mica enciclopedie a povestilor romanesti

Download Mica Enciclopedie a Povestilor Romanesti

If you can't read please download the document

Upload: anka-anton

Post on 22-Jan-2016

579 views

Category:

Documents


179 download

DESCRIPTION

Ovidiu Birlea

TRANSCRIPT

  • 113

    Repertoriul oltenesc se afla n volumasele publicate deSt. Tutescu si N. 1. Dumitrascu. Basmele propriu-zise sntputine, covrsesc snoavele. Volumele lui Tutescu: Din trecut(1901), Dafii (1905), Taina aluia (1906), O parte din sfinti(1908), Din vai si vlcele (19J1) devenite demult o raritate,au n genere cuprins miscelaneu, snoavele si legendele predo-minnd. N. 1. Dumitrascu si-a risipit colectia ntr-o multimede brosuri, unele greu de gasit ..

    Repertoriul arom.n e reprezentat ndeosebi n masiva cule-gere a lui Pericle Papahagi, Basme aromne (1905) care contine ~"'\139 basme propriu-zise si (cteva) despre animale. Povestilemegleno-rom.nilor snt publicate partial de Th. Capidan nLiteratura populara la megleno-romni (1928). Repertoriul,destul de ntins (94 naratiuni), provine de la copii de vrstascolara, cules dupa dictat, de aci rigiditatea expunerii si oare-care schematism. Acestea snt colectiile principale de povesti.

    9. Cercetarea a avut n vedere doar materialul epic, povestilen nuditatea lor, fara ncercarea de a surprinde radacinile lorn constiinta populara, mecanismul transmiterii, preferintele,reactiile ascultatorilor etc. Cel dinti care se ocupa si de poves-tit ca fenomen cultural este Pericle Papahagi. n Basme aromne,el nfatiseaza succint ocaziile de povestit la aromnii sedentarisi la c~i 'transhumanti.Aceasta i prilejuieste o descriere a caseiaromne, aratnd ca ntrunirile femeilor la prelucrarea lnii;n camera speciala, constituie o ocazie de cape.tenie pentrupovestit. Peregrinarile cu turmele au favorizat povestirealegendelor legate de toate vaile, stncile, fntnile, pe lnga careau trecut. Desfasurare~ povestitului este descrisa sumar, rele-vndu-se obiceiul de a-l corecta pe povestitor. C. RadulescuCodin da note sumare n prefetele primelor colectii, fara oproblematica constanta. n Legende, traditii si amintiri istorice(1910) schiteaza portretul a doi povestitori batrni, iar nIngerul romnului (1913) aminteste n treacat functia apotro-peica a povestitului, ca mijloc de nlaturare a duhurilor rele.Alex. Vasiliu dezvaluie amanunte mai multe n prefata colectieide povesti. Dupa o schitare a ocaziilor de povestit, n care relevaprimatul barbatilor, prezinta fisele povestitorilor de la care acules, n fapt niste portrete lirice, puternic colorate de duiosiaamintirilor. Povestitul ar avea ca resort principal ndepar-;tarea relelor de casa povestitorului si este considerat ca unact de binefacere, ca "o pomana".

  • ~-~~,L

    .1

    'f

    1"

    J-

    -111

    Fenomenul povestitului va fi studiat la mai mare adncimen cadrul cercetarilor monografice ale Scolii sociologice de la

    (Bucuresti. Fenomenul literar este urmarit n strnsa conexiunecu viata colectivitatii, potrivit coordonatelor stabili te deD. Gusti, cele patru cadre si patru manifestari. Din materialelepublica te, cea mai amanuntita expunere este prezentata de IonCazan n Dragus ...Literatura populara (1947). Fenomenulpovestitului este descris n limitele lui definitorii: terminolo-gia, ocaziile de povestit din cadrul satului si din afara lui,sursele repertoriului de povesti, parerile despre originea povesti-lor si verosimilitatea lor, categoriile si tipurile de povestitori,iar n ncheiere functiile, lui (estetico-distradiva, lucrativasi educativa). Repertoriul este nfatisatnumai n rezumatelevariantelor structura te pe episoade si inotive, cu referiri biblio-grafiee la cele din catalogul tipologie al lui Schullerus si la altecolectii.

