armata rom#n` nato 2008 -...

edit

oria

l

Armata Rom#n`[i summitulNATO 2008

e la constituirea sa, în urma Tratatului Nord-Atlantic dinaprilie 1949, Alian]a garanteaz` libertatea [i securitateamembrilor s`i prin mijloace politice [i militare, reprezen-

tând, totodat`, o punte transatlantic` prin intermediul c`reiasecuritatea Americii de Nord [i cea a Europei sunt în deplin`rezonan]`.

O serie de evenimente istorice majore, precum crizarachetelor din octombrie 1962, a impus organizarea [idesf`[urarea la nivelul Alian]ei a unor întâlniri la nivel înalt,cunoscute sub denumirea anglo-saxon` de summit care au cul-minat cu cea de-a 59 reuniune, desf`[urat` \n Bucure[tii anu-lui 2008.

Prin natura sa, summitul ofer` cadrul perfect prin careAlian]a î[i poate demonstra angajamentul pentru un viitor maibun al ]`rilor membre [i nu numai.

Dup` cum se exprima secretarul general al Alian]ei, Jaapde Hoop Scheffer, în primele patru decenii de existen]` aleNATO au avut loc doar zece summituri, în urm`torii 14desf`[urându-se [apte, toate lipsite de retoric`, dar pline desperan]`.

Anul 2004 a marcat desf`[urarea summitului de la Istanbul,care a introdus schimb`ri semnificative în procesele deplanificare a ap`r`rii [i de generare a for]elor [i a reprezentat,de asemenea, anul ader`rii României la NATO.

În esen]`, dinamica întâlnirilor la nivel înalt scoate îneviden]` ritmul accelerat al schimb`rilor la nivel geopolitic [imilitar.

În acest context, summitul NATO 2008 reprezint`,incontestabil, cel mai important eveniment politic al anului,constituindu-se în cea mai important` activitate de acest gen,ca dimensiuni [i participare uman`, organizat` de Alian]a Nord-Atlantic`.

Evenimentul a avut cea mai mare participare din istoriaNATO, la acesta fiind prezen]i, printre al]ii, secretarul general alONU, Ban Ki-Moon, pre[edintele Comisiei Europene, JoseManuel Barroso, pre[edintele S.U.A., George W. Bush,cancelarul german Angela MerkeI, pre[edintele Fran]ei, NicolasSarkozy, pre[edintele Afghanistanului, Hamid Karzai [ipre[edintele Ucrainei, Victor Iu[cenko, reunind, în final, oficialidin 49 de ]`ri, dintre care 26 state membre NATO [i alte 23state semnatare ale Parteneriatului pentru Pace. Pre[edintelerus Vladimir Putin a fost surpriza summitului de la Bucure[ti,fiind pentru prima dat` când un [ef de la Kremlin particip` la oastfel de reuniune.

Din punct de vedere mediatic, evenimentul a reprezentatclar o confruntare de idei [i analize la nivel interna]ional curezultate controversate. Dup` „New York Times”, cea mai marealian]` militar` din istorie a intrat în secolul XXI divizat` [i lipsit`de un consens vizavi de amenin]`rile cu care se confrunt` [imodul în care le-ar putea aborda, iar „Reuters” scotea îneviden]` compromisul la care au ajuns liderii NATO dup`îndelungate eforturi, prin care s-a stabilit c` Georgia [i Ucrainanu se vor al`tura acum Planului de Ac]iune pentru Aderare, darvor adera într-o bun` zi, ca fiind o capodoper` de ambiguitatecreativ`.

Agenda summitului, considerat` cea mai complex` agend`din istoria NATO, a scos în eviden]` trei teme majore aflate peordinea de zi, respectiv situa]ia din Afghanistan, extindereaNATO [i scutul antirachet`. Toate acestea s-au desf`[urat pefondul unor discu]ii constructive, al unor întreb`ri la care secaut` r`spuns, evenimente care demonstreaz` sensibilitateaunor zone ca Afghanistan [i Kosovo, solidaritatea în cadrulorganiza]iei [i pe plan regional.

Participarea unor personalit`]i politice [i militareinterna]ionale, inclusiv [efi de state [i de guverne, a impusacordarea unei aten]ii deosebite în ceea ce prive[te asigurareasecurit`]ii obiectivelor, amenajarea spa]iilor [i asigurarea cutehnic` [i personal, generând planificarea [i executarea dec`tre For]ele Armate ale României a unei Opera]ii de Securitatece poate fi considerat` f`r` precedent.

Printre altele, opera]ia a necesitat planificarea acopeririiaeriene a unui spa]iu desemnat 24 de ore din 24, pe durata acinci zile, pentru combaterea tuturor aeronavelor care ar fiutilizat neautorizat spa]iul aerian [i care ar fi evoluat la toateîn`l]imile [i în toat` gama de viteze de zbor. Pentru acest lucrus-a impus transferul de autoritate c`tre NATO, controlul tacticexecutându-se de la Balote[ti.

Pentru România, reu[ita summitului de la Bucure[tireprezint` un succes la nivel na]ional, confirmând grani]ele desecuritate acordate [i, dup` cum se exprima Michel TurnerEvanoff, directorul NATO Security Office, „Summitul de laBucure[ti a pus România pe hart`, la propriu”.

În concluzie, reuniunea la nivel înalt de la Bucure[ti a scosîn eviden]` contradic]iile majore dintre interesele de securitateale Occidentului [i cele ale Rusiei, putând fi considerat` oconfruntare direct` între Putin [i Bush, Rusia reu[ind s`blocheze intrarea imediat` în Alian]` a Ucrainei [i Georgiei [iob]inând o recunoa[tere a influen]ei pe care o are la nivelmondial, iar pre[edintele Bush ob]inând sprijinul Alian]ei pentruproiectul scutului antibalistic.

La propunerea Germaniei, cu profunde conota]ii simbolice,urm`torul summit, care va coincide cu s`rb`torirea a 60 de anide la crearea organiza]iei, se va desf`[ura în dou` ora[esituate pe maluri opuse ale Rinului, Strasbourg (Fran]a) [i Kehl(Germania).

D

General de brigad` dr. Ion P@L{OIU{eful Direc]iei Opera]ionalizare,

Generare [i Evaluare For]e

nul acesta se împlinesc 140 ani de la apari]ia primei„Legi pentru organizarea puterii armate”, lege ce a avuto semnifica]ie deosebit` pentru dezvoltarea sistemului

militar românesc modern de ap`rare. Consider`m aceasta caun prilej important de a consemna, pe scurt, câteva dintreetapele marcante în evolu]ia legisla]iei referitoare la sistemulmilitar românesc.

Apari]ia „Legii de organizare a puteriiarmate” în iunie 1868 a fost posibil` caurmare a adopt`rii primei Constitu]iiromâne[ti promulgat` la 1/13.07.1866.

Astfel, constitu]ia prevedea caîndatorire cet`]eneasc` important` faptulc` „tot românul face parte sau din armataregulat` sau din mili]ii sau din gardacet`]eneasc`” (art. 118).

Pornind de la aceast` reglementarefundamental`, „Legea pentru organizareaputerii armate” din 18681, cu modific`rileulterioare a fixat structurile organizatoricecorespunz`toare ale resurselor umane [i materiale ale ]`rii.

Astfel, chiar în art. 1 al Legii se prevedea c` putereaarmat` a României cuprinde cinci elemente distincte:

1. armata permanent` cu rezerva ei;2. corpurile doroban]ilor [i gr`nicerilor;3. mili]iile;4. garda or`[eneasc`;5. gloatele.Remarc`m ca element de noutate adus de lege,

introducerea unor structuri de factur` popular` în organizareamilitar` a ]`rii – în raport cu reglement`rile anterioare(proiectul de lege pentru organizarea puterii armate din 1864,nesanc]ionat); respectiv, structurile nou introduse erau: garda

or`[eneasc` (sau civic`) [i mili]iile2.Totodat`, legea stabilea obliga]iile militare pentru to]i

cet`]enii în vârst` de la 20 la 50 ani (17 ani la cerere), ace[tiafiind încadra]i într-una din categoriile de for]e militareenumerate la art. 1. Durata serviciului militar era fixat` la 3 aniîn activitate [i 4 ani în rezerv`.

Prin modific`rile ulterioare ale legii s-aurm`rit constituirea unei armate compusedintr-un num`r mai mare de oameni,complet [i omogen instrui]i. În acest sens,„Legea pentru organizarea puterii armatei”din 18723 a introdus reglement`ri noi princare doroban]ii [i c`l`ra[ii au fostmilitariza]i complet, intrând în compunereaelementelor puterii armate sub denumireade armat` teritorial`. Ca atare, în anul 1872structura sistemului militar de ap`rare aveaurm`toarea configura]ie:

1. armata permanent` cu rezerva ei;2. armata teritorial` format` din

doroban]i [i c`l`ra[i cu rezerva ei;3. mili]iile;4. garda or`[eneasc` pentru „comunele urbane”;5. gloatele pentru „comunele rurale”.Vârsta de recrutare a fost m`rit` de la 20 la 21 ani ([i la

cerere de la 17 ani la 18 ani), iar vârsta maxim` de intrare înoricare din categoriile mobilizabile a fost redus` de la 50 la 46ani.

Durata serviciului militar în activitate s-a m`rit la 4 ani (fa]`de 3 ani). Durata serviciului militar în rezerv` r`mânea 4 ani.

Prin aceste prevederi se urm`rea fortificarea [idezvoltarea organismului militar.

Ulterior, modific`rile aduse în anul 18744 „Legii pentruorganizarea puteriiarmate”, au vizatadâncirea procesuluide înt`rire a for]eicombative a armateiteritoriale, sporireacapacit`]ii ei de lupt`.În acest sens,unit`]ile de pompieridin Ia[i [i Bucure[ti,precum [i din ora[elere[edin]` de jude], caparte intrinsec` aarmatei permanente,deveneau în acela[itimp [i artileriaarmatei teritoriale.Totodat` pentru adispune de o trup`tân`r` [i viguroas`,vârsta de scoateredin cadrelemobilizabile s-a redus

arhive

2 2 (40) 2008 document

Momente importante \n evolu]ia legisla]ieiprivind sistemul militar

Constantina STOIANOVICIServiciul Istoric al Armatei

A

”” ””

Legisla]ia privindorganizareaputerii armate larom#ni,promovat` \nanul 1868, a vizatcrearea unorstructuriorganizatoricemoderne

la 45 ani (fa]` de 46).Prin perfec]ionarea organizatoric` [i sporirea combativit`]ii

de lupt` a tuturor categoriilor de factur` popular`, componenteale sistemului militar de ap`rare – cu deosebire a armateiteritoriale, mili]iilor [i g`rzilor or`[ene[ti – s-a urm`ritposibilitatea folosirii lor pe câmpul de lupt` în acelea[i condi]iica [i a trupelor permanente [i totodat` posibilitatea ca ele s`participe atât la ap`rarea unor obiective sau zone din interiorul]`rii, cât [i la satisfacerea altor misiuni de spate.

Totul a fost subordonat obiectivului fundamental imediat alna]iunii române: cucerirea independen]ei statale depline, înrealizarea c`ruia armatei îi revenea un rol esen]ial.

Legisla]ia a permis organizarea [i preg`tirea o[tiriiindependen]ei astfel încât, în preajma intr`rii României înr`zboi, ]ara s` dispun` de o for]` militar` puternic`, bineinstruit`, rezistent` la eforturile cerute de câmpul de lupt`, cuun dezvoltat spirit de colaborare între elementele componente,gata oricând s` riposteze agresorului, calit`]i care au condusla ob]inerea unor victorii r`sun`toare în timpul luptelor cares-au finalizat cu câ[tigarea independen]ei de stat a României.

Pe baza analizei înv`]`mintelor desprinse din opera]iunilearmatei din perioada 1877-1878, legisla]ia s-a îmbun`t`]it,urm`rind s` adapteze cadrul organizatoric la nevoile desecuritate ale statului independent român. Astfel, la un intervalde 40 ani de la apari]ia primei Legi pentru organizarea puteriiarmate, a fost promulgat` o nou` Lege pentru organizareaputerii armate la 29.03.19085, de la a c`rei apari]ie anul acestase împlinesc 100 ani.

În mod concret, noua lege statua ca for]e lupt`toareurm`toarele:

1. armata activ` cu rezerva ei;2. mili]iile;3. armata teritorial`.Armata activ` [i rezerva ei formau, în caz de r`zboi,

armata de opera]ii. Mili]iile trebuiau s` înt`reasc` armata deopera]ii, fie cu unit`]i constituite, fie completând efectiveleunit`]ilor din trupele active. Armata teritorial` era destinat`pentru formarea garnizoanelor din interior [i ap`rarea cet`]ilor,a pozi]iilor înt`rite [i a punctelor de etape.

Armata activ` avea prev`zut` în organic` mari unit`]i,unit`]i [i subunit`]i de infanterie, cavalerie, artilerie, geniu,marin`, sec]iuni de mitraliere, pionieri, trupe [i serviciiauxiliare, [coli [i institute de înv`]`mânt militar.

Vechea armat` teritorial`, format` din unit`]i de doroban]i[i c`l`ra[i, î[i încheia astfel existen]a. Regimentele dedoroban]i au fost transformate în regimente de infanterie, iarcele de c`l`ra[i au intrat în componen]a armatei active subdenumirea de „c`l`ra[i cu schimbul”. Mili]iile tindeau s` devin`

rezerva armatei de opera]ii, iar trupele noii armate teritorialeurmau a fi încadrate cu oamenii care au îndeplinit termenul deserviciu în celelalte elemente.

La momentul apari]iei, noua lege a fost considerat` ca fiindcorespunz`toare condi]iilor politice [i social-economice alevremii, fapt pentru care, la dezbaterile din cadrul Adun`riiDeputa]ilor, s-a f`cut urm`toarea apreciere: „legea de fa]`,prin înt`rirea puterii noastre armate, va face ca [i de aiciînainte s` fim respecta]i de vecinii no[tri [i considera]i ca oputernic` santinel` la gurile Dun`rii” 6.

Legisla]ia privind organizarea puterii armate a fost încontinuare îmbun`t`]it`, astfel c` Legea din 1908 a cunoscutmai multe modific`ri, respectiv în anii 1910, 1912 [i 1913. Înconformitate cu modific`rile aduse, în anul 1913, sistemulmilitar de ap`rare cuprindea:

1. armata activ`;2. rezerva armatei active – care împreun` alc`tuiau armata

de opera]ii în caz de r`zboi;3. mili]iile – destinate a fi întrebuin]ate în interiorul ]`rii [i în

spatele armatei de opera]iuni. Intervalul de vârst` de chemare a cet`]enilor în serviciului

militar era stabilit de la 21 ani pân` la 46 ani.Termenul de activitate era diferen]iat pentru categoriile de

for]`, [i anume:• 2 ani sub arme [i 5 ani în completare pentru trupe

pedestre;• 3 ani sub arme [i 4 ani în completare pentru: cavalerie,

artilerie, pionieri, trupe de comunica]ii, jandarmi [i gr`niceri;• 4 ani sub arme [i 3 ani în completare pentru marin`. La vârsta de 40 ani împlini]i, componenta uman` din toate

structurile enumerate mai sus, trecea în mili]ii.Prevederile Legii pentru organizarea puterii armate din

1908, modificate prin legile din 1910, 1912 [i 1913 au condusla schimb`ri \n structura armatei – respectiv au înlocuit vecheaarmat` teritorial` (doroban]i [i c`l`ra[i) cât [i gloatele caelemente constitutive ale for]ei militare a ]`rii prin alte structuricorespunz`toare noilor condi]ii istorice.

M`surile întreprinse în intervalul 1878-1914 pe liniaorganiz`rii armatei române au vizat reconfigurareaorganismului militar în concordan]` cu necesitatea constituiriiunei for]e omogene [i eficiente în raport cu nevoile [iposibilit`]ile financiare ale ]`rii, aspect pe larg dezvoltat înistoriografia militar` româneasc`7. Astfel s-a ajuns la alc`tuireaunei armate care a continuat s` p`streze unele elementetradi]ionale pe care le-a adaptat la noile condi]ii [i cerin]edoctrinare de ducere a luptei, [i totodat` apt` de a-[i îndeplinimisiunile încredin]ate, în primul rând cea de ap`rare aindependen]ei [i suveranit`]ii na]ionale.

arhive

3document 2008 2 (40)

NOTE

1. „Monitorul oastei”, an XI, nr.21/22.06.1868, p. 257-271.

2. Arhivele Militare Române, fondMicrofilme, rola RSEM 1206, cd. 78-88.

3. „Monitorul oastei”, nr. 14/1872, p. 265-275.

4. „Monitorul oastei”, nr. 14 din01.06.1874, p. 597-608.

5. „Monitorul oastei”, nr. 15 din02.04.1908, partea regulamentar`, nr. 14, p.51-60.

6. Ministerul de R`zboi – Legea pentru

organizarea armatei cu dezbaterile dinCamer` [i Senat.

7. „Istoria militar` a poporului român”, vol.V, Editura Militar`, Bucure[ti, 1988, p. 5-51.

The military authority organization law from 1868 with the ulterior modifications and completions created the backgroundnecessary for fulfilling the great ideals: The independence and The Great Romania.

Important moments in the evolution of the legislation concerning the military system

i la al sù roman „Fotografie de grup cu doamn`”1,dorim s` prezent`m câteva documente în care,dup` cum vom vedea, povestea de dragoste

dintre Leni Pfeiffer [i prizonierul sovietic [i-a reg`sitcoresponden]a nonfic]ional` la câteva mii de km distan]`, spresud-estul Europei, adic` în România anilor celui de-al DoileaR`zboi Mondial. Aliat al Axei, mai mult datorit` unei conjuncturiextrem de nefaste (ciopâr]irea teritorial` din lunga [i fierbinteavar` 1940, criza moral` [i e[ecul politicii interne, credin]a c`dintre nazism [i comunism s-a ales „rùl mai mic”), statulromân, prin al sù Conduc`tor, s-a iluzionat c` a ales carteacâ[tig`toare, optând pentru Germania luiHitler în dauna Uniunii Sovietice. C` n-afost a[a [i ce a urmat, o [tim prea bine cuto]ii: în cle[tele celor dou` totalitarisme,nazismul [i comunismul, calculul politicpentru „rùl cel mic” nu exist`.

Cu alte cuvinte, indiferent care ar fi fostalegerea, pericolul tot n-ar fi fost îndep`rtat.{i dac` mai spunem doar c`, dintr-oprofund` eroare justificat` prin „onoarea demare[al”, zeci de mii de solda]i români aufost sacrifica]i inutil în stepele Rusiei,tabloul acelor vremi este pe deplin conturat.

Evident îns`, ca în orice tablou [i aici reg`sim zone delumini [i de umbre, spa]iu al nuan]elor nu îndeajuns deexpuse, r`mase mult` vreme în penumbr`. Credem c` nu estetârziu pentru a identifica nuan]ele acestor pete ale timpului, ale ar`ta [i dac` este posibil chiar a le explica.

Revenind îns` la tema noastr`, dorim s` spunem c` oasemenea zon` cu lumini [i umbre o constituie chestiuneaprizonierilor, c`ci interesul care i s-a acordat este inverspropor]ional cu complexitatea subiectului. Dovadìncontestabil` sunt documentele pe care le vom prezenta maijos care, a[a cum am titrat [i în titlu, ne duce cu gândul laimpresionanta poveste de dragoste dintre Boris LvoviciKoltovski, prizonier sovietic, [i Leni Pfeiffer. Dincolo de artaromanesc` a autorului, el însu[i prizonier de r`zboi laamericani (ca militar al Wehrmachtului s-a aflat în trecere prinRomânia, mai exact a fost internat într-un spital militar germandin Ia[i), nu putem s` nu subliniem ideea c` prin iubireumanitatea a reu[it s` transceand` dincolo de apocalipsar`zboiului. Dând frâu liber gândului, nu ne putem refuza unmoment de reflec]ie asupra destinului fiin]ei umane.

Cu toate eforturile, nu am reu[it s` a[ternem pe hârtiesentimentele stârnite de povestea de dragoste dintre celedou` personaje amintite mai sus, în schimb încerc`mdecodarea lor printr-o documentare nonfic]ional`. A[a c` nune r`mâne altceva decât s` revenim la realitatea vremurilor der`zboi când, în urma luptelor, num`rul prizonierilor sovietici dinRomânia era din ce în ce mai mare. Nevoia de a suplini for]ade munc`, mai cu seam` din agricultur`, a impusîntrebuin]area prizonierilor la munc` în economia României.Pe lâng` avantaje de ordin economic, aceast` practic` a avut[i câteva inconveniente, mai ales de ordin militar.

Beneficiind de un regim de semilibertate, datorat dispari]ieibarierelor care delimitau spa]iul de concentrare, precumsârma ghimpat` [i regulamentul strict de organizare a vie]ii

cotidiene, mul]i dintre prizonierii sovietici s-au bucurat deîng`duin]a gardienilor (rezervi[ti trecu]i bine spre vârsta adoua), astfel c` au profitat la maxim de libertatea de mi[care.Mai mult decât atât, din lectura foarte bogatului volumdocumentar, îndr`znim s` afirm`m c` mai sus amintitelecondi]ii au permis declan[area unui declic în con[tiin]a multorprizonieri, fapt ce a determinat abandonarea trìrilor belicoaseinduse de statutul de prizonier, ag`]area cu încrâncenare [i cuvoluptate de micile [i pu]inele oportunit`]i ale vie]ii domestice.În felul acesta fiin]a uman` reu[ea s` înving` limitele impusede r`zboi. {i cum biologicul î[i cerea drepturile cu disperare,

pân` la reciproca descoperire b`rbat –femeie nu a mai fost decât un mic pas,degrab` f`cut.

Îns` amarele realit`]i ale acelor vremiimpuneau autorit`]ilor române s` priveasc`[i s` nu accepte acele întâmpl`ri altfeldecât starea de fapt. Cu alte cuvinte,b`rbatul din rela]ia mai sus pomenit` nureprezenta altceva decât fostul militarsovietic, actualul prizonier de r`zboi. Faptpe deplin explicabil [i de în]eles dac` negândim c` statul român se afla într-unnecru]`tor r`zboi cu cel mai mare inamic al

sù, comunismul. Acesta a fost principalul motiv pentru careau fost luate toate m`surile s` se împiedice dezvoltarea unorasemenea rela]ii.

Dovad` coresponden]a purtat` între Ministerul de R`zboi,Marele Stat Major [i lag`rele de prizonieri pe seamasolicit`rilor venite de la prizonierii de r`zboi sovietici carecereau s` fie elibera]i pentru a se c`s`tori. Aici amintim doarpe Cricunov Nicolae2 [i pe Ialcovschi Ioan3, ambii apar]inândLag`rului de Prizonieri nr. 8 Turnu M`gurele, îns` fiecarerepartizat la munc` în alt` unitate: primul la Batalionul 8Drumuri, al doilea la Pepinierele Bucov`] Basarabia, [i peBariz Adbumavlanov4, repartizat la deta[amentul de munc` dincomuna Corne[ti (jude]ul Ia[i). {i solicit`rile erau mult mainumeroase, dovad` c` pe 25 ianuarie 1944, colonelulGheorghe Sùlescu, de la Sec]ia Prizonieri aSubsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat, f`cea cunoscutSec]iei II Informa]ii din Marele Stat Major c` „cereri deasemenea natur` se primesc zilnic”5. Tuturor li se r`spundeac`, în conformitate cu articolul 11 din „Regulamentul provizoriuasupra prizonierilor”, nu se poate da aprobare ca prizonierii s`se c`s`toreasc` cu cet`]ence românce în timpul captivit`]ii.Pe de alt` parte, în ceea ce prive[te cet`]enia român`,aceasta nu se poate ob]ine decât prin naturalizare [i numaidup` încetarea ostilit`]ilor6.

În cele ce urmeaz`, supunem aten]iei câteva documentereferitoare la „cazul Savi]chi Leonid”, documentele prin care sepot explica câteva aspecte ale mecanismului prin careprizonierii intrau în contact cu autohtonii, a c`ror finalitate erasitua]ia ar`tat`. Pe de alt` parte, acelea[i documente vin sàrgumenteze atitudinea autorit`]ilor militare [i solu]ia adoptat`ca r`spuns pentru aceste cazuri7.

Pe scurt, prizonierul sovietic Savi]chi Leonid a fostrepartizat, în diverse perioade, la mai multe deta[amente demunc`. A[a a ajuns s` lucreze [i pe mo[ia preotesei Olga

studii/documente

4 2 (40) 2008 document

Cu g#ndul la Heinrich Böll...

...[

”” ””

... prin iubireumanitatea areu[it s`transcead`dincolo deapocalipsar`zboiului

Iulian Stelian BO}OGHIN~Centrul de Studii [i P`strare a Arhivelor Militare Istorice

Sturza, în comuna Coada Stâncei, cât [i la dl. S. Va]el, dincomuna Mânj`[ti, ambele din jude]ul Ia[i. Faptul c` Savi]chiLeonid a g`sit mijloacele pentru a-[i face via]a cât mai u[oar`,anume f`cea injec]ii localnicilor contra unor sume de bani, nedetermin` s`-l caracteriz`m ca fiind iste] [i întreprinz`tor. {i c`nu gre[im st` m`rturie solu]ia g`sit` de numitul prizonierpentru a-i fi foarte bine: în fiecare localitate [i-a g`sit câte ofat` cu care „avea rela]ii de dragoste”. Savi]chi Leonid nu s-aoprit aici, c`ci altfel nu ne explic`m insisten]ele doamneiMathilda dr. Diaca, profesoar` la Liceul „Oltea Doamna” Ia[i,ca prizonierul sovietic repartizat pentru munc` pe proprietateasa din comuna Cucuteni, chiar s` fie prezent. Cât de insistenteau fost aceste demersuri r`mâne ca dovad` suportul pe caredoamna dr. Diaca nu ezita s` fac` insistentele-i cereri: de lacartea de vizit` pân` la o fi[` tipizat` de analize.

Acestea fiind cele câteva gânduri stârnite de documentelepe care vi le supunem aten]iei, nu ne mai r`mâne decât s`spunem c` ele au fost ordonate strict cronologic. În loc deconcluzii doar îndemnul ca din când în când s` ne oferimr`gazul de a reflecta pu]in asupra condi]iei umane.

Dr. Diaca Laz`rStr. L`pu[neanu, 29Ia[i

Domnule Colonel,

Prezentatorul acestor rânduri este un prizonier de r`zboicare a fost repartizat la munca câmpului [i trimis la proprietateamea din com. Cucuteni, jud. Ia[i. A stat la mine 2 s`pt`mâni. Înacest timp [i-a îndeplinit îndatoririle corect. Între timp nu [tiuce-a survenit, c`ci a fost ridicat pentru a fi trimis în lag`r. Eu amnevoie de serviciul lui [i v` rog s` binevoi]i a dispune ca s` fietrimis înapoi.

Cu deosebit` stim`,(ss) dr. Diaca5 iunie 1943

LABORATOR SPECIALPENTRU ANALIZE MEDICALE

Dr. LAZ~R DIACA{EF DE LUCR~RI AL CLINICEI MEDICALE

FACULTATEA DE MEDICIN~ IA{IStrada L`pu[neanu nr. 29

Ia[i

Ia[i, 11 iunie 1943

Domnule comandant,

Subsemnata Mathilda dr. Diaca proprietara mo[iei Cucutenirog s` binevoi]i a repartiza pentru lucru [i pe prizonierul Savi]chiLeonid de care am nevoie, mai cu seam` pentru interpret.

Cu deosebit` stim`Mathilda dr. DiacaProfesoar` Liceul „Oltea Doamna” Ia[i

Centrul Exploatare Teritorial „Dâmbovi]a”Comandant

Drag` {erb`nescule,

Doamna Diaca întâmpin` dificult`]i din partea lag`ruluiBolgrad în privin]a punerii la dispozi]ie a prizonierului Savi]chi,aprobat de voi.

Delegata d-nei dr. Diaca s-a prezentat la lag`r cu ordinul dela voi, pentru a i se pune la dispozi]ie prizonierul [i, dup` patruzile de amân`ri nejustificate, a venit din nou la mine s` m` roages` v` în[tiin]ez c` nu i se d` prizonierul.

Se pare c` acest Savi]chi ar fi avut o bun` situa]ie material`[i pentru anumite persoane ar fi prezentat, din acest punct devedere, un oarecare interes. Nu [tiu ce s` cred.

Fapt este c` lag`rul nu respect` ordinul vostru [i caut`, subdiferite pretexte, desigur aranjate, dup` cum rezult` din cele

ce-mi spun cei în cauz`, s` nu-l dea peSavi]chi de la lag`r, unde lucreaz` chiarla mo[ia maiorului ce comand` lag`rul.

Oamenii ace[tia au fost atât denec`ji]i, au cheltuit atâ]i bani, c`, larândul meu, m` fac ecoul rug`min]eilor, solicitându-]i prietene[te s` dispuitelefonic sau telegrafic, cum vei credede cuviin]`, ca prizonierul Savi]chi s` fie,conform ordinului semnat de dl. col.Saulescu, de îndat` pus la dispozi]ia d-nei dr. Diaca, a[a cum s-a aprobat deja.

Dac` g`se[ti cu cale, po]i încredin]achiar d-nei preot Pleotz, delegata d-neidr. Diaca, o adres` c`tre lag`r în acestsens. Dânsa merge iar`[i la Bolgrad.

Nu m` îndoesc c` vei r`spundeafirmativ rug`mintei mele [imul]umindu-]i anticipat, te rog s`prime[ti expresiunea neschimbateimele afec]iuni.

Maior Constantin Marinescu18 iulie 1943Târgovi[te

studii/documente

5document 2008 2 (40)

Heinrich Böll,, autorul romanului Fotografie de grup cu doamn`,, \n biroul s`u. |n viniet` coperta unei edi]]ii \n limba englez` a romanului .

Nr. 60601943 luna iulie ziua 22

Lag`rul de Prizonieri Nr. 8 Bolgradc`tre

MARELE STAT MAJORSec]ia Prizonieri

Bucure[tiCalea C`l`ra[i nr. 39

La ordinul dv. nr. 967.100/1943Am onoare a v` raporta c` nu am putut executa acel ordin

pentru motivul c` prizonierul Savi]chi Leonid a stabilit diferiteleg`turi cu popula]ia civil` din satul unde trebuia s` fie trimis,fapt interzis de ordinele în vigoare.

Al`tur`m în copie procesul verbal încheiat cu ocaziacercet`rii f`cute asupra cazului de c`tre Deta[amentul deLeg`tur` din Ia[i.

Comandantul Lag`rului de Prizonieri nr. 8Maior,Lazarovici Cristea

{eful Biroului Munci AgricoleLocotenent(ss) indescifrabil

[Rezolu]ie]: 27 iulie 1943Biroul 2 îmi prezint` întreaga coresponden]`.Col. (ss) indescifrabil

Referat:Prizonierul nu poate fi repartizat, deoarece a avut rela]iuni

cu popula]ia din comuna respectiv`.{eful Biroului 2(ss) indescifrabil

Proces verbal

Ast`zi 16 ([aisprezece) mai anul una mie nou` sutepatruzeci [i trei

Noi, jandarm plutonier Rugin` Nicolae ajutorul comandantal Deta[amentului Prizonieri Ia[i, ofi]er de Poli]ie Judiciar`:

Fiind informa]i din zvon public c` la mo[ia d-lui S. Va]eldin comuna Mânj`[ti, jude]ul Ia[i, prizonierul rus Savi]chiLeonid, care se afla la munci agricole la acea mo[ie, ar avearela]ii de dragoste cu o fat` din satul Mânj`[ti, dându-[i titlulde doctor [i practicând în mod ilegal medicina pe la diferi]iilocuitori din acea comun`, fapt care este reclamat acestuideta[ament, cu adresa nr. ...*/943, de c`tre Circa Sanitar`Voine[ti, c` acest prizonier ar fi luat bani de la mai mul]ilocuitori din comun` escrocându-i. Tot acest prizonier ar fiavut diferite rela]iuni de prietenie cu preotul din satulMânj`[ti, care ar da de b`nuit c` ar fi chestiuni care ar fi înleg`tur` cu Siguran]a Statului.

Având în vedere cele de mai sus, am dispus cercetareacazului al c`rui rezultat este urm`torul:

B`nuit: M` numesc prizonierul rus Savi]chi Leonid, de ani31, de la munci agricole de la mo[ia d-lui S. Va]el din comunaMânj`[ti, jud. Ia[i, [[i] declar urm`toarele:

În prima dat` când am fost dat la munci agricole deLag`rul de prizonieri Nr. 6 Calafat, am fost la mo[ia Pr. OlgaSturza. Acolo am avut rela]iuni cu fata locuitorului I. Chiticdin comuna Coada Stâncei, jud. Ia[i, apoi de acolo, în toamnaanului 1942, luna octombrie, am fost dat de la acea mo[ie laMânj`[ti, la dl. S. Va]el, unde este adev`rat c` [i acolo amintrat în rela]iuni de dragoste cu fata Veta Vicol din satulMânj`[ti, jud. Ia[i, nepoata preotului din acel sat, care i-ampropus c` o iau în c`s`torie.

Este adev`rat c` tot în acel sat am mai profesat meseria dedoctor pe la diferi]i locuitori.

În adev`r, am luat sume de bani îns` eu le-am f`cutserviciul adic` câte dou`zeci de lei de injec]ie.

Seringa de f`cut injec]ie mi se d`dea de c`tre dl. dr.Gheban, medicul circumscrip]iei Voine[ti.

Banii care am luat pentru tratament de injec]ii sunt de laurm`torii: Che]a Gabor, Mânj`[ti, am luat 700, pentru 30injec]ii, Costache Cristea, 10 injec]ii, am luat suma de lei 1000,Ruxandra Ursache, am f`cut 12 injec]ii, unde am luat suma delei 240, Maria Ruso, am f`cut 12 injec]ii, unde am luat 200 lei,Ortansa Camustit, 12 injec]ii, 240 lei. {i Brigaderu P`v`lucdin Mânj`[ti, unde i-am f`cut injec]ii, pentru care mi-a datlemne de foc la locuin]a unde st`team.

Restul nu mai ]in minte de la cine am mai luat bani pentruinjec]ii.

Recunosc toate faptele pe care eu le-am f`cut în satulMânj`[ti ar`tate de mine mai sus.

Aceasta declar, sus]in [i semnez propriu dup` ce mi s-a cetit[i explicat limba român` pe care eu o cunosc.

Atât declar, sus]in [i semnez propriu.(ss) Savi]chi

Drept pentru care am încheiat prezentul proces-verbalcare urmeaz` a se complecta de noi cu declara]ia celor

Ajut. Comandantul Deta[amentului Plut. (ss) Rugin` Nicolae

Pentru conformitate cu originalul[eful Biroului Munci AgricoleLocot. (ss) indescifrabil

studii/documente

6 2 (40) 2008 document

Having as a start point a famous novel, the author identifies in sober archives documents a man who tried to survive dur-ing war time taking advantage of women desire to be loved.

Thinking about Heinrich Böll

NOTE

1. Heinrich Böll, Fotografie de grup cu doamn`, Editura Dacia,Cluj Napoca, 1988.

2. Arhivele Militare Române, fond Marele Stat Major, Sec]iaPrizonieri, dosar nr. 603, f. 745-748.

3. Ibidem, f. 751-752.4. Ibidem, f. 766-768.5. Ibidem, f. 767.6. Ibidem, f. 745.7. Ibidem, f. 274-280.* Lipse[te \n textul original

Tovar`[i! În raportul de activitate al Comitetului Central alpartidului la Congresul al XX-lea, într-o serie de cuvânt`ri aledelega]ilor Congresului, precum [i înainte la Plenarele C.C. alP.C.U.S., s-a vorbit mult despre cultul personalit`]ii [i urm`rilelui dùn`toare.

Dup` moartea lui Stalin, Comitetul Central al partidului aînceput s` aplice cu stricte]e [i consecven]` linia de l`murire ainadmisibilit`]ii pream`ririi unei personalit`]i, a transform`riiei într-un fel de supraom, care posed` calit`]i supranaturaleasemenea lui dumnezeu, pream`rire strìn` spiritului

marxism-leninismului. Acest om, parc` [tia toate, vede toate,gânde[te pentru to]i, poate s` fac` totul: este infaibil încomport`rile sale.

Asemenea p`reri despre om [i, vorbind în mod concret,despre Stalin, se cultivau la noi timp de mai mul]i ani.

În raportul de fa]` nu ne punem ca sarcin` s` facem oapreciere multilateral` a vie]ii [i activit`]ii lui Stalin. Despremeritele lui Stalin s-a scris un num`r absolut suficient de c`r]i,bro[uri, cercet`ri înc` pe timpul cât trìa. Este cunoscut detoat` lumea rolul lui Stalin în preg`tirea [i înf`ptuirea revolu]iei

studii/documente

7document 2008 2 (40)

Cultul personalit`]ii – reversul medalieiComandor dr. Marian MO{NEAGU

Serviciul Istoric al Armatei

ncepând cu nr. 39/iunie 1996, „Sferapoliticii”, revist` lunar` de [tiin]e politiceeditat` de Funda]ia „Societatea civil`”,

a publicat în serial, pentru prima dat` înlimba român`, „Raportul secret al lui NichitaHru[ciov”. Evident, este vorba despreraportul asupra lui I.V. Stalin [i perioadeistaliniste, expus în noaptea de 26/25februarie, la Congresul al XX-lea al PartiduluiComunist al Uniunii Sovietice, din 14-25februarie 1956, în fa]a a numai 1436 dedelega]i, a c`ror prezen]` în sal` a fostaprobat` direct de c`tre liderul comunistsovietic. În pofida m`surilor drastice desecuritate ale organizatorilor, care au exclusdin start prezen]a conduc`torilor delega]iilorstrìne, o copie a textului raportului secret allui Hru[ciov a ajuns în S.U.A., pe filier`polonez`, unde la 4 iunie, Departamentul deStat l-a f`cut public.

|n colec]ia “Rom#nii \n istoria universal`”,vol. 67, \n anul 1998 a ap`rut la EdituraMajadahonda din Bucure[ti volumul “Crimelelui Stalin. Raportul secret al lui Hru[ciov laCongresul al XX-lea al P.C.U.S.”, edi]ie\ngrijit` de Radu-Dan Vlad, Vladimir Zodian,Gheorghe Neac[u, Cuv#nt \nainte deGheorghe Buzatu.

În seria de documente intitulat` „Cultura[i Puterea de la Stalin la Gorbaciov”, editat`în comun de Institutul de Cultur` Rus` [iSovietic` al Universit`]ii din Bochum (R.F.G.)[i Arhiva Rus` de Stat pentru IstorieContemporan` (RGANI) din cadrulServiciului Federal al Arhivelor Rusiei, în anul2002 a ap`rut un volum dedicatîmprejur`rilor în care a fost întocmit raportulprezentat de N.S. Hru[ciov în cadrul [edin]eisecrete a Congresului al XX-lea al P.C.U.S.,consacrat denun]`rii unui [ir de crime [i

abuzuri s`vâr[te de Stalin, mai ales dup`Congresul a XVII-lea al partidului (1934),c`rora le-au c`zut victime activi[ti marcan]iai partidului (Doklad N.S. Hru[ceva o kultelicinosti Stalina na XX siezda KPSS.Dokumentî – Raportul lui N.S. Hru[ciov

despre cultul personalit`]ii lui Stalin laCongresul al XX-lea al P.C.U.S. Documente,coordonator: V.I. Afiani, Moscova,ROSSPEN, 2002, 912 p.).

În recenzia volumului, publicat` de„Revista Arhivelor”, nr. 1/2006, p. 137-138,academicianul Florin Constantiniu nesemnaleaz` [i dou` documente cu impactdirect asupra României: nota privindconvorbirea din 7 aprilie 1956, dintre V.K.Palamarciuk, secretar II al AmbasadeiU.R.S.S. la Bucure[ti, [i Ilie Verde], privindPlenara C.C. al P.M.R. din 23-25 martie1956, unde s-a discutat raportul delega]ieiromâne participante la Congresul a XX-lea alP.C.U.S. (p. 677-678) [i nota privindconvorbirea din 16 septembrie 1956, dintreambasadorul sovietic la Bucure[ti, A.A.Epi[ev, [i Gh. Gheorghiu-Dej privindconcluziile trase de conducerea P.M.R. dinCongresul al XX-lea al P.C.U.S. (p. 779-789).

În fine, în nr. 26/2004 al revistei„Document”, la p. 50 se semnala apari]iaPrezidium }K KPSS, 1954-1964. Cernovîeprotokolnîe zapisi zasedanii. Stenogramî(Prezidiul C.C. al P.C.U.S., 1954-1964.Ciornele proceselor-verbale ale notelor de la[edin]e. Stenograme), sub redac]ia A.A.Fursenko, tom I, Moscova, ROSSPEN, 2003,1343 p., care con]ine [i unele detalii privindraportul lui N.S. Hru[ciov.

Având în vedere impactul pe carecelebrul Raport l-a avut atât pe planinterna]ional, prin modificarea echilibruluimondial de putere [i generarea mi[c`rii denealiniere, cât [i asupra României,precedând retragerea trupelor sovietice,distan]area treptat` de Moscova, afirmat`prin „Declara]ia de independen]`” din aprilie1964, dorim s` satisfacem interesulcercet`torilor prin publicarea unei noiversiuni a Raportului, în compara]ie cutraducerea în limba român` din lucrarea luiBranko Lazitch (Le rapport Khrouchtchev etson histoire, Seuil, 1976), publicat` derevista „Sfera politicii”.

Ca un corolar al acestui Raport se înscriu[i articolele „Ianuarie 1951. I.V. Stalin ordon`reînarmarea armatei române” – autor prof.univ. dr. Alesandru Du]u („Document”, nr. 21-22/2003, p. 31-32), „Înl`turarea lui N.S.Hru[ciov de la putere. Percep]ieromâneasc`”, autor - dr. Liviu }`ranu(„Document”, nr. 21-22/2003, p. 7-16), încare autorul reproduce convorbirea luiGheorghe Gheorghiu-Dej cu I.K. Jegalin,ambasadorul U.R.S.S. la Bucure[ti din 16octombrie 1964 [i „Gheorghe Gheorghiu-Dej[i cultul personalit`]ii” – autor dr. EugenDenize („Document”, nr. 23/2004, p. 14-15).

|

”” ””

Raportul a avut unimpact major peplan interna]ionalprin modificareaechilibruluimondial de putere[i generareami[c`rii denealiniere

DESPRE CULTUL PERSONALIT~}II {I URM~RILE LUIRaport al tov. N.S. Hru[ciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S.,

la Congresul al XX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice25 februarie 1956

socialiste, în r`zboiul civil, în lupta pentru construireasocialismului în ]ara noastr`. Acest lucru este bine cunoscut deto]i. Acum se pune chestiunea, care are o însemn`tate uria[àtât pentru prezentul, cât [i pentru viitorul partidului, – se punechestiunea, cum s-a ajuns în mod treptat la cultul personalit`]iilui Stalin, cult care pe o anumit` etap` s-a transformat într-unizvor al unui [ir întreg de denatur`ri foarte mari [i foarte graveale principiilor de partid, ale democra]iei de partid, alelegalit`]ii revolu]ionare.

În leg`tura cu aceea, c` nu to]i î[i dau înc` seama la ce adus în practic` cultul personalit`]ii, ce daune uria[e au fostaduse prin c`lcarea principiului conducerii colective în partid [iconcentrarea unei puteri imense, nem`rginite în mâinile uneisingure persoane, Comitetul Central al Partidului socote[tenecesar s` raporteze Congresului al XX-lea al PartiduluiComunist al Uniunii Sovietice materialele în aceast` chestiune.

** *

Îng`dui]i-mi, înainte de toate, s` v` amintesc cât de severau condamnat clasicii marxism-leninismului orice manifestarea cultului personalit`]ii. În scrisoarea c`tre frunta[ul politicgerman Wilhelm Bloss, Marx declara: „Din aversiune fa]` deorice cult al personalit`]ii, eu n-am admis niciodat` în timpulexisten]ei Interna]ionalei s` se publice numeroasele adrese încare mi se recuno[teau meritele [i cu care eram sâcâit dindiferite ]`ri, nici n-am r`spuns vreodat` la ele, doar rareorimustram pentru aceasta. Prima intrare a lui Engels [i a mea înAsocia]ia secret` a comuni[tilor s-a f`cut cu condi]ia c` se vaelimina din statut tot ce contribuie la ploconirea supersti]ioas`în fa]a autorit`]ilor (Lassalle mai târziu a procedat tocmaiinvers)” (K. Marx [i F. Engels, Opere, vol. 28, ed. I, pag.487/488).

Ceva mai târziu, Engels scris:„Atât Marx, cât [i mine eram întotdeauna împotriva

oric`ror demonstra]ii publice de persoane, cu excep]ia numaiacelor cazuri când aceasta a avut vreun scop important, de celemai multe ori eram împotriva unor astfel de demonstra]ii, cares-ar referi personal la noi în timpul vie]ii noastre” (K. Marx [iF. Engels, Opere, vol. 28, pag. 385).

Este cunoscut` modestia foarte mare a geniului revolu]iei,Vladimir Ilici Lenin. Lenin a subliniat întotdeauna rolulpoporului, ca creator al istoriei, rolul conduc`tor [i organizatoral partidului, ca organism viu, activ [i plin de ini]iativ`, rolulComitetului Central.

Marxismul nu neag` rolul liderilor clasei muncitoare înac]iunea de conducere a mi[c`rii revolu]ionare de eliberare.

Acordând o mare însemn`tate rolului conduc`torilor [iorganizatorilor maselor, Lenin, totodat`, a biciuit f`r` cru]areorice manifestare a cultului personalit`]ii, a dus o lupt`neîmp`cat` împotriva concep]iilor sociali[tilor – revolu]ionaricu privire la „erou” [i „gloat`”, concep]ie strìn` marxismului,împotriva încerc`rilor de a opune „eroul” maselor, poporului.

Lenin ne-a înv`]at c` for]a partidului const` în leg`tura luiindisolubil` cu masele, în aceea c` partidul este urmat de popor– muncitori, ]`rani, intelectualitatea. „Vor învinge [i vor p`straputerea, – spunea Lenin, – numai cei care se încred în popor,care se cufund` în izvorul crea]iei vii a poporului” (V.I. Lenin,Opere, vol. 26, pag. 278).

Lenin vorbea cu mândrie de partidul bol[evic, comunist,conduc`torul [i dasc`lul poporului, el chema s` se aduc` în fa]ajudec`]ii muncitorilor con[tien]i, în fa]a judec`]ii partiduluitoate problemele cele mai importante. El declara: „În el avemîncredere, în el vedem în]elepciunea, onoarea [i con[tiin]aepocii noastre” (Opere, vol. 25, pag. 253).

Lenin se ridica cu hot`râre împotriva oric`ror încerc`ri de

a mic[ora sau sl`bi rolul conduc`tor al partidului în sistemulStatului Sovietic. El a elaborat principiile bol[evice deconducere de partid [i normele vie]ii de partid, subliniind c`principiul suprem al conducerii de partid este principiulcolectiv. Înc` din anii dinainte de revolu]ie, Lenin numeaComitetul Central al partidului conduc`torul, p`zitorul [iinterpretul colectiv al principiilor partidului. „Principiilepartidului, – ar`ta Lenin, – le p`ze[te de la un congres al altul[i le interpreteaz` Comitetul Central” (Opere, vol. 13, pag. 116).

Subliniind rolul Comitetului Central al partidului,autoritatea lui, Vladimir Ilici ar`ta: „C.C.-ul nostru s-a închegatîntr-un grup strict centralizat [i cu o autoritate înalt`...” (Opere,vol. 33, pag. 443).

În timpul când trìa Lenin, Comitetul Central al partidului afost un exponent adev`rat al conducerii colective a partidului [ia ]`rii. Fiind un marxist revolu]ionar militant, întotdeaunaintransigent în problemele principiale, Lenin întotdeaunasupraveghea cu stricte]e s` se aplice normele vie]ii de partid,s` se respecte Statutul partidului, s` se convoace la timpcongresele partidului, plenarele Comitetului Central.

În afar` de toat` opera mare, pe care a înf`ptuit-o V.I. Leninpentru victoria clasei muncitoare [i a ]`r`nimii muncitoare,pentru victoria partidului nostru [i traducerea în via]` a ideilorcomunismului [tiin]ific, principialitatea lui se manifesta [i înaceea c` a remarcat la timp la Stalin tocmai acele calit`]inegative care au dus mai târziu la urm`ri grave. Îngrijorat dedestinele viitoare ale partidului [i statului sovietic, V.I. Lenin adat o caracterizare absolut just` lui Stalin, ar`tând c` trebuieexaminat` chestiunea mut`rii lui Stalin din postul de secretargeneral în leg`tur` cu faptul c` Stalin este prea violent, nu estesuficient de atent fa]` de tovar`[i, este capricios [i face abuz deputere.

În decembrie 1922 în scrisoarea sa c`tre congresul ordinaral partidului, Vladimir Ilici, scria:

„Tov. Stalin, devenind secretar general, a concentrat înmâniile sale o putere nem`rginit`, [i eu nu sunt sigur dac` va[ti întotdeauna s` se foloseasc` de aceast` putere cu destul`pruden]`”.

Aceast` scrisoare – document politic foarte important,cunoscut în istoria partidului ca „testament” al lui Lenin, – afost împ`r]it` delega]ilor Congresului al XX-lea al partidului.A]i citit-o [i o ve]i citi, probabil, nu odat`. Reflecta]i asupraacestor cuvinte leniniste simple, în care este exprimat` grija luiVladimir Ilici fa]` de partid, de popor, de stat, de orientareaviitoare a politicii partidului.

Vladimir Ilici spunea:„Stalin este prea brutal, [i aceast` lips` absolut tolerabil` în

mediul [i în rela]iile dintre noi, comuni[tii, devine intolerabil`în postul de secretar general. De aceea, eu propun tovar`[ilors` examineze modalitatea mut`rii lui Stalin din acest post [i s`numeasc` în acest post pe un alt om, care în toate celelalteprivin]e se deosebe[te de tov. Stalin numai printr-o tr`s`tur`care prevaleaz`, [i anume este mai tolerant, mai loial, maipoliticos [i mai atent fa]` de tovar`[i, mai pu]in capricios etc.”

Acest document leninist a fost citit de delega]ii aleCongresului al XIII-lea al partidului, care au discutatchestiunea mut`rii lui Stalin din postul de secretar general.Delega]iile s-au pronun]at pentru l`sarea lui Stalin în acestpost, având în vedere c` el va ]ine cont de observa]iile criticeale lui Vladimir Ilici [i va [ti s`-[i îndrepte lipsurile, careinspirau temeri serioase lui Lenin.

Tovar`[i! Este necesar s` aducem la cuno[tin]aCongresului partidului 2 documente noi, care completeaz`caracteristica leninist` dat` lui Stalin de Vladimir Ilici în„testamentul” sù.

Aceste documente sunt: scrisoarea Nadejdei KonstantinovaKrupskaia c`tre Kamenev, care prezida pe vremea aceea în

studii/documente

8 2 (40) 2008 document

Biroul Politic [i scrisoarea personal` a lui Vladimir Ilici Leninc`tre Stalin.

Dau citire acestor documente:„Lev Borisîci,Referitor la scrisoarea scurt`, pe care mi-a dictat-o Vlad.

Ilici cu permisiunea medicilor, Stalin [i-a permis ieri o ie[irefoarte grosolan` fa]` de mine. Eu nu sunt în partid de o zi. Înto]i cei 30 de ani eu n-am auzit de la nici un tovar`[ nici uncuvânt grosolan, interesele partidului [i ale lui Ilici nu-mi suntmai pu]in scumpe decât lui Stalin. Acum am nevoie demaximum de st`pânire de sine. {tiu mai bine decât orice medicdespre ce se poate [i despre ce nu se poate vorbi cu Ilici,deoarece [tiu ce-l fr`mânt` [i ce nu-l fr`mânt` [i în orice cazmai bine decât Stalin. M` adresez dvs. [i lui Grigori, tovar`[imai apropia]i lui V.I., [i v` rog s` m` ap`ra]i de amesteculgrosolan în via]a personal`, de cuvinte de ocar` nedemne [i deamenin]`ri. Eu nu m` îndoiesc de hot`rârea unanim` aComisie de Control, pe care Stalin î[i permite s-o amenin]e,îns` n-am nici putere, nici timp, pe care s` le pot consumapentru aceste intrigi stupide. Sunt [i eu un om viu [i nervii meisunt încorda]i pân` la extrem.

N. Krupskaia”

Aceast` scrisoare a fost scris` de Nadejda Konstantinova la23 decembrie 1922. Peste 2 luni [i jum`tate, în martie 1923,Vladimir Ilici Lenin a trimis lui Stalin urm`toarea scrisoare:

2. Scrisoarea lui V.I. Lenin„Tovar`[ului Stalin.Copie: lui Kamenev [i ZinovievStimate tov. StalinAi avut grosol`nia s-o chemi la telefon pe nevasta mea [i

s-o oc`re[ti. De[i ea ]i-a dat consim]`mântul s` uite cele spuse,totu[i acest fapt a devenit cunoscut tot prin ea lui Zinoviev [iKamenev. Eu nu inten]ionez s` uit atât de u[or ceea ce s-a f`cutîmpotriva mea, or, nici vorb` c` ceea ce s-a f`cut împotrivanevestei mele o socotesc f`cut [i împotriva mea. De aceea terog s` cânt`re[ti dac` e[ti de acord s`-]i retragi cuvintele [is`-i cer scuze sau preferi s` rupi rela]iile între noi. (Mi[care însal`)

Cu stim`: Lenin5 martie 1923”

Tovar`[i! Nu voi comenta aceste documente. Ele vorbesccu elocven]` de la sine. Dac` Stalin a putut s` se poarte a[a întimpul când trìa Lenin, a putut s` aib` o asemenea atitudinefa]` de Nadejda Konstantinova Krupskaia, pe care partidul ocunoa[te bine [i o apreciaz` mult ca prieten fidel al lui Lenin [ilupt`tor activ pentru cauza partidului nostru din momentulna[terii lui, putem s` ne închipuim cum se purta Stalin cu al]iactivi[ti. Aceste calit`]i negative ale lui se dezvoltau tot maimult [i în ultimii ani au c`p`tat un caracter absolut intolerabil.

Precum au ar`tat evenimentele ulterioare, îngrijorarea luiLenin nu a fost zadarnic`: în primul timp dup` moartea luiLenin, Stalin mai ]inea cont de indica]iile lui, iar apoi a începuts` neglijeze prevenirile serioase ale lui Vladimir Ilici.

Dac` e s` analiz`m practica conducerii partidului [i ]`rii dec`tre Stalin, dac` e s` ne gândim la tot ce a fost s`vâr[it deStalin, ne convingem de juste]ea temerilor lui Lenin. Aceletr`s`turi negative ale lui Stalin, care pe timpul lui Lenin semanifestau numai în forma embrionar`, în ultimii ani s-audezvoltat în abuzuri grave de putere din partea lui Stalin, ceeace a adus daune incalculabile partidului nostru.

Trebuie s` examin`m serios [i s` analiz`m just aceast`problem`, pentru a exclude orice posibilitate de repetare fiechiar a ceva sem`n`tor cu ceea ce a avut loc pe timpul cândtrìa Stalin, care manifesta absolut` intoleran]` fa]` de spiritul

colectiv în conducere [i în munc`, folosea violen]a grosolan`împotriva a tot ce nu numai îl contrazicea, dar [i împotriva a totce i se p`rea c` contrazice indica]iile lui, dat fiindcapriciozitatea [i despotismul lui. El ac]iona nu pe caleaconvingerii, l`muririi, muncii meticuloase cu oameni, ci pecalea impunerii indica]iilor lui, pe calea cererii ca to]i s` sesupun` necondi]ionat p`rerii lui. Acela care se împotriveaacestui lucru sau cùta s` dovedeasc` punctul sù de vedere,dreptatea sa, era condamnat la excludere din colectivul deconducere, odat` cu nimicirea lui moral` [i fizic` ulterioar`.Aceasta s-a manifestat mai ales în perioada de dup` Congresulal XVII-lea al partidului, când jertfele despotismului lui Stalinau devenit mul]i frunta[i de vaz` ai partidului [i activi[ti derând ai partidului, cinsti]i [i devota]i cauzei comunismului.

Trebuie spus c` partidul a desf`[urat o mare lupt`împotriva tro]ki[tilor, împotriva celor de dreapta, ana]ionali[tilor burghezi, a zdrobit pe t`râm ideologic pe to]idu[manii leninismului. Aceast` lupt` ideologic` a fostînf`ptuit` cu succes, în cursul ei partidul s-a înt`rit [i s-a c`lit [imai mult. {i aici Stalin a jucat un rol pozitiv.

Partidul a desf`[urat o mare lupt` ideologic` [i politic`împotriva acelor elemente din rândurile lui, care promovauteze antileniniste, o linie politic` vr`jma[` partidului [i cauzeisocialismului. Aceasta a fost o lupt` dârz`, grea, dar necesar`,pentru ca linia politic` atât a blocului tro]kisto-zinievist`, cât [ia buharini[tilor ducea de fapt la restaurarea capitalismului, lacapitularea în fa]a burgheziei mondiale. S` ne închipuim unmoment ce s-ar fi întâmplat, dac` la noi în partid în anii 1928-1929 ar fi învins linia politic` a devierii de dreapta, orientareaspre „industrializarea de stamb`”, orientarea spre chiaburi[.a.m.d. Noi n-am fi avut atunci o industrie grea puternic`, n-amfi avut colhozuri, ne-am fi pomenit dezarma]i [i neputincio[i înfa]a încercuirii capitaliste.

Iat` de ce partidul a dus o lupt` neîmp`cat` de pe pozi]ii

studii/documente

9document 2008 2 (40)

Vladimir Ilici Lenin [i so]]ia sa,, Nadejda Konstantinova Krupskaia,, \ntr-uun moment de relaxare \n localitatea Gorki

(august – septembrie 1922)

ideologice, l`murirea tuturor membrilor de partid [i maselorf`r` de partid în ce const` dauna [i pericolul ac]iunilorantileniniste ale opozi]iei tro]kiste [i ale oportuni[tilor dedreapta. Aceast` munc` uria[` de l`murire a liniei partidului[i-a dat roadele: atât tro]ki[tii, cât [i oportuni[tii de dreapta aufost izola]i din punct de vedere politic, majoritatea zdrobitoarea partidului a sprijinit linia leninist`, iar partidul a [tiut s`însufle]easc` [i s` organizeze pe oamenii muncii la luptapentru aplicarea în via]` a liniei leniniste a partidului, pentruconstruirea socialismului.

Atrage aten]ia împrejurarea c`, chiar în toiul lupteiideologice înver[unate împotriva tro]ki[tilor, zinovievi[tilor,buharini[tilor [i altora, [acestora] nu li se aplicau m`surilerepresive extreme. Lupta se ducea pe t`râm ideologic. Îns`peste câ]iva ani, atunci când socialismul a fost în fond dejaconstruit în ]ara noastr`, când au fost, în fond, lichidate claseleexploatatoare, atunci când structura social` a societ`]iisovietice s-a schimbat în mod radical, s-a mic[orat în modsim]itor baza social` a partidelor vr`jma[e, a curentelor [igrupelor politice, atunci când adversarii ideologici ai partiduluiau fost deja de mult zdrobi]i politice[te, atunci au începutîmpotriva lor represiuni. {i tocmai în aceast` perioad` (1935-1937-1938) s-a statornicit practica represaliilor masive pe liniade stat la început împotriva adversarilor leninismului –tro]ki[ti, zinovievi[ti, buharini[ti, care au fost deja de multzdrobi]i de partid politice[te, iar apoi [i împotriva multorcomuni[ti cinsti]i, împotriva acelor cadre de partid, care peumerii lor au suportat r`zboiul civil, primii, cei mai grei ani deindustrializare [i colectivizare, care au luptat activ împotrivatro]ki[tilor [i oportuni[tilor de dreapta, pentru linia leninist` apartidului.

Stalin a introdus no]iunea de „du[man al poporului”. Acesttermen scutea din capul locului de necesitatea oric`ror dovezide nejuste]ea ideologic` a omului sau a oamenilor, împotrivac`rora faci polemic`; el d`dea posibilitatea de a supune celormai crâncene represiuni, c`lcându-se orice norme de legalitaterevolu]ionar`, pe oricine nu era de acord într-o oarecareprivin]` cu Stalin, pe oricine era numai b`nuit de inten]iivr`jma[e, oricine era, pur [i simplu, calomniat. Aceast` no]iunede „du[man al poporului” de fapt elimina, excludea dejaposibilitatea oric`rei lupte ideologice sau exprimarea p`reriiproprii în cutare sau cutare problem`, chiar de însemn`tatepractic`. Principala [i de fapt singura dovad` a vinov`]ieidevenea, în ciuda tuturor normelor [tiin]ei juridice moderne,„m`rturisirea” acuzatului însu[i, aceast` „m`rturisire” care,precum a ar`tat mai târziu verificarea, se c`p`ta prin m`suri

fizice de influen]area asupra acuzatului.Aceasta a adus la c`lc`ri strig`toare la cer a legalit`]ii

revolu]ionare, la aceea c` au avut de suferit mul]i oameni cudes`vâr[ire nevinova]i, care în trecut se manifestau pentru liniapartidului.

Trebuie spus c` [i în privin]a oamenilor, care la timpul sùse ridicau împotriva liniei partidului, adeseori nu existautemeiuri destul de serioase pentru a-i nimici fizice[te. Tocmaipentru a fundamenta nimicirea fizic` a acestor oameni a [i fostintrodus` formula „du[man al poporului”.

Dar multe persoane, care mai târziu au fost nimicite,declarate fiind du[mani ai partidului [i ai poporului, pe timpulcând trìa V.I. Lenin au lucrat împreun` cu Lenin. Unii dintreace[tia [i pe timpul lui Lenin au f`cut gre[eli, dar cu toateacestea Lenin le-a folosit în munc`, le-a îndreptat, a cùtat caele s` r`mân` în cadrul partinit`]ii, le ducea dup` sine.

Legat de aceasta se cade s` facem cunoscut delega]ilorCongresului partidului nota nepublicat` a lui V.I. Lenin c`treBiroul Politic al C.C. din octombrie 1920. Definind sarcinileComisiei de Control, Lenin scria c` trebuie s` facem dinaceast` comisie un adev`rat „organ de con[tiin]` de partid [icon[tiin]` proletar`”.

„S` se recomande ca o sarcin` deosebit` a C(omisiei) deCo(ntrol) atitudinea atent` individualizat`, adesea chiar un felde tratament direct fa]` de reprezentan]ii a([a) z(isei) opozi]iicare au suferit o criz` psihol(ogic`) în leg`tur` cu insucceseleîn cariera lor sovietic` sau de partid. Trebuie s` cùt`m s`-ilini[tim, s`-i l`murim tov`r`[e[te, s` cùt`m (f`r` a aplicaordine) o munc` potrivit` cu particularit`]ile lor psiholog(ice),s` d`m în acest punct sfatul [i indica]iile Biroului Organizatorical C.C.-ului etc.”.

Toat` lumea [tie foarte bine cât de intransigent era Leninfa]` de adversari ideologici ai marxismului, fa]` de acei care seab`teau de la linia just` a partidului. În acela[i timp Lenin,precum se vede din documentul citit, din întreaga practic` aac]iunii lui de conducere a partidului, cerea atitudinea partinic`cea mai atent` fa]` de oamenii care manifestau [ovìeli, cares-au ab`tut de la linia de partid, dar care puteau fi readu[i pecalea partinit`]ii. Lenin sf`tuia ca asemenea oameni s` fieeduca]i cu r`bdare, f`r` a se recurge la m`suri extreme.

În aceasta se manifesta în]elepciunea lui Lenin în atitudinealui fa]` de oameni, în munca cu cadrele.

O cu totul alt` atitudine era caracteristic` lui Stalin. LuiStalin îi erau cu des`vâr[ire strìne tr`s`turile leniniste – de aduce o munc` r`bd`toare cu oamenii, de a-i educa cu st`ruin]`[i meticulozitate, de a [ti s` duc` dup` sine oamenii nu pe calea

studii/documente

10 2 (40) 2008 document

Lenin \n douìpostaze: \n ianuarie1918 (st#nga) [i la\nceputul lui august1922 (dreapta)

constrângerii, ci influen]ând asupra lor de pe pozi]ii ideologicecu ajutorul întregului colectiv. El respingea metoda leninist` deconvingere [i educare, trecea de pe pozi]iile luptei ideologicepe calea sugrum`rii administrative, pe calea represiilor masive,pe calea terorii. El ac]iona în propor]ii tot mai largi [i tot maiinsistent prin organele represive, c`lcând toate normeleexistente de moral` [i legile sovietice.

Aceasta nu a contribuit, desigur, la strângerea rândurilorpartidului, a tuturor p`turilor poporului muncitor, ci,dimpotriv`, ducea la nimicirea, la îndep`rtarea de partid aactivi[tilor cinsti]i, dar indezirabili lui Stalin.

Partidul nostru a dus lupta pentru traducerea în via]` aplanurilor leniniste de construire a socialismului. Aceasta a fosto lupt` ideologic`. Dac` în aceast` lupt` s-ar fi dat dovad` de oatitudine leninist`, de o îmbinare priceput` a principialit`]ii departid cu o atitudine atent` fa]` de oameni , cu o dorin]` de anu respinge, nu de a pierde oamenii, ci de a-i atrage de parteanoastr`, noi n-am fi avut, probabil, o c`lcare atât de grosolanà legalit`]ii revolu]ionare, aplicare metodelor de teroare fa]` demulte mii de oameni. M`surile excep]ionale nu ar fi fostaplicate decât fa]` de persoanele care au s`vâr[it crimeadev`rate împotriva regimului sovietic.

S` lu`m câteva fapte din istorie.În zilele care au precedat revolu]ia din octombrie, doi

membri ai C.C.-ului al partidului bol[evic – Kamenev [iZinoviev – s-au pronun]at împotriva planului leninist deinsurec]ie armat`. Ceva mai mult, la 18 octombrie ei aupublicat în ziarul men[evic „Novaia jizn” o declara]ie a lor cuprivire la preg`tirea insurec]iei de c`tre bol[evici [i la faptul cèi socotesc insurec]ia o aventur`. Kamenev [i Zinoviev în felulacesta au divulgat du[manilor hot`rârea C.C.-ului cu privire lainsurec]ie, la organizarea acestei insurec]ii în timpul apropiat.

Aceasta a fost o tr`dare a cauzei partidului, a cauzeirevolu]iei. În leg`tur` cu aceasta V.I. Lenin scria: „Kamenev [iZinoviev au divulgat lui Rodzeanko [i Kerenski hot`rârea C.C.al partidului lor cu privire la insurec]ia armat` ... ” (Opere, vol.26, pag. 206). El a pus în fa]a C.C.-ului chestiunea excluderii luiZinoviev [i Kamenev din partid.

Îns` dup` s`vâr[irea Marii Revolu]ii Socialiste dinOctombrie, Zinoviev [i Kamenev, precum se [tie, au fostpromova]i la posturi de conducere. Lenin îi atr`gea laîndeplinirea sarcinilor de mare r`spundere ale partidului, lamunca activ` în organele de partid [i sovietice conduc`toare.Se [tie, c` Zinoviev [i Kamenev pe timpul lui V.I. Lenin aus`vâr[it multe alte mari gre[eli. În „testamentul” sù Leninprevedea c` „episodul din octombrie cu Zinoviev [i Kamenevnu este, desigur, ceva întâmpl`tor” îns` Lenin n-a puschestiunea arest`rii [i cu atât mai mult a împu[c`rii lor.

Sau s` lu`m, de exemplu, pe tro]ki[ti. Ast`zi, dup` ce atrecut un termen istoric suficient, putem vorbi de luptaîmpotriva tro]ki[tilor absolut lini[tit [i putem s` ne l`murimdestul de obiectiv în aceast` chestiune. Doar în jurul lui Tro]kiau fost oameni care nu veneau de loc dintr-un mediu burghez.O parte dintr-în[ii apar]ineau intelectualit`]ii de partid, ooarecare parte – muncitorilor. Am putea numi o serie întreag`de oameni, care la timpul sù au aderat la tro]ki[ti, dar tot ei auluat parte activ` la mi[carea muncitoreasc` înainte deRevolu]ie [i în cursul însu[i (sic!) Revolu]iei Socialiste dinOctombrie [i în înt`rirea cuceririlor acestei revolu]ii m`re]e.Mul]i dintre ei au rupt-o cu tro]kismul [i au trecut pe pozi]iileleniniste. Oare a fost necesar` nimicirea fizic` a acestoroameni ? Noi suntem profund convin[i c` dac` ar fi trìt Lenin,o asemenea m`sur` extrem` n-ar fi fost aplicat` fa]` de maimul]i dintre ace[tia.

Acestea sunt numai câteva fapte din istorie. {i oare se poatespune c` Lenin nu se decidea s` aplice fa]` de du[maniirevolu]iei, atunci când acest lucru era cu adev`rat necesar,

m`surile cele mai aspre ? Nu, acest lucru nimeni nu-l poatespune. Vladimir Ilici cerea reprimarea crunt` a du[manilorrevolu]iei [i ai clasei muncitoare [i, atunci când se iveanecesitatea, f`cea uz de aceste m`suri f`r` cru]are. Aminti]i-v`fie [i de lupta lui V.I. Lenin împotriva organizatorilor socialist-revolu]ionari de insurec]ii antisovietice, împotriva chiaburimiicontrarevolu]ionare din 1918 [i a altora, când Lenin lua f`r`[ovìal` m`surile cele mai hot`râte împotriva du[manilor. Îns`Lenin f`cea uz de asemenea m`suri împotriva du[manilor declas` cu adev`rat, iar nu împotriva acelora care gre[esc, caresunt erona]i, pe care îi putem pe calea influen]`rii ideologice s`ducem dup` noi [i chiar s`-i men]inem în conducere.

Lenin aplica m`suri severe în cazurile cele mai necesare,atunci când existau clasele exploatatoare care opuneau orezisten]` turbat` revolu]iei, atunci când lupta dup` principiul„care pe care” lua în mod inevitabil formele cele mai acute,inclusiv formele r`zboiului civil. Stalin îns` aplica m`surile celemai extreme, represiuni masive atunci când revolu]ia a învinsacum, când Statul Sovietic s-a înt`rit, când claseleexploatatoare au fost de acum lichidate [i rela]iile socialistes-au statornicit în toate sferele economiei na]ionale, cândpartidul nostru s-a înt`rit din punct de vedere politic [i s-a o]elitatât cantitativ cât [i din punct de vedere ideologic. Este clar c`în aceast` privin]` Stalin a dat dovad` într-o serie întreag` decazuri de intoleran]`, brutalitate, abuz de putere. În loc de adovedi juste]ea sa politic` [i a mobiliza masele, el nu arareori amers pe linia represiilor (sic!) [i nimicirii fizice nu numai adu[manilor adev`ra]i, ci [i a oamenilor care n-au s`vâr[it crimeîmpotriva partidului [i puterii sovietice. Aci nu este nici un felde în]elepciune, în afar` de manifestarea for]ei brutale, ceea ceîl îngrijora atât de mult pe V.I. Lenin.

În ultima vreme, mai ales dup` demascarea bandei luiBeria, Comitetul Central al partidului a cercetat o serie decazuri, fabricate de aceast` band`. Cu aceast` ocazie a ie[it laiveal` un tablou foarte urât al arbitrarului brutal, legat deac]iunile nejuste ale lui Stalin. Dup` cum arat` faptele, Stalin,folosindu-se de putere nelimitat`, a s`vâr[it nu pu]ine abuzuri,ac]ionând în numele C.C.-ului, neîntrebând p`rerea membrilorC.C.-ului [i chiar a membrilor Biroului Politic al C.C.-ului,adeseori neaducând la cuno[tin]a lor hot`rârile luate în modpersonal de Stalin în problemele de partid [i de stat foarteimportante.

** *

Examinând problema cultului personalit`]ii, este necesarînainte de toate s` l`murim ce daun` a adus acest lucruintereselor partidului nostru.

Vladimir Ilici Lenin a subliniat întotdeauna rolul [iimportan]a partidului în conducerea statului socialist almuncitorilor [i ]`ranilor, v`zând în aceasta condi]ia principalà construirii victorioase a socialismului în ]ara noastr`. Ar`tândr`spunderea uria[` pe care o are partidul bol[evic, ca partid deguvern`mânt al Statului Sovietic, Lenin chema la cea maistrict` respectare a tuturor normelor vie]ii de partid, laaplicarea principiilor conducerii colective a partidului [i a ]`rii.

Principiul conducerii colective decurge din îns`[i naturapartidului nostru, cl`dit pe bazele centralismului democratic.„Aceasta înseamn` – spunea Lenin – c` toate treburilepartidului sunt conduse direct sau prin reprezentan]i de c`treto]i membrii partidului pe baz` de egalitate în drepturi [i f`r`nici o excep]ie; totodat` toate institu]iile partidului sunteligibile, subordonate, amovibile” (Opere, vol. II, pag. 396).

Se [tie c` Lenin îns`[i a dat exemplu de respectarea ceamai strict` a acestor principii. N-a fost o problem` important`în care Lenin s` fi luat unipersonal (sic!) o hot`râre f`r` a se fi

studii/documente

11document 2008 2 (40)

sf`tuit [i a fi primit aprobarea majorit`]ii membrilor C.C.-uluisau a membrilor Biroului Politic al C.C.-ului.

În perioadele cele mai grele pentru partidul [i ]ara noastr`Lenin socotea necesar s` se convoace regulat, congresele,conferin]ele partidului, plenarele Comitetului sù Central, lacare s-au discutat toate problemele cele mai importante [i s-auluat hot`râri elaborate multilateral de colectivulconduc`torilor.

S` lu`m, de exemplu, anul 1918, când deasupra ]`rii planapericolul invaziei interven]ioni[tilor imperiali[ti. În acestecondi]iuni a fost convocat Congresul al VII-lea al partiduluipentru discutarea problemei de o importan]` vital` [i urgent` –problema p`cii. În 1919, în toiul r`zboiului civil, se convoac`Congresul al VIII-lea al partidului, la care a fost adoptat un nouprogram al partidului, s-au luat hot`râri în problemele atât deimportante, ca problema atitudinii fa]` de masele fundamentaleale ]`r`nimii, a construirii Armatei Ro[ii, a rolului conduc`toral partidului în activitatea Sovietelor, a îmbun`t`]iriicompozi]iei sociale a partidului [i altele. În 1920, se convoac`Congresul al IX-lea al partidului, care a determinat sarcinilepartidului [i ale ]`rii în domeniul construc]iei economice. În1921 la Congresul al X-lea al partidului au fost adoptate nouapolitic` economic`, elaborat` de Lenin, [i hot`rârea istoric`„Despre unitatea partidului”.

În timpul când trìa Lenin, congresele partidului se ]ineauregulat, la fiecare cotitur` în dezvoltarea partidului [i a ]`riiLenin socotea necesar, înainte de toate, discutarea larg` dec`tre partid a problemelor fundamentale ale politicii interne [iexterne, ale construc]iei de partid [i de stat.

Este foarte caracteristic c` ultimele sale articole, scrisori [inote Lenin le-a adresat tocmai congresului partidului, ca organsuprem al partidului. De la un congres la altul, ComitetulCentral al partidului se manifesta ca un colectiv de conduc`toricu o înalt` autoritate, respectând cu stricte]e principiilepartidului [i traducând în via]` politica lui.

A[a a fost în timpul când trìa Lenin.Au fost oare respectate aceste principii leniniste sfinte

pentru partidul nostru dup` moartea lui Vladimir Ilici?Dac` în primii ani dup` moartea lui Lenin congresele

partidului [i plenarele C.C.-ului se ]ineau mai mult sau maipu]in regulat, mai târziu, când Stalin a început s` fac` tot maimult abuz de putere, aceste principii au început s` fie c`lcate înmod grosolan. În special, aceasta s-a manifestat în ultimii 15 aniai vie]ii lui. Oare poate fi socotit normal faptul c` întreCongresul al XVIII-lea [i cel de-al XIX-lea au trecut peste 13 ani,în cursul c`rora partidul [i ]ara noastr` au trìt atâtea

evenimente? Aceste evenimente cereau în mod insistent luareade c`tre partid a unor hot`râri în problemele de ap`rare a ]`riiîn condi]iile R`zboiului de Ap`rare a Patriei [i în problemeleconstruc]iei pa[nice în anii de dup` r`zboi. Chiar dup`terminarea r`zboiului congresul nu s-a întrunit peste 7 ani.

Aproape c` nu se convocau plenarele Comitetului Central.E destul s` spunem c` în to]i anii Marelui R`zboi de Ap`rare aPatriei nu s-a ]inut de fapt nici o plenar` a C.C.-ului. Esteadev`rat c` s-a f`cut încercarea de a convoca plenara C.C.-uluiîn octombrie 1941, când au fost chema]i, în mod special, laMoscova, din întreaga ]ar`, membrii C.C.-ului. Timp de 2 zile eiau a[teptat deschiderea plenarei, dar în zadar. Stalin nici n-avrut s` se întâlneasc` [i s` stea de vorb` cu membriiComitetului Central. Acest fapt arat` cât de demoralizat a fostStalin în primele luni ale r`zboiului [i ce atitudine îngâmfat` [idispre]uitoare avea el fa]` de membrii C.C.-ului.

În aceast` practic` [i-a g`sit expresie ignorarea de c`treStalin a normelor vie]ii de partid, c`lcarea de c`tre el aprincipiului leninist de conducere colectiv` a partidului.

Arbitrarul (sic!) lui Stalin fa]` de partid, fa]` de Comitetulsù Central s-a manifestat în special dup` Congresul al XVII-leaal partidului, care a avut loc în 1934.

Dispunând de numeroase fapte care dovedeau arbitrarulgrosolan fa]` de cadrele de partid, Comitetul Central adesemnat o comisie de partid a Prezidiului C.C.-ului, pe care aîns`rcinat-o s` l`mureasc` meticulos chestiunea: cum de aufost posibile represiuni masive împotriva majorit`]ii membrilor[i membrilor suplean]i ai Comitetului Central al partidului, alesde Congresul al XVII-lea al P.C.(b)U.S.

Comisia a cercetat un mare num`r de materiale în arhiveleComisariatului Poporului pentru Afacerile Interne [i altedocumente [i a stabilit numeroase fapte, dovedind procesefalsificate intentate comuni[tilor, învinuiri false, c`lc`ristrig`toare la cer ale legalit`]ii socialiste, în urma c`rora aupierit oameni nevinova]i. A reie[it c` mul]i activi[ti de partid,de stat, din economie, care au fost declara]i „du[mani” în 1937-1938, în realitate n-au fost niciodat` du[mani, spioni, sabotorietc., c` de fapt au r`mas tot timpul comuni[ti cinsti]i, dar aufost calomnia]i, iar uneori, nemaiputând suporta schingiuirileferoce, aruncau singuri asupra lor (dup` dictarea judec`torilorde instruc]ie falsificatori) tot felul de învinuiri grave [inemaipomenite. Comisia a înaintat Prezidiului C.C.-ului unmare material documentar cu privire la represiuni masiveîmpotriva delega]ilor Congresului al XVII-lea al partidului [i amembrilor Comitetului Central, ales de acest Congres. Acestmaterial a fost examinat de Prezidiul Comitetului Central.

Ce reprezenta componen]a delega]ilor Congresului al XVII-lea? Se [tie c` 80% din componen]a participan]ilor la Congresulal XVII-lea cu dreptul de vot deliberativ au intrat în partid înanii de ilegalitate revolu]ionar` [i r`zboi civil, adic` pân` în1920 inclusiv. Dup` situa]ia social`, masa principal` adelega]ilor congresului era alc`tuit` din muncitori (60% dindelega]i cu drept de vot deliberativ).

De aceea este absolut de neconceput ca congresul având oasemenea componen]` s` fi ales un Comitet Central, în care oparte considerabil` s` fost alc`tuit din du[mani ai partidului.

Trebuie s` amintim c` Congresul al XVII-lea al partidului aintrat în istorie ca congres al înving`torilor. Ca delega]i aicongresului au fost ale[i participan]i activi ai construc]ieistatului nostru socialist, mul]i din ei au dus o lupt` plin` deabnega]ie pentru cauza partidului în anii înainte de revolu]ie, înilegalitate [i pe fronturile r`zboiului civil, ei au luptat cu vitejieîmpotriva du[manilor, nu odat` au privit drept în fa]` moartea[i nu au dat înapoi. Cum putem atunci s` credem c` în perioadadup` zdrobirea politic` a zinovievi[tilor, a tro]ki[tilor [i aoportuni[tilor de dreapta, dup` marile victorii ale construc]ieisocialiste, asemenea oameni s-au dovedit a fi oameni „cu dou`

studii/documente

12 2 (40) 2008 document

Triumviratul Stalin – Kamenev – Zinoviev la Moscova,, la \nceputul anului1920. |n spatele lui Stalin,, R\kov.

fe]e”, au trecut în lag`rul du[manilor socialismului ?Aceasta s-a întâmplat ca urmare a abuzului de putere de

c`tre Stalin, care a început s` aplice teroarea masiv` împotrivacadrelor partidului.

De ce represiunile masive împotriva activului s-au înte]it totmai mult dup` Congresul al XVII-lea al partidului? Pentru c`c`tre aceast` vreme Stalin s-a în`l]at atât de mult deasuprapartidului [i deasupra poporului, încât nu mai ]inea cont de locnici de Comitetul Central, nici de partid. Dac` pân` laCongresul al XVII-lea el mai recuno[tea p`rerea colectivului,dup` zdrobirea politic` total` a tro]ki[tilor, zinovievi[tilor,buharini[tilor, când, ca urmare a acestei lupte [i a victoriilorsocialismului, s-a ajuns la strângerea rândurilor partidului, alepoporului, Stalin a început, tot mai mult, s` nu ]in` cont dep`rerile membrilor C.C.-ului partidului [i chiar ale membrilorBiroului Politic. Stalin socotea c` el poate acum s` conduc`singur toate treburile, iar ceilal]i îi sunt necesari ca figuran]i;pe to]i ceilal]i îi ]inea într-o asemenea situa]ie, încât ei trebuiaunumai s`-l asculte [i s`-l prosl`veasc`.

Dup` asasinarea mi[eleasc` a lui S. M. Kirov au începutrepresiuni masive [i c`lc`ri grosolane ale legalit`]ii socialiste.În seara zilei de 1 decembrie 1934, din ini]iativa lui Stalin (f`rò hot`râre a Biroului Politic, acesteia i s-a dat forma legal`numai peste 2 zile prin consultare în cerc) a fost semnat` dec`tre Enukidze, secretar al Prezidiului Comitetului ExecutivCentral urm`toarea decizie:

”1) Autorit`]ile de instruc]ie s` desf`[oare acceleratprocesele acuza]iilor de preg`tire a actelor teroriste;

2) Aceast` decizie a servit drept temei pentru c`lc`rimasive ale legalit`]ii socialiste. În multe procese falsificate li seatribuia acuza]ilor „preg`tirea” de acte teroriste, [i acest lucruîi lipsea pe acuza]i de orice posibilitate de a controla cazierelelor chiar atunci când ei negau la proces „m`rturisirile” lor silite[i desmin]eau conving`tor acuz`rile ce le-au fost aduse”.

Represiunile masive s-au înte]it brusc de la sfâr[itul anului1936 dup` telegrama lui Stalin [i a lui Jdanov din Soci, din 25septembrie 1936, adresat` lui Kaganovici, Molotov [i altormembri ai Biroului Politic, telegram` în care se spuneaurm`toarele:

„Socotim ca o chestiune absolut necesar` [i urgent`numirea tov. Ejov în postul de Comisar al Poporului pentruAfacerile Interne. Iagoda s-a dovedit în mod evident a nu fi laîn`l]imea sarcinilor sale în opera de demascare a bloculuitro]kisto – zinovievist. OGPU-ul a întârziat în aceast` chestiunecu 4 ani. Aceasta o spun to]i activi[tii de partid [i majoritateareprezentan]ilor regionali ai NKVD-ului.” Trebuie spus c`Stalin nu s-a întâlnit cu activi[tii de partid [i de aceea n-a pututs` cunoasc` p`rerea lor.

Aceast` indica]ie stalinist` c` „NKVD-ul a întârziat cu 4 ani”în aplicarea represiunilor masive, c` trebuie repede„recuperat`” omisiunea, îi împingea direct pe lucr`torii NKVD-ului spre arest`ri [i execut`ri masive.

Trebuie relevat c` aceast` indica]ie i-a fost impus` [iplenarei din februarie – martie 1937 a C.C. al P.C.(b)U.S. Înrezolu]ia plenarei cu privire la raportul lui Ejov „Înv`]`mintelesabotajului, diversiunilor [i spionajului agen]ilor japono –germano – tro]kiste” se spunea:

„Plenara C.C. al P.C.(b)U.S. consider` c` toate faptelescoase la iveal` în cursul cercet`rilor în procesul centruluitro]kist antisovietic [i al adep]ilor lui în diferite localit`]i arat`c` Comisariatul Poporului pentru Afacerile Interne a întârziatcel pu]in 4 ani cu demascarea acestor cei mai rì du[mani aipoporului”.

