8/14/2019 Art Nouveu

1/4

Stilul Art Nouveau, apdrut lasfiir~itul ani/or 1890, a duratmai putin de un deceniu, dar inacest rdstimp trdsdturile salede bazd au pdtruns in toateaspectele artei ~i designului.

O Ce/e tre; m;rese, realizat de Jan Toorop.Mireasa omului (centru), mireasa lui Hristos(stanga) ~i mireasa mortii purtand un lan~format din cranii (dreapta) sunt contopiteintr-o imagine sinuoasa, foarte decorativa.

~ 1895, un neguslor de art:l de origine ger-I mana, Samuel Bing, a inaugural o galerie

de arta la adresa 22 Rue de Provence, Paris.Cunoscalor al artei japoneze, el s-a hotaral sa-~i dedice noua afacere ullimelore lendinte dinart:l ~i art:l aplicala, ~i din aCeasla cauza ~i-anumil galeria L'Art Nouveau -"noua arta".

Expozitia cu care ~i-a inaugurat galeria aprezentat o varietate uimitoare de tablouri,sculpturi, ilustratii, ceramica, sticlarie ~i rnobi-lier, In stiluri foarte diferite. in ciuda diver-sitatii, rn~lte exponate aveau doua elernentecornune: respingerea realisrnului traditionalist,infavoarea irnaginilor exotice ~i simbolice ~i ofascinatie data de potentialul decorativ allinii-lor curbe, ie~ite n relief. Aceste doua elernen-te au devenit definitorii pentru stilul care adevenit ulterior cunoscut sub denurnireagaleriei lui Bing -Art Nouveau.

incepand cu perioada renascentista, artaoccidentala a fost dominata de idealul realis-rnului. Arti~ti precurn Caravaggio (1571-1610)erau renurniti pentru capacitatea de a repro-duce pe panza irnagini tridirnensionale. insecolul al XIX-lea societatea artistica a privit

pictura ca reprezentare a realit:ltii, fiind apre-ciate imaginile aproape fotografice, cum ar ficele realizate de Ingres (1780-1867), Chiar ~irevolutionarii care se impotriveau stilului aca-demic, cum ar fi grupul arti~tilor cunoscuti caimpresioni~ti, au fost tentati sa reflecte lumeavizibila, considerand ca tehnicile lor de lucrucreau perceptii senzoriale mai pline de acu-ratete,

Aceast:l aplecare asupra realismului a ridi-cat statutul "picturii de ~evalet" mult deasupracelorlaltor arte decorative, astfel incat arti~tii

133

8/14/2019 Art Nouveu

2/4

ART NOUVEAU

negru pentru publicatiile tiparite, dar i-a influ-entat ~i pictura prin crearea unor efecte oma-mentale complet straine stilului academic alacelei perioade. impreuna, Morris, Bume-Jones, ~i colegii lor au format "rni~carea pen-tru arta ~i me~te~uguri", care urma sa aiba oAimportanta deosebita asupra evolutiei stilului.Art Nouveau.

Linia protuberantain restul Europei, convenientele artistice erauatacate din cu totul alte directii. Pictorii anilor1880 ~i 1890 au Inceput sa se Indoieasca deestetica pura a impreslonismului ~i au Inceputsa realizeze picturi care reflectau ideile ~itrairile lor. Eliberati de nevoia de a reproduce

O Catedrala LaSagrada Familia,proiectata instilul Art Nouveaude arhitectul demare originalitateAntonio Gaudi.

O Alphonse Mucha( 1860-1939), deorigine ceha, apopularizat stilul ArtNouveau. Forma safavorita de expri-mare a fost afi~ul.

in consecint~, Morris a Insu~it ~i s-a perfec-tionat In mai multe me~te~uguri, printre caretampl~ria, sticl~ria ~i pictura pe sticl~, ~i Inanii 1860 a Infiintat un atelier dedicat fuziuniidiferitelor arte ~i me~te~uguri. Morris Insu~iexcela In realizarea tapiseriilor ~i materialelordestinate tapiteriilor, utilizand modele Intor-tocheate, repetitive, inspirate din natur~ -multe dintre acestea se rnai produc ~i ast~zi.

