enciclopedie pentru copii

LITEFIABucure$ti

2020

Subiect si compozitie

Perspectivi

Culori si tonuriArta preistoriciCreaturi magice

Stindardul din UrArta egipteani anticiMormintul lui Sennedjem

NemuritoriiArta minoici., greaci ;i romaniMit minoicPicturi ;i mozaicuri grecqtiMozaicuri gi fresce romane

Arta asiatici anticiArta crestind. timpurieIcoane bisericesti

Sfbntul impiratArta islamicS. timpurieCartea de la Kells

Ascensiunea ItalieiArta goticiRenasterea europeaniArta forentinlInvengiile Renas,terii

Cava.leri eroici

Primavera

Mari maestri

Leonardo da VinciCapodopere ale Renaqterii

$coala din AtenaArta venetiani

8

i01.2

L4

16

18

20

22

24

26

28

30

32

34

36

38

40

42

44

45

48

50

52

54

56

58

60

62

64

65

58

\iI

\laestri venetieni

Tanirul Iisus

Scoala nordici.ian van Eyck

Scamatorii

-\mbasadoriiStiluri manieriste

3aroc si rococo

Caravaggio

Splendori baroce

I as Hilanderas

Decoratiuni rococo

\ eacul de Aur olandez-ohannes Vermeer

Scene de viat5. cotidianiR.embrandt

Jicturi turistice

?ovqti de vitejie

-nspiragie romanii'.rramAntul Horagiilor

J.omantism

Scene romantice

Peisaje

Peisaje glorioase".\{.W TirrnerLealism

\-iaEi moderni in picturi. n mormAntare la C)rnans

?rerafaelilii

?ictind via;a

,{rta moderni noneuropeani

Gravuri japonezi

idouard Manet

-npresionismSurprindere a unei clipe

Gridini acvatici

?ostimpresionism

Noaptea instelatiArti. imaginativi"

Pictare a emoliilorEdvard MunchCubism gi futurismPablo Picasso

Noi stiluri abstracte

Dadaism ;i suprarealism

Georgia O'Keeffe

Expresionism abstract

Figuri ascunse

Pop gi Op ArtArt5" contemporani

Sculpturi anticiSculpturi greaci ;i romaniArmata de Teracoti

Sculpturi renascentisti

Neoclasicism;i dupiSculpturi. moderniBarbara Hepworth

Fotografia timpurieTetons - Snake River

Evolugia aparatului foto

Tipuri de fotografie

Julia Margaret Cameron

Moment de triumf

70f)

74

76

78

80

82

84

86

88

909)

94

96

98

100

\02104

106

108

110

tt2114

115

118

t20122

t24126

t28130

r32134

135

138

r40t42

A4r46r48150

152

154

155

158

160

t62t54r66168

172

174

t76178

180

1.82

t84

188

190

r92194

196

198

REFERINTE

Glosar

Indice

Mulgumiri

200

203

207

Subiectsr compozLl-leArtigtii picteazd. tot felul de subiecte, din variimotive. Unele picturi spun povegti sau celebreazi

oameni si evenimente, altele te fac si" vezi unsubiect intr-o lumini" noui, incAntAndu-te sau

provocAndu-te. Mullii artigti picteazi pentrua-gi informa privitorii sau pentru a-i face si. se

gAndeasci. la subiecte in moduri neasteprate.

suBrEcT $r sTrLLista de subiecte pictate de artisti este neslhrsiri - oameni, peisaje,

iubire, rizboi ;i asa mai departe. De obicei, aceste subiecte suntreprezentate intr-un stil realist. Totugi, din secolul )C(, unii arti;tiincep si execute picturi in care subiectele sunr greu de identificat.

Acest stil, cunoscut ca arti abstracti, folose;te forme qi culoripentru a inltgiga sentimente sau idei.

f PARC LANGA LT]CERNA, 1933, PAUL KLEEAcea$d ltcrare abstractd este inspiratd de plimbLrile

fdcute de artist impreunii cu solia sa Lily l,4ngiora;ul Lucerna, Elae;ia. ln aceasti picturd, cdriile

se lntretaie printre co?aci ca coroani cohratd..