Represiunile masive se aplicau pe vremea aceea substeagul luptei împotriva tro]ki[tilor. Oare tro]ki[tii reprezentauîntr-adev`r în acel timp un asemenea pericol pentru partidulnostru [i pentru Statul Sovietic? Trebuie s` amintim c` în 1927,

în ajunul Congresului al XV-lea al partidului, numai 4.000 deoameni au votat pentru opozi]ia tro]kisto – zinovievist`, în timpce pentru linia partidului au votat 724.000 de oameni. În decursde 10 ani, care au trecut de la Congresul al XV-lea al partiduluipân` la plenara C.C.-ului din februarie – martie, tro]kismul afost complet zdrobit, mul]i dintre fo[tii tro]ki[ti au renun]at lavechile lor concep]ii [i au lucrat în diferite sectoare aleconstruc]iei socialiste. Este clar c` în condi]iile victorieisocialismului n-au existat temeiuri pentru teroarea masiv` în]ar`.

În raportul lui Stalin la plenara C.C.-ului din februarie -martie 1937 „Despre lipsurile muncii de partid [i m`surile delichidare a tro]ki[tilor [i altor politicieni cu 2 fe]e” s-a f`cutîncercarea de a fundamenta din punct de vedere teoreticpolitica represiunilor masive sub pretextul c` pe m`suraînaint`rii noastre spre socialism lupta de clas` trebuie, cic`, s`se ascut` tot mai mult. Totodat` Stalin afirma c` a[a ne înva]ìstoria, a[a ne înva]` Lenin.

În realitate, Lenin ar`ta c` aplicarea violen]ei revolu]ionareeste determinat` de necesitatea de a sugruma împotrivireaclaselor exploatatoare, iar aceste indica]iuni ale lui Lenin serefereau la perioada când au existat [i au fost puternice claseleexploatatoare. Îndat` ce situa]ia politic` din ]ar` s-aîmbun`t`]it, îndat` ce în ianuarie 1920 Armata Ro[ie a luatRostovul [i a fost ob]inut` principala victoria asupra luiDenikin, Lenin a dat indica]ia lui Dzerjinski cu privire laanularea terorii masive [i la anularea pedepsei cu moartea.Lenin a fundamentat în felul urm`tor aceast` m`sur` politicìmportant` a puterii sovietice în raportul sù la sesiuneaComitetului Executiv Central al Sovietelor din întreaga Rusie,din 2 februarie 1920:

„Teroarea ne-a fost impus` de terorismul Antantei, atuncicând puterile mondiale puternice s-au n`pustit asupra noastr`cu hoardele lor, f`r` a se da înapoi de la nimic. Noi n-am fiputut s` ne men]inem nici 2 zile, dac` n-am fi r`spunsnecru]`tor la aceste încerc`ri ale ofi]erilor [i albgardi[tilor, iaraceasta însemna teroare, îns` aceasta ne-a fost impus` deprocedeele teroriste ale Antantei. Iar imediat ce am repurtat ovictorie hot`rât`, înc` înainte de terminarea r`zboiului, imediatdup` luarea Rostovului, am renun]at la aplicarea pedepsei cumoartea [i am ar`tat prin aceasta c` noi aplic`m propriulnostru program a[a cum am promis. Noi spunem c` aplicareaviolen]ei este determinat` de sarcina de a sugruma peexploatatori, de a sugruma pe mo[ieri [i capitali[ti, atunci cândvom rezolva aceasta, vom renun]a la orice m`suri excep]ionale.Noi am dovedit aceasta în fapt!” (Opere, vol. 30, pag. 303-304).

Stalin s-a ab`tut de la aceste indica]ii programatice directe[i clare ale lui Lenin. Dup` ce au fost lichidate toate claseleexploatatoare în ]ara noastr` [i n-au existat nici un fel detemeiuri cât de cât de serioase pentru aplicarea masiv` am`surilor excep]ionale, pentru teroarea masiv`, Stalin aorientat partidul, a orientat organele NKVD-ului spre teroareamasiv`.

Aceast` teroare s-a dovedit a fi de fapt îndreptat` nuîmpotriva r`m`[i]elor claselor exploatatoare zdrobite, ciîmpotriva cadrelor cinstite ale partidului [i Statului Sovietic,c`rora li se aduceau învinuri false, calomnioase, absurde de„duplicitate”, „spionaj”, „sabotaj”, de preg`tire a unor„atentate” inventate etc.

La plenara C.C.-ului din februarie - martie (1937) o serie demembri al C.C.-ului în cuvânt`rile lor [i-au pronun]at de faptîndoiala în juste]ea orient`rii trasate spre represiuni masivesub pretextul luptei împotriva politicienilor „cu dou` fe]e”.

Aceste îndoieli au fost exprimate cel mai viu în cuvântareatov. Postî[ev. El spunea:

„Eu judecam astfel: Au trecut asemenea ani grei de lupt`,membrii putrezi ai partidului erau distru[i sau treceau de

studii/documente

13document 2008 2 (40)

partea du[manului, cei s`n`to[i se luptau pentru cauzapartidului. Ace[tia erau anii de industrializare, de colectivizare.N-am crezut deloc c`, trecând prin aceast` perioad` decotitur`, Karpov [i al]ii asem`n`tori lui vor nimeri în lag`ruldu[manului. (Karpov era activist al C.C.-ului partidului dinUcraina, pe care-l cuno[tea bine Postî[ev). Iar dup` depozi]iilemartorilor, cic`, Karpov ar fi fost recrutat de tro]ki[ti din 1934.Eu, personal, cred c` nu este probabil ca un membru s`n`tosde partid, care a trecut un drum îndelungat de lupt`înver[unat` împotriva du[manilor pentru cauza partidului,pentru socialism, în 1934 s` fi nimerit în tab`ra du[manilor. Nucred aceasta... Eu nu-mi închipui cum po]i s` treci prin ani greiîmpreun` cu partidul [i apoi, în 1934, s` treci de parteatro]ki[tilor. Asta e ciudat... ” (Mi[care în sal`).

Folosind indica]ia lui Stalin cu privire la faptul c`, cu cât neapropiem mai mult de socialism, cu atât vor fi mai mul]idu[mani, folosind rezolu]ia plenarei C.C.-ului din februarie –martie cu privire la raportul lui Ejov, provocatorii care s-austrecurat în organele Securit`]ii de stat, cât [i carieri[tii lipsi]ide scrupule au început teroarea masiv` în numele partiduluiîmpotriva cadrelor partidului [i ale statului sovietic, împotrivacet`]enilor sovietici de rând. E destul s` spunem c` num`rulcelor aresta]i, învinui]i de crime contrarevolu]ionare, s-a m`ritde peste zece ori în 1937 în compara]ie cu 1936.

Se [tie c` arbitrarul brutal se s`vâr[ea de asemenea [i fa]`de activi[ti de conducere ai partidului. Statutul partidului,adoptat la Congresul al XVII-lea, pornind de la indica]iileleniniste din perioada Congresului al X-lea al partidului, ar`tac` o condi]ie de aplicare fa]` de membrii C.C.-ului, membriisuplean]i ai C.C.-ului [i membri Comisiei Controlului de Partida unei astfel de m`suri extreme, cum este excluderea dinpartid „trebuie s` fie convocarea plenarei C.C.-ului, la care s`fie invita]i to]i membrii suplean]i ai C.C.-ului [i to]i membriiComisiei Controlului de Partid”, c` numai cu condi]ia ca oasemenea adunare general` a conduc`torilor de r`spundere aipartidului va recunoa[te necesar`, cu 2/3 de voturi, excludereadin partid a unui membru sau membru supleant al C.C.-ului,aceast` excludere poate s` aib` loc.

Majoritatea membrilor [i a membrilor suplean]i ai C.C.-ului, ale[i la Congresul al XVII-lea [i aresta]i în 1937-1938, aufost exclu[i din partid în mod nelegal, c`lcându-se în modgrosolan Statutul partidului, întrucât chestiunea excluderii lornu s-a pus în discu]ia plenarei C.C.-ului.

Ast`zi, când au fost cercetate cazurile câtorva din ace[tipretin[i „spioni” [i „sabotori”, s-a stabilit c` aceste cazuri aufost falsificate. M`rturisirile multora dintre oamenii aresta]i [iacuza]i de activitate du[m`noas` au fost smulse prin schingiuricrâncene, neomene[ti.

În acela[i timp, precum comunic` membrii Biroului Politicdin acea vreme Stalin nu le-a trimis declara]iile unui [ir defrunta[i politici calomnia]i, atunci când ace[tia au negatdepozi]iile lor la procesul Colegiului Militar [i au cerut s` fiecercetate în mod obiectiv cazurile lor. Asemenea declara]ii nuau fost pu]ine, [i Stalin, f`r` îndoial`, a luat cuno[tin]` de ele.

Comitetul Central socote[te necesar s` raportezeCongresului o serie de „cazuri” falsificate împotriva membrilorComitetului Central al partidului, ale[i la Congresul al XVII-leaai partidului.

Un exemplu de provocare mâr[av`, de falsificarearùvoitoare [i de c`lc`ri criminale ale legalit`]ii revolu]ionareeste cazul fostului membru supleant al Biroului Politic al C.C.-ului, unul din frunta[i de vaz` ai partidului [i ai statului sovietic,tov. Eihe, membru de partid din 1905. (Mi[care în sal`)

Tov. Eihe a fost arestat la 29 aprilie 1938 pe baza unormateriale calomnioase [i f`r` sanc]iunea procurorului U.R.S.S.,sanc]iune care a fost primit` abia dup` 15 luni de arestare.

Instruc]ia în cazul Eihe s-a f`cut în condi]iunile celei mai

brutale denatur`ri a legalit`]ii sovietice, ale arbitrarului [ifalsific`rii.

Sub torturi, Eihe a fost silit s` semneze procesele verbaleale interogatoriilor dinainte alc`tuite de judec`tori deinstruc]ie, în care i se aduceau lui [i unui [ir de activi[ti de vazài partidului [i ai statului învinuri de activitate antisovietic`.

La 1 octombrie 1939 Eihe a adresat o declara]ie lui Stalin,în care nega categoric vina sa [i cerea s` se l`mureasc` cazullui. În declara]ia sa, el scria:

„Nu exista un chin mai amar decât acela de a sta înînchisoare într-un regim pentru care am luptat întotdeauna”.

S-a p`strat [i o a doua declara]ie a lui Eihe trimis` lui Stalinla 27 octombrie 1939, în care Eihe, bazându-se pe fapte,dezminte în mod conving`tor învinuirile calomnioase ce i seaduc, arat` c` aceste învinuiri provocatoare sunt, pe de o parte,opera unor adev`rat tro]kist, pentru arestarea c`rora el a datsanc]iune în calitate de prim-secretar al Comitetului de ]inut alpartidului din Siberia de Vest, [i care s-au în]eles între ei s` ser`zbune pe el, iar pe de alt` parte, sunt rezultatul unei falsific`rimurdare a unor materiale scornite de c`tre judec`torul deinstruc]ie.

În declara]ia sa Eihe scria:„La 25 octombrie anul curent mi s-a anun]at terminarea

instruc]iei în cazul meu [i mi s-a dat posibilitatea s` iaucuno[tin]` de materialul de instruc]ie. Dac` a[ fi vinovat fiechiar de a suta parte, fie de una din crimele care mi se atribuie,n-a[ fi îndr`znit s` m` adresez dumneavoastr` cu aceast`declara]ie dinainte de moarte, îns` eu n-am s`vâr[it nici unadin crimele de care sunt f`cut vinovat [i niciodat` n-am avut însuflet nici umbr` de mâr[`vie. Niciodat` în via]a mea nu v-amspus nici jum`tate de cuvânt de neadev`r [i acum, stând cuambele picioare în mormânt, de asemenea nu v` mint. Totcazul meu este un model de provocare, de calomnie [i dec`lcare a principiilor elementare ale legalit`]ii revolu]ionare[...].

Depozi]iile aflate în cazierul meu [i care m` demasc`, nunumai c` sunt absurde, dar con]in într-o serie de chestiuni ocalomnie la adresa C.C.-ului al P.C.(b)U.S. [i a ConsiliuluiComisarilor Poporului, deoarece hot`rârile juste ale C.C.-uluial P.C.(b)U.S. [i ale Consiliului Comisariatului Poporului,adoptate nu din ini]iativa mea [i f`r` participarea mea, suntprezentate drept acte de sabotaj ale unei organiza]iicontrarevolu]ionare, acte s`vâr[ite dup` propunerea mea [...]

Trec acum la cea mai ru[inoas` pagin` din via]a mea [i lavina mea cu adev`rat grav` fa]` de partid [i fa]` dedumneavoastr`. M` refer la m`rturisirile mele cu privire laactivitatea contrarevolu]ionar` [...]. Lucrurile au stat astfel:nemaiputând suporta schingiuirile, la care m` supuneauU[akov [i Nicolaev, mai ales primul, care s-a folosit abil defaptul c` dup` o fractur` mi s-au legat înc` prost vertebrele[i-mi pricinuia o durere insuportabil`, m` sileau s` m`calomniez pe mine însu[i [i pe al]i oameni.

Majoritatea depozi]iilor mele au fost sugerate sau dictatede U[akov, iar celelalte eu le copiam din memorie dinmaterialele NKVD-ului din Siberia de Vest, atribuindu-mi toateaceste fapte specificate în materialele NKVD-ului. Dac` înlegenda pe care o fùrea U[akov [i o semnam eu ceva nu eraticluit bine, eram silit s` semnez o alt` variant`. A[a a fost cazulRuhimovici, pe care la început l-au trecut în centrul de rezerv`,iar apoi, f`r` s`-mi spun` mie ceva, l-au [ters, tot a[a s-aîntâmplat [i cu pre[edintele centrului de rezerv`, care ar fi fostcreat de Buharin în 1935. La început am scris c` eu erampre[edintele, apoi mi s-a propus s` scriu c` era Mejlauk, [imulte alte fapte [...].

V` rog [i v` implor s` dispune]i o nou` cercetare a cazuluimeu, [i aceasta nu pentru ca s` fiu eu cru]at, ci pentru ademasca provocarea mâr[av`, care, ca un [arpe, a încol`cit pe

studii/documente

14 2 (40) 2008 document

mul]i oameni, în particular din cauz` c` mi-am pierdut firea [im-am dedat la calomnii criminale. Dv. [i partidul nu i-am tr`datniciodat`. Eu [tiu c` pier din cauza ac]iunii mâr[ave, tic`loasea du[manilor partidului [i ai poporului, du[mani care au ticluito provocare împotriva mea” (Cazul Eihe, vol. I, pachet).

S-ar p`rea c` o asemenea declara]ie important` ar fi trebuitîn mod obligatoriu s` fie discutat` în C.C. Dar acest lucru nus-a întâmplat, declara]ia a fost trimis` lui Beria [i reprimareacrâncen` a tovar`[ului Eihe, membru supleant al BirouluiPolitic, calomniat, continu`.

La 2 februarie 1940, Eihe a fost deferit justi]iei. La proces,Eihe nu [i-a recunoscut vina [i a declarat urm`toarele:

„În toate depozi]iile mele pretinse nu exist` o liter` pe cares-o fi spus eu, pe care le semnam fiind silit. Depozi]iile le-amdat sub presiunea judec`torului de instruc]ie, care de laînceputul arest`rii mele a început s` m` maltrateze. Dupàceea am început s` scriu tot felul de bazaconii [...]. Principalulpentru mine este s` spun judec`]ii, partidului [i lui Stalin c` nusunt vinovat. Niciodat` nu am participat la complot. Voi muricu aceea[i credin]` în juste]ea politicii partidului, a[a cum amcrezut în ea în decursul întregii mele activit`]i”. (Cazul Eihe,vol. 1)

La 4 februarie Eihe a fost împu[cat (Rumoare de indignareîn sal`). În momentul de fa]` s-a stabilit în mod incontestabil c`cazul lui Eihe a fost falsificat [i el a fost reabilitat post-mortem.

A negat complet la proces depozi]iile sale silite membrulsupleant al Biroului Politic, tovar`[ul Rudzutak, membru departid din 1905, care a stat 10 ani în ocna ]arist`. În procesul-verbal al [edin]ei Colegiului Militar al Tribunalului Supremeste notat` urm`toarea declara]ie a lui Rudzutak:

„Singura lui rug`minte c`tre judecat` este de a se aduce lacuno[tin]` C.C.-ului P.C.(b) U.S., c` în organele NKVD-uluiexist` un putregai care înc` nu a fost smuls din r`d`cin` [i careticluie[te artificial procese, silind pe oamenii care nu suntvinova]i de nimic s` se recunoasc` vinova]i. C` lipse[teverificarea împrejur`rilor învinuirii [i nu se acord` nici oposibilitate de a dovedi c` nu ai participat la acele crime care ]ise atribuie prin depozi]iile cutare sau cutare ale diferitelorpersoane. Metodele instruc]iunii sunt de a[a natur` încât tesilesc s` scorne[ti [i s` calomniezi pe oameni nevinova]i denimic, f`r` s` mai vorbim de însu[iinculpatul. El roag` judecata s` i se deaposibilitatea s` scrie toate acestea pentruC.C. al P.C.(b) U.S. El încredin]eaz`judecata c` personal n-a avut niciodat` niciun gând rù împotriva politicii partiduluinostru, deoarece întotdeauna a împ`rt`[itpe deplin toat` politica partidului, care seînf`ptuia în toate domeniile construc]ieieconomice [i culturale!”

Aceast` declara]ie a lui Rudzutak nu afost luat` în seam`, de[i Rudzutak, precumse [tie era la timpul sù pre[edinteleComisiei Centrale de Control, care, înconcep]ia lui Lenin, a fost creat` în vederealuptei pentru unitatea partidului. Iarpre[edintele acestui organ de partid de oînalt` autoritate a devenit jertfa arbitraruluibrutal: el nici n-a fost chemat la BiroulPolitic al C.C.-ului, Stalin n-a vrut s` stea devorb` cu el. El a fost condamnat în timp de20 de minute [i împu[cat (Rumoare însal`).

Printr-o verificare minu]ioas`, f`cut` în1955, s-a stabilit c` învinuirea lui Rudzutaka fost falsificat` [i el a fost condamnat pebaza unor materiale calomnioase.

Rudzutak a fost reabilitat post-mortem.În ce fel fo[tii lucr`tori ai NKVD-ului fabricau în mod

artificial – prin metode provocatoare – diferite „centreantisovietice” [i „blocuri”, se vede din depozi]iile tov.Rosenblum, membru de partid din 1906, care a fost arestat dec`tre Direc]ia din Leningrad a NKVD-ului în 1937.

Cu ocazia verific`rii f`cute în 1955 a cazului Komarov,Rosenblum a comunicat urm`torul fapt: când el, Rosenblum, afost arestat în 1937, el a fost supus unor schingiuiri crâncene,în timpul c`rora li se smulgeau depozi]ii mincinoase atâtîmpotriva lui însu[i cât [i împotriva altor persoane. Apoi a fostadus în biroul lui Zakovski, care i-a propus eliberarea cucondi]ia c` va da la proces depozi]ii false în „cazul centruluiterorist de sabotaj, spionaj, diversiune din Leningrad” fabricatîn 1937 de NKVD. (Mi[care în sal`) Cu un cinismnemaipomenit scotea la iveal` Zakovski „mecanismul” mâr[aval ticluirii artificiale „comploturi antisovietice” false.

„Pentru a-mi demonstra mai bine, – a declarat Rosenblum –Zakovski a desf`[urat în fa]a mea câteva variante de schemepresupuse ale acestui centru [i ale ramifica]iilor lui [...].

Ar`tându-mi aceste scheme, Zakovski a spus c` NKVD-ulpreg`te[te un proces despre acest centru [i c` procesul va fipublic.

Vor fi predate justi]iei vârfurile centrului, 4-5 oameni,Ciudov, Ugarov, Smorodin, Pozern, {apo[nikova (aceasta enevasta lui Ciudov) [i al]ii [i câte 2-3 oameni de fiecare filial`[...].

Procesul despre centrul din Leningrad trebuie s` fieorganizat în mod solid. Iar însemn`tatea hot`râtoare o au aicimartorii. Un rol destul de mare o joac` [i situa]ia social` (dintrecut, fire[te) [i stagiul de partid al martorilor.

Dumneata personal – spunea Zakovski – nu vei trebui s`scorne[ti nimic. NKVD-ul va alc`tui pentru dumneata unconspect gata pentru fiecare filial` în parte, iar dumneata veitrebui s`-l înve]i pe dinafar`, s`-]i întip`re[ti bine în minte toateîntreb`rile [i r`spunsurile care ar putea fi puse la proces. Acestproces se va preg`ti timp de 4-5 luni, ba chiar de 6 luni. În totacest timp te vei preg`ti ca s` nu dai de gol instruc]ia [i pedumneata însu]i. De mersul [i rezultatul procesului va depindesoarta dumitale viitoare. Dac` te vei speria [i te vei încurca,

studii/documente

15document 2008 2 (40)

Beria [i Molotov viziteaz` ruinele Berlinului hitlerist

s`-]i repro[ezi dumitale. Dac` vei reu[i, î]i vei p`stra c`p`]âna(capul), te vom hr`ni [i îmbr`ca pân` la moarte pe contulstatului.” (Materialele verific`rii cazului Komarov, fila 60-69).

Iat` ce lucruri mâr[ave se s`vâr[eau în acel timp! (Mi[careîn sal`).

Falsificarea cazurilor sub anchet` se practica în propor]ii [imai largi în regiuni. Direc]ia NKVD-ului pe regiuneaSverdlovsk „a descoperit” a[a zisul „stat-major al insurgen]ilordin Ural, organ al blocului oportuni[tilor de dreapta,tro]ki[tilor, sociali[tilor-revolu]ionari, clericalilor”, – care ar ficondus de secretarul comitetului regional de partid Sverdlovsk[i membrul C.C.-ului P.C. (b) U.S. Kabakov, membru de partiddin 1914. Dup` materialele cazurilor sub anchet` din aceavreme reiese c` aproape în toate ]inuturile, regiunile [irepublicile existau, cic`, „organiza]ii [i centre tro]kiste [i dedreapta, teroriste [i de spionaj, sabotaj [i diversiune” largramificate [i, de regul`, aceste „organiza]ii” [i „centre” nu se[tie de ce erau conduse de prim-secretari ai comitetelorregionale, comitetelor de ]inut sau comitetelor centrale alepartidelor comuniste na]ionale. (Mi[care în sal`)

Ca urmare a acestei falsific`ri monstruoase a unorasemenea „cazuri”, ca urmare a faptului c` se d`dea crezarediferitelor „depozi]ii” calomnioase [i calomniilor silite lapropria adres` [i la adresa altora, au pierit multe mii decomuni[ti cinsti]i, nevinova]i de nimic. Tot în acest fel au fostfabricate „procesele” împotriva frunta[ilor de vaz` din partid [ide stat: Kosior, Ciubar, Postî[ev, Kosarev [i al]ii.

În anii aceia represiuni neîntemeiate se aplicau pe scar` demas`, ceea ce a f`cut ca partidul s` sufere mari pierderi încadre.

S-a statornicit o practic` vicioas`, când la NKVD sealc`tuiau listele de persoane ale c`ror cazuri urmau s` fieexaminate la Colegiul Militar [i li se stabilea dinaintepedeapsa. Aceste liste erau trimise de Ejov personal lui Stalinpentru sanc]ionarea pedepselor propuse.

O mare parte din aceste cazuri se verific` ast`zi [i un marenum`r dintre ele se anuleaz` ca fiind neîntemeiate [i falsificate.Este destul s` spunem c`, din 1954 pân` în momentul de fa]`,Colegiul Militar al Tribunalului Suprem a [i reabilitat 7.679 deoameni.

Arest`rile în mas` ale activi[tilor de partid, de stat, dineconomie, militari a pricinuit o daun` imens` ]`rii noastre,cauzei construirii socialismului.

Represiunile masive exercitau o influen]` negativ` asuprast`rii politico-morale a partidului, d`deau na[tere lanesiguran]`, contribuiau la r`spândirea unei suspiciuniboln`vicioase, sem`nau neîncredere reciproc` printrecomuni[ti. S-au activizat tot felul de calomniatori [i carieri[ti.

O anumit` îns`n`to[ire în organiza]iile de partid au adus

hot`rârile plenarei C.C.-ului P.C.(b)U.S. din ianuarie 1938. Îns`represiuni largi au continuat [i în anul 1938.

{i numai datorit` faptului c` partidul nostru posed` o marefor]` politico-moral`, el a [tiut s` fac` fa]` evenimentelor greledin anii 1937-1938, s` supravie]uiasc` aceste evenimente, s`creasc` cadre noi. Îns` nu încape îndoial` c` înaintarea noastr`spre socialism [i preg`tirea pentru ap`rarea ]`rii s-ar fi realizatcu mai mult succes dac` n-am fi suferit pierderi enorme încadre în urma represiunilor masive neîntemeiate [i nedreptedin anii 1937-1938.

Noi îl învinuim pe Ejov de denatur`rile f`cute în 1937 [i îlînvinuim pe bun` dreptate. Dar trebuie s` r`spundem laasemenea întreb`ri: oare Ejov putea singur, f`r` avizul luiStalin, s`-l aresteze, de exemplu, pe Kosior? A fost schimb dep`reri sau s-a luat o hot`râre a Biroului politic în aceast`chestiune? Nu, n-a fost, precum n-a fost [i în alte cazuriasem`n`toare. Oare Ejov putea singur s` decid` asemeneachestiuni importante, cum este chestiunea soartei frunta[ilorde vaz` ai partidului? Nu, ar fi naiv s` credem c` aceasta esteopera numai a lui Ejov. Este clar c` asemenea chestiuni ledecidea Stalin, c` f`r` indica]iile lui, f`r` sanc]iunea lui, Ejovn-ar fi putut face nimic.

Noi ne-am l`murit [i am reabilitat acum pe Kosior,Rudzutak, Postî[ev, Koserev [i al]ii. Atunci pe ce temei au fostei aresta]i [i condamna]i? Studiul materialelor a ar`tat c` n-aexistat nici un temei pentru aceasta. Ace[tia, ca [i mul]i al]ii aufost aresta]i f`r` sanc]iunea procurorului. De altfel, în condi]iileacelea nici nu era nevoie de vreo sanc]iune. Ce fel de sanc]iunepoate fi când totul permitea Stalin? El era procurorul principalîn aceste chestiuni. Stalin d`dea nu numai permisiuni, dar [iindica]ii pentru arestarea din propria ini]iativ`. Acest lucrutrebuie spus ca s` fie deplin` claritate pentru delega]iicongresului, ca s` pute]i face o apreciere just` [i concluziicorespunz`toare.

Faptele arat` c` multe abuzuri au fost f`cute dup` indica]ialui Stalin, f`r` a se ]ine cont de nici un fel de norme delegalitate de partid [i de stat. Stalin era un om foarte b`nuitor,cu o suspiciune boln`vicioas`, lucru de care ne-am convinsmuncind împreun` cu el. El putea s` se uite la om [i s` spun`:„Ce-]i fug ochii ast`zi” sau „De ce-]i întorci des privirea ast`zi,uit`-te drept în ochi”. Suspiciunea boln`vicioas` l-au dus laneîncredere general`, inclusiv [i fa]` de frunta[ii de vaz` aipartidului. Pe care i-a cunoscut mul]i ani. Peste tot el vedea„du[mani”, „f`]arnici”, „spioni”.

Având o putere nelimitat`, el recurgea la un arbitrar crunt,îl sugruma pe om moralice[te [i fizice[te. S-a creat o a[asitua]ie în care omul nu putea s`-[i manifeste voin]a.

Când Stalin spunea c` cutare sau cutare trebuie arestat,trebuia s` fie arestat pe cuvânt c` cutare este „du[man alpoporului”. Iar banda lui Beri[, care lucra în organeleSecurit`]ii de Stat, se f`cea luntre [i punte pentru a dovedivinov`]ia persoanelor arestate, juste]ea materialelor fabricatede ei.

{i ce dovezi folosea? M`rturisirile celor aresta]i. Iarjudec`torii de instruc]ie smulgeau aceste „m`rturisiri”. Darcum se pot ob]ine de la un om m`rturisirile crimelor, pe carenu le-a s`vâr[it niciodat`? Numai pe o singur` cale – pe caleaaplic`rii metodelor fizice de influen]are, pe calea schingiuirilor,pierderii con[tiin]ei, pierderii ra]iunii, pierderii demnit`]iiomene[ti. A[a se smulgeau pretinsele „m`rturisiri”.

Când, în 1939, valul represiunilor masive a început s`sl`beasc`, când conduc`torii organiza]iilor de partid locale auînceput s` învinuiasc` pe lucr`torii NKVD-ului de aplicareametodelor de influen]are fizic` fa]` de cei aresta]i, Stalin atrimis o telegram` cifrat` la 10 ianuarie 1939 secretarilorcomitetelor regionale, comitetelor de ]inut, comitetelorcentrale ale partidelor comuniste na]ionale, Comisarilor

studii/documente

16 2 (40) 2008 document

Primul guvern sovietic,, Consiliul Comisarilor Poporului (Sovnarkom),, \ntimpul unei [edin]]e la Institutul Smoln\i din Petrograd (30 ianuarie 1918)

Poporului pentru Afacerile Interne, [efilor direc]iilor NKVD-ului. În aceast` telegram` se spunea:

„C.C.-ul P.C.(b)U.S. l`mure[te c` aplicarea metodelor deinfluen]are fizic` în practica NKVD-ului a fost admis` din 1937cu permisiunea C.C. al P.C.(b)U.S. [...]. Se [tie c` toateserviciile de informa]ii burgheze aplic` metodele de influen]arefizic` împotriva reprezentan]ilor proletariatului socialist, [i leaplic` în formele cele mai abjecte. Se pune întrebarea de ceserviciul de informa]ii socialist trebuie s` fie mai uman fa]` deagen]ii invetera]i ai burgheziei, du[mani înrì]i ai claseimuncitoare [i ai colhoznicilor. C.C. al P.C.(b)U.S. socote[te c`metoda de influen]are fizic` trebuie s` fie aplicat` neap`rat [ipe viitor ca o excep]ie fa]` de du[manii declara]i [i nedezarma]iai poporului ca fiind „o metod` absolut just` [i util`”.

În felul acesta, cele mai brutale c`lc`ri ale legalit`]iisocialiste, torturile [i schingiuirile, care duceau, precum amar`tat mai sus, spre defìmarea [i autodefìmarea oamenilornevinova]i, au fost sanc]ionate de Stalin în numele C.C. alP.C.(b) U.S.

Recent, cu câteva zile înainte de acest congres, am chematla [edin]a Prezidiului C.C.-ului [i am interogat pe judec`torulde instruc]ie Rodos, care la timpul sù a f`cut anchet` [i ainterogat pe Kosior, Ciubar, Kasarev. Acesta este un om denimic, cu un orizont de gìn`, literalmente un monstru subraportul moral. {i iat` c` un asemenea om determina destinulfrunta[ilor cunoscu]i ai partidului, determina [i politica înaceste chestiuni, pentru c`, dovedind „crimele” lor, el furnizaîn felul acesta material pentru mari concluzii politice.

Se pune întrebarea: oare cum a putut un om singur, cura]iunea lui s` fac` anchet` în a[a fel ca s` dovedeasc`vinov`]ia unor astfel de oameni, ca Kosior [i al]ii. Nu, el n-aputut s` fac` multe f`r` indica]ii corespunz`toare. La [edin]aPrezidiului C.C.-ului el ne-a declarat a[a: „Mi s-a spus c` Kosior[i Ciubar sunt du[mani ai poporului, de aceea eu, în calitate dejudec`tor de instruc]ie, am trebuit s` le smulg m`rturisirea c`sunt du[mani”. (Rumoare de indignare în sal`).

Acest lucru a putut s`-l ob]in` numai pe calea unorschingiuiri îndelungate, ceea ce a [i f`cut, primind instruc]iuniam`nun]ite din partea lui Beria. Trebuie spus c` la [edin]aPrezidiului C.C.-ului Rodos a declarat cu cinism: „Am socotit c`îndeplinesc sarcina partidului”. Iat` cum se executa în practicìndica]ia lui Stalin cu privire la aplicarea metodelor deinfluen]are fizic` fa]` de închi[i.

Aceste [i multe alte fapte asem`n`toare dovedesc c` oricenorme de solu]ionare partinic` just` a problemelor au fostlichidate, totul a fost subordonat arbitrarului unei singurepersoane.

** *

Puterea unipersonal` a lui Stalin a dus la urm`ri deosebitde grave în cursul Marelui R`zboi pentru Ap`rarea Patriei.

Dac` lu`m multe din romane, filmele [i „cercet`rile”istorice ale noastre, vedem c` ele zugr`vesc absolutneverosimil chestiunea rolului lui Stalin în R`zboiul de Ap`rarea Patriei. De obicei se zugr`ve[te urm`toarea schem`: Stalin aprev`zut totul, Armata Sovietic`, aproape dup` planurilestrategice trasate dinainte de Stalin aplica tactica a[a-zisei„ap`r`ri active”, adic` tactic`, care, precum se [tie, i-a l`sat penem]i s` ajung` pân` la Moscova [i Stalingrad. Aplicândaceast` tactic`, Armata Sovietic`, cic`, numai datorit` lui Stalin,a trecut la ofensiv` [i a zdrobit pe du[man. Victoria deimportan]` istoric` mondial`, repurtat` de For]ele Armate ale}`rii Sovietice, de poporul nostru eroic, era atribuit`, înasemenea romane, filme [i „cercet`ri” în întregime, geniului deconduc`tor de oaste al lui Stalin.

Trebuie s` ne l`murim cu grij` în aceast` chestiune,deoarece aceasta are o mare importan]` nu numai istoric`, ci,înainte de toate, o importan]` politic`, educativ`, practic`.

Care sunt faptele în aceast` chestiune?Înainte de r`zboi, în presa noastr` [i în întreaga munc`

educativ` predomina un ton lùd`ros: dac` du[manul va atacap`mântul sovietic sfânt, vom r`spunde la lovitura du[manuluicu o tripl` lovitur`, vom duce r`zboiul pe teritoriul du[manului[i vom câ[tiga r`zboiul cu pu]in sânge. Aceste declara]iipompoase îns` nici pe departe nu erau sus]inute cu faptepractice pentru a asigura inaccesibilitatea adev`rat` agrani]elor noastre.

În cursul r`zboiului [i dup` r`zboi, Stalin a emis teza dup`care tragedia pe care a trìt-o poporul nostru în perioadaini]ial` r`zboiului, ar fi rezultatul atacului „prin surprindere” anem]ilor asupra Uniunii Sovietice. Dar acest lucru, tovar`[i, nucorespunde de loc realit`]ii. Îndat` ce Hitler a venit la putere înGermania, el [i-a pus imediat sarcina de a distrugecomunismul. Fasci[tii vorbeau deschis despre acest lucru, f`rà-[i ascunde planurile. Pentru realizarea acestor planuriagresive se încheiau tot felul de pacte, blocuri, axe, de felulfaimoasei axe Berlin – Roma – Tokio. Numeroasele fapte dinperioada dinainte de r`zboi dovedeau în mod elocvent c` Hitlerî[i îndrepta sfor]`rile sale în direc]ia dezl`n]uirii unui r`zboiîmpotriva Statului Sovietic, c` el a concentrat trupe puternice,inclusiv unit`]i de tancuri, în apropierea grani]elor sovietice.

Din documentele publicate ast`zi se vede c`, înc` la 3aprilie 1941, Churchill, prin ambasadorul englez din U.R.S.S.Cripps, a f`cut o prevenire personal` lui Stalin c` trupelegermane au început s` fac` o nou` dislocare, preg`tindu-se sàtace Uniunea Sovietic`. Se în]elege de la sine, c` Churchilln-a f`cut aceasta din sim]`minte bune fa]` de poporul sovietic.El urm`rea aici propriile interese imperialiste [i anume s` seîncaiere Germania cu U.R.S.S. într-un r`zboi sângeros [i s`înt`reasc` pozi]iile Imperiului Britanic. Totu[i, Churchill ar`taîn mesajul sù, c` el roag` „a se preveni Stalin, pentru a-i atrageaten]ia asupra pericolului care-l amenin]`”. Churchill subliniainsistent acest lucru [i în telegramele din 18 aprilie [i în zileleurm`toare. Îns` aceste preveniri nu erau luate în aten]ie deStalin. Ceva mai mult, de la Stalin veneau indica]ii s` nu se deacrezare informa]iilor de aceast` natur`, spre a nu provoca, cic`,începerea ostilit`]ilor militare.

Trebuie spus c` asemenea informa]ii cu privire la pericolulamenin]`tor de invazie a trupelor nem]e[ti pe teritoriul UniuniiSovietice, veneau [i din izvoarele noastre militare [idiplomatice, îns` în virtutea atitudinii preconcepute, care s-astatornicit fa]` de asemenea informa]ii la conducere, de fiecaredat` ea era trimis` cu temere [i era înso]it` de rezerve.

A[a, de exemplu, în raportul trimis din Berlin, la 6 mai1941, de ata[atul militar de marin` de la Berlin, c`pitanul derangul I. Voron]ov, se spunea: „Supusul sovietic Bozer [...] acomunicat ata[atului nostru de marin` adjunct c`, dup` spuseleunui ofi]er german din Cartierul General al lui Hitler, nem]iipreg`tesc la 14 mai invadarea U.R.S.S. dinspre Finlanda, }`rileBaltice [i Letonia. În acela[i timp se inten]ioneaz` s` seexecute atacuri puternice ale avia]iei împotriva Moscovei [iLeningradului [i debarcarea trupelor para[utate în centrele defrontiere”.

În raportul sù din 22 mai 1941, ata[atul militar adjunct dinBerlin, Hlopov, anun]a c` „ofensiva trupelor germane ar fifixat` pentru 15 iunie, [i poate va începe chiar în primele zileale lunii iunie”.

În telegrama Ambasadei noastre de la Londra, din 18 iunie1941, se raporta: „În ce prive[te momentul actual, Cripps esteferm convins de inevitabilitatea ciocnirii militare întreGermania [i U.R.S.S., [i îns` cel târziu la mijlocul lui iunie.Dup` cuvintele lui Cripps, pân` în zilele acestea, nem]ii au

studii/documente

17document 2008 2 (40)

concentrat la frontierele sovietice (inclusiv for]ele aeriene [ifor]ele auxiliare ale unit`]ilor) 147 divizii”.

Cu toate aceste semnaliz`ri extrem de importante nu aufost luate m`suri suficiente pentru a preg`ti bine ]ara pentruap`rare [i a exclude momentul surprinderii în atac.

Am avut noi timp [i posibilitatea pentru asemeneapreg`tire? Da, am avut [i timp [i posibilit`]i. Industria noastr`se afla pe un astfel de nivel de dezvoltare încât era în stare sàsigure pe deplin Armata Sovietic` cu cele necesare. Aceastaeste confirmat fie de faptul c` atunci când, în cursul r`zboiului,am pierdut aproape jum`tate din întreaga noastr` industrie caurmare a ocup`rii de c`tre du[man a Ucrainei, Caucazului deNord, regiunilor de vest ale ]`rii, regiunilor importanteindustriale [i produc`toare de grâne, poporul sovietic a [tiut sòrganizeze produc]ia materialelor de r`zboi în regiuniler`s`ritene ale ]`rii, s` pun` în func]ie acolo utilajul evacuat dinregiunile industriale de vest [i s` asigure For]ele noastreArmate cu toate cele necesare pentru zdrobirea du[manului.

Dac` industria noastr` ar fi fost la timp [i cum trebuiemobilizat` pentru asigurarea armatei cu armamentul [imuni]iile necesare, am fi avut incomparabil mai pu]ine jertfe înacest r`zboi greu. Îns` asemenea mobilizare nu a fost f`cut` latimp. {i din primele zile ale r`zboiului a ie[it la iveal` c` armatanoastr` este prost înarmat`, c` nu am avut o cantitate suficient`de artilerie, tancuri [i avioane pentru a da o ripost`du[manului.

{tiin]a [i tehnica sovietic` au dat înainte de r`zboi modeleadmirabile de tancuri [i artilerie. Îns` produc]ia masiv` aacestor armamente nu a fost organizat` [i noi am începutreînzestrarea armatei de fapt chiar în ajunul r`zboiului. Caurmare, în momentul atacului du[manului asupra p`mântuluisovietic ne-am pomenit c` nu avem în cantit`]i necesare nicitehnica veche, pe care o scoteam din armament, nici tehnicanou`, pe care inten]ionam s-o introducem. Foarte prost st`teaulucrurile cu artileria antiaerian`, nu a fost organizat` produc]iaproiectilelor perforate pentru combaterea tancurilor. Multeraioane fortificate în momentul atacului s-au dovedit a fineputinciose, deoarece vechiul armament a fost scos de acolo,iar cel nou nu a fost înc` introdus.

Dar chestiunea consta, din p`cate, nu numai în tancuri,artilerie [i avioane. În momentul izbucnirii r`zboiului nu amavut nici m`car un num`r suficient de pu[ti pentru a înarma peoamenii chema]i în armata activ`. Îmi aduc aminte c` în acelezile am telefonat din Kiev tovar`[ului Malenkov [i i-am spus:

— Poporul a venit în armat` [i cere arme. Trimite]i-nearme.

În aceasta Malenkov a r`spuns:— Nu putem trimite arme. Toate pu[tile le pred`m la

Leningrad, iar voi înarma]i-v` singuri. (Mi[care în sal`)A[a st`teau lucrurile cu armamentul.Legat de acestea nu putem s` ne amintim, de exemplu, [i

un astfel de fapt. Cu pu]in înainte de atacul armatelor hitleristeîmpotriva Uniunii Sovietice, Kirponos, care era comandantulcercului militar special Kiev (mai târziu a pierit pe front), ascris lui Stalin c` trupele germane au ajuns la Bug, preg`tescintens totul pentru ofensiv` [i în timpul apropiat, de bun`seam`, vor trece la ofensiv`. ]inând cont de toate acestea,Kirponos propunea a se crea o ap`rare sigur`, a se evacua vreo300.000 de locuitori din regiunile de frontiere [i a se crea acoloputernice zone fortificate: a se s`pa [an]uri antitanc, a se creaad`posturi pentru osta[i [.a.m.d.

La aceste propuneri a venit din Moscova r`spunsul càceasta este o provocare, c` nu trebuie f`cut nici un fel delucr`ri preg`titoare la grani]`, c` nu trebuie dat nem]ilorpretextul de a începe împotriva noastr` ostilit`]ile militare [igrani]ele noastre nu au fost cum trebuie preg`tite, pentru a daripost` du[manului.

Când trupele fasciste au n`v`lit deja pe p`mântul sovietic [iau început ostilit`]ile militare, a urmat din Moscova ordinul cas` nu se r`spund` la împu[c`turi. De ce? Pentru c` Stalin, înciuda faptelor evidente, socotea c` aceasta nu este înc` r`zboi,ci provoc`ri din partea unor trupe r`zle]e, indisciplinate alearmatei germane [i c` dac` vom r`spunde nem]ilor, aceasta vaservi de pretext pentru începerea r`zboiului.

Este cunoscut [i urm`torul fapt: chiar în ajunul invazieiarmatelor hitleriste pe teritoriul Uniunii Sovietice a trecutgrani]a noastr` un neam] [i a comunicat c` trupele nem]e[ti auprimit ordin la 22 iunie, la orele 3 noaptea, s` înceap` ofensivaîmpotriva Uniunii Sovietice. Acest lucru a fost imediatcomunicat lui Stalin, îns` [i aceast` semnalizare a r`mas f`r` sì se dea aten]ie.

Dup` cum vede]i, se ignora totul, atât prevenirile diferi]ilorcomandan]i de o[ti, cât [i depozi]iile transfugilor, [i chiarac]iunile evidente ale du[manului. Unde e atunciperspicacitatea conduc`torului partidului [i al ]`rii într-unmoment de a[a r`spundere din istorie?

La ce a adus aceast` nep`sare, aceast` ignorare a faptelorevidente? Aceasta a adus la aceea c` chiar în primele ore [i zileadversarul a exterminat în regiunile noastre de grani]` unnum`r uria[ de avia]ie, artilerie, alte tehnic` de r`zboi, animicit un num`r mare de cadre militare ale noastre, adezorientat conducerea trupelor [i noi ne-am dovedit a nu fi înstare s`-i bar` drumul înspre adâncul ]`rii.

Urm`ri foarte grele, mai ales pentru perioada ini]ial` ar`zboiului, le-a avut de asemenea împrejurarea c` în decursulanilor 1937-1941, ca urmare a suspiciunii lui Stalin, au fostnimicite pe baz` de învinuiri calomnioase numeroase cadre decomandan]i de armat` [i de lucr`tori politici. În decursulacestor ani au fost reprimate câteva p`turi de cadre decomandan]i, începând literalmente de la companie [i batalion [iterminând pân` la centre militare superioare, inclusiv au fostaproape complet nimicite acele cadre de comandan]i care auc`p`tat vreo experien]` în conducerea r`zboiului în Spania [i înExtremul Orient.

Politica represiunilor pe scar` larg` împotriva cadrelor demilitari a mai avut [i acele urm`ri grave, c` a subminat bazadisciplinei militare, deoarece în decursul a câtorva anicomandan]ii de toate gradele [i chiar solda]ii în celulele departid [i comsomoliste erau înv`]a]i s` „dema[te” pecomandan]ii lor superiori ca pe ni[te du[mani masca]i.(Mi[care în sal`) Fire[te c` acesta s-a reflectat negativ în primaperioad` a r`zboiului asupra st`rii de disciplin` militar`.

Or, pân` la r`zboi am avut cadre militare minunate,devotate f`r` margini partidului [i patriei. E destul s` spunemc` acele dintre ele care s-au p`strat, am în vedere pe asemeneatovar`[i ca Rokosovski (or, el a stat închis), Gorbatov,Meretkov (el asist` la Congres), Podlas (este un comandantadmirabil, a pierit pe front) [i mul]i, mul]i al]ii, cu toatechinurile grele pe care le-au suportat în închisori, chiar dinprimele zile ale r`zboiului s-au ar`tat a fi adev`ra]i patrio]i [i auluptat cu abnega]ie pentru gloria patriei. Dar, mul]i dintreasemenea comandan]i au pierit în lag`re [i închisori [i armatanu i-a mai v`zut.

Toate acestea luate la un loc au dus la situa]ia care s-a creatla începutul r`zboiului pentru ]ara noastr` [i care prezenta celmai mare pericol pentru destinele patriei noastre.

Dar chestiunea nu se rezum` numai la momentul începeriir`zboiului care a dezorganizat în mod serios armata noastr` [ine-a pricinuit prejudicii grave. Dup` începerea r`zboiuluinervozitatea [i istericalele de care d`dea dovad` Stalin,amestecându-se în desf`[urarea opera]iilor militare, pricinuiauarmatei noastre daune serioase.

Stalin era foarte departe de în]elegerea situa]iei reale cares-a creat pe fronturi. {i aceasta este firesc, deoarece în tot

studii/documente

18 2 (40) 2008 document

decursul R`zboiului pentru Ap`rarea Patriei el nu a fost pe niciun sector al fontului, în nici unul din ora[ele eliberate, dac` nusocotim plecarea fulger`toare spre [oseaua Mojaisk atuncicând situa]ia pe front era stabil`, lucru despre care s-au scrisatâtea opere literare cu tot felul de fic]iuni [i s-au zugr`vitatâtea tablouri pitore[ti. Totodat` Stalin se amesteca direct îndesf`[urarea opera]iilor [i d`dea ordine, care nu arareori nu]ineau cont de situa]ia real` în sectorul respectiv al frontului [icare n-au putut s` nu duc` la pierderi colosale de vie]i umane.Îmi permit s` citez în leg`tur` cu aceasta un fapt caracteristiccare arat` cum a condus Stalin fronturile. Aici la congres asist`mare[alul Bagramian, care la timpul sù a fost [eful Sec]ieiOperative a Statului Major al Frontului Sud-Vest [i care poates` confirme cele ce v` voi povesti acum.

Când, în 1942, în regiunea Harkovului s-au creat condi]iiexcep]ional de grele pentru trupele noastre, noi am luathot`rârea just` cu privire la încetarea opera]iilor pentruîncercuirea Harkovului, deoarece în situa]ia real` din aceavreme îndeplinirea continu` a opera]ie de acest fel amenin]atrupele noastre cu urm`ri fatale.

Noi am raportat acest lucru lui Stalin, declarând c` situa]iacere schimbarea planului de opera]iuni, spre a nu daposibilitatea du[manului s` nimiceasc` grup`ri mari aletrupelor noastre.

În ciuda bunului sim] Stalin a respins propunerea noastr` [ia ordonat s` se continue îndeplinirea opera]iunii de încercuirea Harkovului, de[i, în aceast` vreme, o amenin]are pe deplinreal` de încercuire [i nimicire plana de acum asupranumeroaselor noastre grup`ri militare.

Telefonez lui Vasilevski [i-l implor:„Lua]i, – îi spun, – harta, Alexandr Mihailovici (tov.

Vasilevski asist` aici), ar`ta]i tovar`[ului Stalin ce situa]ie s-acreat. Trebuie spus c` Stalin planifica opera]iile dup` glob.(Înviorare în sal`). Da, tovar`[i, el lua globul [i ar`ta pe el liniafrontului. A[adar eu îi spun tovar`[ului Vasilevski, arat` peharta situa]ia, doar nu se poate continua în aceste condi]iiopera]ia stabilit` înainte. Trebuie schimbat` vechea solu]ie înfolosul cauzei”.

La acestea Vasilevski mi-a r`spuns c` Stalin a examinat deacum aceast` chestiune [i c` el, Vasilevski, nu se va mai ducela Stalin s`-i raporteze, deoarece acesta nu vrea s` aud` nici unfel de argumente ale lui legate de aceast` opera]ie.

Dup` convorbirea cu Vasilevski am telefonat lui Stalin lavil`. Îns` Stalin n-a venit la telefon, receptorul l-a ridicatMalenkov. Eu îi spun tovar`[ului Malenkov c` telefonez de pefront [i vreau s` vorbesc personal cu tovar`[ul Stalin. Stalintransmite prin tovar`[ul Malenkov ca s` vorbesc cu Malenkov.Eu declar pentru a doua oar` c` vreau s` raportez personal luiStalin despre situa]ia grea care s-a creat la noi pe front. Stalinîns` n-a socotit necesar s` ridice receptorul, [i a confirmat încòdat` ca s` vorbesc cu el prin Malenkov, de[i erau numai câ]ivapa[i pân` la telefon.

„Ascultând” în felul acesta rug`mintea noastr`, Stalin aspus:

— L`sa]i totul cum a fost!Ce a reie[it din aceasta? A reie[it lucrul

cel mai rù din câte presupuneam. Nem]iiau reu[it s` încercuiasc` grup`rile noastremilitare [i urmarea a fost c` am pierdutsute de mii din trupele noastre. Iat`-v`„geniul” militar al lui Stalin, iat` ce valorael. (Mi[care în sal`).

Odat` dup` terminarea r`zboiului, cândStalin s-a întâlnit cu membrii BirouluiPolitic, Anastas Ivanovici Mikoian i-a spusc`, uite, Hru[ciov a avut dreptate când atelefonat referitor la opera]iunea Harkov,

c` degeaba nu a fost el sus]inut atunci.Trebuia s` vede]i cum s-a sup`rat Stalin! Cum a[a s`

recunoasc` c` el, Stalin, nu a avut atunci dreptate! Doar el este„geniu”, iar geniul nu poate s` n-aib` dreptate. Oricine vre]ipoate s` gre[easc`. Stalin îns` socotea c` el nu gre[e[teniciodat`, c` el are întotdeauna dreptate [i el n-a recunoscutniciodat` [i nim`nui nici o gre[eal` a sa mare sau mic`, de[i as`vâr[it nu pu]ine gre[eli [i în chestiuni teoretice [i înactivitatea sa practic`. Dup` congresul partidului va trebui, debun` seam`, s` revizuim aprecierea multor opera]ii militare [is` le d`m o explica]ie just`.

Mult sânge ne-a costat [i tactica la care insista Stalin,necunoscând latura conducerii militare, dup` ce am reu[it s`-loprim pe inamic [i s` trecem la ofensiv`.

Militarii [tiu c` deja de la sfâr[itul anului 1941 Stalin cereaîn locul desf`[ur`rii unor opera]iuni mari de manevr` cuînv`luirea inamicului din flancuri, cu p`trunderea în spatelefrontului sù, s` se practice atacuri frontale neîntreruptepentru a lua un sat dup` altul. Noi sufeream aici pierderi uria[epân` când corpul nostru de generali care suporta pe umerii sìtoat` povara desf`[ur`rii r`zboiului, a reu[it s` schimbesitua]ia [i s` treac` la desf`[urarea unor opera]iuni elastice demanevr`, ceea ce a adus imediat o serioas` schimbare însitua]ia pe fronturi în favoarea noastr`.

Cu atât mai ru[inos [i nedemn este faptul c` dup` m`rea]anoastr` victorie asupra du[manului care ne-a costat foartescump, Stalin a început s` distrug` pe mul]i din aceicomandan]i de o[ti, care au adus o mare contribu]ie la cauzavictoriei asupra du[manului, deoarece Stalin excludea oriceposibilitate ca meritele câ[tigate pe fronturi s` fie atribuitealtcuiva decât lui.

Stalin ar`ta un mare interes pentru aprecierea tovar`[uluiJukov ca comandant de o[ti. Nu odat` m` întreba ce p`rere amdespre Jukov [i eu îi spuneam:

— Pe Jukov îl cunosc de mult, este un general bun, uncomandant bun.

Dup` r`zboi, Stalin a început s` povesteasc` despre Jukovtot felul de bra[oave, în particular îmi spunea:

— Uite, l-ai lùdat pe Jukov, dar el nu merit` aceasta.Se spune c` pe front înaintea oric`rei opera]ii Jukov

proceda în felul urm`tor: Lua un pumn de p`mânt, îl mirosea [iapoi spunea: se poate, adic`, s` începem ofensiva, sau,dimpotriv`, nu se poate realiza opera]iunea stabilit`.

La aceasta am r`spuns atunci:– Nu [tiu, tovar`[e Stalin, cine a scornit aceasta, dar asta nu

este adev`rat.De bun` seam`, însu[i Stalin scornea asemenea lucruri,

pentru a minimaliza rolul [i capacit`]ile militare ale mare[aluluiJukov.

În leg`tur` cu aceasta, Stalin singur se populariza foarteintens ca pe un mare conduc`tor de o[ti, prin toate mijloaceleinfiltra în con[tiin]a oamenilor versiunea dup` care toatevictoriile repurtate de poporul sovietic în Marele R`zboi pentru

studii/documente

19document 2008 2 (40)

Lupta pentru putere a \nceput: poten]]ialii „pretenden]]i” la „coroana ]]arului ro[u”. La st#nga catafalcului sunt Beria,, Malenkov,, Molotov [i Voro[ilov

iar la dreapta Hru[ciov,, Bulganin,, Kaganovici [i Mikoian

Ap`rarea Patriei sunt rezultatul b`rb`]iei, vitejiei, geniului luiStalin [i al nim`nui altul. La fel cu Kuzma Krucikov, care ridicadeodat` 7 oameni pe suli]`. (Înviorare în sal`)

Într-adev`r, lua]i filmele noastre istorice militare sau uneleopere literare, pe care ]i-e scârb` s` le cite[ti. Doar toate suntdesemnate pentru propagarea tocmai a acestei versiuni, pentruprosl`virea lui Stalin ca conduc`tor de o[ti genial. S` neamintim fie [i de filmul „C`derea Berlinului”. Acolo ac]ioneaz`singur Stalin: el d` indica]ii într-o sal` cu scaune goale [i numaiun singur om vine la el [i raporteaz` ceva, este Poskrebî[ev,scutierul lui permanent. (Râsete în sal`)

Dar unde e conducerea militar`? Unde e Biroul Politic?Unde e Guvernul? Ce fac ei [i cu ce se ocup`? Aceasta nu exist`în film. Stalin singur ac]ioneaz` pentru to]i, f`r` a ]ine cont dep`rerile cuiva, f`r` a se sf`tui cu cineva. În aceast` form`denaturat` sunt ar`tate toate acestea poporului. Pentru ce?Pentru a pream`ri pe Stalin [i toate acestea în ciuda faptelor, înciuda adev`rului istoric.

Se pune întrebarea: dar unde sunt militarii no[tri, care peumerii lor au suportat tot greul r`zboiului? Ei nu exist` în film,pentru ei n-a r`mas niciun loc dup` Stalin?

Nu Stalin, ci partidul în întregimea lui, guvernul sovietic,armata noastr` eroic`, comandan]ii ei de o[ti talenta]i [i osta[iiei viteji, întreg poporul sovietic – iat` cine a asigurat victoria înMarele R`zboi pentru Ap`rarea Patriei. (Aplauze furtunoase [iîndelungate)

Membrii C.C.-ului partidului, mini[trii, activi[tii dineconomie, frunta[ii culturii sovietice, conduc`toriiorganiza]iilor locale de partid [i de stat, inginerii [i tehnicienii,fiecare se afla la postul sù [i-[i consacra cu abnega]ie for]ele[i cuno[tin]ele asigur`rii victoriei asupra du[manului.

De un eroism excep]ional a dat dovad` spatele frontuluinostru – glorioasa clas` muncitoare, ]`r`nimea noastr`colhoznic`, intelectualitatea sovietic`, care sub conducereaorganiza]iilor de partid, biruind greut`]ile [i lipsurilenemaipomenite din timpul r`zboiului, î[i consacrau for]elecauzei ap`r`rii patriei.

Cele mai mari fapte eroice au s`vâr[it în r`zboi femeilenoastre sovietice, care au suportat pe umerii lor uria[a povarà muncii în produc]ie, în fabrici [i în colhozuri, în diferitesectoare ale economiei [i culturii, multe femei au luat partedirect` pe fronturile Marelui R`zboi pentru Ap`rarea Patriei,tineretul nostru viteaz care [i-a adus contribu]ia de nepre]uit întoate sectoarele frontului [i în spatele frontului la cauzaap`r`rii patriei sovietice, la cauza zdrobirii du[manului.

Nemuritoare sunt meritele osta[ilor sovietici, alecomandan]ilor militari [i lupt`torilor politici de toate gradele,care, din primele luni ale r`zboiului, pierzând o parteconsiderabil` a armatei, nu [i-au pierdut firea, [i au [tiut s` sereorganizeze din mers, s` creeze [i s` o]eleasc` în cursulr`zboiului o armat` puternic` [i eroic` [i nu numai s` respingàtacul unui du[man puternic [i perfid, ci [i s`-l înfrâng`.

M`rea]a fapt` eroic` a poporului sovietic în Marele R`zboipentru Ap`rarea Patriei, care a salvat sute de milioane deoameni, din Orient [i Occident, de amenin]area de subjugarefascist` care plana asupra lor, va trì în memoria omeniriirecunosc`toare veacuri [i milenii. (Aplauze furtunoase)

Rolul principal [i meritul principal în terminarea victorioasà r`zboiului îi apar]ine partidului nostru comunist, For]elorArmate ale Uniunii Sovietice, milioanelor [i milioanelor deoameni sovietici educa]i de partid. (Aplauze furtunoase [iîndelungate)

** *

Tovar`[i! S` lu`m alte câteva fapte. Uniunea Sovietic` estesocotit` pe bun` dreptate modelul statului multina]ional,deoarece la noi sunt într-adev`r asigurate egalitatea în drepturi

[i prietenia tuturor popoarelor în marea patrie.Cu atât mai strig`tor la cer sunt ac]iunile, al c`ror ini]iator

a fost Stalin [i care reprezint` o înc`lcare brutal` a principiilorleniniste fundamentale ale politicii na]ionale a Statului Sovietic.Este vorba despre evacuarea masiv` din locurile lor natale aunor popoare întregi, inclusiv a tuturor comuni[tilor [icomsomoli[tilor f`r` nici un fel de excep]ie. La aceasta trebuieadùgat c` asemenea evacu`ri nu erau de loc dictate deconsidera]iuni militare.

A[a, deja la sfâr[itul anului 1943, când pe fronturile MareluiR`zboi de Ap`rare a Patriei s-a precizat o cotitur` trainic` îndesf`[urarea r`zboiului în favoarea Uniunii Sovietice, a fostluat` [i înf`ptuit` hot`rârea cu privire la evacuarea tuturorkaraciaevilor de pe teritoriul ocupat de ei. Tot în aceea[iperioad`, la sfâr[itul lunii decembrie 1943, aceea[i soart` aavut întreaga popula]iei a Republicii Autonome Kalmuce. Înmartie 1944 au fost evacua]i din locurile natale to]i cecenii [iingu[ii, iar Republica Autonom` Ceceno-Ingu[` a fost lichidat`.În aprilie 1944, de pe teritoriul Republicii AutonomeKabardino-Balkare au fost evacua]i în regiuni îndep`rtate to]ibalkarii, iar republica îns`[i a fost denumit` RepublicaAutonom` Kabardin`.

Con[tiin]a, nu numai a unui marxist-leninist, dar nici a unuiom cu judecata s`n`toas` nu poate s` conceap` cum pot fif`cute r`spunz`toare pentru ac]iunile vr`jma[e ale diferitelorpersoane sau grupe popoare întregi, inclusiv femeile, copiii,b`trânii, comuni[tii [i comsomoli[tii [i supuse represiunilormasive, lipsurilor [i suferin]elor.

Dup` terminarea R`zboiului de Ap`rare a Patriei, poporulsovietic a s`rb`torit cu mândrie victoriile glorioase ob]inute cupre]ul unor jertfe [i sfor]`ri nemaipomenite. }ara treceaprintr-un avânt politic. Partidul a ie[it din r`zboi [i mai strânsunit; în focul r`zboiului s-au c`lit cadrele partidului. În acestecondi]ii n-a putut s` apar` la nimeni nici m`car gândul despreposibilitatea vreunui complot în partid.

{i iat` c` în aceast` perioad` apare deodat` a[a-zisul „cazde la Leningrad”. Precum s-a dovedit acum, acest caz a fostfalsificat. Au pierit nevinova]i tovar`[ii Voznesenski, Kuzne]ov,Rodionov, Poptov [i al]ii.

Se [tie c` Voznesenski [i Kuzne]ov au fost lucr`tori de vaz`[i capabili. La timpul sù, ei au fost aproape de Stalin. E destuls` spunem c` Stalin l-a promovat pe Voznesenski în postul deprim-loc]iitor al pre[edintelui Consiliului de Mini[tri, iarKuzne]ov a fost ales secretar al Comitetului Central. Însu[ifaptul în sine c` Stalin l-a îns`rcinat pe Kuzne]ov cusupravegherea organelor Securit`]ii de Stat, arat` de ce fel deîncredere se bucura.

Cum s-a întâmplat dar c` ace[ti oameni au fost declara]idu[mani ai poporului [i nimici]i?

Faptele arat` c` [i „cazul de la Leningrad” este rezultatularbitrarului pe care-l s`vâr[ea Stalin fa]` de cadrele de partid.

Dac` în Comitetul Central al partidului, în Biroul Politic alC.C.-ului ar fi existat o situa]ie normal`, în care asemeneachestiuni s-ar fi discutat a[a cum se cuvine în partid [i s-ar ficânt`rit toate faptele, acest caz nu ar fi ap`rut, precum nu ar fiap`rut nici alte cazuri de acest fel.

Trebuie spus c` în perioada de dup` r`zboi situa]ia s-acomplicat [i mai mult. Stalin a devenit mai capricios, iritabil,brutal; îndeosebi s-a dezvoltat suspiciunea lui. A crescut pân`la propor]ii nemaiîntâlnite mania persecu]iei. Mul]i activi[tideveneau în ochii lui du[mani. Dup` r`zboi, Stalin s-a izolat [imai mult de colectiv, a ac]ionat exclusiv unipersonal, f`r` a ]inecont de cineva sau de ceva.

Suspiciunea nemaipomenit` a lui Stalin era abil folosit` deprovocatorul mâr[av, du[manul tic`los Beria, care exterminamii de comuni[ti, oameni sovietici cinsti]i. Promovarea luiVoznesenski [i a lui Kuzne]ov îl înfrico[a pe Beria. Precum s-a

studii/documente

20 2 (40) 2008 document

stabilit acum, tocmai Beria îi „strecura” lui Stalin materialelefabricate de el [i de acoli]ii lui sub form` de declara]ii, scrisorianonime, sub form` de diferite zvonuri [i convorbiri.

Comitetul Central al partidului a verificat a[a-zisul „caz dela Leningrad”. Oameni care au suferit nemotivat sunt acumreabilita]i, este restabilit` onoarea glorioasei organiza]ii departid din Leningrad. Falsificatorii acestui caz, Abakumov [ial]ii, au fost deferi]i justi]iei, ei au fost judeca]i la Leningrad [iau primit ceea ce meritau.

Se na[te întrebarea: De ce ne-am l`murit acum în aceast`chestiune [i nu am f`cut-o înainte, pe timpul când trìa Stalin,pentru a nu admite pierirea unor oameni nevinova]i? Pentru c`însu[i Stalin d`dea orientarea „cazului de la Leningrad” [imajoritatea membrilor Biroului Politic din aceea perioad` nucuno[teau toate împrejur`rile acestui caz [i desigur, nu puteaus` intervin`.

Îndat` ce Stalin a primit de la Beria [i Abakumov unelemateriale, el, f`r` a se l`muri în fondul acestor falsuri, a datindica]ia s` se cerceteze „cazul” lui Voznesenski [i Kuzne]ov.

Este instructiv în aceast` privin]` [i cazul despre pretinsaexisten]` în Gruzia a unei organiza]ii na]ionaliste migrele(sic!). În aceast` chestiune au fost adoptate, precum se [tie, înnoiembrie 1951 [i în martie 1952 hot`râri ale C.C. al P.C.U.S.Aceste hot`râri au fost adoptate f`r` s` fie discutate în BiroulPolitic, Stalin singur dicta aceste hot`râri. În ele se aduceauînvinuiri grave multor comuni[ti cinsti]i. Pe baza unormateriale falsificate se afirma c` în Gruzia ar exista oorganiza]ie na]ionalist`, care [i-ar pune ca scop lichidareaputerii sovietice în aceast` Republic` cu ajutorul statelorimperialiste.

În leg`tur` cu aceasta au fost aresta]i o serie de activi[ti departid [i de stat de r`spundere în Gruzia. Precum s-a stabilitulterior, aceasta a fost o calomnie la adresa organiza]iei departid din Gruzia.

{tim c` în Gruzia, ca [i în alte câteva republici, au existat latimpul sù manifest`ri de na]ionalism burghez local. Se na[teîntrebarea, poate într-adev`r în perioada, când au fost adoptatehot`rârile amintite mai sus, tendin]ele na]ionaliste au luatpropor]ii atât de largi, încât s-a creat pericolul ie[irii Gruziei dincadrul Uniunii Sovietice [i trecerii ei în cadrul statului turc?(Înviorare în sal`, râsete).

Astea sunt, desigur, fleacuri. Este greu s`-]i închipui m`car,cum au putut s` le vin` în cap asemenea supozi]ii. Toat` lumea[tie cum s-a ridicat Gruzia în dezvoltarea ei economic` [icultural` în anii Puterii Sovietice.

Produc]ia industrial` a Republicii Gruzia întrece de 27 deori produc]ia Gruziei înainte de revolu]ie. În Republic` au fostcreate noi ramuri industriale, care nu au existat acolo înaintede revolu]ie; siderurgie, industria petrolier`, industrieconstructoare de ma[ini [i altele. A fost de mult lichidat deacum analfabetismul popula]iei, în timp ce în Gruzia dinaintede revolu]ie 78% din popula]ie era analfabe]i.

Comparând situa]ia în republica lor cu situa]ia grea aoamenilor muncii din Turcia, ar putea oare gruzinii s` tind` s`se alipeasc` la Turcia? În Turcia a fost produs în anul 1935, pecap de locuitor, de 18 ori mai pu]in o]el decât în Gruzia. ÎnGruzia se produce energie electric`, pe cap de locuitor, de 9 orimai mult decât în Turcia. Dup` datele recens`mântului din1950, 65% din popula]ia Turciei erau analfabe]i, iar printrefemei erau cam 80% analfabete. În Gruzia exist` 19 institute deînv`]`mânt superior, în care înva]` cca. 39.000 studen]i, ceea ceeste de 8 ori mai mult decât în Turcia (la fiecare mie delocuitori). În anii Puterii Sovietice a crescut nem`surat de multbun`starea material` a oamenilor muncii din Gruzia.

Este clar c` pe m`sura dezvolt`rii economiei [i a culturii, acre[terii con[tiin]ei socialiste a celor ce muncesc din Gruzia,dispare tot mai mult terenul care alimenteaz` na]ionalismul

burghez.Precum a reie[it în realitate, nici un fel de organiza]ie

na]ionalist` n-a existat în Gruzia. Mii de oameni sovieticinevinova]i de nimic au devenit jertfele arbitrajului [i alenelegiuirii. [i toate acestea se f`ceau sub conducerea „genial`”a lui Stalin „marele fiu al poporului gruzin”, precum le pl`ceagruzinilor s`-l numeasc` pe concet`]eanul lor. (Mi[care însal`).

Arbitrarul lui Stalin se resim]ea nu numai în rezolvareaproblemelor vie]ii interne a ]`rii, ci [i în domeniul rela]iilorinterna]ionale ale Uniunii Sovietice.

La plenara C.C.-ului din iulie s-a discutat în mod am`nun]itcauzele apari]iei conflictului cu Iugoslavia. Cu aceast` ocazies-a relevat rolul foarte urât a lui Stalin. Doar în „cazul iugoslav”n-au existat asemenea probleme, care s` nu fi putut fisolu]ionate pe cale discut`rii pa[nice tov`r`[e[ti. N-au existattemeri serioase pentru apari]ia acestui caz, se putea foarte bines` nu se ajung` pân` la ruptura cu aceast` ]ar`. Aceasta nuînseamn` îns` c`, conduc`torii iugoslavi n-au avut gre[eli saulipsuri. Dar aceste gre[eli [i lipsuri au fost monstruosexagerate de c`tre Stalin, ceea ce a dus la ruperea rela]iilor cuo ]ar` prieten` nou`.

Îmi amintesc primele zile când a început s` fie în modartificial umflat conflictul între Uniunea Sovietic` [i Iugoslavia.

Odat`, când am venit din Kiev la Moscova, m-a invitat Stalin[i, ar`tând copia scrisorii care, cu pu]in înainte de aceasta, afost trimis` lui Tito, a întrebat:

— Ai citit?[i, f`r` s`-mi a[tepte r`spunsul, a spus:— Uite voi mi[ca din degetul mic [i Tito nu va mai fi. Va

zbura...Scump ne-a costat aceast` „mi[care din degetul mic”.

Aceast` declara]ie oglindea megalomania lui Stalin, doar elac]iona chiar a[a: mi[c din degetul mic [i nu mai este Kosior,mi[c înc` o dat` din degetul mic [i nu mai sunt Postî[ev,Ciubar, mi[c iar din degetul mic [i dispar Vosnesenski,Kuzne]ov [i mul]i al]ii.

Dar cu tov. Tito n-a reu[it a[a. Oricât nu mi[ca Stalin nunumai din degetul mic, dar [i din tot ce putea, Tito n-a zburat.De ce? Pentru c` în controversa cu tovar`[ii iugoslavi de partealui Tito st`tea statul, st`tea poporul, care a trecut [coala aspr`de lupt` pentru libertatea [i independen]a sa, poporul careacorda sprijin conduc`torilor sì.

Iat` unde ducea megalomania lui Stalin. El pierdea cu totulsim]ul realit`]ii, d`dea dovad` de suspiciune, de îngâmfare nunumai fa]` de diferite persoane dinùntrul ]`rii, ci [i fa]` departide [i ]`ri întregi.

Acum ne-am l`murit meticulos în chestiunea cu Iugoslavia[i am g`sit o solu]ie just` care este aprobat` de popoarele atâtale Uniunii Sovietice, cât [i de to]i oamenii muncii din ]`rile dedemocra]ie popular`, de întreaga omenire progresist`.Lichidarea rela]iilor anormale cu Iugoslavia a fost înf`ptuit` îninteresul întregului lag`r al socialismului, în interesul înt`ririip`cii în lumea întreag`.

Trebuie de asemenea s` amintim despre „cazul medicilorsabotori”. (Mi[care în sal`). Propriu zis nu a existat nici un felde „caz” în afar` de declara]ia medicului Tima[uk, care, poatesub influen]a cuiva sau dup` indica]ia cuiva (doar ea a fostcolaboratorul secret al organelor Securit`]ii de Stat), a scris luiStalin o scrisoare, în care a declarat c` medicii, cic`, aplic`metode gre[ite de tratament.

A fost suficient` aceast` scrisoare c`tre Stalin ca el s` tragìmediat concluzii cum c` în Uniunea Sovietic` ar exista medicisabotori [i s` dea indica]ii s` fie arestat un grup de marispeciali[ti ai medicinii sovietice. El singur d`dea indica]ii cums` se fac` ancheta, cum s` fie interoga]i cei aresta]i. El spunea:academicianul Vinogradov s` fie pus în fiare, cutare s` fie

studii/documente

21document 2008 2 (40)

b`tut. Aici asist` delegatul congresului, fostul ministru alSecurit`]ii de stat, tov. Ignatiev. Stalin i-a spus direct:

— Dac` nu vei ob]ine m`rturisirile medicilor, ]i se va tìacapul. (Rumoare de indignare în sal`).

Stalin însu[i îl chema pe judec`torul de instruc]ie, îlinstruia, îi indica metodele de anchet`, iar metodele acesteaerau unice – s` ba]i, s` ba]i, s` ba]i.

Dup` un oarecare timp dup` arestarea medicilor, noi,membrii Biroului Politic, am primit procesele verbale cum`rturisirile medicilor. Dup` ce au fost trimese aceste proceseverbale, Stalin ne-a spus:

— Sunte]i ni[te orbi, ni[te pisoi, ce o s` fie f`r` mine, vapieri ]ara pentru c` nu pute]i s` descoperi]i pe du[mani.

Lucrurile erau aranjate astfel încât nimeni nu aveaposibilitatea s` controleze faptele prin luarea de contact cuoamenii care au f`cut aceste dispozi]ii.

Îns` noi sim]eam c` afacerea cu arestarea medicilor este oafacere necurat`. Pe mul]i din ace[ti oameni îi cuno[teampersonal, ei ne-au tratat. {i când, dup` moartea lui Stalin, amv`zut cum a fost creat acest „caz”, ne-am dat seama c` a fost unfals, de început pân` la sfâr[it.

Acest „caz” ru[inos a fost creat de Stalin, îns` el nu a reu[its`-l duc` pân` la cap`t (a[a cum în]elegea el) [i de aceeamedicii au r`mas în via]`. Acum ei sunt to]i reabilita]i, lucreaz`în acelea[i posturi ca [i înainte, îi trateaz` pe activi[tii dinconducere, inclusiv pe membrii guvernului. Noi le acord`mîncredere deplin` [i ei î[i fac con[tiincios, ca [i înainte, datoriaîn munc`.

În organizarea diferitelor afaceri murdare [i ru[inoase unrol mâr[av l-a jucat du[manul înveterat al partidului nostru,agentul serviciului de spionaj strìn, Beria, care i-a câ[tigatîncrederea lui Stalin prin vicle[ug. Cum a putut acestprovocator s` ajung` la o asemenea situa]ie în partid [i în stat,încât s` devin` prim-loc]iitor al Pre[edintelui Consiliului deMini[tri al Uniunii Sovietice [i membru în Biroul Politic al C.C.-ului? Acum s-a stabilit c` acest tic`los urca sus pe scar` în stattrecând peste numeroase cadavre pe fiecare treapt`.

Au existat oare semnaliz`ri c` Beria este un om vr`jma[partidului? Da, au existat. Înc` în 1937 la plenara C.C.-uluiKaminski, fost comisar al poporului pentru ocrotirea s`n`t`]ii,spunea c` Beria a lucrat în serviciul de spionaj musavatist. Nua apucat s` se termine plenara C.C.-ului c` [i a fost arestatKaminski [i apoi împu[cat. A verificat oare Stalin declara]ia luiKaminski? Nu, pentru c` Stalin îl credea pe Beria [i aceasta erapentru dânsul suficient. [i dac` Stalin îl credea, nimeni nu maiputea s` spun` ceva care s`-i contrazic` p`rerea; cine s-ar fiîncumetat s` obiecteze, acela ar fi suferit destin ca [i Kaminski.

Au existat [i alte semnaliz`ri. Prezint` un interes declara]iatovar`[ului Snegov adresat` Comitetului Central al partidului(este locul s` spunem aci c` nu demult a fost reabilitat, dup` cea stat 17 ani în lag`r). În declara]ia sa el scrie:

„În leg`tur` cu punerea problemei cu privire la reabilitareafostului membru al C.C.-ului, Kartveli[vili-Lavrentiev am datreprezentantului Comitetului Securit`]ii de Stat dispozi]iiam`nun]ite despre rolul lui Beria în reprimarea lui Kartveli[vili[i despre motivele criminale de care s-a c`lùzit Beria.

Socotesc necesar s` restabilesc un fapt important în aceast`chestiune [i s`-l comunic C.C.-ului întrucât am socotit c` estepotrivit s` figureze în documentele de anchet`.

La 30 octombrie 1931, la [edin]a Biroului Organizatoric alC.C.-ului P.C.U.S. [i-a f`cut raportul secretarul Comitetului de]inut al Transcaucaziei, Kartveli[vili. Au asistat to]i membriBiroului Comitetului de ]inut, dintre care am r`mas în via]` eusingur. La aceast` [edin]`, I.V. Stalin, la sfâr[itul cuvânt`riisale, a f`cut propunerea de a se forma un Secretariat alComitetului de }inut din Transcaucazia, din care s` fac` parte:ca prim-secretar Kartveli[vili, al doilea secretar – Beria (pentru

prima dat` în istoria partidului a fost pomenit numele lui Beriaca, candidat la un post de partid), la care Kartveli[vili a declaratîn replic`, pe loc, c` îl cunoa[te bine pe Beria [i de aceea refuz`în mod categoric s` munceasc` cu el. Atunci I.V. Stalin apropus ca chestiunea s` fie l`sat` deschis` [i s` fie hot`rât` încadrul muncii. Peste 2 zile s-a hot`rât promovarea lui Beria înmunca de partid [i plecarea lui Kartveli[vili din Transcaucazia.

Acest lucru pot s`-l confirme tov. Mikoian A.I. [iKaganovici L.M. care au asistat la aceast` [edin]`.

Rela]iile vr`[ma[e între Kartveli[vili [i Beria, care durau demai mul]i ani, erau cunoscute pe larg; izvoarele lor pornesc depe timpul când tov. Sergo muncea în Transcaucazia, întrucâtKartveli[vili era ajutorul apropiat a lui Sergo. Tocmai aceasta aservit ca baz` lui Beria pentru a falsifica „cazul” împotriva luiKartveli[vili.

Este caracteristic c` în aceast` „afacere” Kartveli[vili esteacuzat c` ar fi s`vâr[it un act terorist împotriva lui Beria”.

În actul de acuzare în procesul Beria sunt expuse în modam`nun]it crimele lui.

Îns` trebuie s` amintim câte ceva, cu atât mai mult, cu câteste posibil ca nu to]i delega]ii congresului s` fi citit acestdocument. Aci vreau s` amintesc de reprimarea feroce de c`treBeria a lui Kedrov, Golubev [i mamei adoptive a lui Golubev,Baturina, care au încercat s` aduc` la cuno[tin]a C.C.-uluiactivitatea tr`d`toare a lui Beria. Ei au fost împu[ca]i f`r`judecat`, iar sentin]a a fost ticluit` dup` împu[care, postfactum. Iat` ce scria c`tre Comitetul Central al partidului,tovar`[ul Andreev (tov. Andreev era atunci secretar al C.C.-ului) vechiul comunist tov. Kedrov:

„Din celula lugubr` a închisorii Lefortovo v` implorajutorul. S` auzi]i strig`tul groazei, s` nu trece]i pe lâng` el, s`veni]i în ap`rare, s` ajuta]i s` fie nimicit co[marulinterogatorilor, s` se descopere gre[eala.

Eu suf`r nevinovat. Crede]i-m`. Timpul o va ar`ta. Eu nusunt agent provocator al Ohranei ]ariste. Nu sunt spion, nusunt membru al organiza]iei antisovietice, lucruri de care suntacuzat pe baza declara]iilor calomnioase [i nici un fel de altecrime n-am s`vâr[it niciodat` fa]` de partid [i de patrie. Eu suntun vechi bol[evic nep`tat cu nimic, care am luptat cinstit(aproape) 40 de ani în rândurile partidului pentru binele [ifericirea poporului [...].

Acum judec`torii de instruc]ie m` amenin]` pe mine,b`trân de 62 de ani, cu m`suri [i mai grele [i mai crâncene [imai umilitoare de influen]are fizic`. Ei nu sunt în stare s`-[irecunoasc` gre[eala [i s` recunoasc` [i nelegiuirea [iinadmisibilitatea puterilor lor fa]` de mine. Ei caut` justificarealor, prezentându-m` pe mine ca pe un du[man înrìt, care nu adezarmat, [i insist` asupra între]inerii represiunilor. S` [tieîns` partidul c` sunt nevinovat [i prin nici un fel de m`suri nuse va reu[i a transforma pe un fiu fidel al partidului, care îi estedevotat pân` la moarte, într-un du[man.

Dar nu am alt` ie[ire. Sunt neputincios de a înl`tura noi [igrele lovituri care m` amenin]`.

Totul îns` î[i are limit`. Eu sunt extenuat complet.S`n`tatea-mi este zdruncinat`. For]ele [i energia mea îmi suntepuizate. Deznod`mântul se apropie. S` mor în închisoaresovietic` cu pecetea de tr`d`tor de patrie demn de dispre], cepoate fi mai groaznic pentru un om cinstit. Ce groz`vie! Oam`r`ciune [i o durere nem`rginit` îmi strânge inima! Nu, nu!aceasta nu se va întâmpla, nu trebuie s` se întâmple, strig eu [ipartidul [i guvernul sovietic [i comisarul poporului L.P. Berianu vor admite s`vâr[irea acestei crunte [i ireparabilenedrept`]i.

Sunt convins c` dac` se va cerceta cu calm, cuimpar]ialitate, f`r` înjur`turi resping`toare, f`r` rùtate, f`r`b`taie de joc groaznic`, netemeinicia învinuirilor va fi u[orstabilit`.

studii/documente

22 2 (40) 2008 document

Eu am profunda încredere c` adev`rul[i dreptatea vor triumfa. Am încredere, amîncredere”.

Pe vechiul bol[evic, tov. Kedrov,Colegiul Militar l-a achitat. Cu toateacestea el a fost împu[cat din ordinul luiBeria. (Rumoare de indignare în sal`)

Beria a reprimat în mod crud [i familiatovar`[ului Ordjonikidze. De ce? Pentru cÒrdjonikidze îl împiedica pe Beria s`realizeze inten]iile lui perfide. Beria î[icur`]a calea, izb`vindu-se (sic!) de to]ioamenii care puteau s`-l împiedice.Ordjonikidze era întotdeauna împotriva luiBeria, lucru despre care îi spunea luiStalin. Iat` ce reprezenta Beria.

Comitetul Central al partidului l-ademascat pe Beria curând dup` moartealui Stalin. În urma unei dezbateri juridiceminu]ioase au fost stabilite crimelemonstruoase ale lui Beria [i el a fostîmpu[cat.

Se pune întrebarea de ce Beria, care animicit zeci de mii de activi[ti [i de stat,n-a fost demascat în timpul când trìa Stalin? El n-a fostdemascat mai înainte pentru c` a folosit cu priceperesl`biciunile lui Stalin, a]â]ând în el sim]ul suspiciunii; în toate îif`cea pe plac lui Stalin, ac]iona cu sprijinul lui.

* * *

Tovar`[i!Cultul personalit`]ii a c`p`tat propor]ii atât de monstruoase

în special pentru c` însu[i Stalin încuraja [i sus]inea în tot felulpream`rirea persoanei sale. Aceasta o dovedesc numeroasefapte. Una din cele mai caracteristice manifest`ri ale laudei desine [i lipsei unei modestii elementare la Stalin este editarea„Scurtei biografii” a lui, ap`rut` în 1948.

Aceast` carte este expresia cea mai de[`n]ate lingu[iri,modelul diviniz`rii omului, al transform`rii lui într-un în]eleptinfailibil, în cel „mai mare conduc`tor” [i „neîntrecutcomandant de o[ti al tuturor timpurilor [i popoarelor”. N-aumai existat alte cuvinte pentru a lùda [i mai mult rolul luiStalin.

Nu este necesar de a cita caracteristicile lingu[itoare de-]iprovoac` scârba, care sunt îngr`m`dite în aceast` carte unapeste alta. Trebuie numai s` stabilim c` ele au fost aprobate [iredactate personal de Stalin, iar unele dintre ele au fost scrisecu mâna lui proprie în macheta c`r]ii.

Ce a socotit dar Stalin necesar s` înscrie în aceast` carte?Cùta el, poate, s` modereze ardoarea lingu[irii autorilor„Biografiei scurte” a lui? Nu. El a accentuat tocmai acelepasaje, unde lùdarea meritelor lui i se p`rea insuficient`.