Un cotaborator al s~u a fost un coleg dinperioada de ucenicie, Edward Burne-Jones(1833-1898), al c~rui stil de decoratiune sebaza pe ilustrarea neo-medievalismului In stilpreraf~elit. La fel ca Morris, Burne-Jones eraputernic influentat de manuscrisele ilustratemedievale ~i f~cea adesea apella liniile lungi,unduitoare. Acest mod de abordare grafic~ afost o consecint~ fireasc~ a lucrului In alb-

cei mai talentati se aplecau asupra picturii.Inevitabil, artele decorative -~i talentul pentrudesenul abstract pe care acestea le presupun -au avut de suferit. Pe la mijlocul secolului XIXs-a deschis o pr~pastie intre pictorii de ~evalet,considerati arti~ti adev~rati, ~i speciali~tii inartele decorative, v~zuti ca me~te~ugari.

Arta ~i me~te~ugConsecintele acestei tendinte au avut. o impor-tanta: deosebit~ asupra evolutiei stilului ArtNouveau. Personalitatea cea mai reprezentativ~pentru aceast~ tendinta: a fost: William Morris(1834-1896). Dezam~git de "prostiile" agitate deproductia industrial~ de mas~, Morris considerac~ arta ~i designul erau inseparabile ~i c~ toateartefactele utilizate in viata cotidian~ ar trebuis~ poarte amprenta unui artist.

134

8/14/2019 Art Nouveu

3/4

00 Doua ilustra,ii caracteristice lui AubreyBeardsley -cel mai stralucitor artist grafic atstilului Art Nouveau. Lucrarile lui erauputernic influen,ate de precizia liniilor din

stampele japoneze.

ora~ Intr-o compozitie artistic~ armonioas~.Initial, modelul apare pe fata~ ~i se prelingeIn holul de intrare pentru ca mai apoi s~lnv~luie sc~rile centrale, r~sucindu-se pepereti ~i pe balustrad~, de-a lungul tavanelor~i a podelelor lntr-un desen motiv perfectintegrat, creat din fier, tencuial~ ~i pictur:l.

Linia organicain cl~dirile proiectate de Horta, linia grafic~Beardsley este transformata In ceva organic,ca o planta ag~tatoare care se Incol~ce~te.Aceasta tendint~ a fost preluata de arhitectulparizian Hector Guimard (1867-1942), celebrumai ales pentru statiile d. metrou proiectatede el. Cele mai simple dintre acestea suntceva mai mult decat ni~te tulpini stilizate deplante ce formeaz~ arcade care lncadreaz~intr:1rile In metrou; cele mai ambitioase sug-ereaz~ -sau au sugerat -ni~te verze sauplante de rubarb~, realizate din sticl~ ~i fier.Efecte aselru1n~toare par ~i la alte cl~diri dinParis dar ~11n mobila ~i In decoratiunile inte-rioare realizate de Guimard.

Expresia organic~ a arhitecturii ArtNouveau a fost dus~ pan~ la ex~rem de spa-niolul Antonio Gaudi (1852-1926) ale c~ruilucr~ri uimitoare decoreaz~ str~zileBarcelonei. Lucr:lrile lui timpurii, cum ar fi-Casa Vicens (1878-1880), sunt structuri geo-metrice, bogat decorate, puternic influentate

de creatia maurn. ~n lucrnrile ulterioare ale luiGaud! structura ~i motivele decorative suntintegrate In forme vegetale alambicate,umflate, care par a fi rns~rit pe p~mant pestenoapte, ca ni~te ciuperci uria~e.

Cele mai izbitoare lucrnri ale lui Gaud!, cumar ti catedrala netermina~ La Sagrada Familia,Ins~~i conceptia cl~dirii este organic~, astfellntreaga structurn pare a ti vie.. La SagradaFamilia a fost lncepu~ In 1884 lns~ la moartealui Gaud! fusese termina~ doar una dintre cele

~ ,..O Intrarea impre-sionanta intr-una din

sta~iile de metroupariziene. proiectatade catre HectorGuimard. Fierul ~isticla sunt utilizatefoarte imaginativ, cuscopul de a producenoua forma,asemanatoareplantelor ce carac-terizeaza stilul ArtNouveau. Chiar ~iinscrip~ionarea esterealizata in acela~istil organic. Guimard

a utilizat efecte simi-lare ~i atunci cand aproiectat mobila saudecora~iuni inte-rioare.