FORMA$r COMPOZTTTEForma unei picturi poarti denumirea de

format, Doui dintre cele mai cunoscute

formate sunt portretul (pe verticali)

;i peisajul (pe orizontala). Dar arristiinu picteazi tablouri doar pentru a le

pune in rami; ei picteazi gi pe tavane

si pereti asa-numitele fiesce . Modul incare artistul alege si aranjeze subiectulin interiorul formatului poartidenumirea de compozitie.

< MERE, PIERSICI, PERE $I SI-RUGURT,1880, PAUL CEZANNEO compzziti€ alcii.taitii. din mai mabe obiecte,

cum ar fr tun castlott ca fucte, se numeltenatar,i statiLi.

-

rn _E uropaOccidentali. timpu-

rie - cAnd putini stiausi citeasci povegtilebiblice erau transmise

orin oicturi.

IMPACT 9I REACTIEArri.rii i.i dore.c cr lucrilile \i cree/e un impacr a,upr'.r

privitorului, indiferent de subiect. Tabloulile narative suntexecutate incit privitorul si poata urmiri

cr olu t ia 'ecvenrei de er enirnenre.

in schimb, peisajele au adesea unprim-plan, un plan de mijloc si

un Fundrl. earc rc ghideaza prirrinteriorul respectivului tablou.

Portreteie prezinti de obiceisubiectul in prim-plan.

> MADONA SIXT]NA,1512, I{{IAEL

Figu nle, o r.al,. l-.', i0" "., Va, in tipruncul llsus, donini ansamblul

,on1ozit, i. Doi ,Jq'tti ',gcau,,,h,n)ola picioarelt Fecioarai, unu/ priuind.

t.t 1o,;,)r'e,ri dot t,tg, 't.

]"t{RI OPERE DEARTA..::le picturi, executate de artisti foarte talentati, continui sa ii fascineze

. .meni mulr drrpi ce;u lo.r crcarc. jn ciuda rle.elii rimpului. eri.ri: '- unic cu privire la srLbiectul si compoziria unei mari picturi, care

'--:nui si atragi atentia privitorilor, flcindu-i si vadi lumea diferit.

o-lc

^ UANAT)RI iN zAluDA,1565,

PIETF,R BRUEGEL CEL BATRANVin itari i inai nteazii pin zapadt1ducindu-ne intr-un peisaj de iarnii incircat11, 4 a i ,, nnin.,- d, ,iar,, rn,n",a.rndin Europa de Nord acum 500 de dni.

PerspectivaArtistii folosesc o tehnici numiti persoectivi ca si creeze

iluzia realiti.tii - lumea tridimensionali reprezentatipe suprafele plate, cum ar fi hirtie sau pAnzi.. Obiectelesituate in dep5"rtare sunt mai mici decA.t cele din apropiere.Existi gi o variagie in folosirea de lumini si umbre,care creeazS, impresia de profunzime.

pnnspEctryArrNrenA

La inceputul secolului XV,arhitectul italian FilippoBrunelleschi a dezvoltat

reguli matematice pentrudesenarea perspectivelor.

Numiti perspectivi liniari,metoda lui Brunelleschi

utilizeazi linii drepte care

se intAlnesc Ia distanti.,intr-un punct numitpunct de disparigie.

T DESEN IN CRETA PENTRUS C E N O G RAF IE, ANII 17 OO,

SCOALA DIN TOzuNO.ln acest desen in p?rsp?ttiud, punctul

de di.tpariyie este prin arcadacea mai ind.ePArtu i.

^ MOARA DE UANT LA

\YIJK BIJ DUURSTEDE,ccA 1670, JACOB

VAN RUISDAILAici no i din depiirtare suntmai lumino;i ;i mai alba;tridecdt cei din apropiere, ceea

ce conferii profunzimetabloului.

.r-!

PERSPECTTVAAERIANAArtistii pot crea ilr"rzia spatiului si a distanteifolo'ind culoarea, o m(ruda cuno\cure (.,1

pcr.pecrivi aerilna /aLmo.leri.it. in viara

reali - din cauza atmosfcrei Pimintuluiobiectele aflare in deprrrarc apar m.ri

de'.'hi'e l, culoare. rnri albatrrc 'i mai

putin detaliare. Artistul italian Leonardoda Vinci a descris aceste cfecte: ,,Culoriledevin mai estompate direct proportionalcu distanta fati de persoana care lc priveste"

Cel mai inaltpunct de observatie

este asa-numita vedere

panoramici, in cafe

artistul privestepeisajul direct

de sus.

oFle

, .:EA DE LA,,DELHAR.NIS,: : . -\{L,1NDERT]BEMA: .,1 a/ee cu capacl

-.1 lt)tul/,1t^: .:rilli c1tre un pulttt...r /a orizant.