Iat` câteva caracteristici ale activit`]ii lui Stalin, scrise deîns`[i mâna lui Stalin:

„În aceast` lupt` împotriva scepticilor [i capitulan]ilor,împotriva tro]ki[tilor [i zinovievi[tilor, împotriva buharni[tilor[i kamenevi[tilor, s-a închegat definitiv, dup` ie[irea lui Lenindin rândul lupt`torilor, acel sâmbure conduc`tor al partiduluinostru [...]. care a salvgardat marele steag al lui Lenin, a strânspartidul în jurul preceptelor lui Lenin [i a condus poporulsovietic pe drumul larg al industrializ`rii ]`rii [i al colectiviz`riiagriculturii. Conduc`torul acestui sâmbure [i for]aconduc`toare în partid [i stat a fost tov. Stalin”.

{i acest lucru îl scrie îns`[i Stalin! Mai departe el adùga:„Îndeplinind cu mìestrie sarcinile de conduc`tor al

partidului [i poporului, având sprijinul deplin al poporuluisovietic, Stalin nu admitea în activitatea sa îns` nici umbr` deînfrângere, înfruntare, autoadmira]ie”.

Unde [i când a putut vreun frunta[ s` se prosl`veasc` astfelpe sine îns`[i? Oare este acest lucru demn de un frunta[ de tipmarxist-leninist? Nu. Tocmai împotriva acestui lucru se ridicaucu hot`râre Marx [i Engels. Tocmai acest lucru era condamnatcu hot`râre de Vladimir Ilici Lenin.

În macheta c`r]ii erau astfel de fraze: „Stalin este Leninast`zi”. Aceast` fraz` i s-a p`rut v`dit insuficient` [i Stalin cumâna proprie o transform` în felul urm`tor:

„Stalin este conduc`torul demn al operei lui Lenin, sauprecum se spune la noi în partid, Stalin este Lenin ast`zi”.

Am putea s` aducem multe caracteristici de laud` de sinede acest fel care au fost introduse în macheta c`r]ii cu mâna luiStalin. În special, el nu cru]a laude la adresa sa cu privire lageniul sù militar, a talentelor sale de comandant de o[ti.

Îmi voi permite s` citez înc` o adùgire f`cut` de Stalin cuprivire la geniul militar stalinist:

„Tov. Stalin – scrie el – a dezvoltat mai departe [tiin]amilitar` sovietic` înaintat`. Tov. Stalin a elaborat, teze cuprivire la factorii permanen]i care decid soarta r`zboiului, cuprivire la ap`rarea activ` [i legile contraofensivei [i ofensivei,cu privire la ac]iunile coordonate ale genurilor de trupe [i detehnic` militar` în condi]ii moderne de r`zboi, cu privire larolul maselor mari de tancuri [i avia]ie în r`zboiul modern, cuprivire la artilerie ca la cel mai puternic gen de trup`. Îndiferitele etape ale r`zboiului geniul stalinist g`sea solu]ii justecare ]ineau cont pe deplin de particularit`]ile situa]iei”.(Mi[care în sal`)

Mai departe, însu[i Stalin scrie:„Arta militar` stalinist` s-a manifestat atât în ap`rare, cât [i

în ofensiv`. Cu o perspicacitate genial` tov. Stalin descifraplanurile du[manului [i le contracara. În b`t`liile în care tov.Stalin a condus trupele sovietice sunt întruchipate modeleleremarcabile ale artei operative militare”.

A[a era prosl`vit Stalin drept comandant de o[ti. Dar dec`tre cine? De însu[i Stalin, care de data aceasta nu mai ap`reaîn rol de comandant de o[ti, ci în rol de autor, redactor, de unuldin autorii principali ai biografiei sale lùd`roase.

Acestea sunt faptele, tovar`[i. Trebuie s` spunem de-adreptul c` acestea sunt fapte ru[inoase.

Înc` un fapt din aceea[i scurt` biografie a lui Stalin. Se [tie

studii/documente

23document 2008 2 (40)

Beria, Malenkov, Stalin [i Molotov (\n prim plan, de la st#nga la dreapta). |n aceast` imagine, la funeraliile lui Kalinin, \n 1946.

c` la elaborarea „Cursului scurt de istorie a PartiduluiComunist (bol[evic) al Uniunii Sovietice” a lucrat o comisie aComitetului Central. Aceast` oper`, e locul s` spunem aci, deasemenea foarte îmbibat` de cultul personalit`]ii, era elaborat`de un anumit colectiv de autori. Aceast` situa]ie a fost oglindit`în macheta „Scurtei biografii” a lui Stalin în urm`toareaformulare:

„Comisia Comitetului Central al P.C.(b)U.S. subconducerea tov. Stalin [i cu participarea lui personal` cea maiactiv` alc`tuie[te «Cursul scurt de istorie al PartiduluiComunist (bol[evic) al Uniunii Sovietice»”.

Îns` aceast` formulare n-a mai putut s`-l satisfac` pe Stalin[i, în „Scurta biografie” editat`, acest pasaj a fost înlocuit cuurm`toarea tez`:

„În 1938 a ap`rut cartea «Istoria P.C.(b)U.S. Cursul scurt»scris` de tov. Stalin [i aprobat` de Comisia C.C. alP.C.(b)U.S.”. Ce se poate spune mai mult? (Înviorare în sal`).

Precum vede]i a intervenit o transformare uimitoare aoperei create de un colectiv, într-o carte scris` de Stalin. Nu enevoie s` spunem cum [i de ce a intervenit o asemeneatransformare.

Se na[te o întrebare legitim`: dac` Stalin este autorulacestei c`r]i, de ce i-a trebuit s` prosl`veasc` a[a personalitatealui Stalin [i, de fapt, întreaga perioad` de dup` Octombrie aistoriei gloriosului nostru Partid Comunist s-o transformenumai într-un fond al ac]iunilor „geniului stalinist”?

Oare [i-au g`sit în aceast` carte o oglindire demn`sfor]`rilor partidului pentru transformarea socialist` a ]`rii,construirea societ`]ii socialiste, industrializarea [icolectivizarea ]`rii [i alte m`suri, înf`ptuite de partid, caremerge ferm pe drumul trasat de Lenin? Acolo se vorbe[te înspecial despre Stalin, despre cuvânt`rile lui, despre rapoartelelui. Totul, f`r` nici o excep]ie, este legat de numele lui.

{i atunci când însu[i Stalin declar` c` tocmai el a scris„Cursul scurt de istorie a P.C.(b)U.S.”, aceasta nu poate s`provoace cel pu]in mirare [i nedumerire. Oare poate unmarxist-leninist s` scrie a[a ceva despre sine însu[i, prosl`vindpân` în ceruri cultul propriei personalit`]i?

Sau s` lu`m chestiunea Premiilor Staliniste. (Mi[care însal`) Nici m`car ]arii nu instituiau asemenea premii c`rora s`le dea numele lor.

Însu[i Stalin a recunoscut c` este cel mai bun textulImnului de Stat al Uniunii Sovietice, în care nu exist` nici uncuvânt despre Partidul Comunist, dar în schimb existùrm`toarea prosl`vire f`r` precedent a lui Stalin:

„Imbold ne-a fost Stalin în munc` [i-n lupt`,Poporului fii credincio[i ne-a crescut”.În aceste strofe ale imnului, întreaga activitate uria[`

educatoare, îndrum`toare [i inspiratoare a marelui partidleninist este atribuit` numai lui Stalin. Aceasta este, desigur, oabatere v`dit` de la marxism-leninism, o mic[orare [i ominimalizare v`dit` a rolului partidului. Trebuie spus, pentrucuno[tin]a dumneavoastr`, c` Prezidiul C.C.-ului a [i adoptat ohot`râre cu privire la alc`tuirea unui nou text al imnului carereflect` rolul poporului, rolul partidului. (Aplauze furtunoase [iîndelungate)

Oare f`r` avizul lui Stalin numele lui ar fi fost atribuitmultor întreprinderi mari [i ora[e. Oare f`r` avizul lui ar fi fostridicat` în întreaga ]ar` monumente ale lui Stalin, aceste„monumente” ridicate pe timpul când înc` trìa? Dar este unfapt c` însu[i Stalin, la 2 iulie 1951, a semnat DeciziaConsiliului de Mini[tri al U.R.S.S., în care se prevedea în`l]areape Canalul Volga-Don a unei sculpturi memorabile,reprezentându-l pe Stalin, iar la 4 septembrie al aceluia[i an adat dispozi]ia de a se furniza 33 tone de cupru pentruconstruirea acestui monument. Cine a fost în apropiere deStalingrad, a v`zut ce statuie se înal]` acolo [i înc` într-un loc

unde vin pu]ini oameni. Iar pentru construirea ei au fostcheltuite multe mijloace [i acest lucru s-a f`cut într-un timpcând oamenii no[tri din aceste raioane, dup` r`zboi, mai trìauîn bordeie. Judeca]i singuri, avea oare dreptate Stalin cândscria în biografia sa c` el „nu admite în activitatea sa nici urm`de îngâmfare, înfumurare, autoadmira]ie”?

Totodat`, Stalin manifesta lips` de respect fa]` de memorialui Lenin. Nu era întâmpl`tor c` Palatul Sovietelor camonument al lui Vladimir Ilici, cu privire la construirea c`ruiaa fost adoptat` o hot`râre acum 30 de ani în urm`, n-a fostconstruit [i chestiunea construirii lui se amâna mereu [i sed`dea uit`rii. Trebuie s` îndrept`m aceast` situa]ie [i s`ridic`m monumentul acesta a lui Vladimir Ilici Lenin. (Aplauzefurtunoase [i îndelungate)

Nu putem s` nu amintim [i despre hot`rârea guvernuluisovietic, din 14 august 1925, „Despre instituirea premiilor V. I.Lenin pentru lucr`ri [tiin]ifice”. Aceast` hot`râre a fostpublicat` în pres`, îns` pân` acum nu exist` premii Lenin.Acest lucru trebuie de asemenea îndreptat. (Aplauzefurtunoase [i îndelungate)

În timpul când trìa Stalin, datorit` metodelor cunoscute,despre care am vorbit deja, citând faptele care arat` cum sescria fie [i „Scurta biografie a lui Stalin”, toate evenimenteleerau tratate în a[a fel ca [i cum Lenin ar fi jucat un rol secundarchiar în înf`ptuirea Revolu]iei Socialiste din Octombrie. Înmulte filme [i opere literare chipul lui Lenin este tratat nejust,este inadmisibil minimalizat.

Lui Stalin îi pl`cea foarte mult s` vad` filmul „Neuitatul an1919”, unde el este înf`]i[at stând pe scara unui tren blindat [iaproape lovind cu sabia în du[mani. S`-l l`s`m pe KlimentEfremovici, scumpul nostru prieten, s`-[i fac` curaj [i s` scrieadev`rul despre Stalin, doar el [tie cum lupta Stalin. Desigur, îie greu tovar`[ului Voro[ilov s` înceap` acest lucru, dar ar fibine s-o fac`. Aceasta va fi aprobat` de to]i, de popor [i departid [i nepo]ii îi vor mul]umi pentru aceasta. (Aplauzeîndelungate)

În tratarea evenimentelor legate de Revolu]ia dinOctombrie [i de r`zboiul civil, într-o serie de cazuri lucrurileerau înf`]i[ate în a[a fel ca [i cum rolul principal îi apar]ineapeste tot lui Stalin, c` peste tot el sugera lui Lenin cum [i cetrebuie f`cut. Dar aceasta este o calomnie la adresa lui Lenin!(Aplauze îndelungate)

Nu voi p`c`tui, probabil, împotriva adev`rului, dar voispune c` 99% din cei prezen]i aici au cunoscut [i au auzit pu]inedespre Stalin pân` în 1924, iar pe Lenin toat` lumea îl cuno[teaîn ]ar`, tot partidul îl cuno[tea, tot poporul îl cuno[tea de la micla mare. (Aplauze furtunoase [i îndelungate).

Toate aceste lucruri trebuie revizuite cu hot`râre, ca s`-[ig`seasc` o oglindire just` în istorie, literatur`, opere de art`,rolul lui V.I. Lenin, [precum [i] m`rea]a oper` a partiduluinostru comunist [i a poporului sovietic, popor creator.(Aplauze).

Tovar`[i! Cultul personalit`]ii a contribuit la r`spândirea înconstruc]ia de partid [i în activitatea economic` a unor metodevicioase, a dat na[tere la c`lc`ri grosolane ale democra]ieiinterne în partid [i ale democra]iei sovietice, la metode puradministrative, la tot felul de denatur`ri, la cocolo[irealipsurilor, la înfrumuse]area realit`]ii. Au ap`rut la noi nu pu]inilingì, mistificatori, dintre cei care cânt` osanale.

Nu se poate s` nu se vad` [i faptul c` în urma numeroaselorarest`ri ale activi[tilor de partid, de stat [i din economie, multecadre ale noastre au început s` munceasc` cu nesiguran]`,uitându-se înapoi, au început s` se team` de tot ce este nou, s`se fereasc` de propria lor umbr`, au început s` dea dovad` demai pu]in` ini]iativ` în munc`.

Sau lua]i hot`rârile organelor de partid [i de stat. Ele auînceput s` fie alc`tuite dup` un [ablon, deseori f`r` a se ]ine

studii/documente

24 2 (40) 2008 document

cont de situa]ia concret`. Lucrurile au ajuns pân` acolo încâtcuvânt`rile activi[tilor de partid [i din alte domenii, chiar [i la[edin]ele, consf`tuirile cele mai mici [i în orice chestiuni s` fie]inute dup` fi]uici. Toate acestea d`deau na[terea pericoluluis` se dea un caracter cazon muncii de partid [i de stat, s` fiebirocratizat aparatul.

Ruperea lui Stalin de via]`, necunoa[terea situa]iei reale dec`tre el, se poate ar`ta în mod evident din exemplul conduceriiagriculturii.

To]i cei ce se interesau cât de cât de situa]ia din ]ar`,vedeau starea grea a agriculturii, iar Stalin nu observa acestlucru. Am vorbit noi despre aceasta lui Stalin? Da, am vorbit,îns` el nu ne sus]inea. Pentru ce s-a întâmplat aceasta?

Pentru c` Stalin nu pleca nicìeri pe teren, nu se întâlnea cumuncitorii [i colhoznicii [i nu cuno[tea adev`rata situa]ie de peteren.

El studia ]ara [i agricultura numai dup` filme. Ori, filmeleînfrumuse]au situa]ia din agricultur`. Via]a colhoznic` în maimulte filme era zugr`vit` în a[a fel, c` masele cr`pau din cauzaabunden]ei de curcani [i gâ[te de bun` seam`, Stalin credea cà[a este în realitate.

Vladimir Ilici Lenin altfel privea via]a. El era tot timpulstrâns legat cu poporul; el primea pe delega]ii ]`rani, adeseorilua cuvântul în fabrici [i uzine, pleca la ]ar`, st`tea de vorb` cu]`ranii.

Stalin s-a izolat de popor, el nu pleca nicìeri. {i a[a acontinuat zeci de ani. Ultima lui plecare la ]ar` a avut loc înianuarie 1928, când a plecat în Siberia în chestiunea strângeriicotelor. De unde putea el atunci s` cunoasc` situa]ia la ]ar`?

{i atunci când, într-o convorbire, i s-a spus lui Stalin c`situa]ia din agricultur` este grea, în special c` lucrurile stauprost în ]ar` cu produc]ia c`rnii [i altor produse animale, a fostconstituit` o comisie, care a fost îns`rcinat` cu preg`tirea unuiproiect de hot`râre „Despre m`surile dezvolt`rii continue acre[terii vitelor în colhozuri [i sovhozuri”. Noi am elaborat unastfel de proiect.

Desigur, propunerile noastre de atunci n-au cuprins toateposibilit`]ile, îns` au fost trasate cìle pentru avântul cre[teriivitelor în sectorul social. Se propunea atunci a se majorapre]urile produselor animale colectate, spre a ridicacointeresarea material` a colhoznicilor, a lucr`torilor S.M.T-urilor [i sovhozurilor în dezvoltarea cre[terii vitelor. Îns`proiectul elaborat de noi n-a fost adoptat, iar în februarie 1953a fost pus la o parte.

Ceva mai mult. La examinarea acestui proiect, Stalin a f`cutpropunerea de a se majora impozitul pe colhozuri [i colhoznicicu înc` 40 miliarde de ruble, deoarece, dup` p`rerea lui, ]`raniitrìesc bogat [i, vânzând numai o gìn`, colhoznicul poate sàchite complet impozitul de stat.

Gândi]i-v` numai, ce însemna aceasta? Doar 40.000.000.000de ruble este o sum` pe care ]`ranii nu o primeau pentru toateprodusele pe care le predau. În anul 1952, de exemplu,colhozurile [i colhoznicii au primit pentru toat` produc]iapredat` [i vândut` statului 26.280.000 de ruble.

Aceast` propunere a lui Stalin se baza oare pe oarecaredate? Desigur c` nu. În asemenea cazuri, faptele [i cifrele nu-linteresau. Dac` a[a a spus Stalin, înseamn` c` a[a este, doar eleste un „geniu”, iar geniul nu are nevoie s` socoteasc`, îi esteîndeajuns s` se uite ca s` stabileasc` totul a[a cum trebuie s`fie. El [i-a spus cuvântul, apoi to]i trebuie s` repete dup` dânsulcele spuse de el [i s` admire în]elepciunea lui.

Dar ce era în]elept în propunerea de a se majora impozitulagricol cu 40 miliarde de ruble? Absolut nimic, deoareceaceast` propunere pornea nu de la o apreciere real` a realit`]ii,ci din închipuirile fantastice ale unui omrupt de via]`.

Ast`zi am început, pu]in câte pu]in, s`

ie[im din situa]ia grea din agricultur`. Cuvânt`rile delega]ilorCongresului al XX-lea al partidului ne bucur` pe fiecare din noi,atunci când mul]i delega]i spun c` exist` toate condi]iile pentrua îndeplini sarcinile celui de-al VI-lea plan cincinal în domeniulproduc]iei produselor principale animale nu în decurs de 5 ani,ci în decurs de 2-3 ani. Suntem siguri c` sarcinile nouluicincinal vor fi îndeplinite cu succes. (Aplauze îndelungate)

** *

Tovar`[i!Atunci când ne ridic`m acum cu vehemen]` asupra cultului

personalit`]ii, care în timpul când trìa Stalin a c`p`tat o larg`r`spândire [i vorbim de numeroase fenomene negative,generate de acest cult strìn spiritului marxim-leninismului, launii oameni poate s` se nasc` întrebarea: cum a[a, doar Stalina stat în fruntea partidului [i a ]`rii 30 de ani, au fost ob]inutevictorii mari, oare putem s` neg`m acest lucru? Eu socotesc cà[a pot pune chestiunea numai oamenii orbi]i [i hipnotiza]iiremediabil de cultul personalit`]ii, oameni care nu în]elegesen]a revolu]iei [i a statului sovietic, nu în]eleg, în chipleninist, rolul partidului [i al poporului în dezvoltarea societ`]iisovietice.

studii/documente

25document 2008 2 (40)

Pictur` de propagand` sovietic` reprezent#ndu-l pe Iosif Stalincitind din „operele” lui V.I. Lenin

Revolu]ia socialist` a fost s`vâr[it` de clasa muncitoare, înalian]` cu ]`r`nimea s`rac` [i cu sprijinul ]`r`nimii mijloca[`, afost s`vâr[it` de popor, condus de Partidul Bol[evic. Marelemerit a lui Lenin const` în faptul c` el a creat un partid de luptàl clasei muncitoare, l-a înarmat cu în]elegerea marxist` alegilor dezvolt`rii sociale, cu înv`]`tura despre victoriaproletariatului împotriva capitalismului, el a c`lit partidul înfocul b`t`liilor revolu]ionare ale maselor populare. În cursulacestei lupte, partidul a ap`rat cu consecven]` intereselepoporului, a devenit conduc`torul lui încercat, a adus peoamenii muncii la putere, la crearea celui dintâi stat socialistdin lume.

V` aminti]i bine cuvintele leniniste în]elepte cu privire laaceea c` Statul Sovietic este puternic prin con[tiin]a maselor,c` istoria este f`cut` acum de milioane [i zeci de milioane deoameni.

Victoriile noastre istorice noi le dator`m munciiorganizatorice a partidului, a numeroaselor lui organiza]iilocale, muncii pline de abnega]ie a marelui nostru popor.Aceste victorii sunt rezultatul activit`]ii uria[e a poporului [i apartidului în întregime, ele nu sunt deloc rodul numaiconducerii lui Stalin, precum s-a încercat s` se reprezinte acestlucru în perioada înfloririi cultului personalit`]ii.

Dac` abord`m în mod marxist-leninist esen]a acesteiprobleme, trebuie s` declar`m cu toat` sinceritatea c` practicaconducerii a[a cum s-a format ea în ultimii ani ai vie]ii lui Stalin,a devenit o frân` serioas` în calea dezvolt`rii societ`]iisovietice.

Timp de mai multe luni Stalin nu examina multe problemefoarte importante [i urgente privind via]a partidului [i a ]`rii.Atunci când la conducere era Stalin, rela]iile noastre pa[nice cualte ]`ri erau amenin]ate, deoarece hot`rârile unipersonaleputeau provocau mari complica]ii.

În ultimii ani, când ne-am eliberat de practica vicioas` acultului personalit`]ii [i am trasat o serie de m`suri îndomeniul politicii interne [i externe, to]i v`d c` literalmentesub ochii no[tri cre[te activitatea, se dezvolt` ini]iativacreatoare a maselor largi ale celor ce muncesc. Cât debinef`c`tor începe s` se resimt` acest lucru asupra rezultatelorconstruc]iei noastre economice [i culturale. (Aplauze)

Unii tovar`[i pot s` pun` întrebarea: unde erau membriiBiroului Politic al C.C.-ului, de ce nu s-au ridicat ei la timpîmpotriva cultului personalit`]ii [i fac acest lucru abia înultimul timp?

Înainte de toate trebuie avut în vedere c` membrii BirouluiPolitic priveau aceste chestiuni în mod diferit în diferiteperioade. La început mul]i din ei îl sprijineau activ pe Stalin,pentru c` Stalin era unul din cei mai puternici marxi[ti [i logicalui, t`ria [i voin]a lui exercitau o mare influen]` asupracadrelor, asupra muncii partidului.

Se [tie c` dup` moartea lui V.I.Lenin, mai ales în primii ani,Stalin lupta activ pentru leninism, împotriva acelora caredenaturau înv`]`tura leninist`, împotriva du[manilor ei.Pornind de la înv`]`tura leninist`, partidul, în frunte cuComitetul sù Central, a desf`[urat o mare munc` pentruindustrializarea socialist` a ]`rii, colectivizarea agriculturii,înf`ptuirea revolu]iei culturale. În acel timp, Stalin a câ[tigatpopularitate, simpatie [i sprijin. Partidul a trebuit s` duc` luptaîmpotriva acelora care au încercat s` abat` ]ara de la singuruldrum just, drumul leninist trotki[ti, zinovievi[ti [i oportuni[tide dreapta, na]ionali[ti burghezi. Aceast` lupt` a fost necesar`.Îns` ulterior, Stalin, f`când tot mai mult abuz de putere, aînceput s` reprime pe frunta[ii de vaz` ai partidului [i statului,s` aplice metode teroriste împotriva oamenilor cinsti]i.

Precum s-a mai spus, tocmai a[a a procedat Stalin cufrunta[ii de vaz` ai partidului [i statului nostru: Kosior,Rudzutak, Eihe, Postî[ev [i mul]i al]ii.

Încerc`rile de a se ridica împotriva b`nuielilor [iînvinuirilor neîntemeiate duceau pân` acolo, c` cel careprotesta era supus represiunilor. În aceast` privin]` estecaracteristic` istoria cu tov. Postî[ev.

Într-o convorbire, când Stalin a manifestat nemul]umire laadresa lui Posti[ov i-a pus întrebarea:

— Cine e[ti d-ta?Po[ti[ov a declarat ferm [i cu accentul propriu lui:— Sunt bol[evic, tovar`[e Stalin, bol[evic!Aceast` declara]ie a fost apreciat` la început ca un semn de

nerespect fa]` de Lenin, apoi ca un act dùn`tor, [i mai târziu aadus la nimicirea lui Postî[ev, care a fost declarat f`r` nici untemei „du[man al poporului”.

S-a creat o a[a situa]ie, care îl punea pe orice membru alBiroului Politic într-o situa]ie extrem de grea. Dac` mai ]inemcont [i de faptul c` în ultimii ani plenarele C.C. al partidului defapt nu se convocau, iar [edin]ele Biroului Politic se ]ineau dela un caz la altul, devine de în]eles cât de greu îi venea vreunuimembru al Biroului Politic s` se pronun]e împotriva cut`reisau cut`rei m`suri nedrepte sau nejuste, împotriva gre[elilor [ilipsurilor v`dite în practica conducerii. Precum s-a mai ar`tat,multe hot`râri erau adoptate unipersonal sau prin consult`ri încerc, f`r` a fi discutate în colectiv.

Toat` lumea cunoa[te soarta tragic` a membrului BirouluiPolitic, tov. Vosnesenski, care a devenit jertfa represiunilor dinpartea lui Stalin. Este caracteristic` hot`rârea cu privire lascoaterea lui din componen]a Biroului Politic nu s-a discutatnicìeri, ci a fost adoptat` prin consult`ri în cerc. Tot princonsult`ri în cerc au fost adoptate hot`râri cu privire laeliberarea din posturile lor pe tovar`[ii Kuzne]ov [i Rodionov.

Se mic[ora serios rolul Biroului Politic al C.C.-ului, sedezorganizeaz` activitatea lui prin crearea a[a-numitelor grupede câte „5”, „6”, „7”, „9”. Iat`, de exemplu, hot`rârea BirouluiPolitic din 3 octombrie 1946:

„Propunerea tov. Stalin1. A îns`rcina Comisia pentru Afacerile Externe de pe lâng`

Biroul Politic (grupul de 6) ca al`turi de chestiunile de politicèxtern`, s` se ocupe de asemenea pe viitor [i de chestiunileconstruc]iei interne [i politicii interne.

2. A completa componen]a grupului de 6 cu pre[edinteleComitetului de Stat al Planific`rii U.R.S.S., tov. Voznesenski, [ia numi pe viitor acest grup de 6, grup de 7.

Secretar al C.C.-ului - I. Stalin” Ce fel de terminologie de cartofor este aceasta? (Râsete în

sal`) Este clar c`, crearea unor astfel de comisii – „grupe de 5,de 6, de 7 [i de 9” în sânul Biroului Politic submina principiulconducerii colective. Reie[ea c` unii membri ai Biroului Politicerau înl`tura]i în felul acesta de la solu]ionarea problemelorcelor mai importante.

Tovar`[i! Pentru a nu repeta gre[elile trecutului, ComitetulCentral se ridic` cu hot`râre împotriva cultului personalit`]ii.Noi socotim c` Stalin era pream`rit la extrem. Nu încapeîndoial` c` în trecut Stalin a avut mari merite fa]` de partid,clas` muncitoare [i mi[care muncitoreasc` interna]ional`.

Problema se complic` prin aceea c` toate acestea desprecare s-a vorbit mai sus au fost s`vâr[ite pe timpul când trìaStalin, sub conducerea lui, cu consim]`mântul lui, el fiindconvins c` toate acestea sunt necesare pentru ap`rareaintereselor oamenilor muncii împotriva uneltirilor du[manilor[i atacurilor lag`rului imperialist. Toate acestea le privea de pepozi]iile ap`r`rii intereselor clasei muncitoare, intereselorpoporului muncitor, intereselor victoriei socialismului [i acomunismului. Nu se poate spune c` acestea erau ale unuidespot. El socotea c` a[a trebuie f`cut în interesul partidului, aloamenilor muncii, în interesul ap`r`rii cuceririlor revolu]iei.Aceasta este o adev`rat` tragedie!

studii/documente

26 2 (40) 2008 document

Tovar`[i! Lenin a subliniat, nu o dat`, c` modestia este ocalitate inalienabil` a unui adev`rat bol[evic. Însu[i Lenin a fostîntruchiparea vie a celei mai mari modestii. Nu se poate spunec` în aceast` privin]` noi urm`m întotdeauna exemplul leninist.E destul s` spunem c` numeroaselor ora[e, fabrici [i uzine,colhozuri [i sovhozuri, institu]ii sovietice [i institu]ii de cultur`c`rora li s-a dat la noi dreptul, de parc` ar fi o proprietateprivat`, de a purta numele cut`ror sau cut`ror frunta[i de stat[i de partid care mai sunt în via]` [i în plin` înflorire. Mul]idintre noi suntem complici în ceea ce prive[te atribuireanumelor noastre diferitelor ora[e, raioane, întreprinderi,colhozuri. Lucrul acesta trebuie îndreptat. (Aplauze)

Dar acest lucru trebuie f`cut cu pricepere, f`r` grab`.Comitetul Central va discuta aceast` chestiune, o va l`muribine, pentru a nu admite aci nici un fel de gre[eli [i deexager`ri. Îmi aduc aminte cum s-a aflat în Ucraina desprearestarea lui Kosior. Postul de radio din Kiev de obicei începeaemisiunile sale în felul urm`tor: „Vorbe[te postul de radioKosior”. Într-o zi emisiunile au început f`r` a se fi pomenitnumele lui Kosior. {i to]i au în]eles c` s-a întâmplat ceva cuKosior, c` el a fost, probabil arestat.

A[a încât noi vom începe peste tot s` scoatem firmele [i s`schimb`m denumirile. Oamenii pot s` cread` c` s-a întâmplatceva, c`, probabil, au fost aresta]i acei tovar`[i ai c`ror nume lepoart` întreprinderile, colhozurile sau ora[ele. (Înviorare însal`)

Prin ce se m`soar` la noi autoritatea [i importan]a cut`ruisau cut`rui conduc`tor? Prin aceea c` numele lui îl poartàtâtea ora[e, uzine [i fabrici, atâtea colhozuri [i sovhozuri? Nueste timpul oare s` termin`m cu aceast` „proprietate privat`” [is` înf`ptuim „na]ionalizarea” fabricilor [i uzinelor, colhozurilor[i sovhozurilor. (Râsete, aplauze. Strig`te: „Just!”). Aceasta vafi în folosul cauzei noastre. Cultul personalit`]ii se resimte doar[i în asemenea fapte.

Trebuie cu toat` seriozitatea s` privim chestiunea cultuluipersonalit`]ii. Aceast` chestiune nu putem s-o scoatem dincolode limitele partidului [i cu atât mai pu]in în pres`. Tocmai deaceea o raport`m la [edin]a închis` a Congresului. Trebuie s`cunoa[tem m`sura, nu aliment`m pe du[mani, s` nudescoperim în fa]a lor pl`gile noastre. Eu cred c` delega]iiCongresului vor în]elege just [i vor aprecia just toate acestem`suri. (Aplauze furtunoase)

Tovar`[i! Trebuie s` demasc`m cu hot`râre, odat` pentrutotdeauna cultul personalit`]ii, s` tragem concluziile cuveniteatât în domeniul ideologic-teoretic, cât [i în domeniul munciipractice.

Pentru aceasta este necesar:1. În primul rând s` condamn` [i s` dezr`d`cin`m în mod

bol[evic cultul personalit`]ii, ca fiind strìn spiritului marxim-leninismului [i incompatibil cu principiile conducerii de partid[i cu normele vie]ii de partid, s` ducem o lupt` necru]`toareîmpotriva oric`ror încerc`ri de a-l rena[te sub o form` sau alta.

2. S` restabilim [i s` aplic`m cu consecven]`, în întreaganoastr` munc` ideologic`, tezele foarte importante aleînv`]`turii marxist-leniniste despre popor – creator al istoriei,creator al tuturor bog`]iilor materiale [i spirituale ale omenirii– despre rolul hot`râtor al partidului marxist în lupta

revolu]ionar` pentru transformarea societ`]ii, pentru victoriacomunismului.

3. În leg`tur` cu aceasta avem de f`cut o mare munc`[pentru] ca, de pe pozi]iile marxism-leninismului, s` examin`mîn mod critic [i s` îndrept`m concep]iile gre[ite care au primito larg` r`spândire, condi]ii legate de cultul personalit`]ii, dindomeniul [tiin]ei, istoriei, filozofice, economice [i altor [tiin]e,cât [i în domeniul literaturii [i artei. În particular, este necesarca în timpul apropiat (sic!) s` desf`[ur`m munca pentrualc`tuirea unui manual marxist de istorie a partidului nostru,întocmit cu obiectivitate [tiin]ific`, cât [i a manualelor deistorie a societ`]ii sovietice, a c`r]ilor de istorie a r`zboiuluicivil [i a Marelui R`zboi pentru Ap`rarea Patriei.

În al doilea rând, s` continu`m cu consecven]` [iperseveren]` munca desf`[urat` în ultimii ani de ComitetulCentral al partidului pentru respectarea cea mai strict` în toateorganiza]iile de partid, de sus pân` jos, a principiilor leninistede conducere colectiv`, respectarea normelor vie]ii de partid,consfin]ite de Statutul partidului nostru, pentru desf`[urareacriticii [i autocriticii.

În al treilea rând, s` restabilim complet principiile leninisteale democratismului sovietic socialist, care [i-au g`sit expresiaîn Constitu]ia Uniunii Sovietice, s` ducem lupta împotrivaarbitrarului persoanelor care fac abuz de putere. Este necesara îndrepta pân` la cap`t c`lc`rile legalit`]ii socialisterevolu]ionare, care s-au acumulat în decursul perioadeiîndelungate ca urmare a consecin]elor negative ale cultuluipersonalit`]ii.

Tovar`[i !Congresul al XX-lea al partidului Comunist al Uniunii

Sovietice a demonstrat cu o nou` t`rie unitatea neclintit` apartidului nostru, unirea lui în jurul Comitetului sù Central,hot`rârea lui de a îndeplini marile sarcini ale construc]ieicomuniste. (Aplauze furtunoase) Iar faptul, c` punem acum, întoat` amploarea lor, problemele principiale cu privire labiruirea cultului personalit`]ii, strìn marxism-leninismului, [ila lichidarea urm`rilor grave generate de el, arat` marea for]`moral` [i politic` a partidului nostru. (Aplauze îndelungate)

Avem toat` siguran]a c` Partidul nostru, înarmat cuhot`rârile istorice ale Congresului al XX-lea, va conducepoporul sovietic pe drumul leninist spre noi succese, spre noivictorii. (Aplauze furtunoase [i îndelungate)

Trìasc` steagul victorios al partidului nostru – leninismul !(Aplauze furtunoase [i îndelungate, trecând în ova]ii. Toat` salase scoal` în picioare)

studii/documente

27document 2008 2 (40)

The document presented is very important for Soviet Union history and not only for that. Reading very carefully this reportmakes us to reflect over the political leaders declarations. Is that a new man really a change or is a continuation under a newface of the same ideals?

Personality cult - the reverse of the medal

ela]iile româno-britanice au înregistrat în cursul luniiiunie 1924 un episod nou, marcat de vizita amiraluluiBeatty în România, în calitatea sa oficial` de „prim lord

al m`rii”. Printre altele, programul vizitei a cuprins [i un voiajpe Dun`re cu vaporul „Traian” pân` la Por]ile de Fier [iCataracte. La Turnu Severin, dup` un prânz servit pecomanda vasului, a avut loc o discu]ie între amiralul englez [iprim-ministrul României, Ion I.C. Br`tianu, la care a asistat [iata[atul militar naval român la Londra, c`pitan-comandor,adjutant onorific, Gheorghe I. Niculescu.Discu]ia s-a purtat în jurul analizeiposibilit`]ii ca partea român` s` asigure unad`post adecvat pentru unele nave militarebritanice, în cazul unei eventuale prezen]ea acestora în Marea Neagr`. Din punctul devedere al amiralului britanic, portulConstan]a nu corespundea unei asemeneacerin]e.

Ini]iativa fiind lansat`, a trebuit s` maitreac` câ]iva ani pân` la începereaîntocmirii concrete a unor studii despecialitate. Tocmai în toamna anului 1929,în scopul analizei pe teren a posibilit`]iloroferite de litoralul român în vederea materializ`rii practice acelor discutate, a venit în ]ar`, la invita]ia guvernului român [icu acordul Amiralit`]ii britanice, amiralul Reginald G.Henderson. Momentul invit`rii acestuia în ]ar`, din punct devedere politic pentru partea britanic`, nu a fost cel mai bineales de c`tre români, la acea dat`, premierul britanic preg`teaîn Capitala Statelor Unite programul viitoarei Conferin]eNavale de la Londra (1930), iar ministrul de externe, ArthurHerderson, negocia cu ambasadorul sovietic din Fran]a,Dovgolevsky, la Lewes. Cu toate acestea, Amiralitateabritanic` a ob]inut totu[i aprobarea guvernamental`, datorit`lordului Snowden, [i la propunerea amiralului lord Fisher l-atrimis în România pe amiralul R.G. Herderson.

Rezultatul activit`]ii amiralului britanic pe litorul românescs-a concretizat prin întocmirea memoriilor referitoare laproiectele „Baza Ta[aul” [i canalul „Ta[aul – Constan]a –Cernavod`”. Privit ca un ansamblu unic, amplu, rezultatulactivit`]ii amiralului Henderson a reliefat p`r]ii române pozi]iaexcep]ional` a Lacului Ta[aul. Dup` opinia acestuia, LaculTa[aul putea oferi României extraordinare avantaje din punctde vedere militar (terestru, aero [i naval) [i ad`posturi naturalepentru sute de vapoare „în rad`”. Pe lâng` o puternic` baz`naval` a mai fost propus de c`tre acesta [i crearea la Ta[aula unui port comercial modern care, împreun` cu Constan]a,putea s` formeze un sistem [i ansamblu neegalat la acea dat`de niciun port din Europa. Concomitent, configura]ia terenuluipermitea instalarea unui sistem important de aerodromurimilitare [i civile în imediata apropiere a bazei navale. Pentrufacilitarea naviga]iei pe Dun`re, amiralul Henderson a maipropus ca, în acela[i timp cu realizarea bazei Ta[aul, s` se

efectueze [i deschiderea „Canalului Cernavod` – Constan]a –Ta[aul”. Acest al doilea obiectiv urma a atrage naviga]ia [iveniturile portului Sulina, f`r` a pune România în fa]a unuiconflict direct cu Comisia European` a Dun`rii.

Propunerile finalizate în proiectele amiralului britanic auconstituit obiectivul analizelor desf`[urate atât la MinisterulAp`r`rii (iunie 1930), cât [i la Marele Stat Major (iulie 1930).Apoi, sub pre[edin]ia lui Carol al II-lea, Consiliul Superior alAp`r`rii Na]ionale le-a aprobat. Etapa urm`toare a însemnat

mutarea efortului spre componentadiplomatic` a stabilirii realiz`rii concrete aacestora.

În cursul lunii ianuarie 1931, la HotelRitz din Londra, s-au desf`[urat întâlniriîntre Nicolae Titulescu [i amiralii Usborne [iHenderson, din partea Amiralit`]ii britanice,pe tema proiectelor mai înaintenominalizate. Ambii amirali au ]inut s`-lasigure pe ministrul român c` „Amiralitateabritanic` este [i r`mâne aliatul” lui în ceeace prive[te transpunerea în via]` aproiectelor în discu]ie. Îns`, ambii amiraliau condi]ionat expres sprijinul Amiralit`]ii în

vederea ob]inerii aprob`rilor guvernamentale britanice dediscre]ia p`r]ii române. În acest sens, Titulescu a fost rugat sìa m`surile ce se impun pentru ca: „Totul s` se fac` pe bazecomerciale, f`r` aparen]e oficiale, [i s` nu descoperim – înniciun fel – asemenea interven]ii. Guvernul [i Amiralitateabritanic` ]in s` r`mân` [i s` lucreze din umbr`”1. Dup`terminarea discu]iilor, în rolul de negociator al p`r]ii românes-a aflat c`pitan-comandorul, adjutant onorific, Gheorghe I.Niculescu, ata[atul militar naval român la Londra.

Acesta a primit misiunea de a face demersurile ce seimpuneau pentru reu[ita „acestei Mari Opere Na]ionale”. El aprimit, în acest sens, la 26 august 1932 ordinul (secret,num`rul 41) s`-nceap` tratativele cu britanicii pe urm`toarelebaze:

- concesiunea execut`rii lucr`rilor;- concesiunea exploat`rii laturii comerciale. Ordinul în

cauz` a fost înt`rit prin „înalte instruc]iuni” primite de la Carolal II-lea [i principele Nicolae; iar acestea, la rândul lor, i-au fost[i „repetate verbal - la Paris - de c`tre domnii mini[tri: alAp`r`rii Na]ionale [i vicepre[edinte al Consiliului, G.Mironescu”2.

În anii urm`tori au continuat discu]iile, în linii generale [ilimitându-se la cadrul trasat. Despre stadiul evolu]iei acestora,spre sfâr[itul anului 1935, autorii au identificat o amplìnformare întocmit` de c`tre comandorul Niculescu pentruministrul ap`r`rii. Documentul, intitulat de c`treComandamentul Marinei „dare de seam` – raport asupraultimelor tratative duse la Londra, precum [i a pozi]iei actualerelative la înf`ptuirea Proiectelor Ta[aul” a fost predatSecretariatului General, sub nr. 16, la 19 noiembrie 1935

3.

studii/documente

28 2 (40) 2008 document

Comandor Gheorghe Niculescu:

„Proiectul Ta[aul” [i tratativelerom#no-britanice din perioada interbelic`

Dr. Conel }UC~Centrul de Studii [i P`strare a Arhivelor Militare Istorice

”” ””

Totul s` se fac`pe bazecomerciale, f`ràparen]e oficiale.... guvernul [iAmiralitateabritanic` ]in s`r`m#n` [i s`lucreze din umbr`

R

Autorul [i-a intitulat informarea: „Proiectul Ta[aul. Pozi]iatratativelor la Londra, 1 iulie 1935” [i a datat-o: „Bucure[ti. 18noiembrie 1935”. Documentul este dactilografiat, semnatolograf (în tu[ negru) de c`tre autor [i se compune din 14 fileplus 2 anexe a 8 file. Semnal`m c` pe ultima fil`, din cuprinsulAnexei nr. 2, autorul a consemnat de mân`, în tu[ negru [i subsemn`tur` olograf`, urm`toarele: „N.B. Pentru o mai bun`informare relativ` la Ta[aul, propun o descriere mai ampl` apozi]iei sale pus` în fa]a problemelor de ordin economic-nautic-meteorologic-militar-naval [i aerian.

Câteva schi]e grafice ar folosi pentru eviden]iereasuperiorit`]ii acestei pozi]ii asupra oric`rui punct de pecoast`”.

În continuare, red`m integral documentul nominalizat.

MARINA REGAL~ ROMÂN~Ofi]er Superior

Bucure[ti, 19 noiembrie 1935

Nr. 16Comandor Niculescu I. Gheorghe

c`treMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE,

SECRETARIATUL GENERAL

Conform ordinului verbal al Inspectoratului General alMarinei, Statul Major, am întocmit o dare de seam`-raportasupra ultimelor tratative duse la Londra precum [i a pozi]ieiactuale relative la înf`ptuirea Proiectelor Ta[aul.

Am onoarea a înainta, aici al`turat, un exemplar.

Comandor Niculescu I. Gheorghe

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMARINA REGAL~

Comandor Niculescu I. Gheorghefost ata[at militar-naval

Londra

“PROIECTUL TA{AUL”Pozi]ia tratativelor la Londra, 1 iulie 1935

*Bucure[ti 18 noiembrie 1935MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

MARINA REGAL~Comandor Niculescu I.Gheorghe

fost ata[at militar-navalLondra

Bucure[ti 12 noiembrie 1935

POZI}IA LA ZIA TRATATIVELOR RELATIVE LA ÎNF~PTUIREA

PROIECTELOR TA{AUL

În cursul verii 1934, tratativele asupra înf`ptuirii ProiectelorTa[aul intraser` într-o faz` ce indica apropierea de realizare.

În consecin]`, subsemnatul am primit instruc]iuni pentrupreg`tirea vizitei domnului ministru Franasovici la Londra,vizit` destinat` definitiv`rii tratativelor.

Din consult`rile ce a avut – în cursul lunii decembrie 1934la Londra – la Ministerul de Externe, la Amiralitate, cucercurile bancare [i cu grupul de exper]i [i firme contractante,domnul ministru Franasovici se convinsese de posibilitateaînf`puirii acestor proiecte, pe pia]a Londrei, [i c` nu mai

r`mânea decât hot`rârea [i ini]iativa guvernului român pentrua p`[i mai departe.

Domnia Sa a repetat aceast` convingere, imediat [i dup`fiecare din întrevederile ce a între]inut, cu aceast` ocazie.

*„SURVEYUL”

Expertiza

Opera]iunea esen]ial` cerut` de mecanismul finan]`rii – înAnglia – este „Surveyul” – Expertiza – adic` raportul exper]ilorconfirma]i, pe baza c`ruia finan]a [tie pentru ce [i cu ceperspective face investi]ia.

F`r` acest raport, este exclus s` se poat` ob]ine o finan]areîn City-ul Londrei.

În cazul proiectelor Ta[aul, opera]iunea surveyului s-a pusîn dou` alternative:

1. Surveyul complet [i definitiv s` r`mân` în sarcinafirmelor contractante.

Aceasta, pentru a scuti statul român de cheltuiala sumei decirca £80.000, costul total al unei asemenea opera]iuni.

2. Statul român s` fac` un survey preliminar, ce ar costacam... £6000.

Pe el s` se construiasc` raportul asupra importan]ei deordin politic, economic, militar.

Surveyul definitiv s` fie l`sat tot în sarcina firmelorcontractoare.

*Domnul ministru Franasovici adopt` alternativa a 2-a.În conferin]ele ce domnia sa a avut la Amiralitate [i cu

exper]ii recomanda]i de Guvernul englez: sir ALEXANDERGIBB [i sir MURDOCH MACDONALD, ambii membri aiParlamentului, domnul ministru Franasovici a stabilit [i pre]ul,la £6000, al surveyului de la punctul 2, urmând ca exper]ii s`vin` în România la începutul prim`verii 1935.

Cu ocazia plec`rii din Londra, duminic` 17 decembrie 1934,domnia sa î[i exprim`, din nou, satisfac]ia rezultatului vizitei,precum [i hot`rârea ca pân`-n prim`var` s` cheme pe exper]iîn ]ar`.

Din acest moment, exper]ii englezi au f`cut preg`tirile [is-au ]inut gata de plecare.

Între timp, subsemnatul am studiat la:AMIRALITATE, la Marele Stat Major, la Ministerul de

R`zboi, la birou [i la LIGA NAVAL~ – amiralii Steevens [iRandall – diferite probleme ce s-ar putea ivi în leg`tur` cuînf`ptuirea, organizarea [i conducerea ansamblului Ta[aul.

Dau, mai jos, câteva din conferin]ele mai de seam`, ce amavut:

1. Mar]i, 15 ianuarie 1935, la Amiralitate.2. Miercuri, 16 ianuarie, la Marele Stat Major General.3. Vineri, 18 ianuarie, la Camera Comunelor, cu exper]ii sir

Alexander Gibb [i sir Murdoch MacDONALD.4. Miercuri, 12 iunie, orele 14, la Ministerul de R`zboi.5. Idem, orele 14-1730, la Marele Stat Major General.6. Vineri, 14 iunie, la Amiralitate.7. Mar]i, 18 iunie, orele 13-1600, la Amiralitate.8. Joi, 20 iunie, orele 02-1330, la Amiralitate.9. Vineri, 21 iunie, la birou cu directorii: Times, Daily

Telegraph [i Morning Post.10. Sâmb`t`, 22 iunie, la Marele Stat Major General.11. Luni, 24 iunie, la Liga Naval`.12. Mar]i, 25 iunie, cu exper]ii [i grupul firmelor.

(Anexa nr. 1)Numele [i func]iile persoanelor cu care am avut

conferin]ele amintite mai sus

[...]Baza [i obiectul discu]iilor avute:

studii/documente

29document 2008 2 (40)

1. Pozi]ia geografic` a României [i proiectul Ta[aul înansamblul problemelor ce intereseaz` pacea, reînviereacomer]ului maritim [i refacerea economic` a ]`rilor ale c`rorinterese graviteaz` c`tre Bazinul Dun`rii [i acela alMediteranei de R`s`rit în general.

2. Acelea[i probleme, în cazul special al României [i Angliei.3. Posibilitatea [i modalitatea înf`ptuirii proiectului.4. Mecanismul finan]`rii pe pia]a Londrei, precum [i

conducerea administrativ` a laturii comerciale.5. Posibilitatea extinderii proiectului, înspre:a) Tulcea – Gala]i – Pod – Valea Prutului – Vistula, pentru

canalizarea traficului polonez [i aceea a traficului regiunilorînvecinate.

b) Hâr[ova-Pod – Valea Ialomi]ei – Bucure[ti, pentruamplificarea leg`turilor [i c`ilor de comunica]ii între Dobrogea[i restul ]`rii.

c) De la Cernavod`, în susul Dun`rii, spre Giurgiu, pentrua apropia Bucure[tiul de mare.

6. Zonele interna]ionale probabile [i posibile, ce ar r`s`ridin acest proiect.

7. DIFERITE PROBLEME DE ORDIN MILITAR, NAVAL IAERIAN.

*Punct de plecare al discu]iilor:Oferta grupului de firme engleze[ti, prezentat` în 1934, cu

asentimentul Guvernului englez[...]

FORMULA FINAN}~RII {I EMBARGOUL ENGLEZ PEEXPORTUL DE CAPITAL

}inând seama c`, atâta vreme cât diferite litigii între statul

român [i Pia]a Londrei sunt înc` pendinte, este exclus posibil ase ob]ine o finan]are pe contul propriu al României – în City –singura solu]ie r`mâne ca subscrierea finan]`rii [i finan]area însine s` se fac` printr-un grup de firme contractoare engleze[ti,pentru care guvernul englez î[i d` asentimentul s`u.

În acest caz, din moment ce investi]iile se fac prin mâiniengleze[ti, [i [...] pentru lucr`ri ce deservesc – în acela[i timp –[i interese engleze[ti, embargoul pe exportul de capital nu maipoate exercita puterile sale de interdic]ie.

Chestiunea fiind clar expus` [i pe larg discutat`, ]in s`raportez [i s` accentuez c` pretutindeni am întâlnit aprobare [ihot`râre de a sprijini înf`ptuirea proiectului.

Am constatat [i semnalez cu îngrijorare c` autorit`]ileromâne[ti se vor l`sa influen]ate de agen]i cu interese contrare.

Sunt autorizat [i solicitat s` insist pe lâng` autorit`]ileromâne[ti, ar`tând punctul de vedere englez [i hot`rârea de ani se da întreg sprijinul pentru proiectul Ta[aul.

Redau – în traducere – ad literam, replica autorit`]ilorguvernamentale engleze – men]ionate mai sus – la întrebareaasupra opiniei lui „Foreign Office”:

„Se poate întâmpla ca [...] din cauza rapidei desf`[ur`ri aevenimentelor interna]ionale, Foreign Office-ul nostru s` fipierdut din vedere utilitatea acestui proiect”.

„Noi [îns`] care avem datoria s` veghem asigurarea p`cii –[i pe latura militar` strategic` – [i la garan]ia libert`]ii liniilor decomunica]ii din Mediterana [i R`s`ritul Apropiat, vom interveni– cu toat` siguran]a c` vom fi asculta]i – în favoareaproiectului”.

Iar [...] cu alt` ocazie [i în alt` parte:„Dar [...] la Foreign Office nu s-a cunoscut chestiunea – din

punct de vedere românesc – decât sub forma unor suger`ri c`România ar inten]iona ob]inerea unei finan]`ri sau credite pe

studii/documente

30 2 (40) 2008 document

Amiralul Beatty,, al`turi de comandorul Gheorghe I. Niculescu,,\n vizit` la Gala]]i (1921)

cont propriu”.„În împrejur`rile actuale, noi nu putem garanta reu[ita unei

asemenea cereri.„Formula, îns`, clar prezentat` de D-ta, deschide larg

por]ile oric`ror posibilit`]i”.*

Detaliile conferin]elor ar`tate mai sus, sunt înregistrate încarnetul respectiv.

Ele con]in date ce se refer` la politica economic` [i militar`a Angliei [i nu le pot da în scris f`r` o prealabil` autoriza]ie.

M` ]in îns` gata a da explica]ii [i cita]ii la nevoie [i la cerere.*

ÎN CONCLUZIE:Cu ocazia vizitelor mele de plecare – din Anglia – am ]inut [i

am reu[it s` înregistrez în mod definitiv [i pentru ultima oar`,interesul [i buna dispozi]ie a forurilor guvernamentale cele maiautorizate engleze, precum [i sprijinul pentru înf`ptuireaproiectelor Ta[aul.

Modalitatea depinde de spiritul de în]elegere al p`r]ilorcontractante.

TA{AUL

Privind problema din punct de vedere românesc, actual, senasc câteva întreb`ri importante:

1. Dac` înf`ptuirea proiectului este util` [i necesar`.2. Caracterul de urgen]`.3. Modalitatea înf`ptuirii.4. Perspective pentru statul român.5. Propuneri.Nu m` voi ocupa aici de latura militar`.În [edin]ele lor din 1929-1930 [i dup`, Consiliul Superior al

O[tirii, precum [i Consiliul Superior al Ap`r`rii Na]ionale, subÎnalta Pre[iden]ie a M.S. Regelui, au rezolvat aceast` latur`prin îns`[i faptul aprob`rii [i însu[irii proiectului propus deAmiralul englez Reginald Henderson.

Voi considera, îns`, câteva din problemele de ordineconomic, tehnic [i financiar, care, pe lâng` importan]a lorcovâr[itoare prezint` [i caracterul de utilitate, necesitate [iurgen]`.

*Din studiul statisticilor pe ultimii ani, rezult` c` intr`rile [i

ie[irile prin Portul Constan]a sunt în plin` cre[tere.Acestea sunt semne indubitabile de reînviere a vie]ii

maritime la coasta noastr` [i concentrarea ei spre Constan]a.Într-adev`r, situa]ia de la Sulina a c`rei soart` este definitiv

pecetluit`, împinge traficul din Bazinul Dun`rean spreConstan]a.

Cele 6.003.774 tone, ce au trecut prin acest port în cursulunui singur an – 1934, au probat c` Portul Constan]a esteneînc`p`tor [i c` nu mai poate face fa]` unei sporiri de trafic.

Se impune – deci – necesitatea l`rgirii portului sau aconstruc]iei unui alt port.

Urgen]a devine imperioas`, pentru a nu l`sa, ca [...] DINCAUZA LIPSEI DE SPA}IU {I DIN CAUZA LIPSEI DEUTILAJ {I FACILIT~}I A UNUI PORT MODERN? TRAFICULDIN VALEA DUN~RII {I A AFLUEN}ILOR EI S~ SEDIRIJEZE C~TRE ALTE PORTURI.

Odessa, Fiume [i Trieste pândesc cu înfrigurare acesteperspective.

S` nu se uite c` pozi]ia geografic` a ]`rii noastre d` mareleavantaj de a fi singura poart` natural` a Europei spre MareaNeagr` [i R`s`ritul Apropiat.

Am comite o crim` contra intereselor [i destinelor ]`rii dac`nu am concentra toate eforturile pentru a facilita dezvoltareaunei vie]i comerciale la coastele noastre, printr-un port mare,spa]ios, înzestrat cu toate utilajele moderne, ca s` permit`accesul oric`ror tonaje de la Mare [i de la uscat.

„DESTINUL SORTIT NOU~, DE POZI}IA NOASTR~GEOGRAFIC~, ESTE DE A EXERCITA ROLUL DEANTREPOZIT {I TRIAJ AL TUTUROR INTERESELORDINTRE APUS {I R~S~RIT {I DINTRE MAREA BALTIC~ {IMAREA NEAGR~”.

*Problema ce se mai pune, este:„Solu]ia ce se caut` pentru satisfacerea situa]iei trebuie s`

r`spund` condi]iei primordiale de a fi definitiv` [i ferit` defluctua]iile viitorului”.

Aceasta, pentru a feri ca statul s` fac` cheltuieli pentrulucr`ri provizorii.

De aici, întrebarea:„Este Constan]a susceptibil` de a r`spunde unei solu]ii

definitive [i pentru a justifica noi cheltuieli?”.Pentru considerentele de la anexa nr. 2, înt`rite cu

hot`rârile Consiliului de Ap`rare Na]ional` [i acelea aleConsiliului Superior al O[tirei, r`spund: „NU”.

Configura]ia coastei în regiunea Constan]ei, configura]iamalului pe care este a[ezat ora[ul [i Portul Constan]a, precum[i considera]ii de ordin meteorologic [i nautic, hot`râtoare, seopun cu îndârjire la noi cheltuieli de l`rgire a acestui port.

În lumea navigatorilor, Portul Constan]a este reputat caavând a[ezarea cea mai dezavantajoas` pentru naviga]ie.

Explica]ii [i detalii, la anex`.*

R`spunsul „DA”, în cazul Ta[aulului, este dat prin îns`[iaprobarea de c`tre Consiliul Superior al Ap`r`rii }`rii [iînsu[irea de c`tre guvern a proiectului amiralului Henderson.

Printr-o a[ezare geografic` fericit`, cu pozi]ie central` [iintrând`, dublat de Baia Midia ce poate ad`posti zeci devapoare la ancora „În rad`”, îmbr`]i[eaz` – dintr-odat` – toateproblemele de ordin militar, tehnic, meteorologic [i navigant.

Prin leg`tura sa cu canalul Cernavod` – Constan]a – Ta[aul,solu]ioneaz` – în mod definitiv [i pentru totdeauna – [i mareaproblem` a ie[irii la Marea Neagr`.

Într-adev`r, canalul Cernavod` – Constan]a – Ta[aulasigur` o ie[ire permanent`, larg`, liber` [i ferit` de oricefluctua]ii.

Prin pozi]ia sa central` [i configura]ia topografic`, r`spundela toate problemele de ordin strategic militar, naval [i aerian.

C` – în mod aparent – înf`ptuirea acestui proiect întâmpin`dificult`]i [i cere eforturi mari, … Da.

Dar nicio oper` mare n-a ie[it din senin.*

Nervozit`]ii ce provoac` în anumite cercuri, r`spund:1. În urma asigur`rilor personale [i oficiale ce am

înregistrat, de la forurile guvernamentale cele mai autorizateengleze, cu ocazia conferin]elor mele de plecare din Londra,ÎNF~PTUIREA ACESTUI PROIECT ESTE CERTAMENTEPOSIBIL~ ÎN ANGLIA.

2. Formula investi]iilor engleze[ti, [...] pe baz` deCOINTERESARE A CAPITALULUI INVESTIT sau în cadrullegilor ]`rii, pe baz` de „REGII MIXTE”, asigur` Statului românintegritatea intereselor sale.

Propunerea f`cut` – în scris – de c`tre Grupul Firmelor„The Works Development Co. Ltd.”, în 1934, confirm` aceasta.

Propunerea a fost studiat` la Foreign Office, este cunoscut`guvernului englez, [i, numai dup` ce a ob]inut asentimentulacestuia, a fost prezentat` guvernului român, în forma saoficial`.

PERSPECTIVE PENTRU STATUL ROMÂN

a) Cu caracter imediat:- Deschiderea creditului nostru pe pia]a Londrei.- Posiblitatea oric`ror tranzac]ii.- Beneficiul tuturor lucr`rilor.

studii/documente

31document 2008 2 (40)

- Intrarea în ]ar` – sub form` de valut` sau devize engleze[ti– a întregului capital necesar investi]iilor lucr`rii.

Aceasta, tocmai, într-o epoc` de cea mai mare urgen]` [iimperioas` necesitate.

- Începerea efectiv` a unei epoci de mari realiz`ri deconsolidare economic` ce implicit va rezolva [i problemelesociale ale ]`rii.

b) Cu caracter de viitor:- Reînvierea vie]ii comerciale maritime din Bazinul Dun`rii

[i al M`rii Negre, la coastele, în porturile [i ora[ele noastre.- Perspective de înflorire economic` [i politic` neb`nuite.- Asigurarea – pentru totdeauna – a frontului nostru maritim

[i a acelora de Nord [i Nord-Est.- Anihilarea campaniei revizioniste, precum [i aceea a

grupului revizionist de la Londra.

MODALITATEA ÎNF~PTUIRII

Am raportat mai sus [i am raportat [i mai înainte c` singuracale de înf`ptuire a proiectului Ta[aul, în împrejur`rile actuale,este:

a) Pia]a Londrei. Detalii confiden]iale-verbal. Restul, laanex`.

b) Pe baz` de conexiuni asupra laturii comerciale.Prin tratativele ce am întreprins – la Londra – subsemnatul

am reu[it a restrânge formula general` a concesiei ordonat`prin nr. [...] secret 1932, reducând-o la aceea a „Cointeres`riicapitalului investit” sau a „Regiilor Mixte ”.

Întreprinderea – este – deci, a statului român în colaborarecu capitalul englez.

Aportul statului român:a) Pozi]ia geografic`, de care se leag` toate considerentele

de ordin:politic, economic, militar, etc.b) Terenul.c) X% din traficul s`u maritim.Ace[ti factori îndrituiesc statul la perceperea coeficientului

Y%, din veniturile laturii comerciale, administrate de c`tre statîn colaborare cu capitalul investit.

}in s` semnalez, aici, [i s` r`spund „Apriori” unei obiec]ii:Puterea coeficientului Y%,ce-[i va rezerva statul, va fi cu

mult superioar` puterii de produc]ie actual`, deoarece, prinproiectul Ta[aul, traficul maritim se va m`ri la propor]iineînchipuite.

Coeficientul Y%, se va compune, deci, din:Coeficientul (z) al traficului nostru propriu, plus

coeficientul (Z mare) al traficului interna]ional dirijat pe aceast`rut`.

Capitalul englez, investit aici, va schimba ruta îns`[i atraficului englez cu India [i Egiptul, dirijându-l prin Ta[aul –travers Europa.

Ast`zi, acest trafic face rut`: est-vest Mediterana [i prinMarsilia sau Gibraltar – Londra.

PROPUNERI

Din constat`rile f`cute pân` acum, se pare c` înf`ptuireaproiectului Ta[aul întâmpin` divergen]e de p`reri în opiniaromâneasc`.

C` [...] la baza acestor divergen]e [i obiec]ii st` vreuninteres de ordin politic sau personal, g`sesc c` nu e chemareamea s` fac aceast` constatare aici.

Argumentele invocate, au fost, sunt [i vor r`mâne f`r`valoare fa]` de argumentele ce pledeaz` pentru proiect.

Ele nu fac decât s` prejudicieze interesele statului,producând perturb`ri [i întârzieri ce pot aduce pierderea unormomente oportune.

S` nu se uite c` timpul aduce schimb`ri [i prefaceri depersoane, circumstan]e etc.

O ocazie bun` [i un moment oportun, odat` pierdut, poates` fie pierdut pentru totdeauna, în împrejur`rile actualemondiale.

Conduc`torii oficiali care sunt – azi – favorabili, pot s` numai fie mâine.

Opiniile [i simpatiile lor pot s` [i evolueze – în acela[i timp.Pe baza acestor constat`ri, [i cu o larg` experien]` ce am

f`cut în aceast` chestiune, [i sprijinit pe rezultatele pozitive ceam ob]inut în conferin]ele mele la Londra, îmi permit a propuneurm`toarele:

I. Dac`, cu toate aprob`rile anterioare [i cu toate avantajele– documentate, de utilitate public`, necesitate [i urgen]` cerutede situa]ia actual`, anumite cercuri exercit` – totu[i – influen]ade întârziere sau abandonare a proiectului Ta[aul, [i, dac` maieste înc` nevoie de o reconfirmare, atunci s` se reia imediat [icu autoritatea dictat` de interesele superioare ale ]`rii [isitua]iei actuale, studiul proiectului.

Dac` se reconfirm` [i necesitatea lui, atunci, înf`ptuirea s`fie scoas` din cadrul [i de sub influen]a intereselor mici [ipar]iale.

II. S` se procedeze de urgen]` la reluarea tratativelor cares` fie puse sub form` concret` [i definitiv`.

III. S` se procedeze la netezirea terenului între Londra [iBucure[ti a litigiilor înc` pendinte.

IV. S` se amâne proiectul de sporire a Portului Constan]apân` ce se solu]iona proiectul Ta[aul, pentru a feri statul de amai face cheltuieli inutile, ce nu vor solu]iona problema unuiport modern de mare anvergur`.

V. S` se întreprind` o ac]iune de informare a opiniei publice[i în special a opiniei politice oficiale [i neoficiale române.

Trebuie insistat asupra foloaselor reale ce decurg din acestproiect [i s` se treac` peste lucrurile m`runte sau intereseleizolate sau locale, interese ce nu sunt ale ]`rii.

VI. Ministerul Ap`r`rii Na]ionale [i Inspectoratul General alMarinei au organe capabile [i competente ce pot fiîntrebuin]ate pentru întreprinderea acestei ac]iuni.

PUNCTE DE SPRIJINa) Militare:Încheierile [i hot`rârile Consiliului Superior al O[tirii [i

acelea ale Consiliului Superior al Ap`r`rii Na]ionale de subînalta pre[eden]ie a M.S. Regelui.

Însu[irea [i adoptarea de c`tre guvern a proiectului Ta[aul,precum [i îns`rcin`rile ce mi s-au încredin]at, pân` acum, de atrata înf`ptuirea proiectului la Londra.

b) Economice, politice [i financiare.Ar`t`rile [i document`rile expuse de subsemnatul în

rapoartele asupra acestor tratative.

CA ULTIM CUVÂNT

Fa]` de reafirm`rile ce am ob]inut în conferin]ele avute cuocazia plec`rii mele din Londra – iunie 1935 – sunt sigur c`,cercurile engleze[ti, vegheaz` la o hot`râre sau ini]iativ` aguvernului nostru.

„THE HITCH IS THERE” – „PIEDICA ESTE ACOLO – ÎNBUCURE{TI”, mi-a replicat un înalt personaj guvernamental încursul uneia din conferin]ele între]inute în acest scop [i cuaceast` ocazie.

Natural c` am fost în mod v`dit surprins la auzul acesteireplici, fiindc` înaltul personaj vorbea cu ponderea omului careeste bine informat.

M` ]in gata pentru orice detalii, explica]ii, informa]ii [idocument`ri asupra afirma]iilor raportate mai sus.


studii/documente

32 2 (40) 2008 document

ANEXA nr. 1NUMELE {I FUNC}IILE PERSOANELOR CU CARE

AM AVUT CONFERIN}ELE AR~TATE

I. AMIRALITATERight Honorable, sir Eyres Monsell Bolton, Primul Lord al

Amiralit`]ii, Ministrul Marinei.Amiral de flot`, sir Ernle Chatfield, Primul Lord de Mare [i

[eful Marelui Stat Major General Naval.Amiral Hodges, fost al doilea Lord de Mare.Amiral Pound, actual al Doilea Lord de Mare.Amiral R.Henderson, al III-lea Lord de Mare, Comptroller.Amiral Noble, al IV-lea Lord de Mare.Amiral Little, sub[ef de Stat Major General Naval.Amiral Dickens, director al Intelligence Service.Comandor Scott, subdirector al Intelligence ServiceSir Oswynn A.R. Murray, secretar general permanent.Lord Wallace, Lordul Amiralit`]ii din partea Parlamentului.Întreg Statul Major, Naval, etc.II. MINISTERUL DE R~ZBOIVicecontele lord Hailsham, fost ministru de r`zboi.Lordul Strathcona, subsecretar de stat.III. MARELE STAT MAJOR GENERALGeneral sir Arthur Robert Massingberd, [ef al M.S.M.G.General Dill, [eful Diviziei Opera]ii [i Informa]ii.General Anderson, sub[ef al Diviziei Opera]ii [i Informa]ii.General Hainings, fost [ef al Diviziei Opera]ii [i Informa]ii.Colonel Paget, [ef al Sec]iei II.Colonel Allan Arnold, ajutor.Colonel R.G.Stone, idem.IV. PRESASir Graves, director editor „Times”.Sir Watson, idem „Daily Telegraph”.Domnul Russel, idem „Morning Post”.V. LIGA NAVAL~ BRITANIC~Amiral Steevens. Amiral Randall.VI. EXPER}IISir Alexander Gibb, membru al ParlamentuluiSir Murdoch MacDonald idem VII. GRUPUL FIRMELOR ...OFERTANTE.

Anexa nr. 2SULINA – CONSTAN}A – TA{AUL

F`r` a mai face literatur`, voi aborda – de-a dreptul –problema ce leag` aceste trei nume de interesele cele maisuperioare [i urgente ale ]`rii:

IE{IREA LA MAREAceasta este problema vital`, fiindc` de ea se leag` viitorul

economic comercial maritim, leg`tura liber` cu restul lumii;asigur` fronturile de est [i r`s`rit [i pune în valoare pozi]iageografic` a ]`rii noastre ca singura poart` natural` a Europeispre sud [i sud-est.

În epoca actual`, de mari realiz`ri na]ionale, aceast`problem` apare cu un caracter atât de urgent [i necesar încâtnu îng`duie întârzieri f`r` riscul de a compromite gravinteresele na]ionale.

Dou` dintre numele amintite, mai sus, îndeplinesc azioficiul de ie[ire la mare:

SULINAEste cunoscut` situa]ia de la Sulina.Îns`[i Comisia European` Dun`rean` a încheiat sesiunea

întrunirilor din toamna anului acesta cu recomandarea c`trenavigatori [i exportatori importatori s` încarce navele lor maipu]in, pentru a putea trece peste bara de la gur`.

Cu alte cuvinte, s` navigheze cu navele goale sau s` nu maidea pe aici.

Aceast` situa]ie pune în grea cump`n` nu numai soartaGala]ilor [i Br`ilei, dar toate interesele ]`rii, deoarece accesultonajelor maritime a încetat pentru aceste porturi.

Din moment ce se pune problema g`sirii unei alte ie[iri,apoi, atunci s` nu se piard` din vedere experien]ele trecutului[i ansamblul problemelor ce afecteaz` interesele supreme ale]`rii.

Aceasta înseamn` ca s` nu se fac` lucr`ri ce nu rezolv`definitiv [i care nu îmbr`]i[eaz` – dintr-odat` – toateproblemele de ordin economic [i militar.

Ori asemenea lucr`ri nu sunt posibile în Delt`.Delta Dun`rii este în continu` mi[care.Ea este în continu` transformare, [i [...] cu toat` [tiin]a [i

[...] cu toat` arta tehnic`, mâna omeneasc` r`mâne totneputincioas` în fa]a puterii naturii.

Solu]iile ce se încearc`, prin canalul de deriva]ie: Mila 3 –Mila 5 – sud Sulina sau acelea ale ecluzelor, ori marilortransform`ri pe bra]ul Sf. Gheorghe, nu pot r`spunde [iproblemelor militare.

F`r` a rezolva – în mod definitiv – problema unei ie[iripermanente, libere [i lesnicioase la mare, ele vor costa sume ceîntrec închipuirile posibilit`]ilor noastre [i vor lovi în economiastatului producând mari perturb`ri în industria pescuitului dinbra]ul Sf. Gheorghe [i lacurile învecinate.

Experien]ele trecutului, precum [i acelea ale încerc`rilor cese fac continuu, probeaz` c` nicio lucrare nu poate rezista unuiatac, de la larg [i din aer, asupra Deltei.

Pozi]ia sa geografic` [i configura]ia topografic` pun Deltaîn situa]ie de a nu putea fi ap`rat` contra acestor pericole, nicide la uscat.

Nu sunt pentru abandonarea Deltei, dar sunt pentrulucr`rile ce pot asigura intereselor ]`rii solu]ia cea mai bun`.

În ceea ce prive[te ie[irea la mare prin Delt`:S` se observe direc]ia c`tre care lucreaz` natura.Cu minimum de cheltuieli, se pot face amenaj`ri în aceast`

direc]ie care poate asigura o ie[ire de mâna a 2-a.Chilia – Oceakov, singura ie[ire natural`, va r`spunde

problemelor ce intereseaz` naviga]ia [i traficul în direc]ia aceeacardinal`.

PORTUL CONSTAN}ASitua]ia de la Sulina împinge tonajele Dun`rii-Maritime

c`tre Portul Constan]a, care cu [...] toat` criza a devenitneînc`p`tor [i incapabil a face fa]` unei sporiri a traficuluimaritim.

Pozi]ia geografic` a ]`rii noastre, precum [i tendin]elemanifeste ale reînvierii comer]ului maritim din Bazinul Dun`rii[i M`rii Negre, impun urgen]a unui port mare, modern, spa]ioscu utilaje moderne [i care prin facilit`]ile de toate categoriile, s`atrag` întreg comer]ul maritim al Europei Centrale [i Nordicespre Mediterana [i R`s`rit.

Ori, se pune întrebarea:„Este Portul Constan]a susceptibil a r`spunde unei

asemenea chem`ri?”a) Privind problema de la uscat: „DA”.Cu bani, dac` sunt, se pot face orice lucr`ri de art`.{tiin]a inginereasc` [i tehnica de azi, pot întreprinde [i

executa orice.b) Privind problema de la mare: „NU”.

*Marin`re[te, toate lucr`rile de amenajare [i sporire a

Portului Constan]a, nu vor servi cu succes via]a [i activitateainterioar` a portului.

Configura]ia malului nu permite o extindere a portului.Promontoriul Constan]a fiind scurt, nu poate acoperi [i

proteja un port mare.El nu poate oferi ad`postul indispensabil vie]ii [i activit`]ii

interne a portului.

studii/documente

33document 2008 2 (40)

În situa]ia special` a Constan]ei uvrajele artificiale necesareacestui ad`post nu vor putea – niciodat` – oferi un ad`postideal.

Direc]ia digului mare, de la larg, nu va putea fi modificat`spre sud-est f`r` riscul de a c`dea normal cu direc]ia vânturilor[i valurilor de la nord-est, predominante în aceast` regiune.

{i [...] chiar a[a; spatele acestui dig nu poate fi consideratca un ad`post, în cazul Constan]ei.

Sunt [...] zile trìte [i experimentate.Întreg portul este descoperit vremilor de la: nord, nord-est,

est, sud, sud-est, vremi ce formeaz` regimul climateric laConstan]a.

În fa]a Constan]ei – în mare, plin` mare – nu se fac lucr`ricare s` acopere – dinspre larg – pe un sector atât de mare cât eportul deschis.

În afar` de aceasta, Portul Constan]a nu e bine acoperit nicispre vest.

Îndep`rtat de mal prin platformele pe care sunt construiteuvrajele de la uscat, portul propriu-zis, r`mâne – în partea sadinspre est – descoperit [i expus grenurilor celor mai violentece vin de la vest.

Partea dinspre est [i în special aceea dinspre digul mare,sufer` enorm din cauza [i în timpul acestor grenuri.

*Din punct de vedere nautic:Configura]ia malului nu a permis construc]iei portului o

gur` de ie[ire sau intrare care s` ofere navigatorilormanevrarea navelor lor f`r` riscuri, mai ales pe vreme rea [i, înspecial, pe vremea furtunilor de nord-est [i sud, predominantela Constan]a.

Pentru a se da gurii portului o orientare mai bun`, ar fitrebuit ca direc]ia marelui dig de la larg s` fie dirijat mai spresud-est sau s` fie mai scurt.

Direc]ia – mai spre sud-est, îl punea travers cu direc]iavânturilor [i aceea a valurilor dinspre nord-est.

Scurtarea lui, obliga la reducerea portului la dimensiuniprea mici.

S-a ajuns la compromisul – de azi – care prezint`, pentrunavigatorii de la larg, 2 inconveniente iremediabile:

a) Farurile [i luminile de la intrare, sau se confund` culuminile portului, sau se proiecteaz` pe mal, producândconfuzii periculoase pentru navigatorii neobi[nui]i cuConstan]a.

b) Pentru manevra de intrare sau ie[ire, navigatorul trebuies` dubleze geamandura de la farul mare punând nava sa traverscu direc]ia nord-est sau sud, foarte periculoase pe vreme rea,deoarece nava risc` s` primeasc` în plin bord, întreaga mas` [ifor]` a vânturilor [i valurilor de nord-est sau sud.

Manevra cu vitez` mic`, devine periculoas` din cauzaderivei spre malul viilor – foarte aproape – sau spre far.

Manevra cu vitez` mare, este iar`[i periculoas` din cauzadistan]ei prea scurte dintre far [i intrarea – propriu-zis` – a[a c`pune vasul în pericol s` cad` peste unul din farurile – ro[u,verde – de la intrare.

Sporirea portului nu poate fi efectuat` decât în afara guriiactuale, adic` – din nou – în plin` mare [i din nou descoperittuturor intemperiilor de la larg, pe un sector [i mai mare decât

acela al portului actual.Niciun port de pe glob nu are o a[ezare mai dezavantajoas`

pentru naviga]ie, ca portul Constan]a.{i [...] totu[i sunt demne de admirat eforturile ce se fac

pentru a se acoperi [i îndrepta aceste inconveniente.Din punct de vedere militar, Constan]a prezint` marele

dezavantaj de a concentra asupra sa toate elementele ce facobiectivul unui inamic.

De aici, pericolul pentru Constan]a, al concentr`rii tuturorfor]elor maritime [i aeriene ale unui inamic puternic.

TA{AULFa]` de hot`rârile Consiliului Superior al Ap`r`rii Na]ionale

[i de îns`[i faptul însu[irii de c`tre guvern a proiectului Ta[aul,îmi r`mâne prea pu]in de adùgat în sprijinul înf`ptuirii acestuiproiect.

În mod fericit [i complet, pozi]ia geografic` [i configura]iatopografic` a lacului Ta[aul, a malului [i coastei m`rii, aîmprejurimilor, pozi]ia sa central` în inima Dobrogei [i strânslegat de Constan]a fac din pozi]ia Ta[aul o concentrare atuturor solu]iilor ce satisfac interesele de ordin: militar, naval,navigant, aerian, tehnic [i meteorologic.

Canalul Cernavod` – Constan]a – Ta[aul va rezolva toateproblemele din Delt` [i în special aceea a garant`rii unei ie[iripermanente, centrale, [i liber` de orice fluctua]ii.

Aceasta ar forma ie[irea la mare nr. 1.Ie[irea nr. 2, Oceakov,Ie[irea nr. 3, Sulina [i Sf. Gheorghe.

*Prin extinderea proiectului spre Gala]i-Pod peste Dun`re-

Valea Prutului spre Vistula, Gala]i [i Brìla, vor concentraasupra lor întreaga activitate de triere [i antrepozit a traficuluipolonez [i al regiunilor dintre Baltica [i Marea Neagr`.

Acesta nu va fi cazul în solu]ia Sulina, fiindc` problema cene-a preocupat la Londra a fost [i este numai proiectul Ta[aul.

Extinderea proiectului prevede, de asemenea, amplificareacìlor de comunica]ie cu Bucure[tiul [i restul ]`rii, pe ruta:Ta[aul, Hâr[ova-Pod la Piua-Pietrei [i [...] de aici pe valeaIalomi]ei [i peste B`r`gan în diferite direc]ii, ce guvernul arpropune.

Alarma ce se încearc` la Gala]i de teama CanaluluiCernavod` – Ta[aul este cel pu]in exagerat`, deoarece nicisolu]ia Delta nu rezolv` problemele ar`tate mai sus.

Acela[i lucru, în cazul Constan]ei.Constan]a nu are a se teme. Ea va forma punctul de plecare

[i axa de la care [i în jurul c`reia se va desf`[ura programulTa[aul, [i va forma cu acesta un singur sistem.


NOTE

1. Centrul de Studii [i P`strare a Arhivelor Militare Istorice Pite[ti,fond Ministerul de R`zboi, Secretariatul General, dosar nr.1433, f.122.

2. Ibidem, f. 159-160.3. Ibidem, f. 249-273.

studii/documente

34 2 (40) 2008 document

Romanian-British negotiations during the inter-war show the interest of this great naval power for the Black Sea region. Theexceptional position of the Ta[aul Lake could offer to our country undisputable strategic advantage: military and civilian harbors,airports, Cernavod`-Constan]a-Ta[aul navigation canal and controlling the navigation on Danube.

The Ta[aul project and the Romanian-BBritish negotiations in the inter-wwar period

articiparea României la cel de-al doilea r`zboi mondial,începând cu 22 iunie 1941, a necesitat un efort material[i uman uria[, în raport cu resursele la dispozi]ie,

determinat de angajarea for]elor terestre [i aeriene înadâncimea spa]iului sovietic, în medii geografice cucaracteristici total deosebite fa]` de cele ale teritoriuluina]ional.

Sec`tuirea ]`rii de resurse materiale a impus cùtareaunor solu]ii pentru îmbun`t`]ireasitua]iei, în condi]iile diminu`rii drasticea num`rului de animale de trac]iune, cât[i a celor care asigurau necesarul delapte, lân`, piei [i carne.

Câteva documente identificate înfondurile arhivistice confirm` apreciereade mai sus, una dintre solu]iile propuse[i acceptate fiind cre[terea pe teritoriulRomâniei a c`milelor.

Ideea a ap`rut ca urmare a faptuluic` în cursul anului 1943 „în urmaopera]iunilor de pe frontul de Est uneleunit`]i au adus în ]ar` asemenea animale” 1, cele mai multefiind trimise de c`tre Divizia 4 Munte [i Divizia 24 Infanteriecare luptaser` în zona Kuban, unde aceast` categorie deanimale se g`sea în num`r mare.

De[i în documente nu se men]ioneaz`, preciz`m c` înarealul Kubanului [i în Stepa Calmuc` cre[tea la acea dat`c`mila cu dou` cocoa[e – Camelus bactrianus, caresatisf`cea în mare m`sur` nevoile de via]` [i trai ale popula]ieidin acele spa]ii geografice.

Inedita prezen]` a acestor animale pe teritoriul României adeterminat Sec]ia IV din cadrul Marelui Stat Major, condus` dec`tre colonelul C. Nestorescu, ca la data de 4 ianuarie 1944,s` înainteze Pre[edin]iei Consiliului de Mini[tri – CabinetulMilitar, un raport din care rezult` avantajele cre[terii acesteicategorii de animale2.

La data întocmirii raportului c`tre Conduc`torul Statului, înurma lu`rii leg`turii cu Institutul Na]ional Zootehnic, condus dec`tre profesorul universitar G.K. Constantinescu3, profesor dezootehnie la Facultatea de Medicin` Veterinar`, se formasedeja un nucleu de cre[terea c`milelor la Sta]iunea Dulbanu-Cre]u, jude]ul Buzù.

În conformitate cu regulile de lucru din cadrul CabinetuluiMilitar al Conduc`torului Statului, colonelul Radu Davidescu aîntocmit, la 10 ianuarie 1944, o Not` în care, în sintez`,prezenta Mare[alului Ion Antonescu cele solicitate de c`treMarele Stat Major:

„Marele Stat Major raporteaz` Domnului Mare[alurm`toarele:

Statul Sovietic a dat în ultimul timp o mare importan]`cre[terii c`milelor, astfel în 1935 existau în Rusia 2.655.000buc`]i [i cu tendin]a ca num`rul lor s` se înmul]easc`.

Cu studiul cre[terii lor se ocup` Institutul pentru Cre[tereaCailor din Moscova.

Motivele pentru care s-a dat importan]a aceasta cre[terii

c`milelor sunt urm`toarele:- se pot hr`ni cu plante care nu sunt mâncate cu pl`cere

sau de loc de celelalte animale;- se mul]umesc cu ap` s`rat` [i pot r`bda de sete câteva

zile;- în stepa secetoas` unde nu se aclimatizeaz` u[or caii

europeni grei, c`mila apare ca un animal puternic pentrutrac]iune;

- prin cantitatea laptelui (8-10-15 litri laptecu 3-4% gr`sime) întrece taurinele dinCalmucia [i Chirchizia;

- suport` ierni aspre, dac` nu este viscol,putând sta afar` numai cu condi]iunea s` aibà[ternut;

- trìe[te 34-40 ani [i poate s` munceasc`25-30 ani;

- carnea [i gr`simea lor este comestibil`.În urma opera]iunilor de pe frontul de Est

unele unit`]i au adus în ]ar` asemeneaanimale, care au fost cedate InstitutuluiNa]ional Zootehnic. Sus numita Institu]ie

dispunând de 6 exemplare a format un nucleu de cre[tere ac`milelor la Sta]iunea Dulbanu-Cre]u, jud. Buzù.

În ultimul timp au mai fost aduse în interior de c`tre Divizia4 Munte [i 24-a Infanterie un num`r de 22 buc`]i (2 masculi,17 c`mile adulte, 3 tineret de 1-2 ani).

Fa]` de aceast` situa]iune s-au cerut indica]iuni [i InstitutulNa]ional Zootehnic propune ca aceste exemplare s` fie cedatelui, pentru a se forma la Ferma Dulbanu-Cre]u un nucleu decre[tere, cunoscând c` exist` regiuni întinse din ]ar`, undeaceast` specie s-ar putea preta în mod economic laexploatare.

În cadrul acelora[i preocup`ri, Domnul Profesor G.K.Constantinescu, profesor de zootehnie la Facultatea deMedicin` Veterinar` [i Directorul Institutului Na]ionalZootehnic, solicit` s` i se pun` la dispozi]ie dou` perechic`mile (1 mascul [i 3 femele) în dorin]a de a face cercet`ri [iobserva]iuni directe, asupra adapt`rii acestor animale lamuncile agricole, asupra puterii lor de trac]iune, vitezei,alimenta]iei, vie]ii sexuale etc., la ferma experimental` aDomniei Sale din comuna Pe[tera, jud. Constan]a.

