arta decorarii unei locuinte

8/20/2019 Arta Decorarii Unei Locuinte

1/21


2/21

1

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ ARTA DECORĂRII LOCUINŢEIL E C Ţ I E

D E M

O N S T R A T I V Ă INTRODUCERE

V-ar plăcea să aveţi o profesie în

care simţul artistic se îmbină cuabilităţile practice? Profitaţi acumde șansa de a vă simţi minunat înpropria dvs. casă, dar și de a atrageadmiraţia familiei și prietenilor, dea descoperi tainele unei profesii deviitor.Cursul EUROCOR de ArtaDecorării Locuinţei vă ajutăsă îmbinaţi utilul cu plăcutul și

vă poate aduce, în același timp,venituri suplimentare.Cursul EUROCOR Arta Decorării Locuinţei vă oferă toate informaţiile de careaveţi nevoie pentru a excela în acest domeniu! Veţi învăţa cum să aranjaţi fiecare cameră în funcţie de funcţionalitatea ei şi

de specificul locuinţei. Veţi reuşi să creaţi o ambianţă plăcută, personalizată, în orice tip de interioare,

de la camera copilului până la un living sofisticat, de la biroul de lucru pânăla casa de vacanţă.

Veţi afla lucruri inedite despre obiectele de mobilier şi materialele folosite ladecoraţiuni sau importanţa luminii în decorarea unui spaţiu.

Veţi ajunge să realizaţi proiecte atrăgătoare, deosebite, fără costuri ridicate şisă obţineţi chiar câştiguri importante.

Învăţaţi comod!Primiţi acasă pachetele de curs, pe care le parcurgeţi când vreţi! Studiaţi fărăstres, în confortul propriului cămin, în fotoliu sau pe terasă, după program sau înweekenduri, vara sau iarna... când și unde doriţi!

Vă veţi bucura de o atenţie deosebită!Beneficiaţi de sprijinul unui profesor personal, un specialist cu experienţă, carepoate fi contactat prin corespondenţă poştală sau online. Arta decorării interioarelor este un domeniu în continuă expansiune. Îmbinaţiprofesia cu arta, pentru un viitor mai bun! Mult succes!

LECŢIA DEMONSTRATIVĂ vă ajută să vă familiarizaţi cu materialele şimetoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini,

aceasta reprezintă aproximativ jumătate din conţinutul unui caiet de curs.

Vă prezentăm câteva secţiuni teoretice, exemple, exerciţii şi un model de temă,selectate din diverse lecţii, pentru a vedea exact cum sunt structurate caietele.


3/21

2

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ ARTA DECORĂRII LOCUINŢEI

@

@

STRUCTURA LECŢIILOR Studiul eficient al cursului nostru este garantat de structura unitară a celor 16module.

Informaţiile importante sunt prezentate într-un mod atractiv, astfel încâtprocesul de învăţare devine simplu şi rapid!

Caietele se parcurg uşor, într-un mod relaxat, datorită semnelor grafice şicuvintelor-cheie special concepute pentru a marca diverse componente alelecţiilor.

Aveţi la dispoziţie un conţinut bogat de informaţii, presărat cu numeroasedesene, schiţe şi planuri, pentru a vă dezvolta atât abilităţile tehnice, cât şicele artistice.

Metoda graduală de învăţare, de la simplu la complex, vă ajută să deveniţiun adevărat profesionist în domeniul decoraţiunilor interioare.

Exerciţiile, temele pentru acasă şi colaborarea cu profesorul personal văoferă o evaluare obiectivă a gradului de însuşire a noţiunilor noi.

PRIMIREA CURSULUILa Eurocor, cursanţii aleg unde să primească pachetul de curs! Dvs. ce alegeţi?1. Acasă, la cutia poștală (Cutia poștală trebuie să aibă dimensiunile de

minimum 22x30x1 cm.).2. La serviciu.3. La oficiul poștal de care aparţineţi (Adresa declarată la înscriere trebuie să

fie cea din buletin).

CONTUL DE CURSANT Fiecare cursant are propriul cont pe site-ul www.eurocor.ro. Aici găsiţiinformaţii despre stadiul trimiterii pachetelor de curs sau plăţile efectuate șiînregistrate. Din contul de cursant se pot accesa și aplicaţiile TemeOnline sauPlataOnline.

ABSOLVIREA Odată cu expedierea ultimului pachet de curs prin corespondenţă, veţi primiși testul de evaluare finală. Calificativele obţinute pot fi: foarte bine , bine șiinsuficient (în funcţie de punctajul realizat). Odată promovat acest test, veţiobţine Certificatul de absolvire Eurocor.


