arta conceptuala 1

3
Artă conceptuală De la Wikipedia, enciclopedia liberă Salt la: Navigare , căutare Arta conceptuală. Sub această denumire, la mijlocul anilor '60 ai secolului al XX-lea, încep să fie prezentate - în parte ca reacţie împotriva formalismului - diferite manifestări şi lucrări artistice în care pe primul plan se situează ideea ("idea art"), concepţia, procesul operei, considerate mai semnificative decât forma concretă, ultimă, a unei anumite creaţii. Artistul francez Marcel Duchamp a pregătit calea conceptualiştilor prin unele din lucrările sale, care refuzau orice categorisire şi nu răspundeau prin virtutea proprietăţilor lor vizuale cerinţelor unei opere de artă. Coreograful canadian Jean-Pierre Perreault vorbeşte despre opere paravizuale. Artiştii Ian Burn , Mel Ramsden şi Roger Cutforth în New York creează "The Society for Theoretical Art" ("Societatea pentru arta teoretică"), iar în Anglia , Philip Pilkington şi David Rushton propagă Arta analitică. Grupul "Art-Language" din Londra îşi subintitulează revista cu acelaşi nume, apărută în 1970 , "Journal of Conceptual Art". În evoluţia acestei mişcări, se remarcă câteva expoziţii: "Când atitudinile devin formă" (Berna , 1969 ), "Conception" (Leverkusen , 1969 ), "Arta conceptuală şi aspectele concepţiei" (New York , 1970 ). Teoretic, mişcarea se defineşte cu un plus de precizie cu prilejul Bienalei tinerilor artişti de la Paris în 1971 , ca şi la expoziţiile Documenta din Kassel . Aşa cum apare în prezent, arta conceptuală este o modalitate de autoanaliză, de prezentare a laboratorului de creaţie, într-un amestec de imagini pictate, fotografii, inscripţii

Upload: simonca-domitian

Post on 08-Nov-2015

219 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

ARTA

TRANSCRIPT

Art conceptual

Art conceptual

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Salt la: Navigare, cutareArta conceptual. Sub aceast denumire, la mijlocul anilor '60 ai secolului al XX-lea, ncep s fie prezentate - n parte ca reacie mpotriva formalismului - diferite manifestri i lucrri artistice n care pe primul plan se situeaz ideea ("idea art"), concepia, procesul operei, considerate mai semnificative dect forma concret, ultim, a unei anumite creaii.

Artistul francez

Duchamp" Marcel Duchamp a pregtit calea conceptualitilor prin unele din lucrrile sale, care refuzau orice categorisire i nu rspundeau prin virtutea proprietilor lor vizuale cerinelor unei opere de art. Coreograful canadian Jean-Pierre Perreault vorbete despre opere paravizuale.

Artitii Ian Burn, Mel Ramsden i Roger Cutforth n New York creeaz "The Society for Theoretical Art" ("Societatea pentru arta teoretic"), iar n Anglia, Philip Pilkington i David Rushton propag Arta analitic. Grupul "Art-Language" din Londra i subintituleaz revista cu acelai nume, aprut n 1970, "Journal of Conceptual Art".

n evoluia acestei micri, se remarc cteva expoziii: "Cnd atitudinile devin form" (Berna, 1969), "Conception" (Leverkusen, 1969), "Arta conceptual i aspectele concepiei" (New York, 1970). Teoretic, micarea se definete cu un plus de precizie cu prilejul Bienalei tinerilor artiti de la Paris n 1971, ca i la expoziiile Documenta din Kassel.

Aa cum apare n prezent, arta conceptual este o modalitate de autoanaliz, de prezentare a laboratorului de creaie, ntr-un amestec de imagini pictate, fotografii, inscripii i instalaii. Forma care se va nate se afl nc n gestaie, poate fi anunat de o schi, de o nsemnare, dar pstreaz un grad de imprevizibilitate.

Fiier:Conceptual02.jpg

Robert Barry: Installation viewArtistul ne ofer "spectacolul" lucrului su, ceea ce conform tradiiei era de regul ascuns receptorului de art, cruia i se ofereau doar opere finite.

n Romnia, n 1978, a avut loc la Timioara expoziia "Studiul", n care s-au prezentat aspecte ale concepiei operei de art.

[modific] Reprezentani ai artei conceptuale Janine Antoni John Baldessari Robert Barry Mel Bochner Ian Burn James Collins Roger Cutforth Hanne Darboven Tracey Emin Henry Flynt Dan Graham

Haacke" Hans Haacke

Jenny Holzer Douglas Huebler Ray Johnson Mike KelleyFiier:Conceptual01.jpg

Joseph Kosuth: Modus operandi Yves Klein

Kosuth" Joseph Kosuth

Barbara Kruger Adrian Piper Mel Ramsden Sol LeWitt Berner Venet Lawrence Weiner Markus Zrcher