Cum r`mânerea la unit`]i a acestor exemplare prinnecunoa[terea modului de cre[tere, greut`]i în reproduc]ie,etc. ar duce la pierderea în curând a acestui pre]ios materialpentru economia na]ional`, Marele Stat Major propune s` seaprobe cererile de mai sus prin care se urm`re[te extindereaacestei specii de animale” 4.

Pe Nota primit`, mare[alul Ion Antonescu a pus o rezolu]iescurt`, clar` [i ferm`: „Aprob s` se treac` imediat la execu]ieîn bune condi]iuni”.

Fa]` de decizia Conduc`torului Statului, la 13 ianuarie1944 colonelul Radu Davidescu a transmis MinisteruluiAgriculturii [i Domeniilor urm`toarele5:

„Marele Stat Major, cu nr. 675158 din 4 ianuarie 1944 araportat Domnului Mare[al c` unele M.U. au adus din Rusia

studii/documente

35document 2008 2 (40)

Cre[terea c`milelor \n Rom#nia:Marele Stat Major propune, Ion Antonescu aprob`

P

Colonel (r) prof. univ. dr. Ion GIURC~Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I”

”” ””

Aprob. S` setreac` imediat laexecu]ie \n bunecondi]iuni.

Mare[al Ion Antonescu

un num`r de c`mile, care urmeaz` a fi îngrijite [i crescute în]ar`. O parte din aceste animale au fost cedate InstitutuluiNa]ionale Zootehnic, care a format un nucleu de cre[tere de[ase exemplare la Sta]iunea Dulbanu-Cre]u, jude]ul Buz`u.

O alt` parte mai mare (22 buc`]i) au fost aduse ulterior în]ar` [i se g`sesc la unit`]ile militare.

Cerându-se indica]iuni, Institutul Na]ional Zootehnic apropus ca aceste exemplare s` fie cedate acestui institut,pentru a se forma la Ferma Dulbanu-Cre]u un nucleu decre[tere, cunoscând c` exist` regiuni întinse în ]ar`, undeaceast` specie s-ar putea preta în mod economic laexploatare. În cadrul acelora[i preocup`ri Domnul ProfesorG.K. Constantinescu, profesor de zootehnie la Facultatea deMedicin` Veterinar` [i Directorul Institutului Na]ionalZootehnic, a solicitat s` i se pun` la dispozi]ie dou` perechi dec`mile (1 mascul [i 3 femele), în dorin]a de a face cercet`ri siobserva]iuni directe, asupra puterii lor de trac]iune, vitezei,alimenta]iei, vie]ii sexuale, etc. la ferma experimental` a

domniei sale din comuna Pe[tera, jud.Constan]a.

Marele Stat Major a supus cererile demai sus aprob`rii Domnului Mare[al [iDomnia Sa a dat în rezolu]ie urm`torulordin: „Aprob. S` se treac` imediat laexecu]ie în bune condi]iuni”.

Rezolu]ia mare[alului Ion Antonescu afost transmis` [i Marelui Stat Major (Sec]ia4-a) pentru în[tiin]are [i ac]iune înconsecin]`.

Din studiul fondului arhivistic militarîntreprins pân` în prezent, nu rezult`modul de materializare a propuneriiMarelui Stat Major [i a deciziei mare[aluluiIon Antonescu.

F`r` a avea la dispozi]ie dateconcrete, apreciem c` situa]ia din anul1944, cât [i din anii urm`tori, nu a permispunerea în aplicare a unei idei care era,din start sortit` e[ecului.

Pe de o parte, dup` arestareamare[alului Ion Antonescu, nimeni nu ar fiavut ca argument pentru experiment`rilepropuse un ordin al celui care c`zuse îndizgra]ie [i era considerat criminal der`zboi.

Pe de alt` parte, cre[terea c`milelor înRomânia ap`rea ca ac]iune de[`n]at`,având în vedere ineditul situa]iei,conservatorismul multor din cei implica]iîntr-o asemenea ac]iune, poate chiarreticen]a lor fa]` de un asemenea demers.

Ideea cre[terii c`milelor în România,decizie luat` în condi]ii de r`zboi, r`mâneun episod interesant, poate hilar pentruunii, dar, în acela[i timp, un demersnematerializat din cauze obiective.

În acela[i timp, ideea cre[teriic`milelor în România s-a înscris în [irul altor propuneri, maimult sau mai pu]in realiste, care în anii celui de al doilear`zboi mondial au fost f`cute în scopul de a asigura ]`rii [iarmatei condi]iile ducerii la bun sfâr[it a unor ac]iuni în carefusese angajat` la un moment dat.

NOTE

1. Arhivele Na]ionale Bucure[ti, fond P.C.M., Cabinet Militar,dosar nr. 34/1943, f. 177.

2. Ibidem.3. Despre via]a [i activitatea profesorului G.K. Constantinescu \n

Justin Tambozi, Nelu Badea, 115 ani de la na[terea savantului G.K.Constantinescu, Bucure[ti, s.n., 2003.

4. Ibidem, f. 179-180.5. Ibidem, f.181.

studii/documente

36 2 (40) 2008 document

The experience of war carried out on the Soviet Union territory determined the leadership of the General Headquarters tofind and propose unprecedented solutions for improving the situation of the troops which were located far away from the coun-try. One of these was the naturalization and breeding on the Romanian territory of the exotic animal: the camel.

The breeding of the camels in Romania: The General Headquarters propose, Ion Antonescu approves.

C`mil` folosit` de trupele otomane \n secolele XVII-XXVIII

I. Ordinul „Virtutea Aeronautic`”

Decretul Regal de instituire a acestui ordin a fost publicatîn „Monitorul oficial” nr. 173 din 5 august 1930. Conformarticolului 2 al decretului, ordinul se prezenta sub forma apatru clase: Crucea de aur, cavaler, ofi]er [i comandor.Diferen]ierea claselor se realiza prin modific`rile introduse îndesign-ul decora]iei, metalul din care eraconfec]ionat însemnul [i prin modul de a fipurtat. Astfel, clasele Crucea de aur,cavaler [i ofi]er se purtau pe pieptul stâng,iar clasa comandor la gât; amplasamentulpe partea stâng` a pieptului, în cadrulpl`cii, în raport cu alte decora]ii; clasaCrucea de aur [i cavaler se purta în plac`,înaintea gradului de cavaler al Ordinului„Steaua României”; pentru celelalte dou`clase ale Ordinului „Virtutea Aeronautic`”,amplasamentul era, de asemenea, înainteagradelor corespunz`toare ale Ordinului„Steaua României” (ofi]er, comandor), dar nu în plac`.

Panglica era pentru toate clasele de culoare albastru-azur,cu trei dungi argintii, câte una marginal` [i o alta central`.L`]imea panglicii pentru primele trei clase era de 35 mm, iarpentru clasa comandor de 65 mm. Insignele ordinului erau dinmetal galben pentru Crucea de aur [i din email albastru-azur,pentru urm`toarele trei clase. Insigna, în form` de cruce, aveabra]ul vertical în floare de crin, iar bra]ul orizontal sub formaunei aripi stilizate. Pentru clasele Crucea de aur, cavaler [iofi]er, diametrul crucii era de 3 cm, iar pentru clasa comandorde 5 cm. În centrul crucii, la nivelul intersec]iei bra]elor, se aflaun scut pe aversul c`ruia ap`rea acvila României cu cifraregal` a regelui Carol al II-lea, iar pe reversul scutului eraînscris anul 1930. Pentru clasa ofi]er [i comandor a Ordinului„Virtutea Aeronautic`”, în partea inferioar` a crucii, se adùgao ramur` de lauri, având culoarea verde. Pe timp de r`zboi,între bra]ele crucii se introduceau dou` spade încruci[ate.

Ordinul „Virtutea Aeronautic`” era plasat în ierarhiaordinelor na]ionale pe locul 8, dup` Ordinul „Virtutea Militar`”de r`zboi [i pe locul 3 în ierarhia ordinelor militare1.

Potrivit îns` Legii privind reorganizarea ordinelor na]ionaleromâne, votat` de Adunarea Deputa]ilor [i de Senat în[edin]ele din 18 aprilie 1932 [i publicat` în „Monitorul oficial”nr. 101 din 29 aprilie 1932, precum [i potrivit regulamentului deaplicare a legii men]ionate emis la data de 12 iulie 1932,Ordinul „Virtutea Aeronautic`” nu figureaz` între ordinelena]ionale române. Eroarea va fi corectat` abia în anul 1937când, profitându-se de modific`rile aduse la modalit`]ileprivind înaint`rile în grad din armat`, prin Decretul nr. 4031,publicat în „Monitorul oficial” nr. 279 din 2 decembrie 1937,articolul 4, Ordinul „Virtutea Aeronautic`” este înscris întreordinele [i medaliile na]ionale care se confereau ofi]erilor [i

gradelor inferioare pentru presta]ie militar` deosebit` în timpde r`zboi (merite de r`zboi).

Ordinul se acorda prin Decret Regal personalului navigant(militar [i civil), la propunerea ministrului armatei, pe baza unuiraport-propunere al celei mai înalte autorit`]i aeronautice dinRomânia. Criteriile care motivau întocmirea unui astfel deraport-propunere pentru decorare, trebuiau s` eviden]ieze

faptele deosebite s`vâr[ite de persoanapropus`, cu activitate obligatorie de zbor.De[i prin legea de înfiin]are a ordinului,votat` de Adunarea Deputa]ilor [i deSenatul României, în [edin]ele din 11 [i 21februarie 1931, ordinul era asimilatordinelor de r`zboi (articolul 1, alineat 4),acesta se putea acorda [i pentru faptedeosebite în timp de pace.

Prin articolele 10 [i 11 ale Decretuluiregal, exista posibilitatea decor`rii, dedrept, cu clasa Crucea de aur a ordinului:pentru membrii familiei regale, care

dobândeau brevetul de pilot sau de observator; pilo]ilor românicare în timp de pace doborau un record mondial sau românesc– acestei categorii de personal navigant i se putea acorda [idirect clasa Crucea de aur cu baret` sau clasa imediatsuperioar` celei pe care o poseda; de]in`torilor Ordinuluimilitar „Mihai Viteazul”, ob]inut în timp de r`zboi, pentru o faptàeronautic`.

În varianta c` persoanei propuse a fi decorat` i se acordao anumit` clas`, între criteriile de propunere pentru decorareera obligatorie men]ionarea faptului c` pretendentul la aceaclas` ob]inuse clase inferioare, deoarece articolul 5 alDecretului stipula: „Nimeni nu poate c`p`ta o clas`superioar`, decât începând de la clasa cea mai mic`, oricarear fi gradul [i pozi]ia ce o ocup` cel decorat”.

Odat` cu înmânarea decora]iei, posesorul primea [i unbrevet, semnat de rege [i contrasemnat de ministrul armatei.Brevetul purta un num`r de ordine acordat dintr-un registru,special înfiin]at în acest scop, care se afla la Direc]ia Personaldin Ministerul Armatei. Pentru executarea prevederilorDecretului nr. 2895 din 31 iulie 1930 a fost desemnat unsecretar de stat. Acordarea brevetului conferea dreptulproprietarului de a solicita de la organele în drept facilit`]ileacordate prin regulamentul de aplicare a legii privind acestordin (gratuit`]i pe cìle ferate [i fluviale române). Dup`încetarea din via]` a decoratului, brevetul revenea familiei.

O particularitate a acord`rii ordinului era posibilitatearepet`rii conferirii aceleia[i clase, de cel mult trei ori. Aceast`posibilitate, care viza clasele inferioare (Crucea de aur [icavaler) ale ordinului, presupunea introducerea unei modific`riîn design-ul însemnului. Astfel: pentru clasa Crucea de aur pepanglica ordinului se adùga o baret` de aur; iar pentru clasacavaler o alt` baret` de argint, cu prilejul fiec`rei noi conferiri,

studii/documente

37document 2008 2 (40)

Recompense acordate personalului aeronauticmilitar pentru merite deosebite

\n timpul celor dou` r`zboaie mondiale

”” ””

Legisla]ia

rom#neasc`

interbelic`

privind ordinele

[i medaliile

conferite

Aeronauticii

Maior dr. Marin S|LEACentrul de Preg`tire pentru Muzicile Militare

baretele trebuiau purtate odat` cu însemnul ordinului. Pentrupurt`torii clasei cavaler a Ordinului „Virtutea Aeronautic`”,dac` erau decora]i de mai multe ori cu clasa Crucea de aur, lise acorda, prin Decret regal, dreptul de a purta pe panglicadecora]iei de cavaler, bareta (baretele) de aur.

Criteriile prin care se acorda Ordinul „Virtutea Aeronautic`”au fost modificate prin Decretul Regal nr. 4031/26.11.1937 –„Monitorul oficial” nr. 279/02.12.1937, în sensul c` se preiaspecificul activit`]ii prin care se remarca personalul militaraeronautic cu tipul decora]iei acordate. Astfel, apare ca nou`posibilitatea conferirii Ordinului „Virtutea Aeronautic`” cuspade, pentru ofi]erii [i gradele inferioare care se eviden]iauprin merite de lupt` obi[nuite (subcategoria a II-a de merite).Potrivit articolului 8 al Decretului privind instituirea Ordinului„Virtutea Aeronautic`”, dreptul de a purta aceast` decora]ieera retras când posesorul acestuia era condamnat pentruspionaj sau pentru înalt` tr`dare. De asemenea, ordinul nu eratransmisibil.

Prin regulamentul de aplicare al Legii ordinelor [i medaliilorconferite în timp de r`zboi, pe lâng` modificarea criteriilor deacordare a ordinelor se introduceau [i modific`ri de design alclaselor ordinului.

1. Modific`ri privind insigna:A. Modific`ri aduse insignei clasei „Crucea de aur”Crucea se confec]iona din argint aurit [i avea: bra]ul

vertical al crucii lung de 44 mm, iar bra]ul transversal de 40mm; pe reversul scutului se afl` stampat` inscrip]ia 1930; întreramurile crucii erau a[ezate dou` spade încruci[ate lungi de43 mm.

B. Modific`ri aduse insignei clasei cavaler: crucea ordinuluiera din smal], de culoare albastru închis; lungimea bra]elor eraaceea[i cu a clasei crucea de aur; pe aversul scutului, pe unfond de smal] alb, se afla stema ]`rii, în argint aurit; pe reversulscutului se afla inscrip]ia 1930, asemenea clasei crucea deaur; pe scutul stemei, din smal] albastru închis, se afla cifraregelui Carol al II-lea.

{i la aceast` clas`, între ramurile scutului erau a[ezatedou` spade încruci[ate, având aceea[i lungime (43 mm).

C. Modific`ri aduse însemnului clasei ofi]er: Modific`rile aduse clasei ofi]er a Ordinului „Virtutea

Aeronautic`” sunt identice cu cele ale clasei cavaler, cumen]iunea introducerii între bra]ele crucii a unei cununi ovalede lauri, din smal] verde, element distinctiv în raport cumodelul 1930, unde exista doar o ramur` de lauri.

2. Modific`ri privind panglica:Pentru primele trei clase ale ordinului modific`rile aduse

panglicii erau acelea[i:• panglica era din moire, p`strând culoarea de la data

înfiin]`rii (anul 1930);• în lungul panglicii se aflau cinci dungi egale, late de 3

mm, dispuse astfel: câte una marginal` din fir de aur; iar îninterior, trei dungi din fir de argint, din care una dispus` pemijlocul panglicii.

D. Modific`ri aduse clasei comandor:1. Privind insigna: lungimea bra]ului lung era de 60 mm, iar

a celui transversal de 58 mm; pe aversul scutului, în centru, peun fond de smal] alb, se afla stema ]`rii, în argint aurit, iar peun fond de smal] albastru închis se afla cifra regelui Carol alII-lea; reversul scutului era asemenea celorlalte clase;lungimea spadelor încruci[ate între bra]ele crucii avea 60 mm.

De asemenea, se p`stra cununa oval` de lauri din smal]verde (de la clasa ofi]er).

2. Modific`ri aduse panglicii:• panglica era confec]ionat` din moire, de aceea[i culoare

[i l`]ime cu modelul din 1930;• în lungimea ei, prezenta 5 dungi, din care: dou`, câte una

la fiecare margine, late de 3 mm, confec]ionate din fir de aur;

alte trei dungi confec]ionate din fir de argint, late de 4,5 mm, îninterior, din care una pe mijlocul panglicii.

În semn de respect fa]` de meritele deosebite avute îndomeniul aeronautic în timp de r`zboi, în întreaga perioad` deexisten]` a Ordinului „Virtutea Aeronautic`” cu spade au fostdecorate un num`r de 2.501 de persoane române. Distribu]ia,în raport cu perioada celor dou` r`zboaie mondiale, apersonalului decorat cu Ordinul „Virtutea Aeronautic`” seprezint` astfel:

a. în perioada anilor 1930-1933, au fost decorate 87 depersoane pentru merite deosebite în domeniul aeronautic înPrimul R`zboi Mondial. Num`rul relativ foarte mic al celordecora]i cu Ordinul „Virtutea Aeronautic`” cu spade, pentrumerite deosebite în Primul R`zboi Mondial, se explic` prinfaptul c` momentul decor`rii survine dup` scurgerea uneiperioade de 12-15 ani, nefiind prompt [i anual, ca în cazulcelui de-al Doilea R`zboi Mondial.

b. între anii 1941-1945, pentru acela[i tip de fapte,s`vâr[ite pe parcursul celui de-al Doilea R`zboi Mondial, s-auefectuat 2414 conferiri de ordin.

De men]ionat c` dintre persoanele decorate în anul 1930cu Ordinul „Virtutea Aeronautic`” cu spade, în clasa cavaler,una a primit aceast` distinc]ie [i pentru merite s`vâr[ite întimpul r`zboiului balcanic. În acest sens, Decretul nr. 3946 din4 decembrie 1930 stipula: „se acord` Ordinul «VirtuteaAeronautic`» cu spade, clasa cavaler, colonelului FotescuConstantin, pentru activitatea unei întregi cariere, încheiate cudragoste aeronautic`, participând în campania din 1913, cânds-a distins în mod cu totul deosebit”2.

În raport cu clasa de ordin acordat, num`rul celor decora]icu clase inferioare a fost mai mare, comparativ cu cel alpurt`torilor de clas` superioar`3.

Tabelul nr. 1 - Num`rul cet`]enilor români decora]i cu clasaCrucea de Aur cu spade a ordinului „Virtutea Aeronautic`”, pentru

merite în domeniul aeronauticii în Primul [i al Doilea R`zboi Mondial

Tabel nr. 2 - Num`rul cet`]enilor români decora]i cu clasacavaler cu spade a ordinului „Virtutea Aeronautic`”, pentru merite în

domeniul aeronauticii în Primul [i al Doilea R`zboi Mondial

O particularitate a conferirilor pentru merite deosebiteaeronautice în cel de-al Doilea R`zboi Mondial, este prezen]aunui num`r foarte mare de persoane decorate cu Ordinului„Virtutea Aeronautic`”, probabil expresie a faptului c` ultimulr`zboi mondial a fost [i mult mai tehnic sub aspectul armelorde lupt`, oferind astfel un spor al posibilit`]ilor de remarcare în

studii/documente

38 2 (40) 2008 document

Clasaordinului

Num`rul absolut al persoanelordecorate \n r`zboaiele mondiale Total

I IICrucea de aur 63 779 842Crucea de aur cuo baret`

8 828 836

Crucea de aur cudou` barete

1 421 422

Total 72 2.028 2.100

Clasaordinului

Num`rul absolut al persoanelordecorate \n r`zboaiele mondiale Total

I IICavaler 13 197 210Cavaler cu obaret`

1 114 115

Cavaler cu dou`barete

- 55 55

Total 14 366 380

ac]iuni militare. Particular` este [i corelarea num`rului celordecora]i anual în cel de-al Doilea R`zboi Mondial cu claseleordinului (modelul cu spade); se constat` c` cele mai multepersoane au fost decorate în anii 1941 [i 1944. Aceast`distribu]ie a decora]iilor poate fi legat` de fazele de început [ide sfâr[it ale oric`rui r`zboi, când intensitatea luptei estecrescut`.

Clasele superioare ale Ordinului „Virtutea Aeronautic`” cuspade au fost acordate în num`r mai mare în ultimii trei ani aicelui de-al Doilea R`zboi Mondial, expresie, probabil, aîndeplinirii condi]iei de conferire de c`tre un num`r mai marede personal aeronautic, cât [i a satisfacerii condi]iei de a seposeda clasele inferioare pentru a le primi pe cele superioareordinului.

Dintre clasele ordinului acordat a doua [i a treia oar`, cuuna, respectiv, dou` barete, au fost conferite doar clasaCrucea de aur [i clasa cavaler, nu [i cele de ofi]er [icomandor.

Tabel nr. 3 - Num`rul cet`]enilor români decora]i cu claselesuperioare ale ordinului „Virtutea Aeronautic`” cu spade pentru

merite în timpul celor dou` r`zboaie mondiale

Num`rul cet`]enilor strìni purt`tori ai Ordinului „VirtuteaAeronautic`” cu spade, pe întreaga perioad` de existen]` adecora]iei, se ridic` la 793, ceea ce reprezint` aproximativ otreime (2501/793 = 31,7%), raportat la num`rul de]in`torilorromâni ai aceluia[i ordin.

Aceasta presupune c`, per total, în perioada de lainstituirea Ordinului „Virtutea Aeronautic`” cu spade (1930) [ipân` în 1947, au fost decora]i cu clasele acestui ordin 3.294persoane, distribuite procentual conform tabelului nr. 4.

Tabelul nr. 4 - Compararea num`rului de decora]i strìni [iromâni pe perioada 1930 - 1947

În cazul Primului R`zboi Mondial, au fost decora]i înperioada anilor 1930-1939 cu clasele Ordinului „VirtuteaAeronautic`” cu spade, un num`r relativ mic de cet`]enistrìni, comparativ cu cei români (12 în raport cu 87 – tabelulnr. 5).

Tabel nr. 5 - Distribu]ia în func]ie de na]ionalitate a celordecora]i cu ordinul „Virtutea Aeronautic`” cu spade pentru merite

din domeniul aeronautic în Primul R`zboi Mondial

Pe na]iuni, decorarea cet`]enilor strìni cu Ordinul„Virtutea Aeronautic`” cu spade pentru merite aeronautice înac]iunile de lupt` purtate în Primul R`zboi Mondial a vizat, a[acum era firesc, ]`rile aliate României (tabelul nr. 6).

Tabel nr. 6 - Distribu]ia pe na]iuni a cet`]enilor strìni decora]ide autorit`]ile României, cu ordinul „Virtutea Aeronautic`” cu spade

pentru merite din Primul [i din al Doilea R`zboi Mondial

Num`rul cel mai mare de decora]i cu acest ordin seconcentreaz` pentru cet`]eni strìni pe perioada celui de-alDoilea R`zboi Mondial, în special în anii 1941-1943. La nivelulanului 1943, sunt decora]i un num`r de 663 cet`]eni strìni,din totalul de 781 decora]i pe parcursul întregului r`zboi.

Particular` conferirilor personalului aeronavigant strìndistins în lupte este acordarea claselor superioare (ofi]er [icomandor) unui procent mai mare (20/781 = 2,5%) comparativcu de]in`torii acelora[i clase în rândul românilor decora]i(20/2.414 = 0,82%). Aceasta poate fi interpretat` ca un semnde pre]uire suplimentar` din partea statului român a capacit`]iide jertf` [i a altruismului acestor strìni, angaja]i în ac]iuni delupt` pentru ap`rarea României.

Ca respect pentru meritele deosebite avute în domeniulaeronautic în timp de r`zboi, 124 de persoane române [i altetrei de origine strìn` (german`) au fost decorate post-mortem. În nici unul dintre cazuri nu s-a acordat Ordinul„Virtutea Aeronautic`” cu spade, clasa comandor, ci doarrestul claselor. De remarcat c`, [i în aceast` situa]ie, clasaofi]er n-a fost acordat` decât o dat`. Începând din anul 1930[i pân` la debutul celui de-al Doilea R`zboi Mondial, Ordinul„Virtutea Aeronautic`” cu spade n-a fost acordat post-mortemdecât unei persoane de na]ionalitate român`, care a primitclasa Crucea de aur.

Începând din anul 1941, s-a permis decorarea post-mortem a celor din domeniul aeronautic, pentru meritedeosebite, cu clasele Crucea de aur [i cavaler ale Ordinului„Virtutea Aeronautic`” cu spade, prima [i a doua baret`.

Pentru fapte remarcabile în domeniul aeronautic în timp depace, în perioada 1930-1946, au fost decorate cu claseleOrdinului „Virtutea Aeronautic`” model de pace, un num`r multmai redus de persoane: 278 de cet`]eni români; 101 decet`]eni strìni.

Raportul cet`]eni români/strìni a fost de 278/101 =26,65%/73,75%. În cazul cet`]enilor strìni, aproximativ înfiecare an, au fost decorate un num`r de persoane dindomeniul aeronautic pentru merite deosebite. Cel mai marenum`r s-a înregistrat în anul 1942, când au fost conferite 38de ordine, clasa Crucea de aur.

În primul an de acordare a Ordinului „Virtutea Aeronautic`”(anul 1931) pentru persoanele strìne au fost conferite: clasaofi]er la 4 persoane [i clasa comandor la [apte persoane.Raportul conferirii acestui ordin în forma de r`zboi/forma depace este: pentru cet`]eni strìni 793/101 = 24%/26,65%;pentru cet`]eni români 2501/278 = 76%/73,35%.

Potrivit articolului 2 al Regulamentului de aplicare a legiiprivind acordarea unor recompense na]ionale purt`torilormedaliei „Virtutea Militar`” [i ordinului „Virtutea Aeronautic`”de r`zboi, publicat în „Monitorul oficial” nr. 54 din 6 martie

studii/documente

39document 2008 2 (40)

Na]ionalitatea persoanelor decorate

Num`rul persoanelor decorateValoarea absolut` Procente din total

Strìn` 2.501 68,3Rom#n` 793 31,7Total 3.294 100

Na]ionalitatea persoanelor decorate

Num`rul persoanelor decorateValoarea absolut` Procente din total

Strìn` 12 12,12Rom#n` 87 87,88Total 99 100Raport strìni/rom#ni 12/87 12,12/87,88

Clasaordinului

Num`rul absolut al persoanelor decorate pentru merite deosebite dintimpul celor dou` r`zboaie mondiale

Total

I IIOfi]er 1 14 15Comandor - 6 6Total 1 20 21

Na]iona-litatea

Num`rul celor decora]i \n r`zboiul mondial TotalValoareaabsolut`

Procente Valoareaabsolut`

Procente Valoareaabsolut`

Procente

Germania - - 742 97,37 742 95,86Italia 2 16,66 15 1,96 17 2,19Cehoslovacia - - 5 0,65 5 0,64Fran]a 8 66,66 - - 8 1,03MareaBritanie

2 16,66 - - 2 0,25

Total 12 100 762 100 774 100

1937, persoanelor decorate cu Ordinul „Virtutea Aeronautic`”li se acordau urm`toarele facilit`]i: pentru ofi]eri activi, înrezerv` sau retragere cu grad superior celui de c`pitan,posibilitatea de a c`l`tori gratuit pe Cìle Ferate Române, petoate tipurile de tren de c`l`tori, în vagoane de clasa I, pe baz`de abonamente de serviciu, emise de c`tre C.F.R.; pentruofi]eri inferiori, exclusiv c`pitanii, [i pentru subofi]eri, facilit`]ileerau diferen]iate [i dup` alte criterii: spre exemplu ofi]eriiinferiori în rezerv` sau în retragere, func]ionarii publici (stat,jude], comun`) sau pensionarii aveau dreptul la c`l`toriigratuite, în vagoane de clasa I, dac` func]ia pe care ode]ineau, le permitea c`l`torii gratuite în aceast` clas`.

Subofi]erii în activitate sau în rezerv`, plutonierii majori,plutonierii, subofi]erii instructori, adjutan]ii [i mai[trii militaric`l`toreau în vagoane de clasa a II-a. Gradele inferioaredecorate cu Ordinul „Virtutea Aeronautic`” de r`zboi,c`l`toreau în vagoane de clasa a II-a, astfel: cei care la datadecor`rii cu Ordinul „Virtutea Aeronautic`” de r`zboi aveaudreptul de aplicare a articolului 71 din legea nou` a recrut`riisau au c`p`tat acest drept ulterior; cei decora]i, care eraufunc]ionari publici de stat, jude] sau comun` [i c`rora func]ialor le d`dea dreptul de a c`l`tori în vagoane de clasa a II-a;gradele inferioare decorate care erau func]ionari publici, sauasimila]i cu ace[tia [i care aveau dreptul de a încheiaconven]ie cu C.F.R., pentru a beneficia de acelea[i drepturi ca[i func]ionarii publici; pensionarii din categoriile b, c, anteriorenumerate, dac` în activitatea de serviciu se bucurau dedreptul de a c`l`tori la clasa a II-a. Restul personalului decoratcu Ordinul „Virtutea Aeronautic`” de r`zboi putea c`l`torigratuit numai în vagoane de c`l`tori de clasa a III-a.

Dreptul de a c`l`tori gratuit era acordat pe via]` [i obligaRegia Autonom` a C.F.R., s` schimbe abonamentul deserviciu în cazul în care cel decorat ob]inea o avansare îngrad, care-i permitea dreptul de a c`l`tori într-o clas`superioar` de tren. În cazul în care circulau cu trenuri rapide,cei decora]i cu Ordinul „Virtutea Aeronautic`” de r`zboi erauobliga]i s` pl`teasc` rezervarea locului, dar nu [i suplimentulde vitez`. Pentru c`l`toriile cu trenurile exprese sau Pullman,cel decorat pl`tea suplimentul pentru compania Wagons Lits.

Persoanele decorate cu Ordinul „Virtutea Aeronautic`” der`zboi aveau dreptul s` c`l`toreasc` pe vasele NavelorFluviale Române, de asemenea în mod diferen]iat: cei cudreptul de a c`l`tori cu trenul în vagoane clasa I [i a II-a peC.F.R., c`l`toreau în cabine clasa I ale N.F.R.; cei cu dreptulde a c`l`tori în vagoane clasa a III-a pe C.F.R., c`l`toreau peN.F.R., la clasa a II-a. Dreptul de a c`l`tori pe N.F.R. excludeaposibilitatea de a merge la cabin` [i pe cel de a primi masa înmod gratuit.

De[i prin Legea [i Decretul regal privind înfiin]area [imodul de conferire a Ordinului „Virtutea Aeronautic`” nu sespecifica, în mod expres, posibilitatea acord`rii decora]iilor [iforma]iunilor de lupt` (regimentelor [i marilor unit`]i) dinAeronautic`, care au îndeplinit misiuni soldate cu rezultatedeosebite, în perioada anilor 1931-1933 [i 1941-1944 au fostdecorate cu diverse clase ale ordinului în modelul cu spade [iun num`r de 5, respectiv 23 drapele de lupt`. Interpret`maceast` destina]ie a conferirilor (pentru drapele de lupt`) înbaza principiului din drept care prevede c`: „ceea ce nu esteîn mod expres interzis, este permis, chiar dac` nu se specificàceasta în mod explicit”.

Comparând num`rul unit`]ilor militare aeronauticedecorate cu diversele clase ale Ordinului „VirtuteaAeronautic`” cu spade, pentru merite deosebite în primul [i,respectiv, în al Doilea R`zboi Mondial (num`rul drapelelordecorate în Primul R`zboi Mondial/num`r drapele decorate înal Doilea R`zboi Mondial = 5/23), se observ` o cre[tere deaproape cinci ori a num`rului forma]iunilor de lupt` decorate înultimul r`zboi mondial.

Explica]ia posibil` a decor`rii unui num`r mai mare deunit`]i în al Doilea R`zboi Mondial, cu clasele acestui ordin,credem c` este dat` de: durata relativ mai scurt` a PrimuluiR`zboi Mondial, pentru România, comparativ cu durata departicipare a ]`rii noastre în cel de-al Doilea R`zboi Mondial.Durata variabil` de timp a influen]at în mod direct [i num`rulmisiunilor de lupt`, în special, al celor aeriene ale ]`rii noastre;nivelul tehnic diferit calitativ [i cantitativ în mijloace [i tehnic`de lupt`, din timpul celor dou` r`zboaie mondiale; acordareaOrdinului „Virtutea Aeronautic`„ cu spade drapelelor de luptàle unit`]ilor cu merite în domeniul aeronautic în Primul R`zboiMondial survine dup` un interval de 13 ani, ceea ce interpuneo perioad` de „posibil` uitare” a rezultatelor unor ac]iuni delupt` cu implicare a personalului aeronavigant din timpulacelui r`zboi.

II. Medalia Aeronautic`

Dac` Ordinul „Virtutea Aeronautic`” era destinat, potrivitlegii, personalului navigant care s-a distins prin meritedeosebite aeronautice, „Medalia Aeronautic`” a fost instituit`prin Decretul nr. 463 din 24 februarie 1931, publicat în„Monitorul oficial” nr. 51 din 3 martie 1931, cu scopul de „ar`spl`ti” personalul navigant nezbur`tor, dar care a contribuitla dezvoltarea aeronauticii (art. 2).

Sub aspectul designului, „Medalia Aeronautic`” aveaforma unei piese rotunde, cu diametrul obi[nuit al oric`reimedalii militare, de 35 mm. Pe aversul medaliei se aflastampat bustul unui aviator, iar pe revers, în partea superioar`,se afla stema ]`rii, flancat` pe laturi de câte o arip` stilizat`.Împrejurul reversului medaliei ap`rea o cunun` de lauri, ac`rei extremitate superioar` se unea cu aripile stilizate. Înpartea de jos, pe revers, în interiorul cununii de lauri, se aflainscrip]ia „Pentru Aeronautic` 1931”. Panglica medaliei era deculoare albastru-azur, cu l`]ime identic` Ordinului „VirtuteaAeronautic`”, de 35 mm; spre deosebire de panglica ordinului,aceasta prezenta doar o dung` de argint la mijloc, lat` de 5mm.

studii/documente

40 2 (40) 2008 document

Ordinul Virtutea Aeronautic`, model 1930, în gradele de Cruce deAur (avers), Cavaler (revers), Ofi]er (avers), Comandor (avers).

În anul 1938, concomitent cu modificarea aspectuluiOrdinului „Virtutea Aeronautic`” s-au dispus schimb`ri [ipentru „Medalia Aeronautic`”, fiind denumit` prin similitudine,Medalia „Virtutea Aeronautic`”. La partea superioar` aMedaliei „Virtutea Aeronautic`”, s-a ad`ugat o coroan` regal`de 20 mm lungime, iar între piesa rotund` a medaliei [icoroana regal` s-au introdus dou` spade încruci[ate, a 28 mmlungime fiecare; panglica se men]inea la aceea[i culoare [il`]ime [i era confec]ionat` din moire (conform art. 5 alDecretului Regal nr. 4031 din 26 mai 1937).

„Medalia Aeronautic`” acordat` pentru merite de r`zboi,întocmai ca [i alte ordine [i medalii acordate pentru acelea[imerite, suferea modific`ri [i la nivelul panglicii: aceastacon]inea trei dungi, dispuse astfel: una pe mijloc, din argint,asemenea medaliei model 1931, [i câte o dung` pe margine,din fir de aur; dungile se distingeau între ele nu numai prin firuldin care erau confec]ionate, ci [i prin l`]ime: 5 mm pentrudunga de argint [i 3 mm pentru dunga din fir de aur; în modelul1938 al Medaliei „Virtutea Aeronautic`”, se men]ineau cele treiclase ale „Medaliei Aeronautice” model 1931, dar clasele I [i IIse confec]ionau din argint, iar pentru clasa I argintul era aurit;clasa a III-a pentru Medalia „Virtutea Aeronautic`” a fostconfec]ionat` în continuare din bronz, întocmai ca modelul1931.

În ierarhia ordinelor na]ionale [i decora]iilor de r`zboi,Medalia „Virtutea Aeronautic`” prin dispozi]iile din 27 mai 1932se plasa pe locul 24, dup` „Semnul onorific de 25 ani” [iînaintea decora]iei „Crucea Meritul Sanitar” în timp de pace.

În conferirea „Medaliei Aeronautic`” numeroase elementeerau comune celor privind Ordinul „Virtutea Aeronautic`”,respectiv:

a. acordarea se f`cea prin decret regal, la propunereaministrului armatei, pe baza unui raport întocmit de cea maiînalt` autoritate aeronautic` român`;

b. decernarea era progresiv`, începând cu clasainferioar`; aceasta presupunea c` pentru primirea unei clasesuperioare, cel decorat, trebuia s` posede clasa inferioar`;

c. excep]ia de la regula anterioar`, ca [i în cazul ordinului,era numai la prima promo]ie decorat` cu ocazia înfiin]`riimedaliei;

d. regele putea acorda medalia, asemenea ordinului„Virtutea Aeronautic`”, [i în regim de moto proprio;

e. ca [i în cazul Ordinului „Virtutea Aeronautic`”, „MedaliaAeronautic`” se acorda pe via]` [i, întrucât era personal`, nuse transmitea;

f. asemenea Ordinului „Virtutea Aeronautic`”, num`rulcelor ce puteau fi decora]i era nelimitat;

g. „Medalia Aeronautic`”, ca [i Ordinul „VirtuteaAeronautic`” se purta pe pieptul stâng, imediat dup` „Semnulonorific de 25 ani”. Acesta recompensa prestarea de activitateîn serviciul statului f`r` întrerupere, timp de 25 ani. Existaudou` ordine onorifice pentru 25 de ani de activitate: primul seacorda ofi]erilor, iar cel de al doilea func]ionarilor civili.

h. ca [i în cazul Ordinului „Virtutea Aeronautic`”, „MedaliaAeronautic`” acorda dreptul primirii unui brevet semnat numaide ministrul armatei, care se putea transmite în proprietateafamiliei descendentului, dup` decesul decoratului. Eviden]abrevetelor se afla la Direc]ia Personal a Ministerului Ap`r`riiNa]ionale, într-un registru special;

i. dac` Ordinul „Virtutea Aeronautic`” dispunea de patruclase, medalia dispunea de numai trei. Toate clasele seconfec]ionau din bronz, fiind: pentru clasa I – aurit`; pentruclasa a II-a – argintat`; iar pentru clasa a III-a – r`mânea caatare, din bronz.

În timp de r`zboi, atât pentru „Medalia Aeronautic`”, cât [ipentru Ordinul „Virtutea Aeronautic`” în forma cu spade,propunerea de decorare cât [i de conferire apar]inea

Ministerul Ap`r`rii Na]ionale [i respectiv Ministerului Aerului [iMarinei [i nu organelor abilitate prin Legea de înfiin]are aacestor decora]ii (art. 7 al Decretului Regal nr. 4031/26 mai1937).

Num`rul cet`]enilor români decora]i cu Medalia „VirtuteaAeronautic`”, în perioada de la înfiin]area decora]iei (1931)pân` la sfâr[itul anului 1940 inclusiv, se ridic` la 339. Pe ani,se constat` existen]a a trei „vârfuri” numerice: 1936, când aufost decorate 82 de persoane; 1938, când au primit medalia 73de persoane; 1940, an în care au fost decorate 67 depersoane. În perioada 1931-1940, la care f`ceam anteriorreferire, au existat dou` momente cu câte numai o decorare cuaceast` medalie, anul 1935, respectiv, 1937.

Dup` finele anului 1940, exceptând anii 1941 [i 1944, cândsunt decorate cu aceast` medalie numai 12 persoane,respectiv 29, num`rul celor care au primit Medalia „VirtuteaAeronautic`” atinge ordinul sutelor. Astfel, între anii 1941-1946inclusiv, Medalia „Virtutea Aeronautic`” este conferit` unuinum`r de 2058 de persoane, cu un maximum al decor`rii înanul 1943 (707 persoane).

Studiul „Monitorului oficial” din perioada 1931-1947 privinddecorarea persoanelor cu medalia „Virtutea Aeronautic`”permite sus]inerea ideii c` au fost conferite diversele clase [imodele ale medaliei unui num`r de 2.512 persoane, din care2.416 cet`]eni români, 96 de alte na]ionalit`]i [i 19 persoanecu cet`]enie român` decorate post-mortem.

În anul 1944, s-au f`cut un num`r relativ mic de decor`ricu Medalia „Virtutea Aeronautic`”, probabil ca o consecin]`direct` a loviturii de stat de la 23 august, când, schimbându-se

studii/documente

41document 2008 2 (40)

Ordinul Virtutea Aeronautic`. Gradul de comandor, model 1941,de r`zboi; locotenent-comandor de avia]ie în ]inut` de serviciu,

model 1930, purtând Crucea de Aur, model 1941 [i furajeraordinului; gradul Crucea de Aur, model 1938, de r`zboi,

cu dou` barete; gradul de cavaler, model 1930

alia]ii de lupt` ai României [i sensul r`zboiului, s-a produs odebusolare [i în ceea ce prive[te conducerea [icomportamentul autorit`]ilor aeronautice din ]ar` în a evaluaaportul personalului din subordine.

Comparativ cu num`rul de]in`torilor români ai Medaliei„Virtutea Aeronautic`”, num`rul cet`]enilor strìni decora]i cuaceast` medalie în perioada anilor 1932-1943 este de 96 depersoane.

Pe etape, în timpul celui de-al Doilea R`zboi Mondial,cet`]enilor strìni le-au fost conferite în perioada anilor: 1932-1939, 14 medalii; 1940-1942, 82 medalii.

Raportul num`rului cet`]enilor români/num`r cet`]enistrìni decora]i cu Medalia „Virtutea Aeronautic`” este: pentruanii 1932-1939 de 340/14; iar pentru perioada 1941-1943 de2.057/82.

Aceasta eviden]iaz` c` în timpul celui de-al Doilea R`zboiMondial, au fost decorate de [ase ori mai multe persoane(române [i strìne) decât în perioada 1932-1939.

O particularitate a modului de decorare a cet`]enilor strìnicu medalia „Virtutea Aeronautic`”, este [i faptul c` în perioada1932-1939 [i în prima parte a celui de-al Doilea R`zboiMondial (1941-1942) acestora (14, respectiv 26, ca num`r) nuli s-a acordat decât clasa a III-a (de bronz). În 1943, ultimul anal decor`rii cu Medalia „Virtutea Aeronautic`”, pentru cet`]enistrìni, s-au conferit patru [i, respectiv, trei medalii pentruclasa I, respectiv clasa a II-a.

Pe na]iuni, num`rul cet`]enilor strìni secompartimenteaz` astfel:

a. pentru perioada anilor 1932-1939: opt cet`]eni francezi;

patru cet`]eni polonezi; doi cet`]eni italieni.b. pentru perioada anilor 1941-1943: 82 cet`]eni germani.Pe lâng` Medalia „Virtutea Aeronautic`” cu spade (model

de r`zboi), în perioada 1941-1945, s-a conferit, unui num`r de172 de persoane, modelul de pace al medaliei, în diverseclase. Cu privire la acordarea acestui model al medaliei, seobserv`: grija pentru a respecta principiul de a poseda omedalie anterioar` pentru a primi o alta, de clas` superioar`.Din acest motiv, cu modelul de pace al Medaliei „VirtuteaAeronautic`” au fost decorate cu clasa a III-a 168 depersoane, cu clasa a II-a doar trei [i o singur` persoan` cuclasa I; „concentrarea” decor`rilor are loc o dat` cu instalareaunei „lini[ti relative”, dup` victoria de la 9 mai 1945, cândnum`rul decora]ilor cu Medalia „Virtutea Aeronautic`” va fi de166 din totalul de 172 de decor`ri vizând perioada anilor 1943-1945.

Desf`[urarea luptelor din r`zboiul al doilea mondial a oferitprilejul decor`rii cu medalia „Virtutea Aeronautic`” [i celor careau f`cut sacrificiul suprem jertfa vie]ii pentru libertatea [irefacerea ]`rii. Astfel în perioada 1943-1945 au fost decora]ipost-mortem cu modelul cu spade, clasa a III-a 19 participan]iromâni distin[i în ac]iunile de lupt` din domeniul aviatic.

O dat` cu alungarea regelui din ]ar`, la 30 decembrie1947, date fiind însemnele regale, atât în designul Ordinuluicât [i în al Medaliei „Virtutea Aeronautic`”, acordarea acestordecora]ii a fost sistat` de autorit`]ile comuniste, prinneaplicarea legilor privind aceste decora]ii [i nu ca urmare aemiterii vreunui act legislativ care s` prevad` în mod expressuprimarea conferirii lor4.

NOTE

1. Marin Sîlea, Ordinul Virtutea Aeronautic` – Ordin unicat cuspecific aviatic, acordat în întreaga istorie personalului navigant, în„Buletinul Muzeului Militar Na]ional”, nr. 1/2003, partea I, p. 206.

2. „Monitorul oficial” nr. 279 din 10 decembrie 1930.3. Marin Sîlea, art. cit., p. 208-209.4. Marin Sîlea, Aeronautica militar` român` în perioada anilor

1930-1940, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare „Carol I”,Bucure[ti, 2007, p. 218-232.

studii/documente

42 2 (40) 2008 document

The exhaustive presentation of the Romanian legislation through to which in the inter-war period was established ordersand medals which were designated to aeronautical personnel during the peace time and also in the war time. Romanian,French, Polish, Italian, English, Czeck are found together in the great gallery of air heroes.

Rewards conferred to the military aeronautical personnel for special merits during the two world wars.

Medalia Virtutea Aeronautic`; model 1931, clasa I (avers), clasa a II-a(avers), clasa a III-a (revers); model 1938, de r`zboi, clasa I (avers),clasa a II-a (revers), clasa a III-a (avers)

Saumur

Or`[el situat aproape de confluen]a râurilor Thouet [iLoire-a, nu departe de regiunea Sables d’Olonne, deci aproapede mare. În consecin]`, clim` maritim`, prin urmaretemperat`; furaje abundente [i de calitate bun`.

Concluzie: Situa]ie din punct de vedere al [colii decavalerie mult mai favorabil` decât aceea a [colii noastrespeciale din Sibiu.

Privire retrospectiv`

Înfiin]at` sub Ludovic al XVI-lea, desfiin]at` pe timpulRevolu]iei, reînfiin]at` apoi [i iar desfiin]at`, [coala dinSaumur nu a fost înfiin]at` definitiv decât pe timpul luiNapoleon al III-lea, când a înlocuit vechea [coal` dinVersailles. Din acel moment, necesitatea ei a fost recunoscut`;a func]ionat regulat; a format o doctrin`.

Concluzie: Chiar în Fran]a, func]ionarea unei [coli vechi de150 ani a întâmpinat dificult`]i [i dibuiri. Pân` la atingereaunei faime mondiale, [coala din Saumur a cunoscut [i eamomente critice [i nu o dat` a fost pe punctul s`-[i vad`sfâr[itul.

Compunere

Trei ramuri: a) înv`]`mântul; b) trupa; c) serviciile.A. Înv`]`mântul cuprinde: - Divizia A (format` din dou` brig`zi, adic` dou` reprize:

una de ofi]eri de cavalerie, alta de ofi]eri de artilerie) numit`„divizia locotenen]ilor de instruc]ie”, având drept scop s`formeze pe viitorii comandan]i de escadroane. Format` dinofi]eri ale[i (unul de brigad`) printre cei mai buni; facultativ,de altfel. Absolven]ii cei mai buni ai acestei sec]iuni sunt îngeneral ale[i pentru a r`mâne la [coal`, fie ca ofi]eriinstructori la Instruc]ie Practic`, fie ca sub instructori de

studii/documente

43document 2008 2 (40)

{coala de Cavalerie de la Saumurv`zut` de Radu Korne

Prof. univ. dr. Maria GEORGESCUUniversitatea din Pite[ti

ra[ul Saumur – emblematic pentruechita]ia civil` [i militar` francez`– a devenit unicul depozitar al

tradi]iei ecvestre franceze. Prestigioasa{coal` de Cavalerie de la Saumur – alec`rei r`d`cini coboar` în timp pân` spresfâr[itul secolului al XVIII-lea – a fostadaptat` noilor tehnologii ale tehniciimilitare, preg`tind azi cadrele unit`]ilorde blindate ale Armatei de Uscat, darperpetuând tradi]iile cavaleriei. Chiar [iîn titlul [colii se reg`se[te numele armeice a f`cut celebr` aceast` [coal`: Écoled’Application de l’Arme BlindéeCavalerie.

Dotat` cu cl`diri bine construite,manejuri spa]ioase, terenuri de instruc]ie[i de tir, {coala de Cavalerie de laSaumur a putut oferi de-a lungul vremiielevilor sì o instruc]ie ecvestr`, militar`,general` [i [tiin]ific` corespunz`toarecerin]elor unui ofi]er de cavalerie. Acunoscut în timp diverse transform`ri,dar s-a adaptat permanent necesit`]ilor

r`zboiului modern, f`r` a abandonatradi]iile bazate pe valoarea moral`,pasiunea pentru cal [i toate sporturile cedecurg de aici. Apari]ia carelor de lupt`în primul r`zboi mondial a condus la

schimb`ri majore în arma cavaleriei [iimplicit în preg`tirea de lupt` a cadrelor,schimb`ri reflectate [i în organizareaacestei [coli.

O „radiografie” a acestei institu]ii deînv`]`mânt militar, cu interpret`ri [i

concluzii pertinente, importante atâtpentru istoriografia român`, cât [i pentrucea francez` din perspectiva imaginiiceluilalt, a realizat-o c`pitanul RaduKorne, unul dintre ofi]erii români carei-au urmat cursurile în perioada 1925-1926. Modul de întocmire a raportuluireflect` atât preocuparea autorului de areda o imagine cât mai complet` a [colii,cât [i preocuparea sa pentru a formulaînv`]`mintele necesare pentrudezvoltarea {colii Speciale de Cavaleriede la Sibiu, unde fusese numit directorde studii [i profesor de tactica cavaleriei.Documentul este valoros [i prin faptul càpar]ine unuia dintre cei mai aprecia]icomandan]i de unit`]i [i mari unit`]i decavalerie [i de blindate, care s-a distinspe frontul de Est în al Doilea R`zboiMondial. Înaintat general de brigad` în1943, Radu Korne (1895-1949) a r`masun model de seriozitate, competen]` [id`ruire, c`zut din p`cate victim` asovietiz`rii [i comuniz`rii României.

”” ””

... chiar \nFran]afunc]ionareaunei [coli vechide 150 de ani a\nt#mpinatdificult`]i [idibuiri

O

C`pitanul Korne Radu{coala Special` de Cavalerie Sibiu1926, noiembrie 19

Dare de seamàsupra celor v`zute la {coala de Cavalerie din Saumur

[în 1925-1926]

c`l`rie. Ofi]erii de artilerie absolven]i ai acestei divizii potdeveni instructori de c`l`rie în arma lor.

- Divizia B (ofi]erii elevi proveni]i din {coala Preg`titoarede la Saint-Cyr, care îns` imediat dup` terminarea acelei[coli trec la Saumur, în continuare, ceea ce u[ureaz` enormcontinuitatea înv`]`mântului); scopul acestei divizii(compus` tot din dou` brig`zi) este de a forma comandan]ide plutoane. Urmarea cursurilor este obligatorie: esteechivalentul anului I al nostru de la {coala Special` deCavalerie, cu deosebirea c` ofi]erii nu au f`cut, ca la noi, unstagiu prealabil la front.

- Divizia C (elevii aspiran]i la gradul de ofi]eri activiproveni]i îns` din subofi]eri de trup`). Aceast` divizie aveaun num`r mai redus. Ca atare nu era subîmp`r]it pe brig`zi.Scopul ei era s` aduc` pe subofi]erii aspiran]i la nivelul decultur` general` al ofi]erilor proveni]i de la Saint-Cyr. Seinsist` deci mai mult asupra acestor cuno[tin]e, c`ci pe celeinerente serviciului în corpurile de trup` subofi]erii leposedau deja [i chiar mai bine mult decât St. Cyrien-ii.

- Divizia D (elevii aspiran]i la gradul de ofi]eri derezerv`) împ`r]i]i în dou` brig`zi. Stagiul lor e numai de[ase luni. Ei vin în dou` serii: prima de la 1 noiembrie la 1mai. Provin: fie din elementele facult`]ilor; fie de laregimente. Misiunea [coalei este îns` de a-i aduce pe to]i laacela[i nivel, în scop de a le putea încredin]a un pluton înfront.

A.M.C. (automitralierele cavaleriei) formeaz` o sec]iunespecial`, cu misiunea de a forma pe ofi]erii de a.m.c. care cuîncepere de anul acesta urmeaz` un curs de 11 luni.

{coala în general începe între 4 [i 6 octombrie (pentrutoate diviziile) [i se termin` la 4 august, dup` carrouselul define de an.

Concluzie: {coala de Aplica]ie din Fran]a cuprinde ca [i[coala noastr` de aplica]ie pe ofi]erii elevi proveni]i din[coala preg`titoare; are în plus sec]iunea locotenen]i deinstruc]ie (viitorii comandan]i de escadroane), sec]iuneasubofi]eri activi (viitori ofi]eri activi) [i pe aceia a viitorilorofi]eri de rezerv`. Are, ca f`când parte organic din [coal`,a.m.c. Are deci tot ce-i trebuie din punct de vedere alînv`]`mântului. Ea este, prin organizarea ei, adev`ratulcentru de instruc]ie al cavaleriei. Centru de instruc]ie înafar` de [coal` nu exist`.

Durata cursurilor (în afar` de Divizia D) este de 10 luni.Se agit` chestiunea îns` a o face de 11 cu începere din anulacesta (luna august urmând ca ofi]erii de cavalerie s`frecventeze cursul de a.m.c.).

B. Trupa.Formeaz` un divizion de dou` escadroane având caii lor

[i formând unit`]i de instruc]ie [i de aplica]ie la care serecurge de altfel foarte des. Escadroanele se recruteaz` dinspahi[i algerieni sau tunisieni, încadra]i cu ofi]eri [isubofi]eri francezi (parte din subofi]eri sunt tot indigeni dinAfrica). Intr` de asemenea în compunerea escadroanelor [isolda]i francezi întrebuin]a]i mai ales pentru servicii în corp(ordonan]e, secretari, plantoane etc). Escadroanele facinstruc]ie zilnic` pe jos [i c`lare.

Concluzie: [coala de la Saumur are avantajul de a aveatrupa ei proprie pentru exerci]ii [i aplica]iuni, avantaj pecare noi nu-l avem.

C. ServicileAcelea[i ca [i la noi, func]ioneaz` îns` cu o regularitate

perfect`. Scopul lor este vecinic de a îndestula [i ajutainstruc]ia. Cererile se satisfac cu foarte mult` culan]`.

Concluzie: Serviciile sunt la [coala din Saumur un ajutorpre]ios, iar nu un impediment.

Caii

Fiecare elev vine cu calul lui de arme (de serviciu), [coalafurnizându-i caii de carier [i de dresaj [cai] vechi, [dresaj]remon]i.

Caii de carier provin în general din rasa anglo-normanzilor.Caii de dresaj, parte din anglo-arabi, parte din arabi, uneori dinp.s. [parte sedentar`]. Caii de antrenament provin din p.s.,parte adu[i din Anglia. {coala mai are [i cai de polo (de taliemic` [i foarte rezisten]i). To]i caii [coli sunt de calitate bun`(în special cei de carier), afar` de caii de trup` care sunt îngeneral mediocri. În total [coala are aproape 2 000 cai [i totu[ise g`se[te c` nu e suficient.

Concluzie: Montat` din bel[ug, atât cantitativ, cât [icalitativ, [coala din Saumur, mult superioar` ca mijloace [coliinoastre, poate fi oricând – [i este – la în`l]imea chem`rii salede [coal` de cavalerie.

Cadrele

Se împart în: cadre albastre (instructori militari profesoriidiferitelor cursuri); cadre negre (instructorii; subinstructorii,submae[trii de c`l`rie).

{i unii [i al]ii sunt ale[i cu cea mai mare îngrijire. Odatàdu[i, principiul este a-i ]ine cât mai mult acolo. Foarte st`pânipe ceea ce predau, au în ochii elevilor acea autoritate pe carenici o alt` însu[ire n-o poate înlocui în armat`: autoritateaomului care a fost pe front [i a luptat în mod efectiv [i c`ruianu-i po]i r`spunde: „De unde [tii?”… c`ci ceea ce spune asim]it [i a trìt. Mai au în plus autoritatea anilor servi]i. Suntc`pitani de 40-45 ani (rareori mai tineri) cu o experien]`îndelungat`. Sunt maior, lt. coloneli etc. f`cu]i pe meritul lor,cùtând [i reu[ind s` se impue prin cuno[tin]ele necontestatepe care le au, iar nu prin grad.

Rezultatele excelente ale [coalei din Saumur trebuieatribuite nu atât mijloacelor (care de[i superioare alor noastre,nu sunt prea mari) cât valoarei recunoscute a cadrelor ei.

Profesorii sunt to]i în cadrele [coalei [i rezultatul esteîndoit: 1) autoritatea comandantului [coalei este mai mare,deoarece to]i sunt în subordinele lui; 2) unitatea de doctrinèste mai complect`.

Mai este [i un al treilea avantaj, anume: c` to]i profesorii(chiar cei strìni de arm` [i foarte pu]in numero[i de altfel)trìesc în mentalitatea [i în atmosfera acestui mediucavaleristic prin excelen]` [i v`d lucrurile prin prismarealit`]ii, a nevoilor armei noastre. Astfel [coala din Saumurcaut` s` fac` din elev: un c`l`re] convins (c`l`riile); un ofi]erde front (instruc]ia practic`); un ofi]er cult (diferite cursuri,dar atât cât îi trebuie unui ofi]er de gradul sù, nu mai mult).Aceste trei scopuri, în ordinea importan]ei pe care amar`tat-o, atrag dup` sine desp`r]irea în trei direc]ii binedistincte: 1) Direc]ia de C`l`rie; 2) Direc]ia de Instruc]iePractic`; 3) Direc]ia de Studii.

Directorul de c`l`riiEste întrupat în persoana lt. colonel Watel, c`l`re] renumit,

a c`rui autoritate în materie de c`l`rie formeaz` lege. Are olatitudine complect` în ramura sa. Este ajutat de: instructoric`pitani, [efii reprizelor de locotenen]i de instruc]ie [i desublocotenen]i; subinstructori locotenen]i (care î[i fac unstagiu de încercare înainte de a deveni instructori) – [efiireprizelor de aspiran]i; submai[tri de c`l`rie (subofi]erireangaja]i) a c`ror menire este repriza sauteurs-ilor înlibertate, deburajul remon]ilor veni]i la [coal`, dresajulanumitor cai dificili, antrenarea pentru curea [[i] obstacole aanumi]i cai ai [coalei [i care sunt pu[i sub ordinele directe ale

studii/documente

44 2 (40) 2008 document

unui submaestru [ef [i conducerea unui c`pitan instructor.Cadrele negre au o faim` recunoscut` în toat` Fran]a [i în

general justificat`. Este socotit ca o mare cinste a fi „cadrunegru”. Perspectiva de a purta vreodat` vestonul negruconstituie un stimulent puternic pentru ofi]erul elev, înc` dinprimul an de echita]ie. Fastul cu care se-nconjoar` cadrelenegre între]in prestigiul [i tradi]ia acestei sec]iuni devenit`celebr`.

Direc]ia de Instruc]ie PracticÀre un instructor [ef, ajutat de instructorii militari (câte

unul de brigad`). Ace[ti instructori, ca [i cei de c`l`rie, suntrecruta]i de preferin]` din absolven]ii cei mai buni ai cursuluilocotenen]ilor de instruc]ie, dar pot fi adu[i [i direct de lacorpuri, cu condi]ia s` fie elemente irepro[abile. Instructorulmilitar este de fapt [eful brig`zii respective. Direc]ia de Studii,din punct de vedere disciplinar, n-are nici un amestec cuelevii. Bunòar`, un elev care face o cerere trebuie s-oprezinte instructorului militar [i instructorului de c`l`riepentru a-[i da p`rerea. Dup` aceea merge la comandant.

Direc]ia de StudiiAre un rol exclusiv de coordonare. Inspectorul de studii nu

exist` (de altfel, în nici o [coal` militar` din Fran]a), deoarecenu e necesar. Totul se petrece între instructorul militar (saucel de c`l`rie) [i elevul ofi]er de s`pt`mân` (se schimb` perând din s`pt`mân` în s`pt`mân`), care ]ine cont de absen]e[i comunic` ordinele.

Directorul de studii se m`rgine[te a urm`ri cursurilepentru a vedea dac` se fac în spiritul doctrinei cavaleristice [idac` este leg`tur`-ntre ele.

Comandantul [coalei este ajutat de: un comandant secund(a nu se confunda cu func]ia de ajutor de la noi) îns`rcinat cudisciplina, controlul [i supravegherea [i de un ofi]er superior(„le major”) care îndepline[te func]ia ajutorului administrativ(de fapt, ajutorul de la noi) de care depind toate serviciile.

Concluzie: Prop`[irea [i prestigiul [coalei din Saumur estedatorit în special cadrelor care se impun prin capacitate [[i]autoritate moral`. Aceste cadre lucreaz` în strâns` leg`tur` [icu totul în spiritul armei pentru c` fac parte din [coal` care leimpune felul ei de a vedea [i urm`re[te a face din elevii eiofi]eri de cavalerie în toat` puterea cuvântului [i înainte detoate. Aceast` tendin]` exist` [i la noi acum, dar nu va puteas` devin` fapt împlinit decât în momentul în care (oricare ar fisacrificiile) to]i ofi]erii profesori care trebuie s` lucrezemân`-n mân` cu instructorii - vor fi în cadre - [i în momentulîn care nu vom mai avea ofi]eri strìni de arm`, la [coala dinSibiu, c`ci un ofi]er strìn de arm` nu va putea în]elegeniciodat` spiritul armei noastre.

Programele

Se întocmesc: - pentru c`l`rie [[i] instruc]ie practic` de dou` ori pe an [i

anume: a) odat` la 1 octombrie pân` la Pa[ti (programul deiarn`); b) odat` la Pa[ti pentru ultimul trimestru (programulde var`);

- pentru celelalte cursuri, directorul de studii le instaleaz`în orele r`mase libere [i în acest scop î[i întocme[tes`pt`mânal un program care se-mparte sâmb`t` pentrus`pt`mâna urm`toare.

Din punct de vedere analitic, programele cuprind: Din punct de vedere al c`l`rieiTrei feluri de c`l`rii obligatorii: carierul; dresajul

remon]ilor; lucrul cu caii vechi (de manej) în scop de a-[i daseama c`l`re]ul de efectele ajutoarelor.

{edin]ele sunt fie de 1 1/2 or` ([i atunci sunt numai dou`

c`l`rii pe zi), fie de o or` ([i atunci sunt toate trei). Carierul sescoate de patru ori pe s`pt`mân`, dresajul zilnic, caii vechi detrei ori. Se încalec` zilnic trei ore, aceasta la anul I, cât [i lalocotenen]ii de instruc]ie.

Exist` [i o sec]ie de antrenament din care îns` sunt exclu[iofi]erii elevi însura]i (afar` numai dac` cer special).

Instructorii, în afar` de caii pe care [i-i încalec` zilnic, auore de repriz` (în fiecare zi) sub conducerea directorului dec`l`rii, iar de dou` ori pe s`pt`mân` reprize publice (la cariasist` [i lumea din ora[).

Exist` [i o sec]iune de polo (numai cadrele) [i dupùltimele meci-uri se vede c` echipa din Saumur a dat rezultatebune.

Dese concursuri [i alerg`ri (concursurile pe caii deserviciu ai elevilor, alerg`rile pe caii [colii sau pe caii propriiai ofi]erilor elevi [i cadre) vin s` între]ie emula]ia printrec`l`re]i.

C`l`ria militar` nu face parte din Direc]ia de C`l`rie, daraceast` organizare care se men]ine numai ca tradi]ie pare a fiprivit` destul de rù [i se recunoa[te în general necesitatea ca[i aceast` c`l`rie s` treac` sub ordinele directorului de c`l`rii(întrucât baza o constituie acela[i regulament). De altfel,atunci când e vorba s` se antreneze caii de arme în vedereaunei exhibi]iuni ecvestre, Direc]ia Instruc]iei Practice îi punetot la dispozi]ia directorului de c`l`rii.

studii/documente

45document 2008 2 (40)

Generalul Radu Korne,comandantul al Diviziei 1 Blindate „Rom#nia Mare”

(1 aprilie - 20 septembrie 1944)

B. Din punct de vedere al instruc]iei practiceScopul e a forma pe ofi]er în cadrul unui pluton sau

escadron (dup` grad) ca [ef, ca instructor [i ca executant. Cateorie se fac (sau mai bine zis se discut`) regulamentele (pecare elevii le cunosc în general mai bine ca ai no[tri). Practicse fac aplica]iuni de serviciu în companie; trageri cu pistolulmitralier`, mitraliera, arma, pistolul; lucrul la stade-ul deexerci]ii fizice (alerg`ri, scrim`, arunc`ri de grenade etc.). Însfâr[it de dou`-trei ori s`pt`mânal, c`l`rie militar` (câte oor`).

C. Din punct de vedere al cursurilorOrice [edin]` teoretic` de tactic` sau de transmisiuni e

urmat` de o aplica]ie în teren, în general cu trupa. În acestscop se recurge adesea la regimentele cele mai apropiate deSaumur (spahii [colii servind mai ales pentru aplica]iileserviciului campanie). Pe cât de des e posibil, conferin]elesunt înso]ite de proiec]iuni. Sala de transmisiuni a [coliicuprinde aparatele cele mai multiple [i variate.

Concluzie: Vedem c` se lucreaz` foarte mult practic. Maivedem c` în toate ramurile se alterneaz` cât mai mult teoria cuaplica]ia, lucrul în clas` cu lucrul la câmp. Este o consecin]èvident a unei pedagogii excelente, dar totdeodat` consecin]aclimei a se vedea cele spuse la p. 1) care permite a se lucra lacâmp în tot cursul anului.

De altfel, în afar` de calitatea cailor care e superioar`, înafar` de unele aparate tehnice pe care nu le avem înc`, felul dea lucra, în principiu, nu difer` mult de al nostru. Ceea cedifer` îns` cu totul, este metoda pedagogic`. Acolo profesorul,complet st`pân pe materia lui nu o recit` ci o inculc` elevului.În asta st` toat` superioritatea [coalei din Saumur.

Furajele

Toat` instruc]ia practic` din Saumur are ca baz`: calul.Dac` se poate lucra a[a de intens ([i în general cu aluri multmai vii ca la noi) e gra]ie bunei hr`niri a cailor. Ra]ia nu e mare

(4 1/2 kg ov`z), dar calitatea furajului e excelent` (consecin]acelor ar`tate la p. 1).

Concluzie: Pentru a ajunge la acest rezultat la noi, datefiind mai ales calitatea inferioar` a cailor [i furajelor noastre,ar trebui s` se m`reasc` ra]ia cu mult: unde se d` 4-5 kg acolo,s` se dea 8-9 aici. Nu va fi risip` c`ci vom prelungi durata deserviciu [i vom m`ri randamentul cailor no[tri.

Mentalitatea

S-a spus c` Francezul e u[uratic; e fals. Nu exist` om maicon[tiincios; nu exist` om cu mai mult umor propriu. S-a spusc` Francezul e „bol[evic”: e o gre[eal` enorm`. Estetradi]ionalist prin excelen]`, în special în cavalerie. Este omulcel mai disciplinat, dar în fond, nu în form`. Respect` meritul,nu galonul. La ei n-are importan]`, 90% din [efi fiind laîn`l]imea menirii lor. Sunt foarte buni camarazi. Solidaritateacadrelor e perfect`, fa]` de lume cel pu]in.

Concluzie: Mentalitate mult superioar` mentalit`]iiromâne[ti, din nenorocire.

Propuneri

Rezult` din concluziile anterioare. Adaog ins`: 1) sàdopt`m întocmai, dac` se poate, organizarea lor, fruct a 150ani de experien]`, c`ci alta mai bun` nu vom g`si oricât amcùta; 2) s` ni se dea cadre f`când parte organic din [coal` [is` nu se mai recurg` la ofi]eri strìni de arm`, c`ci falsificìdeile tinerilor ofi]eri; 3) s` ni se remonteze caii (de carier celpu]in) [i se poate, regimentele având toate câ]iva cai buni.

Aceasta imediat, restul va veni pe urm`.

Cpt. R. M. Korne

Sursa: Arhivele Militare Române, fond Marele Stat Major, Sec]ia V Instruc]ie, dosar 119, f. 8-14.

studii/documente

46 2 (40) 2008 document

The author, who is a great connoisseur of the French-Romanian relations, presented us a report of the captain - future gen-eral - Radu Korne about the studies made at the Cavalry School from Saumur. The report is relevant analyze with precise meas-ures for improving the military education.

The Cavalry School seen by Radu Korne

{coala de Cavalerie dela Saumur

Preg`tiri pentruun concurs hipic

la {coala de Cavaleriede la Saumur

up` semnarea armisti]iului de la Foc[ani, Armata Românà acoperit cu mari eforturi, cu 13 divizii de infanterie [i 4 decavalerie, la care se adùgau cele 3 grupuri aeronautice

dotate cu 60 de avioane, toat` linia frontului, din Bucovina pân`în sud.

În interiorul ]`rii, datorit` amplific`rii dezacordului dintregeneralul Dimitri G. {cerbacev, comandantul for]elor ruse de pefrontul român [i noile autorit`]i comuniste din Rusia, situa]iaamenin]a s` se transforme într-un r`zboi civil purtat de for]elemilitare ruse pe teritoriul ]`rii noastre. Au avut loc ciocniri violenteîntre unit`]ile fidele generalului {cerbacev [icele care recuno[teau puterea comunist`.Situa]ia era foarte grav`, întrucât sedeteriorau continuu structurile organizatoriceal armatei ruse. La aceasta se adùgadispersarea unit`]ilor acesteia pe teritoriulromânesc, ordinele contradictorii emanate dela diverse autorit`]i de comand` ruse[ti,determinând guvernul român s` procedezeenergic. Grupurile de solda]i ru[i de la Socolaau fost imediat evacuate, îmbarcate în trenuri[i repatriate.

Retr`gându-se în mod dezorganizat,solda]ii din fosta armat` imperial` rus` au creat mari dificult`]i peteritoriul românesc. La Gala]i dou` divizii siberiene au refuzat s`p`r`seasc` ora[ul pe care l-au jefuit, fiind necesar` interven]iaîn for]` a trupelor române [i a avia]iei. Astfel de situa]ii s-aurepetat la Roman, Pa[cani, F`lticeni, Hu[i, Mirosl`ve[ti, Dorohoietc. Guvernul bol[evic de la Petrograd a considerat m`surileluate de guvernul român ca fiind îndreptate împotriva revolu]ieibol[evice [i a trimis o not` ultimativ`, la 31/13 ianuarie 1918,având caracterul unei declara]ii de r`zboi.

Ambasadorul României la Petrograd, C. Diamandy, cu totpersonalul diplomatic, consular [i cu misiunea militar` au fostaresta]i din ordinul lui V. I. Lenin [i interna]i în închisoareaPetropavlovsk. Eliberarea a avut loc la dou` zile, ca urmare aprotestului oficial a [efilor tuturor misiunilor diplomatice acredita]iîn capitala rus`.

Dup` semnarea Tratatului de pace, la 18/3 martie 1917,dintre Republica Sovietic` Federativ` Rus` [i Puterile Centrale,România a primit un ultimatum german privind urgentareasemn`rii Tratatului de pace; Antanta a f`cut numai promisiunif`r` acoperire, c` va sprijini guvernul român.

La 20/5 martie 1918, preliminariile de „pace” au fost semnatela Buftea, Tratatul propriu-zis s-a semnat la 24 aprilie/7 mai 1918la Bucure[ti, în palatul Cotroceni. Tratatul de pace era de fapt undictat care transforma România într-o colonie a „înving`torilor”.În ciuda con]inutului draconic, cu caracter colonial, al Tratatuluiimpus României de Puterile Centrale, care n-a fost aprobatniciodat` de Parlament [i nici sanc]ionat de regele Ferdinand I,]ara noastr` a r`mas în continuare pe aceea[i pozi]ie depreg`tire a relu`rii ac]iunii ei militare al`turi de alia]i pentru

atingerea dezideratului ei major-eliberarea teritoriilor române[tiaflate sub st`pâniri strìne.

Tratatul de pace cu Puterile Centrale a dus la multe restric]ii[i de ordin militar, fiind demobiliza]i zeci de mii de osta[i [i ofi]eriromâni. Singura excep]ie a f`cut-o aeronautica, prin mult`diploma]ie [i prin inteligen]a conducerii M. C. G. român s-aup`strat intacte unit`]ile de avia]ie retrase în nordul ]`rii. Mai mult,s-a reu[it ca aviatorii francezi s` r`mân` în ]ar`, pân` la 28februarie 1918, apoi au plecat în Fran]a, prin Rusia.

La începutul lunii ianuarie 1918, gruparea unit`]iloraeronautice era urm`toarea1:

GRUPUL 1 AERONAUTIC BAC~UComandant – maior av. Athanase

Enescu. Grupul avea în subordine unit`]ile:- Escadrila de Recunoa[tere [i

Bombardament U[or F. 6. Cu sediul laBacù, unitatea avea în serviciu 6 avioane detipurile F. 40, F. 46 [i F. 60.

- Escadrila de Recunoa[tere [iBombardament U[or F. 6 dotat` cu 6 avioanede acela[i tip ca [i F. 2. Terenul de zbor de

afla tot în localitatea Bacù. - Escadrila de Vân`toare N. 1 cu 6 avioane de vân`toare tip

Nieuport XI, XVII. Personalul navigant ac]iona de pe aerodromul din Bacù.

GRUPUL 2 AERONAUTIC TECUCIComandant – maior av. Sever Pleniceanu. Grupul avea în subordine unit`]ile:- Escadrila F. 5 de Recunoa[tere [i Bombardament U[or.

Dotat` de 7 avioane tip F. 40, F. 46 [i F. 60, unitatea va primichiar în cursul lunii ianuarie 1918 avioane de recunoa[tere [ibombardament u[or tip Sopwith Strutter. Terenul de zbor se aflala Bârlad.

- Escadrila S. 8, dotat` cu 6 avioane Sopwith Strutter. Defapt, unitatea provenea din reorganizarea Escadrilei B. M. 8,scoaterea din dotare a avioanelor Breguet [i Breguet-Michelin [idotarea sa cu aparate moderne tip Sopwith.

- Escadrila de Vân`toare N. 11. Cu terenul de zbor la Adjud,unitatea era dotat` cu 6 avioane tip Nieuport XXIII.

- Escadrila de Vân`toare N. 3. Dotat` cu 5 avioane Nieuporttip XI, XVII [i XXIIII, personalul navigant ac]iona de pe bazaaerian` de la Tecuci.

Grupul 2 Aeronautic Tecuci mai avea în subordine [iCompaniile de Aerosta]ie nr. 1, 3 [i 4.

GRUPUL 3 AERONAUTIC ROMANComandant – maior av. Haralambie Giossanu. Grupul avea în subordine urm`toarele unit`]i:- Escadrila de Recunoa[tere [i Bombardament U[or F. 9. Cu

studii/documente

47document 2008 2 (40)

Campania din Basarabia (ianuarie – iulie 1918)

Ac]iunile avia]iei \n ap`rarea grani]elorRom#niei Mari

D

”” ””

... prindiploma]ie [iprin inteligen]aconduceriiM.C.G. rom#ns-au p`stratintacte unit`]ilede avia]ie ...

Prof. univ. dr. Valeriu AVRAMMuzeul Avia]iei Rom#ne

terenul de zbor la F`lticeni, unitatea avea în serviciu 4 avioanetip F. 40 [i F. 46.

- Escadrila de Recunoa[tere [i Bombardament U[or S. 12.Dotat` cu 4 avioane Sopwith Strutter, unitatea avea terenul dezbor la Dorohoi.

- Escadrila de Vân`toare N. 10. Cu terenul de zbor laBoto[ani, unitatea era dotat` cu 6 avioane de vân`toareNieuport tip XI, XVII.

Compania nr. 2 de Aaerosta]ie se subordona acestui grupaeronautic.

CORPUL 6 ARMAT~ CHI{IN~UÎntrarea trupelor române în Basarabia pentru a alunga

trupele bol[evice, a determinat M.C.G român s` trimit` pe acestteatru de opera]ii dou` escadrile: F. 4 dotat` cu 6 avioane F. 40,F. 46 [i F. 60 [i N. 3 bis, care avea în serviciu 4 avioane devân`toare Nieuport tip XI, XVII.

Aeronautica român` avea în serviciu în ianuarie 1918 unnum`r de 66 de avioane, alte 50 de aparate se aflau la R.G.A.pentru repara]ii capitale. La 29/11 februarie 1918, num`rulavioanelor aflate în serviciu va ajunge la 78, dup` cum urmeaz`:18 Nieuport cu motoare de 120 CP, 16 Nieuport – 80 CP, 14Sopwith, 26 Farman tip (40, F. 46, F. 60), 1 Maurice Farman, 2Caudron G. 4 [i 1 Morane Saulnier2.

Primele misiuni aeriene s-au executat în ziua de 5/18ianuarie 1918, când trei avioane ruse[ti au survolat Gala]iul,ajungând pân` la Bârlad. Dou` Nieuport-uri din Escadrila N. 11au plecat la interceptare, dar n-au ajuns din urm` Spad-urileruse[ti din cauza vitezei mari (200 km/or`). În ziua de 8/21ianuarie, personalul navigant din Escadrila F. 5 a executat dou`bombardamente asupra ” [...] trupelor ruse[ti, în jur de 2800 deoameni, care la ora 17. 00, s-au infiltrat între podul de la Barbo[i[i gar`. S-au aruncat 8 bombe, care au dus imediat ladispersarea inamicului, aparatele noastre fiind mitraliate desolda]ii ru[i [...]”3.

Echipajele maior av. Irimescu – locotenent observatorPùnescu [i plutonier pilot Niculescu – locotenent observatorBarbe]ianu au survolat, în ziua de 9/22 ianuarie 1918, pozi]iilede]inute de ru[i în apropiere de localitatea Movileni unde se aflauaproximativ 4000 de solda]i, care au deschis focul asupraavioanelor române[ti. Echipajele franceze formate din c`pitanulpilot De Mailly – comandantul observator Rochefort, c`pitanulpilot Mallet – locotenentul observator Laperotte au executatrecunoa[teri în zona Chi[inùlui.

În condi]iile destr`m`rii imperiului rus, la sfâr[itul anului 1917,Basarabia – str`vechi p`mânt românesc, încorporat cu for]a laRusia, în anul 1812 – [i-a declarat autonomia la 21 noiembrie1917, Sfatul ]`rii preluând conducerea. La 15 decembrie 1917

s-a declarat Republica Democratic`Moldoveneasc`, ca f`când parte ini]ial dinstatul sovietic rus. Cum îns`, între timp,Ucraina se declarase independent`,Basarabia nu mai avea nici un contact cuRusia. În aceste condi]ii, frunta[iibasarabeni: Ion Incule], P. Erhan,Pantelimon Halippa, au ajuns la concluziac` nu era o alt` solu]ie posibil`, decâtproclamarea independen]ei republicii, faptîmplinit la 24 ianuarie 1918.

Proclamarea autonomiei [i republiciicoincisese cu încheierea armisti]iului pefrontul românesc. Acest eveniment fusesesemnalul debandadei generale a armatelorruse[ti. Moldova [i Basarabia erauamenin]ate de bande înarmate care atacaucet`]enii pa[nici, jefuiau [i d`deau foc lapropriet`]i; pârjolul se întindea pân` spre

centrul Basarabiei. Anarhia pustiitoare, amenin]a existen]a fizicà românilor de aici, autorit`]ile locale erau complet neputincioaseca s`-i pun` cap`t. Pe teritoriul Basarabiei se aflau numeroasedepozite de alimente, materiale [i combustibili apar]inândguvernului român, bunuri jefuite de bandele de solda]i ru[i caredezertaser`. Sfatul ]`rii s-a adresat ini]ial Ucrainei; [efulguvernului de la Kiev, Vinicenko [i ministrul de externe {ulghinau cerut delega]iei basarabene s` se adreseze României pentrua primi ajutorul necesar. La 24/6 februarie 1918, guvernulbasarabean a solicitat României s`-i pun` la dispozi]ie ajutormilitar de urgen]` pentru anihilarea atacurilor bandelor de totfelul, a protej`rii cìlor ferate [i a depozitelor de aprovizionare.Cererea a fost trimis` generalului {cerbacev aflat la Ia[i, care larândul sù a înaintat-o guvernului român. La 12/25 ianuarie1918, primele unit`]i militare române[ti formate [i din voluntaritransilv`neni, care fuseser` încorpora]i în armata austro-ungar`[i c`zuser` prizonieri la ru[i, au intrat în Chi[inù. La 25/7februarie 1918, M. C. G. român a trimis în Basarabia patru Divizii:11 [i 13 de Infanterie [i dou` de Cavalerie (nr. 1 [i 2).

Trupele terestre au fost sprijinite aerian de Grupul Aeronauticbasarabean, format din Escadrila de Recunoa[tere [iBombardament F. 4, înzestrat` cu 6 avioane [i Escadrila devân`toare N. 3 bis dotat` cu 4 aparate de vân`toare. Personalulnavigant din Escadrila F. 4 a executat pân` la 19/1 februarie1918 un num`r de 16 misiuni de recunoa[tere4, asigurândsiguran]a trupelor terestre române în ceea ce prive[te grup`rilefor]elor inamice în diferite puncte de pe malul drept [i stâng alNistrului cuprinzând sectorul: Tiraspol – Zurka – Dub`sari.

Echipajele formate din plutonierul pilot R`ducanu Vâscea –locotenentul Petre Cr`ciunescu, plutonierul pilot Theodor Iliescu– locotenentul observator Dumitru B`dulescu au executatmisiuni de recunoa[tere în sectorul Chi[inù – Dub`sari –Grigoriopol – Tiraspol, aruncând manifeste.

Plecat în ziua de 19/1 februarie 1918 într-o recunoa[tere înzona localit`]ii Bender, echipajul plutonier pilot Theodor Iliescu-locotenent observator Ermil Gheorghiu, ”[...] în timp cerecuno[team pozi]iile ocupate de trupele noastre intensmitraliate de c`tre trupele revolu]iei bol[evice, am fost supu[iunui intens tir terestru, câteva gloan]e au lovit planurile aparatuluiFarman”, nota, în carnetul sù de însemn`ri, pilotul Th. Iliescu5.

În nota nr. 7116/1918, Biroul 2 din M.C.G. român informaDirec]ia Aeronautic` despre concentrarea în nordul Basarabiei aunor for]e ruse[ti ostile: ”[...] Comandantul Krilenco a datdispozi]iuni s` se concentreze 4-5 corpuri de armat` cu inten]iade a le îndrepta contra României. Pentru reu[ita opera]iunilornoastre în Basarabia este bine s` [tim, cât mai precis, situa]iatrupelor inamice din acest` zon`. În acest scop este necesar s`se stabileasc` prin recunoa[teri aeriene toate mi[c`rile [i for]ele

studii/documente

48 2 (40) 2008 document

Aviatori rom#ni pe frontul din Basarabia (iunie 1918).Primul din dreapta,, locotenentul aviator Ion Dragomirescu,, as cu trei victorii aeriene.(fotograafie din colec]iaa aautorului)

trupelor ruse din zonele: B`l]i – Moghilev – Hotin, Razdelnaia –Balta Bâbni]a, Bolgrad – Akerman.

Rezultatele vor raportate zilnic Comandamentului general alBasarabiei”6.

În conformitate cu acest ordin, la dispozi]ia Diviziei 1Cavalerie au fost deta[ate la B`l]i dou` avioane F. 40 cuechipajele: sergent pilot Nicolae Diacu – plutonier observatorConstantin Pârvulescu [i plutonier pilot Theodor Iliescu –locotenent observator E. Gheorghiu. „Aparatele sunt extrem deobosite [i sper`m în înlocuirea lor cât mai curând. Pân` atunci levom întrebuin]a pe cele care le avem cu mult` greutate”, notaîntr-un raport generalul Constantin G`v`nescul – directorulDirec]iei Aeronauticii din M.C.G român7.

Plecat în ziua de 23/5 februarie 1918 într-o recunoa[tere înzona localit`]ii Bender, echipajul sublocotenent pilot Niculescu –locotenent observator Gheorghiu, a constatat c` „trupelebol[evice au ocupat localitatea [i sunt masate la nord de ora[,pe calea ferat`. S-au demascat tr`gând focuri în avionul carezbura la 200 m în`l]ime. Trupele noastre se g`seau pe axaBender-Chi[in`u înso]ite de 8 tunuri”8. Echipajele din F. 4 formatedin plutonier pilot Iliescu – c`pitan observator Thauvin [i plutonierpilot Ionescu – locotenent observator Cr`ciunescu au îndeplinitmisiuni de recunoa[tere în zona: Bender – Kol Porkani –Tiraspol. „Am v`zut indivizi cu drapele ro[ii înso]i]i de câtevatunuri care au tras dou` obuze asupra noastr`. Am deschis foculcu mitraliera de bord [i s-au împr`[tiat imediat”, notalocotenentul Cr`ciunescu9.