4/21

3


Programa cursului ARTA DECORĂRII LOCUINŢEI

Modulul 1 – Decoratorul, specialist înarta ambientării locuinţeiMeseria de decorator de interioare. Ce trebuiesă știe decoratorul de interioare? Etapele delucru în cadrul conceperii și implementării unuiproiect de decorare. Clasificarea proiectelor dedecorare în funcţie de complexitatea intervenţieidecoratorului. Consilierea beneficiarului.Căminul în timp și spaţiu

Modulul 6 – Locuinţa contemporană Structura locuinţei. Istoria artelor și a decoraţiunilor:de la Thonet la stilul internaţional. Postmodernismulși contemporaneitatea. Efecte spaţiale, percepţiespaţială, corecţie optică

Modulul 2 – Introducere în estetica vizuală Tehnici, instrumente și materiale. Modalităţide reprezentare. Noţiuni de desen și compoziţiebidimensională. Reprezentarea spaţiului înbidimensionalitate. Cromatica

Modulul 7 – Proiectarea Desenul tehnic. Practica proiectării. Câteva noţiunide perspectivă. Softuri utile în decorare

Modulul 3 – Stiluri istorice și stiluriregionale (I). Din cele mai vechi

timpuri până astăziIstoria artelor și decoraţiunilor: preistoria, Antichitatea și Evul Mediu. Stilul tradiţionalromânesc. Stilul rustic. Locuinţa contemporană

Modulul 8 – Lumina în decoraţiunile deinterior

Lumina naturală și lumina artificială. Iluminat șiumbrire. Reprezentarea luminii și umbrei în cadrulproiectelor

Modulul 4 – Stiluri istorice și stiluriregionale (II). Occident și Orient Istoria artelor și decoraţiunilor: Renașterea,barocul, rococoul. Specificul regional alambientării locuinţei. Stilul extrem oriental.

Câte ceva despre Feng Shui

Modulul 9 – Mobilier și ergonomieMobilier – exigenţe funcţionale. Structurile deînchidere a golurilor și ergonomia. Tipuri de uși șiferestre. Tipuri de mobilier. Mobilarea locuinţei

Modulul 5 – Stiluri istorice și stiluriregionale (III). Clasic și romanticIstoria artelor și decoraţiunilor: clasicismul șistilul Empire, stilurile burgheze, romantism,istorism, eclectism. Despre kitsch. Primelenoţiuni de proiectare. Compunerea spaţiuluiinterior conţinând texturi și modele diverse

Modulul 10 – Materiale și accesorii folositela decorarea locuinţeiMateriale și tehnologii de prelucrare. Accesoriile,purtătoare de stil. Reprezentarea materialităţiiși colajul. Natura statică, aplicaţiile genului îndecoraţiuni interioare. Plante și ikebana. Tehnologiaaplicării tapetului și mochetelor


5/21

4


Modulul 11 – Holurile. Spaţiile dedepozitare. Bucătăria și baia Locuinţa familială. Vestibulul și holurile

interioare. Bucătaria. Tipuri de bucătării. Baia.Variante. Tehnologia placării cu materialeceramice

Modulul 14 – Garsoniera Tipuri de garsoniere în funcţie de suprafaţă și profilulbeneficiarului. Studii de caz: demisolul, mansarda.

Proiectul de ofertare pentru decorarea unei garsoniere

Modulul 12 – Livingul, sufrageria șidormitorulLivingul. Posibilităţi de transformare. Sufrageria.Spaţiu mutabil. Locul pentru servit masa.Dormitorul. Tehnologia montării parchetului șitehnologia zugrăvirii

Modulul 15 – Locuinţa familială citadină Tipuri de case/apartamente în funcţie de numărul deniveluri, suprafaţă, profilul beneficiarului. Posibilităţide extindere. Încăperi cu funcţiuni speciale: saunași sala de gimnastică. Proiectul de ofertare pentrudecorarea unei locuinţe

Modulul 13 – Camera copilului șibiroul. AtelierulCamera copilului mic: ergonomie și culoare.Camera adolescentului: loc de odihnă și spaţiupentru studiu. Biroul: spaţiul pentru lucru.Biblioteca. Atelierul. Spaţii de depozitare și zonede lucru. Ergonomie specială

Modulul 16 – Casa de vacanţă Tipuri de case și modalităţi de realizare a decoraţieide interior în funcţie de: caracterul regional, istoriculconstrucţiei, profilul beneficiarului, exigenţelefuncţionale și estetice. Terasa și grădina, construcţiileanexe. Tehnologii de recondiţionare a mobilierului.Exerciţiu de transformare a unui spaţiu dat, prinrecondiţionare generală


6/21

5


(selecţie din Modulul 14, pagina 1)

Fiecare modulîncepe cu ointroducere în caresunt prezentateprincipalele aspecte

ce vor fi studiate.