PUNCT DE FUGA $I PUNCT DE OBSERVAIIEPunctele de lugi sunt locul in cale liniile paralele pal sl se

inrilneasci in perspectivi. Sunt, in general, la orizont. Pozitiapunctelor de firgi dintr-o picturi sc schimbi in lunctie dc punctulcle obsen'atic: sus, jos sau la mijloc. CrL cit obiectele se afli maiaploape de punctul de fugi, cu atAt apar mai mici in pictula.

RACURSIDaci un obiect este aproape

de noi, forma lui se vamodifica printr-un efect

numit racrrrsi. Acesta face

pir;ile ceie mai apropiate

ale obiecrului si pari maimari, iar pirtile indepirtatemai mici si mai scurte.

Artigtii folosesc acest

afiificiu pentru a miri iluziade profunzime a picturii.

^ A'JONIA DIN GRADINA GHETSIMANI, CCA 1455,

ANDREAMANTECNAPicioare/e personajalar situdte in prim-planul picturii parruai mati ! mai lungi drc,lt mpul datorita raucsiului.

Culoria

S1,

tonurlUnii artisti picteaza folosind culorinaturale din lurnea inconjuratoare,altii fblosesc nuanrc imaginare. Cr-rlo-

rile pot fi utilizate in dive rse moduripentru a exprima emotii. 'lbnurile

reproduc t'eiui in crre lumina si

umbra cad peste obiecte, confelindpicrurii iluz ia dc prol^urnzi'n..

CONTRASTE DE CULORIt ..lld .ttlo il, .L rt ,,rrtrl\' .irl( ,i .r.c/J.. r"l I

llrsri ccalalr:i. par rrrult mai srrrrlir ciroar e. Acestca

st11lt cllno5curc drcpr culori conplemcntalcsi por ii obtinurc prin an!-srr-cul cLiltre o crrloalcprinll:'r si unr sccunclrrlir. (,ulorile complcrne nrare

suut: rosLl si r,erclc, albastlLr si porrocaliu, galbcn

si yioler. Altistii loloscsc dcscori:rceste combinatiipeltru a face lucriirilc rrrai vii.

in sccolul X]X,pictorii i mpresionisti

au experimenLat tcoriistiir-rtifi ce ale culorilor

pentlu a crca noilolmc si tonuri.

^ 1'tiRl\ttiL EII-Fl'1., 1t))6, R()BF.RT DIILAUNAY

ArLittul.f tLr.a 1)rlaltltn! t litt:nt i,)tti ,ntltc ttr.;iuiti ttlc rttrsri jttltt?lii indnlift.Ilrrsittnn it nai su folt:tstt ori ninplttL(i1tni-( p(nrn.! t citn lriL lt,t tfu striln-it

12

,'&€

,-:i, O paleta cle tonuri ajuti la crearea iluziei de tridinensionalitare.:tele Iuminoase sunt cele in care lumina esre puternicl, iar urnbrele

- z,:nele cu tonuri mai intunecatc. Acolo unde existl un contrast:rLternic intre lumilri si umbra, iluzia este qi mai evidenti.

CULORI CAIDE$r cuLoRI RECrAlbastru, verde qi vioiet sunt culorireci. Ele nu atrag privirea si suntfolosite, deseori, pe fundal. Culorilecalde, cum ar fi rosul, portocaliul

;i galbenul, pun in evidentiobiectele. Culorile pot surprindegi stari dc spirit, cum ar fi gelozia,

furia si tristetea.

< A REAREA, 1892,PAUL GAUGUINPictorul Jta.ncez (it uguin a Ja hsitcu/ori lxuni oase pentru a recred

htmina puternicti ;i Jlora luxuriantia PaciJ)cului de Stul.