    10; Dupa nfiintarea Institutului de folclor (1949), cerce-tarea povestilor populare a fost reluata n cele doua comparti-mente principale: faurirea tipologiilor bibliografice, compli-nind lacunele lui Schullerus si culegerea sistematica a reperto-riului de povesti. n cercetarea bibliografica a colectiilor siperiodicelor, c;lectivul s-a servit si de informatiile date defisele ntocmite pentru bibliografia generala a etnografiei sifolclorului romnesc. Alaturi de basme si snoave, au fost inven-tariate si legendele de toate categoriile,c'are au fost categorisitetematic (v. Clasificare). Au fost terminate prin 1962-1963tipologiile bibliografice ale basmelor despre animaJe (vreo250 tipuri), snoavelor (aproape 4000 tipuri) si legendelor (vreo5000 tipuri). Pna acum a fost publicata numai tipologia biblio-grafica a snoavelor (LXXX), iar cea a basmelor propriu-zisea ramas n impas. -

    Culegerea povestilor a fost calauzita de telul de a surprindefenomenul n totalitatea aspectelor lui: a} descrierea poves-titului; b} detectarea repertoriului si nregistrarea lui mecanicasi c} transcrierea si ornduirea n arhiva. Fenomenul povesti-tului a fost urmarit n coordonatele lui definitorii (terminologie,ocazii de povestit, modul de nvatare, functiile povestitului,fiintele fantastice din basme, parerile despre verosimilitateanaratiunilor, influenta cartilor si parerile despre bunii poves-titori). n cercetarea repertoriului s-a urmarit mai nti epl1li-zar,ealui la povestitorii cei mai buni, potrivit speciilor de povesti,

  • 112

    cri ajutorul cataloagelor fipologiceale h.u Schullerus siThompson,precum si al repertoriilor celorlaltipov:estitori anc.J:retatiante-nor. n ci doua faza aii fost nregistrate povestile pe banda demagnetofon (pnaJn :1.951 pe ciliildri de fonograf). Repertoriulcelo:(talentati a fost nregistrat global (cu exceptia pe alocuria' celor nvatate ~ecentdin carti), ale celorlalti selectiv (elimi-rindU:~sebucatile .diIi','sursa livresca): n timpul impriinarii,a fost schitat pe o fisa' rezumatulnaratirihii (pentru a servila identifiqu'ea tipului si la clasificarea fiselor respective),iar altcercetatoranotatgesturile, mpreuna cUcele 2-3 cuvinteca:tele~au ptQvocat, 'spre a fi apoi inserate la textul transcrisde pe banda sub forma de' note. La fiecare naratiune au fostconsemnatedatele privind "biologia" ei (dela cine, provine,de cte oriap9vestit-o, ,Cte de raspndita),apo} parerile despreverosimilitatea ei, pasajelecaptivante;' precum si reactiile aU,di-toriului prezent. Fiecare povestitor si are fisa lui biografica,mai ampla, sau mai sumara dup~ talentul dovedit; mpreunacu fotografia etc. Unele nregistrari aufost facute cu scop expe-rimental pentru ase deliillita gradul de fixitateal naratiunilorn proza. Cele culese au fost transcrise si ornduite dupa numarulde inventar. S-au cules aproximativ 300-0 povesti. Din cele2000 culese;pna n 1962, 153 au fost publicate n Antologie(5, I-III; XVI, XCI, p. 445-466).

    , 11. Repertoriul romnet;cdepovesti a intrat si n orbitacercetatorilor straini care au urmarit variantele tipurilor pearia lor de raspndire. Necunoasterea limbii romne a silit pecercetatori sa se limiteze uneori numai la colectiile (si antolo-giile) publkate n limbile de larga circulatie. Primul loc locupa monumentala opera bibliografica despre cole~tia fratilorGrimm izvodita de J. Bolte si G. Polivka (XIX). In volumeleI-III (1913-1918) snt indicate variantele romnesti ale

    tipurilor prezente n faimoasa colectie, unele publicaten lerio-dice germane -greu accesibile (Schott, Staufe-Simiginowic!l etc).Locul variantelor romnesti este la sfrsitul grupei' roilianice,ca o pUllte de legatura cu grupa slavica. Autorii nu P.u parcurstoate colectiile, multumindu-se cu ceea ce a inventariat Sai-neanun ntinsa lui monografie si cu colectiile (si antologiile)publicate n germana. n volumul V (1932, p. 88-93) se aflao ,schita a istoricului preocuparilor pentru culegerea povesti-lor la romni, urmata de bibliografia principalelor colectii

