o enciclopedie a gandirii politice romanesti vol.1: 1821-1918 enciclopedie a gandirii... · 10 o...

9
O ENCICLOPEDIE A GNDIRII POLITICE ROMANESTI Volumul I: 1821-1918 Coordonator CRISTIAN-ION POPA cu o lntroducere de ION GOIAN ffiresm EDITURA INSTITUTULU DE $TIINTE POLITICE $I RELATII INTERNATIONALE ,,ION I. C. BRATTANU" Bucureqtio 2018

Upload: others

Post on 30-Aug-2019

163 views

Category:

Documents


11 download

TRANSCRIPT

Page 1: O enciclopedie a gandirii politice romanesti Vol.1: 1821-1918 enciclopedie a gandirii... · 10 o ENcIcLopEDIE A cANonn PoLITIcE nouANegrt matic, sunt conferite sensuri diferite aceluiagi

-,

ACADEMIA ROMANATNSTITUTUL DE $TIINTE POLITICE

$I RELATIT INTERNATIONALE,,ION L C. BR;,TIAI\[U..

Autorii

Dan DungaciuIon Goian

Ana-Maria IancuViorella Manolache

Florin MtillerCristi PantelimonCristian-Ion Popa

Lorena Valeria StuparuHenrieta Anigoara $erban

Gabriela TdnisescuEnache Tuga

www.lspn.rowww. librarie.ispri.ro---

O ENCICLOPEDIE A GNDIRIIPOLITICE ROMANESTI

Volumul I: 1821-1918

Coordonator

CRISTIAN-ION POPA

cu o lntroducere de ION GOIAN

ffiresm

EDITURAINSTITUTULU DE $TIINTE POLITICE

$I RELATII INTERNATIONALE,,ION I. C. BRATTANU"

Bucureqtio 2018

Page 2: O enciclopedie a gandirii politice romanesti Vol.1: 1821-1918 enciclopedie a gandirii... · 10 o ENcIcLopEDIE A cANonn PoLITIcE nouANegrt matic, sunt conferite sensuri diferite aceluiagi

768 o ENcrcLopEDrE A cANDIRTT poLrrrcE RoMANE$Tr

Arii de specializare: filosofie politicl modernd qi contemporani, teorii po-litice contemporane.

CI4i de autor: Europa Si problemele construcliei identitare. Studii (2018),Semiprezidenlialismul din Romdnia. Consideragii sctuale (2015), Spinoza -libertate Si raliune. Libertstem Philosophandi (2010, Pemiul ,,Ion Petrovici"al Academiei Romdne).

A coordonat mai multe proiecte de cercetare ale Institutului de $tiinlePolitice gi Relalii Internafionale qi a coordonat lucrlrile: Enciclopedia opetelorfundamentale defilosofie politicd, vol. V. (cu Cristian-Ion Popa,2Al5), Teoriiale legitimitdlii puterii (2014), Spagiul public european (cu Gheorghe Ciascai,2014), Romdnia Si Rusia dupd 20 de ani - perceplii, realitdli, perspective (cuDan Dungaciu, 2013), Liberalismul occidentql al secolalui lff Q}ll),Puterea politlcd Aborddri actuale (2008), Tendinge actuqle in filosofiapoliticd (2006).

Coautor: Furtund perfectd in Europa (2016), Sistemul politic din Romdnia(2014), Identitatea individuald tn contextul globalizdrii. Studii $i interviuri(2013), Conservatorismul. Istorie Si actualitate (2010, 2007), Europa 2005.Unitate tn diversitate (2005), Enciclopedia operelorfundamentale difitosofiepoliticd, vol. IV (2015), vol. III (2005), vol. II (2004), vol. [ (2001), Individ,Iibertate, mituri politice (1997) q.a.

Traduceri din Giovanni Sartori, Quentin Skinner, Ji.irgen Habermas, WilliamJ. Connell, Irving Kristol, Mortimer Adler. Stagii de documentare 9i speciali-zare: School of Law and Government, Dublin City University; Institute forScientific Information in Social Sciences of the Russian Academy of Sciences,Moscow; Institute of Sociology, Czech Academy of Sciences, Prague q.a.

Enache T[qa, lector doctor la Facultatea de Istorie qi $tiinle Politice aUniversitilii ,,Ovidius" din Constanla din anul 2005 qi cercetEtor gtiinlific laInstitutul de $tiinte Politice qi Relalii Intema[ionale ,,Ion I.C. BrEtianu" alAcademiei Romdne din anul2006.

A absolvit Facultatea de Drept a Universitilii ,,Ovidius" din Constanla(2000), Facultatea de qtiin{e Politice a Universitalii din Bucureqti (2006) gFacultatea de Sociologie a Universitilii din Craiova. Doctor in qtiinfe politiceal Universitilii din Bucuregti.

Coautor: Poffinii culturale: limba, cultura Si civilizalia turcd tn lume,coord. Berechet Licrimioara, Buzatu Alin4 Ciobanu Estella Antoanet4 HasanNeriman (2016); Turcii Si tdtarii din Dobrcgea, editor: Adriana Cupcea (2015);Filosofie politicd republicand: ipostaze moderne Si contemporane, coord.Henrieta $erban, Cristian-lon Popa (2014) g.a.

Domenii de interes: sociologie politici, identitifi regionale qi antropologiacomunitililor etnice.

