arta suprema

8
„Arta supremă a profesorilor este de a trezi bucuria exprimării creatoare și bucuria cunoașterii,căci scopul educației ar trebui să fie pregătirea unor oameni care să acționeze și să gindească independent și care,în același timp,să vadă în slujirea comunității realizarea supremă a vieții lor.” Albert Einstein 1.Gîndirea critică Cele mai influente definiții ale gîndirii critice din sec XX,care trasează astăzi dimensiunile conceptului de gîndire critică este concepția lui J. Dewey.A lătu ri de conc epţii le antice care pornes c de la Socrate, de acum 2000 de ani,conceptul modern de gîndire critică este trasat de John Dewey filosof,psoholog și educator.Acesta în cartea sa Cum gîndim propune termenul de gîndire reflexivă. Autorul foloseşte termenul de gândire reflexivă pentru a descrie acest concept ca fiind considerarea activă, atentă şi perseverentă a unei opinii sau a oricărei forme de cunoaştere în lumina dovezilor care le susțin şi a concluziilor pe care doresc să le întemeieze. Dewey consideră gândirea critică ca fiind în esenţă un proces activ, adică gândim lucrurile pentru noi, punem întrebări pentru noi, să găsim informaţii relevante pentru noi, procesopus primirii < învăţării pasive de la altcineva. Prin definirea gândirii critice ca fiind atentă şi perseverentă, Dewey subliniază faptul că acest tip de a opera cu informaţia este opus modului nereflexiv, prin care sărim la nişte concluzii sa u luăm deci zi i a ne ndi pr ea mult. A u to ru l în de am la a ne opri puţin, perseveră

Upload: carolush-proca

Post on 06-Nov-2015

212 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

PRofesorii

TRANSCRIPT

Arta suprem a profesorilor este de a trezi bucuria exprimrii creatoare i bucuria cunoaterii,cci scopul educaiei ar trebui s fie pregtirea unor oameni care s acioneze i s gindeasc independent i care,n acelai timp,s vad n slujirea comunitii realizarea suprem a vieii lor.Albert Einstein1.Gndirea critic Cele mai influente definiii ale gndirii critice din sec XX,care traseaz astzi dimensiunile conceptului de gndire critic este concepia lui J. Dewey.A lturi deconcepiile antice care pornesc dela Socrate, de acum 2000 de ani,conceptul modern de gndire critic este trasat de John Dewey filosof,psoholog i educator.Acesta n cartea sa Cum gndim propune termenul de gndire reflexiv. Autorul folosete termenul de gndire reflexiv pentru a descrie acest concept ca fiind considerarea activ, atent i perseverent a unei opinii sau a oricrei forme de cunoatere n lumina dovezilor care le susin i a concluziilor pe care doresc s le ntemeieze. Dewey consider gndirea critic ca fiind n esen un proces activ, adic gndim lucrurile pentru noi, punem ntrebri pentru noi, s gsim informaii relevante pentru noi, procesopus primirii < nvrii pasive dela altcineva. Prin definirea gndirii critice ca fiind atent i perseverent, Dewey subliniaz faptul c acest tip de a opera cu informaia este opus modului nereflexiv, prin care srim la nite concluzii saulumdeciziifranegndipreamult.Autorulndeamnlaaneopripuin,sperseverm n a pune ntrebri, n a reflectaasupra deciziilor pe care suntem nevoii s le lum.Dewey accentueaz raionalitatea,ntemeierea i evaluarea demersului raional,raionalitatea antrenat fiind cheia gndirii critice n viziunea sa.Putem afirma c a gndi critic este o capacitate ,o suma de nsuiri psihologice care permit posesorului su s desfoare cu succes o activitate colar,social sau tehnic.Capacitile ce formeaz,alctuiesc sau sunt cuprinse sub denumirea de gndire critic sunt obiectul acestui studiu.n 1988 demareaz proiectulDelphi finanat de American Pholosophical Association adunnd o echip crros-disciplinar de specialiti(filosofi,pedagogi,psihologi,sociologi,specialiti n evaluare,un economist,un specialist n tiina calculatoarelor,un zoolog,un fizician)i care au avut ca scop conceptualizarea gndirii critice.nainte de proiectul Delphi,nu exista un consens n privina definiiei gndirii critice,cel puin ntre oamenii de tiin americani.Particpanii la Delphi Project,pe parcursul a celor doi ani ai proiectului,au ajuns la o definiie care stipuleaz c raionarea orientat de un sens i autoreglat este gndirea critic.Iat care este ntreaga definiie Delphi:gndirea critic este raionarea orientat de un sens i autoreglat,care are ca rezultat analizs,interpretarea,evaluarea dar i explicarea considerenelor conceptuale,metodologice,cristeriologice,contextuale i doveditoare pe baza crora raionamentul se ntemeiaz.Definiia continu cu :gndirea critic este un instrument esenial al investigrii care are i sensul de cercetare,interogare sau ntrebare.Gndirea critic devine eficient dac sunt respectate anumite condiii: Crearea unor situaii de nvare i alocarea timpului necesar. ncurajarea elevilor s gndeasc independent,s speculeze,s reflecteze. Acceptarea diversitii de opinii i idei. Implicarea activ prin confruntarea de idei,cooperare i colaborare pentru gsirea soluiilor adecvate. Convingerea elevilor c nu vor fi ridiculizai pentru opiniile de exprimare. ncrederea n capacitatea fiecruia de a gndi n mod critic. Aprecierea pozitiv a gindirii critice.