Obiectivele pe caretrebuie să le atingeţiprin parcurgereafiecărui modul văajută să vă ghidaţicât mai bineînvăţarea.

Modulul

14

Garsoniera

În cadrul acestui modul vom discuta despre garsoniere, în care amenajarease face ţinând cont de faptul că toate funcţiile de bază ale unei locuinţe se vorconcentra în cadrul unui volum mic, dispunând de strictul necesar. Pe de altăparte, deoarece garsonierele se încadrează în categoria locuinţelor deschise, vomextinde astfel discuţia noastră asupra unor locuinţe deschise medii și mari carepot ocupate de un număr variabil de persoane. Vom discuta pe larg despreproluri de beneciar potrivite problemelor spaţiale abordate. Penultimulcapitol al modulului este dedicat unor situaţii în care locuinţele mici sau celedeschise sunt situate la demisol sau în pod, locuri unde este nevoie de o abordarespecială pentru optimizarea spaţiului folosit. În nalul modului, vom stabili

particularităţile conceptului de amenajare specic garsonierelor și veţi exersarealizarea unui proiect de ofertare de acest tip.

La sfârșitul acestui modul ne propunem atingerea următoarelorobiective:¯ să descoperiţi cum se pot clasica garsonierele în funcţie

de standardele de confort şi care pot tipurile de structuriplanimetrice;

¯ să cunoașteţiprolurile beneciarilor garsonierelor sau locuințelordeschise în funcție de vârstă, sex și preocupări, de dispoziția de a

împărți spațiul cu mai multe persoane;¯ să cunoașteși ce fel de obiecte și tipuri de amenajare se recomandă

în garsoniere sau în locuințe deschise pentru mai multe persoane ,cum poate economisit spațiul, care este natura conceptuluiestetic compozițional și ce stiluri de decorare se pot aplica, cumtrebuie abordate proiectele de ofertare pentru garsoniere și spațiideschise;

¯ să aaţi care sunt particularitățile structurării garsonierelor șilocuințelor deschise la demisol, în pod sau pe terasele imobilelor.

1


7/21

6



25

Exerciţiul 10

Schiţaţi planul casei/apartamentului dumneavoastră şi alegeţi cu atenţie un loc în care săintegraţi zona biroului, gândindu-vă şi la ce modicări optime ale circulaţiei sau partiuluilocuinţei aţi putea face cu această ocazie. Dacă aveţi deja amenajată o zonă sau chiar ocameră pentru birou, reproduceţi acest context sau gândiţi-vă dacă nu cumva aţi putea găsio altă variantă mai bună de încadrare în locuinţă.

Biroul şi ergonomia

Putem desprinde până la acest moment faptul că piesele de mobilier strict necesare pentru munca de tip intelectual, de scris și citit, care denesc specicul biroului,sunt o masă, un scaun și un corp de depozitare pentru documente pe hârtie saudigitale (CD-uri, DVD-uri etc.).

Acestea trebuie să e ergonomice, prezentând dimensiuni și grade de exibilitatecare să asigure confortul persoanei care folosește acest spaţiu o perioadă variabilă,de la 1-2 ore până la 12 ore pe zi.

În plus, pentru izolarea de restul ambientului,se mai folosesc paravane standard, de tip ocesau nonconformiste. Paravanele, în oricaredin cazuri, au și ele dimensiuni care le asigurăutilitatea, adică acoperirea conului de vedere aunui om care stă așezat.

Înălţimea paravanelor este de 130-140 cm pentruun om care stă jos sau de 180-190 cm pentru unulcare lucrează în picioare sau pe scaun înalt.

Fig 57. Loc de lucru amenajat acasă dupăparavan cu structură de er forjat

Mobilierul special pentru birou se fabrică în sistem modular. Piesele se potcombina între ele, având, de obicei pe adâncime (lăţime), aceleași dimensiuni.

Masa poate avea lăţimea de 60 sau 80 cm,

lungimea variind ca multiplu de 20 (80, 100, 120,140, 160, 180 cm). Pentru lucrul acasă, lungimicuprinse între 80 și 120 sunt suciente.

Înălţimea unei mese de lucru este de 72 cm, iarla cele reglabile variază între 63 și 78 cm. PentruPC, mesele sunt mai joase decât pentruscrisul de mână sau sunt prevăzute cu placă glisantă pentru tastatură.

Fig 58. Masă cu placă de tastatură

Există mai multe forme de mese standard pentru colţ care de asemenea se potcombina între ele.

sistemmodular

Definiţiile șiinformaţiileimportante au fostmarcate specialpentru a facilitaînţelegerea lor.