*& :+L

CUPRINS

I. INTRODUCERE. GANDIREA POLMCA ROI{I$\IEASCAiN sncorwAl, )ilX-la, TEME frt onmernneeCONIEMPORANA - Ion Goian

tr. rDEr POLnCE iX lAnrre ROMANEi}{rRE ls2l gI l84t- GabrielaTiindsacu

M. GANDIREA FOLMCA A GENERA,TIEIDE LA lW$-Iarena Snqaru

rv. DEZV0LTAREA GANDIRtr COI{STITI rIONALER0MANE$TI N SECoLULAL XD(-lea

- Crktian-Ion PoPa

v. LTBERALISMUL ROMANESC (l 821-l9l S)

- Henrieta An$oara $erban

VI. CONSERVATORTSMTJL ROMANESCDE SECCL )(D( (1821-19t8) - Cristi Pantelimon,

Ana-Maria lancu - - -... - - - -

VII- JUNIMISMUL POLffC - Ion Goian

VIII. MIT{AI EMINESCU _ GANDR,EA POLMCA

- Ion Goian -------.--...--:-

DL DOCTRINA NATIONALA tN SpaTn[ ROMANESC

$r NATIONALISMUL tNnn*re $I Dt PA STAr

- Dan Dungaciu-..

7$

496

539

Page 3: O enciclopedie a gandirii politice romanesti Vol.1: 1821-1918 enciclopedie a gandirii... · 10 o ENcIcLopEDIE A cANonn PoLITIcE nouANegrt matic, sunt conferite sensuri diferite aceluiagi

.iilrt

770 cr.JpRrNs

X. PROBLEMA TARANEASCA IN CANDIREA POLITICARoMANEAscA DUPA REFoRMA nunalADINANUL 1864- Enache Tusa ........... ............... 590

xr. socrALIsMUL il popoRANrsMUL iN nOnAANniNerurr DE PRIMUL nAzsor MoNDTAL- SCHITA DE ISTORIE A GANDIRII POLITICE_FlorinMiiIIer............t...;....r.;a.....'....................

Xn. PRELIMINA,RII LA MABEA VNIRE - Wgretta Manolache ..,.;, 652

, .., , , '',AUTORIr VOLUMULUI............:............... ..... ...... ............ . .. . 763

i

INDICE DE NUME...................... ..........................."........ 77t

BIBLIOGRAFIE GENERALAi..:.;...i....:;,.....................,,....,..,.............. 785,

'I

Page 4: O enciclopedie a gandirii politice romanesti Vol.1: 1821-1918 enciclopedie a gandirii... · 10 o ENcIcLopEDIE A cANonn PoLITIcE nouANegrt matic, sunt conferite sensuri diferite aceluiagi

xt,ll o ENcrcLopEDrE A cAunrur poLITrcE nouANngrr

Vlad" Laurenlht - Conservatorismul romdnesc. Concepte, idei, programe, antologie,prefali, note introductive qi indici de Lauren{iu Vlad, BucureEti Editura Nemira,2006.

Wolff, Larry - Inventarea Europei de est. Harta civilizaliei in Epoca Luminilor,tadu-cere din englezd de Bianca Rizzoli, Bucuregti, Editura Humanitas, 2000.

{enopol, Alex andruD . - Domnia lui Cuza-Yodd, vol. I, Iagi, Tipografia Editore ,,Dacia",P. Iliescu qi D. Grossu, 1903.

Xenopol, A. D. - Istoria partidelor politice din Romdnia, vol. I, Partea I Dela originipdnd Ia /848, Bucuregti, Albert Baer, 19l l.

ZeLetin, $tefan - Neoliberalismul. Studii asupra istoriei Si politicii burgheziei rondne,prefa{i de Ionel Nicu Sava, edilia a III-a, Bucureqti, Editura Z;iua,2005. .

rDEr POLrrrcE tX linn n ROMANEiNrnr rs2i $r rs4s

CABRIELATANiSDSCU

neanutui rcmdnesc intrd in domeniul congttinttei.,". ' ,; , A D.'Xenopol

Ideile politice cultivate in Principatele Romine Ia incepuhrl perioadeimodeme au reprezentat reflectarea efortului de adaptare la condiliileautohtone complexe - suMezvoltarea in raport cu dccidentul, depen-den{a indelungati de puterile striing spolierea practieatii in regimulfanariot^- Si de adoptare a modelelor occidentale de gindire pblitice tisocial[. In mod inevitabil, ele au exprimat,,specificitatea geopolitici adestinului national romenesc", situarea Principatelorin sfera de influenfia mai multor imperii (,predeterminarea geopolitic6"), stetutul lor inter-mitent de teritorii aflate sub ocupalie, frrimi(area teritoriali, eteroge-nitarea demograficd" geograficd, religioasi gi culturali, formarea statuluinafional prin contribulia factorilor geopolitici gi nu pe baza principiilormodeme de drept constitugionalt. in mod specific, ele au'constituit oimbinare a,,tradiliilor autohtone de g0ndire politica" cu idei occidentale,franceze cu prec[dere, dar Ei germane $i britanice:. in primele deceniiale secolului al XIX-lea gi indeosebi in debutul ,,noii ere" a istoriei lorqi a,,tranzi{iei fundamentale a politicii romdneqti" - anul l82l r ideilepolitice autohtone s-au aflat sub influenga ideilor Revolufiei Franceze,

I Alexandr€ Escudier,,sernantica istorict, modemitatea politicngi istoria Rorndniei (l7SCl939).Citeva consideralii", in Victor Neumann, Armin Heinen (editori), Istaria Romdnlei prtn con-ceptel perspective alteruative asupra limbqjelor social-politice, Iagi, Polirom,2010, p. 67.

z A se vodea in aceasti privinti, de pildi" Keilh Hitchins, nlibenlismul rom6ncsc (I82I:I866)",in Victor Neumann, Armin Heinen (editori) , op. cit., p. 134.