Gndirea critic n coal ese o necesitate primordial.Astzi cu regret ,colile i liceele din ar nu denot un grad nalt de pregtire a corpului didactic pentru aplicarea metodelor de gndire critic i creativ n procesul educaional.Att curricula la nivel de coninut tiinific ct i corpul profesoral la nivel de predare nu includ corespunztor metodele de gndire critic ca elemente importante ale educaiei moderne.Chiar dac n unele coli i licee se aplic metode de antrenare a elevilor n dezbateri verbale ,nvndu-i s-i exprime i s-i argumenteze concis propria opinie ,nu este suficient pentru a-l menine pe elev captiv la ore.Asta nseamn c elevii trebuie s aib abilitatea i voina de a expune afirmaii i a judeca obiectiv,iar profesorul ,la rndul su,abilitatea de a examina aceste afirmaii i motive exprimate de elevi.Acetia sunt dispui s pun ntrebri,s defineasc problema,aducnd argumente sau contraargumente ,fiind activi ,prin aceasta n cadrul orelor.Gndirea critic permite elevilor s gndeasc raional dect sentimental i s aduc argumente logice i nu false.Cu ct mai devreme copii nva s aplice gndirea critic n aspect practic,cu att mai devreme vin efectele plauzibile ale formulrii ipotezelor n cercetrile i lucrrile lor praxiologice.Republica Moldova trebuie s investeasc mai mult n sporirea calitii sistemului de educaie,n metode noi de predare i evaluare de performane.n acest sens responsabilitatea de a oferi elevilor condiiile unui mod de gndire critic ,aparine n mod nemijlocit profesorilor.Pentru a mbunti performanele elevilor la testele de gndire critic ,colile de cultur general ,liceele trebuie s mbunteasc pregtirea i formarea profesorilor,pregtirea profesional a cadrelor didactice n acest context,are,la fel ,o conotaie important i nu una simbolic.Corpul profesoral n primul rnd trebuie s nvee abiliti cognitive i s le antreneze pentru a le preda apoi elevilor.Profesorii trebuie s infiltreze abilitile lor de gndire critic n toate aspectele de pregtire a orelor i s nvee s aplice mpreun cu elevii modele de strategii de gndire eficient.Capacitatea de gndire critic este un scop educativ i este inclus n sistemele de educaie din mai multe ri.coala nu mai poate produce roboi eficieni de executare a sarcinilor,ci este necesar s formeze persoane care gndesc i au capacitatea s gndeasc abstract,creativ i eficient,ca unul dintre obiectivele de nvmnt general.Totui,pentru perspectiva de a introduce gndirea critic ca valoarea adugat i inalienabil n sistemul de educaie,este nevoie de o pregtire profund a profesorilor privind metodele de predare i antrenare a gndirii critice la elevi.Este nevoie de gsit un consens cu privire la metodele de evaluare a programelor de gndire critic.Exist i unele lucruri mai optimiste cum ar fi revizuirea curriculei apicate n colile de cultur general,licee i gimnazii la etapa actual de ctre Ministerul Eeducaiei al RM. n acest sens ,se creeaz o doz de optimism c capacitatea de a gndi i de ascrie critic devine crucial pentru succesul elevilor n educaie i n viaa de toate zilele.Calitatea de gndire a oricrei persoane afecteaz calitatea vieii ei din momen ce gndirea critic acioneaz asupra aciunii ,i respectiv devine imposibil ca persoana ce vrea s tind spre ceva mai mult nu-i poate mbunti calitatea sa de gndire.Cum se arat n acest studiu,gndirea critic ajut la dezvoltarea unei analize buen i abilitilor de rezolvare a problemelor.Utilizarea metodelor de gndire critic n procesul educaional la diverse discipline i activiti extracurriculare ajut elevii s obin performane mai bune la materii i s creasc capacitatea lor de a evalua calitatea informaiilor prezentate de profesori i nsuite de ei.Gndirea critic a devenit o abilitate la locul de munc ,inclusiv o calitate necesar pentru rezolvarea problemelor,de luare a deciziilor importante,o norm ce atest o judecat bun i spirit creativ i de analiz.Prin urmare ,antrenarea generaiilor de tineri s gndeasc critic,s fie pregtii pentru a rezolva problemele din multitudiea de zi cu zi att la nivel individual,ct i de societate reprezint o incomparabil soluie de a produce schimbri la nivel de reforme i ajustri multidimensionale n societate.Sub aspect de implimentare a gndirii critice n sistemul de nvmnt din ar pot fi evideniate urmtoarele recomandri: De a ncorpora gndirea critic ca metod i coninut la toate nivelurile de educaie. De a crea un grup de experi la nivel naional ,care ar monitoriza procesul de reformare a curriculei educaionale i ar contribui la realizarea politicilor educaionale ce prevd dezvoltarea gndirii criticei care susin elevii s gndeasc critic.De exemplu ,rile din Occident au recunoscut importana gndirii critice cu cinci decenii n urm ,acesta fiind inclus n programele lor educaionale i n programele de perfecionare a cadrelor didactice.Din aceast perspectiv ,devine prioritate pentru Moldova aducerea gndirii critice n programele de pregtire a cadrelor didactice i n formarea profesorilor. De a elabora un manual pentru gndirea critic ,care n momentul de fa lipsete pentru o bun nsuit a metodelor de antrenare i aplicare a gndirii critice n procesul educaional.Crearea materialelor educaionale de acest gen ar include modele de instruire concepute pentru a arta modul n care cadrele didactice pot adapta metode de antrenare a gndirii critice n practic.

Realizat:Proca Doina Gr. 23 Verificat:Gorea S.

2014