8/21

7



Exemplele,evidenţiateprintr-un simbolspecific, reflectăsituaţii frecvent

întâlnite.

De exemplu, un tânăr care dorește să se separe de părinţi își poate amenajao garsonieră, prin folosirea unui spaţiu obţinut din împărţirea locuinţeiiniţiale.

Pentru ca zona creatăastfel să se poată numigarsonieră, trebuie să aibă,pe lângă baie și bucătărie,și o intrare separată dinvestibul, de pe palier saudirect de afară (dacă estevorba de parterul unui

bloc sau vile).

Intrările noi care apar pe palier au nevoie deautorizaţie de construcţieși cadastru, deoarece seconsideră că a fost creatăo nouă locuinţă.

Garsoniere și locuințe deschise

Garsoniera , în înţelesul general al cuvântului, care denumește o locuinţă mică, între 30 și 45 m², e ea decomandată sau nu, poate folosită de o persoană, două,cel mult trei.

Când spaţiul este mare, depășind 50 m², din punct de vedere ergonomic,raportându-ne la spaţiul vital sucient, poate folosită chiar de patru persoane,dar nu se mai numește decât în mod forţat garsonieră, ci mai degrabă locuințădeschisă. În acest caz, spaţiul deschis poate transformat lesne, dacă este nevoie,prin compartimentare, într-un apartament cu două camere, izolându-se de obiceizona dormitorului.

Totuși, garsoniera în înțelesul de bază al cuvântului este folosită în generalde o persoană sau două și suprafaţa ei rar depășește 45 m². Numele vine de la

cuvântul francez garçon de la care a derivat cuvântul garçonnière. Garsonieră sepoate traduce ca locuinţă pentru un băiat, ceea ce indică la origine folosirea acesteilocuinţe de către o singură persoană.

În cadrul acestui modul, ne vom referi la garsoniere, dar pe alocuri și la locuinţecu suprafaţă medie deschise (cu capacitatea unui apartament de 2-3 camere), carenu mai pot considerate garsoniere, dar în care spaţiile comunică tot ca în cazulgarsonierelor.

Ca o caracteristică generală, garsonierele sunt toate, într-un anumit grad,locuințe deschise, deoarece zona de zi este legată de zona de noapte fără pereţidespărţitori. Se aă practic în aceeași cameră. Dacă și bucătăria și uneori locul de îmbăiat sunt deschise, atunci spunem că garsoniera este deschisă.

garsoniera –înțelesul de

bază

Fig 13. Garsonieră izolată într-un apartament

6


9/21

8



Ferestrele împărţite în mai multe canaturi au și o deschidere diferenţiată acanaturilor.

Fig 28. Diverse deschideri ale canaturilor ferestrelor

Ferestrele pot așezate la niveluri diferite ale parapetului (nivelul inferior al ferestrei) în cadrul peretelui, mai sus sau mai jos în funcţie de utilitatea încăperii. Diversele tipuri funcţionale de mobilier din încăpere sunt dispuse la rândul lor ţinând cont de ferestre.

La fereastră se aşază, de exemplu, mobilier pentru lucru.

Fig 29. Poziţia ferestrelor în funcţie de mobilier

canaturi

Exemplele,adeseori însoţite

de imagini,clarifică aspecteleteoreticeprezentate.

18


10/21

9



Cuvintele –cheie marcheazăprincipalele

aspecte.

stilul rusticmedieval

Alte modalități de abordare stilistică

Interioarele din zonele istorice mai pot decorate în stilul rustic medieval , în casede piatră și astfel pot semăna cu interioarelecastelelor medievale. Beneciarii pasionaţide cultura medievală și de istorie își potconstrui și decora case noi în acest stil.

În principiu, un beneciar pretenţios îșipoate permite să-și construiască și să-șidecoreze o casă de vacanţă, mai ales dacăaceasta este izolată, în oricare stil preferat:de secolul al XIX-lea, renascentist, baroc,Art Nouveau, stil antic grecesc etc.

Nu este exclus ca o casă de vacanţăexcentrică să e construită și decorată în stilul circurilor, în stil carnavalesc,suprarealist, în stilul discotecilor sau alcazinourilor din Las Vegas sau, de ce nu,să aibă curtea dotată cu aparate speciceparcurilor de distracţii.

Fig 35. Mobilier şi accesorii textile coloniale din răchită Fig 36. Mobilier şi accesorii orientale

Fig 37. Accesorii marocane

Fig 38. Bucătărie într-o casă din piatră,medievală, Slovacia

17


11/21

10



Vă veţi familiarizacu schiţele,

planșele șiplanurile specificedomeniului.

