Nicolau junior Gheorghe Nicolau senior 1; spalatorii de land N. Dociu.Cristoclor Mumiali (?), Cristofor Pappa (?), I. Pantazi, pe langamulti Romani, ca Joga (Juga), Orghidan, Dima, Russu, etc. 3. Lanaspalata se ex pedia in Pesta, Viena, Germania, si Olanda 3.Industria casnica pentru torsul bumbacului, era finantata cu maxicapitaluri de negustorii levantini 4. In prima jumatate a sec. XIX,s'au distins in comertul de land, firmele loan Alexi, Ghiorghi Chri-safides, Teodor Geanli, Const. Emanuel, Cristu Vappa, loan Pantazi,etc., precum st o multime de Romani ; in comertul de bumbac, fir-mele Fratii D. Caracas, Anastasi SaffranO, etc., in acela de piei,G. loanides st altii. In toate aceste ramuri erau destule firme ro-manesti foarte distinse 5.

Tot in acest secol, dela inceputul lui si pans in 1864, amidentificat studiand Documentele privitoare la trecutul Roma-nilor din Schei" ale d-rului S. Stinghe mai multe name de ne-gustori cari ne par aromanesti, ca loan si Nicolae Ger!idza (Ka-lidsa, Carlidza), Tudorache Papa loan, G. Karkalets, Vasili Marcia,Demeter Nicolaus (bine cunoscut), Samaragiu Dimitri si Vasile, Ni-cola Sterie, Simion Hagi Toma, etc. 8 ; deasenienea, dupa 1812, maigasim pe Dumitru, Nicolau si George Nicolau, Gheorghe Nichifor(bine cunoscuti), Zaharia Marcus Nicolae Badju 8, loan LecaAnastase Constantin, Marcu Duzi13, Const. Karkaletz 11, lordacheNichifor, Teodor Nicolae, Vasile Garlidza'3. Alaturi de toti acetiasi de aceia cari constituiau comunitatea Sf. Treimi, s'a asezat, pen-tru putin timp, si un mare negustor-argintar bucurestean, Arorhanuldiu Bitolia Stefan Gheorghe-Coemgiopolu, surghinuit de CarageaVoda 13.

Inca o mare figura din asociatia levantina ramane, fara indo-iala, Gheorghe I. Nica, fiul lui loan cu fabrica de vopsit arniciula Prejmer. Acesta si-a Intrecut pe tatal sau, desfasurandu-si ener-giile creatoare In toate domeniile. In 1815, el este asociat la firmaNichifor Nica" din Brasov, a unchiului sau, mare negustor la Iasi;in 1820, avea furniturile militiilor din Principatele Romane; in 1825,fabrica de lumanari de ceara sistem rusesc la Prejmer ; in 1832,fabrica de arniciu turcesc ; in 1830, cuptoare de potasa in Prejmer,

1 Gologan, p. 54 poate ft Nic. Vilara si fratif Vilna din Brasov.2 Ibid, p. 54 st urm. 3 Ibid, p. 52.4 Ibid. p. 53. 5 Ibid, p. 33.8 Doc. priv. latrecutul Rom. din chei, III, passim. ' 0 familie nobila Marcus a fost laLugot. 8 Multi Bagfu la Crusova si Font. 9 Multi Leca in VI.-Cltsura negus-tort in Romania sat prin monarhie. 10 Unul Duzi la Karlovatz, altulla Moscolt.11 Karkaledzu este o specie de lacusta la Aromini. Op. cit. III, passim. 13 Op.cit. IV, p. 221. CarlIdze in m.-tom. carlige. 75 Veal lucririle lui D. Furnica,Industria sf desvoltarea el in tattle romanew precum If *Negustorii de odinioa-ra* de dt. N. Angeleaqu

328

si

ke

0

www.dacoromanica.ro

CiprianHighlight

exportala in Marsilia ; in 1841, exploata cu 3 caldari si 3 furnaleminele de fier la Poiana Sarata, etc. 1. Nu trebue trecuta cu vede-rea, prima rafinarie de petrol si derivate din Ardeal, infiiotata laBrasov de stranepotii lui Nicolae Duma-Dutca : Dimitri Simeon Ni-colau si fiul Constantin 2. Alta firma cu relatiuni foarte Intinse afost aceea a lui Joan C. Pantazi, care se ocupa cu afaceri de ce-reale si care a infiintat prin 1849 o filiala la Budapesta S.