Page 5: O enciclopedie a gandirii politice romanesti Vol.1: 1821-1918 enciclopedie a gandirii... · 10 o ENcIcLopEDIE A cANonn PoLITIcE nouANegrt matic, sunt conferite sensuri diferite aceluiagi

8 o ENCrcLopEDrB n cANptRtI poLITIcE nouANrgrt

indeosebi a celor de libertate nafiorrali gi de ,,renagterea na{ionali"3, darqi de libertate individuali, aidoma celor din infreaga Europi de Sud-Est.in primele doui decenii ale ,,erei noi", postfanariote, aceste idei majoreau parcurs, in mod specific, o etapi de rafinare al[turi de altele, promo-vate deja, precum dishibuirea qi exercitarea puterii qi statutul extem alPrincipatelor. Acest proces de rafinare gi difuzare a fost concomitentunuia de receptare a unor concepte care, incepdnd din Epoca Luminilor,au dezvoltat ,,o putere gi dinamici fErd precedenf'4, precum cele de

democrajie, egalitate sociali, egalitate juridici, drepturi, progres, qi de

configurare astfel a unor noi tendinfe de gdndire politic[. Sntdiul de falaigi propune si preceadfl prezentarea ideilor politice specifice pentruspiritualitatea politici a Principatelor Romdne intre anii 1821-1848 cuo punctare a perspectivelor metodologice pe care se sprijini aceastiprez,entare qi o contextualizare politici, civiliza{ionali qi ideologicisuccinti a evoluliilor ideatie-politice - mutatiile sociale gi politice in-teme qi zonale (transna{ionale), asimilarea ideologiilor occidentale ale

,,Secoh.elui Luminilot'', ,pccelerareaprocesului de occidentalizare" a socie-tlfii moldo-muntene gi evol4ia disciplinari a prewupirilor,,cdrturdreqti".Aceasti contextualizare este precedati de o schili a contemporaneitbliifilosofi c-politice occidentale.

Ideite ;i textele tn contut

in ultimele decenii, in studierea ideilor politice qi a demersurilor dejustifi care teoreticd a schimbirii,,vremurilor" (programele de reformi)de la inceputul perioadei de modernizare a flrilor Romdne au fost utili-zate c\preponderenqi ca moduri de abordare analiza textului (a limba-jului textului) in contextul lingvistic, literar, intelectual in care a apdrutqi analiza transformirii limbajului, a ,,materialului lexical gi al seman-ticii lui", a istoriei conceptuale in combinaqie cu istoria sociali. Interesulpentru aceste moduri de abordare - care ii apropie pe analigti de meto-dele consacrate de Quentin Skinner qi ,,Cambridge School", pe de o

3 Sau ,,invierea drepturilor noastre acelor omorite din vechime". Ionici Tiutul, Scrierisocial-politice, cuv6nt inainte, studiu introductiv, note de Emil Virtosu, Bucureqti, Editura

$tiin1ificd, 1974, p. 93.4 Reinhart Koselleck, Conceptele $i istoriile lor Semantica Si pragmatica limbajului social-po-

/ftrc, cu doul contribulii ale lui Ulrike Spree qi Willibald Steinmetz, traducere din limba germand

de Gabriel H. Decuble Ei Mari Oruz, coordonarca qi unificarea traducerii Gabriel H. Decuble,Bucure$ti. Art, 2009, p. 290.

VOLUMUL I: 182l-1918 9

parte, qi de Reinhar.t Koselleck gi cercul de istorie sociali de la Heidelbergsau de autorii diferitelor varia{iuni ale semanticii istorice (WillibaldSteinmetz) sau analizei istorice a discursului (Rolf Reichardt), pe dealta - a fost motivat nu doar prin rezultatele notabile ale aplic5rii lor,ci gi prin caracterul particular al gdndirii politice a Principatelor.

Pe de o parte, ea a fost caracterizati ca,,flux de idei" expus inff-unlimbaj arhaic qi limitat, intr-o ,,limbd romdni veche, in care se imbinaumoqtenirile latine cu slava veche, maghiara, turca otomand gi greacamodem{ precum gi o romdni modemi in proces de formare, toate ames-tecate cu alte tipuri de imprumuturi lingvistice, in special dinfrancezt'S.Ca atzre, se impune ca analiza ideilor politice sI ia in considerare treifenomene asociate procesului de transformare lingvistici din secolul alXIX-lea- transformarea semiotici (a formelor istorice ale limbii) -, dela sfhrgitul epocii fanariote: etimologia multipld sau remodelarea limbiiromdne ,,in punctul de intdlnire dintre mai multe regiuni cu influen{eculturale", inclusiv prin contribufia,,limbilor intermediare", neogreacaqi rusa indeosebi; febra filologicd generati, in ,perioada de tranzi{iefundamentald a politicii romdneqti", dupi 1821, de preluarea diversi avocabularelor politice ca unnare a nevoii de reformi gi a ,,capacitiliispontane [reduse] de interpretare a limbi", aqadar, ca urmare a contra-dic{iei dintre limbajul politic in limba romdni veche qi in limba romininoud; glosarea semanticd (-o combinafie intre erudi1ie, jurnalism gi

militantism") sau preluarea a tot mai multor cuvinte $i concepte occi-dentale, fbrd echivalente semantice in limba romdni6, puse in circula{iein forma unor digresiuni qi parafraze in limba romdni. A fost conside-rati, de asemenea, de importanfi maxirni, alituri de acest proces depreluare conqtienti de material lexical occidental, atdtanalizarea trans-formirii lingvisticeT, a schimbdrilor de sens ale krmenilor qi conceptelorpolitice - transformarea semantici - sub impactul familiariz[rii cu ter-minologia occidentali, cdt qi analizarea situaliilor in care, in cadrul uneiliteraturi social-politice (sincrone) diverse sub aspect categorial Ei te-

5 Sorin Antohi, ,,Cuvintele qi lumca. Constituirea limbajului social-politic modern in culturaromdnn" (!, in Anuarul Institutului de lstorie,"A.D. Xenopol", vol. XXX, 1993, p. 553, apud KeithHitcllins, op. cit.,p. l4l.