Din ordinul M.C.G. român, la cererea Corpului 3 Armat`,Escadrila S. 6 se mut` la Chilia pentru a îndeplini misiuni în zon`.Astfel, recunoa[terile aeriene la gurile Dun`rii au stabilit c`vasele bol[evice se aflau pe canalul Oceacov la est de Vâlkov.Aici se g`seau 3 canoniere, 2 barje cu tunuri; alte 2 vase mari [i12 barje armate cu tunuri se aflau la ancor` la 500 m sud-est deVâlkov.

În Basarabia, misiunile aeriene îndeplinite de echipajele dinEscadrila F. 4 protejate de avioanele Nieuport din Escadrila N. 3au vizat, în perioada 3/16-5/18 februarie 1918, mai ales sectorulde front: Tirasapol – Grigoriopol – fluviul Nistru. Plecate în ziuade 4/17 februarie 1918, echipajele formate din sergentul pilotNicolae Diacu – locotenentul observator Traian Burduloiu [iplutonieul pilot Ion Ionescu – sublocotenentul observatorConstantin Pârvulescu au fotografiat depozitele [i obiectivelemilitare aflate în acest sector. S-au descoperit baterii de artilerieiar la Tiraspol s-au identificat mari depozite de materiale, „dou`piese de artilerie instalate pe platforma unui vagon blindat au trasdeasupra noastr`. Pe un loc viran aflat între gar` [i ora[, unNieuport inamic s-a ridicat în aer, dar n-a observat avionulnostru”, nota sublocotenentul Constantin Pârvulescu10.

Echipajul format din plutonierul pilot Dumitru Teodorescu [ilocotenentul observator Zamfirescu arealizat contacte cu Escadra de Dun`re,transmi]ând informa]ii privind situa]ia navelorinamice aflate la Vâlkov [i Oceacov. Aviatoriino[tri au v`zut [i un contratorpilor cu treico[uri, cerând marinarilor sprijin pentruidentificarea acestuia11.

Escadrila N. 3 bis s-a instalat la B`l]i,personalul navigant executând misiuni derecunoa[tere în zilele de 6/19-7/20 februarie1918, de[i timpul a pus unele problemeaviatorilor români.

Prin Decizia Ministerial` nr. 134 din 6/19februarie 1918, ca urmare a Înaltului DecretRegal nr. 1915/1918, Ministerul Materialelorde R`zboi era desfiin]at, atribu]iile acestuiafiind preluate de Ministerul de R`zboi. Secrea Direc]ia Avia]iei din Ministerul de

R`zboi în fruntea c`reia a fost reconfirmat generalul ConstantinG`v`nescul12.

Prin Ordinul nr. 275/1918 al M.C.G. român, Grupul 2Aeronautic î[i reamplasa unit`]ile dup` cum urmeaz`13:

- Escadrilele S. 5 [i S. 8 se deplasau pe aerodromul de laBârlad.

- Escadrila N. 11 r`mânea la Adjud. - Escadrila N. 3 r`mânea la Tecuci. - Escadrilele F. 2, F. 6 [i N. 1 din Grupul 1 Aeronautic vor

pleca pe terenuri de zbor auxiliare unde se vor instala depozitede benzin` [i ulei, terenuri care vor fi în apropierea liniei frontului.Companiile de aerosta]ie 1[i 2 au fost readuse pe malul stâng laSiretului. Compania nr. 3 se deplasa la Gala]i iar Compania nr. 4se stabilea la Lie[ti. Aerodromul de la Gala]i a fost reactivat, fiindamenajat s` primeasc` orice tipuri de avioane.

11/24 februarie 1918. Timp frumos cu un frig p`trunz`tor.Echipajul format din plutonierul pilot Ionescu-locotenentulobservator Gheorghiu a executat, între orele 14. 05-15. 50, laaltitudinea de 1200 m o recunoa[tere în sectorul Tiraspol-Râbni]a-Dub`sari. Raportul observatorului consemna:„Vizibilitate satisf`c`toare. Am luat 7 cli[ee fotografice. La ora25.05 am lansat 8 bombe pe trupele inamice aflate la Porkany.La sud de [oseaua spre Tiraspol, am v`zut 8 piese (de artilerie). Mult` lume în gara Tiraspol, un Nieuport a aterizat acolo. Marecircula]ie pe [osele”14. {i echipajele din Escadrila N. 3 bis dotat`cu avioane Sopwith Strutter au executat bombardamente cerutede comandamentul Diviziei a 13-a, maiorul observator GheorgheM`ic`nescu fotografiind por]iunea de cale ferat` Zorleni –Akerman – Komrat.

Plecat în ziua de 11/24 februarie 1918 într-o recunoa[tere, însectorul aflat la nord-vest de ora[ul B`l]i, echipajele din EscadrilaF. 4 formate din locotenentul pilot Niculescu – locotenentulobservator Cr`ciunescu [i sergentul pilot Diacu – locotenentobervator Traian Burduloiu, au survolat [i ora[ul Tiraspol unde aulansat manifeste. Echipajul din N. 3 bis format din locotenentulpilot Constantin Mincu-locotenentul observator Sergiu Pa[canua bombardat trenurile [i vasele inamice care tr`geau asupratrupelor noastre. „Am lansat 5 bombe asupra [lepurilor [i vaseloraflate la Ovidiopol, unul lovit în plin a luat foc [i s-a scufundat”,nota locotenentul Pa[canu15.

Un fapt inedit s-a petrecut în ziua de 15/28 februarie 1918.Plecat de la Odessa unde se afla {coala Militar` de Pilotaj(mutat` de la Boto[ani), echipajul format din ajutorul desublocotenent pilot Bucur Stan [i c`pitanul observatorAndreescu, s-au întâlnit pe parcursul zborului cu dou` avioanegermane deasupra Bolgradului [i la Akerman. Echipajelegermane au salutat avionul românesc prin balansarea aripilor [i[i-au v`zut de drum. Acest lucru nu era posibil în urm` cu treiluni, România încheiase pacea cu Puterile Centrale [i aviatorii

studii/documente

49document 2008 2 (40)

Locotenent aviator Dumitru B`dulescu,, primul din st#nga,,\n fa]]a unui avion Breguet 144 pe Aerodromul din B`l]]i (iunie 1918)

(fotograafie din colec]iaa aautorului)

no[tri nu trebuia s`-i provoace în nici un fel pe aviatorii germani. Plecat în ziua de 18/3 martie 1918 într-o recunoa[tere în

sectorul Tiraspol –Glinajia, echipajul format din plutonierul pilotVasile Ionescu – sublocotenentul observator ConstantinPârvulescu a fotografiat gara [i vagonul blindat de unde inamicula tras câteva [rapnele. Ajuns deasupra localit`]ii Slobozia„trupele inamice au deschis focul [i un glon] bol[evic str`bateplanul superior [i rico[eaz` în (aparatul) de t.f.f. lovindprofundorul. Pilotul a aterizat for]at, întrucât nu mai puteaguverna aparatul”16.

Într-un raport al comandamentului Corpului 6 Armat`, trimisM.C.G în ziua de 22/7 martie 1918, se preciza intensificareazborurilor avioanelor germane deasupra Basarabiei, în zilele de19/3-22/7 martie 1918, fiind vizate ora[ele Bolgrad, Chi[inù [iB`l]i. Echipajele germane au survolat ora[ele Hu[i [i Gala]i,înc`lcând prevederile p`cii, aceste zboruri m`rind tensiunea înrândul aviatorilor no[tri care nu puteau riposta17. În fa]a acesteisitua]ii, M.C.G. a ordonat misiuni de supraveghere în zonaGala]iului [i a gurilor Dun`rii, trimi]ând pe frontul din Basarabia [ipilo]i de vân`toare din escadrilele N. 11 [i N. 1.

Prin Ordinul de Zi nr. 465/1918, M. C. G. român l-a numit pec`pitanul av. Ioan Pene[, cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”clasa III-a, invalid de r`zboi, la comanda Escadrilei S. 5, iar

c`pitanul observator Cezar {tiubei a fosttransferat de la Escadrila S. 12 , la EscadrilaS. 818.

La sfâr[itul lunii martie 1918, Basarabiaa fost eliberat` de trupele bol[evice,creându-se astfel condi]iile politice pentruunirea cu patria mam`. La 27 martie/9aprilie 1918, Sfatul ]`rii a hot`rât unirea cuRomânia, eveniment deosebit în istorianoastr`, în care un rol important l-au avutmarii lupt`tori pentru unire: Ion Incule],Pantelimon Halipa dar [i Constantin Sterecare, cu acordul germanilor, a venit laChi[inù pentru a sus]ine acest mare actpolitic.

Aviatorii români care luptaser` pentrueliberarea Basarabiei au survolat Chi[inùlîn Ziua Unirii, contribu]ia lor la victoriaarmatei noastre în luptele pentru alungareabol[evicilor a fost deosebit de important`.Personalul navigant al Escadrilei F. 4 aexecutat 136 de misiuni de lupt` într-un timp

relativ scurt [i în condi]iile unei ierni aspre, fotografiind [ibombardând în 8 misiuni pozi]iile trupelor bol[evice, gara dinTiraspol [i vasele inamice la Oceacov [i Vâlcov19.

5/18 aprilie 1918. Aviatorii din Escadrila F. 4 au îndeplinit înaceast` zi 4 misiuni de recunoa[tere în sectorul Telic – Bender –Tiraspol – Slobozia. Trupele bol[evice continuau s` se infiltrezeîn teritoriul na]ional [i aviatorii urm`reau cu mare aten]ie acesteac]iuni ostile, transmi]ând informa]ii trupelor terestre. Între orele8. 35-10. 48, echipajul sublocotenent Dumitrescu – locotenentB`dulescu a survolat sectorul Razdelnaia – Tiraspol – Bender.Asupra avionului românesc s-au tras focuri de arm` [i demitralier`, un glon] a lovit planul stâng, trecând foarte aproape decapul observatorului.

Misiunile de lupt` au continuat în prim`vara [i vara anului1918, aviatorii din Grupul Aeronautic basarabean au îndeplinitzeci de misiuni de recunoa[tere fotografice, executând chiar [ilans`ri de bombe atunci când situa]ia a impus aceast` m`sur`.Într-un raport al Corpului 3 Armat` din 18/31 iulie 1918 adresatM.C.G. român se informa despre activitatea avia]iei dinBasarabia, echipajele din Escadrila F. 4 au executat în aceast`zi trei bombardamente în regiunea Vâlcov20.

studii/documente

50 2 (40) 2008 document

The peace treaty signed by Romania at 24th April/7th May 1918 in Bucharest transformed our country in a colony of the"winners". The Romanian purpose - liberation of the Romanian territories wasn't achieved. Romanian Air Forces kept the unitsintact and developed successful actions on the Bassarabian territory, in spite of the demobilization stipulated in the agreementwith the Central Powers.

The Bassarabian campaign (January-JJuly 1918): the aviation actions for defending the Romanian frontiers

NOTE

1. Arhivele Militare Române (încontinuare A.M.R), fond M.C.G, dosar 815, f.97.

2. Ibidem, fond Direc]ia Aeronauticii,dosar 99, f. 445.

3. Ibidem, fond M.C.G, dosar 1175, f. 84. 4. Ibidem, dosar 13, f. 29. 5. Documentul original se afl` în colec]ia

cercet`torului Dan Antoniu.

6. A.M.R, fond Direc]ia Aeronauticii, dosar99, f. 348.

7. Ibidem, dosar 154, f. 222. 8. Ibidem, dosar 116, f. 14. 9. Ibidem, f. 12. 10. Ibidem, dosar 99, f. 344. 11. Ibidem. 12. „Monitorul oastei”, nr. 27 din 9/22

februarie 1918.

13. A.M.R, fond Direc]ia Aeronauticii,dosar 99, f. 382.

14. Ibidem, f. 116. 15. Ibidem, dosar 106, f. 718. 16. Ibidem, f. 716. 17. Ibidem, f. 757. 18. Ibidem. 19. Ibidem, dosar 13, f. 535. 20. Ibidem, f. 141.

Locotenent aviator Dumitru B`dulescu,, primul din st#nga,, \n fa]]a unui avion Breguet 144 peAerodromul din B`l]]i (iunie 1918)

Fotografiile au fost puse la dispozi]ie de Muzeul Avia]iei Rom#ne

articiparea României la activit`]ile Organiza]iei Tratatuluide la Var[ovia (OTV) s-a dovedit dificil`, în condi]iile încare interesele statului român nu au coincis, în unele

cazuri, cu cele ale URSS. Autorit`]ile de la Bucure[ti auîncercat s`-[i promoveze intereselena]ionale din interiorul organiza]iei politico-militare create de sovietici [i, la un momentdat, în anii ’60, au adoptat o schimbaresensibil` în politica extern`, ac]ionânddeschis în favoarea echival`rii TratatuluiAtlanticului de Nord cu Tratatul de laVar[ovia. Pentru diploma]ia româneasc`, oasemenea ac]iune crea posibilitateaconcretiz`rii concep]iei privind desfiin]areaconcomitent` a celor dou` organiza]iimilitare, care conducea implicit ladenun]area Tratatului de la Var[ovia deguvernul României1.

Ideea recunoa[terii echivalen]ei între Organiza]ia TratatuluiAtlanticului de Nord [i Organiza]ia Tratatului de la Var[ovia nuera nou` în anii ’60. Liderul sovietic Nikita Sergheevici Hru[ciova fost cel care a lansat-o pentru prima dat` la Geneva, în iulie1955, la doar dou` luni dup` înfiin]area OTV2. Prin propunereaf`cut`, acesta a dovedit înc` o dat` faptul c` Organiza]iaTratatului de la Var[ovia era o crea]ie sovietic`, „]`rile prietene”din cadrul alian]ei neavând suficient` autoritate în privin]aînfiin]`rii sau desfiin]`rii organiza]iei respective. Se pare c`, celpu]in în primii s`i ani, OTV a contat mai mult ca o moned` deschimb în discu]iile diplomatice cu Occidentul decât ca oalian]` politico-militar` în adev`ratul sens al cuvântului.Ulterior, diploma]ia româneasc` a preluat leitmotivul luiHru[ciov, pentru ca apoi, în anii ’80, în mijloacele de informareîn mas` române[ti s` fie prezentat` „concep]ia original` atovar`[ului Nicolae Ceau[escu” privind desfiin]areaconcomitent` a NATO [i a OTV.

În consecin]`, ne putem întreba dac` diploma]iaromâneasc` a fost dirijat` în mod premeditat în anii ’60 de c`trecea sovietic`, direct [i/sau indirect, pentru promovareaechival`rii celor dou` blocuri politico-militare ap`rute pecontinentul european în aprilie 1949, respectiv în mai 1955.S-ar putea ca e[ecul planului propus de Nikita Hru[ciov laGeneva, în iulie 1955, precum [i în anii care au urmat s`-i fideterminat pe diploma]ii sovietici s` apeleze la un subterfugiupolitico-diplomatic: promovarea de c`tre unul sau mai multestate-satelit europene „rebele”, din sfera de influen]` sovietic`,a ideii echivalen]ei NATO-OTV. Diploma]ia Kremlinului treceaîn umbr` [i, în acela[i timp, erau înaintate ]`rile-pion pentru amen]ine constant` presiunea asupra Occidentului.

Pe de alt` parte, trebuie subliniat [i faptul c` autorit`]ileromâne nu s-au pronun]at vreodat` în mod oficial pentruie[irea României din Organiza]ia Tratatului de la Var[ovia. Nicim`car evenimentele petrecute în august 1968, înCehoslovacia, nu i-au determinat pe Nicolae Ceau[escu [igeneralii armatei române s`-[i exprime în mod deschis dorin]a

de a denun]a în mod unilateral tratatul semnat în capitalaPoloniei la 14 mai 1955. La Bucure[ti s-a considerat c`preg`tirea militar` realizat` în comun, în cadrul Organiza]ieiTratatului de la Var[ovia, trebuie continuat`, îns` autorit`]ile

române au încercat s` impun` anumitelimite. Astfel, reprezentan]ii României aupropus în mai multe rânduri partenerilor dincadrul alian]ei s` fie reglementate prin actenormative cu caracter interna]ional, îninteres comun, problemele legate detranzitarea ori survolarea teritoriului na]ionalde c`tre trupele [i aeronavele militareapar]inând statelor aliate. De asemenea,românii au înaintat propuneri pentruîncheierea unor conven]ii bi [i multilateraleprin care s` se stabileasc` modalitatea departicipare a armatelor na]ionale la aplica]iimilitare comune în alte ]`ri ale Organiza]iei

Tratatului de la Var[ovia.Dup` ce trupele din cinci state membre ale Organiza]iei

Tratatului de la Var[ovia (URSS, R.P. Polon`, R.D.G., R.P.Ungar` [i R.P. Bulgaria) au invadat Cehoslovacia, autorit`]ilede la Bucure[ti au impus rapid anumite limite partenerilor dincadrul alian]ei. Astfel, la 11 septembrie 1968, în cadrul [edin]eiPrezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., au fost aprobate„propunerile cu privire la unele m`suri pentru îmbun`t`]irearepartiz`rii [i structurii unit`]ilor [i efectivelor for]elor armate aleR.S. România”3. Practic, dup` analizarea „la rece” a întregiisitua]ii în care se afla Cehoslovacia dup` trei s`pt`mâni de lainvazie, grupul conduc`tor al partidului4 a adoptat, în cadrulreuniunii respective, o serie de hot`râri politice [i militarecardinale, în vederea prevenirii unei invazii similare cu ceapetrecut` în noaptea de 20 spre 21 august 1968 înCehoslovacia5, [i este posibil ca deciziile luate cu acel prilej s`fi avut la origine un raport realizat de Ministerul For]elor Armate,împreun` cu reprezentan]i ai Ministerului Afacerilor Interne [i aiMinisterului Afacerilor Externe, raport în care erau prezentate înprimul rând gre[elile s`vâr[ite de liderii comuni[ti dinCehoslovacia în perioada premerg`toare [i pe timpuldesf`[ur`rii opera]iunii militare a trupelor invadatoare ale„]`rilor prietene”.

Deoarece [edin]a respectiv` a durat numai dou` ore, sepoate presupune c` au fost purtate discu]ii doar în leg`tur` cuanumite proiecte de hot`râri deja analizate de NicolaeCeau[escu împreun` cu principalii s`i colaboratori [i redactateîntr-o formul` foarte apropiat` de cea final`6. În mod firesc,dup` Declara]ia din balconul Comitetului Central (21 august1968) – mai curând propagandistic` decât amenin]`toare7 – aurmat o perioad` fr`mântat` pentru autorit`]ile de la Bucure[ti,cu multe discu]ii la toate nivelurile politice [i militare, cu toatep`r]ile implicate în criza respectiv` [i, în opinia noastr`, aceaperioad` a luat sfâr[it în momentul în care Nicolae Ceau[escua declarat închis` [edin]a Prezidiului Permanent al C.C. alP.C.R. din 11 septembrie 1968. Cheia de bolt` a deciziilor

studii/documente

51document 2008 2 (40)

Invadarea Cehoslovaciei (20-21 august 1968)

Reac]ia conducerii Partidului Comunist Rom#n

P

”” ””

Autorit`]ile de laBucure[ti au creatobstacole politice,diplomatice [ijuridice \n rela]iilecu statele membreale Organiza]ieiTratatului de laVar[ovia

Maior dr. Petre OPRI{Serviciul Protec]ie [i Paz`

adoptate atunci este hot`rârea unanim` a participan]ilor lareuniune de a se opune unei posibile invazii, utilizând toatemijloacele politice, diplomatice [i juridice pe care le permiteaTratatul de la Var[ovia – crea]ia Moscovei.

În cadrul [edin]ei Prezidiului Permanent din 11 septembrie1968 s-a hot`rât, printre altele, s` fie f`cute unele complet`ri laproiectul românesc de statut al Comandamentului For]elorArmate Unite, care fusese deja aprobat la 10 iunie 1968, în[edin]a Consiliului Ap`r`rii al Republicii Socialiste România.Astfel, s-a stabilit c` „rezolvarea problemelor generale stabilitede comun acord, îndreptate spre înt`rirea capacit`]ii deap`rare a statelor participante la Tratatul de la Var[ovia [iîmbun`t`]irea structurii for]elor armate destinate a ac]iona încomun, se discut` în Comitetul Politic Consultativ, intrând învigoare pentru fiecare ]ar` dup` aprobarea guvernelorrespective (subl. n.)”8. Totodat`, s-a hot`rât faptul c`„dislocarea unor trupe ale statelor participante la Tratatul de laVar[ovia destinate a ac]iona în comun, pe teritoriul unuia dinstatele participante la Tratat se stabile[te numai de comunacord de c`tre toate statele participante la Tratatul de laVar[ovia. Dislocarea acestor trupe se poate face numai lacererea, respectiv cu acordul organelor constitu]ionalecompetente ale statului pe teritoriul c`ruia urmeaz` a se facedislocarea lor. Condi]iile de dislocare, sta]ionare [i de orice felde activitate a trupelor statelor participante la Tratatul de laVar[ovia pe teritoriul unui alt stat participant la Tratat, în diferitesitua]ii, se reglementeaz` în prealabil, iar pentru r`zboi înc` dintimp de pace, prin acorduri bilaterale între statele respective,aprobate de organele constitu]ionale competente (subl. n.)”9.

Hot`rârile adoptate la 11 septembrie 1968, în [edin]aPrezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., au ap`rut într-o form`complet` patru ani mai târziu, în cadrul Legii nr. 14/1972 privindorganizarea ap`r`rii na]ionale a Republicii SocialisteRomânia10. Este evident faptul c` ambele complet`ri laproiectul românesc de statut al Comandamentului For]elorArmate Unite au fost redactate de autorit`]ile de la Bucure[ti îna[a fel încât s` se creeze obstacole politice, diplomatice [ijuridice în rela]iile cu statele membre ale Organiza]iei Tratatuluide la Var[ovia, pentru a preveni [i descuraja astfel oriceîncercare de invadare a României de c`tre armatele alian]ei.

Începând din septembrie 1968, armata român` – cuexcep]ia unit`]ilor de transmisiuni, de avia]ie, ale marinei,trupelor de ap`rare antiaerian`, unit`]ilor de rachete tactice [ioperativ-tactice, precum [i a subunit`]ilor de cercetare chimic`[i de radia]ii – a fost implicat` foarte pu]in în aplica]iileComandamentului For]elor Armate Unite desf`[urate peteritoriul altor state11. De regul`, România a fost reprezentat` laasemenea manevre militare doar de generali [i ofi]eri careac]ionau în cadrul unor comandamente [i state majorerestrânse, distincte din punct de vedere na]ional, iar situa]iilestrategice [i operativ-tactice create de conduc`torii aplica]iilorerau rezolvate de participan]ii români numai pe h`r]i.

Probabil din dorin]a de a nu fi înl`turat la un moment dat dela putere de c`tre generalii din subordinea sa, NicolaeCeau[escu nu a mai acceptat ca ministrul For]elor Armate sauadjunc]ii acestuia s` stabileasc` principalele condi]ii de intrarepe teritoriul României sau de tranzitare a ]`rii de c`tree[aloanele militare ale celorlalte state membre ale alian]ei, cuprilejul desf`[ur`rii unor activit`]i comune organizate deC.F.A.U. în România. În acela[i timp, autorit`]ile de la Bucure[tinu au mai permis desf`[urarea în România a unor exerci]iimilitare comune de mare amploare, la care s` participe trupeale altor state din cadrul alian]ei. Începând din anul 1969,militarii din armatele celorlalte ]`ri membre ale Organiza]ieiTratatului de la Var[ovia au participat la aplica]iile de peteritoriul României numai în cadrul unor comandamente [i statemajore distincte, iar situa]iile tactice le rezolvau exclusiv pe

hart`. Deciziile autorit`]ilor de la Bucure[ti au tensionat rela]iilepolitico-militare ale României cu celelalte state membre alealian]ei [i au fost criticate permanent, mai ales de liderii politici[i militari sovietici, pân` la încetarea activit`]ii Organiza]ieiTratatului de la Var[ovia (1 iulie 1991).

O alt` consecin]` a hot`rârilor adoptate la 11 septembrie1968, în [edin]a Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., a foststudierea în detaliu a altor modele de organizare a ap`r`rii ]`riiîn vederea punerii la punct a unei doctrine militare originale,bazate pe cadru legislativ potrivit scopului propus. Pe aceast`linie s-a înscris, de exemplu, vizita efectuat` în Iugoslavia de odelega]ie condus` de generalul Ion Gheorghe (2-7 iunie 1969).Cu acel prilej, [eful Marelui Stat Major român a participat la un„schimb de experien]` în probleme de organizare [iparticiparea întregului popor la ap`rarea ]`rii” [i a aflat c`„Republica Socialist` Federativ` Iugoslavia are o concep]ieproprie de ap`rare a ]`rii, denumit` «r`zboiul general deap`rare», al c`rui principiu de baz` const` în angajareaîntregului poten]ial uman [i material la lupta împotriva oric`ruiagresor”12. În cursul vizitei, reprezentan]ii iugoslavi aumen]ionat, printre altele, faptul c` „întregul popor este organizat[i preg`tit pentru participarea la ap`rarea ]`rii, fiecare cet`]eanfiind inclus în una din urm`toarele componente: armataoperativ`, unit`]ile de ap`rare teritorial` (corespunz`tor cug`rzilor patriotice) [i unit`]ile de ap`rare civil` (corespunz`torcu forma]iunile de ap`rare local` antiaerian`). Toateelementele componente ale ap`r`rii na]ionale sunt preg`titepentru ac]iuni de lung` durat`, atât pentru opera]iunidesf`[urate în contact cu agresorul, cât [i pentru lupta derezisten]` pe teritoriul vremelnic ocupat”13. Totodat`,reprezentan]ii iugoslavi au precizat faptul c` nu au mai discutatcu nici o alt` delega]ie str`in` despre chestiunile prezentateoaspe]ilor români [i c` nu inten]ionau s` promoveze un schimbde experien]` asem`n`tor cu alte state14. În mod evident, eravorba despre un mesaj diplomatic, prin care iugoslavii doreaus` spun` c` România era singurul stat membru al Organiza]ieiTratatului de la Var[ovia cu care autorit`]ile de la Belgraddoreau s` colaboreze în domeniul organiz`rii [i conduceriisistemului na]ional de ap`rare.

Sistemul iugoslav de organizare militar` a fost studiat îndetaliu la Bucure[ti [i în raportul pe care generalul-colonel IonIoni]` l-a trimis la 12 iunie 1969 lui Nicolae Ceau[escu, dup`întoarcerea în ]ar` a delega]iei militare care a vizitat Iugoslavia,ministrul For]elor Armate a afirmat: „Potrivit acestei concep]ii,se apreciaz` c` pot fi imobilizate [i nimicite pe teritoriulRepublicii Socialiste Federative Iugoslavia circa 50 diviziiinamice, fiind preg`ti]i s` duc` lupta de rezisten]` pe timpîndelungat (pân` la 20 de ani)”. Totodat`, generalul-colonel aprecizat în întregime prevederile articolului 7 din „Legea despreap`rarea na]ional`”, adoptat` la Belgrad la 11 februarie 1969:„Nimeni nu are dreptul s` recunoasc` sau s` semnezecapitularea ]`rii sau a for]elor sale armate. Nimeni nu aredreptul s` accepte sau s` recunoasc` ocuparea ]`rii sau a uneip`r]i din ea”15.

O serie de principii care au stat la baza alc`tuirii sistemuluiiugoslav de ap`rare na]ional` au fost introduse în legisla]iaromâneasc` [i în concep]ia general` de organizare [i ducere aac]iunilor de lupt` pe teritoriul României. La propunereageneralului-colonel Ion Ioni]`, a fost elaborat` o lege în care seprecizau obliga]iile organelor, organiza]iilor de stat [i ob[te[ti,precum [i obliga]iile tuturor cet`]enilor României în domeniulap`r`rii patriei (Legea nr. 14/1972 privind organizarea ap`r`riina]ionale a Republicii Socialiste România), iar tinerii (cu vârsteîntre 14 [i 18 ani) au fost inclu[i într-un sistem de preg`tiremilitar` pentru a ac]iona în caz de necesitate împreun` cug`rzile patriotice. Totodat`, la Marele Stat Major s-a elaborat„concep]ia, metodele luptei de rezisten]` pe teritoriul vremelnic

studii/documente

52 2 (40) 2008 document

ocupat [i programul de preg`tire în acest sens al lupt`torilor ding`rzile patriotice” [i au fost studiate „posibilit`]ile de amenajarede depozite secrete de armament [i muni]ii pe teritoriul ]`rii, cât[i a asisten]ei medicale pe timpul luptei de rezisten]` în locuri[i cu personal dinainte stabilit”16.

Vizita în Iugoslavia a delega]iei conduse de generalul-colonel Ion Gheorghe a avut consecin]e [i în privin]a dezvolt`riicolabor`rii în domeniul industriei de ap`rare. În iunie 1969,autorit`]ile militare de la Belgrad [i-au exprimat dorin]a de arealiza împreun` cu cele de la Bucure[ti un avion subsonic devân`toare-bombardament (proiectul YUROM), un tunantiaerian, aparatur` radio, precum [i nave militare. Generalul-colonel Ion Ioni]` a fost de acord cu inten]iile exprimate deiugoslavi [i a propus la 12 iunie 1969 lui Nicoale Ceau[escu s`se aprobe „instituirea unei comisii mixte permanente, în scopulsolu]ion`rii operative a problemelor de cooperare în produc]iade armament [i tehnic` de lupt` cu Republica Socialist`Federativ` Iugoslavia”17. Astfel, puteau fi concretizate [irezultatele vizitei în Iugoslavia a unei delega]ii de speciali[tiromâni din domeniul avia]iei (24-30 aprilie 1969)18.

Nicolae Ceau[escu a fost de acord cu constituirea comisieirespective [i, la 30 septembrie 1969, membrii PrezidiuluiPermanent al C.C. al P.C.R. au aprobat proiectul acordului întreguvernele celor dou` ]`ri privind înfiin]area Comisiei mixteromâno-iugoslave pentru colaborare [i cooperare în domeniultehnicii militare19. Ulterior, autorit`]ile de la Bucure[ti au încheiat[i cu alte state socialiste acorduri similare de colaborare îndomeniul cercet`rii [tiin]ifice [i cooper`rii în produc]ia detehnic` militar` (la 18 septembrie 1970 – cu Bulgaria; la 7octombrie 1971 – cu Ungaria20; în anul 1972 – cu R.P.D.Coreean`, Polonia [i R.D.G.)21.

Deoarece industria româneasc` de ap`rare era insuficientdezvoltat`, iar armata român` avea nevoie de armament,muni]ie [i tehnic` de lupt` cu performan]e deosebite,autorit`]ile de la Bucure[ti au încheiat acorduri guvernamentalebilaterale pentru colaborare [i cooperare în domeniul tehniciimilitare [i, pe baza acestor acorduri, au fost dezvoltateprograme militare comune cu alte state. Unul dintre cele maicunoscute a fost programul româno-iugoslav de construire aavionului bimotor de vân`toare-bombardament IAR-93. Primulact oficial al programului YUROM este acordul încheiat întreguvernele celor dou` state privind „proiectarea în comun,execu]ia, încercarea prototipurilor [i fabrica]ia de serie aavionului de lupt`”22. Documentul a fost semnat la 20 mai 1971de reprezentan]ii ambelor p`r]i [i aprobat prin Hot`râreaConsiliului de Mini[tri al R. S. România nr. 777 din 30 iunie1971.

Pentru echiparea avionului subsonic IAR-93 cu un motorperformant, colectivele de proiectan]i conduse de TeodorZamfirescu [i colonelul Vidoje Knezevici au analizatposibilitatea realiz`rii în România [i Iugoslavia, sub licen]`, a1000 de motoare britanice Rolls-Royce Viper MK 632-41. Învederea asimil`rii în fabrica]ie a celor 500 de motoare cereveneau p`r]ii române (400 de motoare pentru 200 avioaneIAR-93 [i 100 de motoare de rezerv`), autorit`]ile de laBucure[ti au acceptat s` achite firmei Rolls-Royce o tax` delicen]` în trei rate anuale (în total, 1 milion de lire sterline,echivalent cu 14,4 milioane lei valut` vest), o tax` de royalty(drepturi de autor) de 9,5% din valoarea p`r]ilor fabricate departea român` pentru fiecare motor realizat în întregime,190000 de lire sterline pentru întregul know-how furnizat defirma britanic` (suma respectiv` se achita în cinci rate anuale),precum [i „costul transportului personalului Rolls-Royce,prev`zut a acorda asisten]` tehnic` în R. S. România [i costulmesei de prânz”23. Totodat`, la 23 iunie 1972 a fost încheiat unaranjament general de credit între National Westminster BankLtd. [i Banca Român` de Comer] Exterior, prin care statul

român s-a obligat s` achite 85% din valoarea furniturilor livratede firma Rolls-Royce (motoare, p`r]i de motoare, accesorii), înconformitate cu contractul de licen]iere24.

În concluzie, România s-a angajat s` achite circa 28,48milioane lire sterline (410,089 milioane lei valut` vest) în scopulasimil`rii în fabrica]ie a 500 motoare Rolls-Royce Viper. Lasuma respectiv` urmau s` fie ad`ugate cheltuielile pentruperioada 1986-1990 în vederea achizi]ion`rii de piese deschimb (circa 2,38 milioane lire sterline, echivalente cu 34,258milioane lei valut`), cheltuielile de investi]ii pentru utilajelenecesare fabrica]iei motoarelor (circa 4,6 milioane lire sterline,echivalente cu 66,253 milioane lei valut`) [i dobânzile pentrupl`]ile pe credit (986111 lire sterline, adic` 14,2 milioane leivalut`)25. În total, statul român cheltuia 524,8 milioane lei valut`vest (36,45 milioane lire sterline) pentru acel program militar.

La începutul lunii noiembrie 1972, Gheorghe Boldur,ministrul Industriei Construc]iilor de Ma[ini-Unelte [iElectrotehnicii, a sus]inut într-o sinteza a notei defundamentare a proiectului de fabricare sub licen]` a motoruluiRolls-Royce, sintez` adresat` Consiliului de Mini[tri, faptul c`statul român realiza în final „o economie de valut` de 269132mii lei valut` vest, adic` 40% comparativ cu cheltuielile valutarepentru cump`rarea direct`, f`r` a avea în vedere economia devalut` care se realizeaz` în perioada 1986-1990 pentru piesele

studii/documente

53document 2008 2 (40)

Avioanele cu reac]]ie IAR 93 DC (sus),, prototipul avionului IAR 99 (la mijloc) [i MIG 15 (jos)

de schimb necesare în exploatare. Dac` se au în vedere [ipiesele de schimb necesare în exploatare pentru perioada1986-1990, economia de valut` este de 411422 mii lei valut`vest (28,57 milioane de lire sterline – n.n.). Men]ion`m c`nivelul cheltuielilor pentru piesele de schimb pentru perioada1986-1990 a fost estimat, necesarul real fiind în func]ie deintegrarea motorului [i nevoile beneficiarilor”26.

Nicolae Ceau[escu nu a fost de acord anumite prevederidin planul propus de Gheorghe Boldur [i, în cadrul [edin]eiPrezidiului Permanent al C.C. al P.C.R. din ziua de 13noiembrie 1972, i-a criticat pe cei care aveau de stabilitcontracte de colaborare cu firma Rolls-Royce. Liderulpartidului a fost nemul]umit de modul cum se cheltuiaufondurile valutare, dar nu a propus o solu]ie viabil` pentrurezolvarea situa]iei, iar membrii Prezidiului Permanent s-aum`rginit s` aprobe o formul` de compromis, prin care a fostamânat` adoptarea unor decizii esen]iale pentru România:„Consiliul de Mini[tri va constitui un colectiv de speciali[ti dela Comitetul de Stat al Planific`rii, Ministerul Construc]iilor de

Ma[ini-Unelte [i Electrotehnicii, Ministerul Finan]elor,Ministerul Comer]ului Exterior [i alte ministere interesate,care va reanaliza în mod am`nun]it, potrivit indica]iilor dateîn [edin]`, toate problemele ce urmeaz` s` constituieobiectul contractelor cu firma respectiv`. Colectivul vaanaliza, de asemenea, modul de solu]ionare [i a celorlalteprobleme legate de proiectarea, execu]ia [i fabrica]ia deserie a tuturor componentelor avionului [i va prezenta studiutehnico-economic privind realizarea avionului respectiv.Propunerile colectivului vor cuprinde criterii clare, cifre, date[i alte elemente concrete privind condi]iile de plat`,drepturile [i obliga]iile p`r]ilor, care vor fi comparate cuposibilit`]ile oferite de ]`rile socialiste, cu aranjamentesimilare încheiate cu al]i parteneri”27.

Programul de asimilare în fabrica]ie a motorului Rolls-Royce Viper MK 632-41 a fost din nou analizat într-o [edin]à Consiliului de Mini[tri, apoi într-o [edin]` a PrezidiuluiPermanent al C.C. al P.C.R., în care Nicolae Ceau[escu l-aaprobat, iar la 31 octombrie 1974, locotenent-colonelulGheorghe St`nic` a decolat de pe aerodromul de la Bacùcu primul prototip al avionului IAR-93. În aceea[i zi, la Mostar(Iugoslavia), prototipul avionului Soko J-22 Orao a efectuatprimul sù zbor.

Dup` câ]iva ani, acela[i motor britanic a fost utilizatpentru a echipa avionul IAR-99. Acel aparat de [coal`,antrenament [i atac la sol a efectuat pentru prima dat` unzbor la 21 decembrie 1985, la Craiova, [i un an mai târzius-a aprobat fabricarea a 50 de exemplare la Întreprindereade Avioane din Craiova (10 avioane fiind în cadrul serieizero)28. Ini]ial, nu s-a prev`zut o variant` pentru export,întreaga produc]ie de aparate IAR-99 fiind destinat`Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.

studii/documente

54 2 (40) 2008 document

NOTE

1. În cadrul Plenarei l`rgite a C.C. alP.M.R. din aprilie 1964, Gheorghe Gheorghiu-Dej [i-a expus punctele de vedere în leg`tur`cu ingerin]ele sovieticilor în politicaromâneasc`. Totodat`, liderul român aafirmat: „Noi tot vrem s` desfiin]`m NATO, s`desfiin]`m într-o zi [i Pactul de la Var[ovia!(subl. n.)”. Dan C`t`nu[, Între Beijing [iMoscova. România [i conflictul sovieto-chinez, 1957-1965, vol. 1, Institutul Na]ionalpentru Studiul Totalitarismului, Bucure[ti,2004, p. 356.

2. Cf. Dic]ionar politic, coord. B. N.Ponomarev, Editura Politic`, Bucure[ti, 1959,p. 677-678; Petre Opri[, Atitudinea adoptat`de România în problema aplica]iilor militareale Organiza]iei Tratatului de la Var[oviadup` invadarea Cehoslovaciei în august1968, în Securitate [i societate: provoc`rilemileniului trei. Sec]iunea: Istorie [igeopolitic`, Editura Academiei Na]ionale deInforma]ii, Bucure[ti, 2004, p. 80-92; idem,Nicolae Ceau[escu se opune Moscovei(1968-1989). Între mit [i realitate, în „CetateaBihariei. Revist` de cultur` [i istorie militar`”,seria a II-a, nr. 2/2004, p. 92-100.

3. Arhivele Na]ionale Istorice Centrale (încontinuare: A.N.I.C.), fond C.C. al P.C.R. –Cancelarie, dosar 149/1968, f. 3.

4. La [edin]a Prezidiului Permanent alC.C. al P.C.R. din ziua de 11 septembrie 1968

au participat: Nicolae Ceau[escu, IonGheorghe Maurer, Gheorghe Apostol,Alexandru Bârl`deanu, Emil Bodn`ra[, ChivuStoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, IlieVerde], Vasile Patiline], Ion Ioni]`, IonGheorghe [i Gheorghe Logof`tu. Ibidem, f. 2.

5. În opera]iunea declan[at` împotrivaCehoslovaciei în noaptea de 20 spre 21august 1968 au fost implicate 23 de diviziisovietice, o divizie ungar`, câte dou` diviziiest-germane [i poloneze, precum [i o brigad`din armata bulgar`. Dup` stabilizarea situa]ieipolitice de la Praga, autorit`]ile sovietice auacceptat retragerea din Cehoslovacia afor]elor militare poloneze, ungare, est-germane [i bulgare. Totodat`, autorit`]ile dela Moscova [i cele de la Praga au încheiat unacord referitor la men]inerea permanent` acinci divizii sovietice pe teritoriul cehoslovac,în scopul „protej`rii ]`rii de orice fel deamenin]are venit` din partea imperialismului”.

6. A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. –Cancelarie, dosar 149/1968, f. 2-3.

7. Potrivit unor surse militare neoficiale, înaugust 1968 armata sovietic` era capabil` s`parcurg` distan]a de la frontiera de est aRomâniei pân` la Bucure[ti în maxim 8 ore,chiar dac` unit`]ile militare române[ti s-ar fiopus.

8. A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. –Cancelarie, dosar 149/1968, f. 2.

9. Ibidem, f. 3.20. În legea respectiv` se preciza în

termeni categorici: „Este interzis` acceptareasau recunoa[terea vreunei ac]iuni a unui statstrìn sau a oric`rei situa]ii – indiferent denatura sa, inclusiv capitularea general`,ocuparea teritoriului na]ional – care în timp depace sau de r`zboi ar aduce vreo atingeresuveranit`]ii, independen]ei na]ionale [iintegrit`]ii teritoriale a Republicii SocialisteRomânia sau care ar sl`bi în orice felcapacitatea sa de ap`rare. Orice asemeneaact de acceptare sau recunoa[tere este nul [ineavenit, ca fiind contrar orânduirii de stat [iintereselor supreme ale na]iunii noastresocialiste (subl. n.)”. Legea nr. 14/1972privind organizarea ap`r`rii na]ionale aRepublicii Socialiste România, în „BuletinulOficial al Republicii Socialiste România”,partea I, nr. 160, 29 decembrie 1972; Legeanr. 14/1972 privind organizarea ap`r`riina]ionale a Republicii Socialiste România,1973, p. 5.

Prin includerea formul`rii „ac]iuni a unuistat strìn” se stabileau posibilii agresori, iarace[tia puteau fi, în condi]iile legii, atât statelemembre NATO, cât [i „]`rile prietene” dincadrul Organiza]iei Tratatului de la Var[ovia.Totodat`, prin introducerea prevederii potrivitc`reia „orice asemenea act de acceptare saurecunoa[tere este nul [i neavenit” se încerca

Parad` militar` organizat` cu prilejul zilei de 23 August 1968

studii/documente

55document 2008 2 (40)

s` se previn` repetarea situa]iei din august1968, din Cehoslovacia, când AlexanderDubcek [i Lubomir Svoboda au fost for]a]i desovietici s` semneze o serie de documenteprin care, practic, renun]au la orice form` derezisten]` organizat`, la nivel de stat, în fa]atrupelor invadatoare.

11. Conform programului stabilit deC.F.A.U., unit`]ile de avia]ie [i marin`, trupelede ap`rare antiaerian` [i unit`]ile de rachetetactice [i operativ-tactice române[ti [i-audesf`[urat preg`tirea atât în România, cât [iîn poligoanele de trageri din URSS, în cadrulunor aplica]ii specifice. Totodat`, conformplanurilor cu activit`]ile comune de preg`tireoperativ-tactic` [i de lupt` a trupelor deap`rare antiaerian` ale statelor din alian]`, înperioada 1969-1990 s-au desf`[uratantrenamente anuale de cooperare tactic`între marile unit`]i de ap`rare antiaerian` ateritoriului României [i ale statelor vecine, cuzboruri reale ale ]intelor aeriene, precum [izboruri de recunoa[tere a aerodromurilor decooperare din ]`rile socialiste vecine(Bulgaria, Ungaria [i URSS). De obicei, înac]iunile de recunoa[tere comun` – care sedesf`[urau anual, în perioada iunie-septembrie – erau implicate aerodromurilebulgare de la Gabrovni]a, Graf-Ignatievo [iRavne], cele române[ti de la Giarmata,Deveselu, Borcea [i Mihail Kog`lniceanu,precum [i aerodromurile de la Tiraspol(URSS) [i Kecskemet (Ungaria). Pentrudetalii, vezi A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. –Cancelarie, dosar 102/1972, f. 62.

La rândul lor, subunit`]ile române[ti decercetare chimic` [i de radia]ie au participatla antrenamentele comune ale sta]iilor decalcul analitic [i la diferite exerci]ii comuneOTV, desf`[urate în România, URSS,Bulgaria [i Polonia dup` anul 1970. Cf.Nicolae Popescu, Mihail Grigorescu, Istoriachimiei militare române[ti: 1917-2005,Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, 2005, p.345-347.

32. A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. –Cancelarie, dosar 97/1969, f. 108.

43. Ibidem, f. 109.54. Ibidem, f. 114.65. Ibidem, f. 108-109.76. Ibidem, f. 114.87. Ibidem, f. 115.98. Ibidem, dosar 127/1969, f. 42.109. La începutul lunii octombrie 1969, un

exemplar al proiectului respectiv a fost trimisla Belgrad pentru a fi studiat de iugoslavi.Astfel, se puteau rezolva eventualeleprobleme, iar în cursul vizitei în România adelega]iei conduse de generalul-colonel IvanKukoci, adjunct al Secretarului de stat pentruindustria militar` (octombrie 1969), se puteasemna actul oficial de constituire a comisieimixte. Partea român` a desemnaturm`toarele persoane pentru a face parte din

comisie: ing. Constantin Nicolae (adjunctulministrului Industriei Construc]iilor de Ma[ini;pre[edintele comisiei române), general-maioring. {tefan Ispas (director general înMinisterul Industriei Construc]iilor de Ma[ini),ing. Gheorghe Boldur (director general înM.I.C.M.), general-maior ing. Nicolae Popa(loc]iitor al [efului Direc]iei Generale deÎnzestrare [i [ef al Direc]iei Tehnice deAprovizionare din M.F.A.), colonel ing.Constantin Antoniu ([eful Direc]iei Planificaredin M.F.A.), c`pitan de rangul I ing. TraianHoria (director în C.S.P.), ing. Marin Grigore,ing. Alexandru [tef`nescu, colonel IonMarinescu (secretar). Pentru detalii, ibidem, f.2-4; 41-50.

20. În cursul anului 1972, autorit`]ilemilitare române au solicitat consulta]ii [iinforma]ii de la partea ungar` despre„tehnologia de fabrica]ie a compozi]iilorpirotehnice pe baz` de croma]i [i zirconiu,tehnologia de fabrica]ie a seringilor pentruautoinjectare confec]ionate din materialplastic, tehnologia de fabrica]ie areceptoarelor radio de clasa I […] condi]iile defabrica]ie [i de întrebuin]are a laculuiVINURET-51 BL pentru conservareamuni]iilor, repara]iile medii [i capitale alesta]iilor radio R-130 [i R-140 importate dinR. P. Ungar`, fabrica]ia proiectilelor cuautodistrugere pentru tunurile de pe tancuri(calibru 85 [i 100 mm)”. La rândul lor,autorit`]ile militare ungare au acceptatsuplimentarea cantit`]ilor de armament [imuni]ii livrate de România (cu 74 de mitralierecal. 14,5 mm pentru transportoarele blindate[i 58000 de lovituri antiaeriene cal. 57 mm) [is-au interesat de mijloacele genisticeromâne[ti de for]are a cursurilor de ap` [i desta]ia româneasc` de filtrare a apei (cu ocapacitate de 5000 l/or`). Ibidem, dosar41/1973, f. 11-13.

21. Ibidem, dosar 106/1970, 2-3; 52-58;dosar 151/1971, f. 123; dosar 10/1972, f. 5-6;29-42; dosar 19/1972, f. 3-4; 6, 24-38; dosar110/1972, f. 7; 140-145; 161.

22. Ibidem, dosar 126/1972, f. 208. ÎnIugoslavia, aparatul respectiv a fost denumitSoko J-22 Orao.

23. La data de 1 ianuarie 1971, pre]ul debaz` al motorului Rolls-Royce Viper MK 632-41 era de 41750 lire sterline. Acesta dezvolta1800 kgf. la punct fix [i constituia o variantamilitar` a motorului Rolls-Royce Viper-600.Reprezentan]ii României [i Iugoslaviei auacceptat s`-l fabrice în mod progresiv „întreanii 1975-1979, începând cu asamblarea dinpiese furnizate de firma licen]iatoare [iîncercarea motorului, pân` la integrareatotal` a motorului a[a cum este fabricat [i deRolls-Royce. Accesoriile motorului, care nusunt fabricate de Rolls-Royce [i deci nu suntacoperite de licen]`, nu sunt prev`zute a seintegra”. Potrivit programului acceptat de

p`r]ile semnatare ale contractelor delicen]iere (un document româno-britanic,respectiv unul iugoslavo-britanic, valabilepân` în anul 1984, inclusiv), a fost prev`zuturm`torul grad de integrare în fabrica]ie:6,34% în anul 1975 pentru 5 motoare; 24,19%în anul 1976 pentru 35 motoare; 49,12% înanul 1977 pentru 50 motoare; 59,91% în anul1978 pentru 55 motoare; 86,65% din anul1979 pentru 340 motoare. Ibidem, f. 208-209;211-212; citatul din textul nostru, f. 214.

24. Statul român a achitat un avans de10% din valoarea furniturilor în momentul încare s-a emis comanda pentru acestea [i, cutrei luni înainte de livrare, a pl`tit 5% dinvaloarea furniturilor. Ibidem, f. 215.

25. Ibidem, f. 215-216.26. Ibidem, f. 216.27. Ibidem, f. 4-5. La 26 decembrie 1973,

membrii „Comisiei de partid [i de stat pentrudezvoltarea cooper`rii economice a R. S.România cu alte ]`ri” au aprobat „Programulde m`suri privind dezvoltarea schimburilorcomerciale [i a cooper`rii economice cuStatele Unite ale Americii pe perioada 1974-1975”. În cursul [edin]ei care a avut loc, IlieVerde] s-a interesat de motorul turboreactorCT 58 (de 1500 CP), propus de o firm`american` pentru a fi fabricat în cooperare cuRomânia. În planul men]ionat s-a precizat c`partea român` trebuia s` analizezezeeficien]a programului respectiv [i s` ofere unr`spuns final în primul trimestru al anului1974, iar Virgil Actarian a declarat în cursul[edin]ei din 26 decembrie 1973 faptul c`„inten]ion`m s` asigur`m motoare americanepentru avioanele militare pe care le vomfabrica dup` 1980 [i sunt prinse în programulcare îl vom discuta. Este alt tip de motor diferitde motorul Rolls-Royce Viper MK 632-41]”.Ibidem, dosar 193/1973, f. 16; 54; 78.

Din cauza costurilor mari de fabrica]ie,autorit`]ile române au renun]at s` mairealizeze motorul CT 58 [i au dezvoltatmotorul Rolls-Royce Viper MK 632-41 pentruaparatele IAR-93 B [i IAR-99.

28. La 2 decembrie 1986, costul deproduc]ie al avionului de vân`toare-bombardament IAR-93 DC (varianta cu dubl`comand` a avionul IAR-93 B, realizat` pentruantrenamentul pilo]ilor) era de 67.073.634 lei,în timp ce pre]ul de livrare al aceluia[i aparatera de 74,7 milioane lei. La rândul s`u,avionul de [coal` [i antrenament IAR-99avea un pre] de livrare de 59,8 milioane lei, cuo rentabilitate de 14% (la fel ca la IAR-93 DC).Pentru detalii privind caracteristicile tehnico-tactice ale avioanelor IAR-93 DC [i IAR-99,precum [i modul de formare a pre]ului pentruaparatul IAR-99 la sfâr[itul anului 1986,ibidem, dosar 93/1986, f. 2-3; 5-7; 9-19.

In the 60' the thesis about the similarity between the Organization of the North Atlantic Treaty and the Organization of theWarsaw Treaty was a reality. After the invasion of the year 1968 Nicolae Ceau[escu tried a detachment from the Kremlin doc-trine, promoting an original conception regarding the dissolving in the same time of the two military blocs and defining a newdefense strategy by the entire population.

The invasion of Czechoslovakia (20th-221st August 1968). The reaction of the Romanian Communist Party

n campania 1916-1918 au fost mobiliza]i, cu gradul delocotenent-asimilat, un num`r de 252 de preo]i; 105 dintreace[tia au activat pe lâng` unit`]ile militare operative,

ceilal]i pe lâng` ambulan]ele sanitare [i spitalele de campanie.Cinci dintre preo]ii mobiliza]i au pl`tit cu via]a participarea lar`zboiul pentru întregirea neamului, [ase au fost numai r`ni]i,iar dou`zeci au avut de îndurat lungi perioade de prizonierat.Activitatea lor în prima linie, ca [i înambulan]ele [i spitalele militare, a fostunanim apreciat` [i s-a materializat princitarea prin ordine de zi pe armat`,decorarea cu diferite ordine [i medalii,autohtone [i chiar strìne [i înaintarea lagradul de c`pitan-asimilat a 147 dintre ei1,dup` cum arat` iconomul ConstantinNazarie.

Pe lâng` citatul „Referat”, despre modulcum preo]ii mobiliza]i [i-au îndeplinitmenirea spiritual` [i faptele de arm`s`vâr[ite, stau m`rturie d`rile de seam` pecare ei le înaintau lunar protopopului militar[i, mai ales, aprecierile [efilor militari direc]i, grupate în fondularhivistic „Inspectoratul clerului militar”, sau risipite prin altefonduri [i numai în parte publicate2.

Dar, dintre to]i preo]ii care au luat parte la campaniile 1916-1918 [i 1918-1919 se deta[eaz` figura protosinghelului Justin{erb`nescu din mân`stirea Cernica, care pentru activitateapreo]easc` desf`[urat` [i pentru faptele de arm` s`vâr[ite afost decorat cu patru ordine militare române[ti, dou` ordinemilitare strìne [i citat prin ordin de zi pe armata francez`.Activitatea [i personalitatea acestuia vom încerca s` lecreion`m în rândurile ce urmeaz`.

Principala surs` documentar` în activitatea de cercetare oconstituie numeroasele memorii de activitate ale preotului,înaintate diferitelor structuri militare [i chiar regelui, ce auînso]it peti]iile, prin care î[i revendica decora]iile la care fusesepropus [i înaintarea la gradul asimilat-c`pitan care, din cauzac`derii în prizonierat, înc` nu-i parveniser`. Dar, pentru c`faptele de arme despre care poveste[te c` le-a s`vâr[it parde-a dreptul neverosimile chiar pentru un profesionist alarmelor, dar`mite pentru o fa]` bisericeasc`, am apelat [i laalte surse documentare tocmai pentru a verifica veridicitateacelor narate de el: registrele istorice ale unit`]ilor în care aservit, foile calificative ale preotului, aprecierile ofi]erilor lâng`care a activat [i, mai ales, motiva]iile propunerilor la decorareîntocmite de [efii sì militari. Toate confirm` pe deplin relat`rilepreotului.

Concordan]a deplin`, în timp [i spa]iu, dintre nar`rilepreotului, consemn`rile din registrele istorice ale unit`]ilor încare a servit [i aprecierile f`cute de cei care l-au cunoscut, ne-au f`cut s` b`nuim, ini]ial, c` distinsul preot a ]inut un jurnal defront, în care a notat totul. Ideea a trebuit repede abandonat`,c`ci chiar dac` ar fi avut un astfel de jurnal, el nu ar fi putusc`pa, cum nu au sc`pat nici alte bunuri ale preotului,perchezi]iilor corporale la care a fost suspus de turci, germani

[i unguri, atunci când l-au f`cut prizonier. Nu ne mai r`mânedecât s` credem c`, pe lâng` celelalte calit`]i cu care natural-a d`ruit, Justin {erb`nescu a fost beneficiarul unei memoriiprodigioase.

Arhivele militare au p`strat pu]ine informa]ii despre via]a [iactivitatea lui Justin {erb`nescu înainte de Primul R`zboiMondial. Din foaia sa matricol` reiese c` s-a n`scut la 26

octombrie 1869 în Obile[tii Noi, plasaNegoe[ti, jude]ul Ilfov, din p`rin]ii {erban [iMaria3. A aluat contact cu armata de la ovârst` destul de fraged`, intrând copil detrup` la Regimentul 21 infanterie, în care acontinuat s` activeze [i dup` satisfacereastagiului militar, în calitate de sergentangajat4. Dup` cum ne las` s` în]elegemnot`rile din foaia sa matricol`, la dataînrol`rii „copil de trup`” tat`l îi era decedat,a[a c` pe lâng` dorin]a sa de a îmbr`]i[acariera de militar este de b`nuit c` [ioarecare greut`]i materiale l-au îndreptatc`tre aceasta. Paralel cu instruc]ia militar`

[i-a f`cut-o [i pe cea [colar`, numai a[a putem interpretaadnotarea din foaia matricol`: „[tiin]e de stat: curs seral [ieduca]ie pur militar`”5. Cariera sa militar` (sergent angajat) adurat numai 13 ani, apoi s-a c`lug`rit la M`n`stirea Cernica [idin aceast` postur` a continuat s` p`streze strânse leg`turi cuoamenii regimentului din care f`cuse parte, oficiind în modgratuit cu prilejul diferitelor momente festive6. Ata[amentul sùfa]` de unitatea în care î[i desf`[urase activitatea ca subofi]erl-a determinat pe comandantul acesteia s` cear` mitropolituluiprimat s`-l numeasc` pe Justin {erb`nescu confesor onorifical Regimentului 21 Ilfov. A îndeplinit aceast` calitate din 1912pân` la decretarea mobiliz`rii7. Considera]ia oamenilorregimentului fa]` de confesorul lor a fost pe m`sur`, [i dup`cum m`rturisea comandantul acestuia, la 5 septembrie 1915,„[...] pentru dragostea [i devotamentul ce le ar`taRegimentului 4 Ilfov nr. 21 protosinghelul Justin {erb`nescu aajuns s` fie foarte iubit de trupa [i ofi]erii acestui corp, iarregimentul ca o amintire, i-a oferit anul trecut un bastonpreo]esc în valoarea de lei 120 [...]”.

Vârsta pe care o avea în 1915 a determinat autorit`]ilebiserice[ti [i militare s` nu-l mai cuprind` în rândurile preo]ilormobilizabili, ce trebuiau s` înso]easc` unit`]ile militare ladeclan[area ostilit`]ilor, Regimentului 21 Infanterierepartizându-i-se preotul Ion Ionescu de la M`n`stireaN`mìe[ti. Mâhnit peste m`sur`, Justin {erb`nescu aprotestat energic pe lâng` comandantul regimentului,colonelul adjutant Berindei, [i l-a determinat s` cear`, pe caleierarhic` (Diviziei 4 Infanterie [i Corpului 2 Armat`), numireasa în locul preotului Ion Ionescu, lucru care s-a [i realizat8.

Decretarea mobiliz`rii generale l-a g`sit ca iconom laM`n`stirea Cernica de la care s-a [i prezentat la Regimentul21 Infanterie, ca preot mobilizat, cu gradul de asimilat-locotenent, pe 16 august 1916 [i cu care „pornea voios” – cumsingur m`rturise[te – pe 19 august, din gara Filaret, spre

studii/documente

56 2 (40) 2008 document

Un erou \n sutan`Protosinghel Justin {erb`nescu

”” ””

|ntotdeauna a fost\n primele linii detran[ee [i a locuitla un loc cusolda]ii. Unde erabombardamentulmai mare, acoloera [i preotulIustin {erb`nescu

Dr. Gheorghe DOBRESCUCentrul de Studii [i P`strare a Arhivelor Militare Istorice

|

Predeal. La 20 august se afla în Predeal, 21 august în Bra[ov,22 august la Feldioara [i la 4 septembrie în F`g`ra[, unde sestabilizase frontul. Înaintare facil` pentru regimentul sù, c`citerenul fusese cur`]at de trupele de dinaintea lui. Cel dintâicontact cu inamicul l-a luat în ziua de 5 septembrie, cândregimentul sù a atacat cu dou` batalioane, din satul Gala]i,unde erau cantona]i, cu „unul pe muntele F`g`ra[ spreCohalm [i altul spre Crucea”. Ofensiva a durat 3 zile. La 9septembrie se afla cu regimentul la Per[ani, unde au cantonato s`pt`mân`. Despre activitatea din aceast` s`pt`mân`preotul nota: „[...] Trupa lucra la tran[ee, eu f`ceam sfinterug`ciuni diminea]a, iar dup`-amiaz` m` duceam unde lucrauosta[ii, le împ`r]eam ]ig`ri [i altele, îmb`rb`tându-i la lucru”.Comandantul sù de batalion, maiorul Marinescu Ilie, c`cipreotul conta la Batalionul nr. 2, îi confirm` spusele: „[...]Întotdeauna a fost în primele linii de tran[ee [i a locuit la un loccu solda]ii. Unde era bombardamentul mai mare, acolo era [ipreotul Justin {erb`nescu [i încuraja solda]ii… Din solda ceprimea, întotdeauna cump`ra alimente, tutun etc. pe care ledistribuia solda]ilor din regiment ”.

Dup` jum`tatea lunii septembrie încep adev`rateleîncerc`ri pentru regimentul sù, inamicul primind înt`riri. Pe17 septembrie se aflau la Arpa[u unde, scrie el „[...] ne-amodihnit pu]in, apoi am f`cut sfin]irea apei, am botezat osta[ii,am luat o mic` gustare [i la ora 10 1/2 diminea]a ne-am puspe lupt` cu inamicul care ne bombarda cu artileria grea”.Pierderile grele îi determin` s` se retrag` spre satulPorumbacu, unde au ajuns în diminea]a de 18 septembrie. Înluptele care s-au dat în Porumbacu preotul a fost r`nit u[or lacap e o schij` de obuz [i s-a pierdut de regimentul sù. S-aretras cu alte unit`]i ale Diviziei a 4-a spre satul Vi[ina, undeau ajuns în diminea]a urm`toare: „Diminea]a, 19, era duminic`– poveste[te el – dup` ce mi-am f`cut rug`ciunile cuvenite,m-am împ`rt`[it cu sfintele taine, apoi [i pe r`ni]i, c`rorale-am cump`rat lapte dulce [i le-am dat de bùt, [i apoi amplecat la drum, înso]it de ordonan]a mea [...] [i în satul Voila[...] am dat peste regiment”.

Pe 22 septembrie revin în tran[eele de la Peri[ani, undeau de suportat „[...] atacuri crâncene, bombardament intens deartilerie [i gaze”. Aflat printre lupt`torii din prima linie, preotul{erb`nescu a fost îngropat de p`mântul r`scolit de exploziaunui obuz inamic. Ziua urm`toare sunt nevoi]i s` se retrag`spre }ân]aru, apoi spre Vl`deni, în contact continuu cuinamicul „ce ne urm`rea, [i din toate p`r]ile ne b`tea cuartileria grea”. Se retr`geau pe aceea[i rut` pe careînaintaser` în august plini de voio[ie [i entuziasm. Revedealocurile de pe timpul ofensivei f`r` griji, dar acum valeaTimi[ului nu i „se mai p`rea frumoas` ca înainte, ci trist`;mormintele eroilor pe ale c`ror cruci se aflau coroanele deflori, [i care înc` nu se ve[tejiser`, p`reau de asemeneajalnice”.

Ajunge în Predeal pe 25 septembrie, într-o stare fizic`foarte rea [i este cantonat în M`n`stirea Predeal. Bolnav „dedizenterie [i cu r`nile pe mine – relateaz` el – nu m-am l`satînvins, ci am îngropat pe to]i eroii ce-i aduseser` ambulan]elede pe câmpul de lupt`, am f`cut Sfânta Liturghie, Tedeum-uri[i parastas”. Ziua urm`toare, unitatea sa prime[te ordin s` seîndrepte spre Bìcoi, pe calea ferat`. Seara, pe cândpreg`teau îmbarcarea în gara Predeal, au fost surprin[i de unbombardament inamic care le-a „trimis trei obuze mari [ima[inile toate au p`r`sit sta]ia. Trupa [i ofi]erii în fug` pe jospân` la satul Azuga”, unde au reu[it s` se îmbarce în aceea[inoapte [i s` ajung` în Bìcoi în diminea]a de 27 septembrie.Regimentul eroului nostru a fost trimis la Flore[ti pentru os`pt`mân`, în refacere9.

Comportamentul de pân` acum al preotului nu scap`neobservat colonelului Vernescu, care îl propune pentru

decorarea cu „Ordinul «Coroana României» în gradul decavaler cu spade pentru încurajarea [i îndemnul osta[ilor înluptele din Transilvania”10.

La 3 octombrie 1916 Regimentul 21 infanterie revenea dinrefacere în prima linie la Azuga. Batalionul 2 al acestuia, lacare îl g`sim cel mai adesea pe preot, a ocupat pozi]ii pemun]ii Sorica, Cazacu [i Unghia Mare. Bombardamentulintens la care erau supuse trupele întregii Divizii a 4-a, dar [iîndatoririle sale preo]e[ti l-au obligat s` r`mân` pentru un timpîn Azuga, rupându-se de unitatea sa. Pe 18 octombrie,diminea]a, încheindu-[i misiunea în Azuga, a plecat încùtarea regimentului sù. Inamicul bombarda intens dinsprePredeal [i pentru a se proteja de ploaia de schije a început sùrce pe Cl`bucetul Taurului, dar ascensiunea i-a fost barat` delupt`torii Regimentului „Feldioara”, care se retr`geau îndezordine, sub presiunea inamicului [i r`m`seser` f`r` nici unofi]er apt s` comande. V`zând oamenii dezorienta]i [i ofi]eriitransporta]i pe brancarde, preotul Justin {erb`nescu a adunatsergen]ii [i trupa ce se retr`geau, spunându-le c` preiacomanda [i, împreun` cu medicul Pop, i-a rearanjat pe pozi]ii[i a întâmpinat cu foc inamicul care se n`pustise asupra liniilornoastre. „Toat` ziua în lupt`, noaptea de asemenea, pân`l-am respins tocmai pe muntele Susai”, î[i amintea preotul.Martor ocular al acestei fapte, generalul Boureanu,comandantul diviziei, l-a felicitat [i propus la decorarea cuOrdinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a11, decora]ie pe care o vaprimi abia peste doi ani din cauza c`derii în prizonierat. La 19aprilie 1918, generalul Boureanu, acum comandantul Divizieia 9-a, chestionat asupra comportamentului preotului în acelemomente, nota: „la Azuga a f`cut parte din cei patru care auîntors la atac trupele ce se retr`geau de pe Cl`bucetulTaurului [i punându-se în fruntea lor au reu[it, alungândinamicul s` câ[tige cota 1102 ”12. Tot despre acela[i moment,maiorul Marinescu Ilie, fostul sù comandant de batalion, scriaîn martie 1918: „la finele lui octombrie se g`sea în satul Azuga,lâng` postul de comand` al Brig`zii «Feldioara», cândRegimentul «Feldioara» fusese respins [i inamicul intr` în sat.Acest preot, împreun` cu medicul locotenent Pop, a adunat oparte din oamenii coloanei de brancardieri [i câ]iva gorni[ti,i-a pus s` sune atacul [i s` strige ura, prin acest gest inamiculcrezând c` este contraatacat de trupele noastre în flanc [i-aoprit înaintarea sa [i Regimentul «Feldioara» a putut s` ocupepozi]ie”. A doua azi, diminea]a, preotul a adunat osta[ii cu careluptase, le-a ]inut o cuvântare, le-a mul]umit, i-a binecuvântat[i a plecat la Bu[teni, unde Regimentul 21 infanterie fuseseretras de pe pozi]ii13. Au cantonat în Bu[teni cam vreo nou`zile, dar acestea nu au fost zile de repaus, întrucât de aiciexecutau frecvente misiuni de lupt` pe valea Cerbului, mun]iiSorica [i Diham, în sprijinul celorlalte unit`]i ale diviziei, acolounde presiunea inamicului era mai mare. Eforturile preotuluiau fost îndreptate mai ales spre culegerea r`ni]ilor [i mor]ilor[i aducerea lor la punctele de triaj. Într-o astfel de deplasarepentru culegerea r`ni]ilor [i mor]ilor pe muntele Diham, preotulJustin {erb`nescu a întâlnit solda]ii unui batalion care, r`ma[if`r` comandant, se retr`geau în dezordine, I-a reorganizat,i-a rea[ezat pe pozi]ii [i a rezistat inamicului ce-l bombarda depe muntele Baiului, iar seara i-a predat, f`r` nicio pierdere,colonelului Basarabescu, comandantul sectorului Bu[teni.Pentru faptele de arme s`vâr[ite în perioada 3-22 octombrie1916 a fost propus din nou la decorare, de data aceasta cuOrdinul „Steaua României” în grad de ofi]er, cu spade14.

Perioada 23 octombrie – 22 noiembrie 1916, petrecut` pemuntele Sorica, unde Regimentul se afla dislocat cuBatalioanele 1 [i 2, se caracterizeaz` prin lupte de uzur`,trupele noastre f`când eforturi deosebite pentru a-[i men]inepozi]iile. Bombardamentele artileriei inamice, mai ales alecelei de pe trenul blindat ce f`cea naveta Predeal – Azuga,

studii/documente

57document 2008 2 (40)

f`ceau pr`p`d în rândul osta[ilor români [i aduceau maristric`ciuni tran[eelor ce trebuiau ref`cute extrem de des15.

Ce activit`]i a desf`[urat preotul Justin {erb`nescu înacest interval de timp afl`m de la martorii oculari. GeneralulGheorghe Boureanu consemna la 19 aprilie 1918: „Înnecontenitele incursiuni ce le f`ceau trupele noastre de peSorica în valea Azugei, [i în special noaptea, în ciocnirilepatrulelor din satul Azuga, preotul Justin {erb`nescu eranelipsit. În faptul zilei î[i îndeplinea oficiul sù c`tre ceimuribunzi [i rânduia scurgerea celor r`ni]i. În una din acestepreocup`ri ale sfin]iei sale a fost amenin]at cu împu[carea dintran[eele de la «parc». Atunci, sfin]ia sa, într-un gest ce egalainspira]iile martirilor, a ridicat ochii spre cer, înso]indu-l de ungest din care se în]elegea c` nu poate la durere s`-[ip`r`seasc` p`stori]ii. A fost cru]at atunci, dar i s-a strigat dintran[ee «graba popa, graba»”16.

Maiorul Roiu Ion nota în iunie 1918: „A fost printre noi tottimpul, nici bombardamentul de artilerie, nici gloan]eleinfanteriei nu l-au f`cut s` se dep`rteze de noi. Îngrijirea [idragostea p`rintelui Justin nu s-au m`rginit numai la osta[iidin regimentul 21, în timpul când ocupam pozi]ia dup` munteleSorica (Azuga). Sfin]ia Sa se ducea [i la trupele vecine,îmb`rb`tându-le [i f`când slujba în tran[ee. Personal, suntrecunosc`tor preotului Justin pentru dragostea ce mi-a ar`tatcu ocazia r`nirii mele, în ziua de 21 noiembrie, când a venit s`m` vad` parcurgând distan]a de 800 de metri sub unbombardament extrem de violent al artileriei inamice. [...]Îmb`rb`ta pe fiecare soldat în parte cât [i pe ofi]eriiregimentului – î[i amintea c`pitanul Georgescu Constantin –zicându-ne c` Dumnezeu, prin dânsul, va fi cu noi. Aceastas-a adeverit cu ocazia luptelor din Transilvania [i pe valeaAzugei, când înainte de începerea luptelor împ`rt`[ea trupa [iofi]erii; în timpul luptei f`cea rug`ciuni în punctele cele maipericuloase, acolo unde era baraj de artilerie [i în acela[i timpaduna pe cei r`t`ci]i în lupt` ducându-i acolo unde cereanevoia, a[ezându-i pe pozi]ie ca cel mai bun comandant.Dup` lupt`, din propria-i ini]iativ`, se ducea s` adune r`ni]ii,pe care îi împ`rt`[a dându-le câte ceva, înt`rindu-i în credin]ac` vor sc`pa; cùta mor]i în liniile inamice, pe care îi lua înspate târându-se cu ei, pentru a-i îngropa ca pe ni[te eroi. ÎnAzuga, dup` lupta din 19 octombrie, cu o roab` ce o g`sise,umbla s` adune mor]ii [i s` strâng` tot ce era mai necesar:arme [i cartu[e”17. Comentariile sunt de prisos.

În ultimul atac la care a participat, în ziua de 17noiembrie 1916, pe muntele Sorica, a fost r`nit din nou la unpicior de o schij` de obuz, dar a refuzat evacuarea în spatelefrontului pentru a nu-[i p`r`si „viteaza turmuli]`”. Chiar [i r`nita g`sit puterea ca duminic`, 20 noiembrie, în Bu[teni, s`s`vâr[easc` un parastas în fa]a ofi]erilor [i a trupei „pentrueroii adormi]i pe câmpul de lupt`” [i la sfâr[itul slujbei „s`cotizeze”, dup` cum se exprima el, de la cei de fa]` suma de450 lei pe care-i pred` maiorului Marinescu „pentru a-i împ`r]ifamiliilor lupt`torilor”18. Astfel de „cotiz`ri” erau un lucru laordinea zilei pentru preotul Justin {erb`nescu. Comandantulsù de batalion, maiorul Marinescu Ilie, m`rturisea în aprilie1918 c` preotul „a dat dovezi, pe timpul primei perioade acampaniei, de un mare filantrop [i caritabil înaintândMinisterului de R`zboi, pentru a cump`ra solda]ilor acestuiregiment c`m`[i [i izmene, suma de 400 lei, pentru familiilelupt`torilor lei 800 [i pentru Crucea Ro[ie lei 300, din fonduriproprii”19.

Dup` s`vâr[irea parastasului, pe 21 noiembrie, Justin{erb`nescu s-a deplasat la oamenii sì pe muntele Sorica, darîn diminea]a zilei urm`toare presiunea inamicului a determinatp`r`sirea pozi]iilor înt`rite. Va urma o retragere continu` sprezona interioar` în permanent contact cu inamicul, care îiurm`rea cu o perseveren]` diabolic`. La 23 noiembrie au

cantonat în {ercaia. Apoi au continuat drumul „pe ploaie [inoroi mare”, prin Brebu [i Telega, pe 24 noiembrie traversândBu[tenari, spre Cocor`[ti – Mislea.

Presiunea sus]inut` la care îi supunea inamicul împiedicafactorii de decizie s`-[i mai gândeasc` mi[c`rile, ordinele lordeveniser` contradictorii [i subunit`]ile militare erau nevoites` fac` multe manevre inutile, chiar s` treac` de mai multe oriprin aceea[i localitate. Astfel, în Bu[tenari – scria preotul{erb`nescu la 21 februarie 1918 – „[...] venise ordinul de laBrigada a 8-a infanterie, ca s` travers`m muntele Cosmina.S-a executat [i am ajuns la poalele muntelui [i vine ordin a neînapoia tot pe [oseaua Cocor`[ti – Mislea. Am trecut satulRecea [i iar`[i s-a ordonat trecerea muntelui Cosmina”.Aceea[i debusolare reiese [i din parcurgerea jurnalelor deopera]ii ale Regimentului 21 infanterie, Brig`zii 8 infanterie [iale altor unit`]i ce au fost în acea zon`.

Pe la ora 12.000, dup` cum m`rturise[te preotul, se afla cuBatalionul 2 în satul Recea iar „foamea [i oboseala neajunseser` pe to]i, inamicul era înaintea [i înapoia noastr`”.Maiorul Marinescu Ilie, v`zându-l c` nu mai poate merge dincauza r`nii de la picior, i-a ordonat s` urce într-o c`ru]`, elîncercând s` mai organizeze ce se putea pentru a sc`pa deîncercuire. Încercarea s-a dovedit zadarnic` pentru c`, pe laora 16.00, erau complet încercui]i „[i solda]ii puseser` cârpealbe la baionete”.

Dup` aprecierea preotului ar fi fost vorba de numai „vreo60 de bosniaci”, ce îi încercuiser` batalionul, dar suficien]i înpanica ce domnea. „Îngrozit – poveste[te el – sar din c`ru]`,trec râul Doftana [i urc pe munte. Dar fatalitate, când m` uitînapoi, toat` valea era în dezordine: strig`te, plânsete, caiinechezau [i fugeau to]i în toate p`r]ile; artileri[tii de la 22chesoane s`reau cu caii peste solda]i. Era un iad. În acesttimp m` pomenesc cu 4 turci care m` înconjoar`; m` lovesccu paturile de arm` [i m` trântesc jos spunându-mi:«predai!»”. Ordonan]a l-a ridicat pe preot [i, între baioneteleinamice, au fost condu[i la convoiul de prizonieri

20. Informa]iile

date de preot despre acest moment sunt pu]in contradictorii,pentru c` în alt memoriu, povestind acest episod,men]ioneaz` c` a fost vorba numai „de doi turci bosniacimurdari, care vin la mine, îmi trag dou` paturi de arm` în piept,m` trântesc jos strigând «predai!»”21.

A fost pornit în aceea[i sear` cu convoiul spre Târgovi[te,unde a ajuns pe 27 noiembrie. Pe drum germanii care îlp`zeau l-au jefuit de tot ce avea asupra-i: „2000 de lei, baston(probabil cel primit în dar în 1915), ceasornic [i chiar haina”.„M-au l`sat gol”, avea s` povesteasc` el. R`nit fiind, a fostinternat în spitalul pe care germanii îl improvizaser` în localul{colii de Cavalerie din Târgovi[te, convalescen]a f`când-o înspitalul de la Tei[. Restabilit fizice[te a r`mas la Tei[,reluându-[i „activitatea pastoral` în cùtarea r`ni]ilor de prinspitale [i îngroparea celor mor]i, care zilnic ne p`r`seau între10 [i 20 pe zi”. Ofi]erii ce mai fuseser` captura]i odat` cu el,dup` convalescen]`, au fost trimi[i, pe 12 decembrie, înlag`rul de la Slatina22.

În niciunul dintre memoriile ce au ajuns pân` la noi nus-a plâns de condi]iile de trai din lag`r, probabil c` via]aauster` pe care a dus-o în c`lug`rie la Cernica l-au ajutat s`suporte mai u[or priva]iunile, dar cìneaz` pe bie]ii solda]iprizonieri care „de foame mâncau fân, iarb` [i rodeauscânduri, ]ipau ca fiarele s`lbatice”. Nici aici în prizonieratnu-[i putea reprima obida c` el [i al]ii ca el au fost captura]inumai de „vreo 60 sau 100 de nesp`la]i”23. Timp de 7 luni ar`mas în lag`rul Tei[, îmbinând menirea de preot cu posturade ajutor al medicilor. Nu aminte[te s` fi fost vreodat`brutalizat [i credem c` putea r`mâne lini[tit în acea postur`pân` la încheierea r`zboiului îns`, „[...] inima [i gândul îmierau tot la ai mei, pe front [i cùtam vreme cu prilej de a fugi...

studii/documente

58 2 (40) 2008 document

[spre] a-mi vedea fii lupt`tori ai regimentului meu de care numai [tiam unde sunt [...]”24, m`rturisea el dup` r`zboi.

S-a hot`rât s` evadeze – întreprindere grea ce trebuia înam`nunt gândit` [i preg`tit`. Dup` cum îi declara la 14februarie 1918 colonelului Condeescu, [eful Biroului Informa]iidin Marele Cartier General, Justin {erb`nescu s-a învoitcâteva zile comandantului lag`rului [i, lucru curios, a ob]inutînvoirea. Din p`cate acest fapt nu am reu[it s`-l verific`m într-o alt` surs` documentar`, dar credem c` învoirea a cerut-o la[eful sù direct, care trebuia s` fi fost tot un prizonier, probabilmedic [i mai mare în grad. Scrie c` a plecat pe jos laBucure[ti, noaptea. Din câte poveste[te, dup` ce a ajuns laBucure[ti s-a îndreptat c`tre „fra]ii” de la m`n`stirea Cernica.[i-a luat de la ace[tia „o ras` groas`, de cheltuial`” [i pe 29iunie s-a întors la Târgovi[te25.

Pe 30 iunie 1917, în plin` zi, dovad` c` regimul de deten]iedin lag`rul – spital Tei[ nu era a[a riguros ca în alte lag`re,evadeaz` [i, luându-[i „pe Dumnezeu de ajutor… [i tot mân`pân` în mun]ii Vrancei”, unde a ajuns pe 14 iulie. Sleit deputeri [i bolnav, a r`mas o perioad` la c`lug`rii de la schitulG`vanu. {i aici putea r`mâne lini[tit, c`lug`rii avândposibilitatea s`-l ]in` ascuns, dar pe 27 iulie, „întremat dup`boal`”, pornea la drum cu gândul de a se apropia de front [i atrece la ai lui în Moldova. A traversat mun]ii Curcub`ta, FurulMic, Furul Mare [i a ajuns pe Aluni[u, unde a mai g`sit al]i[ase solda]i r`ma[i în spatele frontului inamic [i cu care aînceput imediat „a face recunoa[teri pe unde am putea trecefrontul mai bine”. Pe 31 iulie cei [apte au f`cut deja primaîncercare de a trece frontul în Moldova. Noaptea au coborâtmuntele „[...] [i tot prin locuri ascunse am ie[it la M`guraOdobe[tilor. Aici am dat peste nem]i [care] ca prin minune nune-au prins. Ne-am înapoiat iar`[i pe munte”26.

Dup` acest e[ec, începând cu 31 iulie, s-a stabilit pemuntele Coza mai aproape de front, unde s-au mai adunat „cala vreo 70 de prizonieri – le spune preotul – dar to]i cu un gând[i suflet s` trecem frontul”. N-au g`sit prilej s` pun` în practic`dorin]a [i preotul a petrecut al`turi de ei dou` luni hr`nindu-secu bure]i [i fructe de p`dure.

De oamenii satelor apropiate se fereau, de fric` s` nu fiedenun]a]i nem]ilor. Preotul se mai convinsese [i de un lucru:r`mânând într-un asemenea grup mare aveau [anse reduses` nu fie repera]i de patrulele germane. De asemenea, eraconvins c` [i trecerea frontului printre posturile inamice poatefi f`cut` mai u[or de unul singur. A[a se face c` s-a separatde grup [i pe 9 septembrie 1917 s-a hot`rât s` treac` singurliniile inamice.

A coborât de pe munte, a traversat râul Putna pe lâng`schitul Lipia [i dup` trei zile de mers, în care a traversat al]i treimun]i, în noaptea de 12 septembrie 1917 a încercat s` treac`frontul printr-un sector unguresc, dar a fost prins de santinele.B`tut bine în timpul cercet`rii, a fost declarat spion, cu toatec`, îmbr`cat în rasa-i „de cheltuial`”, a sus]inut pe tot timpul cèste c`lug`r în schitul Ca[in [i c` s-a r`t`cit. A fost pornit spreBra[ov înso]it de patru santinele. La Bra[ov a fost din nouinterogat de o curte mar]ial`, vreme de dou` zile, care l-adeclarat spion [i condamnat la moarte. Cu aceea[i escort`l-au pornit c`tre garnizoana unde avea s` se formeze convoiulde prizonieri ce urmau s` fie trimi[i în Ungaria. „B`tut [i plin desânge, ca Hristos între jidani, nemâncat de 8 zile”, a ajuns laFeldioara, de unde n-a mai putut continua drumul [i a fost datîn grija comandantului garnizoanei.

Dup` dou` zile de deten]ie a reu[it s`-l conving` pecomandantul închisorii, nu poveste[te prin ce mijloace, s`-lfac` sc`pat [i pe la 12 noaptea, pe când santinela dormea,i-a dat drumul în ograd`. A ie[it în sat, pe care-l cuno[tea depe vremea ofensivei din august – septembrie 1916 [i s-aîndreptat c`tre casa unui sas bogat, unde fusese cantonat

atunci. Dup`p o v e s t i r e apreotului, trebuies` fi fost cam 22s e p t e m b r i e1917. A fostrecunoscut deacel sas care l-aascuns într-ogroap` ce oavea s`pat` înograd`. Cuc o m p l i c i t a t e aacestuia, pe carecu siguran]`trebuie s`-l fiajutat pe timpulo c u p a ] i e iromâne[ti s`-[iscape avutul dela pr`d`ciuni, astat ascuns camdou` s`pt`mâni,pân` ce unguriis-au potolit dincontroale. Totsasul i-a datîndrum`rile [im e r i n d e l enecesare pentrua se reîntoarce în mun]ii din apropierea frontului. Pe lajum`tatea lunii octombrie 1917 a ajuns iar`[i pe munteleCoza, unde reg`se[te numai 20 din vechii sì tovar`[i.

Convingerea c` în grup mare deveneau vulnerabili [iapropierea iernii l-au determinat pe Justin s`-[i aleag` patrudintre dezertorii g`si]i, cu care s-a retras mai „în munte”, unde[i-au construit o colib`. În aceast` colib` l-a g`sitsublocotenentul Mihai Vasile din Regimentul 56 Infanterie,fugit [i el din prizonierat, pe care l-a re]inut pe lâng` el „tot cugândul [i inima de a putea trece la ai no[tri”. „Stam îna[teptare – poveste[te el – poate ni se va prezenta vreoocazie favorabil` s` putem trece frontul. Nu sl`beam înrug`ciuni [i în credin]a c` odat` cu sosirea iernii vom puteatrece frontul în Moldova”27.