19

Garsoniere și locuințe deschise de diverse dimensiuni pentru cuplurilede tineri

Garsonierele pentru cupluri de tineri pot avea tot felul de dimensiuni şi forme în funcţie de structura imobilului şi în funcţie de situaţia de confort. Conteazăşi dacă locuinţa este de sine stătătoare sau face parte dintr-un apartament saulocuinţă unifamilială, la ce etaj este, dacă este la mansardă sau la demisol saudacă poate, este o locuinţă simplă într-o casă pe pământ.

În orice caz şi oricât de mică este garsoniera, decoratorul ar trebui să o poatăamenaja optim pentru ca beneciarii să poată folosi cât mai ecient spaţiulexistent.

În imaginile următoare este expus un caz extrem în care garsoniera este

foarte mică, de 20 m², dar totuşi beneciază de avantajul că pereţii suntdestul de înalţi. Sunt prezentate două variante de amenajare: cu subpantăşi cu podium.

Notăm că, dacă pereţii nu erau înalţi, spaţiul ar fost impropriu pentru amenajarealocuinţei unui cuplu.

Fig 42. Imaginea axonometrică şi planul variantei cu galerie

Fig 40. Partiul iniţial Fig 41. Imaginea axonometrică şi planul variantei cu podium


12/21

11



29Fig 83. Lumină dispersatăFig 82. Lumină indirectă

Fig 81. Lumină directă şi indirectăFig 80. Lumină directă orientată

Fig 79. Iluminat direct în baie


13/21

12



9

Acest lucru se datorează și faptului că, de obicei, casele, locuinţele individualepe pământ, se construiesc la cererea unui beneciar, în funcţie de prolulacestuia.Locuinţele unifamiliale pot , după cum aţi învăţat: case unifamilialeindependente (așezate în interiorul unui perimetru de curte), case cu atrium,case pe o latură a parcelei, case la frontul stradal, locuinţe individuale însistem de case cuplate.

Fig 19. Interiorul unei case cuun nivel, pe pământ, cu atrium

Fig 21. Planul mobilat al unei casecu un nivel, având pereţii modelaţi, cu

colţurile rotunjite

Fig 20. Case la frontul stradal

Fig 22. Plan cu specicarea pardoselii

Teoria seasimileazărapid, graţieimaginilorreprezentative.


14/21

13



Exerciţiile reflectăsituaţii concretedin activitateaunui designer deinterioare.

36

Contribuția beneciarului trebuie să se situeze doar la nivelul formulăriiconcrete a pretenţiilor, lăsând specialistul să întocmească variantele de decorare.Decoratorul trebuie să aibă o atitudine deschisă şi să argumenteze orice decizieluată, să explice de ce o variantă de decoraţie poate mai bună decât alta.

În plus, pentru ca pretenţiile beneciarului să e clare pentru decorator, acestatrebuie să îl încurajeze pe beneciar să-şi exprime preferinţele şi să îl ghideze înacest demers adresându-i întrebări , cum ar următoarele:

Acasă lucraţi la masă sau la birou?

Vă place intimitatea? Aveţi nevoie de un loc retras? Sau preferaţi societatea?

Aveţi multe obiecte personale? Aveţi multe cărţi?

Aveţi un hobby? Ce spaţiu ar necesita acesta?

Vă culcaţi târziu? Vă treziţi devreme? Cât timp petreceţi acasă?

Călătoriţi? Vă place să colecţionaţi suveniruri?

Exerciţiul 16

Priviţi gura 39. Ce spune decoraţia încăperii din imagine despre locatar?Încercaţi să faceţi un prol al acestuia, legându-vă de caracteristicile obiectelor,elementele decorative, de ceea ce vă sugerează culorile folosite, modul de plasare amobilierului, cantitatea de lumină naturală ce intră în încăpere etc.

contribuțiabeneciarului

Fig 39. Prol locatar


15/21

14



17

documentarea

menționareasurselor

Exerciţiul 6

Stabiliţi o tematică de lucru pentru decorarea unei camere din locuinţadumneavoastră. Veţi ţine cont de: caracteristicile spaţiului, de exigenţeledumneavoastră în materie de confort şi stil şi eventual de caracteristicile geograceale zonei în care vă aaţi. Enumeraţi câteva elemente pe care le-aţi folosi pentru astabili tematica.Găsiţi un subiect sau titlu pentru această decoraţiune şi enumeraţi câteva elementecare stabilesc acest subiect (culori, obiecte etc.).a. Descrierea tematicii (premisele proiectului) ..........................................................b. Subiectul ................................................................................................................c. Descrierea subiectului (elemente simbolice sau care ţin de tematică) ...................

Documentarea proiectuluiOdată tematica stabilită, decoratorul începe documentarea. El va consultareviste, cărţi, albume şi website-uri de specialitate, precum şi ofertele de pe piaţade materiale şi obiecte folosite în decoraţiuni.