  • ~

    1

    ",

    -:

    113

    orndui te 'cronologic, care""Sencheie: cu catalogul tipologic -allui A. Schullerus~Lucrarea a servit ca izvor de informare deprima mna pentru cei ce au studiat monografia unui tip deba~ni. n schita sa bibliografici, Vbersicht der M archenlitera-tur (1914), Antti Aarne, nu mentioneaza dedt monografia luiSaineanll' si colectiile fratilor' Schott si Pauline Schullerus.

    ~ "Au :fost conspectate variante romnesti ,n urmatoarele studiimono-grafice: A. -Aarne,Der tiersprachenkundigl3c Mannundseine ne,ugierige Frau(AT 670; 1914; 3 variante); A. Aarne,Die Tiere aujder Wanderschaft (AT130,210; 1913; 2varianttb); A.Aarne, Der Mannaus dem Paradiese (AT1540; 1915; o varianta); A. Aarne;Der reiche Mann und seiri,Schwiegersohn(AT 930; 1916; o varianta aromna); A. Aarne, Die magisclie Flucht (AT313 ,etc.; 1930; 6 variante); R. Th. Christiansen, The tqle of the two trO//Jellers(AT613; 1916; 6 variante); W. Anderson, Kaiseru1td Aqt (AT 922;,1923.);N.P. AiJ.dreiev,Die Legenae van den zwe.i Erisundern (AT756 B; 1924';'0vari-anta) ;N.P. Andteiev, Dit! Legende vom Rauber Madej (AT 756 C; 1927; ovarianta); E. Rosch, Der getreue johannes (AT 516; 1928; 9 variante); J. deVries, Die, Marchen von klugen Ratsellasern (1928; ,AT 875 - 2 variante;AT 921 -o varianta); M., Haavio, Kettenmarchenstudien (1, 1929; AT 1696~ o'vari

  • 114

    si ai vorbit cu dnsul" (44, I, p. 335). "Fata se prefacu ncio-crlie si de atunci hojma ie drumul catre soare ca sa-I gaseascasi nu mai ajunge la el. Cnd ciocrlia pleaca de jos sa se ducaspre sfntul soare, i tare chefoasa, dar cnd o ajunge blasta-mul mamei sfntului soare, porneste suparata pe pamnt,tacuta, de se ascunde n niste tufe" (99, VI, p. 13). Dupa altalegenda, Lia, fata lui Ciocrlan mparat, a fost petita de fecio-rul Vntului. Ea nsa se ndragostise de Soare si n ajunul nun-tii s-a rugat de Maica Domnului sa o izbaveasca. Afost prefa-cuta n c. care se nalta vesnic spre soare "pna ce da de plaiu-rile Vntului-turbat" care' o ameteste si cade iar jos (55,p. 140-147) ..

    Foarte rar basmele despre animale aduc n scena uri ciocr-lan laudaros (AT 243 B*). Fiind o vreme frumoasa, selauda cael a facut-o mpreuna cu fratele pitigoiul, dar cnd a doua zie ger mare, se leapada: "eu unul stiu ca n-am facut-o" (99, III,p. 40). C. este mereu victima vulpii "care i mnca puii cnd siara mosia. Ea se plnge ogarului care fugareste vulpea pnala/vizuina, de unde o scoate de coada (99, V, p. 328-330).C. se joaca pe un cmp cu o prepelita, pna cade n latul pusde copii, dar spune prepelitei ca nu mai joaca fiindca s-:-aplic-tisit. Aceasta se faleste ca ea nu se satura de joc si cade si ean lat (99, IX, p. 268).