realitatea vizibila:, ace~ti arti~ti -cunoscuti casimboli~ti ~i nabi~ti -au creat imagini ondu-late, semi-abstracte, care subliniaza: naturabidimensionala:, decorativa: a picturilor pepftnza: ~i care, la fel ca Morris sau Bume-Jones, s-au bazat pe latura grafica: a liniilor.

in 1891 Bume-Jones a fost vizitat In ate-lierol sa:u de un agent de asigura:ri de 19 ani,Aubrey Beardsley (1872-1898) care a venitsa:-i arate cftteva schite. Bume-Jones a fostimpresionat, ~i l-a Incurajat pe Beardsley sa:realizeze o serie de 350 ilustratii In tu~ negropentru opera lui Malory, La Mort d~rtbur.Inevitabil, aceste ilustratii erau ecoul stiluluimedieval allui Bume-Jones, Insa: ele au ara:tat~i influenta stampelor japoneze, prin simpli-tate, eleganta: ~i stil decorativ. in 1893,Beardsley a reunit aceste influente Intr-un stilpersonal, sofisticat, In ilustratiile pentruSalome, opera lui Oscar Wilde. De~i a lucratIn exclusivitate In alb ~i negro, el a creatimagini de neuitat ale decadentei ~i luxului,utilizftnd modele semi-abstracte, constroitedin linii lungi Intreta:iate de diver~e forme. Nua utilizat nuantarea ci doar negrol cel maiintens, albul pur ~i linia protuberanta:.

Fix area unei tendin1eLucra:rile lui Beardsley au provocat imediat

senzatie In lumea artei ~i stilul lui na:valnic aInceput sa: ~i faca: aparitia In Intreaga Europa:In lucra:rile pictorilor, designerilor ~i arhitec-tilor. Artistul olandez Jan Toorop (1858-1928)a introdus acest stil In tablourile sale simbo-listice, decorative dar tulbura:toare, cum ar fiCele trei mirese (1893), In timp ce la Berlinpictorol norvegian Edvard Munch (1863-1944)a folosit acela~i stil pentru a exprimadezechilibrol psihic In Tipiltul, pictat In 1893.

Unul dintre exponentii ~ei mai de succesdin arhitectura noului stil a fost belgianulVictor Horta (1861-1947) care a utilizat stilulArt Nouveau pentru a exploata posibilitateaconstructiilor din otel ~i sticla: Intr-o serie de

cla:diri, hoteluri ~i birouri constroite InBroxelles. Una dintre primele lui lucra:ri a fostMaison Tassel, In care arhitectul a introdus unmotiv repetitiv protuberant pentro a transfor-ma stroctura simpla: a unei case tipice de la

135

8/14/2019 Art Nouveu

4/4

ART NOUVEAU

O linia proeminenta se repeta in interiorulcladirii Maison Tassel din Bruxelles, o con-struc1ie Art Nouveau proiectata de VictorHorta. Fiecare detaliu a fost proiectat deHorta, pana la corpurile de iluminat..

(1870-1945) Macintosh a pus bazele unui stilde arhitecturn, decQr ~i design rafmat, maiaerisit, rectiliniu (caracterizat de linii drepte)."Cei patru" au lucrat mai ales in Glasgow,preluand diferite contracte, cum ar fi deco-rarea celebrelor Willow Tea Rooms dinBuchanan Street -unde peretii erau impo-dobiti cu siluetele feminine alungite, imbinatecu motive deplante stilizate, reliefate pe fun-dalul plan de influenta japonez;l. Acela~imotiv cu plante apare ~i pe u~ile cu vitralii,delimitate de tije verticale de metal sau pemobilierul salonului pentru servire a ceaiului.

Acela~i stil poate fi reg;lsit in ceea ce prob-abil reprezint;l lucr"!lrea cea mai ambitioas;l ~imai trainic;l a lui Macintosh -~coala de Art'J.din Glasgow. In aceast;l constructie, ins;l~istructura monumental;l este auster;l ~i prac-tic;l, nesem;lnand deloc cu formele organice

utilizate de Guimard sau Gaudi, ins;l motivelerepetitive in fo~ de plant;l alungit;l reapar