Documentarea implică atât parcurgerea materialelor editate, cât şi luarea denotiţe în scris, dar mai ales cu ajutorul desenului şi al culorilor, asupra conceptelorvizuale găsite. Documentarea presupune în plus şi strângerea de material vizualcare ilustrează oferta de produse pentru decoraţiuni de pe piaţă.

În acest sens se vor folosi xeroxul, internetul, scanner-ul, mostre, paletare deculori şi texturi direct de la cei care produc sau comercializează mobilier, obiecte,accesorii şi materiale pentru decoraţiuni.

În cadrul documentării se menţionează toate sursele din care provin imaginileutile. Adică numele autorului decoraţiunii prezentate într-o imagine, publicaţiadin care a fost preluată, numele publicaţiei, data apariţiei, ce obiecte s-au folositşi dacă acestea sunt creaţii ale unor designeri sau artişti menţionaţi în publicaţie,ce stil de decoraţie şi concept vizual s-a folosit la decoraţie, dacă a fost observatăinuenţa altor designeri sau decoratori în acea imagine etc. Menţionarea surseloreste necesară pentru cultura personală a decoratorului, şi pentru informarea beneciarului.

Dacă o locuinţă decorată este prezentată într-o revistă şi sursele dedocumentare nu sunt precizate de către decorator, acesta din urmă poate acuzat de plagiat de către alţi decoratori din stilul cărora s-ar inspiratdirect. Într-o prezentare de acest fel se menţionează şi brandul ecăruiobiect de design inclus în decoraţie.

Exerciţiul 7

Găsiţi o imagine pe internet sau într-o revistă de decoraţiuni şi citiţi toateinformaţiile despre provenienţa imaginii în sine şi a obiectelor din imagine. Notaţiaceste informaţii după cum urmează:a. Data documentării: b. Publicaţia (revistă/website etc.): c. Data apariţiei


16/21

15



20

Veţi găsi numeroaserecomandări pentru amenajareainterioarelor,evidenţiate printr-un

semn aparte.

Deci, limita minimă pentru o gasonieră ar 20 m² şi aceasta nu ar potrivită decât pentru o singură persoană, în condiţiile în care înălţimea pereţilor e normală, de 2, 5 m.

Am descris până acum mai multe tipuri de garsoniere, de dimensiuni diferite, carese pretează, în general, la a locuite de un cuplu de tineri. În gurile următoare,dar şi în capitolele de la sfârşitul modulului sunt prezentate imagini care descriuastfel de garsoniere.

O structură de tip garsonieră mai poate apărea de exemplu şi dacă un apartamentcu două sau chiar trei camere nedecomandat sau decomandat este consideratprea mic. În acest caz, dacă este permis, se pot elimina pereţi şi astfel locuinţa sedeschide, parţial sau total. Acest lucru duce la câştigarea nu numai de spaţiu, darşi de lumină.

Eliminarea pereţilor este posibilă numai în locuinţele noi cu structură destâlpi şi grinzi. Mai ales dacă e vorba de eliminarea majorităţii pereţilordespărţitori, inclusiv a celor de sub grinzi, aceste modicări se permit maimult la ultimul etaj sau la mansarde, deoarece, chiar dacă pereţii nu suntportanţi, ei au totuşi un rol în statica şi rezistenţa structurii imobilului,participând la exibilitatea acesteia în caz de seism. Calculele de rezistenţăau arătat că umplutura cu BCA între grinzi și stâlpi trebuie să se ia în calculla vericarea structurii.

Fig 43. Garsonieră cu mobilier tip saltea, designer Tamizo Architects (sursa: besttopdesign.com)

Fig 44.

Fig 46. Plan apartament cu două camere transformat în locuinţădeschisă

Fig 45. Plan apartament cu două camere şiplan al locuinţei deschise obţinute


17/21

16



21

Oricum, pentru orice modicare în interiorul locuinţei, este nevoie de autorizaţiede construcţie pe baza proiectului realizat de un architect cu drept de ştampilă.

Deoarece s-a observat nevoia de deschidere, mai ales la cuplurile tinere fărăcopii, în scopul rezolvării unor probleme de iluminat, dar şi pentru simplicareamodului de viaţă prin eliminarea uşilor, se proiectează astăzi structuri de imobilecu garsoniere mari, până la 45-48 de mp, dar şi spaţii deschise chiar mai mari, înpoduri, mansarde sau penthouse-uri. Spaţiile deschise se preferă şi în condiţiilesoluţionării problemei termoizolaţiei cu ferestre fono şi termoizolante, precum şicu pereţi exteriori izolaţi termic foarte bine.