    n basmele fantastice ciocrlanul este de obicei calauza erou-lui sau eroinei pentru a ajunge la locuri extrem de ndepartatesau inaccesibile. Cel mai adesea, sotia care a ars pielea sotului(AT 425) este nsotita de un ciocrlan pna la curtile acestuia(XV, p. 48, 55). El a schiopatat de prea mult joc, de aceeaapare ultimul la chemarea stapnei: "Bucina ie, s bucina ie,s bucina ie: iaca vine si ciocrlanul cioflnc, cioflnc-cioflnc,cioflnc-cioflnc, cioflnc, schiop, c-un picior rupt. - Nu t-rusine la obraz, mai ciocrlane, de cnd strig eu dupa tine si tunu vrai sa vii! - Lasa-ma, stapna mea, ca pe unde am fosteu, sa nu mai mearga neam de neamul meu si samnta de sa-mnta mea ... s-atta ce-am giucat pna mi-am rupt un picior"(5, II, p. 132). Ciocrlanul schiop stie si n ce sta puterea Ara-puschii - palosul fermecat - si l conduce pe fiul de mparatpna acolo, ducndu-l n spinare, dupa ce l-a prefacut n musca(85,p; 61-62). mparatul ciocrlanilor trimite ciocrlanulschiop sa-I duca pe erou dupa zna fugita (AT 400) tocmai la

  • v

    115

    curtile lui Filingat (33, p. 141). Uneori, ea cnta prin padurensotind pe Zorila (Zorile) plecat sa -alunge ntunericul (86.p. 290) ..

    ntr-o snoava, un flacau accepta propunerea unei babe dea se casatori cu ea daca baba i va putea prinde trei ciocrlanimotati. Baba alearga zadarnic, dar nu izbuteste (S. 3459).

    Cine. Dupa o legenda, c. a fost facut de Dumnezeu din sur-celelede plop cioplite de diavol (52, p. 7). A fost creat de SI.Petru. Un cioban i s-a plns ca i mannca lupul oile. SI. Petrui-a luat fluierul, l-a rupt n doua si a aruncat bucatile care s-auprefacut n c. si catea pentru a-i pazi turma (LUI, p. 546).C. s-ar fi nascut din cek doua gheme pe care le-a aruncat~f. Petru mpotriva lupului care i iesise n cale (LXXIX, p, 88).~upa alta legenda, viermii din cadavrullui Cain s-au prefacutn c. pe care i-a domesticit omul (LUI, p. 278). C. si aparastapnul, n opozitie cu pisica, prima la mncare, cu nasul ves-nic prin oale si stnd numai la caldura, n vreme ce el e multumit,desi sade afara n frig (ibid., p. 548). El vrea mereu binele sta-pnului si se roaga sa aiba copii multi ca sa-i dea toti cte obucatura (ibid., p. 278). Mannca iarba cnd l doare capul,fiindca asa l-a nvatat sarpele (52, p. 849).

    n basmele despre animale, ogarul e nduiosat de soartaciocrliei care ramnea mereu fara pui fiindca i mnca vulpeacnd iesea la arat (v. Ciocrlie). Pndeste vulpea si o fugarestepna n vizuina ei, dar o prinde de coada scoasa afara de eaca pedeapsa ca o mpiedica la fuga (99, V, p. 329-330). Ogarula avut odata o crsma, la care avea ca asociat iepurele. Acestai-a ramas nsa dator si de atunci e mereu urmarit de ogar casa-I prinda (LXXIX, p. 23). Iepurele ar fi furat niste opinciale copoiului si de atunci acesta l fugareste sa si le poata lua.(67, p.102). Eroul primeste drept rasplata "o galetusa de arama,n care se aflau un iepure si un ogar: ogarul fugea mereu dupaiepure si nu-l putea prinde" (42, p. 509). C. Toroiman a mba-trnit la stapn care l alunga cnd nu mai poate ngriji degospodarie. Lupul se ofera sa-I ajute, cu conditia sa-I lase sa-siia cte o oaie. nsceneaza luarea copilului si lupta cu Toroimancare readuce copilul sanatos acasa si este ngrijit din nou destapn (AT 101 + 100). Lupul se duce la o cumetrie, mpotrivasfatului c. si este ciomagit de oameni. Ca sa se razbune pe c.,l invita la o petrecere organizata de el mpreuna- "cu frate-meu,