6 A se vedea Sorin Antohi, ,,Les mots et le moirde. La constihrtion du discours sociopolitiqucmoderne en Roumanie", in Sorin Antohi, Imaginaire culturel et rinliti politiEre dans la Roumaniemoderne. Le stigmate et tutopie: essais, Paris, 1999, pp. 135-175, apudAlexandre Escudier, qp. cil.,pp. 7_0-71 .

/ Armin Heinen, ,,Elaborarca istoriei Rominiei: dezbateri metodologice", in Istoria Romdnieiprin concepte: perspective alternative osupra limbajelor social-politice, ed. cit., p. 41.

Page 6: O enciclopedie a gandirii politice romanesti Vol.1: 1821-1918 enciclopedie a gandirii... · 10 o ENcIcLopEDIE A cANonn PoLITIcE nouANegrt matic, sunt conferite sensuri diferite aceluiagi

10 o ENcIcLopEDIE A cANonn PoLITIcE nouANegrt

matic, sunt conferite sensuri diferite aceluiagi concept - transformarepragmatic6 ,,a discursului situativ, dependent de structurile variabileale comunicirii gi ale culturilor politice"8.

Pe de alti parte, g6ndirea politicS in Principate, in perioada 1821-

1848, a fost diferen{iati specific in genul proxim al gdndirii politicemoderne romine prin,,caracterul concret foarte pronun{at", prin puter-nica influen{i a realitilii sociale asupra problematicii ei, prin preocu-parea ei preponderenti pentru viata politici qi nu pentru concepte ge-

nerale. in cadrul ei, ideile sociale gi politice ,,au fost puse in slujba unorscopuri imediate, unor idealuri de grup, de partid, de clas6, iar uneoriale infiegii societl{i romdneqti"9. ,,Pu1ina teoretizareo', ,,slabul interespentru probleme abstracte, strict teoretice gi accentul constant pus pe

subiectele practics"l0 s-a datorat naturii textelor sociale gi politice -programe de reformi gi memorii, indeosebi -, qi destinatarilor lor - inprincipal Poarta qi Curtea de la Sankt Petersburg, eventual Curtea de laViena. in consecinli, contexhtalizarea gi analiza transformdrii lingvis-tice vor fi utilizate in studiul de fa{6 prin raportare la rezultatele cerce-t[rilor realizate de Vlad Georgescu, indeosebi intre anii 1970-1988, dinperspectiva unei ,;decodiri cantitative" qi clasificiri sistematice a ideilorpolitice func{ie de tezele centrale ale cdmpurilor lor tematicell, qi de

Alexandru Du{u, inffe anii 1970-1999, din perspectiva miqclrilor inte-lectuale; istoriei mentalitililor gi modemizirii culturiil2. Cele cdtevaprecizdri asupra contextualiz[rii qi analizei transformirii lingvistice,inserate in cele ce urmeaz6, sunt menite si motiveze op{iunea pentru

utlliz.arca ace stor metode.Contextualizarea filosofiei politice a trecutului prin studiul ,,textelor

in context" constituie o metodologie istorici distincti impusd de QuentinSkinner, alituri de colegul-m€ntor J. G. A. Pocock gi de John Durtn, incadrul tipului de abordare consacrat de,,Cambridge School" de studiu a

! A se vedea Alexandre Escudier, op. cit., p. 59.9 Vl"d Geotge." u, Ideile politice si iiuminismul in Principatele Romdne, 1750-t 8 j I ,Buaxeqti,

Editur-a Acaderniei RSR. 1972, p. 13.l0 ld"r, Istoria ideilor politice romdnesti (t 369- 1879), Miinchen, Jon Dumitru Verl ag, 1987 ,

o.126.' I I Publirut. in Mimoires et projets de riforme dans les Principautis Roumaines, 1769-1830.

R6pertoire et text€s indits (1970), Ideile politice Si iluminismul in Principatele rcmdne, 1750-183l'

(197?), Istoria ideilor polftice romdnesti (1369-1879) (1987).lz Prczentate in numeroasc lucriri, intre care Cultura romdnd in civilizatia europeana

modernd (1978), European Intellecnal Movements and Modernisation of Romanian Culnre(1981), Humanisme, Baroque, Lumiires. L'Exemple roumain (1984), Histoire de l4 pensie et des

mentahfts politiques europiennes (1997).