Speran]ele preotului au fost înt`rite odat` cu venirea altor4 tineri ce reu[iser` s` evadeze dintr-un spital german dinBucure[ti, „cu r`nile înc` nevindecate”, pe care-i [inominalizeaz`, într-unul din memoriile sale: c`pitanii Gorski [iDeculescu, sublocotenentul Petru Laz`r [i soldatul Gheorghe.Venirea lor s-a produs pe 19 noiembrie 1917. Elanul acestortineri l-a molipsit pe preot [i a gr`bit data efectu`rii unei noiîncerc`ri de a trece frontul în Moldova. Pe 21 noiembrie, la ora4 dup`-amiaza, au început coborârea de la muntele Coza,ajungând în spatele liniilor inamice în seara de 22 noiembrie.Noaptea au trecut {u[i]a, pe la Soveja [i au nimerit în spateleunei unit`]i germane de artilerie, dar n-au reu[it s` treac`decât de primele santinele. „La a patra ne-au sim]it [i ne-auluat la goan` în fuga mare pe munte”, scrie preotul. Ofi]erii aureu[it s` treac` frontul, dar preotul, r`t`cit de tovar`[ii sì s-ahot`rât s` se întoarc` la coliba din munte, unde, rând pe rând,se întorceau [i al]ii dintre cei ce nu reu[iser` trecerea.

A avut de îndurat o iarn` foarte grea într-o colibìmprovizat`. „Din cauza gerului mi-au degerat picioarele [i auc`zut unghiile de la degete”, î[i aminte[te el. Cele necesaretraiului [i le procurau foarte greu. Aminte[te de ajutorul dat demorarul Dumitru Bota din Negrile[ti, care le mai furniza m`laidar, în general, evitau contactele cu s`tenii de frica denun]`rii

studii/documente

59document 2008 2 (40)

la nem]i. Frica de poterele germane, care f`ceau frecventeraiduri în cùtarea evada]ilor, de denun]area lor de c`trevân`torii de recompense, ca [i de autorit`]ile comunale de subocupa]ie, care încercau s`-i alunge din proximitatealocalit`]ilor pentru a nu da motiv de represalii din parteainamicului, a fost o permanen]`.

Justin {erb`nescu aminte[te chiar de primarul comuneiCoza care, împreun` cu doi indivizi i-au atacat în coliba în carese aflau [i i-au b`tut cu bestialitate: „m-au luat pe mine m-aub`tut bine cu un ciomag, m-au dezbr`cat de tot [i ne-au spuss` plec`m de acolo c` vin germanii [i ne vor ridica”. De fric`,au fost nevoi]i s` plece spre schitul G`vanul, unde preotulavea deja cuno[tin]e. Mai mult purtat pe sus de tovar`[ii sì,c`ci avea un picior fracturat, au ajuns la schit pe 3 noiembrie1917. El a fost oprit în schit pentru îngrijire, iar tovar`[ii sì aufost condu[i de c`lug`ri în locuri ferite, revenind „la câte os`pt`mân` noaptea... de le dam hran`, pe care le-o procuramcum puteam”.

A z`cut pân` la 26 ianuarie 1918. Gândul îi era tot latrecerea frontului [i chiar din prima zi de îns`n`to[ire [i-achemat tovar`[ii pentru a le comunica pe unde [i când vorface noua încercare de trecere a frontului. C`lug`rii de laG`vanu l-au pus în leg`tur` cu c`lùza Nicu Ionescu care,spune preotul, „[...] întotdeauna a menajat prizonierii [i le-aar`tat drumul spre front”. S-au pus în mi[care pe 2 februarie.Z`pada mare [i viforul le-a îngreunat mult drumul.Precau]iunile îi f`ceau s` aleag` rutele cele mai ferite. Abia pe4 februarie au ajuns în Negrile[ti, la morarul Dumitru Bota, celcare-i ajutase cu alimente când se aflau pe Coza.

„Osp`ta]i” cu m`m`liga f`cut` de morar, au fost pu[i lacurent [i cu situa]ia de pe front. Abia acum a aflat preotul c`„trupe germane nu mai sunt pe front decât pu]ine rezerve [i cò s`pt`mân` s-au tot retras, cu muzicile cântând, pe [oseauaCoza spre Austria”. Încurajat de cele aflate, a p`r`sitNegrile[tiul pe 6 februarie, dar, având înc` în memoriep`]aniile anterioare, a stat în observare înc` o zi [i o noapte [iabia pe 8 februarie a trecut tran[eele în sectorul Regimentului22 obuziere.

De la regiment a fost trimis la cartierul Diviziei 12Infanterie. Probabil aici a stat ceva timp [i a redactat primulmemoriu, despre activitatea desf`[urat` între 15 august 1916[i 8 februarie 1918. Datat 9 februarie, îl înainta, la 21 februarie,superiorului sù bisericesc, iconomul Constantin Nazarie,protopop militar, cu specificare: „rugându-v` s` binevoi]i adispune ca el s` se p`streze la dosarul cauzei mele”28 [iregelui, la 24 februarie29. Dac` în primul caz era clar c` voia [ichiar avea obliga]ia s` raporteze [efului direct activitatea cedesf`[urase, pentru înaintarea unui memoriu regelui nu g`simo explica]ie logic`. Probabil dorea s` sensibilizeze autorit`]ilemilitare s`-i remit` decora]iile la care fusese propus [i pe care,datorit` p`]aniilor prezentate mai sus, nu le primise, Biroul 7decora]ii aflându-se în subordinea Statului Major Regal.Numai a[a ne putem explica aceast` înaintare ca [i de ce lasfâr[itul memoriului, care de ast` dat` era dactilografiat, a]inut s` adauge manu propria toate decora]iile la care a fostpropus [i pe care nu le-a primit.

Apoi, a fost luat în primire de oamenii Sec]iei 2 informa]iidin Marele Cartier General, cei care se ocupau de cercetareacondi]iilor în care ofi]erii români fuseser` captura]i de inamic.Preotul a fost pus s` detalieze în scris împrejur`rile în care afost capturat [i activitatea ce a desf`[urat pân` la trecerea înliniile române[ti. Memoriul întocmit cu acel prilej poart` datade 14 februarie 191830. Cercetarea preotului a fost oformalitate, pentru a se respecta prevederile unor ordine, c`ciatât maiorul }`ranu, anchetatorul lui, cât [i [eful sec]iei,colonelul Condeescu, erau la curent cu comportamentulpreotului în spatele frontului inamic [i încerc`rile lui de a trece

în Moldova, din declara]iile date de Gorski, Deculescu [iLaz`r, ofi]erii ce trecuser` liniile inamice în 22 noiembrie 1917.

Concluziile cercet`rii preotului au fost transpuse în raportul886/17 februarie, pe care colonelul Condeescu l-a înaintat[efului Marelui Cartier General, generalul Prezan, din carere]inem: „[...] protosinghelul Justin {erb`nescu a dat dovad`de un înalt patriotism [i dragoste de ]ar`. [...] Cu toat` vârstasa înaintat` a suferit timp de 8 luni rigorile vie]ii de pribegie înmun]i; a înfruntat cu curaj primejdia [i expunându-[i via]a areu[it s` treac` în rândurile noastre”. Pentru conduita lui, înraport se propunea „s` se intervin` a se acorda preotuluiJustin {erb`nescu o decora]ie de r`zboi, pentru a r`spl`tipurtarea sa vitejeasc`, s` fie citat prin ordin de zi ca s`serveasc` drept pild`; s` fie recomandat pentru înaintarea înserviciul Bisericii [i s` i se dea un ajutor b`nesc deoarece estelipsit de îmbr`c`minte iar bagajele sale au fost capturate deinamic”. Raportul a ajuns pe masa generalului Prezan [i pe else poate vedea rezolu]ia sa: „se aprob`”.

La 16 februarie 1918 Justin {erb`nescu reu[ea s` seînf`]i[eze, la Roman, [i [efului sù bisericesc, protopopulmilitar C. Nazarie c`ruia, dup` ce i-a detaliat cercet`rile la carefusese supus, i-a adresat rug`mintea de a-l renumi în func]iade confesor al Regimentului 21 infanterie31.

Fondurile arhivistice militare au conservat pân` la noicoresponden]a ce s-a purtat între diverse structuri militarepentru a da via]` propunerilor f`cute de Sec]ia 2 Informa]ii la14 februarie [i aprobate de generalul Prezan la 20 februarie1918. Ea a fost generat` de paralelismul dintre structurilemilitare, dar [i datorit` birocratismului ce nu le era strìn.Aceast` purtare de coresponden]` a f`cut ca rezolvareaproblemelor lui Justin {erb`nescu [i, mai ales, remitereadecora]iilor dup` care atât de mult jinduia, s` se întind` pe operioad` nepermis de lung` [i s` dea na[tere la numeroasereclama]ii ale acestuia la ministrul de r`zboi [i chiar la rege.

La 24 februarie 1918 Justin {erb`nescu se prezenta lavechiul sù post de confesor al Regimentului 21 infanterie,dislocat acum în Basarabia32, în locul preotului Mu[e]eanucare, pentru a-i face loc, fusese transferat la Trenul Sanitar nr.833. A[tepta în continuare un semn de recunoa[tere a meritelorsale pe câmpul de lupt` [i înaintarea la gradul de c`pitan-asimilat, a[a cum se f`cuse pentru to]i preo]ii mobiliza]i, prinÎnaltul Decret Regal din 25 iulie 1917.

Nemul]umit de a[teptare, la 6 mai 1918, Justin{erb`nescu se adresa cu un succint memoriu ministrului der`zboi. Dup` ce reitera fapte de arme, enumera decora]iile lacare a fost propus [i preciza c` regimentul sù înaintase înc`din 17 aprilie 1918 not`rile asupra activit`]ii sale, atât la Biroul7 decora]ii, cât [i la Sec]ia adjutantur`, se plângea c` „nicipân` în prezent nu s-a primit nici un rezultat, ceea ce m` faces` cred c` au r`mas toate pe hârtie”. Cerea s` fie înaintat lagradul de c`pitan „odat` cu vechimea celorlal]i preo]i dearmat`, s` mi se confere decora]iile cu care am fost propus de[efii mei în campanie [i anume: Coroana României [...], MihaiViteazul [...] [i Steaua României”. Nemul]umirea lui pentruneremiterea decora]iilor este eviden]`: „[...] Aceste distinc]iunile reclam deoarece sunt meritele mele [i câ[tigate pe câmpulde lupt` cu sudorile [i sângele meu”. Mai cerea s` i se deasolda „pe tot timpul captivit`]ii, de la 1 decembrie 1916 la 1martie 1918, deoarece nu am primit nimic de la inamic,refuzând [i hrana. Am trìt din mila poporului [i din economiilemele, având astfel ambi]ia de a nu fi cu nimic la cheremulinamicului meu. S` mi se dea o sum` b`neasc` pentru haine,fiindc` [i acum sunt gol [...] Toate acestea le reclam ca fiinddrepturi ale mele [i pe domnia voastr`, prin în]elepciunea cev-a dat-o Dumnezeu, v` rog s` binevoi]i a le aprecia [i s` leaproba]i ca fiind juste pentru c`, pe lâng` datoria mea depreot, am muncit [i în alte direc]ii pentru gloria [i fericirea

studii/documente

60 2 (40) 2008 document

neamului nostru”34. Pentru a-[i sus]ine cauza, anexamemoriului [i aprecierile colonelului adjutant Ion Berindei [i pecele ale colonelului Marinescu Ilie, sub a c`ror comand`luptase în 1916, dar [i referatul nr. 886 din 17 februarie cuaprobarea – rezolu]ie a generalului Prezan.

Ne[ansa lui Justin {erb`nescu s-a numit generalul Hârjeu,ministru de r`zboi în guvernul Marghiloman, ce se acoperisede „glorie” r`mânând în teritoriul ocupat. Acesta, în loc s`men]in` aprecierile [i în general tot ce se adunase pân` atuncila cauza preotului, ordona la 12 mai 1918: „M.St.M. va dispunes` se fac` cercet`rile cuvenite [i apoi vom aviza”35. Esteposibil ca pe noul ministru s`-l fi iritat rezolu]ia lui Prezan, daroricum nu se da în vânt dup` preo]i. O p`]ise chiar [iprotopopul Constantin Nazarie, pentru care sub[eful StatuluiMajor General, generalul Alevra, întocmise propunerea ca înziua demobiliz`rii armatei s` fie înaintat la gradul de general-asimilat. [eful Statului Major General, generalul Costescu, aaprobat propunerea pe 10 mai, îns` ministrul Herjeu s-a opus.La 14 mai el scria pe referatul de propunere: „P.C. iconom C.Nazarie va fi propus pentru o r`splat` onorific`, pe care omerita prin serviciile ce i se recunosc ca aduse Armatei întimpul acestui r`zboi”36.

A început o nou` coresponden]` cu unit`]ile militare la carecontase, pentru a se culege rela]ii despre Justin {erb`nescu[i a fi trecut prin comisia de clasare a diviziei din care f`ceaparte regimentul sù, urmând ca aceasta s` se pronun]e dacèste culpabil sau nu pentru c`derea în prizonierat37.

Neprimind nici un r`spuns la demersurile întreprinse,Justin {erb`nescu, deloc impresionat de ierarhia militar`,telegrafia, la 12 iunie 1918, direct conducerii armatei la Ia[i:„Rog comunica]i rezultatul raportului 585 din 17 aprilie,avansarea c`pitan [a] preot[ului] Justin, confesorulRegimentului Ilfov”38.

Între documentele arhivate nu se afl` r`spunsul pe careJustin {erb`nescu l-a primit la memoriul din 6 mai 1918,probabil c` nici nu a primit vreunul, c`ci la 15 iunie el seadresa direct regelui, reclamând tergivers`rile la care erasupus de c`tre autorit`]ile militare. Este posibil ca acest ultimmemoriu s`-l fi depus personal la Ia[i, ora[ c`tre care s-aîndreptat dup` demobilizarea sa, survenit` la 14 iunie 191839.În capitala Moldovei a fost g`zduit la Biserica „Buna Vestire”40

[i a încercat s` se fac` util de cum a ajuns, oferindu-se în modonorific s` asigure serviciile de confesor la Serviciul Triaj alR`ni]ilor din gara Ia[i41.

În cea mai mare parte, memoriul înaintat regelui reluaproblemele pe care le ridicase [i ministrului de r`zboi în cel din6 mai, adic` remiterea decora]iilor [i înaintarea în grad. El î[iîncheia astfel acest ultim memoriu: „Mâhnit suflete[te deaceste nedrept`]i, vin cu cel mai profund respect a v` ruga s`binevoi]i ca luându-se în considera]ie faptele mele, s` mi ser`spl`teasc` meritele câ[tigate pe câmpul de lupt` cu sângele[i sudoarea mea”42.

Conform rezolu]iei ministrului Herjeu, pus` pe memoriuldin 6 mai, a început o nou` cercetare a condi]iilor în careJustin {erb`nescu a c`zut prizonier, hârtiile doveditoareurmând a se judeca de comisia de clasare a Corpului 5Armat`, de care depindea unitatea sa acum. Ca [i cum nu erae ajuns cât se tergiversase avansarea în grad [i decorarea,noua comisie de clasare conchidea, la 29 iunie 1918, c` actelejustificative de la dosarul lui Justin {erb`nescu suntincomplete [i trebuia restituit pentru completare [i asta dup`ce unul din membrii ei, generalul Olteanu Marcel, f`cuse parte[i din comisia care mai judecase cazul sù, la 20 mai 1918, pecând se afla la Divizia 4 infanterie [i îl declarase pe preot„neculpabil” pentru c`derea în prizonierat [i „bun la înaintare”în gradul de c`pitan43.

Memoriul înaintat regelui la 15 iunie a avut mai mult noroc,

el fiind direc]ionat spre Statul Major Regal, Biroul 7 decora]ii,care a men]inut aprecierile deosebite din referatul Sec]iei 2informa]ii [i rezolu]ia generalului Prezan. De asemenea,aceast` structur` a solicitat în mod direct referin]e de la ofi]eriiindica]i de Justin {erb`nescu în memoriu: colonelul adjutantBerindei, generalul Boureanu [i colonelul Marinescu Ilie,eliminând astfel birocra]ia [i lucrurile au mers mai repede. PrinÎnaltul Decret Regal nr. 15.611/25 iunie 1918 lui Justin{erb`nescu i se conferea Ordinul „Mihai Viteazul” clasa aIII-a, cu urm`toarea motiva]ie: „[...] pentru vitejia, destoinicia [iiubirea de Patrie ce a ar`tat pe câmpul de onoare în 1916. Pelâng` c` [i-a îndeplinit cu mare devotament îndatoririle ceavea ca confesor al regimentului, a mai luat parte la toateluptele, mergând cu Sfânta Cruce în mân` în fruntealupt`torilor regimentului. În ziua de 21 octombrie 1916, v`zândc` Regimentul „Feldioara” a pierdut în lupte aproape pe to]iofi]erii [i c`, comandantul c`zuse r`nit pe muntele Cl`bucetulTaurului, a luat comanda acestui corp [i luptând ca un erou ozi [i o noapte a respins pe inamic oprindu-l de a ocupa Azuga.În luptele de pe muntele Dihamului a condus un batalion dedispersa]i, iar la 17 noiembrie 1916, fiind pentru a doua oar`r`nit pe muntele Sorica în timpul unui atac al Azugei a refuzatevacuarea pentru a nu se desp`r]i de vitejii neamului”44. Apoi,la 17 august 1918, prin Înaltul Decret Regal nr. 2.130 i seconferea [i Ordinul „Coroana României” cu spade, în gradulde cavaler, „pentru credin]a [i dragostea de ]ar` ce a ar`tat înanul 1917”45. Ambele decrete de decorare erau contrasemnate[i de ministrul Herjeu. Se lini[tise în privin]a decora]iilor, darcum înaintarea la gradul de c`pitan întârzia [i r`bdarea nus-a num`rat printre virtu]ile lui Justin {erb`nescu, el s-aadresat iar`[i ministrului de r`zboi, la 31 august 1918. Înreclama]ia f`cut` la aceast` dat` se referea numai laînaintarea la gradul de c`pitan [i la decorarea cu Ordinul„Steaua României” în grad de ofi]er, pe care nu le primise înc`.La peti]ie anexa [i cel mai am`nun]it dintre memorii, despreactivitatea desf`[urat` de la izbucnirea r`zboiului pân` înfebruarie 191846. Noua reclama]ie [i memoriul au fostdirec]ionate la Secretariatul General al Ministerului de R`zboi[i, în timp ce a[tepta rezolvarea înaint`rii la gradul de c`pitan,Justin {erb`nescu î[i continua activitatea de confesor onorificla Serviciul de Triaj din gara Ia[i.

Pentru perioada cât a lucrat în cadrul Serviciului de TriajIa[i nu ne-a l`sat nici un memoriu, probabil c` [i datorit`faptului c` nu avea o calitate oficial`, el activând în modonorific. Despre activitatea desf`[urat` afl`m numai dintr-unraport al comandantului triajului, datat 31 octombrie 1918, princare, pe lâng` al]ii, Justin {erb`nescu era propus la decorareacu Ordinul „Crucea «Regina Maria»” clasa a II-a. În tabelulnominal care înso]ea raportul, Justin {erb`nescu era în frunte,iar la rubrica destinat` motiv`rii propunerii la decorare estescris: „timp de [ase luni a servit [i serve[te în mod onorific ca,confesor, alinând durerile suflete[ti, tuturor osta[ilor bolnavi,dând [i bani pentru cantina triajului”. Regina Maria, carevizitase triajul în 30 octombrie 1917, v`zuse [i ea tabelul cu ceipropu[i la decorare [i îl încuviin]ase. Decorarea cu ordinul demai sus va fi consacrat` prin Înaltul Decret Regal nr. 225 din16 ianuarie 191947.

La 28 noiembrie 1918 a fost mobilizat din nou, credem c`chiar [i-a dorit acest lucru [i a fost repartizat la Ambulan]aDiviziei 2 Vân`tori, cu care va participa la Campania dinTransilvania. Spre mâhnirea lui, era men]inut tot în gradul delocotenent-asimilat48.

În Transilvania nu a mai avut ocazia s` participe la lupte,ambulan]a sa fiind dislocat` mult în spatele primei linii. Pe 18decembrie 1918 îl afl`m la Sibiu invitat de arhimandritulRo[ca, vicarul mitropoliei Sibiu, unde oficiaz` al`turi de unsobor de preo]i, iar apoi sfin]e[te drapelul Legiunii Ardelene. A

studii/documente

61document 2008 2 (40)

r`mas la Sibiu toat` luna ianuarie a anului 1919.La 3 februarie se afla în Alba Iulia, oficiind cu protopopul

Teculescu, la 10 februarie în Deva, luând jur`mântul decredin]` c`tre rege a unei unit`]i de jandarmi ardeleni. Mereuîn mi[care, Justin {erb`nescu c`uta s` se fac` util în oriceproblem`: fie c` ]inea slujbe în amintirea eroilor c`zu]i (Or`[tie– 10 februarie) fie c` lua jur`mântul de credin]` noilorregimente ardelene (17 februarie – tot Or`[tie). F`cea totul cupl`cere [i devotament. A avut îns` [i momente mai pu]inpl`cute. Despre unul dintre acestea, petrecut în Deva,poveste[te: „Aici, în ora[ul Deva, am fost huiduit pe strad` dec`tre elevii unui liceu unguresc, dar f`r` s` m` clatin, mi-amurmat drumul, îns` am supus cazul [efului mei [i s-au luatm`suri contra lor. Eu îns` nu i-am iertat pe to]i, când i-amv`zut c` vin cu directorul [i [i-au cerut scuze”.

Pe lâng` cele relatate mai sus, restul timpului [i l-a dedicat„c`ut`rii suflete[ti” a bolnavilor prin spitale [i s`vâr[iriiserviciilor religioase cu ocazia îngrop`rii mor]ilor49.

O aten]ie deosebit` a acordat Justin {erb`nescucuvânt`rilor cu caracter patriotic, cum este cazul celei din 20ianuarie 1919, ]inut` la Sibiu, în „biserica din groap`” în care,dup` ce a adus un pios omagiu jertfelor române[ti din primacampanie nu uit` s` pream`reasc` sprijinul francezilor: „Aliatanoastr` Fran]a, sora cea mare, a fost cea mai aprig` [i ceamai devotat` nou` [...]”. Probabil c` [i acestui gest decurtoazie, pe lâng` c` vestea faptelor sale de arm` ser`spândise în cele patru z`ri, îi datoreaz` Justin {erb`nescucitarea prin ordin de zi pe armata francez`, la 7 februarie191950, în care i se elogia curajul [i devotamentul de care adat dovad`: „M. {erb`nescu, Justin, Aumônier Militaire dugrade Lieutenant, Régiment d’Infanterie, IV Ilfov, no. 21

(Armée Roumaine):«A été fait prisonnier, s’est évadé au prix des plus grands

efforts et des plus grands dangers, et ayant rejoint sonRégiment, y a servi comme simple soldat, faisant preuve d’uncourage et d’un dévoument à tout épreuve. Deux fois blessé,une fois le 6 Octobre dans l’exercise de son Ministère, unedeuxième fois au combat d’Azuga, le 17 Novembre 1916».

Pour le Président du Conseil Ministere de la Guerre et parson ordre Le Général Chef du Cabinet, MORDACQ”.

Pe când se afla mobilizat în Transilvania i-a fostrecunoscut` [i înaintarea la gradul de c`pitan cu vechime diniulie 1917, a[a cum fuseser` înainta]i [i ceilal]i preo]i.

A r`mas mobilizat pân` în 30 martie 1920, probabil [i ca orecunoa[tere a meritelor sale, aceast` stare aducându-iveniturile necesare traiului, c`ci era remunerat. Dup`demobilizare, locul de domiciliu i-a fost m`n`stirea Cernica,dar nu a întrerupt leg`tura cu armata, foaia sa matricol`men]ionându-l în func]ia de confesor diurnist la Pulber`riaArmatei, Fabrica de Pulberi [i Falmicoton Dude[ti [iGarnizoana Bucure[ti, pân` la 31 martie 1940.

Înscrisurile din foaia matricol` [i din registrul model „G” nerelev` [i alte decora]ii primite: „Crucea Francez`” cu lauri,acordat` prin Înaltul Decret nr. 670/1919; Ordinul „SteauaRomâniei” clasa a V-a, acordat` prin Înaltul Decret nr.2.339/1920; „Virtutea Militar`” polon` clasa a V-a în 1924 [i„Meritul Sanitar” clasa I în 1924 dar, din p`cate, nu seconsemneaz` [i motivele pentru care ele au fost acordate.

De[i, dup` cum am prezentat mai sus, dup` r`zboi,activitatea sa de confesor diurnist i-a purtat pa[ii prin alteunit`]i militare, Justin {erb`nescu a p`strat o leg`tur`continu` cu unitatea de suflet, Regimentul 4 „Ilfov” nr. 21

studii/documente

62 2 (40) 2008 document

Serviciul Sanitar al Armatei,, 1902

infanterie, la care, ca o recunoa[tere a meritelor sale, eranumit confesor onorific pe via]` începând cu 1 ianuarie 193251.

Devotamentul s`u fa]` de aceast` unitate a mers atât dedeparte încât s-a gândit chiar s` creeze un premiu militar cares`-i poarte numele [i care s` fie decernat anual la doi dintresolda]ii cei mai merituo[i. La 14 iunie 1937 Justin {erb`nescuse adresa directorului Casei Dota]iei Oastei cu o peti]ie, lacare anexa [i suma de 50.000 (cincizeci mii) lei în numerar „cafond cu care se va cump`ra cele mai bune efecte d-ale statuluiîn valoare nominal` de 100.000 lei care s` aduc` un venitanual de 5.000 (cinci mii) lei care s` se dea anual [...]capremiu celor mai buni tr`g`tori [i unui furier al cancelariei dinRegimentul 21 infanterie al c`rui confesor sunt numit pe via]`[i cu care am luat parte la luptele cele mai grele din anul 1916,pentru care fapte viteje[ti [i de eroism am fost cinstit cuOrdinul Mihai Viteazul. Legatul nominal de 100.000 lei va purtanumele meu «Arhimandritul Justin {erb`nescu, maior, cavaleral Ordinului Mihai Viteazul» [i care nu se va mic[ora, niciataca, niciodat`”.

Dona]ia arhimandritului a fost acceptat` prin Înaltul DecretRegal nr. 3.527 din 20 octombrie 193952, dar izbucnirear`zboiului ne-a împiedicat s` vedem în ce m`sur` Premiul„Arhimandritul Justin {erb`nescu, cavaler al Ordinului «MihaiViteazul»” a [i fost decernat celor mai buni tr`g`tori [i celui

mai bun furier din Regimentul 21 infanterie. Venirea regimului

comunist a însemnat [i desfiin]area acestor premii militare [ipunea cap`t unei frumoase tradi]ii, instituit` în armata român`înc` din secolul al XIX-lea [i care luase un mare avânt înperioada interbelic`.

studii/documente

63document 2008 2 (40)

NOTE

1. Iconom Constantin Nazarie, Referatasupra activit`]ii preo]ilor de armat`,Bucure[ti, 1921.

2. Gh. Nicolescu, Gh. Dobrescu, A.Nicolescu, Preo]i în lupta pentru Marea Unire(1916-1919), Editura Europa Nova, Bucure[ti,2000 (în continuare Preo]i în lupta…).

3. Centrul de Studii [i P`strare a ArhivelorMilitare Istorice (în continuare C.S.P.A.M.I.),fond Direc]ia Cadre [i Înv`]`mânt (încontinuare fond D.C.I.), Registrul foi matricolesubofi]eri, f. 143.

4. Preo]i în lupta…, p. 248.5. C.S.P.A.M.I., fond D.C.I., Registru foi

matricole, Preo]i b`trâni, f. 143.6. Preo]i în lupta…, p. 8.7. Ibidem, p. 295 (Aceast` postur` era [i

mai onorant` pentru Justin {erb`nescu dac`avem în vedere c` nu existau suficientesolicit`ri nici pentru func]iile de „confesordiurnist”, pentru c` „diurna” era prea mic`).

8. Ibidem, pp. 1, 8, 249. Conform decizieiSfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,adoptat` în [edin]a din 15 mai 1915, vârstape care trebuia s` o aib` un preot mobilizat sesitua în intervalul 30-45 de ani.

9. Ibidem, pp. 248-249, 296-297.10. Ibidem, pp. 212, 283, 290.11. Ibidem, p. 297.12. C.S.P.A.M.I., fond Biroul 7 decora]ii,

dosar 456, f. 42.13. Preo]i în lupta…, p. 279; C.S.P.A.M.I.,

Registrul istoric al Regimentului 21 infanterie,dosar 775, f. 23.

14. Preo]i în lupta..., pp. 283, 290, 297.15. C.S.P.A.M.I., Registrul istoric al

Regimentului 21 infanterie, dosar 775, ff. 24-31.

16. Idem, fond Biroul 7 decora]ii, dosar456, f. 42.

17. Idem, fond Direc]ia Personal, dosar1162, ff. 23, 26.

18. Preo]i în lupta…, pp. 210, 282, 297.19. C.S.P.A.M.I., fond Biroul 7 decora]ii,

dosar 456, f. 29.20. Preo]i în lupta…, pp. 210, 297, 298.21. C.S.P.A.M.I., fond Marele Cartier

General (în continuare M.C.G.), dosar 2176, f.17.

22. Preo]i în lupta…, p. 298.23. C.S.P.A.M.I., fond M.C.G., dosar

2176, f. 18.24. Preo]i în lupta…, pp. 290, 298.25. C.S.P.A.M.I., fond M.C.G., dosar

2176, f. 18.26. Preo]i în lupta…, pp. 211, 298-299.27. Ibidem, C.S.P.A.M.I., fond M.C.G.,

dosar 2176, f. 19.28. Preo]i în lupta…, pp. 209-212, 300.29. C.S.P.A.M.I., fond Biroul 7 decora]ii,

dosar nr. 456, ff. 37-39.30. Idem, fond M.C.G., dosar 2176, ff. 16-

21.31. Ibidem, ff. 13-14.32. C.S.P.A.M.I., Registrul istoric al

Regimentului 21 infanterie, dosar 775, f. 242.33. Idem, fond Inspectoratul Clerului

Militar, dosar 15, f. 39.

34. Idem, fond Direc]ia Personal, dosar1162, ff. 29, 33-34.

35. Ibidem, f. 51.36. Ibidem, dosar 1170, f. 337.37. Ibidem, dosar 1162, ff. 27, 28, 37, 39.38. Ibidem, ff. 2, 54.39. Idem, Registrul foi matricole, Preo]i

b`trâni, f. 143.40. Idem, fond Direc]ia Personal, dosar

1162, f. 20.41. Idem, fond Biroul 7 decora]ii, dosar

394, f. 24.42. Preo]i în lupta…, pp. 289-290.43. C.S.P.A.M.I., fond Direc]ia Personal,

dosar 1162, ff. 23, 39.44. Idem, fond Biroul 7 decora]ii, dosar

456, f. 3.45. Ibidem, dosar 482, f. 4.46. Preo]i în lupta…, pp. 295-301;

C.S.P.A.M.I., fond Direc]ia Personal, dosar1162, f. 20.

47. C.S.P.A.M.I., Biroul 7 decora]ii, dosar394, ff. 3, 23, 24.

48. Idem, Registrul foi matricole, Preo]ib`trâni, f. 143.

49. Preo]i în lupta…, pp. 353-354.50. Ibidem, pp. 345, 355.51. C.S.P.A.M.I., Registrul foi matricole,

Preo]i b`trâni, f. 143; fond Regimentul 21infanterie, Registrul model „G”, f. 18.

52. Idem, fond Casa Dota]iei Oastei,dosar 934, ff. 1-2.

The archimandrite Iustin {erb`nescu had an exemplary life as well as orthodox monk, as well as confessor of militarytroops. He ignored his own physical and moral pains, being respectable, brave for fulfilling his mission and also an example ofpatriotism, accompanied the troop under the fire of the guns, enduring as a hero the imprisonment's hardships.

A hero in cassock: the archimandrite (monk) Justin {erb`nescu

Cruce ridicat` la St#na de Vale,, 19144 (jude]]ul Bihor)

n episod din prodigioasa carier` militar` a generaluluiPrezan, ocolit, din varii motive, de cei care s-au ocupatde via]a [i activitatea sa, este anul 1907, anul marilor

r`scoale ]`r`ne[ti care au zguduit ]ara.(Pentru acest eveni-ment a se vedea, între altele, Radu Rosetti,Pentru ce s-au r`sculat ]`ranii, edi]ie îngri-jit`, studiu introductiv [i note de Z. Ornea,Editura Eminescu, Bucure[ti, 1987;R`scoala ]`ranilor din 1907, documente [im`rturii pentru istoria Romîniei selectate deMihail Roller, vol. I-III, Editura de Stat,Bucure[ti, 1948-1949; Documente privindmarea r`scoal` a ]`ranilor din 1907, coor-donatori: Ion Popescu-Pu]uri, Andrei O]eteavol. I- IV, Editura Academiei RepubliciiSocialiste România, Bucure[ti, 1977 (vol.I),1983 (vol.II), 1984 (vol.III), 1986 (vol.IV),Editura Academiei de [tiin]e Sociale [iPolitice a Republicii Socialiste România, Bucure[ti, 1987.) Eleau izbucnit, a[a cum se [tie, în nordul Moldovei, în comuna cunume predestinat, Fl`mânzi, propagându-se apoi cu repezici-une în Muntenia [i Oltenia, unde au atins punctul culminant.Violenta mi[care popular` a generat o profund` criz` politic`,guvernul conservator, condus de Gheorghe Gr. Cantacuzino,fiind înlocuit cu unul liberal, ce avea în frunte pe Dimitrie A.Sturdza, cu Ion I. C. Br`tianu la Ministerul de Interne [i gen-eralul Alexandru Averescu la Ministerul de R`zboi.(Petre Otu,Mare[alul Alexandru Averescu, militarul, omul politic, legenda,Editura Militar`, Bucure[ti, 2005, p.42-60.)

Noua echip` guvernamental` a luat m`suri ferme pentrupotolirea revoltelor ]`r`ne[ti, armata fiind principalul instru-ment în ac]iunea de pacificare a satelor. Implicarea organis-mului militar în reprimarea r`scoalei este un subiect insuficientcercetat, de[i în ultimii ani, prin apari]ia unor lucr`ri s-auînregistrat progrese evidente (despre rolul armatei a se vedearecenta apari]ie datorat` colegilor de la Serviciul Istoric alArmatei, Armata român` [i R`scoala din 1907. Documente,edi]ie îngrijit` de: maior dr. Florin {perlea, Lucian Dr`ghici,Manuel St`nescu, Editura Militar`, Bucure[ti, 2007.)

La data izbucnirii revoltelor ]`r`ne[ti, Constantin Prezanavea gradul de colonel, ob]inut la 10 mai 1901 [i era coman-dantul Brig`zii 13 infanterie, func]ie în care fusese numit la 15aprilie 1904, dup` ce anterior condusese timp de peste trei anide zile(1901-1904) Regimentul 7 „Racova nr. 25”. Marea uni-tate avea sediul la Bârlad [i f`cea parte din Divizia 7 infanterie,comandat` de generalul Arnold Beller. Aceasta, la rândul ei,împreun` cu Divizia 8 infanterie, era subordonat` Corpului 4armat`, care avea în responsabilitate întregul teritoriu alMoldovei.

Imediat dup` izbucnirea revoltelor în localit`]ile din nordulMoldovei, Ministerul de R`zboi a dispus trimiterea de trupepentru a stabiliza situa]ia. Astfel, la sfâr[itul lunii februarie,Regimentul 13 infanterie “{tefan cel Mare”, dizlocat în Ia[i, a

fost deplasat la Târgu Frumos [i Hârlù pentru asigurarealini[tii. De asemenea, s-au concentrat rezervi[tii Regimentelor14, 15, 25 [i 27 infanterie [i s-a constituit, la Ia[i, sub conduc-erea generalului Alexandru Tell, comandantul Diviziei 8 infan-

terie(generalul Iarca Leonida, comandantulCorpului 4 armat`, se g`sea la Bucure[ti, la[edin]a Comitetului inspectorilor de armat`)un comandament special pentru ges-tionarea situa]iei explozive din nordulMoldovei. Zonele cele mai fierbin]i [i,implicit, cele mai supravegheate de trupeerau Dorohoi, Pa[cani, Boto[ani, TârguFrumos [i Ia[i (Arhivele Militare Române,fond Corpul 4 armat`, dosar nr.143, f. 270).La 4 martie ministerul de resort a concen-trat to]i concedia]ii [i rezervi[tii de la toateregimentele de infanterie [i batalioanele devân`tori de pe raza Corpului 4 armat`.

Datorit` extinderii r`scoalei [i în jude]ele din sudul provinciei,au fost adùgate pe lista zonelor cu probleme [i Bacù, PiatraNeam], Roman, Vaslui, Hu[i [i Bârlad, ultimile trei localit`]ireprezentând zona de responsabilitate a Brig`zii 13 infanterie,comandat` de Prezan. Teritoriul Corpului 4 armat` a fostîmp`r]it în comandamente de divizii, care, la rândul lor, au fostdivizate în sectoare. Divizia 7 infanterie avea în responsabili-tate asigurarea ordinei în jude]ele Roman, Vaslui, Tutova [iIa[i, iar Divizia 8 infanterie, comandat` de generalul AlexandruTell, jude]ele Bacù, Neam], Suceava, Dorohoi [i Boto[ani.

(R`scoala ]`ranilor din 1907, documente [i m`rturii pentruistoria Rom#niei selectate de Mihail Roller, vol. I, p. 801-802.)Deoarece efectivele erau insuficiente au fost aduse dinMuntenia în Moldova Regimentele 6 ro[iori, 70 Putna [iBatalionul 9 vân`tori. (A.M.R., fond Corpul 4 armat`, dosar

studii/documente

64 2 (40) 2008 document

”” ””

R`scoala din1907 nu a l`saturme \n carieramilitar` a luiConstantinPrezan

Generalul Constantin Prezan[i r`scoala din 1907

Dr. Petre OTUInstitutul pentru Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`

Mare[alul Constantin Prezan la manevrele regale din 1932

U

nr.143, f. 270). Cum revoltele ]`r`ne[ti au sc`zut în intensitateîn Moldova, dar s-au intensificat în jude]ele din sudul ]`rii,unit`]i ale Corpului 4 armat` au fost deplasate în noile regiunicuprinse de r`scoal`. Printre ele s-a aflat [i Regimentul 7c`l`ra[i, aflat în organica Brig`zii 13 infanterie.

Rolul colonelului Constantin Prezan în aceste împrejur`riextrem de grave a r`mas în penumbr`, cei care s-au ocupatde biografia lui, evitând, a[a cum spuneam, s`-l abordeze.Documentele cercetate arat` c`, prin func]ia lui de comandantde brigad`, Prezan nu putea s` r`mân` în afara eveni-mentelor. Unit`]ile aflate sub comanda sa (Regimentele“Cantemir nr. 12”, “7 Racova nr. 25”, 7 c`l`ra[i, Batalionul 4vân`tori) au participat, în diferite forme, la ac]iunile de repri-mare care, îns`, în Moldova, nu au atins duritatea celor dinMuntenia [i Oltenia, unde un num`r de câteva sute de per-soane au fost ucise. Nu trebuie omis nici faptul c` Prezan erade]in`torul unei mo[ii destul de întinse, fiind, din aceast`perspectiv`, foarte interesat ca revoltele s` fie potolite cât mairepede. A[a cum se cunoa[te, la 28 mai 1897, ConstantinPrezan a cump`rat, de la avocatul Alexandru Livaditi, din Ia[i,mo[ia [i conacul Schinetea. Suprafa]a acestei propiet`]i,aflat` în comuna Dume[ti, jude]ul Roman, era de 1065 dehectare [i 3 522 mp, pre]ul vânz`rii fiind de 335 000 de lei, osum` important` pentru acea dat`.(Viorica Zgutta, ConstantinPrezan-Mare[al al României, Muzeul Jude]ean “{tefan celMare” Vaslui, p. 73-75)

În contextul m`surilor luate pentru restabilirea ordinei,colonelul Constantin Prezanl a fost numit comandantul sec-torului IV Ia[i, care avea sub jurisdic]ie regiunea Bârladului. Înaceast` calitate, el a emis c`tre trupele din subordine OrdinulCircular nr. 92, prin care detalia, pe baza dispozi]iilore[aloanelor superioare, modul de ac]iune a trupelor pentrupotolirea revoltelor care se propagau cu repeziciune. (ArhiveleNa]ionale Istorice Centrale , Colec]ia “ Proprietari de mo[ii”,Tùtu Teodor, dosar nr.2, fila 79). Documentul stipula faptul c`deta[amentele, constituite de obicei din trupe de infanterie [icavalerie, urmau s` supravegheze un num`r de comune, dargrosul se cantona în una singur`, în celelalte trimi]ându-sedoar posturi de observare [i patrule. În cazul în care se formaucoloane de ]`rani, comandantul deta[amentului avea obliga]ias` se deplaseze cu o parte din for]e în localitatea respectiv` [is` le disperseze. }`ranii nu aveau voie s` se apropie la maipu]in de 100 de metri, iar soma]iile urmau s` fie scurte [i ener-gice. Dac`, dup` a treia soma]ie r`scula]ii continuau s` înain-teze, comandantul deta[amentului avea obliga]ia s` ordone“foc”. În cazul în care prima salv` nu avea nici un rezultat,]`ranii continuând s` înainteze, se proceda la a doua sau la atreia. Ordinul preciza c` osta[ii trebuiau s` ocheasc` lapicioare, în a[a fel încât oamenii nevinova]i s` nu aib` desuferit. Prescrip]iile erau mai drastice în cazul bandelor pusepe jaf, deschiderea focului f`cându-se la o distan]` mai mare,dup` epuizarea soma]iilor de rigoare. Ofi]erii aveau obliga]ias` stea în flancul drept [i s` supravegheze atent trupa, în a[afel încât s` fie în m`sur` s` neutralizeze rapid orice gest deneglijen]` sau insubordonare din partea subordona]ilor. Deasemenea, ofi]erilor le era strict interzis s` parlamenteze cu

oamenii care aveau atitudine ostil`, ei fiind direct r`spunz`toripentru executarea strict` a ordinelor.

O obliga]ie prioritar` pentru to]i comandan]ii dedeta[amente era asigurarea protec]iei liniilor telegrafice,telefonice [i a cìlor ferate, misiune care era executat` depatrule. Din satele r`sculate care se supuneau, afar` dearest`rile f`cute de autorit`]ile civile, comandan]ii de unit`]iputeau lua ostaci, drept garan]ie, patru-cinci locuitori. Bandelecare au p`r`sit satele, dar continuau s` se deplaseze în scopde jaf, trebuiau urm`rite pân` la completa lor anihilare, chiardac` se dep`[eau limitele regiunilor de divizie stabilite. Pentruasigurarea mobilit`]ii trupelor [i men]inerea leg`turilor seputea recurge la rechizi]ii de cai [i tr`suri [i se utilizau bicicli[tii[i voluntarii din sate, care acceptau s` colaboreze cu armata.Trebuie precizat c` asemenea prescrip]iuni erau similarepentru toate marile unit`]i [i unit`]i militare chemate s`redreseze o situa]ie cu totul neobi[nuit`.

Investiga]iile noastre n-au putut s` stabileasc` dac` însectorul comandat de colonelul Prezan au fost sau nu victimedin partea ]`ranilor. Un fapt este cert - r`scoala din 1907 nu al`sat urme în cariera militar` a lui Constantin Prezan, a[a cuma fost cazul adversarului sù de mai târziu, AlexandruAverescu, investit ca ministru de r`zboi în plin` desf`[urare arevoltelor [i c`ruia i s-a repro[at de c`tre adversarii politicirolul însemnat în ac]iunea de reprimare a mi[c`rilor.

În alt` ordine de idei, r`scoalele ]`r`ne[ti din 1907 augenerat [i un mic “cutremur” în rândul corpului superior decomand`, nu pu]ini ofi]eri superiori [i generali fiind dep`[i]i deevenimente. Prin urmare, dup` potolirea revoltelor mul]i afla]iîn asemenea situa]ii au fost demi[i sau au demisionat dinfunc]ii [i din armat`. Printre ei s-au aflat [i nume ilustre dinCorpul 4 armat`, inclusiv generalul Leonida Iarca, demisionatla 1/14 aprilie 1907. În locul lui a fost numit generalul {tefanT`r`rescu, t`t`l cunoscutului om politic din perioadainterbelic` - Gheorghe T`r`rescu, prim ministru în dou` rân-duri (1934-1937; 1939-1940). Acela[i gest l-au f`cut generaliiArnold Beller [i Alexandru Tell, comandan]ii Diviziei 7 [i,respectiv, 8 infanterie. La comanda acestor mari unit`]i au fostnumi]i generalii Alexandru Pavlo (Divizia 7 infanterie) [iAlexandru Lambrino (Divizia 8 infanterie). Modific`ri au avutloc [i la nivelul brig`zilor [i regimentelor, o serie de coman-dan]i fiind schimba]i.

Constantin Prezan a r`mas, îns`, în func]ie, ba mai mult,el a fost avansat, la 10 mai 1907, general de brigad`. Era, f`r`îndoial`, o avansare bine meritat` pentru activitatea sa depeste un sfert de veac în rîndul o[tirii, dar [i o recunoa[tere afaptului c` în evenimentele dramatice din lunile februarie-mar-tie, un adev`rat r`zboi civil dup` unii speciali[ti, el nu s-a pier-dut cu firea, r`mânând st`pân pe situa]ie. Echilibrul,st`pânirea de sine [i înalta preg`tire aveau s` fie calit`]i careau ie[it în eviden]` din plin în anii atât de grei ai PrimuluiR`zboi Mondial, ele propulsândul în cea mai înalt` func]ie mil-itar`, cea de [ef al Marelui Stat Major (Marele Cartier General)[i în demnitatea de mare[al al României.

studii/documente

65document 2008 2 (40)

The implication of the army in repressing the revolt from 1907 is a subject insufficient studied. The colonel, future marshal,Constantin Prezan was directly involved in the events, not only as a commander of Sector 4th Ia[i, as well as a landowner ofSchinetea, region Ia[i.

The general Constantin Prezan and the revolt from 1907

ec]ia Transporturi a luat fiin]` la 15 august 1916 în struc-tura Marelui Cartier General, segmentul operativ alStatului Major General al Armatei, o dat` cu mobilizarea

general` a armatei din august 1916. Titulatura ini]ial` a fost aceea de Sec]ia

2 Transporturi*.

Conform prevederilor regulamentului demobilizare în perioada existen]ei MareluiCartier General, au func]ionat simultan maimulte structuri cu atribu]ii pe linie detransporturi, coordonate de Sec]ia nouînfiin]at`, [i anume:

- Serviciul de Cì Ferate Militare, laComandamentul General al Etapelor [i

- Biroul 6 Transporturi, la Parteasedentar` a Marelui Stat Major.

Sec]ia Transporturi avea în componen]`[i organele exterioare de transport din care f`ceau partecomandan]ii militari de g`ri [i comandamentele militare de linii.Ultima structur` a fost pu]in utilizat`, dovedindu-senepractic`

1.

Pe toat` perioada r`zboiului, Sec]ia Transporturi a MareluiCartier General s-a confruntat cu problemele grave cedecurgeau din situa]ia politico-operativ` a României, fiindnevoit` ca, dispunând de o infrastructur` sumar`, prostîntre]inut`, s` g`seasc` solu]ii pentru mari deplas`ri de truperomâne [i aliate spre front [i de pe front, s` asigure evacuareaarmatei, a institu]iilor statului, resurselor materiale [i popula]ieila sfâr[itul anului 1916 [i, de asemenea, s` coordonezedeplasarea marilor unit`]i spre zonele de refacere,aprovizionarea cu materiale de r`zboi în condi]iile cupl`rii cucìle ferate ruse cu ecartament diferit, [i chiar s` ia în calcul oevacuare masiv` în Rusia, în cazul unui eventual e[ec militarîn vara anului 1917. Au urmat la sfâr[itul anului 1917 [i în anul1918 coordonarea scurgerii în afara teritoriului na]ional atrupelor ruse bol[evizate, transportul la vatr` al efectivelordemobilizate conform P`cii de la Bucure[ti, reintrarea înr`zboi în noiembrie 1918 cu tot cortegiul de probleme cedecurgea din lipsa materialului rulant evacuat de ocupantulgerman, din starea dezastruoas` a cìlor rutiere [i, din noumasive deplas`ri de trupe spre front, pentru sfâr[itul anului1918 [i anul 1919.

Reconstituirea activit`]ii Sec]iei Transporturi esteîngreunat` de faptul c` cea mai mare parte a arhivei sale afost distrus`, în bombardament, în prim`vara anului 1944

2.

Anterior momentului august 1916, problemele deconcep]ie [i organizare a transporturilor militare ]inând decompeten]a Marelui Stat Major au fost gestionate de celelaltestructuri ale sale, astfel:

1. 1883-11912: Sec]ia a 2-aa Informa]ii: din 1893-1903:Biroul 2 Organizarea [i Serviciul Etapelor [i Drumurilor deFier; Transportul Trupelor pe Drum de Fier [i Ap`; Serviciul

Po[tei [i Telegrafiei Militare; Semnale; 1903-1907: Biroul 4Transporturi; 1908 – 1912 Biroul 5 Transporturi [i Etape

3;

2. 1912-11913: Sec]ia a 3-aa Opera]ii prin Biroul 6Transporturi

4;

3. 1914 – august 1916: Sec]ia a 4-aaServicii [i Etape prin Biroul 9 Transporturi,Biroul 10 Comunica]ii, Biroul 11 Etape

5;

Din aceast` perioad` dateaz` [i primulRegulament al transporturilor militare pecalea ferat`, promulgat prin Înaltul DecretRegal nr. 2082/30.05.1898

6.

Atribu]iile Sec]iei Transporturi au r`mas,în general, acelea[i de la înfiin]are, ini]ialreferindu-se numai la transporturile pe cìferate iar ulterior extinzându-se [i latransporturile rutiere [i navale, [i anume:

- elaborarea planurilor de lucru pentruîmbun`t`]irea cìlor ferate [i drumurilor - pentru a putea serviscopurilor militare;

- întocmirea ipotezelor de transport pentru mobilizare;- conducerea [i supravegherea întregului trafic pe cìle

ferate, drumuri [i ap` în timp de r`zboi;Ca atribu]ii „accesorii”:- întrebuin]area trupelor de cì ferate, pionieri, pontonieri [i

paz` lucr`ri de art`;- organizarea [i coordonarea organelor militare de

transport [i circula]ie pe cìle ferate [i drumuri (organeleexterioare de transport);

- asigurarea pazei re]elei de cì ferate [i a drumurilor;- eviden]a personalului mobilizabil din sistemul cìlor ferate

[i drumurilor;- elaborarea documentelor militare de transport (tipizate)

7.

1919-11938La 1 mai 1919 a intrat în vigoare un nou regulament de

organizare al Ministerului de R`zboi [i, implicit, [i al MareluiCartier General (Decretul Lege nr. 1579/1919). Conformacestuia, problemele de transporturi militare au constituitatribu]iile Sec]iei 6 Transporturi (cì ferate [i navale) [iSec]iei 7 Comunica]ii [i Etape (rutiere), situa]ie care a duratpân` în anul 1926

8, când Biroul 4 Drumuri a trecut la Sec]ia 6.

Pentru o perioad` scurt` de timp (01.11.1920 – 01.04.1922)sec]iile au fost renumerotate astfel: Sec]ia 6 a devenitSec]ia 7 Transporturi, iar Sec]ia 7 a devenit Sec]ia 8Comunica]ii [i Etape

9. Fiecare sec]ie era structurat` pe trei

birouri: Sec]ia 6 (Biroul 1 Mi[care Exploatare, Transporturi,|ntre]inere [i Trac]iune; Biroul 2 Material Rulant, Cì FerateParticulare [i Controlul Personalului; Biroul 3 Transporturi peAp`); Sec]ia 7 (8) Comunica]ii [i Etape (Biroul 1 Etape, Biroul2 Drumuri, Biroul 3 Comunica]ii), fiecare având [i oregistratur`, asigurând controlul [i coordonarea resurselorpentru transporturile pe cì ferate, navale [i rutiere

10.

În structura Sec]iei 6 Transporturi au continuat s` figureze

arhive

66 2 (40) 2008 document

|ndrum`tor \n Sec]ia 6 Transporturia Marelui Stat Major

Lenu]a NICOLESCUCentrul de Studii [i P`strare a Arhivelor Militare Istorice, Pite[ti

S

”” ””

Sec]iaTransporturi s-a\nfiin]at la 15august 1916, \nstructuraMarelui CartierGeneral, odat`cu mobilizareaarmatei.

[i organele exterioare de transport, care î[i demonstraser` dinplin utilitatea în timpul r`zboiului. Tot experien]a r`zboiuluieviden]iase [i faptul c` vechiul Regulament al transporturilormilitare pe cìle ferate era total nepractic. De aceea, începândcu anul 1920, în cadrul celor dou` sec]ii au fost elaboratestudii [i adoptate solu]ii care vizau atât armonizarea activit`]iide transporturi militare cu demersurile sec]iilor cheie dinMarele Stat Major (Sec]ia Informa]ii [i Sec]ia Opera]ii) pentruelaborarea noilor planuri operative, cât [i cu activitateastructurilor civile, atât la nivel guvernamental (MinistereleComunica]iilor [i Lucr`rilor Publice) cât [i la nivelul Direc]ieiGenerale a Cìlor Ferate Române, Direc]iei Generale aDrumurilor [i Naviga]iei Fluviale Române.

Întocmirea [i punerea în circula]ie, în cursul anului 1920, anoului Regulament al transporturilor militare pe cìle ferate areprezentat un progres notabil. Acesta reglementa în specialcomponen]a [i atribu]iile organelor exterioare de transport,destinate s` func]ioneze nu numai la r`zboi, ci [i la pace,precum [i raza de ac]iune a fiec`ruia dintre ele. Conformregulamentului, în timp de pace au func]ionat delega]i pelâng` direc]iile regionale de cìferate (num`rul a variat în func]ie dereorganizarea regionalelor) careerau în acela[i timp „organe detransport” (obliga]i: a) s` cunoasc`în detaliu liniile cu instala]iile lor [imaterialul rulant din cuprinsuldirec]iei; b) s` cunoasc` perfectserviciul de exploatare pe cìleferate; c) s` studieze [i s` propunàutorit`]ilor militare toateîmbun`t`]irile de adus st`rii liniilor,instala]iilor, materialului rulant,precum [i s` gestioneze problemarechizi]iilor în cazul transporturilormilitare) [i [efi ai birourilormobilizare [i contrainforma]ii în razalor de ac]iune. La r`zboi, titulaturalor era aceea de comandan]i militaride linii.

Regulamentul a reprecizat [iatribu]iile comandan]ilor militari deg`ri, al doilea element al organelorexterioare de transport, care eraudestina]i s` activeze numai înperioadele de mobilizare [i lar`zboi

11. De[i imediat dup` r`zboi

comandamentele de gar` au fost desfiin]ate, totu[i la data de12 februarie 1924 mai func]ionau pe teritoriul Bucovinei [iBasarabiei 9 comandamente de gar`, ca organe pur militare,pl`tite de armat`

12. Dup` preluarea sarcinilor legate de

transporturile militare rutiere, în anul 1926 au luat fiin]` [iorgane exterioare de transport specifice.

Pentru armonizarea eforturilor autorit`]ilor militare [i civileîn materie de transporturi a fost înfiin]at` la 21 decembrie 1922Comisia Superioar` de Transporturi [i Comunica]ii al c`ruipre[edinte era [eful Marelui Stat Major, iar secretarul era [efulSec]iei 6 Transporturi

13.

Asemeni tuturor elementelor din compunerea Marelui StatMajor [i Sec]ia Transporturi a cunoscut mai multe faze înefortul de formulare a atribu]iilor sale [i de cristalizare aorganigramei. La 29 iunie 1923 sec]ia a raportat [efuluiMarelui Stat Major c` pe baza unor studii atente [i a

experien]ei de r`zboi î[i stabilise cea mai bun` formul` deorganizare, pe 5 birouri (Biroul 1 Personal C.F.R. [i alregionalelor C.F.R.; Biroul 2 Exploatare; Biroul 3 MaterialRulant, Combustibil, |ntre]inere; Biroul 4 Cì Ferate |nguste [iParticulare; Biroul 5 Transporturi pe Ap`, Personal, {lepuriParticulare, Cì de Comunica]ie Fluviale) [i î[i formulase „clar”atribu]iile. Singura problem` care î[i a[tepta rezolvarea eraîncadrarea organigramei cu personal suficient

14.

Studiile, memoriile, situa]iile statistice, planurile dedezvoltare elaborate în cadrul Sec]iei 6 Transporturi auconstituit instrumente de lucru ale [efilor Marelui Stat Major încadrul Comisiei Superioare Mixte de Transporturi [iComunica]ii [i în cadrul [edin]elor Consiliului Superior deAp`rare a ]`rii.

Se cuvine semnalat faptul c` din anul 1929 s-a practicatsistemul deta[`rii unor „func]ionari civili” (de exemplu dinRegia Autonom` C.F.R.) pentru realizarea unor lucr`ri purtehnice, iar din anul 1930 a func]ionat în cadrul sec]iei unserviciu tehnic de cì ferate de sine st`t`tor, cu personaldeta[at de C.F.R

15.

O viziune unic` în materie dedezvoltare a infrastructurii a existat, auexistat [i programe de dezvoltare binedocumentate, a existat [i o bun`colaborare a Marelui Stat Major cuC.F.R. [i Direc]ia General` aDrumurilor. Ceea ce a lipsit îns` înîntreaga perioad` au fost resurselefinanciare care s` permit` concretizarealor. Într-un memoriu adresat ConsiliuluiSuperior de Ap`rare a }`rii, întocmit înnoiembrie 1930, [eful sec]iei constatac` Regia Autonom` C.F.R. nu dispuneade resurse, începuse o serie de lucr`ridar nu finalizase „nici una din marilelucr`ri de cale ferat` propuse de MareleStat Major [i aprobate de C.S.A.T.” [isolicita interven]ii pentru a se ob]inecredite guvernamentale. Trebuiemen]ionat faptul c` în cazul Basarabiei,România preluase o re]ea redus` de cìferate (800 km) cu ecartament rusesc,mai larg, diferit de cel din vechiul regat,de tip european. Demersurile au fostreluate [i în anii urm`tori

16.

Toate aceste ini]iative erau parteintegrant` a efortului de perfec]ionare a

sistemului de ap`rare al României întregite. AsemeneaSec]iilor 2 Informa]ii [i 3 Opera]ii, Sec]ia Transporturi î[istructurase activitatea compartimentelor sale pe cele treidirec]ii: fronturile de Est, de Vest [i de Sud.

De asemenea, în anii ’20, Sec]ia Transporturi a contribuitprin studiile sale, prin activitatea ofi]erilor sì delega]i camembri ai comisiilor mixte de transporturi la consolidareasistemului de alian]e proasp`t creat de statul român.

Constituirea Pactului de Alian]` al În]elegeri Balcanice înanul 1934 a inclus re]elele de transporturi pe calea ferat` [iap` ale României într-un sistem interaliat coordonat de oComisie Mixt` Regulatoare Central` care avea în componen]`câte o delega]ie dat` de fiecare parte contractant`. ConformAcordului din 29 martie 1934 comisia începea s` func]ionezela 20 de zile de la declararea mobiliz`rii, fiind „un organ dedirec]ie pentru acordarea [i facilitarea tuturor transporturilor

arhive

67document 2008 2 (40)

Colonel Gheorghe T`taru

interaliate pe calea ferat` [i pe ap`, în cele mai bunecondi]iuni”

17.

Sec]ia a întocmit cu acest prilej instruc]iuni specifice pentruaplicarea în practic` a acordului (Instruc]iuni pentrufunc]ionarea deta[amentelor de înso]ire a transporturilorinteraliate).

La mijlocul anilor ’40 activitatea sec]iei s-a concentratasupra efortului de a verifica [i sintetiza lucr`rile statistice„asupra drumurilor, podurilor, trecerilor prin vad, carierelor depiatr`” întocmite de organele militare teritoriale [i Direc]iaGeneral` a Drumurilor, [eful sec]iei enun]ând [i inten]ia (notade serviciu din 7 iulie 1934) de a fructifica acest materialpentru întocmirea unei monografii a drumurilor ]`rii, „cuconsidera]iuni de ordin militar”. La începutul anului 1935 aufost, de asemenea, puse în circula]ie [i o serie de instruc]iunispecifice transporturilor pe cìle ferate, cât [i pentru Direc]iaGeneral` a Drumurilor

18.

Corespunz`tor sintezei statisticeasupra cìlor rutiere realizat` laînceputul anului 1935, în acela[i ansec]ia a definitivat Planul general dedezvoltare a re]elei de cì ferate,înaintat spre aprobare ConsiliuluiSuperior de Ap`rare a }`rii de c`tre[eful Marelui Stat Major la 20.12.1935.În expunerea de motive care îl înso]ease sublinia necesitatea aplic`rii lui înpractic` [i mai ales necesitateaidentific`rii mijloacelor materialenecesare în acest scop: „M`surile dedotarea re]elei [i construc]iunilor nouprev`zute în acest plan fiind de mareimportan]` pentru ap`rarea ]`rii,deoarece prin realizarea lor sescurteaz` concentrarea armatei, seînlesnesc transporturile strategice [i seob]in leg`turi sigure cu alia]ii, esteabsolut` nevoie ca o dat` cu aprobarealor s` se avizeze [i asupra procur`riimijloacelor materiale necesare”

19.

1939-11945Proiectele legate de motorizarea

armatei [i nu numai au impus [i o reevaluare a re]elei detransporturi rutiere [i a podurilor, concretizat` în programe deîmbun`t`]ire a drumurilor [i consolidare a podurilor elaboratede sec]ie [i puse în aplicare de Direc]ia General` a Drumurilor.Începând cu anul 1939 s-a acordat prioritate lucr`rilor dinzonele de frontier`, precum [i amenaj`rii unor cì decomunica]ie de interes strict militar. În cadrul Conferin]eiinterministeriale din 30 ianuarie 1940, unde al`turi dereprezentan]ii Ministerului Lucr`rilor Publice, MinisteruluiComunica]iilor a participat [i [eful Sec]iei 6 Transporturi dinMarele Stat Major s-a stabilit în prim` urgen]` executarea unordrumuri care s` str`bat` Carpa]ii Meridionali, crearea uneire]ele de drumuri în Basarabia [i construirea a 82 de poduriprincipale. Pentru a urgenta aceste lucr`ri [i a asigura uncontrol efectiv al armatei, Marele Stat Major a numit 4 ofi]eri degeniu ca delega]i ai sì pe lâng` inspectoratele de drumuri,inclu[i în structura organelor exterioare ale Sec]iei 6Transporturi

20.

Tot în anul 1940 organele exterioare de transport pentrucìle rutiere au fost completate prin înfiin]area comisiilormilitare regulatoare a circula]iei pe drumuri. Ced`rile teritoriale

din vara [i toamna acelui an au impus adaptarea rapid` lasitua]ia concret` a organelor exterioare de transport deja înfunc]iune, mobilizarea [i intrarea rapid` în activitate a altoranoi. În scopul evit`rii pierderilor umane sau materiale, MareleStat Major, prin Sec]ia Transporturi, a conjugat eforturiletuturor organismelor civile cu atribu]ii pe linie de transporturiîntr-o direc]ie unic`. În analiza f`cut` ulterior, [eful sec]ieiconsemna c` evacuarea din Basarabia [i Bucovina „nu seputuse desf`[ura pe baza unui program dinainte stabilit” de[imobilizase suplimentar 3 birouri exterioare de transport pecìle ferate (Dorne[ti, Chi[inù, Române[ti) [i activase 29 decomandan]i militari de g`ri. Experien]a tragic` din iunie adeterminat Marele Stat Major s` adopte m`suri preventivepentru frontiera de vest: la 1 septembrie, când au începutefectiv transporturile de evacuare, func]ionau deja o comisieregulatoare central` la Cluj, 5 birouri exterioare transport

(Oradea, Jibou, D`rm`ne[ti, CâmpiaTurzii [i Teiu[), 31 de comandan]imilitari de g`ri, astfel c` „transporturiles-au desf`[urat într-o ordinedes`vâr[it`”.

Al`turi de delega]i ai C.F.R.,reprezentantul Sec]iei 6 a gestionatulterior tratativele pentru reglementarearaporturilor româno-ungare în materiede cì ferate (eviden]a materialuluirulant cedat, deschiderea sta]iilor decale ferat` de frontier`, recuperareamaterialelor r`mase neevacuate)

21.

Dup` retragere, eforturile Sec]ieiTransporturi s-au concentrat peurm`toarele direc]ii:

a) continuarea lucr`rilor (cì ferate,drumuri, poduri) începute în anul 1939cu modific`rile determinate de nouaconfigura]ie teritorial`;

b) coordonarea transportuluimaterialelor evacuate din teritoriilecedate pe zona final` de depozitare;

c) coordonarea transporturilorgermane (trupe de instruc]ie, de A.A.,depozite [i trupe în vederea declan[`rii

planului „Barbarossa”). În acest scop au fost instalate 7 birouriale delega]ilor Marelui Stat Major pe lâng` inspectorateleregionale C.F.R., 4 birouri exterioare de transport (Teiu[,Piatra Olt, Medgidia, Pa[cani) [i 56 de comandan]i militari degar`, organe care au r`mas mobilizate pân` în prim`varaanului 1941

22.

Pe tot timpul transportului au fost organizate [i g`rzi aletrenurilor pentru asigurarea ordinii.

Acelea[i elemente au controlat [i desf`[urarea operativ` aconcentr`rii Armatelor 3 [i 4 române în zona Moldovei,adùgându-li-se 3 comisii regulatoare a circula]iei pe drumuri,înfiin]ate special la dispozi]ia celor dou` armate (una pentruArmata a 3-a [i 2 pentru Armata a 4-a)

23.

La intrarea României în r`zboi sec]ia avea o structur`complex`, ale c`rei elemente aveau sarcini clar precizate:

- Biroul 1 Transporturi Cì Ferate Operative (transporturimilitare);

- Biroul 2 Re]eaua de Cì Ferate;- Biroul 3 Re]eaua de Drumuri;- Biroul 4 Organe de Transport [i Personal C.F.R.;- Biroul 5 Transporturi Ape;

arhive

68 2 (40) 2008 document

Colonel Olimpiu Stavrat

- Biroul 6 Circula]ie Drumuri;- Biroul 7 Cì Ferate Economice (transporturi militare [i

economice);- Biroul 8 Transporturi Alia]i, Conven]ii.Ca organe exterioare avea:A. Zona operativ`: birouri de transport cì ferate a c`ror

dislocare varia în func]ie de mersul opera]iunilor; un birou deleg`tur` cu Misiunea Militar` German` în România;comandan]i militari de g`ri, comisii pentru coordonareacircula]iei pe drumuri;

B. Zona interioar`: delega]i aiMarelui Stat Major pe lângìnspectoratele de drumuri; delega]iai Marelui Stat Major pe lângìnspec]iile C.F.R.; comisii pe lâng`regionalele de transport cì ferate;delegatul pe lâng` Naviga]iaFluvial` Român`

24.

În anii r`zboiului din Esteforturile sec]iei s-au dirijat atâtspre teatrul de opera]ii, zonele dinspatele frontului (etape), cât [i spredezvoltarea infrastructurii interne,abordând problemele deperspectiv` atât din punct devedere militar cât [i prin prismaintereselor economice.

Un rol distinct l-a jucat, înperioada august 1942 – ianuarie1943, Biroul Transporturi CìFerate, sub denumirea de Biroul 3Transporturi din Sec]ia 3 Opera]ii aMarelui Cartier General, asigurândatât leg`tura cu organele militare detransport germane cât [itransporturile spre [i dinspre frontpentru trupele române angrenate înb`t`lia de la Stalingrad

25.

La începutul anului 1943, compartimentelor din structuraStatului Major General li s-a solicitat o reevaluare a activit`]ii[i a efectivelor pe care le aveau, în scopul reduceriipersonalului [i a realiz`rii unui transfer de atribu]ii c`tre alte„departamente sau autorit`]i militare” (Circulara nr.11459/24.01.1943 a Marelui Stat Major, Sec]ia Adjutantur`). Înraportul înaintat [efului Marelui Stat Major, colonelul IonLovinescu, [eful sec]iei, a accentuat asupra faptului c`respectivul compartiment s-a confruntat înc` de la înfiin]are cuun grav deficit de personal. Cu toate c` Sec]ia Transporturi seocupa în continuare „exclusiv de transporturi [i comunica]ii”,opinia [efului ei era c` nu era oportun` „nici o reducere laatribu]iunile actuale”, fixate înainte de anul 1940, dar multamplificate de declan[area r`zboiului

26.

Reorganizarea, la începutul anului 1944, a Direc]ieiGenerale a Geniului din cadrul Subsecretariatului de Stat alArmatei de Uscat a readus în discu]ie problema competen]elorsec]iei [i a organigramei sale. De aceast` dat` era vorbadespre inten]ia de a include Biroul 3 Drumuri în organizareaDirec]iei Generale a Geniului. În argumenta]ia sa, colonelulIon Lovinescu (Nota de serviciu din 28 februarie 1944)reamintea faptul c` Direc]ia General` a Geniului era „un organde execu]ie a planurilor Statului Major General” în timp ceBiroul 3 Drumuri avea „atribu]ii de concep]ie [i control, deorgan de coordonare între Marele Stat Major [i Direc]iunea

General` a Drumurilor, de colaborare direct` cu aceast`Direc]iune în chestiuni care nu au leg`tur` cu Direc]iuneaGeniului”, deci trebuia s` r`mân` în structura sa. Numai înacest mod, demonstra colonelul Lovinescu, Statul MajorGeneral [i-ar fi p`strat „de drept [i de fapt concep]ia,supravegherea [i controlul pe care le realizeaz` prin sec]iilesale, prin delega]ii sì la institu]iile amintite (C.F.R. [i D.G.D.)putând face în orice moment modific`ri în func]ie de: ordinelece prime[te de la domnul mare[al, nevoile ap`r`rii na]ionalesau, dup` cum impun opera]iile”

27.

La sfâr[itul anului 1943, Sec]iile 2Informa]ii, 4 Dotare [i 6 Transporturi aufinalizat documenta]ia unei opera]iunideosebit de complexe, ce vizadeplasarea unor mari mase de oameni[i a unor cantit`]i uria[e de bunuri.Denumit` codificat „Opera]iunea 1111”,a însemnat evacuarea resurselorumane [i materiale din Transnistria,Basarabia [i Bucovina în momentul încare nevoile operative au impus-o, laînceputul anului 1944

28.

În lunile aprilie – martie 1944,bombardamentele anglo-americane auobligat Sec]ia Transporturi s`-[ideplaseze activitatea în mai multe zoneale Bucure[tilor. La 16 mai, o parte dinbirourile sec]iei r`m`seser` în cl`direaMarelui Stat Major, o parte se aflau înPalatul C.F.R. de lâng` Gara de Nord [iîn localul {colii Primare nr. 44 din stradaF`get

29.

Dup` 23 august 1944 [i eliberareateritoriului na]ional, deplasarea trupeloroperative române pe teritoriul Ungariei[i Cehoslovaciei în componen]a marilorunit`]i operative sovietice (fronturi) a

impus noi obiective în fa]a structurii de transport a Marelui StatMajor: aprovizionarea frontului; evacuarea r`ni]ilor, aprizonierilor de r`zboi, deporta]ilor [i repatria]ilor, amaterialelor r`mase în urma trupelor operative în înaintare. Aufost desfiin]ate elementele exterioare care asiguraser`colaborarea cu aliatul german [i au fost înfiin]ate structurisimilare corespunz`toare noii situa]ii politico-operative în carese afla armata român`. Au luat astfel fiin]`:

- Biroul de Transport Român pe lâng` ServiciulTransporturi al Frontului 2 Ucrainean, care a urm`rit frontul îndeplasarea sa, func]ionând succesiv la Arad, Szolnok,Budapesta, Bratislava, pân` în anul 1947;

- comandamente militare de gar` [i- birouri militare de transport (func]ionau în marile centre

feroviare numai în perioadele în care se formau trenuri cutrupe române sau în zon` se aflau dislocate unit`]i ale armateiromâne); birourile militare ale armatelor 1 [i 4

30.

Într-un raport din 18 noiembrie 1944, [eful sec]iei [i-ainformat superiorul în leg`tur` cu pierderea controlului asupraplanific`rii [i coordon`rii transporturilor operative aleArmatelor 1 [i 4 odat` cu instalarea la Bucure[ti a ComisieiAliate de Control (Sovietic`) în România, în cadrul c`reiafunc]iona Serviciul Transporturi Militare în România, dup` ceanterior fusese obligat s`-[i întocmeasc` programele înconformitate cu planurile Serviciului de Transport al Frontului 2Ucrainean. Colonelul Lovinescu semnala necesitatea deleg`rii

arhive

69document 2008 2 (40)

General Gheorghe Avramescu

unui ofi]er de leg`tur` cu structura din urm`, ofi]er care s` aib`preg`tire de stat major sau s` fie absolvent al [colii Superioarede R`zboi. În acela[i timp, propunea desemnarea urgent` aunor delega]i militari la Inspectoratul de Cì ferate Cluj, care s`preia organizarea cu personal a re]elei de cì ferate, încondi]iile în care comandamentul sovietic dispusese caîntreaga re]ea din Ardealul de Nord s` fie administrat`, încontinuare, de organele maghiare de cì ferate. Ambelepropuneri au fost aprobate

31.

Începând cu 15 februarie 1945, organele militare deexecu]ie a transporturilor pe ap` au intrat în subordineaSec]iei a 6-a Transporturi pe Ap`, nou înfiin]at` în cadrulStatului Major al Marinei (ordinul Marelui Stat Major nr. 78358din 15.02.1945), fiind diminuate competen]ele în domeniu aleSec]iei transporturi

32.

Reorganizarea, printr-un Decret Lege din 11 aprilie 1945, aMinisterului Comunica]iilor [i Lucr`rilor Publice care a preluatcontrolul superior, îndrumarea [i coordonarea tuturormijloacelor de comunica]ii publice [iparticulare pe uscat, aer [i ap` aînsemnat degrevarea sec]iei de o seriede sarcini suplimentare, concentrareaactivit`]ii sale numai asupratransporturilor militare interioare,exterioare proprii [i a obliga]iilor fa]` dealiatul sovietic (eviden]a materialelorprevenite din capturi, organizareatransportului în contul Conven]iei deArmisti]iu)

33.

În anii 1945 [i 1946, în afaraproblemelor legate de transporturilemilitare interioare, exterioare [i decolaborarea cu aliatul sovietic(segmentul transporturi), sec]ia aîntocmit o serie de documentare [isinteze, cu h`r]i anexe, necesareComisiei Române de pe lâng` ComisiaAliat` de Control (Sovietic`) înRomânia. Documentarele sintetizaucontribu]ia transporturilor la aplicareacondi]iilor armisti]iului în perioada23.08.1944 – martie 1946, contribu]ialor la r`zboiul contra Germaniei [iUngariei

34.

O serie de documentare asupra organiz`rii [i activit`]iiorganelor de transport ale armatei române, a unit`]ilor de cìferate [i de drumuri „din timp de pace [i pe timpul r`zboiuluidin 1941-1945”, redactate în limba rus`, au fost înaintateComisiei Aliate de Control (Sovietic`) la începutul lunii iunie1945, la solicitarea expres` a acesteia (Adresa nr. T 328 din21 mai 1945 a Comisiei Aliate de Control (Sovietic`) Grupareade Transporturi c`tre Sec]ia 6 Transporturi a Marelui StatMajor)

35.

Cu toate c` problema transporturilor pe cì ferate atrupelor sovietice pe teritoriul României fusese preluat` dinaprilie 1945 de c`tre Direc]ia General` a Cìlor FerateRomâne, la începutul anului 1946 sec]ia primea înc` solicit`riale Comisiei Aliate de Control care o obligau s`-[i precizezecompeten]ele de fiecare dat`: „se ocup` exclusiv detransporturile militare române” (Adresa Marelui Stat MajorSec]ia 6 Transporturi nr. 905360/07.01.1946 c`tre ComisiaAliat` de Control (Sovietic`) în România)

36. Încerc`rile sale de

delimitare nu au contat îns` în raporturile cu noul aliat, astfel

încât, la 19 ianuarie 1946, sec]ia avea din nou în sarcinàsigurarea transporturilor de reaprovizionare ale armateisovietice (Raportul nr. 14049 din 19 ianuarie 1946 pentru [efulMarelui Stat Major)

37.

Acela[i arbitrar guverna [i rela]iile sec]iei cu organele saleexterioare. La 22 aprilie 1946, Biroul Militar de TransportBudapesta, organ cheie în organizarea transporturilor c`tre]ar` pentru fo[tii prizonieri de r`zboi români a raportat faptul c`niciunul din curierii trimi[i dup` data de 20 aprilie nu a mai fostl`sat s` intre în ]ar` deoarece, „conform noilor dispozi]iuni,nimeni nu mai poate trece frontiera f`r` aprobarea ComiseiAliate de Control (Sovietic`) din Budapesta”. Con[tient deinutilitatea unei interven]ii, [eful sec]iei ordona, la 29.04.1946c`pitanului Gheorghiu Lucian Paul, [eful biroului, s` seconformeze tuturor dispozi]iilor comisiei, excluzând îns` oriceposibilitate de a mai fi „surprin[i” de m`surile acesteia

38.

Se pare c` [eful Biroului de Transport Budapesta a reu[itulterior s` evite aceste capcane, astfel c` a r`mas la post

pân` la 1 noiembrie 1947, unde adesf`[urat o intens` [i eficient`„activitate informativ`” [i o fructuoas`colaborare cu comisiile de repatriereromâne din Germania [i Austria.Rechemat la 23 octombrie 1947, odat`cu „to]i trimi[ii externi”, c`pitanulGheorghiu nu se va mai întoarce în ]ar`,l`sând întreaga arhiv` a biroului în grijaLega]iei române de la Budapesta

39.

La solicitarea expres` asegmentului sovietic al Comisiei Aliatede Control, solicitare care a vizat, dealtfel, toate structurile din componen]aMarelui Stat Major, la 2 august 1946,locotenent-colonelul Lasc`r Petrovici,noul [ef al sec]iei, a transmis în detaliuinforma]ii referitoare la atribu]iile [iorganigrama Sec]iei 6 Transporturi(Biroul 1 Transporturi de Trupe [iMateriale Militare, Române [i Aliate;Biroul 2 Cì Ferate; Biroul 3 Drumuri,Circula]ie, Transporturi Auto; Biroul 4Transporturi de Aprovizionare Române[i Aliate; Biroul 5 Transporturi pe Ap`;

Biroul 6 Personal, Mobilizare Cì Ferate, Adjutantur`,Centralizare; 8 Birouri de Transporturi Militare, pe lâng`direc]iile regionale de cì ferate [i 21 de comandan]i militari deg`ri). Organigrama era în acord cu ambi]iosul „plan de lucru”întocmit de sec]ie, dintre obiectivele c`ruia sunt demne demen]ionat: constituirea corpului de paz` pentru C.F.R.,redactarea unui nou regulament al transporturilor militare,reformularea atribu]iilor organelor militare de transport

40.

Odat` cu demobilizarea armatei au fost demobilizate [iorganele exterioare de transport.

Conform Legii nr. 205 din 21.06.1947 pentru organizareaMinisterului Ap`r`rii Na]ionale, Sec]iei 6 transporturi a MareluiStat Major i-au revenit sarcinile legate de preg`tirea [iorganizarea transporturilor militare terestre, aeriene [i peap`

41. Într-un plan de m`suri care detalia obliga]iile ce

reveneau sec]iei pentru aplicarea prevederilor Tratatului dePace din 1947, s-a luat în calcul chiar înfiin]area unui nousubcompartiment, Biroul 7 Aero, în condi]iile în care se estima„un avânt al transporturilor aero române” (art. 31 din Tratatstabilea libertatea de trafic aerian pentru toate Na]iunile Unite).

arhive

70 2 (40) 2008 document

Colonel Rù]]` Octavian

Înfiin]area societ`]ilor mixte de transporturi navale [i aerieneromâno-sovietice a f`cut inutil` aceast` m`sur`

42.

Pentru mai buna exercitare a rolului lor de organe de studii,concep]ie [i planificare, în luna aprilie 1948, sec]iilor MareluiStat Major li s-a cerut reprecizarea atribu]iilor de ansamblu [ipentru fiecare compartiment în parte (Ordinul Circularnr. 20098 din 06.04.1948 al Marelui Stat Major Sec]iaadjutantur`). La aceast` dat` organigrama Sec]iei 6 eraapreciat` drept necorespunz`toare. Se avea în vederesepararea activit`]ii de concep]ie [i planificare de preg`tirea,organizarea [i executarea diferitelor transporturi pe cì ferate,drumuri, aer, ap`, prin înfiin]area unui organ nou, ServiciulTransporturi. Conceput ini]ial drept o anex` a Sec]iei 6, acestaurma s` cunoasc` o evolu]ie separat` pân` la stadiul deDirec]ie a Transporturilor a Ministerului de R`zboi

43.

În cadrul proiectatei reorganiz`ri, la 25 ianuarie 1949 a luatfiin]` Sec]ia transporturi, în compunerea Spatelui Armatei(format din reorganizarea Subsecretariatului de Stat pentruÎnzestrarea [i Administrarea Armatei) iar la 1 februarie 1949, încadrul restructur`rii Marelui Stat Major, Sec]ia 6 transporturi adevenit Sec]ia 9 transporturi (ordinele Marelui Stat Major nr.45078, 45079 din 25.01.1949 [i nr. 20501 din 28.01.1949)

44.

R`mas` doar ca „organ superior de studii [i planificare aîntregii activit`]i privind comunica]iile [i transporturile de toatecategoriile”, cu o organigram` simplificat` (Biroul 1 Planific`riTransporturi, Biroul 2 Leg`turi [i Studii, Biroul 3 Adjutantur`),Sec]ia 9 Transporturi a fost supus` unei noi reorganiz`ri la 1august 1949, prilej cu care a încetat s` mai fac` parte dinstructura Marelui Stat Major. Conform Ordinului Marelui StatMajor nr. 46.528 din 26.07.1949, a devenit ordonator principal[i comandament de arm` pentru unit`]ile de cì ferate subtitulatura de Sec]ia Central` Comunica]ii Militare

45.

Istoricul fondului de arhiv`Prima men]iune referitoare la arhiv` este înregistrat` de un

proces-verbal din 28.08.1918, prin care Sec]ia adjutantur` aMarelui Stat Major pred` Sec]iei 6 transporturi o cantitate de270 de dosare, pe anii 1912 – 1917, ce cuprindeau: ipotezeleoperative pentru transporturi [i comunica]ii, h`r]i, plan[e,documente ale serviciului telegrafo-po[tal, precum [i o seriede bro[uri tipizate

46.

Conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 248/1921, înperioada care a urmat, sec]ia a trecut la prelucrarea [i triereaacestei arhive, o dat` cu propria arhiv` creat` pe anii 1916-1920, preg`tind-o pentru predare la Sec]ia 8 istoric a MareluiStat Major, care centraliza arhiva de r`zboi „interesândistoricul companiilor din 1913 [i 1916-1920”. Opera]iuneaurma s` fie încheiat` prin predarea inventarelor [i a arhiveipân` la 23.01.1924

47. Inventarierea a fost încheiat` în anul

1923, iar materialul arhivistic a fost predat Depozitului dearhiv` al Ministerului de R`zboi de la Mogo[oaia, conformDeciziei Ministeriale nr. 15 din 16.01.1923. Se pare c` deaceast` dat` promptitudinea în executarea unor dispozi]ii,aparent contradictorii, nu a fost benefic` pentru arhiv`.

În urma Ordinului Circular nr. 4 din 03.01.1924 al MareluiStat Major, Sec]ia [i-a reluat arhiva operativ`, în luna mai 1924f`când reevaluarea [i reinventarierea ei. Au fost, deasemenea, triate [i prelucrate 200 de dosare (mape)con]inând documente referitoare la transporturi, descoperitede Sec]ia 8 Istoric în podul sediului sù (dosarele erau cusute,numerotate, sigilate)

48. Arhiva destinat` p`str`rii a fost

ambalat` în l`zi (fiecare lad` dispunea de inventar propriu),depozitate în cl`direa Marelui Stat Major, în înc`pereadestinat` p`str`rii arhivei. Materialul lipsit de valoare a fost

grupat în vederea distrugerii prin ardere, opera]iune planificat`în perioada 1-10 octombrie 1924. Nu au fost identificate însìnforma]ii referitoare la cantitatea de arhiv` p`strat` saudistrus` prin ardere

49.

Particularit`]ile organigramei Sec]iei (sec]ia propriu-zis` cubirourile sale [i organele exterioare de transport) s-au reflectat[i în modul de constituire a arhivei sale. Trebuie amintitab initio faptul c` documentele create de organele exterioarede transport în exercitarea atribu]iilor lor informative saucontrainformative nu se g`sesc în fondul de arhiv` al Sec]iei 6transporturi [i nu au fost identificate referiri la arhiva în care aufost incluse. Documentele de mobilizare create de acelea[iorgane au fost, în general, distruse prin ardere în anii 1939-1940, 1941-1944, fiind îns` p`strate opisele respectivelorunit`]i arhivistice, grupate în dosare special constituite pentrufiecare structur` exterioar`. Au fost distruse cu acest prilejprograme de transport, grafice, mersurile de tren, comunic`ritelegrafice, planuri de evacuare, carnete de mobilizare,„documente de ipotez`”, instruc]iuni de mobilizare, în unelecazuri chiar sub form` de foaie volant`

50.