  • U6

    cu vulpea si cu ursu". C. si asociaza motanul, cocosul si ratoiul.Motanul sare la vulpea ascunsa n frunza creznd ca e un soarece(AT 103) si celelalte animale fug speriate (33, p. 103:-111) ..c. batrn se opune lupilor care ataca stna, n contrast cu c.tineri care asteapta sa mannce resturile "dupa voi". El amenintalupii:-"Veniti voi, ca ti, rupe o oaie si eu oi rupe un lup~t (18,p. 41). C. stiu cu o zi nainte moartea vreunui animal de casasau a omului, de aceea invita pe c. flamnd sa vina a doua zica sa mannce berbecul,buhaiul,armasaruL Stapnul, ntele-gnd :limba, animalelor (AT 670), le dejoaca planurile {4a, 255;Dumbraveni-Suceava).C. schimba locu~ 'cuun lup slabanogcare i invidiaza buna nfatisare, dar dnd'sevede ros la grumazde lant, lupul prefera libertatea (4 a,261, Dumbravita-SatuMare). C. e lenes: desi rabda mereu frig si se decide sa-si facabordei vara, totusi ~mna de pe un an pe hltul, multumi~du-secu gndul ca ar fi fost mai bine,daca ar fi "vara pe jumatate maicalduroasa si iarna pe jumatate maifriguroasa" (41, II, p. 133).Se cearta mereu cupisicapentru a pierduf"contractul"initial (v. Pisica). Uneori, se asociaza, cu animalele n calatorie~(AT 210), n caruta trasa de soarecesi condusa de mta. n casa110tilor, pazeste la prag (81 a, p. 420-421).

    n basme, cteodata c. e un om blestemat sa fie c. pentrudtava vreme. Un baiat orfan da vaca pe trei c. care omoara12 hoti ~ao vcolib~din padure: ~poi ~apara de u~icul ho; scapat ~ l--"'-care se mdragoshse de sora balatulm (AT 315) SI omoara balau-rul din fntna, scapnd fata mparatului adusa ca jertfa(AT 300). mplinindu-se cei 9 ani ai blestemului, c. redevinfeciori de mparat (42, p. 908). n chip miraculos, unii copiisnt nascuti de catele. Mncnd pesti, mparateasa, bucata-reasa si cateaua Busleaga nasc cte un copil ntru totul simi-lari. Celmai viteaz se dovedi fiul catelei, care birui pe Statu-Palma-Barba-Cot (AT3Ql B), fiind apoi tradat de SfarmaPiatra si Strmba Lemne (LXXXIII, p. 579). n unele variante,eroulchiarse riumeste din aceasta cauza "Petrea fiul catelei":sau "Prepeleac. fiul ,catelei" (67, p.106). Mai adesea, c.esteun ajutor al omului pe care l scoate din multe situatii grele.Gndeste nazdravan,are si, el puteri neobisnuite, nascndu-sede asemenea n chip miraculos. CateauaJace .doi catei cu parulde aur mncnd dintr-un peste de aur(76,p, 31), sau fiind stro-pita cu apa n care a fost fiarta buruiana germinatoare, (4,jp. 134). Fata mparatului mbracata barbateste si trimisa sa