VOLUMUL I: 182l-1918

istoriei gandirii politice. contextele relevante penfiu ideile politice au fostconsiderate in cadrul ei ,,limbajele politice, paradigmele sau idiomurile",in consecin(i studiul specificitilii ,,consfructelor lingvisticei. gi al,,fiadi-fiilor de discurs" a fost in{eles drept instrument al filosofiei lingvisticepus in serviciul gandirii politice. ca atare, istoriile contextualizate ale,,Cambridge School" au constituit contraponderea interpretirilor,,anistorice" qi,,acontextuale" consacrate in cadnrl ,,Oxford School.! prinintermediul metodei studiului textual - metoda angajnrii unui ,,canon..al lucririlor politice declarate ,,majore", a unui corp de texte impuseoficial ca moduri exclusive de gandire qi de evaluare a politicii. skinnergi ,,Cambridge School'! au infirmat,,preten{ia cd <<textub insuqi ar hebuis[ constituie obiectul autosuficient al cercet5rii qi in{elegerii", ci studiulunor lucriri de filosofie se rezumi la relevarea ,,<<elementelor atempo-rale>, in forma ideilor universale, chiar a <in{elepciunii imemorialericu<aplicabilitate universalil>"13. De asemenea, ca mild relafivlsrn, istoriilecontextualizate sus{inute de Skinner au reprezentat contrapondereateoriilor care considerau drept ,,cadru ultim" al infelegerii textului,,contextul factorilor religiogi, politici, economici"la gi a interpretdrilorcontextualizate marxiste sau postrnarxiste care nu recuno$teau ,,rolulcauzalal ideilor" in explicarea ac{iunii politice qi socialets, considerindstudiul istoriei intelectuale ca fiind,,in cel mai bun cazmarginal qi pro-babil irelevant pentru studiul schimbirii istorice"l6. in plus, modetulteoretic al istoricilor de la Cambridge University, considerat a fi cea maisemnificativi abordare brianicn contemporani (o,,revolulie <<istoricd>..)gi datoriti faptului ci aplicr in studiul isroric o metodi proprie filosofieianalitice, a phs in evidenp inadecvarea interpretirilor,,mitolog izante,,de tip Whig, ,,propagandd in veqmdnt istoric mai curdnd" decdt demer-suri de ,,istorie veritabili." sau de ,,teorie politicd sistematic["17. Sem-nifica{ia metodei lui skinner consti in relevarea,,inten{iei auctoriale""prin ,Bitrunderea", prin ideile autorilor, in lumea real6 a filosofilor

13 quentin Skinner, ,,Meaning and Understanding in the History of ldeas,,, History and Iheory,Vol. .8, No. l, 1969, p. 4.

ll lbtdem,p. tsqq.

- t)

Que,ntin Skinner, ,,Quentin Skinner on Meaning and Method.., in The Art oJ'Theory:conversati6ns in Political Philosoply, interview withrbresa Bejan,November 201l. nitp*w*w.artoftheory.com/quentin-skinner-on-meaning-and-method/

to ldem,,,Making History," interview with Danny Millum, transcript l8 April 2008. http://www.history.ac.uVmakinghistory/resources/interviews/Skinner_euentin.html

tt ldem,,,History and ldeology in the English Revolution",?fte Historical Journal, Vol. VIII,No.2, 1965, p. l5lsqq.

1l

Page 7: O enciclopedie a gandirii politice romanesti Vol.1: 1821-1918 enciclopedie a gandirii... · 10 o ENcIcLopEDIE A cANonn PoLITIcE nouANegrt matic, sunt conferite sensuri diferite aceluiagi

-L,

12 o ENcICLoIEDIE A cANDIRII PoLITIcE RoMANE$TI

trecutului. Celebrul profesor britanic a formulat drept principiu funda-mental faptul ci textele clasice de filosofie politici contin mai multdecet gandurile autorilor, anume ele sunt,,fapte"',,cuvintele sunt fapte",ele nu doar,,spun", ci gi ,,fac" -, sunt ac{iuni ,deg}tizate" intrucit re-prezinti intervenqii polemice in dezbaterile de idei ale timpului lor. Skinnera considerat ci doar prin ,,plasarea textului intr-un context lingvisticreglementat-convenlional" se poate ajunge la descoperirea a ceea ce adorit autorul prin scrierea lui, [a posibilitatea de a identifica destina-tarul qi maniera prin care textul incearci si-l convingi, la posibilitateade a,discerne fo4a textului", semnificalia lui gi a modului in care igidesfEgoari argumentele. O astfel de interac{iune cu textele inseamnS,

dupi Skinner, mai mult decdt angajarea in cercetarea istoricl a ideilor,inseamnl expunerea la idei necunoscute care au poten[ialul de a influen{amodul in care infelegem lumea gi, finalmente, inseamni propensiunea

citre in{elegerea ,,teoretizirii politicii insiqi" ca ,,form6 de activitate

Politice"ls.Spre deosebire de Quentin Skinner qi de a sa intellectual history -

studiul sistemului limbajului care decanteazi ac{iunile politice-, ReinhartKoselleck, ini{iatorul qcolii istorice de la Bielefeld, este sus{in[torulistoriei conceptuale, Begriffsgeschichtete, adici al metodei de cercetareistoric[ care consideri limba ,,ca pe o ultimd instanli, ireductibildmetodic", ,,ca pe un indicator al realititii preexistente" gi ca pe ,,unfactor al descoperirii acestei realititi"20. lh definirea istoricului gerrnan,

,,istoria conceptuald mijloceqte... intre istoria limbii qi cea factuali",una dintre sarcinile ei fiind ,,analirarea convergen{elor, a muta{iilor qi

a discrepan{elor dintre concept gi realitate, care intervin de-a lungulistoriei"2l. Conceptele, precum cel de stat, care ,,au. de oferit mai mult

f a A ." *dea in acest sens gi Gabriela Tindsescu, ,,Quentin Skinner, Libertatea inainte de

liberalism (1998)", in Enciclopedia operelorfundamentale alefilosoJiei politice. Contemporanii1989-2000, coordonatori Gabriela Tdndsescu, CristianJon Popa, Bucuregti, Editura Institr.rtului

de $liinte Politice gi Relalii tntemalionalc,,lon I. C. Britianu", 2016, pp. 558-575.I v Care, aga cum arati Koselleck, s-a definit incep6nd cu anii I 950, indeosebi cI anul I 953,

odati cu aparilia studiului lui Richard Koebner, ,,semantics and Historiographl" InsI crucialepcntru impunerea istoriei conceptuale sunt considerate lucrarea Ceschichtliche Grundbegrife:Historischa lzxilwn zur politisch-sozialen Sprache in Deutschland, coeditat de Reinhart Koselleckimpreuni cu Wemer Conze qi Otto Brunner qi publicati in opt volume, intre 1972 5i 1997, qi

contribuliile ulterioare ale lui Koselleck, indeosebi Begrifsgeschichten. Sndien zur Semantik

und Pragmatik der politischen und sozialen Sprache (2006). A9a cum arati Alexandre Escudierin conceperea gi realizarea semanticii istorice, Koselleck a fost impulsionat de Werner Conze qi

de cgrgul de istorie sociald de la Heidelberg. A se vedea Alexandre Escudier, op. cit., p. 55.