Sec]ia 6 [i-a predat arhiva veche (1925-1930) la Depozitulde arhiv` al Ministerului de R`zboi (Obor) la 05.11.1938, prilejcu care au fost preluate 210 dosare, 13 registre de intrare [iie[ire [i 21 de condici de expedi]ia coresponden]ei

51.

În cursul anilor 1940 [i 1941 au fost luate m`suri dereducere a cantit`]ii de arhiv` aflate asupra sec]iei, în specialcea creat` de Biroul 3 Drumuri [i Biroul 5 Transporturi pe Ap`.În cazul Biroului 3 au fost selec]ionate [i distruse ulterior prinardere, pe baza proceselor-verbale de justificare, 186 dedosare, numeroase h`r]i [i schi]e „vechi [i uzate care nu maipot fi folosite” (6 mai 1940; 10 septembrie 1940, 1 noiembrie1940, 5 decembrie 1940), 58 de dosare opisate, con]inând„documente vechi referitoare la starea comunica]iilor din ]ar`[i diferite date statistice [i studii din anii 1910-1930”, opiseleau fost p`strate [i constituite în dosar

52. Biroul 5 Transporturi

pe ap` a declan[at o opera]iune similar` la mijlocul anului1941 (ordinul Marelui Stat Major, Sec]ia 1 OrganizareMobilizare nr. 124083 din 25 mai 1941) când a eliminat arhivade mobilizare din anii 1939 – 1940 (nu se precizeaz`cantitatea de arhiv`), p`strând doar documentele „cu caracterpermanent sau care vor putea fi folosite la studii istorice saustatistice”

53.

La 14 noiembrie 1942, conform Circularei nr. 26643 din27.10.1942 a Marelui Stat Major, Sec]ia Adjutantur`, careprevedea selec]ionarea arhivei (1939-1942) sec]iilor MareluiStat Major [i gruparea ei pe categorii valorice (arhiva istoric`,arhiva important` [i arhiv` f`r` valoare), Sec]ia 6 Transporturia dispus ca fiecare birou s` opereze selec]ionarea [i grupareadosarelor, insistând pe depozitarea separat` a „arhiveiistorice”. Eviden]a trebuia consemnat` într-un inventar, fiecaredosar fiind opisat, certificat [i sigilat. În acela[i timp, fiecarebirou trebuia s` dispun` de jurnal de opera]ii (registru istoric)completat la zi, având anexate copii ale unor documente.Anterior, printr-un ordin circular din 31 octombrie, [eful sec]ieinominalizase documentele din arhiva istoric`: acorduriferoviare cu statele aliate; eviden]a transporturilor militare peape [i cì ferate; eviden]a „refac]iilor” [i construc]iilor noi de cìferate, drumuri [i poduri; eviden]a organelor militare detransport concentrate; eviden]a personalului mobilizat pentrulucru sau scutit de concentrare; deta[amente întrebuin]ate lalucr`ri de cì ferate [i drumuri; eviden]a transporturilor militarepe cì ferate [i ape (române, germane, italiene)

54. În urma

opera]iunilor de triere sec]ia a înaintat Serviciului Istoric

arhive

71document 2008 2 (40)

inventarele arhivei sale (60 de dosare pentru anii 1939 –22.06.1941; 40 de dosare pe perioada 21.06.1941 –15.10.1941; 81 de dosare pentru perioada aprilie – octombrie1942)

55.

Predarea s-a f`cut în etape succesive, la 15 iulie, 29septembrie [i 16 decembrie 1943. Arhiva depozitat` în l`zi,fiecare înso]it` de un inventar, a fost evacuat` împreun` cuîntreaga arhiv` istoric` a armatei la Topoloveni. La sfâr[itulanului 1943 sec]ia mai avea asupra sa 234 de dosare pe carele aprecia drept „f`r` importan]`”, inventariate [i depozitate perafturi la sediul sù

56. La începutul anului 1944, la solicitarea

[efului Marelui Stat Major, din arhiva de la Topoloveni au fostscoase 15 dosare pe anii 1934 [i 1935 con]inând planurile demodernizare a re]elelor de drumuri [i cì ferate, monografiadrumurilor, studii prezentate în Consiliul Superior de Ap`rare a}`rii

57. Dup` consultare, nu au mai fost incluse în arhiva

istoric`. Aceast` m`sur` le-a salvat, de altfel, de la distrugere,în condi]iile în care întreaga cantitate de arhiv` predat`Serviciului istoric a ars în noaptea de 14/15 aprilie 1944, întimp ce era transportat` spre zona M`n`stirii Tismana, în urmabombardamentelor anglo-americane. Era vorba de 12 l`zi cuarhiv` din perioada 1924 – 1943. Pierderea suferit` era atât degrav` încât sec]ia raporta conducerii Marelui Stat Major faptulc` nici m`car „nu mai poate reface arhiva distrus` la TurnuSeverin deoarece nu mai posed` nici un exemplar din opiseleacelor dosare” reu[ind îns` s` inventarieze problemeimportante con]inute de dosarele distruse

58.

În paralel cu încercarea de a identifica originale sau copiiale documentelor distruse în arhiva altor institu]ii, au fostreevaluate dosarele aflate asupra sec]iei în vedereaevacu`rilor. Conform estim`rilor f`cute la 22 august 1944,erau necesare 22 de l`zi pentru o cantitate de aproximativ1500 kg arhiv`, prelucrat`, dispunând de inventare. Se parec` evacuarea nu a mai avut loc, arhiva r`mânând în subsolulcl`dirii Marelui Stat Major [i în timpul evenimentelor de la 23august 1944

59.

În cursul anilor 1945 [i 1946 au fost continuate demersurilepentru refacerea arhivei distruse. În acela[i timp au fost triatetoate documentele aflate în p`strarea sa [i au fost eliminateprin ardere cele considerate a avea „caracter fascist sauantisovietic”

60. La 16 mai 1946 au fost, de asemenea, predate

la Depozitul de Arhiv` al Ministerului de R`zboi Otopeni unnum`r de 1000 de dosare, reprezentând arhiva fo[tilordelega]i militari pe lâng` inspectoratele de drumuri pe anii1940-1945

61.

La 21 august 1948 arhiva veche a sec]iei (pân` în anul1945) a fost preluat` de c`tre Depozitul de Arhiv` alMinisterului Ap`r`rii Na]ionale Otopeni, predare pe careServiciul istoric o considera, la 1 octombrie acela[i an, ca fiind„f`cut` f`r` forme legale”

62. Din p`cate, în fondul de arhiv`

creat de Sec]ia transporturi nu au fost identificate documentecare s` clarifice situa]ia pred`rii de mai sus. Nu au fost dealtfel identificate nici informa]ii referitoare la momentul [icondi]iile pred`rii la depozit a arhivei create de sec]ie din anul1946 [i pân` în momentul transform`rii sale în Sec]ia central`comunica]ii militare.

Dup` preluarea sa, fondul a fost depozitat succesiv înlocalit`]ile Otopeni, Râmnicu-S`rat [i Pite[ti, unde se afl` [iast`zi. Înregistrat în eviden]ele Centrului de studii [i p`strare aarhivelor militare istorice al Serviciului istoric al Statului MajorGeneral, fondul nu cuprinde [i dosarele operative care au fostincluse în fondul de arhiv` al Marelui Cartier General. Ocantitate de 26 de dosare din anii 1939 – 1946 a fost inclus`

în fondul 948 (colec]ie de dosare din fondurile create desec]iile marelui Stat Major) aflat în p`strarea Serviciului Istorical Armatei. Trebuie semnalat [i faptul c` în cadrul fondului aufost incluse [i documente create de alte structuri ale MareluiStat Major cu atribu]ii pe linie de transporturi: dosare din anii1900-1915 (Sec]iile 2 Informa]ii, 3 Opera]ii [i 4 Dotare); dosaredin anul 1950 apar]inând Sec]iei Centrale Comunica]ii Militare.De asemenea, cuprinde [i întreaga arhiv` creat` de Sec]ia 7(8) Comunica]ii [i Etape pe anii 1919-1926, preluat` în anul1926, dup` desfiin]area acesteia.

În urma opera]iunilor de prelucrare arhivistic` (inventariere[i selec]ionare) efectuate în anii 1971 [i 1972, a fost întocmitinventarul permanent, instrument de eviden]` ce centralizeazò cantitate de 1590 unit`]i arhivistice, repartizat` astfel pe aniide creare: 1900 – 1; 1901 – 2; 1904 – 1; 1905 – 2; 1907 – 8;1907 – 1; 1910 – 3; 1911 – 3; 1912 – 14; 1913 – 18; 1914 –12; 1915 – 9; 1916 – 17; 1918 – 17; 1919 – 5; 1920 – 14; 1922– 2; 1923 – 18; 1924 – 23; 1925 – 15; 1926 – 25; 1927 – 20;1928 – 18; 1929 – 29; 1930 – 26; 1931 – 7; 1932 – 3; 1933 –6; 1934 – 12; 1935 – 11; 1936 – 12; 1937 – 29; 1938 – 13;1939 – 38; 1940 – 128; 1941 – 67; 1942 – 127; 1943 – 174;1944 – 33; 1945 – 113; 1946 – 58; 1947 – 69; 1948 – 55; 1949– 49; 1950 – 107.

Inventarul respect` sistemul de constituire ales de creator[i anume cel cronologic – structural (pe ani, în cadrul anilor pecompartimente de activitate). În timpul opera]iunilor deprelucrare arhivistic` au fost reconstituite dosarele deterioratecu ocazia repetatelor manipul`ri. În general, dosarele aunum`r variabil de file [i nu sunt opisate în totalitate.

Valoarea informa]iilor con]inute de documentele create deSec]ia 6 Transporturi a Marelui Stat Major a impus includerealor în fondul de asigurare prin microfilmarea selectiv` adosarelor, opera]iune efectuat` în cursul anului 1973.

C. Informa]ii importantea) Despre creatorul de fond- perioadele în care a func]ionat; evolu]ia structurii [i

atribu]iile sale; documente sintetice privind activitatea sa îndiferite perioade; instruc]iuni de func]ionare; instruc]iuni,regulamente, directive care au jalonat activitateatransporturilor militare [i colaborarea cu structurile civile dindomeniu; soarta arhivei proprii.

b) Informa]ii de natur` istoric`1916 – 1940- ordine ale mini[trilor de r`zboi [i ale [efilor Marelui Stat

Major referitoare la organizarea [i dezvoltarea transporturilormilitare, la colaborarea cu structurile guvernamentale cuatribu]ii pe linie de transporturi;

- d`ri de seam`, memorii, studii, sinteze referitoare ladezvoltarea infrastructurii României întregite;

- documentele militare de transport care sus]in ipotezeleoperative (instruc]iuni pentru mobilizarea organelor militare detransport, a personalului, proiecte de distrugeri);

- conven]ii ale Ministerului de R`zboi cu Direc]ia General`C.F.R. [i Direc]ia General` a Drumurilor;

- situa]ii cu eviden]a materialului rulant, a personaluluimobilizabil, a lucr`rilor de art`, a cìlor ferate, a cìlor rutiere;

- textul conven]iilor militare – acorduri, angajamente, h`r]i,procese-verbale privind transporturile în cadrul alian]elormilitare ale României;

- documente referitoare la organizarea, încadrarea cuefective [i utilizarea trupelor de geniu (pionieri, pontonieri, cìferate), eviden]a lucr`rilor efectuate la acestea, în timp depace [i la r`zboi, constituirea trenurilor blindate [i sanitare;

arhive

72 2 (40) 2008 document

- monografia drumurilor;- h`r]i ale re]elelor de cale ferat` [i ale cìlor rutiere

întocmite la diferite date;- documente referitoare la organizarea transporturilor de

evacuare din Basarabia, Bucovina [i Transilvania în anul1940; situa]ii statistice cu pierderile de material rulant [ipersonal suferite;

- legi, instruc]iuni, regulamente privind circula]ia pedrumurile publice pe timp de r`zboi;

- documente ilustrând activitatea transporturilor militare întimpul manevrelor; evalu`ri asupra st`rii de între]inere a cìlorde transport întocmite la diferite date.

1941 – 1946- h`r]i ale cìlor de transport na]ionale;- documente privind colaborarea româno-german`

(conven]ii; activitatea organiza]iei T.O.D.T; traficul po[talmilitar între România [i Germania; protocoale semnate încadrul [edin]elor de colaborare româno-germane);

- ordine, rapoarte, sinteze, schi]e privind executarea delucr`ri operative, din zona etapelor, din Basarabia, Bucovina [iTransnistria, planurile „Opera]iunii 1111”;

- coresponden]` referitoare la utilizarea unit`]ilor de cìferate, a batalioanelor de drumuri, a deta[amentelor de evrei[i forma]iunilor de paz` a lucr`rilor de art` [i cìlor detransport;

- coresponden]` ilustrând colaborarea româno-sovietic` înproblemele transporturilor de trupe [i materiale pentru front [i

conform prevederilor Conven]iei de Armisti]iu din septembrie1944;

- ordine, rapoarte, planuri de transport, norme [iinstruc]iuni privind transportul prizonierilor de r`zboi românirepatria]i din est [i vest;

- documente referitoare la refacerea cìlor de comunica]ie[i lucr`rilor de art` distruse de bombardamente, organizareatransporturilor în timpul secetei din 1946 [i a alegerilor.

{efii Sec]iei 6 Transporturi

Locotenent-colonel Ionescu Mihai (15.08.1916 –31.12.1916);

Locotenent-colonel Gabrielescu Emil (01.01.1917 –30.10.1921)

Colonel Linaru Nicolae (01.11.1921 – 01.04.1928)Colonel T`taru Nicolae (01.04.1928 – 01.10.1931)Colonel Stavrat Olimpiu (01.10.1931 – 31.10.1932)Colonel Avr`mescu Gheorghe (01.11.1932 – 01.11.1934)Colonel Stavrat Olimpiu (01.11.1934 – 31.10.1938)Colonel Iona[cu Costin (01.11.1938 – septembrie 1940)Colonel Lovinescu Ion (01.10.1940 – 30.01.1945)Colonel Ciochin` Florin (01.02.1945 – 30.08.1946)Colonel Dobrescu Aurel (01.9.1946 – 1947)Colonel Rù]` Octavian (1948)Colonel Petrovici Lasc`r (1949)

arhive

73document 2008 2 (40)

NOTE

* Pe larg despre structura [i activitateaMarelui Cartier General la Ardeleanu, Eftimie,lt.col. Co[ofre], Vasile, lt.col. Marele CartierGeneral, în „Document”, Buletinul ArhivelorMilitare Române, an I, nr. 1/1998, pp. 51-55

1. Arhivele Militare Române (încontinuare A.M.R.), Colec]ii, Registrul istorical Marelui Stat Major (1859-1934), dosar1383, ff. 239-240.

2. Idem, fond Marele Stat Major, ServiciulIstoric, dosar 629, ff. 31-32.

3. Idem, Registrul istoric al Marelui StatMajor (1859-1934), dosar 1383, ff. 101, 129-130, 140.

4. Ibidem, ff. 197, 210.5. Ibidem, ff. 239-240.6. Ibidem, f. 120 .7. Idem, fond Marele Stat Major, Serviciul

Istoric, dosar 629, ff. 31-32; fond Marele StatMajor, Sec]ia 6 Transporturi, dosar 151, ff. 98-100.

8. Idem, Registrul istoric al Marelui StatMajor (1859 - 1934), dosar 1383, ff. 288, 616,618.

9. Ibidem, ff. 296, 315, 318.10. Idem, fond Marele Stat Major, Sec]ia

6 Transporturi, dosar 32, ff. 3-4.11. Ibidem, dosar 212, ff. 98-100.12. Ibidem, dosar 151, f. 62.13. Idem, Registrul istoric al Marelui Stat

Major (1859 - 1934), dosar 1383, f. 306.14. Idem, fond Marele Stat Major, Sec]ia

6 Transporturi, dosar 126, ff. 93-96.15. Ibidem, dosar 276, ff. 296, 305-306,

360.16. Ibidem, dosar 257, ff. 122-129.

17. Ibidem, dosar 392, ff. 2-3.18. Ibidem, dosar 344, ff. 1, 76.19. Ibidem, dosar 361, f. 1.20. Ibidem, dosar 449, ff. 50, 56.21. Ibidem, dosar 717, ff. 1-6.22. Ibidem, dosar 717, ff. 25-27.23. Ibidem, dosar 513, f. 1.24. Ibidem, dosar 375, f. 36; dosar 1416,

f. 1163; fond Marele Stat Major, Sec]ia 7Leg`turi cu Trupele Aliate, dosar 39, f. 22.

25. Idem, fond Marele Stat Major, Sec]ia6 Transporturi, dosar 715, ff. 83, 96.

26. Ibidem, dosar 1147, f. 9; dosar 1202,ff. 4, 53; dosar 1416, f. 118.

27. Ibidem, dosar 1147, ff. 3-8.28. Ibidem, dosar 1125, ff. 1-20.29. Ibidem, dosar 949, f. 5; dosar 1193, ff.

35-37, 45.30. Ibidem, dosar 1500, ff. 63-72.31. Ibidem, dosar 1202, f. 296.32. Ibidem, dosar 1165, ff. 35-36.33. Ibidem, dosar 1165, f. 71.34. Ibidem, dosar 1163, f. 30; dosar 1416,

ff. 65-80.35. Ibidem, dosar 1416, ff. 16, 36.36. Ibidem, dosar 1348, f. 184.37. Ibidem, dosar 1500, ff. 85, 91.38. Ibidem, ff. 61-62.39. Idem, fond Ministerul de R`zboi,

Cabinet, dosar 975, ff. 44, 45.40. Idem, fond Marele Stat Major, Sec]ia

6 Transporturi, dosar 1674, f. 20; dosar 1500,ff. 105-111, 159.

41. Ibidem, dosar 1674, f. 20.42. Ibidem, dosar 1163, ff. 43-44.43. Ibidem, dosar 1656, f. 27; dosar 1674,

ff. 6, 23.44. Ibidem, dosar 1710, ff. 2, 47, 58-62.45. Ibidem, ff. 57, 91-92, 322.46. Ibidem, dosar 86, f. 1.47. Ibidem, dosar 151, f. 116.48. Ibidem, ff. 211, 370.49. Ibidem, f. 345; dosar 145, ff. 1-2.50. Ibidem, dosar 465, ff. 54, 67, 118;

dosar 423, ff. 15, 33; dosar 286, ff. 1-396;dosar 519 integral; 553, ff. 2, 3, 12; dosar 520,f. 1; dosar 949, f. 7.

51. Ibidem, dosar 423, ff. 2, 3-13.52. Ibidem, dosar 514, ff. 19-20, 21-26,

27, 42.53. Ibidem, dosar 507, f. 15.54. Ibidem, dosar 713, ff. 41-43.55. Ibidem, dosar 715, ff. 2-46.56. Ibidem, dosar 949; ff. 32, 39, 46, 102,

104; dosar 1163, ff. 59-60.57. Ibidem, dosar 1163, f. 59.58. Ibidem, dosar 375, ff. 156-157, 205;

dosar 1163, ff. 57-58.59. Ibidem, dosar 375, ff. 210-211.60. Ibidem, dosar 1163, f. 31.61. Ibidem, dosar 1484, f. 15.62. Ibidem, dosar 1557, ff. 54, 66; dosar

1667, f. 326.

ccesul în arhive const`, între altele [i în punerea ladispozi]ia cercet`torilor a fondurilor aflate în depozitare.În Codul de deontologie arhivistic` care a fost aprobat

de cel de-al XIII-lea Congres Interna]ional al Arhivelor,desf`[urat la Beijing la 06 septembrie 1996, sunt mai multereglement`ri [i recomand`ri pentru arhivi[ti (în]elegând printermenul „arhivist” pe to]i aceia care se ocup` de controlul,p`strarea, de]inerea, prezervarea [i administrarea arhivelor)referitoare la accesul [i punerea la dispozi]ie a documentelor.

Astfel, la punctul 4 se specific` urm`toarele: „Arhivi[tiitrebuie s` asigure permanenta accesibilitate [i inteligibilitate amaterialelor de arhiv`”.

De asemenea, la punctul 6 se stipuleaz`: „Arhivi[tii trebuies` promoveze cel mai larg acces posibil la materialul arhivistic[i s` ofere servicii impar]iale pentru to]i utilizatorii”. Conformacestei prevederi arhivi[tii trebuie s` elaboreze instrumente deinformare [tiin]ific`, precum [i instrumente specifice potrivitepentru toate documentele în gestiune. Consulta]iile oferitetrebuie s` fie impar]iale pentru to]i cercet`torii, deci [i pentrucei ce vor s` aib` acces la documente. Arhivi[tii trebuie s`r`spund` cu amabilitate [i cu spirit de bun`voi]` la toatecererile rezonabile privind fondurile pe care le de]in [i s`încurajeze folosirea lor într-o m`sur` cât mai larg` posibil, înconcordan]` cu politicile institu]ionale, normele de protec]ie aarhivelor de]inute, considerentele legale, drepturile individuale[i alte în]elegeri.

Accesul la documente [i consultarea acestora se face deregul` într-o zon` care trebuie s` fie special amenajat` [idotat`.

Astfel, o zon` pentru cercetare este o zon` destinat` s`permit` cercet`torilor consultarea operelor de referin]`precum [i a documentelor. Ea poate de asemenea s` includò zon` de afi[are, precum [i alte instala]ii.

Cercet`torii care vin pentru a consulta arhivele pot sàpar]in` diverselor categorii precum: membrii institu]iilor saucomunit`]ilor, studen]i, cercet`tori, jurnali[ti (pentru un canalde televiziune sau o agen]ie, de exemplu) sau al]i membri aisociet`]ii. Se poate vorbi de cercet`tori aviza]i, care [tiu exactce caut` [i cum se g`se[te o informa]ie sau un document,sau, din contr`, de persoane care nu au nici cea mai vag` ideecu privire la maniera de a proceda.

Este important pentru un arhivist s` cunoasc` cât mai mul]icercet`tori care vin s` studieze în arhive. Ace[tia constituiepentru el un poten]ial rezervor de colaboratori ai institu]iilorarhivistice. Munca lor poate contribui la atragerea aten]iei într-o manier` pozitiv` asupra fondurilor de arhiv`. Este esen]ialca cercet`torii s` lase o urm` (o m`rturie) a muncii ce rezult`din cercetarea realizat` în arhive. Numeroase servicii dearhiv` cer cercet`torilor s` completeze un formular. Deasemenea, cercet`torii cer arhivi[tilor o autoriza]ie explicit` dea folosi în publica]iile lor documentele consultate.

Întâlnirile între arhivi[ti [i cercet`tori sunt necesare pentrustabilirea noilor cì de urmat în domeniul arhivelor. Acestea cero investi]ie important` în timp [i bani, mai ales la întâlnirile deacest fel din strìn`tate.

Sala de lectur`

Sala de lectur` sau zona de consulta]ie a arhivelor trebuies` fie situat` într-un local separat de depozitele de arhiv`, încare cercet`torii, în mod normal, nu au acces. În principiu, salade lectur` trebuie s` fie o zon` calm` rezervat` studiului, ladistan]` de toate activit`]ile administrative. Sala de lectur`trebuie echipat` cu urm`toarele elemente:

- birouri/mese [i scaune pentru cercet`tori [i de asemeneabirou/mas` [i scaun pentru supraveghetor, care vor fi suficientde mari încât s` asigure o cercetare în cele mai bune condi]ii

(documentele de arhiv` pot s` se prezinte sub formate diferite,unele de format mare).

- rafturi pentru instrumentele de cercetare [i uneltele dereferin]`;

- o luminozitate suficient` f`r` a fi foarte str`lucitoare;- un catalog sau instrumente de cercetare [i/sau un

calculator pentru a accede la instrumente de cercetareelectronic`.

Este, de asemenea, util de a se dispune urm`toareledot`ri:

- un registru pentru vizitatori pentru a înregistra consult`rilede documente;

- o zon` de expunere/ un panou de afi[aj;- un c`ru] pentru transportul documentelor.

Politic`, reguli [i proceduri de comunicare

1. O reglementare scris` clar [i precis referitoare lapersoanele care au acces la arhive trebuie afi[at` sauexpediat` celui ce se adreseaz` cu o cerere de a avea accesla informa]ii.

2. Este necesar, de asemenea, s` existe un program cuorele de deschidere [i închidere care trebuie, de asemenea,s` fie afi[ate [i trebuie s` figureze în birourile de informareadresate cercet`torior.

3. Elementele de infomare cu privire la con]inutul arhivelortrebuie s` fie disponibile. Consemnarea prezen]eicercet`torilor în arhive cu zilele vizitei lor, adresa etc. Acesteconsemn`ri se fac din motive de securitate [i de statistic`.

4. În principiu, sala de lectur` trebuie s` fie supravegheat`(cele mai multe furturi din arhive au loc în timpul orelordeschise publicului). Supraveghetorul trebuie s` aib` o vederede ansamblu asupra cercet`torilor din sal`. Dac`supravegherea nu este posibil`, fiecare cercet`tor va primi osingur` carte sau un dosar, urmând s` examineze un alt volumla înapoierea celuilalt).

5. Un sistem pentru a înregistra cererile utilizatorilordocumentelor pentru a controla documentele în curs deutilizare (aceasta înseamn` o fi[` de cerere) poate fi pus înpractic`.

6. Reguli clare cu privire la modul de comportare în sala delectur` vor fi, de asemenea, afi[ate.

Reproducerea (copierea) documentelor

Nu este indicat ca cercet`torii s` fac` singuri copii de pedocumentele studiate. În situa]ia în care personalul estesuficient, se poate opta pentru un serviciu în care fotocopiiles` fie f`cute de personal autorizat, contra cost.

Este de preferat s` nu se fac` copii de pe documentefragile sau degradate. Se pot folosi [i alte forme dereproducere care s` nu deterioreze materialul arhivistic, unadin forme putând fi microfilmarea.

Trebuie s` fie respectate drepturile de autor, conformlegisla]iei în vigoare. Asta înseamn` c` este necesar s` seevite reproducerea în vederea public`rii, cu excep]ia cazuluicând s-a ob]inut aprobarea de]in`torului materialului respectiv.

Având în vedere aceste aspecte, care preocup` tot maimult mediile arhivistice din lume, este necesar s` ne aplec`m[i noi mai mult asupra acestor lucruri în a[a fel încâtdocumentele arhivistice s` fie p`strate [i protejatecorespunz`tor dar [i puse în valoare de c`tre cei ce [tiu s` ofac`. Acest lucru nu se poate face decât conform unor regulifoarte bine gândite [i aplicate întocmai.

Nerespectând aceste reguli risc`m s` pierdem ceea ceeste de mare pre] – trecutul.

arhive

74 2 (40) 2008 document

Punerea la dispozi]ie a unei zonede consultare a documentelor

Locotenet-colonel Ion MIH~LCESCUServiciul Istoric al Armatei

A

a un studiu superficial al Legii Arhivelor1

[i al Legiiprivind protejarea patrimoniului cultural na]ional mobil

2,

am tinde s` spunem c` în România, la aceast` dat`,exist` dou` reglement`ri în domeniu, care pe alocuri seinterfereaz` [i care se completeaz` reciproc, atunci cândintr` în discu]ie administrarea [i valorificarea [tiin]ific` adocumentelor de arhiv`.

Pornind de la exercitarea dreptului de proprietate3, al

valorii [i a altor drepturi reale, precum [i a dreptului deadministrare asupra documentelor de arhiv`, în continuaredoresc s` dezvolt ideea c` numai un num`r restrâns dindocumentele de]inute de Arhivele Na]ionale intr` subinciden]a Legii nr. 182/2000 [i apar]in Patrimoniului CulturalNa]ional.

Arhivele Na]ionale, ca administrator al Fondului ArhivisticNa]ional

4, pe motivul apartenen]ei la izvoarele istorice, a

stabilit c` documentele create de-a lungul timpului de c`treorganele de stat, organiza]iile publice sau private economice,sociale, culturale, militare [i religioase, precum [i de c`trepersoanele fizice intr` în supravegherea [i protec]ia specialà acestei institu]ii. Prin documente

5care fac parte din Fondul

Arhivistic Na]ional al României, în sensul Legii nr. 16/1996,se în]eleg: actele oficiale [i particulare, diplomatice [iconsulare, memorii, manuscrise, proclama]ii, chem`ri, afi[e,planuri, schi]e, h`r]i, pelicule cinematografice [i alteasemenea m`rturii, matrice sigilare, precum [i înregistr`rifoto, video [i informatice, cu valoare istoric`, realizate în ]ar`sau de c`tre creatorii români în strìn`tate.

A[a cum se remarc`, conceptul de Fond ArhivisticNa]ional este unul confuz, care încalc` dreptul la proprietateaprivat`, perpetueaz` totalitarismul arhivistic în evaluarea [ide]inerea documentelor. Includerea în Fondul ArhivisticNa]ional a documentelor organiza]iilor private, a persoanelorfizice sau a „creatorilor români în strìn`tate” nu se aliniaz`la valorile democratice ce au ca fundament garantareadreptului de proprietate.

Na]ionalizarea patrimoniului documentar, adic`încercarea de administrare a tuturor documentelor indiferentde creator, întâmpin` dou` inconveniente majore [i anume:

- imposibilitatea logistic` [i tehnic` de preluare/strângere,p`strare, asigurare [i punere în circuitul [tiin]ific;

- omiterea sau pierderea din vedere a valorii deosebitesau excep]ionale a unor documente, ca urmare aimposibilit`]ii expertiz`rii.

Din punct de vedere al Legii nr. 182/20006bunurile istoric-

documentare cu valoare deosebit` sau excep]ional`, printrecare [i documentele de arhiv`, apar]in Patrimoniului CulturalNa]ional.

Înc` de la început doresc s` men]ionez, cu privire laLegea Patrimoniului Cultural Na]ional Mobil, c` în func]ie deimportan]a sau de semnifica]ia istoric`-documentar`, de

vechime, unicitate sau raritatea lor, bunurile culturale audou` categorii juridice de valori [i anume:

• deosebit`, ceea ce determin` apartenen]a la FondulPatrimoniului Cultural Na]ional;

• excep]ional`, ceea ce determin` apartenen]a laTezaurul Patrimoniului Cultural Na]ional.

Clasarea ca procedur` de stabilire a bunurilor culturalemobile care fac parte din categoriile juridice ale PatrimoniuluiCultural Na]ional, respectiv fond [i tezaur, se efectueaz` prinexpertizare

7de c`tre Comisia Na]ional` a Muzeelor [i

Colec]iilor.Din punct de vedere al valorii documentelor ce compun

Fondul Arhivistic Na]ional, ca obiect al interesului statului8, se

poate constata cre[terea interesului pentru cele cu valoare[tiin]ific`/documentar` [i istoric` în detrimentul celor cuvaloare practic`. Totodat`, este de remarcat c` documentelecu valoare practic`, se elimin` prin procesul de selec]ionareîntrucât au termen de p`strare „Temporar”. Pe aceea[i linie,

din punct de vedere al Arhivelor Na]ionale, documenteleimportante [i care necesit` protec]ie special` sunt cele cutermen de p`strare „Permanent” [i cu cert` valoaredocumentar`, [tiin]ific` sau istoric` stabilite în urma

arhive

75document 2008 2 (40)

Arhivele - actor institu]ional \n gestionareapatrimoniului cultural na]ional

Locotenent-colonel Adrian DATCUServiciul Istoric al Armatei

L

Codex Aureus

expertiz`rii arhivistice.CCoonnssiiddeerraa]]iiii ffiinnaallee• Ambele legi induc obliga]ia de a proteja [i asigura

documentele/bunurile, având fiecare o cauz` nobil`, [ianume:

- asigurarea acurate]ei reconstituirii în viitor a epocii pecare o documenteaz` prin prezervarea documentelor(Arhivele Na]ionale);

- asigurarea accesului democratic la cultur` [itransmiterea valorilor genera]iilor viitoare (PatrimoniulCultural Na]ional).

• De asemenea, ambele legi justific` importan]aadministr`rii documentelor/bunurilor, argumentând:

- valoarea istoric` [i apartenen]a la izvoarele istorice(Arhivele Na]ionale);

- conservarea m`rturiilor materiale ale evolu]iei mediuluinatural [i al rela]iilor omului cu acesta, ale poten]ialuluicreator uman [i ale contribu]iei române[ti la civiliza]iauniversal` (Patrimoniul Cultural Na]ional). PatrimoniulCultural Na]ional este un concept mult mai larg [i estealc`tuit din bunuri cu valoare deosebit` sau excep]ional`,printre care [i documentele de arhiv`. De[i documentele dearhiv` (cele cu valoare deosebit` sau excep]ional`) apar]inPatrimoniului Cultural Na]ional, acestea fac parte din FondulArhivistic Na]ional, „administrarea acestora realizându-seprin Arhivele Na]ionale, precum [i prin cea a direc]iilorjude]ene ale Arhivelor Na]ionale”

9, constituite în conformitate

cu prevederile Legii nr. 16/1996.• Se poate spune c` Arhivele Na]ionale sunt un actor

institu]ional în gestionarea Patrimoniului Cultural Na]ional,doar pentru documentele a c`ror valoare istoric-documentar` [i [tiin]ific` a fost stabilit` prin expertizareaarhivistic` [i numai în condi]iile clas`rii, ca f`când parte dinfondul sau tezaurul patrimoniului cultural, în urma raportuluide expertiz` efectuat de Comisia Na]ional` a Muzeelor [iColec]iilor.

NOTE

1. Legea nr. 16/1996, publicat` în „Monitorul oficial” nr. 71 din 09aprilie 1996.

2. Legea nr. 182/2000, publicat` în „Monitorul oficial” nr. 530 din27 octombrie 2000.

3. Art. 3 din Legea nr.16/1996 prevede c` administrareadocumentelor de arhiv` este atributul Arhivelor Na]ionale – unitatebugetar` în cadrul Ministerului de Interne; art. 2(2) din Legea nr.182/2000 prevede c` administrarea bunurilor din patrimoniul culturalna]ional este atributul Ministerului Culturii.

4. Fondul Arhivistic Na]ional preia conceptele fostului FondArhivistic de Stat, întrucât încearc` s` p`streze absolut toatedocumentele sub o administrare unic`.

5. În primul rând, majoritatea documentelor enumerate suntnominalizate [i în art. 3 din Legea Patrimoniului Cultural Na]ional, careprevede c` sunt bunuri istoric-documentare de valoare deosebit` sauexcep]ional`. Pe de alt` parte, Arhivele Na]ionale nu de]in monopolulcoordon`rii [i controlului arhivistic decât asupra documentelor pesuport clasic, întrucât pentru pelicule (filme) administrarea acestorafiind gestionat` împreun` cu Arhiva Na]ional` de Filme, institu]iedistinct`.

6. În opinia mea, legea este mai flexibil` [i respect` principiuldemocratic al dreptului la proprietate asupra bunurilor private.

7. Raportul de expertiz` pentru clasarea bunurilor culturale nu arenici o leg`tur` cu „expertizarea arhivistic`” care se face cu scopulpunerii în circuitul [tiin]ific al documentelor cu valoare documentar`sau istoric`.

8. ***, Dic]ionar al [tiin]elor speciale ale istoriei, Bucure[ti, Editura{tiin]ific` [i Enciclopedic`, 1982: „Apartenen]a documentelor laFondul Arhivistic Na]ional este determinat` numai de valoarea [iimportan]a lor [tiin]ific` sau practic`, [i nu de creatorul sau de]in`torullor”.

9. Art. 6(2) din Legea nr. 182/2000, publicat` în „Monitorul oficial”nr. 530 din 27 octombrie 2000.

arhive

76 2 (40) 2008 document

Patrimoniul cultural na]]ional,, parte din Fondul Arhivistic Na]]ional

articularit`]ile constituirii Fondului Arhivistic alMinisterului Ap`r`rii, mai pu]in sau de loc cunoscutecercet`torilor din afara sistemului istoriografiei militare

impun arhivi[tilor militari elaborarea de instrumente deorientare menite s` informeze [i s` sprijine cercetarea[tiin]ific`.

Din aceast` categorie fac parte [i listele fondurilor dearhiv`, întocmite pe perioade istorice, care ofer` informa]iidespre cantitatea de arhiv` con]inut` de fiecare fond,instrumentul de eviden]` de care dispun, anii extremi aidocumentelor, num`rul fondului din tabulator. Interesuldeosebit manifestat de istoriografia româneasc` actual`pentru problematica perioadei primului r`zboi mondial,valoarea fondului documentar aflat în p`strarea [iconservarea Centrului de Studii [i P`strare a ArhivelorMilitare Istorice „General Radu Rosetti” al Serviciului Istoric alArmatei a determinat întocmirea unui asemenea instrument[tiin]ific pentru perioada 1914–1920.

Încercând s` onor`m defini]ia dat` arhivistului epociicontemporane de istoricul Aurelian Sacerdo]eanu [i anumeaceea de „C`l`uz` sigur` [i sincer` pentru orice cercet`tor”,prezent`m în continuare aceast` list`.

FFOONNDDUURRIILLEE DDEE}}IINNUUTTEE DDEE AARRHHIIVVEELLEE MMIILLIITTAARREERROOMMÂÂNNEE

PPEENNTTRRUU PPEERRIIOOAADDAA 11991144 - 11992200

MMIINNIISSTTEERRUULL DDEE RR~~ZZBBOOIICabinetul Ministrului (1917-1920); Secretariatul General;

Direc]ia 1 Infanterie; Direc]ia a 2-a Cavalerie; Direc]ia a 3-aArtilerie; Direc]ia a 4-a Geniu; Direc]ia a 5-a Marin`; Direc]iaa 6-a Sanitar`; Direc]ia a 7-a Intenden]`; Direc]iaAeronautic` (1915-1920); Direc]ia a 8-a Armament; Direc]iaJusti]iei Militare (1915-1920); Direc]ia a 12-a Domenii (1918-1920); Ministerul de R`zboi – Serviciul Statistic; Direc]iaGeneral` a {colilor Militare; Direc]ia Control; Direc]iaContencios [i Pensii; Direc]ia Cadre [i Înv`]`mânt – ServiciulPersonal; Direc]ia Fortifica]iilor (1916-1920); Direc]iaSuperioar` a Lucr`rilor de Fortifica]ie (1917); Direc]iaMaterialelor [i Instala]iilor Noi (1915-1918); Ministerul deR`zboi – Serviciul Remontei (1916-1920); Ministerul deR`zboi – Serviciul Recrut`rii; Ministerul de R`zboi – ServiciulControl, Contabilitate, Contencios [i Pensii; ServiciulIntenden]` [i Stabilimente Centrale.

MMAARREELLEE SSTTAATT MMAAJJOORRSec]ia 1 Organizare Mobilizare; Sec]ia a 2-a Informa]ii;

Sec]ia a 3-a Opera]ii; Sec]ia a 4-a Dotare; Sec]ia a 5-aInstruc]ie; Sec]ia a 6-a Transporturi; Sec]ia a 8-a Comunica]ii(1920); Sec]ia a 9-a Etape [i Servicii (1916-1919); Sec]ia a

9-a M`suri Excep]ionale (1920); Sec]ia Adjutantur`; Sec]iaPrizonieri; Sec]ia Studii Istorice (Lucr`ri) (1916-1920); Sec]iaa 6-a Istoric (1920); Serviciul Bibliotecii; Serviciul Statistic(1915-1920); Stat Major Regal – Biroul Decora]ii (1916-1920); Marele Stat Major – Biroul Ata[a]i Militari; Marele StatMajor – Biroul de leg`tur` al Armatei Române de pe lâng`Comandamentul Suprem German Mackensen (1918);Marele Cartier General (1916-1920).

AARRMMAATTEEArmata 1 (1916-1918); Armata a 2-a (1914-1918); Armata

a 3-a (1916); Comandamentul Armatei de Nord (a 4-a)(1915-1916); Armata de Dobrogea (1916-1917); Armata deDun`re (1916-1917).

AATTEELLIIEERREEAtelierul de Repara]ii al Corpului 1 Armat` (1916-1920);

Atelierul de Repara]ii al Corpului 2 Armat` (1916-1920);Atelierul de Repara]ii al Corpului 3 Armat` (1919-1920);Atelierul de Repara]ii al Corpului 4 Armat` (1916-1920);Atelierul de Repara]ii al Corpului 6 Armat` (1916-1920);Atelierul de Repara]ii al Corpului 7 Armat` (1918-1920).

BBRRIIGG~~ZZII DDEE AARRTTIILLEERRIIEEArsenalul Armatei Bucure[ti; Arsenalul Marinei (1914,

1916-1917); Brigada 1 Artilerie (1914, 1916-1920); Brigada a2-a Artilerie; Brigada a 3-a Artilerie (1916-1920); Brigada a 4-a Artilerie (1916-1919); Brigada a 5-a Artilerie (1915-1920);Brigada a 6-a Artilerie (1916-1920); Brigada a 7-a Artilerie(1916-1919); Brigada a 8-a Artilerie (1918-1920); Brigada a9-a Artilerie; Brigada a 10-a Artilerie (1915-1920); Brigada a11-a Artilerie (1916-1920); Brigada a 12-a Artilerie (1917);Brigada a 13-a Artilerie (1917-1920); Brigada a 14-a Artilerie(1918-1919); Brigada a 15-a Artilerie (1917, 1919); Brigada a16-a Artilerie (1919-1920); Brigada a 17-a Artilerie (1919-1920); Brigada a 18-a Artilerie (1919-1920); Brigada a 19-aArtilerie (1920); Brigada a 20-a Artilerie (1919-1920); Brigadaa 21-a Artilerie (1919-1920); Brigada 1 Artilerie Grea (1915-1920); Brigada a 2-a Artilerie Grea (1916-1920); Brigada 1Artilerie Munte (1916-1920).

BBRRIIGG~~ZZII DDEE CCAAVVAALLEERRIIEE,, CC~~LL~~RRAA{{II {{II RROO{{IIOORRIIBrigada a 5-a C`l`ra[i (1916-1920); Brigada a 2-a Ro[iori

(1916-1920); Brigada a 3-a Ro[iori; Brigada a 4-a Ro[iori(1916-1920).

BBRRIIGG~~ZZII DDEE IINNFFAANNTTEERRIIEEBrigada 1 Infanterie (1916-1920); Brigada a 2-a

Infanterie; Brigada a 3-a Infanterie (1915-1920); Brigada a 4-a Infanterie (1915-1920); Brigada a 5-a Infanterie; Brigada a6-a Infanterie (1914, 1916-1920); Brigada a 7-a Infanterie

arhive

77document 2008 2 (40)

Fonduri de]inute de Arhivele Militare Rom#ne

referitoare la Primul R`zboi MondialLenu]a NICOLESCU

Centrul de Studii [i P`strare a Arhivelor Militare Istorice, Pite[ti

P

(1915-1920); Brigada a 8-a Infanterie (1916-1920); Brigada a9-a Infanterie (1916-1920); Brigada a 10-a Infanterie (1916-1920); Brigada a 11-a Infanterie (1916-1920); Brigada a 12-aInfanterie; Brigada a 13-a Infanterie; Brigada a 14-aInfanterie (1916-1919); Brigada a 15-a Infanterie (1915-1920); Brigada a 16-a Infanterie (1914, 1916-1920); Brigadaa 17-a Infanterie (1914, 1916-1920); Brigada a 18-aInfanterie; Brigada a 19-a Infanterie (1914-1919); Brigada a20-a Infanterie (1917-1918); Brigada a 21-a Infanterie (1915-1920); Brigada a 22-a Infanterie; Brigada a 23-a Infanterie(1916-1920); Brigada a 24-a Infanterie (1916-1917, 1919);Brigada a 25-a Infanterie (1916-1917, 1919); Brigada a 26-aInfanterie (1916-1918); Brigada a 27-a Infanterie (1916-1918); Brigada a 28-a Infanterie (1916, 1918-1920); Brigadaa 29-a Infanterie (1917-1920); Brigada a 30-a Infanterie(1916-1918); Brigada a 32-a Infanterie (1918-1920); Brigadaa 33-a Infanterie (1916-1920); Brigada a 34-a Infanterie(1916, 1918-1920); Brigada a 35-a Infanterie (1916); Brigadaa 36-a Infanterie (1914, 1916, 1918-1919); Brigada a 37-aInfanterie (1916); Brigada a 38-a Infanterie (1918-1920);Brigada a 39-a Infanterie (1918, 1920); Brigada a 40-aInfanterie (1916-1920); Brigada a 41-a Infanterie (1919);Brigada a 42-a Infanterie (1916, 1919-1920); Brigada a 43-aInfanterie (1916-1920); Brigada a 44-a Infanterie (1919-1920); Brigada a 45-a Infanterie (1916, 1919-1920); Brigadaa 46-a Infanterie (1919-1920); Brigada a 47-a Infanterie(1919-1920); Brigada a 48-a Infanterie (1919-1920); Brigadaa 49-a Infanterie (1919); Brigada a 50-a Infanterie (1919);Brigada a 57-a Infanterie (1919-1920); Brigada a 7-a Mixt`(1916-1917); Brigada 1 Gr`niceri (1915-1920); Brigada deCì Ferate (1919-1920).

BBAATTAALLIIOOAANNEEBatalionul 1 Pionieri; Batalionul 2 Pionieri; Batalionul 3

Pionieri (1916-1920); Batalionul 6 Pionieri (1917-1920);Batalionul 7 Pionieri (1916-1920); Batalionul 8 Pionieri (1916-1920); Batalionul 9 Pionieri (1916-1920); Batalionul 10Pionieri (1916-1920); Batalionul 13 Pionieri (1917-1920);Batalionul 14 Pionieri (1916-1920); Batalionul 15 Pionieri(1919-1920); Batalionul 16 Pionieri (1917-1920); Batalionul17 Pionieri (1919-1920); Batalionul 18 Pionieri (1917-1920);Batalionul 19 Pionieri (1919-1920); Batalionul 20 Pionieri(1919-1920); Batalionul 21 Pionieri (1919-1920).

CCOORRPPUURRII DDEE AARRMMAATT~~Corpul 1 Armat`; Corpul 2 Armat`; Corpul 3 Armat`;

Corpul 4 Armat`; Corpul 5 Armat`; Corpul 6 Armat` (1916-1920); Corpul 7 Armat` (1916-1920); Corpul Vân`torilor(1919-1920); Corpul Gr`nicerilor; Corpul Voluntarilor RomâniArdeleni [i Bucovineni (1917-1920); Corpul de Cavalerie(1917).

CCOOMMAANNDDAAMMEENNTTEEComandamentul Trupelor din Transilvania (1918-1920);

Comandamentul Trupelor de Est (1920); ComandamentulTrupelor de Vest (1920); Comandamentul Trupelor deComunica]ii (1919-1920); Comandamentul Teritorial alBasarabiei (1919-1920); Comandamentul Marinei Militare;Comandamentul 1 Teritorial; Comandamentul 2 Teritorial(1916-1920); Comandamentul 3 Teritorial (1920);Comandamentul 4 Teritorial (1920); Comandamentul 5Teritorial (1920); Comandamentul 6 Teritorial (1920);Comandamentul 7 Teritorial (1920); Comisariatul General alBasarabiei (1918-1919); Comandamentul General al

Etapelor (1916-1920); Comandamentul Etapelor Armatei 1(1915-1918); Comandamentul Etapelor Armatei a 2-a(1916-1918); Comandamentul Etapelor Armatei a 3-a (1916);Comandamentul Etapelor Armatei de Nord (1916);Comandamentul Cet`]ii Bucure[ti (1914-1918);Comandamentul Zonei Înt`rite Foc[ani-N`moloasa-Gala]i(1914-1918); Comandamentul Artileriei Grele (1916-1920);Comandamentul Trupelor de Pionieri (1918, 1920);Comandamentul „Capului de Pod Turtucaia” (1916);Comandamentul Grupului de Nord (1919); ComandamentulTrupelor de Pionieri (1918, 1920).

CCEERRCCUURRII DDEE RREECCRRUUTTAARREECercul de Recrutare Alba (1919-1920); Cercul de

Recrutare Arad (1919-1920); Cercul de Recrutare Arge[(1915-1920); Cercul de Recrutare Bihor (1919-1920); Cerculde Recrutare Bra[ov (1919-1920); Cercul de RecrutareBoto[ani; Cercul de Recrutare Brìla; Cercul de RecrutareBuzù (1914, 1916-1918, 1920); Cercul de RecrutareBucure[ti; Cercul de Recrutare Baia – F`lticeni (1920);Cercul de Recrutare Bacù (1914, 1916-1920);Cercul de Recrutare [i Teritorial B`l]i (1919-1920); Cercul deRecrutare Bistri]a – N`sùd (1919-1920); Cercul deRecrutare Cetatea Alb` (1918-1920); Cercul de RecrutareCahul ( 1918-1920); Cercul de Recrutare Covurlui; Cerculde Recrutare Cluj (1919-1920); Cercul de RecrutareConstan]a (1914, 1916, 1919-1920); Cercul de RecrutareCaransebe[ (1919-1920); Cercul de Recrutare Dolj (1914-1915, 1918-1920); Cercul de Recrutare Dâmbovi]a (1914-1915, 1918-1920); Cercul de Recrutare Durostor; Cercul deRecrutare F`lciu (1920); Cercul de Recrutare Ia[i; Cercul deRecrutare Ilfov (1916, 1919-1920); Cercul de RecrutareIalomi]a; Cercul de Recrutare L`pu[na (1919-1920); Cerculde Recrutare Muscel (1916-1920); Cercul de RecrutareMaramure[ (1919-1920); Cercul de Recrutare Mure[ (1919-1920); Cercul de Recrutare Mehedin]i (1916-1920); Cerculde Recrutare Neam]; Cercul de Recrutare Olt; Cercul deRecrutare Orhei (1919-1920); Cercul de Recrutare Prahova;Cercul de Recrutare Putna (1917-1920); Cercul de RecrutareR`dù]i (1919-1920); Cercul de Recrutare Râmnicu S`rat;Cercul de Recrutare Roman; Cercul de Recrutare Romana]i;Cercul de Recrutare Satu Mare (1919-1920); Cercul deRecrutare Sibiu (1919-1920); Cercul de Recrutare Soroca(1920); Cercul de Recrutare Timi[ Torontal (1919-1920);Cercul de Recrutare Tighina (1920); Cercul de RecrutareTulcea; Cercul de Recrutare Tutova; Cercul de RecrutareTeleorman (1916-1920); Cercul de Recrutare Vaslui (1915-1920); Cercul de Recrutare Vla[ca (1919-1920); Cercul deRecrutare Vâlcea; Cercul de Recrutare „Matei Basarab”(1917-1920); Cercul de Recrutare Or`[tie (1919-1920); CasaCentral` a Armatei; Casa Dota]iei Oastei; Casa O[tirii;Curtea Militar` de Casare [i Justi]ie; Centrul de Instruc]ie alArmatei 1 (1917-1918); Centrul de Instruc]ie al Armatei a 2-a(1916-1918); Centrul de Instruc]ie al Geniului (1916-1920);Centrul de Instruc]ie al Infanteriei F`g`ra[ (1915-1920).

CCOOMMPPAANNIIII SSAANNIITTAARREECompania 1 Sanitar`; Compania a 2-a Sanitar`;

Compania a 3-a Sanitar` (1916-1920); Compania a 4-aSanitar`; Compania a 5-a Sanitar`; Compania a 6-a Sanitar`(1919-1920); Compania a 7-a Sanitar` (1919-1920);Comitetul Consultativ Sanitar al Armatei (1916, 1917, 1919);Comisia Militar` de Control [i Recep]ie din Paris (1917-1920); Comenduirea Garnizoanei Bucure[ti (1917-1920);

arhive

78 2 (40) 2008 document

Comenduirea Garnizoanei Constan]a (1919-1920);Comenduirea Garnizoanei Roman (1919-1920); Comisia deRecep]ie a Materialelor din Ungaria (1918-1920).

DDIIVVIIZZIIIIDivizia 1 Infanterie; Divizia a 2-a Infanterie; Divizia a 3-a

Infanterie; Divizia a 4-a Infanterie; Divizia a 4/24-a Infanterie;Divizia a 5-a Infanterie; Divizia a 6-a Infanterie; Divizia a 7-aInfanterie; Divizia a 8-a Infanterie; Divizia a 9-a Infanterie;Divizia a 10-a Infanterie; Divizia a 11-a Infanterie (1916-1920); Divizia a 12-a Infanterie (1916-1920); Divizia a 13-aInfanterie (1916-1920); Divizia a 14-a Infanterie (1916-1920);Divizia a 15-a Infanterie (1916-1920); Divizia a 16-aInfanterie (1916-1920); Divizia a 17-a Infanterie (1919-1920);Divizia a 18-a Infanterie (1916, 1919-1920); Divizia a 19-aInfanterie (1916, 1919-1920); Divizia a 20-a Infanterie (1919-1920); Divizia a 21-a Infanterie (1916, 1919-1920); Divizia a22-a Infanterie (1916); Divizia a 23-a Infanterie (1916);Divizia 1 Cavalerie (1916-1920); Divizia a 2-a Cavalerie;Divizia 1-a Vân`tori (1918-1920); Divizia a 2-a Vân`tori(1918-1920); Divizia de Dun`re; Divizia de Mare; Divizia 1Teritorial` (1917-1918); Divizia a 4-a Teritorial` (1916-1917);Divizionul 2 Tunuri Munte (1915-1916); Divizionul 1 TrenMunte; Divizionul 4 Tren Munte; Depozitul de Armament [iMuni]ii al Corpului 1 Armat` (1919-1920); Depozitul deArmament [i Muni]ii al Corpului 7 Armat` (1919-1920);Depozitul Central de Muni]ii Bucure[ti (1919-1920);Depozitul de Subzisten]e al Corpului 4 Armat` (1917-1920);Depozitul de Subzisten]e al Corpului 4 Armat` (1919-1920);Depozitul Central de Echipament (1915-1920); DepozitulRegional Sanitar al Corpului 1 Armat` (1915-1920);Depozitul Regional Sanitar al Corpului 3 Armat` (1916-1920); Depozitul Central Sanitar al Armatei; Flotila Aerosta]ie(1919-1920); Fabrica de Pulberi Dude[ti; Grupul 1 Avia]ie(1916-1920); Gruparea Ap`rare Antiaerian` nr. 3 (1916-1919); Grup Nave Gr`niceri (1919-1920).

GGAARRNNIIZZOOAANNEEGarnizoana Arad (1919-1920); Garnizoana Bârlad (1919-

1920); Garnizoana Bac`u (1916-1920); Garnizoana Boto[ani(1915-1920); Garnizoana Cluj (1919-1920); GarnizoanaCraiova (1919-1920); Garnizoana Hu[i (1919-1920);Garnizoana Ia[i (1917-1920); Garnizoana Lugoj (1919-1920); Garnizoana Moine[ti (1918); GarnizoanaOdorhei (1919-1920); Garnizoana Or`[tie (1919-1920);Garnizoana Pite[ti (1919-1920); Garnizoana RâmnicuVâlcea (1919-1920); Garnizoana Sibiu (1919-1920);Garnizoana Sighet (1919-1920); Garnizoana Târgovi[te(1919-1920); Garnizoana Timi[oara (1918-1920).

IINNSSPPEECCTTOORRAATTEE DDEE AARRMM~~ {{II AARRMMAATT~~Inspectoratul General al Artileriei; Inspectoratul General

Tehnic al Armatei (1919); Inspectoratul General alIntenden]ei (1917, 1919-1920); Inspectoratul General alMarinei (1918-1920); Inspectoratul General al Geniului(1916-1920); Inspectoratul General al Cavaleriei (1917-1920); Inspectoratul General de Armat` nr. 1 (1918-1920);Inspectoratul General de Armat` nr. 2 (1918-1920);Inspectoratul General de Armat` nr. 3 (1918-1920);Inspectoratul Clerului Militar (1917-1920); Institutul GeograficMilitar; Liceul Militar „D.A. Sturdza” – Craiova; Liceul Militar„Regele Ferdinand” (1919-1920); Liceul Militar „GeneralMacarovici” – Ia[i; Liceul Militar „Mihai Viteazul” – Gala]i(1919-1920); Liceul Militar „Nicolae Filipescu”; Ministerul

Industriei [i Comer]ului; Manutan]a Central` a Armatei;Pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri (1918).

RREEGGIIMMEENNTTEE DDEE IINNFFAANNTTEERRIIEERegimentul 1 „Dolj” Infanterie; Regimentul 2 Infanterie

„Vâlcea”; Regimentul 3 Infanterie „Olt”; Regimentul 4Infanterie „Arge[”; Regimentul 5 Infanterie „Vla[ca” (1914,1916-1920); Regimentul 6 Infanterie „Mihai Viteazul”;Regimentul 7 Infanterie „Prahova”; Regimentul 8 Infanterie„Buz`u”; Regimentul 9 Infanterie „Râmnicu S`rat” (1915-1920); Regimentul 10 Infanterie „Putna” (1915-1920);Regimentul 11 Infanterie „Siret” (1915-1920); Regimentul 12Infanterie „Cantemir”; Regimentul 13 Infanterie „{tefan celMare”; Regimentul 14 Infanterie „Roman”; Regimentul 15Infanterie „R`zboieni”; Regimentul 16 Infanterie „IosefPilsudski”; Regimentul 17 Infanterie „{tirbey Vod`”;Regimentul 18 Infanterie „Gorj”; Regimentul 19 Infanterie„Romana]i”; Regimentul 20 Infanterie „Teleorman” (1915-1920); Regimentul 21 Infanterie „Ilfov”; Regimentul 22Infanterie „Dâmbovi]a”; Regimentul 23 Infanterie „Ialomi]a”;Regimentul 24 Infanterie „Tecuci” (1914-1919); Regimentul25 Infanterie „Rahova”; Regimentul 26 Infanterie „Rovine”;Regimentul 27 Infanterie; Regimentul 28 Infanterie Fortifica]ii(1915-1920); Regimentul 29 Infanterie „Drago[”; Regimentul30 Infanterie „Muscel”; Regimentul 31 Infanterie Calafat;Regimentul 32 Infanterie „Mircea”; Regimentul 33 Infanterie„Tulcea”; Regimentul 34 Infanterie; Regimentul 35 Infanterie„Matei Basarab”; Regimentul 36 Infanterie „Vasile Lupu”;Regimentul 37 Infanterie „Alexandru cel Bun”; Regimentul 38Infanterie „Neagoe Basarab”; Regimentul 39 Infanterie „PetruRare[”; Regimentul 40 Infanterie „C`lug`reni”; Regimentul41 Infanterie (1914-1917, 1918-1920); Regimentul 41/71Infanterie (1917-1918, 1920); Regimentul 42 Infanterie(1914-1916, 1918-1920); Regimentul 42/66 Infanterie (1917,1920); Regimentul 43 Infanterie (1914-1916); Regimentul43/59 Infanterie (1917-1918, 1920); Regimentul 44 Infanterie(1914-1917); Regimentul 44/68 Infanterie (1917-1918,1920); Regimentul 45 Infanterie (1914-1917); Regimentul45/60 Infanterie (1917-1918, 1920); Regimentul 46 Infanterie(1917, 1918-1919); Regimentul 46/61 Infanterie (1917-1918,1920); Regimentul 47 Infanterie (1914-1916); Regimentul47/72 Infanterie (1917-1918, 1920); Regimentul 48 Infanterie(1914-1916); Regimentul 48/49 Infanterie (1917-1918,1920); Regimentul 49 Infanterie (1915-1920); Regimentul 50(1916, 1918-1919); Regimentul 50/64 Infanterie (1917,1920); Regimentul 53 Infanterie; Regimentul 53/65 Infanterie(1915-1920); Regimentul 54 Infanterie (1914-1916, 1918-1920); Regimentul 54/56 Infanterie (1917); Regimentul 55Infanterie (1914, 1916, 1917); Regimentul 55/67 Infanterie(1917, 1920); Regimentul 56 Infanterie; Regimentul 59Infanterie; Regimentul 61 Infanterie; Regimentul 63Infanterie; Regimentul 63/79 Infanterie; Regimentul 63/74Infanterie (1914-1920); Regimentul 64 Infanterie (1916-1918); Regimentul 65 Infanterie; Regimentul 68 Infanterie(1914, 1918-1920); Regimentul 44/68 Infanterie(1917);Regimentul 69 Infanterie; Regimentul 76 Infanterie;Regimentul 77 Infanterie (1916, 1918-1919); Regimentul69/77 Infanterie (1917, 1920); Regimentul 78 Infanterie(1918-1920); Regimentul 81 Infanterie (1916, 1918-1920);Regimentul 82 Infanterie (1916, 1919); Regimentul 83Infanterie (1916, 1919-1920); Regimentul 84 Infanterie(1916, 1920); Regimentul 85 Infanterie (1916, 1919-1920);Regimentul 86 Infanterie (1916, 1919-1920); Regimentul 87Infanterie „Cehoslovacia” (1920); Regimentul 88 Infanterie

arhive

79document 2008 2 (40)

(1919); Regimentul 90 Infanterie(1919-1920); Regimentul 91Infanterie „Regele Ferdinand I”(1919-1920); Regimentul 92Infanterie „Decebal” (1919-1920);Regimentul 93 Infanterie „Clo[ca”(1919-1920); Regimentul 94Infanterie (1919-1920); Regimentul95 Infanterie „Turnu Severin”(1919-1920); Regimentul 96 Infanterie(1919-1920); Regimentul 98Infanterie (97/98) (1919-1920);Regimentul 102 Infanterie (1919-1920); Regimentul 106 Infanterie(1919-1920); Regimentul 107Infanterie (1919-1920); Regimentul108 Infanterie (1919-1920);Regimentul 109 Infanterie (1919-1920); Regimentul 111 Infanterie(1919-1920); Regimentul 113Infanterie (1919-1920); Regimentul114 Infanterie (1919-1920).

RREEGGIIMMEENNTTEE DDEE VVÂÂNN~~TTOORRIIRegimentul 1 Vân`tori

„Principele Ferdinand” (1914, 1916,1918-1919); Regimentul 2 Vân`toriGard` „Regina Elisabeta”(Regimentul 1 Vân`tori Gard` nr. 2);Regimentul 3 Vân`tori (1916-1919); Regimentul 4 Vân`tori(1915-1920); Regimentul 5 Vân`tori; Regimentul 6 Vân`tori(1916-1920); Regimentul 7 Vân`tori „Ion Vod` cel Cumplit”;Regimentul 8 Vân`tori „Vod` Grigore Ghica”; Regimentul 9Vân`tori Gard` „Regele Alexandru al Iugoslaviei”(Regimentul 2 Vân`tori Gard` nr. 9) (1914, 1916-1920).

RREEGGIIMMEENNTTEE DDEE GGRR~~NNIICCEERRIIRegimentul 1 Gr`niceri; Regimentul 2 Gr`niceri (1915-

1920); Regimentul 3 Gr`niceri (1918-1920); Regimentul 4Gr`niceri (1919-1920).

RREEGGIIMMEENNTTEE DDEE AARRTTIILLEERRIIEERegimentul 1 Artilerie „Regele Carol I”; Regimentul 2

Artilerie (1916-1920); Regimentul 3 Artilerie „Fran]a” (1916-1920); Regimentul 4 Artilerie; Regimentul 5 Artilerie;Regimentul 6 Artilerie; Regimentul 7 Artilerie; Regimentul 8Artilerie; Regimentul 9 Artilerie; Regimentul 10 Artilerie;Regimentul 11 Artilerie; Regimentul 12 Artilerie; Regimentul13 Artilerie; Regimentul 14 Artilerie; Regimentul 15 Artilerie;Regimentul 16 Artilerie; Regimentul 17 Artilerie; Regimentul18 Artilerie; Regimentul 19 Artilerie (1914-1919); Regimentul20 Artilerie; Regimentul 21 Artilerie; Regimentul 22 Artilerie;Regimentul 23 Artilerie; Regimentul 24 Artilerie; Regimentul25 Artilerie (1916-1920); Regimentul 26 Artilerie; Regimentul27 Artilerie (1916-1920); Regimentul 28 Artilerie; Regimentul29 Artilerie (1917-1920); Regimentul 30 Artilerie (1916-1920);Regimentul 31 Artilerie (1919-1920); Regimentul 32 Artilerie(1918-1920); Regimentul 33 Artilerie (1919-1920);Regimentul 34 Artilerie (1919-1920); Regimentul 35 Artilerie(1919-1920); Regimentul 36 Artilerie (1919-1920);Regimentul 37 Artilerie (1919-1920); Regimentul 38 Artilerie(1919-1920); Regimentul 39 Artilerie (1919-1920);Regimentul 40 Artilerie (1919-1920); Regimentul 41 Artilerie(1919-1920); Regimentul 42 Artilerie (1919-1920).

RREEGGIIMMEENNTTEE DDEE AARRTTIILLEERRIIEEGGRREEAA

Regimentul 1 Artilerie Cetate(1914-1917); Regimentul 1 ArtilerieGrea (1915-1920); Regimentul 1Obuziere Munte (Regimentul 1Artilerie Grea Munte).

RREEGGIIMMEENNTTEE DDEE CC~~LL~~RRAA{{IIRegimentul 1 C`l`ra[i;

Regimentul 2 C`l`ra[i (1914, 1916,1919-1920); Regimentul 4 C`l`ra[i;Regimentul 5 C`l`ra[i; Regimentul6 C`l`ra[i; Regimentul 7 C`l`ra[i(1918-1920); Regimentul 8 C`l`ra[i;Regimentul 9 C`l`ra[i (1915-1920);Regimentul 10 C`l`ra[i; Regimentul11 C`l`ra[i (1919-1920);Regimentul 12 C`l`ra[i (1919-1920); Regimentul 13 C`l`ra[i(1919-1920).

RREEGGIIMMEENNTTEE DDEE RROO{{IIOORRIIRegimentul 1 Ro[iori (1914,

1916-1920); Regimentul 2 Ro[iori(1914, 1916-1920); Regimentul 3Ro[iori (1916-1920); Regimentul 4Ro[iori „Regina Maria”; Regimentul5 Ro[iori (1914, 1916-1920);

Regimentul 6 Ro[iori (1916-1917); Regimentul 7 Ro[iori(1916-1920); Regimentul 8 Ro[iori; Regimentul 9 Ro[iori(1916-1920); Regimentul 10 Ro[iori (1916-1920);Regimentul 11 Ro[iori (1916-1917, 1919-1920); Regimentul12 Ro[iori (1920); Regimentul 1 Cì Ferate;Regimentul 6 Jandarmi (1919-1920); Regimentul 8 Jandarmi(1918, 1920); Regimentul 9 Jandarmi (1920); Revista„România Militar`” (1920).

SSPPIITTAALLEESpitalul Militar Central „Regina Elisabeta”; Spitalul Militar

Arad (1919); Spitalul Militar Alba Iulia (Z.I.101) (1919-1920);Spitalul Militar Bârlad (1917-1920); Spitalul Militar Bistri]a(1919-1920); Spitalul Militar Bra[ov (1919-1920); SpitalulMilitar Boto[ani (Z.I.144); Spitalul Militar Buzù (1916-1920);Spitalul Militar Cernù]i (Z.I.129) (1919-1920); Spitalul MilitarCluj (1919-1920); Spitalul Militar Craiova (1915-1920);Spitalul Militar Ia[i (Z.I. 284); Spitalul Militar Oradea (1919-1920); Spitalul Militar Roman (Z.I. 445); Spitalul Militar Sibiu(1919-1920); Spitalul Militar Timi[oara (Z.I. 517) (1919-1920); Spitalul Militar Târgu Mure[ (1919-1920); SpitalulMilitar Târgovi[te (1915-1920); Spitalul Militar de Ochi Tei[ –Târgovi[te (1916-1920); Spitalul Militar Turnu Severin (1916-1920); Sanatoriul Militar Bìle Herculane (1919-1920);Sanatoriul Militar „Elena Eraclide” (1919-1920).

{{CCOOLLII MMIILLIITTAARREE{coala Superioar` de R`zboi (1918-1920); {coala de

Ofi]eri Cavalerie Sibiu.

arhive

80 2 (40) 2008 document

n galeria marilor comandan]i români, generalul de corp dearmat` Hugo Schwab se distinge atât prin tr`s`turilemorale irepro[abile, cât [i datorit` destinului sù. Sas din

Transilvania, s-a n`scut la Reghin, la 27 iulie 1887. Dup`studii elementare la Târgu-Mure[ a urmat cursurile [coliimilitare de la Sibiu (1901-1905). În august 1905 a fostrepartizat stegar la Regimentul 5 infanterie austro-ungar, încadrul c`ruia a fost avansat succesiv la gradul desublocotenent (mai 1908), locotenent (mai 1913), c`pitan(septembrie 1915)

1. Mobilizat în armata austro-ungar` la 31

iulie 1914 (pân` la 1 noiembrie 1918), Hugo Schwab nota, într-un memoriu datat 5 decembrie 1919, c` la declan[arear`zboiului luptase în Fran]a [i în Gali]ia, în calitate decomandant de pluton, în perioada cuprins` între 25 noiembrie1914-27 octombrie 1918 fiind prizonier de r`zboi în Rusia

2.

A[a cum s-a întâmplat [i cu al]i subofi]eri [i ofi]eritransilv`neni

3, a fost integrat în cadrele active ale armatei

române, la 28 martie 1919, în cadrul Regimentului 82infanterie, p`strându-[i gradul cuvechime de la 1 august 1917, fiindimediat avansat la gradul de maior.A luat parte la campania dinUngaria, în 1919, în calitate decomandant de companie [i apoi debatalion în Regimentul 98infanterie. În 1923 a primit gradul delocotenent-colonel, iar [ase ani maitârziu a devenit colonel. În 1938 aavansat general de brigad`, în 1942general de divizie [i în 1944 generalde corp de armat`.

A comandat Regimentul 40Infanterie (1930-1937), Brigada 9Infanterie (1937-1939), Divizia 9Infanterie (1939-1941). În diminea]adeclan[`rii rebeliunii legionare dinianuarie 1941, comandantulCorpului 2 Armat`, generalulNicolae Macici, l-a numit prefecttemporar al jude]ului Constan]a. La16 ianuarie 1942 a fost numitcomandant al Corpului 4 Teritorial,iar la 20 martie acela[i an a primitcomanda Corpului 3 Armat`. Dinoctombrie 1943 [i pân` în mai 1944 a fost comandantulCorpului de Munte, cu misiunea de a ap`ra sectorul sudic allitoralului Crimeei. În aceast` calitate, a asigurat opera]ia deevacuare a for]elor germano-române din Crimeea, cu oenergie [i st`ruin]` apreciat` de superiori [i alia]i.

A primit de-a lungul carierei numeroase distinc]ii. Înperioada cât a activat în armata austro-ungar` a fost decoratcu ordinul Signum Laudis cls. I [i II cu spade, Crucea Regele

Carol [i Crucea de Fier german` cls. II. Armata român` l-arecompensat, la rândul ei, cu numeroase ordine [i medalii:Coroana României (1922), Crucea Comemorativ` aR`zboiului 1916-1918 (1928), Medalia Victoria a MareluiR`zboi, Ordinul „Steaua României” în grad de cavaler,Coroana României în grad de comandor (1940).Caracteriz`rile întocmite de superiorii sì în cursul carierei aufost, f`r` excep]ie, irepro[abile. În 1919 comandantul Brig`zii49 Infanterie nota în aprecierile anuale: „Ofi]er distins [icon[tiincios, ordonat, capabil, disciplinat [i de mult` încredere,bun camarad, cump`tat, trìe[te din sold` [i nu face datorii. Adat dovad` de mult` perseveren]` pentru a înv`]a limbaromân`, cùtând s`-[i îmbog`]easc` bagajul intelectual. I sepoate încredin]a orice serviciu de încredere. De na]ionalitatesas, de religie protestant, bun vorbitor de limb` maghiar` pelâng` limba sa natal`, germana

4.” În octombrie 1931,

comandantul Diviziei 9 Infanterie preciza: „Educa]iuneamilitar` format` într-o veche [coal` militar` de reputa]ie

mondial` a l`sat s` încol]easc` în ofi]erînsu[iri, care azi pun în valoare calit`]ilesale de bun osta[; încrez`tor înac]iunile sale, m`surat [i ponderat înorice discu]iuni [i vorbe ce ar puteaparaliza energia subordona]ilor sì”

5. În

octombrie 1937, generalul NicolaeMacici scria în foaia calificativ` a luiHugo Schwab: „Am avut destuleocaziuni s`-i recunosc calit`]ile sale decapacitate, de con[tiinciozitate [i dedevotament pentru carier`. ColonelulSchwab face parte din categoriaofi]erilor distin[i

6.”

La 15 august 1944, preconizându-se declan[area ofensivei sovietice de laIa[i-Chi[inù, generalul de corp dearmat` (proasp`t avansat) HugoSchwab a fost numit la comandaCorpului 7 Armat`, aflat de la începutullunii mai 1944 pe frontul din nordulMoldovei, în zona Târgu Neam]. În zoriizilei de 20 august 1944, dup` o masiv`preg`tire de artilerie [i avia]ie, trupeleFrontului 2 Ucrainean au declan[atofensiva în zona Ia[i - Chi[inù, au rupt

ap`rarea for]elor române [i germane [i, pân` în dup`-amiazazilei de 23 august, au realizat dou` mari bre[e, adânci deaproximativ 100 km., avang`rzile blindate ajungând pânàproape de Roman [i Bârlad. Printr-o directiv` operativ`,emis` în seara zilei de 23 august 1944, Marele Stat Majorromân a ordonat armatelor de pe front s` înceteze lupta al`turide trupele germane, s` se al`ture Na]iunilor Unite [i s` seretrag` spre sud. La Corpul 7 Armat`, ordinul a fost

portret

81document 2008 2 (40)

Generalul Hugo Schwab,simbol al demnit`]ii militare

Manuel ST~NESCUServiciul Istoric al Armatei

|

Generalul Hugo Schwab

recep]ionat telefonic c`tre ora 0,20 în noaptea de 23 spre 24august 1944. Se prevedea încetarea ostilit`]ilor împotrivatrupelor sovietice, care, chiar dup` 23 august au încercuit,dezarmat [i trimis în lag`rele de prizonieri divizii [i regimenteîntregi, zeci de mii de militari români, situa]ie dramatic` decare nu au fost scutite nici trupele Corpului 7 Armat`. Unit`]idin cadrul corpului au fost dezarmate pe traseul Târgu-Neam]-Raznov-Tazlù, ofi]erii [i trupa fiind îndruma]i spre diferitelag`re de prizonieri. Aceast` m`sur` arbitrar` „a produs înrândurile ofi]erilor [i trupei cea mai cumplit` consternare [idurere”, dup` cum consemneaz` un document militarcontemporan

7.

Un am`nunt important pentru în]elegerea ra]iunilor realecare au stat la baza deciziei tragice a generalului HugoSchwab este relevat într-un amplu raport întocmit de fostul [efde stat major al Corpului 7 Armat`, colonelul At. Li[cu, în carese ar`ta c` „dup` ce s-a terminat darea ordinelor (telegrafice[i scrise) pentru deplasarea în noua zon` [i dup` ce îndiminea]a de 24 august am verificat executarea, la cartierulcorpului de armat` [i al serviciilor de la e[alonul I, defunctulgeneral Schwab – fostul comandant al Corpului 7 Armat` – afost chemat la aparatul hughes, din Piatra Neam], de un ofi]erde stat major de la Corpul 5 Armat`, trimis de domnul generalNiculescu Constantin. Din partea domnului general Niculescus-au pus trei întreb`ri, între care a fost [i aceea: «dac`generalul Schwab în]elege s` execute întocmai dispozi]iunilenoului guvern român». La aceasta generalul Schwab ar`spuns c` în]elege s` execute întocmai ordinele [idispozi]iunile comandamentului [i guvernului român”. Lasfâr[itul acestui pasaj, autorul face urm`toarea precizare însubsol: „Am ar`tat acest detaliu, pentru a nu plana nici ob`nuial` asupra memoriei generalului Schwab, care a în]eless` fie în serviciul armatei române pân` în ultimul moment alvie]ii sale

8”.

Cea mai detaliat` m`rturie despre ultimele clipe alegeneralului Hugo Schwab apar]ine generalului Gheorghe M.Cosma, comandantul artileriei Corpului 7 Armat`, într-unraport înaintat la 28 septembrie 1944 c`tre Marele Stat MajorRomân. „În diminea]a zilei de 24 august 1944 – scrie generalulCosma – generalul Schwab Hugo, comandantul Corpului 7Armat`, dup` ce d`duse în cursul nop]ii ordinele operative cedecurgeau din ordinele Armatei a 4-a, pentru executareaConven]iei de armisti]iu dintre România [i Rusia Sovietic`, avrut s` vad`, personal, modul cum s-au încolonat unit`]ilecomandamentelor 103 [i 104 munte. În acest scop, a ordonatca subsemnatul, împreun` cu colonelul Li[cu […] [i c`pitanulTheodoru[…] s`-l înso]im, urmând ca, dup` ce vedemcoloanele, s` ne deplas`m spre înapoi, la Piatra Neam], undese fixase noul punct de comand` al Corpului 7 Armat` pentru

ziua de 24 august 1944[…]În satul Humule[ti se g`sea Batalionul 113 Vân`tori de

Munte, adunat în repaus [i f`r` o misiune clar`, fapt care adeterminat pe generalul Hugo Schwab s`-i ordone s` pleceimediat spre sud, pentru a nu încurca coloanaComandamentului 103 Munte, care avea s` se scurg` pe[oseaua Humule[ti-B`lt`]e[ti. Comandantul Batalionului 113Vân`tori de Munte a raportat c` în ariergard`, la nord de T#rguNeam], se g`se[te Batalionul 114 Vân`tori de Munte.

„Cu to]ii aveam convingerea c` deplasarea noastr` esteasigurat` prin prezen]a la nord de Târgu-Neam] a Batalionului114, l`sat ariergard`. Realitatea era îns` alta.

Pe drumul de la Vân`tori Neam] la Humule[ti ne-ampomenit deodat` cu focuri destul de dese de automate, trasede solda]i ru[i care înaintau în forma]ie de lupt` dinspre pârâulOzana spre [oseaua Vân`tori Neam] – Humule[ti. Am m`ritviteza ma[inii, dar [i în satul Humule[ti strada era dejaocupat` de ru[i care tr`geau în ma[in`. Subsemnatul amdeschis geamul [i, din mers, am strigat tare c` este armisti]iu[i c` noi suntem ofi]eri români. Unii solda]i ru[i nu au mai tras,dar al]ii – cei mai mul]i – nu au ]inut seama de vorbele mele [iau continuat s` trag` în ma[in`, precum în alte dou` ma[inicare ne urmau (dou` Horchuri). De înapoiat din drum nu eraposibil, a[a c`, m`rind [i mai mult viteza, am ajuns laîncruci[area de drumuri din Humule[ti, de lâng` biseric`(Târgu - Neam] B`lt`]e[ti - Vân`torii Neam] - Humule[ti),punct care era ocupat de cca 20-30 solda]i ru[i, arma]i cupistoale mitralier` [i care ne-au primit cu focuri intense,înconjurând ma[ina [i silindu-ne s` ne oprim.

Într-o clip`, generalul Schwab, care probabil înc` de maiînainte î[i scosese revolverul din toc [i-l ]inea în mâna dreapt`f`r` s`-l observ eu, [i-a tras un glonte în tâmpla dreapt`,r`mânând mort pe loc.

În aceea[i clip`, solda]ii ru[i (to]i mongoli) au s`rit pema[in`, au deschis u[ile, iar noi cei trei ofi]eri, am coborât josdin ma[in`. În momentul când am fost prins, mi s-a luatrevolverul, centura [i binoclul. La fel s-a procedat [i cu ceilal]idoi ofi]eri. Noi eram trei iar solda]ii mongoli erau numai în jurulnostru 10-12.

9”

Hugo Schwab î[i doarme somnul de veci în cimitirulm`n`stirii Agapia. Gestul sù, al unui militar aflat pe câmpul delupt`, nu trebuie interpretat ca o renun]are, o fug` der`spundere, ci dimpotriv`. Când onoarea e mai presus decâtpropria via]`, când alegi o ie[ire demn` în locul unui umilitorprizonierat, demonstrezi c` ai crezut cu adev`rat în principiiledup` care ]i-ai croit întreaga existen]`. Despre eroi s` nu teîntrebi niciodat` cum au trìt, ci cum au murit… De aceea, dinacest col] de pagin`, m` înclin, umil, în memoria unui martir almeleagurilor române[ti: generalul Hugo Schwab.

portret

82 2 (40) 2008 document

NOTE

1. Centrul de Studii [i P`strare a Arhivelor Militare Istorice (în continuare C.S.P.A.M.I.), fond Memorii B`trâni, lit. S, dos. 34, fila 1;2. Idem, fila 4;3. Cazul viitorului general de corp de armat` Iosif Iacobici, ajuns în 1941 Ministrul Ap`r`rii Na]ionale;4. C.S.P.A.M.I., fond Memorii B`trâni, lit. S, dos. nr. 225 f. 316 A5. Idem, fila 296. Idem, fila 407. Militare Române, fond Armata 4, dos. nr. 225, ff. 316A-316B8. A.M.R., fond Microfilme, rola II 2.344, cd. 85-879. Marian {tefan, Alesandru Du]u, Generalul din cimitirul m`n`stirii Agapia, în Magazin istoric nr. 8(305)/1992, pag. 11-12

u v`d nebunul care ar cuteza s` se împotriveascàcelora care au scris cu sângele lor istoria ]`rii, scriaCharles Maurras, marele geniu francez, în lucrarea sa

„Drepturile lupt`torilor”, ap`rut` dup` primul r`zboi mondial,în care ar`ta pentru prima dat` lumii civilizate, c` cei ce auf`cut r`zboiul, au dreptul de întâietate în statele lor, fa]` de ceice nu au luptat, a[a cum de altfel l-au avut [i pe front.

Prin termeni deosebit de c`lduro[i [i emo]ionali el aexaltat faptele supraomene[ti a celor ce au dus r`zboiul,pentru ca apoi s` sufere de cele mai multe ori de cumplitelipsuri.

Tot el, arat` în aceasta lucrare, ca r`splata lupt`torilor nutrebuie s` fie numai moral`, dar [i material`. Orice m`sur`spre binele fo[tilor lupt`tori, este om`sur` de consolidare a statuluiînsu[i.

Nici un om politic nu se va opunecererilor fo[tilor lupt`tori, atunci cândse va ar`ta c` în fond nu se cer decâtm`suri care s` duc` la înt`rirea [iprosperitatea ]`rii. Dar pentruaceasta, este necesar s` se aduc` lacuno[tin]a societ`]ii, ceea ce au fost[i ceea ce doresc, pretind, [i merit`cei ce au f`cut r`zboiul.

Amintirile unei vie]i trìte subdrapel în timp de pace, prin [coli,unit`]i, în caz`rmi [i câmpuri deinstruc]ie, pe ar[i]`, ger, ploi [iviscole, în concentr`ri [i manevre,iar în timp de r`zboi sub groz`viar`spunderii, a îns`rcin`rilor , subzguduirile suflete[ti ale înfrângerilor[i ale izbânzilor, constituie poatesingur avu]ie, dup` o lung` via]`trìt` în spiritul asprelor legi [iregulamente militare, pe care unmilitar de carier`, cinstit, a duce în tolba ca acum, cândnum`rul anilor îl sile[te s` p`r`seasc` rândurile o[tirii, acolounde a dat tot ce era mai bun în el.

Poate aceste amintiri sunt singurele care îi maiînfrumuse]eaz` [i-i însenineaz` ultimii ani ai vie]ii , când,acum, cu ultimele puteri care i-au mai r`mas, p`trunde înrândul celor b`trâni, adic` a veteranilor armatei.

Despre veterani se poate spune c` ei sunt ni[te f`cliinestinse care lumineaz` înc`, calea noilor genera]ii, c` suntni[te vechi stindarde, care, sub cutele lor acoper` într-oatmosfer` sacr`, trofeele unei na]iuni. Despre ei, dorescs`-mi exprim câteva p`reri [i puncte de vedere.

Cuvântul veteran [i o dat` cu el veteranii, apar în istorie cumult timp înaintea erei noastre. Originea veteranilor urc` înistorie începând cu Servius Tullius, al Vl-lea rege al Romei,care a trìt între anii 578 -535 î.e.n. Tradi]ia îi atribuie

efectuarea celor mai importante reforme, politice, militare [iadministrative ale Romei.

Fiind un str`lucit organizator , el a fost acela care a împ`r]itpoporul roman în doua mari centurii , „Centurii de tineri”(Centuria Juniorum) [i „Centurii de b`trâni” (sau vârstnici)(Centuria Seniorum) , adic` de veterani.

Din punct de vedere lingvistic, cuvântul veteran este deorigine latin`, provine de la latinescul „veteranus”, care larândul lui provine din cuvântul „vetus” (b`trân), atribuitsolda]ilor demobiliza]i (în Roma antic`), solda]i din toatecategoriile de trupe, elibera]i din armat` prin HONESTAMISSIO, un fel de diplom` de onoare acordat` dup`terminarea serviciului militar.

Cuvântul veteran a fost introdusîn limba latin` c`tre sfâr[itulrepublicii, în scopul de a-i deosebi pesolda]ii, care dup` un serviciu de 25de ani [i chiar mai mul]i presta]i înarmata roman`, devin veterani, fa]`de solda]ii tineri care, prin opozi]ie cuveteranii, erau numi]i „novi]i”.

