Art NouveauArt Nouveau a reprezentat o miscare extraordinara pentru

istoria artei, incepand la sfarsitul secolului XIX, durand intre 1880-1915. Stilul a fost caracterizat prin folosirea formelor si modelelor organice, ornamentale, integrand toate aspectele artei si designului. Perioada s-a suprapus peste una dintre cele mai fascinante din istoria Europei, in care artele si stiintele s-au dezvoltat cu o viteza uimitoare. In jurul anului 1890 francezii si nu numai, au numit perioada Belle Epoque.

Art Nouveau isi are originile in Anglia in miscarea Arts and Crafts, cel mai important reprezentant britanic al noului curent fiind considerat  Aubrey Vincent Beardsley.  Termenul Art Nouveau a aparut in Franta in urma unei simple idei publicitare. Samuel Bing, un dealer de arta, a deschis un nou magazin in Paris, numindu-l "La Maison de l'Art Nouveau" (Casa artei noi), fara sa stie ca avea sa faca istorie.

Curentul Art Nouveau, un  curent international al artei moderne, a primit nume diferite : Jugendstil in Germania, Stile Liberty in Italia, Sezession in Austria, Modernista sau Modernismo in Spania. S-a bucurat de succes in toate domeniile artei, iar Targul International de la Paris din 1900 a demonstrat si ca publicul acceptase aceasta miscare artistica.

La fel ca impresionismul, Art Nouveau a fost un gest de rebeliune fata de arta clasica si traditionala. Miscarea s-a bucurat de un mare succes pentru ca reprezentantii acesteia au avut curajul de a depasi barierele de pana atunci ale artei clasice. Nume ca Alphonse Mucha sau Gustav Klimt nu s-au oprit la tablouri, ci au lucrat pentru case de moda sau au creat modele de bijuterii.

Curentul Art Nouveau î n Arhitectur ă

Una din calitatile predominante ale arhitecturi art noveau este posibilitatea de a pune in practica teoria structurii expunand elementele constructive ale unei cladiri, in special fierul, in asa fel in cat sa devina elemente aparente ale fatadei cel mai adesea cu functie decorativa. Sticla este folosita in combinatie cu fierul iar peretele de sticla s-a bucurat in perioada art nouveau de o dezvoltare independenta si ampla.

Antoni Gaudi(1852-1926)

Expresia organicã a arhitecturii Art Nouveau a fost dusã pânã la extrem de spaniolul Antonio Gaudi ale cãrui lucrãri uimitoare decoreazã strãzile Barcelonei. Lucrãrile lui timpurii, cum ar fi Casa Vicens (1878-1880), sunt structuri geometrice, bogat decorate, puternic influentate de creatia maurã. În lucrãrile ulterioare ale lui Gaudi structura si motivele decorative sunt integrate în forme vegetale alambicate, umflate, care par a fi rãsãrit pe pãmânt peste noapte, ca niste ciuperci uriase.

Cele mai izbitoare lucrãri ale lui Gaudi, cum ar fi catedrala neterminatã La Sagrada Familia, însãsi conceptia clãdirii este organicã, astfel întreaga structurã pare a fi vie. La Sagrada Familia a fost începutã în 1884 însã la moartea lui Gaudi fusese terminatã doar una dintre cele patru fatade proiectate. Lucrãrile continuã si astãzi, dar constructia se înaltã foarte încet din cauza complexitãtii arhitecturale datã de caracterul ei “organic”.

Modelele repetitive ale arhitecturii obisnuite nu pot fi folosite deoarece ar strica fluiditatea întregului concept, astfel, practic, întreaga constructie trebuie sculptatã manual. Într-adevãr, Gaudi a fost unul dintre putinii arhitecti cu viziunea si dãruirea necesarã executãrii unor clãdiri de mari dimensiuni în adevãratul stil Art Nouveau; alti arhitecti au avut tendinta sã-si piardã inventivitatea atunci când trebuia sã execute lucrãri mai mari decât o simplã fatadã a unei clãdiri.

Aubrey Beardsley

Aubrey Beardsley a fost probabil cel mai controversat artist grafic al mişcării artistice Art Nouveau, fiind renumit pentru imaginile sale de factură sumbră prezentând scene de erotică grotească, teme explorate în opera sa târzie. Cele mai faimoase ilustraţii erotice ale sale se bazează pe teme istorice şi mitologice, incluzând ilustraţiile sale la piesa lui Aristofan , Lysistrata şi la cea a lui Oscar Wilde, Salomé.