Pentru mai tarziu, nu cunoastem nimic despre acesti Aromani,cari s'au bagat in toate afacerile 4. Ei au urmat calea destinului,asimilandu-se cu totii in marea massa a populatiunii romanesti.

Ca si la Brasov, unde n'am putut gasi, printre companisti,greci veritabili din insule sau din Grecia continentals, tot astfel,nici la Sibiu, nu puteau fi greci, ci mai cu sewn Aromani. Pelafinele sec. XVII, ei devin atat de influenti si de puternici, incat isiridica prima biserica ortodoxa 5 si provoaca ,pe Sasi sa is masuride aparare, fara, insa, a fi reusit in aceasta. Dam, ca ilustrafiunireprezentative, cateva firme cu renume european. Una era firmaHagi Pant Luca sau Hagi Luca, unul din tovarasii companiei gre-cesti din aceasta cetate, care facea negot Inca de prin 1747. ChirPetru sau Jupan Hagiul" era om bogat, in legaturi mars cu ne-gustorii greci din Triest si Venetia 6. A doua casa, cea mai mare,care facea bficiul de mijlocitoare intre RAskits1 roman si bulgar siApusul Europei era casa lui Chir Constantin Hagi Popp 7 compa-nist cu eel dintai. Facea negot de cordovane, lucra pielea in Ora ;

5 Gologan, p. 64. A fast Inspector fcolar si, in 1838, a fost ales ca prf-mut roman in consitful comunal. 2 Ibid, p. 60. a Ibid, pp. 67 si 68. MultiPantazi Ia Crugova. La Brasov, ,aguna era oaspele luf Pantazt, care aduceapentru aceasta bucatar dela Viena. 4 Alaturf de alit negustori roman!, f I Am-man% Wand parte din compania greceasca ce incepea sa decada, ef ficeauparte sf din gremful romanesc levantin cu 150 membrf in preatma 1850, cart a-capatasezi afacerfle cele mai intinse de export ale manufacturflor romanestt, sa-sestf sf apusene (era gi un grenim comercfal sasesc inflintat in 1811) ce se ex-portau papa in fundul Bulgarief, Ia Filipopol f! in intreg Orientul, precum a-caparaseri si tot importul de cereale, peste, vfnurf, lama, bumbac, tears, matasa,plei gi colonlale (Gologan, pp. 45 sf 46), far sartcf, zeghi, dimil, stofe negrefine sl alte stofe pentru haine de ling Una, manufacturate de Sacelence, se ex-pedfau in intreg Ardealul, Ungsria, Banat, Croatia, Slavonia, Princ. Romane,Turcfa, etc.; marame de borangic gf panza, mat ales cergi din lana de cafe sicapra, vopsite cu cuforf vegetate, se expedfau in Monarble si Principate, inTurcia si in Egfpt. (Gologan, pp. 53, 54).5 G. Tulbure, in conferinta publicatain Luceafarul VIII, 1909, nr. 5 if 6, scrle a aceasta bfserfca din Sibiu, ca gicelelalte ridlcate de Aromani, era impodobfla cu ornamente bogate If inzestratacu fondue! insemnate din dal:dile acestor colonigth 6 lupin Hagful a marftat ofad Pauna cu Hag! Constantin Popp. Vezi Scrlsorf de boleti gt neg. oltenf sf=Intent catre casa de negot sibfana Hagi Pop.* de N. Iorga, 1906 Studif itdoc. cu privire fa Istoria Romanflor, VIII. ' Constantin Pop s'a intors Hagfdela Ierusalim in 1776 sau 1777. Ibid.

329www.dacoromanica.ro

CiprianHighlight