Roata culorilor este alci.tuitidin toate culorile culcubeului.Ea contine culori primare(ro;u, galben gi albastru), culorisecundare (portocaliu, verde si

violet) si culoli tertiare (rosu-oranj

si albasmu-verde). in secolul XIX,chimisrul francez Michel Eug€ne

Chevreul a creat roata culorilorpentru a arita modul in care

plasarea culorilor le poate face maistrilucitoale sau mai esrompate.

o-l

-L -\IINI SI UMBRTROATA CULORILOR

.-ile .e rer'eri ll modtrl rn Ldrc Jni\lii creeazi luminile:i unrbrclc in

< AUTOPORTRETLA 23 DE ANI, 1629,RF,MBRANDTVAN RIJNClart,bscunt/ este

metodd pictura/ain care se JoLtstyttcontrustul dintre /ttmixi!i l/ttuneric pantrLta crta eJicte dwtatice.

1l

Arta preistoricaPicturile spuneau pove;ti in epoci care preceda

limbajul scris. Nu avem nicio certitudine cu privirela scopul artei preistorice, pentru ci nu existiinformagii scrise. Totusi, se crede ci primele

Urmele de miinilisate de arti;tii

preistorici sugereazici multe dintre ele

erau femei.

forme de arti fhceau parte dintr-un ritual religios.

Arta preistoricl, dateazl, din mai multe epoci.

eRrRnupnsrnANimeni nu gtie cind au fost executate

primele picturi. Cele mai vechi picruridescoperite dateazi de 40 000 de ani(in Indonezia) ;i de 30 000 de ani in

Europa gi Australia. Erau pictate pe

pereri inreriori ai pesrerilor. Experqii

considera ci mai exisri mulre vesrigii

cu picturi preistorice, dar inci nuau fosr descoperiLe.

PICTURI CUMAINIPrimele picturi pe piatri se numesc petrograme (,,arti pe piatri").Unele erau realizate prin suflarea de cirbune peste mAinile lipitede peregi. Se foloseau tuburi din oase. in cazul altor picturi,oamenii isi bigau miinile in cirbune s,i le lipeau de pereli.

F< MUNTIIACACUS, LIBIA,cca 12 000 i.Hr.in dclertul Sahara,pe tfunci, aufortp ictate girafe, cnmile,

elefangi ;i oameni.

< CUEVA DELOS MANOS,cca 7300 i.HrAceasti pe;turadln Santa Cruz,Argentina, este

faimoasii Pentru

mlini ficute

femei / copii.

n c|crir, tonrLrile clc rna|o ditr pirlint. ^-^+i1 1\ntrr"l,,':, 1'- 1 r.l.'.r'. , .. '.r 'i,. \'^ A pe r L r IrOtr Deste{\'"

...r ii.r.t lr.r\ro rrr.c , \\\?\? * r f--Y"

n \," :i .

ruR{ sr MATER.IAI_E FOLOSTT'E'-.reisror ici fbloscau maLer iele rfletc lir inclenrin:r.

::--r cLLlorile cu rjrrrolul beteior', el pictlclor si c.raselor'

.iiqct.-le . Ne gr ul era obrinuL cLil cirrbun,.:.

?N llynl{snlcUnclc dinLre cclc rrlai tairloase pictLLli plcisroriceau iost dcscoperite in sud-r.esLul Flairtei si in norclulSpanici. f,lc au {irst cxccutirtc in :rclincirnilc pcsrcrilrr,clepartc dc ochii privitolilor. Acest lucru sugcrcazici nLr craLl le'.rlizatc pcrttr-r amuzantcntrrl coticli:ur.N 1ai dcgrabir, sc clcdc cri er:ru folositr: ca pirrte clinrr-unccrernonirl lcligios nrenit sii adlrc:i srLcces Ia r.iniroare.

< (l lto'I 1E Dli PI CH \IERI 1.., (r ? l6 000 i.Hr.L.rtILrtrtLt in prstLii iittttIccrttt: rlit ytlrtl l-rtitt.i, tlrii(rtttittah rtt r;rttr lti,trtit iil ah:tnritte, ti tlitt ir,nt,tttrt.

v ALI ANIlR.\. cca 15 (l(l{) i.l Ir.l, .t .. .

:in tLsttri rlitL Alt,tttirt, .tipanir, itL 1879

I

..--.2-'-"-

.)-le

r.'ri si lblosire Ile usc:rte.

,1, ..r l'., rr ^b,;;.;';;li- -- ""q.*+ ^j-ffiM:t

.t-'a

o'lc

&, ,*{:

1::.. 't

t!.ii3

u"t.

l.

.l '?g