]0 n"inh"tt Koselleck, op. cit.,p.86.2l lbid"^.

I/OL{JMLJL I: 182I-1918 13

decdt simpla lor semantic6", devin indispensabile qi inconfundabile qipot fi considerate ,,concepte fundamentale, ftrd de care nici o comu-nitate lingvistici sau politici nu se mai poate organiza", imposibil delegat ,,in mod incortunabil de idei sau de probleme atemporale, chiardaci, uneori, aceste secvente semantice ale lor pot reapdrea la fel pestetimp*22. Aceste concepte fundamentale, n,cu o structuri interni tempo-rali", cu valori temporale diferite, sunt fie retospective, cele care,,tansmitdoar ecoul unor experienle acumulate gi refuzd orice resemantizare",fie anticipative, cele care ,,cheami un alt, un nou viitor etc."23. DupiKoselleck, ,,societatea qi limba apar{in parametrilor metaistorici, fbride care nu putem g6ndi istoria"24, ele constituind factorii pe care se

bazeazil o teorie a istoriei posibile care, in mod necesar, apeleazil lainterdisciplinaritate, la domeniile invecinate, fiard ca preten{ia sa deuniversalitate si priveasci totalitatea, absolutul, satt ,,histoire totale".,,Istoria total6" nu este posibiln intrucit ,,acel totum al istoriei socialegi acel totum al istoriei limbii nu se pot oglindi niciodati reciproc intrutotul"25, intre istoria sociali qi istoria conceptualiznrii ei rdmdnind odiferenlE insurmontabili,,,o tensiune condilionati istoric". ,,Istoria con-ceptualizati" nu poate recupera lingvistic ,,ceea ce s-a intdmplat cuadevirat", afa cum orice se intnmpH sau s-a intdmplat se modifici princonceptualizare lingvistici. ins[ limba ,,trimite at6t la relafiile extra-lingvistice dintre evenimente, cdt qi - tocmai de aceea - la ea insdgi",,,limba este mereu autoreflexiv6ce26, ru poate fi despS4iti de ac{iune lanivel empiric nici ,,in desfrqurarea evenimentului" gi nici ,,in legituradintre evenimentele sincronice qi structurile diacronice". Ca atare,

,,existi o interdependen{d intre istoria socialS qi istoria conceptuali,astfel incdt una nu poate fi explicati fbri cealalt5"27. Pentru Koselleck,,,ce a funclionat <<efectiv> pe termen lung gi s-a schimbat" poate fi dedusnu direct din sursele transmise in scris, ,,tezatrizatoare", ci printr-undemers prelirninar predominant teoretic qi terminologic. Din perspec-tiva istoriei conceptelor, ceea ce se prezint6 ca document scris ,,trimitela o empirie" pe care istoricul o poate percepe doar prin mijlocirealimbii, insd, chiar in cazul istoriei prezente, diferenla dintre acliune gi

22 lbid".. no. 86-87.23 lhrd.^'.on gz-sa.24 lbrdem'- n'. lo.fl nia"^', p. tt .

!! tttdem, p. t9.ztlbidem,p.26.

Page 8: O enciclopedie a gandirii politice romanesti Vol.1: 1821-1918 enciclopedie a gandirii... · 10 o ENcIcLopEDIE A cANonn PoLITIcE nouANegrt matic, sunt conferite sensuri diferite aceluiagi

14 O ENCICLOPEDIE A GANDIRII POLITICE ROMANE$TI

limbaj ,,impiedici" ,,<<realitatea>> sl conveargi weodati cu istoriaenun(drii ei lingvistice". Aqa cum in sincronie, ,,ea insdqi o abstracfie",actele de limbaj qi faptele sunt interdependente, ,,transformarea diacro-nic[, ce rlmdne un construct teoretic!', nu se desfr;oard in acelagi rihnsau in aceeaqi ordine cronologici in planul real al istoriei qi in planulistoriei conceptelor. ,,Este posibil ca realitatea sd se fi schimbat demult,inainte ca.transformarea si fi condus la apari{ia unui concept, dupbcum este posibil s[ fi apirut conqepte care si dea naqtere unor noi rea-litili"zs. Analogia care existi totugi intre istoria socialS gi istoria con-ceptuali consti in ,,structurile repetabile", in ,,condiliile implicite" care

fac caceeace este posibil sd se intimple o dati sI se repete cu regulari-tate pe termen lung. ,,Ceea ce este <de lungi durati> influen{eaziistoria numai daci timpul unic al evenimentelor se ascunde in structurirepetabile, a ciror vitezl de schimbare este alta decdt cea a eveni-mentelor inseEi. Tocmai in aceastE rela{ie de alternan{i, insuficientdefiniti de binomul sincronie Si diacronie, rezidd tematica oric[reiistorii sociale"2e. Relalia de alternanfd dintre vorbire qi limbn ca sistemeste definiti, de asemenea, prin concept, care, ca,,sublimat lingvistic",conline experienfe cu efecte pe termen lung, gi prin contextul lingvistic,care stabileqte aria confinutului siu semantic. Aparilia unui conceptnou sau enunfarea unei viziuni diferite asupra conceptului vechi repre-zinti un act de inovafie semantici gi pragmaticl. Teza lui Koselleckeste ci, intrucit istoria sociali, ca istorie a societi{ii, qi istoria concep-hrali,,se schimbi in mod diferit gi constituie structuri repetabile distincte",

,,terminologia qtiinfificl a istoriei sociale trimite la istoria conceptuali

fentru a "otifi.u

experien{ele tnzatizate in limb["3o. in consecinli,pentru a nu ignora,,diferenla dintre realitatea de mult dispirutd gi do-vezile ei lingvistice'., in mod constant istoria conceptuali este raportatdla rezultatele istoriei sociale.

