept şi drenează în vena cavă superioară.

VENA HEMIAZIGOS

Îşi are originea în vena lombară ascendentă stângă.

Este dispusă longitudinal pe flancul stâng al coloanei vertebrale simetric şi cu un teritoriu de colectare asemănător venei azigos.

Prin 2 vene dispuse transversal vena hemiazigos realizează 2 anastomoze venoase cu vena azigos.

Prezenţa celor punţii venoase transversale împart traiectul venei hemiazigos în 2 segmente:

a) Un segment caudal, reprezentând vea hemiazigos propriu-zisă,b) Un segment cranial, ce constituie vena hemiazigos accesorie,

care drenează în vena azigos.

Principalele aferenţe ale venelor azigos şi hemiazigos sunt venele intercostale, care primesc ramuri dorsale, ce drenează sângele de la

6

muşchii jgheaburilor vertebrale şi ramuri spinale, ce colectează sângele venos al canalului vertebral.

CANALUL TORACIC –stâng

Reprezintă cel mai important colector al sistemului limfatic.

Îşi are originea în cavitatea abdominală, corespunzător vertebrei L₂, printr-o porţiune dilatată – cisterna CHZLI – cisterna Peguet, care constituie porţiunea abdominală a canalului. La acest nivel are un Ø de 5mm şi o formă variabilă, fiind în raport posterior cu corpul vertebrelor lombare şi anterior cu aorta abdominală. De la nivelul cisternei canalul toracic are un traiect ascendent, străbate muşchiul diafragm prin orificiul aortic, pătrunde în torace, unde se angajează pe flancul drept al coloanei vertebral. Îşi contină traiectul ascendent până la nivelul vertebrei T₄, unde îşi schimbă direcţia, orientându-se spre flancul stâng al coloanei vertebrale. După un parcurs de 30cm, ajuns la nivelul vertebrei C₇, canalul toracic descrie un arc, orientat postero-anterior şi supero-inferior cu o lungime de 5cm şi în final se varsă în cofluentul venos stâng, format prin unirea venei jugulare stângi cu vena subclaviculară stângă.

Canalul toracic primeşte următorii afluenţi: trunchiul lombar, trunchiul limfatic intestinal, vasele limfatice ale peretelui toracic stâng, trunchiul subclavicular stâng, trunchiul limfatic stâng şi trunchiul bronhio-mediastinal stâng.

7