  • '117

    aduca inelul zmeului (AT514) eajutata de o catea'n~zdravanacare se preface ,cal slab n grajdul tatalui 'ei si o nvata cum saiasa din ncurca turi. La curtea zmeului, sepreface iar cateacare iscodeste planurile zmeoaicei de a o supune pe fata mpa-ratului la probe daca e fata sau baiat, preveIiindu-si stapna,iar cnd fuge de la curtea zmeului cu inelul "cateaua s-a datde 3 ori peste cap si s~afacut un cal cu 12 aripi" (52, p. 679-681).C. nazdravani nvie uneori pe stapnul omort (de impostorn AT 300) prin iarba nvierii (61, p. 111; v. Iarba fiarelor).Ei l ajuta pe viteaz sa rapuna pe Mama Padurii. Fratii maimari snt omorti de ea fiindca au pus pe c. lor cei" trei peri"care i petrifica, dar cel mai mic i arunca n foc si c. sar la ea"s-o rupt s-o mncat", apoi o tin pna la ntoarcerea lui (5, I,p. 276-283). Mar cu cei trei c. ai sai, nascuti toti prin degus-tare de peste miraculos, se lupta cu un zmeu "care arunca focdin gura". Amutati de stapn, c. sar "si-l prinsera de grumaz"pe zmeu, iar Mar i taie capul (60, IV, p. 39-40). Rascumparatde la niste copii care l chinuiau, c. si ajuta stapnul sa-sirecapete inelul sau margeaua fermecata (AT 560). Serpii daru-iesc unui batrn un ogar care se balega numai galbeni (41, I,p. 367). C. Greu-ca-pamntu, Aude-bine, Usor-ca-vntu lscapa pe erou de zmeul care vroia sa-I mannce: nti Greu-ca-pamntu se asaza peste monstru n groapa din care l pndeape stapnul lor, apoi n vatra focului si sub masa, iar cnd c.snt nc;hisi, sparg usa si alearga la stapnul urcat ntr-un copacnalt, sfarmndu-1 pe zmeu (5, II, p. 390-394). Cei trei c.nazdravani Nea-aude, Nea-vede si Nea-greul pamntului pro-vin din cei trei colaci darui ti eroului de Sf. Luni, Sf. Miercurisi Sf. Vineri care la urma redevin colaci (52, p. 195).

    Fidelitatea c. este reliefata prin contrast cu cea a sotiei.Diavolul cere celui care l-a scapat de lup sa vina la el cu "nadej-dea" lui ca sa-I recompenseze (AT 824). Omul vine cu nevastacare este momita de diavol pna accepta sa-i taie capul. Diavo-lul l trimite din nou acasa sa aduca adevarata "nadejde" siomul vine cu o catea care nu-l lasa pe diavol sa se apropie deel (5, I, p. 341-342). Boierul cere unui om sa vie la el "cu undusman si cu un prietin"; acesta aduce "cinele si femeia".ti porunceste sa-i bata pe rnd pe amndoi; c. schelalaie, dariar se ntoarce la om, n vreme ce femeia l divulga ca tineascun$ n pivnita pe socrul sau (52,p. 175). De obicei, Sf. Vineri(Sf. Dumineca etc.) au ca pazitori cateluse cu dintii de fier..

  • 118

    De aceea, omul rau e amenintat sa nu intre, "caci am o cate-luse cu dintii de fier si cu maselele de otel, si-l face mici farme"(41, I, p. 298). Simturile le snt dezvoltate n aceeasi masura:SI. Vineri nu se teme de lupul nazdravan ce urmareste pe voi-nic fiindca "eu am un catelus de fier cu falcile de otel, care cndl simte cale de doua ziie, l~tra de doua ori" (60: III, p. 33).Fata fugita din casa Vidmei (AT 313 + 665 + 318) e aparataa doua oara mpotriva petitorului inoportun de un c. care lpoate duce afara din odaie, unde "s-au mai strns si alti cnis-au rupt tot de pe dnsul si l-au mozolit prin glod" (52, p. 703).Catelul sfatuieste fata sa nu calce interdictia stapnei, n opo-zitie cu mta care "nchide ochii" (ibid., p. 745). Un c. batrnnvata pe fiul mic al mparatului cnd pleaca n cautarea IleneiCosnzenei (AT 300) sa ceara de la tatal lui calul din tinereteal mparatului. Ca sa-I aleaga din stava mparateasca, tot c.l sfatuieste sa faca trei focuri si sa puna o galeata cu vin: calulcare-va mnca foc si va bea vin, va fi cel ales (81, p. 127-128).Uneori, zmeul se preface n c. ca sa scape de urmarire. Tuliman,tovarasul credincios (AT 516) vede la intrarea n palat "uncine si javra ncepe sa se gudure pe lnga ei si sa le linga hainele".Tuliman presimte pericolul si taie c. din care ncepe sa curgaotrava (67, p. 106-107). n chip inexplicabil, c. se dovedestea fi o comoara de bani. n calatoria sa la Dumnezeu, omulntlneste, ntre altele, un c. care "tot se tologea si nici numurea, nici nu traia". El de fapt nu era "cne, da-i noroculunui om, sa stie sa-I loveasca ndarat cu mna, s-ar rasipi si