Pentru studiul ideilor politice in spa{iul moldo-muntean in perioada1821-1848, analiza limbii, cuvintelor gi conceptelor - care reprezintl,,indicatori ai realit6lilor trecutului" qi inductori ai unor ,,orizonturi de

agteptare'., constituie,,resurse strategice in disputa sociald", contribuiela formarea ideilor qi ,,ac{ioneazd in procesul realitdlii istorice ca sursede interpretare'o3l - relev6 evidente avantaje metodologice, prin coro-

28 lbidem,o.2?.29 tbid"*-'3o lbidem-o.28.3 I Al"*"nd." Escudier, op. cit., p. 55.

|/OLUMUL I: l82t-1918 15

borare cu analiza unor factori de facturt constitulionald, social4 istoricE,economici, geopoliticd" in acest sens, se poate dovedi utili completareastudiului ideilor politice prin ,,cunoa$terea vectorilor sociali ai acestoridei, a greutiilii gi capacitiilii lor de ac[iuns..32. in esenld insi, doar,,complementaritatea metodici dintre semantici gi pragmaticd.., dintresemantica istorici, istoria sociali gi istoria structurald - f6r[ de careistoria conceptuali ar rrmdne o ,,istorie a cuvintelor" - poate rcarizaasocierea dinte,,utilizarea situativi" a resurselor semnatice gi contextelelor de probabilitate gi ac{iuns33.

Jt{oua gramaticd a politicit, Si conceptele temporalizate

La inceputul ,,secolui cel lung", cel care cuprinde perioada dintre,,dubla revolufie" a secolului al XMII-lea - Revolufi aErancezddin l7g9gi Revolulia indusriali din Marea Britanie de la sf[rgitul secoluluial XVIII-lea (indeosebi din anul 1760) pdna in primele decenii alesecolului al XIXJea - qi primul rdzboi mondial, Revolufia Franceazdgi armatele napoleoniene au reuqit nu doar si determine dizolvareaSmntul Imperiu Roman de Nafiune Germani (august 1806), ci gi s[creeze,,o noui gramatici a politicii": ,,revolu1ia, cetifenia, statul suveran,na{ionalismul"34. Prezentarea pe care Reinhart Koselleck a realizat-oi1 lucrarea sa Begrifsgeschichten. studien zur semantik und pragmatikder politischen und sozialen sprache conceptelor fundamentalJ, intrecare gi cele din ,,noua gramatici" postrevolufionari a politicii, poartimarca specialistului in gdndirea politici a secoleloi al XV[I-lea gial XIX-lea, in istoria Prusiei intre Reformd 6i Revolu{ie gi in implicaliifeutopismului iluminismului, gi are meritul de a fi ganditn din perspectivaistoriei conceptuale, a transformirii semantice gi pragmatici a concep-telor in contextele lor sociale qi politice.

Exprimat in toati complexitatea lui abia in 1789, conceptul de revo-lulie a devenit un concept nou, specific modernitilii, aqa cum arita

]2 clnerine Durandin, Istoia romilnilor, traducere de Liliana Buruiand-popovici, prefa{ade A]."Zu!, Ia$i, Institutul European pentru Cooperare Cultural gtiinlificE, tSSt, i. el .rJ Alexandre Escudier, op. cit., pp. 55-56.

r+ David Blackbourn, The Long Nineteenth century. A History of Germany: l7gI-tgrg,New York/oxford, oxford univenity press, 1998, pp. XII-XIV Ernst Moritz Amdt, citat deBlackboum, arata in aceasta privin{6 cd prin aceasti,,noui gramatici a politicii.. a fost,,acceleratacel proces de fermentare intelectuali prin care a trebuit sd trecem, ca prin purgatoriul noastm,dacd am dorit s[ ajungem la porlile cereqti ale noilor noastre conditii". David Alackb o\m, op. cit.,pp.47-48.

Page 9: O enciclopedie a gandirii politice romanesti Vol.1: 1821-1918 enciclopedie a gandirii... · 10 o ENcIcLopEDIE A cANonn PoLITIcE nouANegrt matic, sunt conferite sensuri diferite aceluiagi

t6 O ENCICLOPEDIE A GANDIRII POLITICE ROMANESTI

Koselleck, un concept fundamental ce indici o schimbare structuralipe termen lung extinsi la intreaga societate gi la numeroase domenii,sensul siu fiind unul legitimant, de justificare a acfiunilor ,,de jos insus". De asemenea, din 1789, a devenit un concept partinic intrucdt

,,sublimeazi semantic experien{e care pot fi interpretate at6t de anta-gonic"35. Revoluyia, la fel ca pro gresul, este un concept care se tempo-

ralizeazh,,pe misurd ce semantismul lor original, legat de semnifica{iispa{iale, strict fizice, s-a perimat, inci din timpul Iluminismului, pentru