Baletul Rus

Sosirea Baletului Rus în Franţa a influenţat profund toate formele de arta, dar a avut un impact deosebit de dramatic şi vizibil in modă. Serge Diaghilev (1872-1929) a format Baletul Rus în 1909, şi au dansat în Paris, aproape în fiecare an până în 1929, când compania a fost desfiinţată.

Primul coregraful al companiei, Michel Fokine, a adus un stil expresiv şi mai natural care să schimbe baletul obedat de tehnicitatea dusa la perfectiune, care la acel moment pierdea publicul, care a fost mai entuziasmat de dansul mai "liber", mişcare care a rupt rigiditatea baletului. În primul său sezon este pus in scena Cleopatra - una dintre operele "orientale", dar a doua reprezentatie, Seherezada a fost cea care a captivat în special imaginatia publicului. La fel de important ca dansul şi muzică a fost impactul costumelor făcute de către artistul rus Leon Bakst. Tematica exotica a baletului Rus şi costumele inovatoare ale lui Leon Bakst au stârnit o fascinaţie cu moda inspirata din Orientul Mijlociu. Este semnificativ faptul că această inspiraţie in moda a venit de la balet, deoarece, designerii au creat haine pentru o femeie "noua", care era energica, activa.

Aceste costume au fost concepute pentru a permite corpului să se mute şi pentru a sublinia mişcările sale.În timpul anilor 1880 şi 1890 stilul Art Nouveau a explorat aceste teme şi a continuat în 1920 cu Art Deco, care încorporează idei de la începutul mişcărilor de avangardă, cum ar fi cubismul. Pana si istoria muzicii din inceputul secolului 20 ar fi fost considerabil mai săracă fără implicarea lui Diaghilev. Baletul Rus a fost o parte esenţială a acestui fenomen şi a facut o legătură semnificativă între aceste două mişcări estetice, care poate fi recunoscut ca avand un rol in conturarea perioadei numite La Belle Epoque.

Emile Galle

Emile Galle a fost un artist francez, ceramist şi designer în sticla. Galle a fost, probabil, cea mai remarcabilă persoană care a lucrat în sticlă în timpul

perioadei Art Nouveau. Nascut la Nancy, Franţa, în 1846, Emile Gallé este considerat unul dintre cei mai de seamă artişti de sticlă din timpul său. El a contribuit foarte mult la dezvoltarea artei de fabricare a sticlei şi a Art Nouveau.

Richard Strauss

Înconjurat de muzica inca din copilarie, Richard Strauss, a început să compună de la o vârstă foarte fragedă. Între 1885 şi 1911, el a stabilit reputaţia sa atât ca un compozitor şi un dirijor, incepand cu impresie favorabilă făcută de prima sa piesă orchestrală Der Rosenkavalier, opera sa care este cel mai adesea pusă în scenă de către marile companii. Această perioadă coincide cu mişcarea Art Nouveau, care s-a răspândit în întreaga Europă în arhitectură şi arte decorative, încurajarea utilizării ornamentelor elaborate şi formelor curbate, trăsături care pot fi uşor asociate cu muzica lui Strauss. Compozitorul favoriza texturi bogate în orchestraţie şi densele construcţii contrapunct.

Bijuteriile

Toţi artiştii Art Nouveau au avut în mare măsură o reacţie împotriva esteticului clasic, un stil descris ca fiind adesea "agitat şi a inhibat." Ei au găsit un vocabular eliberând în forme naturale şi organice. Artiştii Artei Nouveau nu au fost timizi in legatura cu nudul, spre deosebire de predecesori, şi stilul Art Nouveau este adesea descris ca un unul feminin. Dar unii artisti Art Nouveau au creeat si piese geometrice, ca de exemplu proiectat de Werkstätte WIENER şi Hoffmann Josef.

Ca şi în arhitectura, Bijutierii Art Nouveau experimentat cu forme, materiale şi tehnici noi, iar obiectivul final a fost originalitatea şi frumuseţea bijuteriilor, nu numai valoarea intrinsecă a materialelor utilizate. Stilul Art Nouveau a afectat toate piesele de bijuterii : inele, broşe, coliere, pandantive, bratari, dar, de asemenea, nasturi, hatpins, piaptane, catarame, coronite, diademe. Liderii bijutieri Art Nouveau au fost Louis Comfort Tiffany, Karl Faberge, René Lalique, Wolfers Philippe şi Georges Fouquet. Ei au creat extraordinar de frumoase şi originale bijuterii inspirate de teme naturale şi mitologice: femei fermecatore, animale mitice, insecte superbe si flori exotice au fost toate motive comune.

GROSU MIRELA

TEATROLOGIE si

MANAGEMENT CULTURAL

ANUL I