    -banii ar fi ai' lui!" (52, p. 215). Fata harnica a mosneagul1.ii(AT 480) care ngrijeste "o catea slaba, viermanoasa si dupu-roasa", e rasplatita de aceasta "cu o salba de galbeni" (ibid.,p. 261-262). Cateaua cu dintii de fier a babeiCloanta nu 'maiface "mici farme" pe femeia trimisa sa-i aduca fluierul pazitde ea, deoarece femeia i-a spalat scarile, podelele, apoi si pecatea (LXII, p. 21-22).

    n multe basme, baietii sau fetele dusi la moarte snt cru-tati, fiind omorti n locui lor niste catei,' ca sa se poata facedovada executiei. De obicei, fetei i se taie numai. degetul cuinelul (LXXXIII, p. 612). Fiul mai mic al mparatului e osnditsa fie omort n padure, dar calaul "a luat un cne sub strai".Ajunsi n padure, acesta "a taiat cnele si i-a scos inima, iarbaiatului numai degetul i-a taiat si l-a lasat acolo" (52, p.409).Pentru a: fi batjocorit, barbatul este prefacut de catre '.sotia

  • li

    119

    necredincioasa n c. (AT 449). "El, dac-o vazut ca-i cne, urlaziua si noaptea acolo n jurul casei, si scheuna, si se vaita cace-o facut el" (5, II, p. 81). _Omul prefacut c. nu mai poatesuporta bataile ibovnicului si fuge la o stna mparateascaunde pazeste att de bine, nct lupii nu mai mannca oile.Apoi mparatul l duce la palat ca sa apere mparateasa cesta sa nasca, mpotriva vulturului care i-a rapit toti copiii.C. omoara vulturul si readuce cei trei copii rapiti (82, p. 13-14).,Cei trei c. nazdravani luati, n schimbul unei vaci, de un baiat,l ajuta sa omoare hotii din padure si balaurul din fntna.Acesti c. erau n realitate feciorii mparatului, blestemati sasluj~asca rioua ani, apoi sa redevina oameni (42, p. 908). C.Aude-bine si Greu-ca-pamntu si salveaza stapnul de la soracanibala care mncase tot satul (81 a, p. 494-496). Un strigoitravestit n harap ce petea fata mai mica a mparatului e pn-dit de aceasta n timpul noptii n cimitir. Astfel l surprindecum "se da de trei ori peste cap de se face cne, apoi dezgroapamortul si s-apuca sa-I mannce" (82, p. 193).

    Nu lipsesc nici trasaturile pseudoetiologice. La un ospatmparatesc, bucatarii au uitat sa puna "poprica n zama" si etrimis n graba un c. "cu cosarcuta ... la oras" sa aduca. C. nuse mai ntoarce, e trimis altul dupa el sa-I urgenteze. l varecunoaste percepndu-i mirosul de ardei. De atunci, c. se mirosmereu unii pe altii, ntruct "n-o mai sosit cnile nici-amu cupoprica!" (5, I, p. 605-606).

    , n snoave, c. e mentionat sporadic. Un servitor bate ogarulboierului si e batut la rndul lui de acesta, dar servitorul lbate pe boier pentru ca s-ar putea ca ogarul sa turbeze(5. 56~4). Preuteasa spune popei plecat noaptea la crciuma ca,asteptndu-l, i se parea ca fiecare c. care latra era el, n drumspre casa (5. 5621). Tiganul, ras gratuit fara sapun, aude unc. urlnd si crede ca si pe acesta l rade cineva fara bani (5. 5541).Tiganul plecat la Bucuresti e convins de romn sa nu-si iamerinde,.ntruct acolo c. umbla cu covrigi n coada (5. 5609).Pacala afirma ca ar fi vazut "o catea neagra se cobora dintr-unvrf de salca, plina de faina, de era alba ca ghiocul" (7, p. 215).

    Cnepa. Dupa o legenda, c. de vara a fost blestemata de c.de toamna fiindca a_refuzat sa mearga -la biSerica: " - eu vadbiserica si de aice, cata ct snt de nalta 1 Du-te tu, ca esti maimica de~t mine-si n-o vezi 1" (52, p. 1059). n legendele 'despre