Jse conruc.a ca no{iuni istorice"36. in secolul al XV[I-lea, conceptul

a dobdndit un sens subsumat filosofiei istoriei, el desemndnd,,evolu{ia"tuturor domeniilor vie{ii gi transpunerea lor ,,intr-un viitor mai bun".Ca subiect al istoriei, care a primit,,astfel <botezub necesitifii", revoluliaa desemnat,,un mijloc de legitimare a unor schimbdri tabuizate inaintesau considerate pur qi simplu de neconcepuf'37. Raport la,Bxperien{elepremodemitetii", acelali tip de schimbdri, de migcdri politice violente,de sus in jos, orchestrate de forle politice dominante a fost definit prinalli termeni -,,tumult", ,,revolti", ,,indignare", ,,conjurafie", ,,rdscoal[",

,,rebeliune", a$a cum ,,nelinigtile sociale definite dintr-o perspectivlneutri, obiectivantd" au fsst definite prin ,,discordie", ,silzboi civil",,,rebeliune"38. Koselleck precizeazi ci revolu{ia este un ,,concept re-

flexiv care combini conditiile performativ-politice cu cele ale analizeiistorice empirice", un concept impregnat de ,pxpectan{i soteriologicd",intrucit este legat de promisiunea fericirii piminteEti 9i a libert5iii"3e.

Conceptului de celdyean, inainte de a dobdndi ,,claritatea teoreticb

gi for{a de impunere poiiti"a u franquzescului citoyenaT - adici inaintede a fi asociat cu libertatea, egalitatea in fala legii 9i dreptul de vot inpreajma Revoluliei, cu valorile politice ale egalitilii 9i virtulii in timpulRevolutjei gi cu drepturile qi indatoririle dupi Revoluqieal -, a desemnat

ca Bilrger ceti{eanul qi totodati burghezul, ca Stadtbfirger oriqeanul, in

35 lbidem.p.2l3.]! n"inttutt forelleck, op. cit.,p.179.rt lbidem. no.2ll-212.38 lbidem. o'.2lo.39 lbid"^.oo.209.212.40 D.finit in'E, cyilopddie des gens du monde. Ripertoire universel des sciences, des lettres

et des arts, vol. 3, t 75 l, p. 409, ca membru al unei societ5li libere... care impirtiqeqte drepturilcacelci socictili gi se bueirri de libertilile ci".

4l ,,... probabil cea mai putemici nofiune care a rezultat din Revoluqie a fost conceptul de a

fi cetilcan;.. New World Encyclopedia, http://www.newworldencyclopedia.org/entry/French_Revolution

VOLUMUL I: 182l-1918 17

Iluminismul tfurziu, ca Staatsbiirger (corespondentul lui citoyen\ cetA-

feanul statului. Diferenfierile ulterioare l-au indepdrtat insi de citoyen;Kleinbiirger salu micul burghez, Grofibiirger, marele burghez sau,,patricianul", SpielSbiirger sau burghezul filistin. Ceti{eanul - polites,civk, citizen, citoyen -, cu sensul derivat din polis;i conexat sensuluiorganizirii constitutionale - politeia42 -, constitu{iei, practicii consti-tu{ionale qi ansamblului sau comunitiqii cet6{enilor, desemna individulaflat sub protecfia statului in privinfa tuturor drepturilor gi libertSlilorsale. Impunerea definitivi in Revolulia Francezla conceptele iluministe,in primul rdnd a egalitifii cetifenegti, a autonomiei garantati de Constituliea cetiteanului qi a abolirii privilegiilor corporative, a influenlat in Germaniadezbaterea asupra dreptului la vot. Koselleck araticd pdni in 1820, inGermania, cetd{eanul era definit printr-o sintezd complicati de drepturiqi indatoriri fala de stat qi cd proiectul stahrlui absolutist luminat func-{iona intrucdt, ,,legdnd individul de stat"o care ,,era inci ancorat socialin modelul societSlii corporative" , a cre,at,Bentu ceti{ean un spafiu minimal autodeterminirii" prin dezvoltarea economicia3. Marea Britanie apdstrat reglementirile juridice tradifionale, le-a imbogd{it de aqa manierdincdt sd reflecte gi interesele middle c/ass-ului, insi ,,in mod poatesurprinzitor pentru continentali, roluljucat de citizen - concept expec-tativ cu conota{ii democratice tindnd de dreptul natural - a fost unul cutotul marginal"44. Conceptul de cetilean reflecti aqadar,,sh?turi seman-tice diacronice diferit suprapuse", pornind de la conceptul aristotelicde liberi qi egali fnfala legiias, o,,propulsare a lui in dezbatere" lamomente diferite in timp generAnd o ,,fo4[ de impunere diferit6..."a6qi, intr-o analizd, comparativi, reflectdnd o ,,incdrcitur6 na{ionali", o,,autoperceplie" care se aseamind de la o lard,Ia alta numai in misurain care este ,,in mare parte grefati pe identitateanalionalt'47.

42 Un .on""pt, la rdndul s[u, temporalizat, ,,folosit in contexte temporale diferite, ba chiarmodificat in rclagic cu ceva premergitor qi cu posteritatea sa, deci el insugi substanta istoriei con-ceDtuale...". Ibidem. o. 340.' 43 A .e vedea iiidem. o. 368.

44 lbid",n,p. 366. Kosellcck arati in accst scns ci ,,PAnl tdrziu in secolul al XIX-lea, aici auconcurat concepte juridice medievale, individuale gi corporative care, cu un vocabular sociologicsaturat empiric, putcau justifica revendicirile clasei de mijloc... mult mai eficient decit o fdceaupostulatele teoretice". I bidem.' 45 D. fapt ,,conceptul aristotelic depoliterd... se referea in principiu la oamenii liberi qi egali,care igi erau propriii lor stip6ni". Reinhart Koselleck, op. cit., pp. 346, 350. A sc vedca Excurs II(Desqre posteritatea conceptelor aristotelice de cetdtean), in ibidem, pp. 341-355.

46 lbidmt. n.42.47 tbidem, p.ltl.