LL sub forma arm;lturilor din fier foliat, acit in

interiorul cat ~i In exteriorul cl~dirii.Stilul rectiliniu al lui Macintosh ~i al cole-

gilor acestuia au influentat major lucrnrile luiGustav Klimt (1862-1918), probabil cel maides~var~it dintre pictorii stilului. Art Nouveau.jn lucrnrile lui cele mai caracteristice, Klimt apreluat modelul formei feminine alungite,Impodobindu-l cu un mozaic strnlucitor deforme abstracte ~i culori bogate, metalice, careamintesc de decoratiunile ceramice aplicate pepereti 1n multe dintre cl~dirile realizate deGaudi. jn pictura mural~ pentru Palais Stocletdin Bruxe1les (1905-1911), Klimt a utilizatmozaicul ca o tehnic~, cu un efect n~ucitor.

Imita~ii palideLa Inceputul anilor 1900 exponenti de seam~ai stilului Art Nouveau au trecut la alte formestilistice ~i locullor a fost ocupat de designeride mana a doua, care au utilizat motivelestilului pentru ada unor artefacte, In esen~mondene, un aer de "contemporaneitate".De~i stilul Art Nouveau a avut o viat~ scurt~ca art:l dinamic~, a Incurajat pe unii arti~tiremarcabili ai epocii s~-~i oloseasc~ talentulpentru a proiecta obiecte practice. Cel putinIn a7:est ens merit~ s~ respecta:m mo~tenireal~sata: e stilul Art Nouveau.

O Un detaliu alunei u~i din WillowTea Rooms,

Glasgow (1903-1904), proiectat3 deCharles RennieMackintosh ~i so1iaacestuia, MargaretMacdonald. lemnulsculptat ~i sticJaplumbuit3 in culori

subtile reprezint3mijlocul pentruexprimarea ideilorsale apropiate de

abstrac1iune,utilizand linii verti-cale ca ni~te efluviial3turi de trandafiri

stiliza1i.

patru fatade proiectate. Lucrarile continua: ~iastazi, dar construqia se Inalta foarte Incet dincauza complexitatii arhitecturale data de carac-terul ei "organic". Modelele repetitive ale arhi-tecturli obi~nuite nu pot fi folosite deoarece arstrica fluiditatea Intregului concept, astfel, prac-tic, Intreaga constructie trebuie sculptata ma-nual. intr-adeva:r, Gaud! a fost unul dintreputinii arhiteqi cu viziunea ~i daruirea nece-sara executarli unor cla:diri de marl dimensiuniIn adeva:ratul sill, Art Nouveau; alti arhiteqi au

avut tendinta sa:-~i piarda: inventivitatea atunciciind trebuia sa: execute lucrarl mai marl deciito simpla: fatada a ilnei cla:diri.

Altfel sta:teau ucrurlle cu designul intern ~ial mobilei: dimenslunile mai mici ~i materla-lele u~or prelucrabile i-au Incurajat pedesignerli Art Nouveau sa: fie mai meticulo~iIn lucrarile lor. Arti~ti ~i designerl ca HenryVan de Velde (1863-1957) au realizat tipareizbitoare, de mare efect, pentru birourl, sfe~-nice, candelabre ~i taciimurl. Ace~ti designerlnovatorl nu efau Insa: pe placul tuturor.Walter Crane, unul dintre continuatorli luiWilliam Morris, numea stilul Art Nouveau ca"acea boala: decorativ:i stranie" ~i, multi con-siderau imaginile create de Beardsley, Munchsau Toorop mai degraba: "grote~ti",iar formeleorganice "umflate" ale lui Guimard ~i Gaud!"respinga:toare". intr-adeva:r, In miiinile unorarti~ti cumar fi Van de Velde, linia organica:pare sa: ocupe fiecare spatiu disponibil alpaginii, la:siind o impresie de dezordine stu-diata, de miizga:leala: plina: de fantezie.

$coala de la Glasgowin cazullui Charles Rennie Mackintosh (1868-1928) nu au existat asemenea problef!1e deestetica:. Lucra:rlle lui exemplifica: latura maimoderata:, mai sofisticata:, de influenta: japo-neza: a stilului Art Nouveau fata: de elementeledecadente, senzuale Intalnite In lucra:rlle luiBeardsley ~i a continuatorllor acestuia.

Ala:turl de sotia lui, Margaret Macdonald(1865-1933), de sora acesteia, Frances (1874-1921) ~i de sotul lui Frances, Herbert McNair

136