Într-o locuinţă deschisă, doar zona de somn este izolată mai mult sau mai puţin,eventual într-o nişă de dimensiunea unei camere mici, ce poate conţine grinzi şistâlpi (vezi g 39). O locuinţă deschisă mai mare poate compartimentată cu

succes şi fonoizolată în cazul apariţiei unui copil.

Exerciţiul 4

Realizaţi planul mobilat și colorat (obiecte de mobilier, sanitare, pardoseală, corpuride iluminat) al garsonierei de 34 m² din g 3 pentru un cuplu de tineri proaspătcăsătoriţi.

1. Cum pot clasicate garsonierele după standardele de calitate, la ce sereferă aceste standarde și ce implică ecare tip de garsonieră?

2. Care sunt asemănările și deosebirile dintre o locuinţă deschisă și ogarsonieră?

3. Cum se amenajează garsoniera pentru o persoană în funcţie de vârstaacesteia?

4. Cum se amenajează garsoniera pentru un cuplu în funcţie de vârstă?5. Care sunt spaţiile care se pot închide parţial sau total într-o locuinţă

deschisă?

Întrebări de

verifcare

Fig 47 b. Locuinţă deschisă cu pat pe podium(Design D. Lechaud)

Fig 47 a. Plan

Întrebărilede verificare au rolrecapitulativ.


18/21

17



40

Aceste răspunsuri reprezintă sugestii de rezolvare a exercițiilor din modul.

Exercițiul 6a) Descrierea tematicii (premisele proiectului): camera de 4 × 4 m în

apartament cu 3 camere, situat cu vederea spre sud în bloc de locuinţe,

Bucureşti, ferestre standard, parchet laminat „Brad”, mobilier etnoromânesc, lemn de tei, tematica poate dată de stilul etno românescadaptat habitatului urban.

b) Subiectul: „Floarea soarelui”.c) Descrierea subiectului (elemente simbolice): pereţi culoarea mierii,

vase de ceramică cu smalţ vernil uni, reproducere după Van Gogh cuoarea soarelui, străchini cu motive solare, elemente solare sculptate înmobilier, draperii cu imprimeu oral reprezentând oarea soarelui.

Exercițiul 16Locatarii acestei încăperi sunt soţ şi soţie. Acesta poate dormitorulconjugal din locuinţa urbană a acestora, din casa de vacanţă sau poate

o cameră la un hotel pe care îl agrează. Persoanele sunt ri romantice,amatoare de călătorii şi natură. Iubesc orile, viaţa liniştită la ţară şialimentele naturale. Cei doi soţi au preocupări intelectuale, sunt amatoride literatură şi istorie. Meseriile practicate de aceştia pot legate de acestedomenii.Aleg lucruri de bună calitate, din materiale rezistente şi scumpe. Păstreazămobilierul vechi de bună calitate.Spaţiul din imagine este destinat strict activităţilor specice dormitorului.Fereastra foarte mică indică faptul că această cameră nu poate folosităca birou.

R \

s p u n s u r i l a e x e r c i ] i i

Exerciţiul 6Stabiliţi o tematică de lucru pentru decorarea unei camere din locuinţa dumneavoastră.Veţi ţine cont de: caracteristicile spaţiului, de exigenţele dumneavoastră în materie deconfort şi stil şi eventual de caracteristicile geograce ale zonei în care vă aaţi. Enumeraţicâteva elemente pe care le-aţi folosi pentru a stabili tematica.

Găsiţi un subiect sau titlu pentru această decoraţiune şi enumeraţi câteva elemente carestabilesc acest subiect (culori, obiecte etc.).

a. Descrierea tematicii (premisele proiectului) ............................................. .............

b. Subiectul ................................................... ................................................... ..........

c. Descrierea subiectului (elemente simbolice sau care ţin de tematică) ...................

Exerciţiul 16Priviţi gura 39. Ce spune decoraţia încăperii din imagine despre locatar? Încercaţi să faceţi un prol al acestuia, legându-vă de caracteristicile obiectelor, elementele decorative,de ceea ce vă sugerează culorile folosite, modul de plasare a mobilierului, cantitatea delumină naturală ce intră în încăpere etc.

Vă autoevaluaţirapid, cu ajutorulrăspunsurilor laexerciţii.


19/21

18



Rezumatele prezintăaspectelecele maiimportantedin fiecaremodul.

44

R e z

u m a t u l m o d u l u l u i 6

6.1 În sec. al XIX-lea, mobilierul încovoiat prin aburire a fost produs în seriede Thonet.

6.2 Art Nouveau dezvoltă o ramură organică şi o ramură geometrică. Noilemateriale şi structuri susţin o organizare mai liberă a construcţiilor,generând o nouă estetică.

6.3 Art déco sintetiza, în perioada interbelică, curentele artistice de avangardă,manifestând două tendinţe: raţională și ornamentală. De la art déco, formaaerodinamică a devenit o constantă a designului de obiecte.

6.4 Absolvenţii Școlii Bauhaus (1919-1933) au devenit exponenţi ai MişcăriiModerniste.

6.5 Mişcarea Modernistă este funcţionalistă. Ludwig Mies van der Rohe este maestrul curentului raţionalist. Le Corbusier a creat Modulorul ,sistem de proporţii. Glass House (Philip Johnson) este primul exemplu deminimalism.

6.6 Stilul internațional postbelic a fost fondat pe piaţa capitalistă liberă, bazatăpe cererea de design. Mobilierul de depozitare încastrat compartimentat acreat tipul clasic de amenajare modernă.

6.7 Designul organic s-a dezvoltat în afara formalismului Mișcării Moderniste.

6.8 Produsele raţionaliste de „design bun” („good design”) din America, Italia,Scandinavia şi Anglia reţineau caractere naționale distincte.

6.9 Mișcarea de avangardă s-a îndreptat spre un stil orientat pe consumator.Antidesignula încurajat individualismul mai degrabă decât standardizarea.

6.10 Stilul High Tech a utilizat materiale industriale și a integrat aparatură hightech.

6.11 Redesignul valorică un produs de serie, clişeu, prin accesorizare.

6.12 Studioul Memphis a fost în centrul Mișcării Postmoderniste care areprezentat o reală alternativă intelectuală la raţionalism.

6.13 Mişcarea neomodernistă poartă similitudini cu stilul internaţionalpostbelic.

6.14 În anii 2000 s-au produs din nou obiecte de design modern și postmodern

devenit „clasic”. Tendinţa generală în anii ‘90 - 2000 este promovareaminimalismului.

6.15 O casă include zona de zi și zona de noapte.

6.16 Variabilitatea vizuală, subiectivă , a dimensiunii unei suprafeţe sau obiect în funcţie de dimensiunile şi luminozitatea contextului spaţial în care se aăse numeşte dimensiune relativă. Orice intervenţie care se face în interiorulunui spaţiu gol, neutru, modică percepţia asupra acelui spaţiu.

6.17 Scara percepției se referă la raportul dintre dimensiunile spaţiului și alecorpului nostru (când ne aflăm în armonie cu ambientul, reprezintă scaraumană).


20/21

19



Temele vă ajutăsă vă fixaţicunoştinţele

dobândite.

44

În cazul exercițiilor cu variante de răspuns, o singură variantă este corectă.1. În care din următoarele oraşe se producea mobilier renascentist?

a) Florenţa, Veneţia, Bologna, Roma.

b) Rimini, Ravena, Barcelona, Roma.

c) Roma, Versailles, Veneţia, Mansart.

2. Tatami este:

a) un tip de casă japoneză;

b) unitate de măsură pentru suprafeţe în interioarele japoneze;

c) panouri movibile translucide în casa japoneză.

3. Caracteristici ale stilului baroc sunt:

a) simetria, forme regulate, pictura de portrete;

b) spaţiul innit, anlada, arcul - mâner de paner;

c) culori pastelate, mobilierul cu elemente arhitecturale.

4. Care dintre următorii sunt pictori rococo?

a) Michelangelo, Leonardo da Vinci, Donatello;

b) Waeau, Boucher, Chardin, Canalleo;

c) Constable, Bernini, Rembrandt, Vermeer.

5. Elementul foc presupune: a) acoperirea pavimentelor cu covoare pufoase;

b) ambientarea cu mobile înalte;

c) tablouri reprezentând unghiuri ascuţite.

6. Care credeți că sunt caracteristicile, din punctul de vedere feng shui, alespațiului din imaginea următoare?

T

e m a p e n t r u a c a s \ 4


21/21


Amenajarea locuinţelor a cunoscut în ultimii ani noi direcţii de dezvoltare,odată cu dorinţa omului modern de a-și personaliza locuinţa. Cursul Eurocor de ARTA DECORĂRII LOCUINŢEI se adresează atât celor care vor să-și decorezeoriginal căminul sau să-și dezvolte creativitatea, cât și celor care intenţionează să

transforme această pasiune într-o profesie pe care să o practice cu succes.

Vă așteptăm!

Tel. 021 33 225 33; www.eurocor.ro

Temele se potrezolva peformularelespeciale inserateîn caiet (dacă setrimit spre corectareprin poştă) sauonline, în contul decursant de pe site-ul

www.eurocor.ro. Unprofesor personal vă îndrumă pe toatădurata studiului.
http://www.eurocor.ro/http://www.eurocor.ro/

arta decorarii unei locuinte

Documents