Pentru a-i determina pe solda]i s`slujeasc` un timp mai îndelungat înrândul o[tirii [i ca s` devin` veterani,împ`ratul Constantin cel Mare(306 - 337 e.n.), a a[ezat pl`ci deonoare din marmur`, la intrarea înunit`]ile militare pe care erau gravateprivilegiile ce erau acordateveteranilor printre care figurau: scutiride orice tribut, împropriet`riri, scutiride orice contribu]ie privind lucr`rilepublice. Aceste privilegii le aveau [ipe timpul când executau o pedeaps`privat` de libertate. Lor nu li se puteaaplica o pedeaps` disciplinar`, cumar fi b`taia.

Fiii veteranilor se bucurau de asemenea de aceste scutiri,iar dac` nu erau în stare s` suporte oboseala [i rigoriler`zboiului, li se încredin]au sarcini mai u[oare în interiorulcet`]ii, împ`ratul examina personal pe copiii veteranilor,evaluându-le aptitudinile.

Recompensa cea mai mare dat` veteranilor la romani, înprincipiu se rezuma la darea de p`mânt [i pensii. Pentruasigurarea veteranilor a fost creat` o visterie aparte, care lepl`tea aceste pensii (Aerarium militare).

Cu timpul, cuvântul veteran se extinde [i la alte popoare.La greci, îl g`sim sub cuvântul „etos” (vârst`) ; la germani„vert” , care înseamn` veteran.

Sigur, despre istoria acestui cuvânt [i semnifica]ia lui sepoate spune mult mai mult, dar eu mi-am propus doar osumara prezentare, care s`-mi stea ca m`rturie la ceea ceurmeaz` s` v` spun.

studii/documente

83document 2008 2 (40)

Studii, reflec]ii [i puncte de vedereprivitoare la istoria veteranilor de r`zboi

din Rom#niaGeneral-maior (r) Ioan P. Suciu

N

Trupe de cavalerie ale Armatei Rom#nieAlbumul „Pictura rom#neasc` de r`zboi”

La noi, cuvântul veteran a r`mas de pe timpul ocupa]ieiromane. Ion Nistor, vorbind despre originea poporului român,arat`: „La împopularea noilor ]inuturi, contribuir` foarte multosta[ii romani, care, dup` îndeplinirea serviciului militartreceau în rândul veteranilor, spre a fi r`spl`ti]i pentru serviciullor militar, prin împropriet`riri cu loturi întinse de p`mânt.Veteranii ace[tia se c`s`toreau cu femeile dace [i contribuiauastfel la apropierea, asimilarea [i contopirea cuceri]ilor cucuceritorii” . Tot el mai arat`: „Dintre toate popoarele neolatine,numai noi purt`m cu mândrie numele romanilor. Pân` [icuvântul veteran tr`ie[te în limba noastr` în form` de b`trân.Veteranii legiunilor romane au fost deci b`trânii sau str`mo[iino[tri”.

Oficial, la noi, cuvântul veteran apare o data cu înfiin]areaarmatei permanente (1830) [i este consfin]it în primaconstitu]ie scris` [i votat`, cunoscut` sub denumirea deRegulamentul Organic. Acolo, întâlnim acest cuvânt formulatastfel: art. 299 „... dac` jandarmii vor fi unii care doresc s`continue serviciul de 3 ori a 6 ani, atunci acela ca [i propria lorfamilie, dac` sunt c`s`tori]i sau se vor c`s`tori dup`retragerea din serviciu, vor fi toat` via]a excepta]i de oriceimpozit ... pe deasupra, ei au dreptul de a purta uniform` încalitate de veteran, dar f`r` arm` [i cartu[ier`.”

{i la noi, în trecut s-a p`strat tradi]ia recompens`rii cup`mânt a unor cadre care au servit mul]i ani în armat`, adic`veteranilor.

Într-o publica]ie din 1924: „... cei 115 reangaja]i din armat`[i jandarmerie, care [i-au regulat drepturile la pensie la01.04.1922, s-au împropriet`rit cu 7 ha de teren de cultur` [i2500 m.p. loc pentru cas`..., aceasta ca o recompens` amuncii desf`[urat` de ace[tia în serviciul armatei.”

Cu timpul în istoria armatei noastre, cuvântul veteran nu amai fost folosit, ast`zi el este înlocuit cu acela de „retragere”,acest cuvânt îns` exprima cu totul altceva [i se folose[te înalte împrejur`ri.

În enciclopedia Minerva din 1930 se spune pozi]ia unuiofi]er retras din serviciul activ, primind o pensie..., deci serefer` la ofi]erii în rezerv`, care este cu totul altceva.

Este incontestabil c` la aceast` dat`, armata român` aredou` categorii de veterani [i nimeni nu m` poate convinge c`nu am dreptate:

a) veteranii de r`zboi, osta[ii care dup` terminarear`zboiului, fie c` au r`mas sau nu în armat`, au îmb`trânit înmeseria armelor, iar prin faptul c` au participat la unul sau maimulte r`zboaie, au calitatea de veteran de r`zboi;

b) veterani (b`trâni) cadre care dup` un mare num`r deani servi]i în armat`, trec prin categoriile cadre în rezerv`,dup` care sunt sco[i din eviden]a armatei, intrând în rândulcadrelor în „retragere” adic` a cadrelor care au îmb`trânit înmeseria armelor [i care ar trebui s` se numeasc` veterani [is` aib` un statut aparte, diferit de cel al cadrelor din rezervaarmatei.

Eu am s` m` rezum în continuare, la veterani de r`zboi, lalegile lor, modul de organizare, precum [i lupta dus` de c`treace[tia pentru a determina autorit`]ile s` respecte [i s` aplicelegile votate în favoarea lor.

Cuvântul veteran a revenit la noi dup` r`zboiul din 1877-1878. Ce s-a întâmplat dup` acest r`zboi ? Apare o nou`categorie de osta[i, care au fost denumi]i „fo[ti lupt`tori”.

Dup` terminarea r`zboiului, acestor fo[ti lupt`tori li s-auacordat diferite privilegii, printre care împropriet`riri cu terenuriagricole, loturi de case, scutiri, etc. Pentru a intra cât mairepede în drepturile acordate lor, ei s-au unit în diferiteasocia]ii organizate fie pe arme, fie pe jude]e sau chiar pe ]ar`,unele dintre acestea numindu-se chiar Asocia]ii de veterani der`zboi , de[i acest cuvânt nu avea o valoare juridic`, el nefiindoficializat la noi.

Oficializarea cuvântului veteran dat fo[tilor lupt`tori s-af`cut mult mai târziu.

În preambulul la Legea din 29 aprilie 1902, prin careRegele Carol I, semneaz` prima lege a veteranilor de r`zboi,se men]ioneaz`: „... potrivit Conven]iei statelor europene dela Geneva din anul 1870 [i a conferin]ei ]inute, s-a hot`rât pelâng` proteguirile discutate la acea conferin]`, care momentannu ne intereseaz`, s-a discutat si aprobat ca osta[ii chema]ide patrie [i rege, adic` mobiliza]i prin decret regal, dup` unp`trar de veac, adic` dup` o r`bdare de 25 de ani, devinveterani. Deci participan]ii la un r`zboi devin veterani der`zboi dup` 25 de ani de la decretarea mobiliz`rii.”

În aceast` lege se decide :„Art. 1 - Osta[ii care au luat parte la campania din anul

1877 adic` cei care au fost mobiliza]i pe ziua de 29 aprilie1877, împlinind 25 de ani la 29aprilie 1902, se numesc veterani.

Art. 2 - Pentru ca fiecare osta[veteran s` i se asigure lini[tea [iocupa]iunea pentru restul vie]ii, li seva pune la dispozi]ie cele necesareîn acest scop, ca stimulent pentrugenera]iile viitoare.

Semnat Regele Carol I”(Arhiva M. Ap .N. fond 333,

dosar 2026, fila 5 )A fost prima lege care a

oficializat apari]ia veteranilor der`zboi în România, iar prin art. 2 searat` obligativitatea statului fa]` deace[ti eroi ai neamului, adic`asigurarea lini[tii [i ocupa]iei pentrutot restul vie]ii , punându-li-se ladispozi]ie cele necesare în acestscop, lucru ce nu s-a realizat niciatunci [i nici acum.

Oficializînd calitatea de veterande r`zboi în România, o delega]iea veteranilor este primit` la rege.

Dup` efectuarea protocolului

studii/documente

84 2 (40) 2008 document

Atac asupra unui tancAlbumul „Pictura rom#neasc` de r`zboi”

necesar, Carol I pune veteranilorurm`toarea întrebare: ce vorveteranii ? „... Majestate, i-ar`spuns un b`trân veteran. Noi nucerem r`splata pentru faptelenoastre, fiindc` astfel de fapte nupot fi r`spl`tite cu avu]ia unei ]âriîntregi; dar acum, în lupta cuexisten]a mult mai crâncen` ca înlupta pe câmpul de r`zboi, mul]iveterani au c`zut.

Pân` acum am biruit cu puterea[i voin]a tinere]ii, toate nevoile [igreut`]ile, dar acum avem nevoiede mila [i de înalta voastr` ocrotirepentru cei b`trâni care ses`vâr[esc f`r` a se plânge, în ceamai neagr` [i însp`imânt`toaretic`lo[ie.

Da]i-ne Majestate, câte obuc`]ic` din p`mântul ]`rii pe carenoi l-am ap`rat, continua]i tradi]iab`trânilor voievozi care împ`r]eaup`mântul ]arii osta[ilor celor maiviteji. A[a ni s-a f`g`duit când ampornit în r`zboi. Nu cerem gratis,dar s`-l pl`tim în rate precum lepl`tesc însur`]eii [i alte categorii de împropriet`ri]i.

Precum vede]i Majestate, nu cerem nici r`splat` [i nicipoman`.” (Gazeta Veteranilor anul 1, nr. 1 din 07.01.1916).

A doua lege a veteranilor de r`zboi a ap`rut abia la 5 iunie1945 , adic` dup` 43 de ani [i dup` participarea osta[ilorromâni la câteva r`zboaie. Este vorba de Legea nr. 440 din 5iunie 1945.

Înainte de publicarea acestei legi se prezint` regelui oexpunere de motive în care se arat`: „Sire, prin Înalt Decretdin 29 aprilie 1902, dat de Regele Carol I, lupt`torilor careau luat parte la r`zboiul de independen]` de la 1877-1878 [icare au împlinirea la acea dat` 25 de ani de la decretareamobiliz`rii au fost declara]i veterani de r`zboi, asigurându-li-seo existen]` mai bun` prin diferite înlesniri ce li s-au acordat.

De atunci [i pân` ast`zi, pentru lupt`torii din r`zboaieledin 1913, 1916-1919, afla]i în aceea[i situa]ie, nu li s-auacordat aceste drepturi, de[i condi]iile cerute la 1877, au fostîndeplinite cu prisosin]`.

Dat fiindc` [i str`mo[ii decernau titluri de veteran fo[tilorlupt`tori, existând chiar organiza]ii speciale a[a-numite„vexilarii” [i „evoca]ie”, dat fiindc` trebuie cinsti]i la fellupt`torii r`zboaielor 1913 [i 1916-1919, propunem Maiest`]iiVoastre al`turatul proiect de decret lege.

DECRET LEGEPentru acordarea titlului de veteranart. 1 - Sunt socoti]i veterani, fo[tii lupt`tori din r`zboaiele

României 1913, 1916-1919, care îndeplinesc urm`toarelecondi]ii:

a) - au vârsta de 60 de ani (ulterior acest paragraf a fostanulat);

b) - au luat parte la r`zboaiele României ca mobiliza]i înarmata de opera]ii sau au fost r`ni]i datorit` mijloacelor delupt`, ca mobiliza]i în serviciul armatei din zona interioar`;

c) - nu sunt în activitate de serviciu ;d) - nu au fost condamna]i pentru una din infrac]iunile

prev`zute la articolele (se enun]` 29 de articole din CodulJusti]iei Militare)

art. 2 - Titlul de veteran se acord` de Ministerul de R`zboi.

art. 3 - Veteranii de r`zboi au dreptul de a purta insignaspecial` care se va stabili prin decizie de Ministerul de R`zboi.

art. 4 - Pensiile de orice fel ale veteranilor, sunt scutite deimpozite de orice natur`,

Veteranii beneficiaz`, de 6 c`l`torii gratuite pe C.F.R. [iN.F.R. (Naviga]ia Fluvial` Român`) continuând a se bucura detoate drepturile acordate fo[tilor lupt`tori (este vorba dedrepturile acordate imediat dup` terminarea r`zboiului, caîmpropriet`riri, scutiri de taxe, de diferite munci pentru ei [ifamiliile lor).

Dat în Bucure[ti la 04.06.1945M i h a iMinistru de R`zboi M. Finan]e M. Comunica]iilor

lucr. Publ. V. R`[canu Mircea Duma Ghe. Gheorghiu

Dej” (Arhiva M.Ap.N., fond 332, dos. 137, fila 217 )

Nu au mai fost respectate prevederile Conven]iei de laGeneva din l870, adic` respectarea acelui stagiu, de 25 deani.

În anul 1963, apare H.C.M. nr. 875 din 23 oct., prin care seconstituie Comitetul Na]ional al Veteranilor din R`zboiulAntihitlerist (încep sa apar` discrimin`rile, cei care au luptatîmpotriva U.R.S.S. nefiind lua]i în calcul). În acest H.C.M. seprevede:

„art. 1 - |n scopul sublinierii aportului adus de România înlupt` împotriva fascismului [i reprezent`rii R.P.R. în rela]iile cuorganiza]iile veteranilor din r`zboiul antihitlerist, se constituieComitetul Na]ional al Veteranilor din r`zboiul antihitlerist.

art. 2 - Acest comitet va lucra, se va organiza [i func]ionadup` un regulament.

art. 3 - Se instituie insigna „Veteranilor din r`zboiulantifascist”.

art. 4 - Fondurile necesare se vor aloca de stat.23 octombrie 1963 , I. Ghe. Maurer”

În regulamentul pentru punerea în aplicare a acestuiH.C.M., se men]iona la art. 2: „Sunt considera]i veterani dinr`zboiul antifascist, generalii, amiralii, ofi]erii, subofi]erii,

studii/documente

85document 2008 2 (40)

Lupta printre ruineAlbumul „Pictura rom#neasc` de r`zboi”

grada]ii [i solda]ii, din cadrele active [i de rezerv` ale for]elorarmate, precum [i cei sco[i din eviden]a rezervei, ca urmare avârstei [i st`rii de s`n`tate, care au participat la r`zboiulantifascist;

- lupt`torii din cadrul forma]iunilor patriotice care auparticipat la insurec]ia armat` din 1944;

- cet`]enii români care au participat în mod izolat sauorganizat la lichidarea unor rezisten]e inamice, la dezarmareaunor militari ai inamicului, la ap`rarea cu arma în mâna a unorobiective industriale;

- cet`]enii români care au participat la luptele împotrivafascismului, ca partizani sau voluntari în diferite forma]iuni delupt` pe teritoriul României sau al altor ]`ri.”

Prin H.C.M. nr. 581 din 11 mai 1970, se modific` art. 4 dinH.C.M. nr. 875, referitor la finan]area din buget a ComitetuluiOrganizatoric al Veteranilor din R`zboiul Antifascist,stabilindu-se pentru cheltuielile anuale suma de 100.000 lei.

În anul 1980, apare H.C.M. nr. 573 din 11 februarie careprevede unificarea Comitetului Organizatoric al Veteranilor dinR`zboiul Antifascist, cu Comitetul Fo[tilor Lupt`tori Antifasci[ti(în 1959 s-a înfiin]at Comitetul Fo[tilor Lupt`tori Antifasci[ti).Sediul acestora s-a stabilit pe str. Cob`lcescu nr. 28.

Acestea au fostprincipalele legi privitorla veteranii de r`zboi,ap`rute pân` îndecembrie 1989.

În ceea ce prive[telegile [i reglement`rilestatutului veteranilorde r`zboi, a celor careau luptat [i pe frontulde est, ap`rute dup`1990, acestea au fost:Legea nr. 49 din29.07.1991, „Privindacordarea deindemniza]ii [i sporuriinvalizilor, veteranilor[i v`duvelor der`zboi” [i Legea nr. 44din 07.07.1994„Privind veteranii der`zboi precum [i uneledrepturi ale invalizilor[i v`duvelor der`zboi”, ele sunt legi [ireglement`ri, care dinp`cate au venit multmai târziu, dar suntmult mai complete, ele acordând veteranilor de r`zboi, multmai multe drepturi decât legile care au reglementat drepturilelupt`torilor din r`zboaiele anterioare duse de armata român`.

Câteva men]iuni la modul de organizare a veteranilor der`zboi din trecut, remarcând c` ei au fost mai bine organiza]idecât noi ast`zi. Ei aveau sedii ale lor, banc` proprie, drapelede lupt`, ziare proprii [i chiar biseric`.

Câteva cuvinte despre cl`direa veteranilor de r`zboinumit` de ei Palatul Uniunii Na]ionale a Fo[tilor Lupt`torisituat în Bucure[ti, str. C. A. Rosetti nr. 40.

Fondata la 05.09.1921, imediat dup` decretareademobiliz`rii armatei „Uniunea Na]ional` a Fo[tilor Lupt`tori”,cu sediul în Bucure[ti, str. Scaune nr. 50, având deviza „Uni]ica pe front”, condus` de un str`lucit pre[edinte avocat Virgil{tefan Serdaru, reu[e[te sa strâng` în filialele sale majorita-tea lupt`torilor din primul r`zboi mondial [i chiar veterani der`zboi din r`zboaiele anterioare.

Având o banc` proprie cu un capital de peste 50.000.000lei [i fiind continuu subven]ionat`, conducerea U.N.F.L. ahot`rât s`-[i construiasc` un sediu propriu (un palat cum l-audenumit).

În acest sens, pe 5 aprilie 1931 a cump`rat din baniiasocia]iei un teren situat pe str. C. A. Rosetti nr. 40, (se aflaatunci la 400 m. distan]` de Palatul Regal), unde a începutconstruc]ia unei impun`toare cl`diri. Peste 10.000 de fo[tilupt`tori au contribuit cu bani la construirea cl`dirii.

Terenul a fost cump`rat de uniune prin Banca U.N.A.F.L.prin actul autentificat la nr. 5830/1931, la Tribunalul Ilfov, terence a apar]inut domnului avocat G. Ercule din Bucure[ti.

Autoriza]ia de construc]ie a fost scoas` pe numeleasocia]iei la data de 0l.05.1931.

Palatul avea subsol, parter, 5 etaje, calorifer, lift, 3 sc`ri,teras`, gr`din` [i aproape 150 de camere, majoritatea din elefiind folosite c`min.

La parter, în afar` de birouri se mai afla un cabinetmedical, oficiul juridic, oficiul tehnic [i o farmacie prin care seacordau medicamente gratuit.

Inaugurarea cl`dirii s-a f`cut pe 25.10.1931 la orele 11,00în prezen]a oficialit`]ilor [i a unui num`r mare de invita]i din

provincie.La inaugurare

au fost prezen]iata[a]i militari ai]arilor afiliate laF.I.D.A.C.

În anul 1947construc]ia a fostna]ionalizat` , eaexist` [i în prezentîn „bun` stare [ieste folosit` calocuin]e.

Consider c` artrebui f`cuteinvestiga]ii, aflândmotivul pentrucare a fostna]ionalizat`, cui afost atribuit`, cuce forme [i s` sefac` demersuripentru a se intra înposesiaconstruc]iei caurma[i aiU.N.A.F.L., sau s`ne fie repartizat un

imobil asem`n`tor pentru a fi folosit în acela[i scop.”Extras din ziarul „Casca”, organ al U.N.A.F.L. Câteva cuvinte despre drapelele veteranilor de r`zboi: “Str`mo[ii no[tri mari [i bravi [i buni Iubirea lor de neam s-a în`l]atSub steagul patriei s-au adunat La umbra steagului ei au jurat S` fac` atâtea câte au f`cut Mai sus de gânduri ce au avut Str`mo[ii no[tri mari [i bravi [i buni.”Cine a fost osta[, cine a trecut grani]a [i a mers pe

drumuri str`ine, cine a fost departe de ]ar` [i nu a mai auzitvorbindu-se române[te, cine a în]eles pe lungul drum al luptei[i jertfei c` patria-i e tot mai departe, se strânge sub falduriletricolorului care flutur` în mijlocul luptei [i în fumul b`t`liei,steag pe care a jurat s`-l apere cu toat` fiin]a sa, acela toata

studii/documente

86 2 (40) 2008 document

Tun antitancAlbumul „Pictura rom#neasc` de r`zboi”

via]a nu poate trì, nu poate munci, nu se poate organiza [ilupta decât sub faldurile unui steag.

Acesta a fost unul din motivele ce a determinat majoritateaasocia]iilor fo[tilor lupt`tori din r`zboaiele României s`-[iconfec]ioneze, sfin]easc` [i s`-[i boteze drapele proprii pecare s` le a[eze în sediile lor, cu care la diferite ocaziianiversare s` participe împreun` cu ele.

Ei doreau ca drapelele lor s` fie cât mai asem`n`toare cucele din regimentele în care au luptat. Pe cele mai multedrapele ale veteranilor de r`zboi au fost trecute efigii [iînsemne marcând anumite segmente din via]a marilor oameniai ]`rii.

Pe unul din primele drapele ale fo[tilor lupt`tori au fosttrecute pe o parte efigia lui Alexandru Ioan Cuza [i anii 1859-1866 [i numele unor mari b`rba]i de stat printre care M.Kog`lniceanu [i V. Alecsandri, iar pe cealalt` parte se aflaefigia lui Carol I [i anii 1866-1909 (de unde rezult` c` aceststeag a fost confec]ionat în anul 1909) [i numele unor b`rba]ide stat printre care Br`tianu [i Catargi.

Acesta a fost primul steag al veteranilor din R`zboi deIndependen]`.

Ace[ti bravi eroi din r`zboiul 1877-1878 au decis s` lasescris pe drapel pentru genera]iile viitoare crezul lor, sub formaunui testament în care au spus: „Na]ionaliza]i industria [icomer]ul, împropriet`ri]i ]`ranul român. Rede[tepta]ieconomia casnic`. Ajuta]i comerciantul român. Înt`ri]i armata.Respecta]i religia. Iubi]i [coala. P`stra]i limba. U[ura]isufletele romanilor de sub domina]ie strìna. P`stra]i doliuna]ional pentru cei ce s-au jertfit pentru fericirea românilor; iarpana scriitorului român s` lucreze pentru realizarea votuluiuniversal, direct, secret [i s` arate lumii întregi cine am fost,cine suntem. Cum am fost [i cum suntem trata]i de vecinii [ivr`[ma[ii neamului românesc. R`spândi]i lumina [i [tiin]a înunivers”, în continuare se arat` cine vor fi executan]ii acestuitestament.

„Românii independen]i, dezinteresa]i, cu larg` vedere [i cudor de a lucra pentru binele neamului românesc. Studen]imearomân`”.

Nu mi-am propus s` explic sau s` analizez con]inutulacestui testament, fiindc` el nu are nevoie de a[a ceva. El afost un crez al lor [i o porunc` pentru genera]iile care le-auurmat [i în bun` m`sur` [i pentru noi, cutoate c` de atunci au trecut peste 130 deani.

Dup` R`zboiul de Independen]` 1877-1878, armata a fost chemat` din nou lalupt`, de data aceasta pentru întregireaneamului, pentru unirea tuturor romanilor [ia teritoriilor pe care ace[tia le ocupau.

Primul r`zboi mondial 1916-1918 [ir`zboiul româno-ungar 1919-1920, a aduso nou` genera]ie de lupt`tori viitori veteranide r`zboi. Pân` la acordarea acestui titlu,ei s-au unit în mai multe organiza]ii [iasocia]ii dintre care cea mai mare s-achemat Uniunea Na]ional` a Fo[tilorLupt`tori. Fondat` în 1921, U.N.A.F.L.-ulstrânge fonduri pentru confec]ionarea a 100drapele pentru asocia]ie [i filialele sale din]ar`.

S-a hot`rât ca acest drapel s` fie tottricolor. Pe acest tricolor care e fost sfin]it [idecernat tuturor filialelor, avea brodat peambele p`r]i insigna U.N.A.P.L.-lui, care eraun medalion în mijlocul c`ruia ere brodat` ocasc` a[ezata pe doua ramuri, una de

m`slin semnificând pacea [i una de stejar semnificând victoria(asem`n`toare cu cea de pe insigna veteranilor de r`zboi deast`zi), iar de jur-împrejur înscrisul cu majuscule „UNIUNEANA}IONAL` A FO{TILOR LUPT~TORI”. Aceasta era de fapt[i insigna fo[tilor lupt`tori pe care o purtau la butonier`,nedep`[ind diametrul de l cm. Tot aceast` insign` se afl`dealtfel [i pe prima pagin` a ziarului „CASCA” organul depres` al uniunii.

Asocia]iile fo[tilor lupt`tori precum “Virtutea Militar` deR`zboi” avea [i ea drapel pe care l-a sfin]it în ziua de03.05.1931 la Biserica Sf. Nicolae Vl`dica (Revista VirtuteaMilitar` anul l, nr. 7-8).

Câteva cuvinte despre Biserica R`zvan sau CatedralaVeteranilor de R`zboi, cum a mai fost denumit`.

Situata în Bucure[ti pe Calea Mo[ilor nr. 47, Biserica„R`zvan” a fost construit` în timpul domniei lui.

Situat` în Bucure[ti, pe Calea Mo[ilor nr. 4-7, biserica“R`zvan” a fost construit` în timpul domniei lui Matei Basarab(1635-1647), probabil de un c`pitan cu numele R`zvan.

Fiind un l`ca[ de cult construit între dou` mari biserici, (Sf.Gheorghe Nou [i Sf. Gheorghe Vechi), înconjurate de un marenum`r de cl`diri, aceast` biseric` a fost considerat` în secolulal XVII-lea drept m`n`stire.

Ars` în anul 1847, ref`cut`, a fost pr`dat` în timpulprimului r`zboi mondial de c`tre trupele de ocupa]ie când is-a luat [i clopotul.

Înconjurat` de cl`diri locuite de oameni de o alt` religie,Biserica R`zvan considerat` [i un monument de o construc]ieaparte, a fost pe punctul de a fi închis`.

Atunci, una din asocia]iile fo[tilor lupt`tori din Bucure[tidenumit` „Asocia]ia Fùritorii României Mari” a veteranilor der`zboi [i a femeilor voluntare, asocia]ie fondat` în anul 1914sub denumirea de „Avântul ]arii”, iar din anul 1915 „FiiiAp`r`torii ]`rii”, având un mare num`r de membri, au hot`râts` ctitoreasc` aceast` biseric`.

Asocia]ia a ob]inut de la Sfânta Patriarhie autoriza]ia caBiserica R`zvan s` fie denumit` Catedrala Veteranilor deR`zboi, organizându-se aici slujbe pentru pomenirea eroilor,parastase, pomeni, închinate eroilor c`zu]i în primul r`zboimondial.

Duminic` de Duminic`, fo[tii lupt`tori [i veteranii de r`zboi

studii/documente

87document 2008 2 (40)

Alarm` pe un pod aerian \n apropierea StalingraduluiAlbumul „Pictura rom#neasc` de r`zboi”

din alte asocia]ii, participau la slujbele]inute în aceast` biseric`.

Asocia]ia a donat bisericii un clopotmare, precum [i o frumoas` toac` dinlemn.

În cadrul acestei mari asocia]iifunc]iona o sec]ie format` din surori decaritate [i din femei voluntare parti-cipante la r`zboi.

Din ini]iativa acestora a fost lucrat`din lemn de stejar, o imens` cruce [iadus` la biseric` pentru a fi sfin]it`,dup` care urma s` fie dus` în unul dinlocurile unde s-au dat mari b`t`lii [iunde au c`zut mul]i eroi.

Crucea se mai afl` [i acum înpridvorul bisericii.

Începutul celui de al doilea r`zboimondial nu le-a mai permis s` realizezeaceast` dorin]` a lor.Ast`zi unii enoria[icred c` aceast` crucea fost construit` dinlemn adus de peMuntele Sfânt, laintrarea în biseric`, înfa]a acestei cruci,oamenii se închin` [io s`rut`.

În prezent bisericaare un exterior pl`cut [ibine îngrijit, dar îninterior trebuie aduseunele îmbun`t`]iri.

Fiind situat` înimediata apropiere acelor dou` maribiserici, num`rulenoria[ilor este mic.

Propun ca Asocia]iaNa]ional` a Veteranilorde R`zboi sau unelefiliale ale acesteia, s`reia leg`tura cuPatriarhia , pentru a restabili vecheatradi]ie ca acest l`ca[ de rug`ciune, s`revin` „Catedrala Veteranilor”, iar noictitori ai acesteia.

De asemenea propun ca, în viitor,pomenirea [i pream`rirea eroilor c`zu]iîn al doilea r`zboi mondial [i a altoreroi, s` se desf`[oare în aceast` veche[i sfânt` biseric` cre[tin`.

(Arhivele M.Ap.N., fond 333, dos.2132 [i 2150)

{i o ultim` informa]ie pe care dorescs` o prezint, se refer` la modul cum afost constituit` prima asocia]ie aveteranilor de r`zboi, denumit` simbolic„Coroana de O]el”.

La 10 mai 1902, cu prilejul jubileuluide 25 de ani de la decretarea mobiliz`riipentru ducerea r`zboiului (1877 - 1878),prin care am devenit o na]iune liber` [iindependent` [i numai la câteva zile dela promulgarea legii prin care Carol I

oficializeaz` „Titlul de Veteran” pentrufo[tii lupt`tori în acest r`zboi (29 aprilie1877), are loc în Bucure[ti o mareparad` militar`.

Era e zi de prim`var` cu ploi reci,care te p`trundeau pân` la os, ploaiecare nu a încetat decât noaptea târziu.

La acest jubileu a venit mult` lume,au fost invita]i veterani, eroi ai primuluinostru r`zboi. Printre ei se afla [isergentul Cosma Iorgu, distins cu maimulte ordine [i medalii a[ezate cu grijepe roba lui de c`lug`r.

Dup` terminarea r`zboiului, acestsergent s-a c`lug`rit [i slujea cucredin]` la M`n`stirea Ciolanul, jude]ulBuzù.

B`trânul c`lug`r privea la defilareatinerilor osta[i care, pe acea ploaie

toren]ial`, defilau mândri în urmadrapelelor acoperite de glorii. Dintr-odat`, în sufletul lui s-a aprins o flac`ròst`[easc`, o dragoste de armat` [i caun fulger s-a desprins din mul]ime [i cueforturi a str`puns cordonul format dinjandarmi [i gardi[ti pe margineatrotuarului [i s-a pus în linie cu solda]iidin garda drapelului sub care a luptat [iel la Grivi]a [i Plevna.

A trecut în pas voinicesc de defilareprin fa]a tribunei oficiale. Publicul aaplaudat frenetic, al]ii au râs, iar RegeleCarol a fost foarte impresionat.

Dup` defilare, b`trânul c`lug`rsergentul Cosma Iorgu, ud pân` la piele,se pierde prin mul]ime. R`t`cind pestr`zile ora[ului, obosit [i nemâncat,bate în miez de noapte la u[a unui azilde s`raci. L-au primit, mâncare nu auavut s`-i dea, dar i s-a f`cut loc într-unungher pe podeaua rece de ciment. S-a

culcat nemâncat, ud, acoperit numai curoba lui de c`lug`r, acel ve[mânt depostav larg, lung pân` la c`lcâie. S-aculcat [i nu s-a mai sculat niciodat`.

A doua zi, ca fulgerul s-a r`spânditvestea mor]ii c`lug`rului Cosma Iorgu,eveniment care i-au impresionat pe to]icei care l-au v`zut cum a defilat al`turide osta[ii ]`rii la 10 mai 1902.

Aflând de acest eveniment regretatulLuigi Cazzavilan a luat ini]iativa s`-i facò înmormântare demn` de un martir alneamului. La înmormântare a fost atâtalume, cum nu a fost nici la moartea luiCostache Rosetti.

A fost înhumat la M`n`stireaCernica. Sculptorul Filip Manu i-a ridicatun monument care a fost sfin]it în ziuade 14 oct. 1902.

La mormântullui Cosma Iorgu s-aînfiin]at în tain` [isub jur`mânt, ceadintâi asocia]ie deveterani din ]araR o m â n e a s c ` ,cunoscut` maitârziu sub numelede „Coroana deO]el”.

Apari]ia acesteiasocia]ii a fostsalutat` de guvern,de însu[i RegeleCarol I [i de toat`lumea.

Primul ministruDimitrie Sturdza afelicitat pe ini]iatoriiacestei asocia]ii,iar regele i-a primitla palat [i aformulat poruncipentru a li se

satisface cererile.S-a votat atunci un proiect de lege

prin care s-a acordat 8 ha de p`mânt înDobrogea, veteranilor lipsi]i de p`mânt,pl`tite în rate mici [i u[oare.

În asemenea condi]ii deosebit detragice, s-a înfiin]at prima asocia]ie aveteranilor de r`zboi, care a tras dup`sine înfiin]area în Bucure[ti [i înîntreaga ]ar`, a zeci [i zeci de asocia]ii,majoritatea recunoscute ca persoan`juridic`.

Consider c` ideile formulate în acestmaterial au la baz` adev`ruriincontestabile, sus]inerea [iargumentarea lor ar putea s` nu fie pem`sur`, dar pentru c` sunt doar reflec]ii[i puncte de vedere, a[tept [i alte opinii[i cred c` ele nu vor întârzia s` apar`.

studii/documente

88 2 (40) 2008 document

Submarin \n ac]]iuneAlbumul „Pictura rom#neasc` de r`zboi”

storiografia militar` rus` a fost marcat`, în chiar ultimul an almileniului trecut, de apari]ia unei lucr`ri a[teptate înc` de laîncheierea celui de-al doilea R`zboi Mondial.

Lucrarea „Prizonierii de r`zboi în URSS, 1939-1956”, coordonat`de c`tre renumitul profesor M.M. Zagorulko, a fost publicat` - în anul2000, la Editura „Logos” din Moscova – sub egida unor importanteinstitu]ii [tiin]ifice [i arhivistice ruse: Institutul de Cercet`ri [tiin]ificepentru Problemele Istoriei Economice a Secolului XX, Universitatea deStat din Volgograd, Serviciul Arhivistic Federal Rus, Arhivele de Statale Federa]iei Ruse [i Centrul de P`strare a Colec]iilor Istorico-Documentare.

Conceput` ca o colec]ie de documente, impun`torul volum de1120 de pagini este structurat pe 9 capitole înso]ite de necesarelesinteze [i instrumente de lucru: Cuvânt înainte, Preciz`ri arhivistice,Introducere [i 31 de anexe. Deosebit de utile [i Lista abrevierilor(aproape 500 de termeni, respectiv Indicele de nume [i cel delocalit`]i, toate redactate cu rigoare tipic` istoriografiei tradi]ionaleruse.

Enumerarea capitolelor în care sunt grupate cele 471 dedocumente (dintre care 250 nepublicate în nici o alt` lucrare saurevist` de specialitate) ofer` cititorului interesatsau specialistului avizat o prim` imagine autilit`]ii acestuia:

1. Contextul/cadrul general; 2. Sistemul UPV– GUPVI – NKVD – MVD CCCR (UPV:Upravleorie po delam Voennoplennîh iInternovannîh – Administra]ia pentruTreburile/Problemele Prizonierilor [i Interna]ilorde R`zboi; GUPVI: Glavnoc Upravlerie po DelamVoennoplennîh i Internovannîh – Administra]iaGeneral` pentru Treburile/ProblemelePrizonierilor [i Interna]ilor de R`zboi; NKVD:Norodnîi Komissariat Vonutiennîi Del –Comisariatul Poporului pentru Afacerile Interne;MVD SSSR: Ministerstro Vnutrennîh Del –Ministerul Afacerilor Interne al URSS); 3.Eviden]a [i Între]inerea; 4. Asigurarea/Logistica;5. Asigurarea Medical`. Moartea [i Înhumarea; 6.Întrebuin]area la munci,; 7. Munca operativ` înlag`re. Urm`rirea [i pedepsirea delictelorMilitare; 8. Repatrierea; 9. Câteva rezultate.

Documentele publicate în acest prim volumdedicat unei p`r]i din istoria celui de Al DoileaR`zboi Mondial sunt deosebit de utile pentrucunoa[terea contextului în care au fost lua]iprizonieri, cei 3.899.397 de militari [i civili –proveneau din 66 de entit`]i statale sau na]iunidin Europa, Asia, America [i Africa – de]inu]i în lag`rele NKVD.

Cei mai mul]i prizonieri înregistra]i erau germani (2.079.717),japonezi (590.830), unguri (526.604), români (181.967), austrieci(156.900), cehoslovaci (68.889), polonezi (62.994) [i italieni (48.957).

De[i rapoartele detaliate [i situa]iile statistice con]inute în volumsunt demne de toat` încrederea, nu trebuie neglijat faptul c` acesteareflect` realit`]i înregistrate în interiorul re]elei de lag`re ale NKVD,adic` în adâncimea dispozitivului strategic sovietic.

Altfel spus, cifrele centralizatoare prezint` doar num`rulprizonierilor care au supravie]uit calvarului – ce dura câteva luni [ipresupunea adeseori deplasarea pe sute sau mii de kilometri –parcurs, de la c`derea în prizonierat [i primele interogatorii în punctelede triere ale NKVD, pân` la ajungerea în adâncul Siberiei, dincolo de

Cercul Polar de Nord sau în oricare din cele 153-267 de lag`re careau func]ionat între 1945 [i 1949, respectiv cele 6-10 în care au fostde]inu]i de c`tre sovietici prizonierii strìni în perioada 1950-1956.

Datorit` acestui fapt, num`rul prizonierilor români înregistra]i pân`la 1 ianuarie 1949 (adic` 181.967) este cu cel pu]in 30-40% mai micdecât cel real. De asemenea, num`rul mor]ilor (50.959) nu-i cuprindepe cei 25-30.000 de militari români deceda]i – din cauza relelortratamente, a r`nilor, malnutri]iei, epuiz`rii fizice sau bolile specificedeten]iei – pe chinuitorul drum al prizonieratului, înainte de a fi lua]i îneviden]a lag`relor NKVD sau a spitalelor speciale ce func]ionau pelâng` acesta.

F`r` a intra în detalii, semnal`m c` lucrarea nu ofer` posibilitateade a analiza particularit`]ile prizonieratului militarilor [i civililorproveni]i din diferite state.

Rata de mortalitate în corpul românilor (28,005%) a fost dubl` fa]`de media înregistrat` de toate celelalte na]iuni (14,945%) [i cu multmai mare decât în cazul germanilor (20,708%), ungurilor (9,685%) saupolonezilor (4,945%). Cei 20.374 militari români înrola]i în diviziile devoluntari constituiau aproape 1/3 din totalul situa]iilor de acest fel(56.665) înregistrate cu precizarea c` ponderea prizonierilor români

de]inu]i de sovietici se situa la doar 0.4666% dintotalul celor aproape 4,0 milioane de captivistrìni înregistra]i în lag`rele NKVD.

Lucrarea mai con]ine multe rapoarte [isinteze înregistrate la categoria „strict secret deimportan]` deosebit`” (SSID), adresate luiI.V.Stalin, V.M. Molotov, L.P. Beria, N.S. Hru[ciovetc.

Unele reglement`ri departamentale sauinterne ofer` o imagine edificatoare despremodul de organizare a lag`relor [i reglement`rileobligatorii în acestea, normele de hran` [i celede munc` ale prizonierilor, cauzele îmboln`virilor[i deceselor, organizarea spitalelor speciale [ilocurilor de înhumare ce func]ionau pe lângàcestea [.a.m.d.

Apari]ia acestei lucr`ri a continuat cupublicarea – în ultimii ani – a altor cinci volumedin aceea[i serie, toate avându-l coordonator peprolificul profesor M.M. Zagorulko: vol. 2 –„Prizonierii de r`zboi la Stalingrad, 1943-1945”,(Volgograd, 2003); vol. 3 – „Prizonierii de r`zboila Stalingrad [i în zon`” (Volgograd, 2003); vol. 4– „Direc]ia General` pentru ProblemelePrizonierilor [i Interna]ilor de R`zboi, NKVD-MVD CCCR, 1941-1952” (Volgograd, 2004); vol.5/1 „Structura general` a GUPVI NKVD-MVD

SSSR, 1941-1945” (Volgograd, 2005) în care sunt prezentatedocumente referitoare la regiunile Nord-Vestului, Vestului [i centruluiURSS, Volga [i Caucazului de Nord, respectiv vol. 5/2 (ap`rut tot laVolgograd în 2006), care completeaz` prima parte a tomului cuacela[i titlu, pentru zonele Transcaucazia [i Kazahstan.

Studierea celor [ase volume deja ap`rute (ce însumeaz` aproape7000 de pagini) ofer` istoricilor [ansa de a elucida multe necunoscutedin durerosul [i niciodat` îndeajuns de evocatul calvar al prizonierilorromâni. Din p`cate tirajul acestei serii a început cu 2500 de exemplare[i a sc`zut la 1000 (în cazul ultimului volum), ceea ce face [i maidificil` misiunea de a cunoa[te din surse primare tragedia prin care autrecut milioane de victime ale ultimului r`zboi mondial.

studii/documente

89document 2008 2 (40)

Prizonierii de r`zboi \n URSS, 1939-1956colonel (r) drd. Ilie SCHIPOR

Oficiul Na]ional pentru Cultul Eroilor

I

Coperta lucr`rii

n prim`vara anului 1917, în cadrul procesului dereorganizare a armatei române – refugiate, împreun` cuautorit`]ile statului, în Moldova – era înfiin]at, cu începere

de la 1 martie 1917, prin Înaltul Decret nr. 245 din 22 martie1917, Regimentul de Trac]iune Automobil`. Acest momentsemnific` apari]ia Armei Auto în cadrul organismului militarromânesc. Regimentul nou-înfiin]at înlocuia Compania deautomobile a armatei creat` prin Decizia Ministerial` nr. 304din 11 august 1915.

Prin Decizia Ministerial` din nr. 520, din 27 martie 1917, seprevedea ca Regimentul de trac]iune automobil` s` fiestructurat, pentru partea activ`, pe 3 batalioane „deautomobile, autocamioane, autocamionete [i alte asemenea”,precum [i companii demotomitraliere, grupuri deautotunuri [i automitraliere.Pentru partea sedentar` sestipula înfiin]area unui batalionde depozit [i a unei [coli de[oferi.

În ceea ce prive[te factoruluman, se stabilea ca ofi]eriinecesari acestui regiment s` fielua]i dintre ofi]erii activi [i derezerv`, precum [i dintresubofi]erii din cadrulforma]iunilor de automobile depe lâng` unit`]ile militare,ace[tia din urm` trebuind s`treac` un examen despecialitate. Cei care reu[eau laexamen erau asimila]i graduluide sublocotenent, p`strându-[iacest` asimilare pe timpul campaniei, ei putând fi înainta]i lagradele asimilate imediat urm`toare.

Prin asimilare, se preciza în decizia ministerial` mai sus-citat`, se în]elegea „echivalen]a cu gradele ierarhiei militarerespective numai din punct de vedere al soldei [iindemniza]iilor [i din acela al îndeplinirii serviciului special deautomobili[ti”.

În penultimul articol al deciziei ministeriale se preciza:„Niciun comandament sau serviciu nu are dreptul de a da alt`destina]ie personalului de la diferite forma]iuni sau comandatedecât aceea pentru care au fost hot`râ]i”.

Primul comandant al regimentului a fost colonelulAlexandru Polyzu, instalat în func]ie la 29 aprilie 1917.

Conform unui document emis la 24 mai 1917 de Sec]ia 3opera]ii a Marelui Cartier General, cele 3 batalioane aleRegimentul de Trac]iune Automobil` erau dispuse la fiecaredintre cele dou` armate create dup` reorganizare, precum [ila Marele Cartier General. Mai sunt men]ionate [i 3 grupe deautotunuri [i automitraliere, dar acestea din urm` aveau maimult o existen]` „pe hârtie” din cauza dot`rii insuficiente.Statul-major al regimentului conducea din punct de vedereadministrativ [i tehnic automobilele de la partea activ`, iarstatele-majore ale batalioanelor din cadrul Marelui Cartier

General [i al armatelor conduceau administrativ [i tehnic toateunit`]ile de automobile puse la dispozi]ia acestor structuri. Înschimb, grupele [i sec]iile de turism puse la dispozi]iacomandamentelor [i unit`]ilor intrau, potrivit aceluia[idocument, în compunerea organic` a acestora de caredepindeau administrativ, fiind conduse de regiment [i,respectiv, de batalioane numai din punct de vedere tehnic.

Problema înzestr`rii cu mijloace moto era una stringent`pentru marea unitate nou-creat`. Dintr-un raport alcomandantului Regimentului de Trac]iune Automobil`, datat22 mai 1917, înaintat Biroului 3 Organizare al Marelui CartierGeneral rezult` c` la Marele Cartier General exista un surplusde 50 de automobile, 5 autocamioane [i o autosanitar`, în

timp ce la Armata I-a seînregistra un deficit de 444 deautomobile, 82 de motociclete,176 de autocamioane [i 298 deautosanitare, iar la Armata a II-aerau necesare, peste efectivulprezent, 25 de automobile, 22 demotociclete, 75 deautocamioane [i 148 deautosanitare. Tot din acestdocument afl`m c` regimentulera dotat cu autocamioanemarca Fiat (Italia), Renault(Fran]a), Packard (S.U.A.), Adler(Germania) [i Berna-Saurer(Elve]ia).

Situa]ia nu se remediase niciînainte de declan[area marilorb`t`lii din vara anului 1917.Marele Cartier General raporta,

la 10 iunie, Ministerului de R`zboi c` în zona frontului seînregistra un deficit de 197 de automobile, 551 deautocamioane, 75 de autocamionete [i 548 de„autobrancarde”. Se solicita Ministerului de R`zboi s` dispun`ca Serviciul Automobilistic al Armatei, aflat în spatele frontului,în zona interioar`, s` cedeze din automobilele sale, din care omare parte „sunt afectate la persoane”. Se cereau cel pu]in 99de automobile „dintre cele mai puternice”, care s` fac` fa]`traseelor lungi [i drumurilor desfundate din zona frontului.

Dificult`]ile inerente începutului de drum, dificult`]iagravate de condi]iile dramatice ale r`zboiului nu i-auîmpiedicat pe automobili[tii militari, al`turi de ceilal]i osta[i aiArmatei României, a-[i îndeplineasc` cu prisosin]` datoria fa]`de Patrie în timpul R`zboiului de Întregire.

În deceniile urm`toare, cre[terea gradului de motorizare [imecanizare a armatei a constituit unul din obiectivele deprim` importan]` al factorilor de decizie din cadrulorganismului militar românesc. Automobili[tii militari contribuit,de-a lungul timpului, prin mijloacele specifice armei lor, laîndeplinirea cu succes a misiunilor încredin]ate, atât a celor deordin militar cât [i a celor pentru asigurarea interven]iilorarmatei în situa]ii de urgen]`, în sprijinul autorit`]ilor locale saucentrale.

studii/documente

90 2 (40) 2008 document

1917. Arma auto la \nceput de drumLucian DR~GHICI


Automobil folosit de Armata Rom#nieila manevrele regale din 1907

|

ezvoltarea accelerat` a societ`]ii române[ti [i, înparticular, a organismului militar l-au determinat pedomnitorul Alexandru Ion Cuza, cel care a netezit

drumul spre modernitate al României, s` pun` bazele unorspecializ`ri militare noi, printre care s-a num`rat [i armageniu. Prima subunitate român`, Batalionul 1 geniu, a fostcreat în 1859, în Moldova, prin aprobarea dat` la 31 mai 1859de domnitor pe raportul Consiliului de Mini[tri nr. 1902. Un anmai târziu, corpul de geniu astfel instituit va spori prinînfiin]area unui al doilea batalion în ]ara Româneasc`,constituind astfel primul regiment de geniu. Aceste dou` primebatalioane aveau un efectiv de câte 1.000 de oameni, împ`r]i]iîn patru companii. Comandantul acestor subunit`]i a fost numitc`pitanul, ulterior maiorulPanait Donici.

În ajunul R`zboiului pentruIndependen]`, organizareabatalionului de geniu devenisecomplex`, cuprinzând un statmajor, un pluton independent,o [coal` a trupei geniului, cincicompanii (patru de s`p`toriminari [i una de pontonieri).Fiecare companie de s`p`toriminari cuprindea o sec]ie detelegrafie [i trei sec]ii des`p`tori minari [i lucr`tori decì ferate. Pe lâng` instruc]ie,trupele de geniu au participat laexecutarea de lucr`ri la diferiteunit`]i militare, la construireade caz`rmi, spitale, ateliere,depozite [i fortifica]ii. În timpulR`zboiului de Independen]` din 1877-1878, trupele de geniuau contribuit – atât prin lucr`rile executate, cât [i prin jertfelede sânge – la ob]inerea victoriei de la Plevna.

În perioada urm`toare, Arma Geniu a cunoscutreorganiz`ri succesive. În octombrie 1880 a luat fiin]`Regimentul 2 Geniu, iar din 1887 batalioanele acestorregimente au fost repartizate corpurilor de armat`, ceea cerezolva câteva din problemele principale ale preg`tirii de lupt`,printre care specializarea în cadrul armei, preg`tirea din punctde vedere genistic a trupelor din celelalte arme, asigurareaunei conduceri corespunz`toare a companiilor de geniu. Tot înaceast` perioad`, din necesitatea de a rezolva operativproblemele de specialitate pe linie de arm`, a luat fiin]Ìnspectoratul Geniului, având ca atribu]ii inspectarea armeigeniu, a serviciilor de geniu [i a tuturor construc]iilor militare [i

lucr`rilor de fortifica]ii. Între anii 1908 [i 1913 au fost luatem`suri pentru perfec]ionarea organizatoric` a armei geniului,care cuprindea serviciul de geniu [i trupele de comunica]ii, încadrul c`rora g`sim o mare varietate de subunit`]i despecialitate: s`p`tori, minari, poduri, pontonieri, cì ferate,telegrafie, aerosta]ii, automobile [i sec]ii de porumbei.

Geni[tii români au contribuit, sub toate aspectele, laîndeplinirea dezideratului unit`]ii na]ionale. Printre misiunileîndeplinite se num`r` amplele lucr`ri de fortificare a grani]elor]`rii; lucr`rile executate pe comunica]ii, în special în zonele demunte, care au u[urat deplas`rile operative ale marilor unit`]i,cât [i transporturile, în vederea asigur`rii materiale a acestora;construirea podului de pontoane în cadrul manevrei de la

Fl`mânda (18-22 septembrie1916); minarea regiuniifortificate Foc[ani –N`moloasa – Gala]i, precum[i a podului de la Cernavod`pentru a nu fi folosite deinamic; lucr`rile de baz` dinzonele b`t`liilor de la M`r`[ti[i Oituz în vara anului 1917.

Dintre lucr`rile genisticeexecutate de acestea, înperioada interbelic` sedeta[eaz` sistemul defortifica]ii de la grani]a de vesta ]`rii, ac]iune demarat` înanul 1936. În anii celui de AlDoilea R`zboi Mondial, jertfasuprem` a geni[tilor pefronturile de lupt` st` m`rturiea curajului [i eroismului de

care au dat dovad`.De la înfiin]area lor, trupele de geniu – în paralel cu

desf`[urarea preg`tirii militare – au participat, în propor]iimereu crescânde, la construirea unor obiective economice [isociale [i la preg`tirea teritorial` pentru nevoile de ap`rare.Astfel, geni[tii au participat efectiv la executarea unor lucr`ride utilitate public` [i a unor obiective economice, îndeosebi lamarile construc]ii realizate în acea perioad` istoric`: platformeindustriale, moderniz`ri portuare, iriga]ii, Transf`g`r`[anul [iCanalul Dun`re – Marea Neagr`.

Procesul de restructurare [i reorganizare a ArmateiRomâniei dup` 1990 a cuprins [i trupele de geniu, în prezentacestea fiind în m`sur` s` asigure interoperabilitatea cufor]ele [i structurile NATO [i sprijinul genistic pentru ac]iuniledesf`[urate.

studii/documente

91document 2008 2 (40)

Arma geniu - 149 de ani de la \nfiin]areManuel ST~NESCU


Regele Ferdinand [i Regina Maria asist` la trecerea trupelor românepe podul construit de geni[tii români peste Tisa,, iulie 1919

D

MONITORUL OASTEINr. 119 Martie 1883

PARTEA OFICIAL`

(Direc]ia Administrativ`).

Nr. 655. Lege relativ` la Administra]ia armatei.

CAROL I,Prin gra]ia lui Dumnezeu [i voin]a na]ional`, Rege al

României,La to]i de fa]` [i viitori, s`n`tate

Asupra raportului ministrului Nostru Secretar de Stat laDepartamentul de R`zboi, nr. 1.241;

Având în vedere voturile Corpurilor Legiuitoare;În virtutea art. 93 din Constitu]ie;Am promulgat [i promulg`m ce urmeaz`:

LEGEASUPRA ADMINISTRA]IEI ARMATEI

CAPITOLUL IDispozi]ii generale

Art.1. Ministrul de r`zboi este [eful responsabil alAdministra]iei Armatei.

Art. 2. Administra]ia Armatei cuprinde:Serviciul Intendden]ei;;Serviciul Artileriei;;Serviciul Geniului;;

Serviciul Flotilei;;Serviciul Sanitar;;Serviciul Tezaurului [i al PPo[telor la armat`. Aceasta din

urm` se va determina prin un regulament special, întreministrul de r`zboi [i mini[trii respectivi;

Administra]ia interioar` a corpurilor de trup` [i astabilimentelor militare este supus` unor reguli specialedeterminate la capitolul 4.

Art. 3. Principiul organiz`rii serviciilor enumerate mai suseste bazat pe:

Direc]iune;Gestiuni sau execu]ii;Control;Direc]iunea nu ia parte la actele gestiunii ce dirijeaz`;Controlul nu ia parte nici la direc]iune nici la gestiune [i nu

atârn` decât de minister.

CAPITOLUL IIStabilimentele [i serviciile speciale

Art. 4. Stabilimentele [i serviciile speciale prev`zute laaliniatul 2 art. 10 din Legea comandamentelor fiind subdirec]iunea imediat` a Ministerului de R`zboi, [efi de servicii [iofi]eri care le conduc sunt în ce privesc serviciul lor special subordinele exclusive ale ministrului.

Art. 5. Ministrul hot`r`[te stabilimentele [i serviciilespeciale ce r`mân sub direc]iunea sa.

CAPITOLUL IIICorpuri de armat` [i divizii

Art. 6. În fiecare regiune de corp de armat`, generalul

arhive

92 2 (40) 2008 document

Factorii de decizie militari au urm`rit, dup` cucerireaIndependen]ei de Stat, edificarea unui organism militarmodern, bine structurat [i u[or de condus. În acest sens augândit organizarea lui definind precis atribu]iile pentrusolu]ionarea problemelor impuse de ap`rarea ]`rii.

Valorificarea experien]ei occidentale în arta militar` [i înorganizarea armamentului, precum [i sus]inerea financiar` astatului a determinat apari]ia unor reglement`ri legale care s`justifice activitatea unor noi arme [i specialit`]i militare.

O aten]ie deosebit` a fost acordat` de „forurileconduc`toare politice [i militare dezvolt`rii armelor [i serviciilorurm`rindu-se, în principal, ..., punerea de acord a cadruluiorganizatoric, apropiat printr-o continu` înnoire de cel alarmatelor moderne din acea vreme, cu nevoile reale deap`rare a ]`rii”.

1

Comanda suprem` la pace [i la r`zboi revenea [efuluistatului respectiv Regelui Carol I.

Ministerul de R`zboi avea în competen]` Administra]iaArmatei. Prin Legea nr. 655 din 9 martie 1883 activitatea urmas` se desf`[oare prin intermediul a [ase servicii: intenden]ei,artileriei, geniului, flotilei, sanitar [i cel al tezaurului [i po[tei.Pentru acesta din urm` se prevedea emiterea unui regulament

special avizat de mini[tri de resort civili. Principiile deorganizare erau: conducerea, gestiunea/execu]ia [i controlul.Cele trei erau distincte având personal specializat, fiind subcontrolul exclusiv al ministrului de r`zboi.

Principiile enun]ate permiteau o eviden]` strict`, riguroas`al fondurilor destinate a fi cheltuite de c`tre marile unit`]i [iunit`]ile militare, limitându-se sau chiar eliminându-se orice felde încercare de fraudare.

Administra]ia armatei era organizat` pe dou` sec]iuni: ceaactiv` (destinat` s` înso]easc` trupele în caz de mobilizare) [icea stabilit` (care asigura func]ionarea serviciilor teritoriale).

Pentru prevenirea corup]iei ofi]erilor care controlau modulde cheltuire a fondurilor alocate [i a gestiunii materialelor prindispozi]iile finale erau prev`zute soldele [i indemniza]iilecuvenite acestora.

Legea asupra administra]iei armatei (1883)Lumini]a GIURGIU


NOTE

1. File din istoria militar` a poporului român, Editura Militar`,Bucure[ti, 1980, vol. 7, pag. 170.

comandant este sub autoritatea ministrului de r`zboi, [efulresponsabil al Administra]iei corpului sù de armat`.

Serviciile administrative sunt conduse de c`tre [efi deservicii sub ordinele sale imediate. Acestea formeaz` pe lâng`generalul comandant personalul administrativ al corpului dearmat` împ`r]it în dou` sec]iuni:

Sec]iunea activ` care pleac` cu trupele în caz demobilizare, [i

Sec]iunea stabilit`, care r`mâne [i care este îns`rcinat` aasigura func]ionarea serviciilor teritoriale.

Art. 7. Comandantul corpului de armat` este dator aprevedea [i supune la timp ministerului toate trebuin]elecorpului sù.

El are autoritatea a dispune în conformitate cu legile,regulamentele [i deciziile ministeriale, de toate fondurile [imaterialele afectate comandamentului sù.

În cazuri urgente de for]`-major` poate autoriza cheltuielineprev`zute îns` pe r`spunderea sa chiar pecuniar, dândordine înscrise [i raportând imediat cazul ministerului.

El face ca legile, regulamentele [i deciziile ministeriale s`fie aplicate cu exactitate în toate serviciile.

Art.8. {efii de serviciu supravegheaz` sub autoritateacomandamentului într-un mod permanent toate opera]iunileserviciului ce conduc.

Ei fac sau dispun a se face recens`minte de material,situate de case, reviste de efectiv sau orice fel de verific`riprescrise de regulamente sau ordonate de ministru oricomandantul corpului de armata pentru a se încredin]a deregularitatea mersului administrativ al serviciilor.

Ei sunt îns`rcina]i cu ordonan]area cheltuielilor în limitelecreditelor ce li se deleag` de ministru.

Art. 9. Comandan]i de divizie, sub autoritateacomandantului corpului de armat`, au fa]` cu trupelestabilimentele [i serviciile din diviziile lor, acelea[i îndatoriri depriveghere prescrise pentru comandan]ii corpurilor de armat`.

Ei sunt datori a prevedea [i supune la timp comandantului

corpului de armat` toate trebuin]ele trupelor de sub ordinelelor.

Art. 10. În regiunile divizionare serviciile administrativesunt conduse ca [i la corpurile de armat` de c`tre [efii deserviciu, subordinele comandan]ilor de divizii având acelea[iîndatoriri.

Art. 11. {efii de servicii [i orice ofi]eri îns`rcina]i cuverific`rile sunt responsabili chiar pecuniar de toate ilegalit`]ilece se vor constata în actele admise vizate sau verificate de ei,f`r` ca prin aceste gestion`ri respectivii s` fie ap`ra]i der`spunderea ce le incumb`.

Art. 12. Comandan]ii diviziilor operând izolat sauneapar]inând nici unui corp de armat`, au toate drepturile [iîndatoririle administrative ale comandan]ilor corpurilor dearmat`.

Art. 13. În caz de mobilizare, ministerul deleag` partea saadministrativ` în limitele trebuin]ei comandantului [ef alarmatei.

Serviciile administrative la armate sunt conduse de c`tre[efii de servicii speciali ca [i în corpuri de armat`.

CAPITOLUL IVAdministra]ia interioar` a corpurilor de trup` [i a

stabilimentelor militare

Art. 14. Administra]ia interioar` a corpurilor de trup` [i astabilimentelor militare, este încredin]at` [efului de corp. Elare sarcina a prevedea toate trebuin]ele [i r`mâne singurresponsabil chiar pecuniar de administrarea sa [i deexecutarea legilor, regulamentelor, deciziilor [i ordinelorrelative acestui serviciu.

El este ajutat de c`tre o comisie de administra]ie compus`din ajutorul sù ca pre[edinte [i doi ofi]eri din corp membri,îns`rcinat` cu aprovizion`rile [i verific`rile, primirilor dematerial [i produse.

Pre[edintele acestei comisii este îns` îns`rcinat cu

arhive

93document 2008 2 (40)

Arma geniuReproducere dup` albumul „Uniformele Armatei Rom#ne 1830-11930”

verificarea gestiunii contabililor, precum [i cu priveghereaconserv`rii fondurilor [i materialelor, fiind solidari responsabiliîmpreun` cu contabilii de lipsurile [i deficitele ce s-ar constataîn gestiunea lor.

Gestiunea este \ncredin]at` ofi]erilor contabili, care nu facparte din comisie, ei sunt justi]iabili înaintea |naltei Cur]i deConturi [i responsabili de fondurile [i materialele ce le suntîncredin]ate. Ofi]erii contabili ai armatei în bani [i materii nusunt ]inu]i a depune cau]iune.

Art. 15. În caz de mobilizare comisia de administra]iefunc]ioneaz` numai la depozitul corpului [i se compune dincontabilii r`ma[i acolo [i comandantul depozitului sau [efulteritorial al corpului ca pre[edinte.

În acest caz comisia are toat` autoritatea [i r`spundereaprev`zut` pentru [eful de corp.

Art. 16. Companiile, escadroanele [i bateriile f`când corpîn parte se administreaz` de c`tre comandan]ii lor direc]i f`r`comisie de administra]ie fiind singur responsabil deadministra]ia [i gestiunea lor.

Art. 17. Administra]ia spitalelor militare se face înconformitate cu legea sanitar`.

CAPITOLUL VControlul administra]iei armatei

Art. 18. Controlul administra]iei armatei se exercit` dec`tre un personal special sub denumire de ofi]er de control,care nu atârn` decât de ministrul de r`zboi.

El este îns`rcinat a ocroti interesele tezaurului [i drepturilepersoanelor [i a constata în toate serviciile observarea legilor,regulamentelor [i deciziilor care cârmuiesc mersuladministrativ.

Art. 19. Ofi]erii de control se prezint` f`r` aviz prealabilautorit`]ii militare superioare din localitatea unde vor a-[iîndeplini mandatul [i aceasta d` dup` cererea lor ordinepentru reviste de efectiv sau altele numind ofi]eri [i func]ionari

trebuincio[i ca s`-i ajute la recens`mintele sau controalele cevoiesc a face.

Pentru vizitarea inopinat a caselor sau magaziilor ei mergdirect la corpul, stabilimentul sau serviciul ce au a controla f`r`a se mai prezenta autorit`]ii militare pe care îns` o vestesc înmomentul de a procedde. [n.n. \ncepere a controlului]

CAPITOLUL VIRecrutarea [i organizarea ofi]erilor de control

Art. 20. Ofi]erii de control crea]i prin prezenta lege au oierarhie proprie [i nu comport` nici o asimilare cu gradul dinarmat`; cu toate acestea ei se bucur` de beneficiile legiipozi]iei ofi]erilor.

Aceast` ierarhie este regulat` astfel:Controlori de a 2-a clas`;Controlori de a 1-a clas`;Controlori generali;Controlori de a 2-a clas` sunt întrebuin]a]i în Direc]iunea

de control din Ministerul de R`zboi cu controlarea gestiunilorîn bani [i în materii a întregii armate precum [i în opera]iile decontrol pe lâng` controlori generali [i 1-a clas`.

Legile [i decretele relative la pensiilor militarilor suntaplicabile [i ofi]erilor de control, soldele [i indemniza]iile ce potprimi în timpul serviciului se fixeaz` prin tarifa anexat` [aprezenta lege.

Art. 21. Corpul ofi]erilor de control este recrutat:Controlori generali dintre colonei de toate armele din

activitate, intenden]ii militari [i controlori de 1-a clas` dinactivitate.

Controlori de 1-a clas`, dintre lt.col. de toate armele dinactivitate, sub-intenden]ii militari [i controlori de a 2-a clas` dinactivitate.

Controlori de a doua clas` dintre majori de toate armeledin activitate [i adjunc]ii clasa întâia prin concurs.

Art. 22. Înaintarea în corpul ofi]erilor de control se face

arhive

94 2 (40) 2008 document

Ministerul de R`zboi,, 1902

exclusiv numai la alegerea, dup` propunerea ministrului der`zboi; fiecare grad trebuind s` aib` un stagiu minimum de treiani.

Art. 23. Ofi]erii de control nu pot fi supu[i judec`]ii decât deministrul de r`zboi.

Ei sunt justi]iabili înaintea consiliilor de r`zboi care se vorcompune conform art. 10 din Codul Justi]iei Militare ca pentrugradul de colonei, cu osebire ca cei doi colonei prev`zu]i întablou s` fie înlocui]i prin doi ofi]eri de control.

Func]iile de Comisar Regal [i raportor se vor îndeplini deofi]erii de control, iar în lipsa de c`tre colonei din corpul destat-major.

Ofi]erii de control nu pot fi adu[i înaintea unui consiliu deanchet` pentru reform` decât de ministrul de r`zboi.

Consiliul de anchet` se va compune din patru membri lua]idin ofi]erii de control [i, la nejungere dintre colonei de stat-major sub pre[edin]ia unui general de brigad`. To]i vor fi tra[ila sor]i de însu[i ofi]erul obiect al anchetei.

Art. 24. Procesele-verbale dresate [n.n. \ntocmite] deofi]erii de control, prin care constat` deficite de fonduri [imateriale, sau alte abuzuri în administra]ie fac probe legale înjusti]ie [i nu se vor putea combate decât prin înscriere în fals,sau pentru motive de eroare bine constatat` prin confruntareacu registrele [i scriptele ]inute în bun` regul`.

CAPITOLUL VIIIDispozi]ii finale

Art. 25. Pentru executarea dispozi]iilor con]inute în legeade fa]` se va întocmi regulamentele necesare.

Art. 26. Sunt [i r`mân abrogate toate dispozi]iile din legi,ordonan]e [i regulamente contrare legii de fa]`.

Tarifele soldelor [i indemniza]iilor fixate membrilor corpuluicontrolorilor

Aceast` lege s-a votat de Senat în [edin]a de la 13

ianuarie anul 1883, [i s-a adoptat cu majoritate de 26 de voturicontra a 3.

Pre[edinte, Dimitrie Ghica(L.S.S.)

Secretar, A. Anghelescu

Aceast` lege s-a votat de Adunarea deputa]ilor, în [edin]ade la 24 Februarie 1883, [i s-a adoptat cu majoritate de 55voturi contra a 5, fiind [i 10 ab]ineri.

Pre[edinte, D. Lecca(L.S.A.D.)

Secretar, C. Poroineanu

Facem cunoscut [i ordon`m ca cele de fa]`, s` fieînvestite cu sigiliul Statului [i trecute în Monitorul oficial, s` fieadresate autorit`]ilor administrative [i judiciare, spre a leînscrie în registrele lor [i a le observa întocmai; iar mini[triNo[tri secretari de Stat la departamentele de r`zboi [i justi]ie,sunt îns`rcina]i cu aducerea la îndeplinire a decretului de fa]`.

Dat la Bucure[ti, la 2 martie 1883.

(L.S.S.) CAROLMinistru secretar de Stat la Departamentul de R`zboiI.C. BRATIANUMinistru de Stat la Departamentul de Justi]ieEUG. STATESCU

Sursa: Serviciul istoric al armatei, fond microfilme, rolaR.S.E.M. 1226, cadrele 190-193

arhive

95document 2008 2 (40)

Manutan]]a central` a armatei,, 1902

entru a cinsti eroismul [i jertfa celor care nu [i-au pre-cupe]it nici sângele, nici via]a pentru înf`ptuirea unit`]iina]ionale [i ap`rarea gliei str`mo[e[ti, poporul român a

ridicat numeroase însemne comemorative (troi]e, pietrefunerare, monumente, cimitire-monument etc.), pe care aufost d`ltuite, în piatr` [i lemn, numele a mii de eroi.

Al`turi de eroii cunoscu]i, în p`mântul patriei î[i aflòdihna de veci alte mii de eroi c`zu]i în încle[tatele lupte cudu[manul, care [i-aupierdut nu numai via]a,dar [i identitatea.

{i acestora, patriarecunosc`toare le-aeternizat memoria,ridicându-le unmonument, care adevenit simboluleroismului [i jertfeiromâne[ti.

Primele demersuriîn acest sens au fostefectuate în 1921 deun comitet special,prezidat de generalulAlexandru Gorsky,adjunct al [efuluiMarelui Stat Major, [icontinuate, în 1922, deo comisie alc`tuit` dindelega]i din cadrulMinisterelor de R`zboi,Instruc]iunii Publice,Muncii [i Ocrotirilor Sociale, Artelor [i Cultelor.

Dup` îndelungate deliber`ri s-a decis ca MormântulEroului Necunoscut s` fie amplasat în fa]a Muzeului MilitarNa]ional din Parcul Carol, iar ceremoniile de alegere [i deînhumare s` se desf`[oare în perioada 14-17 mai 1923.

Între 8 [i 12 mai 1923 prin grija Societ`]ii “MorminteleEroilor c`zu]i în R`zboi” s-a procedat la exhumareaosemintelor a zece eroi necunoscu]i, ale[i din cimitirele deeroi de la M`r`[e[ti, M`r`[ti, Groze[ti (jude]ul Bacù),Cire[oaia (jude]ul Bacù), Azuga (jude]ul Prahova), Topraisar(jude]ul Constan]a) Ra[ovi]a-Arcani(jude]ul Gorj), B`l`ria(jude]ul Vla[ca), Ciucea (jude]ul Cojocna) [i Chi[inù.

R`m`[i]ele p`mânte[ti ale celor zece osta[i necunoscu]iau fost a[ezate în sicrie de stejar, c`ptu[ite cu tabl` de zinc,de acela[i model [i m`rime. Exhumarea lor s-a f`cut cu toateonorurile militare [i dup` datinile cre[tine[ti, sicriele fiindtransportate, în ziua de 13 mai, în vagoane speciale, laM`r`[e[ti [i depuse la biserica din localitate. La sosireafiec`rui sicriu în gara M`r`[e[ti, o companie de onoare, cudrapelul de lupt`, a prezentat onorurile militare. În timpulnop]ii, cele zece sicrie au fost vegheate de o gard` de

onoare.În ziua de 14 mai, la ora 15, s-a procedat la alegerea

unui sicriu din cele zece depuse în biseric`. Dup` oficiereaunui serviciu religios, desemnarea “Eroului Necunoscut” afost f`cut` de c`tre elevul Amilcar S`ndulescu, din clasa I aLiceului Militar „D.A. Sturdza” din Craiova, în vîrst` de 12 ani,orfan de r`zboi, ales ca fiind cel mai merituos elev din toateliceele militare din ]ar`.

La aceasta cer-emonie au asistatministrul de r`zboi– generalulGheorgheM`rd`rescu,MitropolitulMoldovei [iEpiscopul deRoman, inspectorulInspectoratului II deArmata,comandan]iiCorpului III armat`[i Diviziei 6 infan-terie, prefec]iijude]elor Putna,Tecuci [i Bacù,elevii [colilor locale[i ale celor dinFoc[ani [i Tecuci,delega]ii “Asocia]ieiFo[tilor Lupt`tori”din aceste jude]e,

precum [i un mare num`r de cet`]eni din localitate [i dinîmprejurimi.

Momentul cel mai emo]ionant l-a constituit alegereasicriului cu Eroul Necunoscut dintre cele zece depuse pe uncatafalc, a[ezate pe doua rânduri. În prezen]a numeroaseiasisten]e, ministrul de r`zboi, s-a adresat elevului AmilcarS`ndulescu, cu cuvintele:

„— Acum, alege unul, pe acel ce vei crede !Elevul Amilcar S`ndulescu, dup` ce [i-a plimbat privirea

peste to]i, a mers direct c`tre cel de-al patrulea sicriu dinrândul întâi [i, întinzând mâna, a zis:

— Acesta este tat`l meu!”Un fior a str`b`tut pe to]i acei care auziser` aceste

cuvinte nea[teptate [i pline de atîta în]eles, prin ele con-ferindu-se eroului o identitate simbolic`.

Eroul ales a fost l`sat în biseric`, iar celelalte nou` sicrieau fost purtate pe bra]e de c`tre ofi]eri [i osta[i, urma]i de unimpresionant cortegiu, pe str`zile principale, [i înhumate cutoate onorurile militare, în cimitirul din localitate.

A doua zi, 15 mai, sicriul cu “Eroul Necunoscut”, acoperitcu tricolorul românesc, a fost ridicat pe bra]e de c`tre o

studii/documente

96 2 (40) 2008 document

85 de ani de la ceremonialul de \nhumarea Eroului Necunoscut

Lucian DR~GHICIServiciul Istoric al Armatei

P

Aspect de la ceremonia oficial` de desemnare a Eroului Necunoscut,, 144 mai 1923

gard` formata din ofi]eri decora]i cu Ordinul “Mihai Viteazul”[i purtat pe umerii lor pân` la vagonul mortuar, specialamenajat. Trenul special se compunea dintr-o platformadubl` transformat` în catafalc, dou` platforme mici pentrucoroane [i vagoanele necesare pentru g`rzile de onoare aledrapelelor, pentru cler [i ofi]eri. Trenul a fost împodobit cudrapele na]ionale [i cu ghirlande de stejar [i brad, iarlocomotiva era învelit` într-o enorma pânz` ro[ie,ornamentat` cu brad [i flori, având în fa]` stema ]`rii.

Trenul special a p`r`sit gara M`r`[e[ti la ora 7.00, cudirec]ia Bucure[ti, având timp de sta]ionare mai mare în sta-]iile: Foc[ani, Râmnicu S`rat, Buzù [i Ploie[ti, unde a fostîntâmpinat de autorit`]i, cler, [coli, invalizi, orfani [i v`duvede r`zboi, precum [i de o gard` de onoare (câte o companiecu drapel [i muzic`). În aceste sta]ii s-a oficiat [i un scurtserviciu religios [i s-au depus coroane [i flori. Drapelelecompaniilor de onoare, cu g`rzile lor, precum [i comandan]iiunit`]ilor care au prezentat onorurile în g`ri s-au deplasat cuacest tren la Bucure[ti pentru a participa la ceremonie. Pe totparcursul, trenul a fost înso]it de generalul AlexandruGherculescu, cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” [i de [aseofi]eri, cavaleri ai aceluia[i ordin, câte unul pentru fiecarearm` (infanterie, cavalerie, artilerie, aeronautic`, marin` [itrupe speciale), un sergent, un caporal [i câte doi solda]i dinarmele men]ionate, decora]i cu „Virtutea Militar`”, clasa I.

La ora 16 trenul a sosit în Gara de Nord, unde sicriul cur`m`[i]ele p`mânte[ti ale „Eroului Necunoscut” au fostîntâmpinate de Regele Ferdinand I, principele mo[tenitorCarol, membrii guvernului, pre[edin]iiCorpurilor legiuitoare, rectoriiUniversit`]ii [i Academiei Comerciale [idecanii facult`]ilor din cadrul acestora,precum [i corpul de comand` dinMinisterul de R`zboi [i Marele StatMajor, comandan]ii de mari unit`]i, to]igeneralii activi [i din rezerv` dinGarnizoana Bucure[ti, ofi]erii decora]icu Ordinul „Mihai Viteazul” [i ata[a]iimilitari strìni.

Sicriul a fost transportat, cu toateonorurile, pe un afet de tun, laM`n`stirea Mihai-Vod` unde a fostdepus pe catafalcul din pridvorulbisericii. Pe tot traseul, str`zile [i case-le erau împodobite cu drapele tricolore,covoare [i felinare aprinse. În tot acesttimp, deasupra Capitalei, v`zduhulvibra de dang`tul neîncetat alclopotelor. Sicriul a fost expus pentrupelerinajul publicului, pân` în ziua de l7mai, având în tot acest timp o gard` deonoare compus` din patru ofi]eri, cava-leri ai Ordinului „Mihai Viteazul” [i patrugrade inferioare decorate cu „VirtuteaMilitar`”.

Ceremonia înhum`rii Eroului Necunoscut a avut loc înziua de 17 mai, pe terasa din fa]a Muzeului Militar, situat înParcul Carol. Au asistat autorit`]ile, institu]iile [i persoanelecare au fost prezente [i la ceremonia din ziua de 15 mai.

Dup` oficierea slujbei religioase la Biserica Mihai-Vod`,cortegiul s-a îndreptat spre Parcul Carol. Din nou, traseul,str`zile au fost ornate cu drapele tricolore [i covoare, cufelinare din care r`zb`tea lumina simbol al ve[niciei eroului,simbol evocat [i de sunetul necontenit al clopotelor.

La Muzeul Militar, sicriul “Eroului Necunoscut” a fostcoborât de pe afet [i a[ezat lâng` mormântul situat în

apropierea terasei muzeului, p`strându-se acela[i ceremoni-al.

A fost oficiat un scurt serviciu religios. La ora 12.00, tru-pele au prezentat arma „pentru onor”, iar întreaga asisten]a ap`strat un moment de reculegere. Dou` minute dereculegere au fost p`strate pe tot cuprinsul ]`rii, ca unsuprem omagiu [i adânc respect adus miilor de osta[ianonimi ce s-au jertfit pentru cauza sfânt` a unit`]ii na]ionale.De la un cap`t la altul al ]`rii trenurile, uzinele, vehiculele,pietonii s-au oprit p`strând o des`vâr[it` t`cere, momentunic ce a fost marcat [i de sunetul sirenelor fabricilor,uzinelor, trenurilor, vapoarelor [i al clopotelor bisericilor.Ceremonialul a continuat cu intonarea rug`ciunii, timp în caresicriul a fost coborât în l`ca[ul de veci, iar o baterie de arti-lerie prin tragerea a 101 de salve, aducea un salut „ErouluiNecunoscut”.

Dup` coborârea sicriului în mormânt, drapelele unit`]ilorînso]ite de [efii de corpuri [i comandan]ii de divizie au datultimul salut “Eroului Necunoscut”. Drapelele prezentate înfront pe divizii, în fa]a mormântului au fost înclinate adâncspre p`mânt, iar ofi]erii au dat onorul cu sabia.

Cu defilarea trupelor înaintea mormântului s-a încheiatimpresionanta ceremonie de înhumare a „Eroului Necunos-cut”. În zilele de 14-17 mai, militarii au participat la parad` în]inuta de ceremonie, cu decora]ii [i ordine, ofi]erii din front cuc`[ti, iar civilii în frac, cravat` [i m`nu[i albe, inclusivdecora]iile [i medaliile aflate în posesie.

În perioada interbelic`, cinstirea memoriei „ErouluiNecunoscut” s-a f`cut anual, cusolemnitatea meritat`. La ea participauPatriarhul Bisericii Ortodoxe Române,reprezentan]i ai Casei Regale [i aiguvernului, asocia]iilor patriotice,institu]iilor de stat [i [colilor. Pelerinajelela Mormântul „Eroului Necunoscut” pentrudepunerea de coroane de flori f`ceauparte din protocolul vizitelor oficiale ale[efilor de stat strìni în România.

În timpul regimului comunist CultulEroului Necunoscut a intrat într-un con deumbr` mai ales dup` str`mutareamormântului acestuia, în noaptea de 22spre 23 decembrie 1958, în fa]aMausoleului de la M`r`[e[ti, pentru a faceloc a[a-zisului „Monument al eroilor lupteipentru libertatea poporului [i a patriei,pentru socialism”, în fapt necropolaliderilor comuni[ti care ne-au adus „luminade la R`s`rit”.

În anul 1970, Ministerul Ap`r`riiNa]ionale a luat ini]iativa readucerii încapital` a Mormântului Eroului Necunoscutdar, din diverse motive, aceast` ac]iune nus-a putut realiza.

Dup` Revolu]ia din Decembrie 1989,Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a revenit asupra acesteiprobleme, ini]iind m`surile organizatorice pentruconcretizarea sa. Reprezentan]i ai Arhivelor Militare Române[i ai Muzeului Militar Na]ional au studiat posibilit`]ile dereamplasare a acestuia, optându-se cele din urm` pentrureaducerea osemintelor Eroului Necunoscut în Parcul Carol,ac]iune finalizat` prin ceremonia de reînhumare din 26octombrie 1991. La 25 noiembrie 2006, Mormântul ErouluiNecunoscut a fost readus, cu toat` solemnitatea, peamplasamentul ini]ial din 1923, încheindu-se astfel onedorit` odisee generat` de furtunile istoriei.

studii/documente

97document 2008 2 (40)

Generalul McArthur la morm#ntul Eroului Necunoscut,, noiembrie 1932

În iunie 1937 ap`rea, la Bucure[ti, cartea generaluluiErich Falkenhayn, fost comandant al Armatei a 9-a germaneîn campania anilor 1916-1917. N`scut la 11 noiembrie 1861,în or`[elul Belchau din Prusia occidental`, Erich GeorgAnton Sebastian von Falkenhayn era un repezentant clasic almilitarismului prusac, un ofi]er de carier` ce dispre]uiaparlamentarismul [i politica în general. Între 1896 [i 1903 afost consilier în armata chinez`, martor ocular al r`scoaleiboxerilor. În 1913 a devenit ministru de r`zboi în Prusia.Dup` b`t`lia de pe Marna (14 septembrie 1914) i-a succedatlui von Moltke în func]ia de [ef al Înaltului Comandamentgerman. Adept al unei strategii ofensive pe frontul de vest, afost artizanul declan[`rii b`t`liei de la Verdun, la începutulanului 1916, care a e[uat cu pre]ul a unui sfert de milion deoameni pierderi de vie]i omene[ti. Înlocuit de mare[alul vonHindenburg la conducerea Înaltului Comandament, a fostnumit, la 29 august 1916, în frunteaArmatei a 9-a germane, înTransilvania. Dup` campaniavictorioas` din România, Falkenhayna fost numit la comanda for]elor turcedin Palestina, dar a e[uat înîncercarea de a preveni cucerireaIerusalimului de c`tre Alia]i, ocupat defor]ele britanice în decembrie 1917. Înfebruarie 1918 a fost numit lacomanda Armatei a 10-a sta]ionat` înBelarus, func]ie pe care a de]inut-opân` la terminarea r`zboiului. A muritla 8 aprilie 1922 în localitateaLindstedt, în apropiere de Postdam.

În primul capitol al c`r]ii (intitulat„Evenimente antemerg`toare”),generalul î[i dovede[te „simpatia”pentru români, precizând c` „f`r` a]ine seam` de considera]iuneaobliga]iilor morale contractate, eivoiau ca în aceast` lupt` gigantic` s`treac` de partea aceluia [i înmomentul în care câ[tigarea r`zboiului nu mai comporta niciun risc.” Mai departe, concluziona: „Atât Conducereasuprem` german` cât [i cea austriac` nu se îndoiau deinten]iile conduc`torilor politicii române, care voiau ca prinacelea[i procedee s` cucereasc` aceea[i lauri ieftini ca înultimul r`zboi balcanic." În memoriile sale, generaluldezv`luie numeroase detalii din culisele conducerii militaregermane [i din proiectele Puterilor Centrale ce vizauRomânia. Astfel, atitudinea puterii de la Bucure[ti fusese„citit`” de cancelariile de la Berlin [i Viena, în sensul în carese presupunea c`, mai devreme sau mai târziu, România va

intra în r`zboi al`turi de Antanta. Dup` cum m`rturise[teautorul, „…n-am renun]at la ideea mea de a clarifica [ichestiunea României. Corpurile de armat` germane, caredeveneau disponibile în Serbia – întrucât nu erau reclamatede nevoi imediate pe frontul de vest – le-am concentrat înUngaria de Sud, unde st`teau gata pentru a fi utilizateîmpotriva României. În prezen]a ]arului Bulgariei, s-a încheiatla Marele Cartier General german din Pless, la începutulanului 1916, o conven]ie cu generalul Jekoff, care prevedeape curând o ofensiv` comun`, împotriva României, în cazulcând un ultimatum, pe termen scurt, nu va înl`tura oriceechivoc, asupra atitudinii viitoare a acestei ]`ri.”Dac` despre români generalul nu are în vocabular preamulte cuvinte frumoase, nu acela[i lucru se poate spunedespre Transilvania, pe care o nume[te „gr`dina luiDumnezeu”, adùgând: „Dac` omului de la Nord Transilvania

nu-i pare pe timp de toamn` unparadis, el totu[i înclin` s` o con-sidere ca ceva asem`n`tor. Aproapeneîntrerupt cerul se bolte[te într-unalbastru adânc, asupra vìlor neîntre-cut de fertile ale râurilor Mure[ [i Olt,cu numero[ii lor afluen]i, cât [i pestemun]ii frumo[i desena]i, care despartbazinurile, unul de altul. Zi de zisoarele se revars` cu abunden]àsupra câmpiilor, aurind totul [irev`rsând o c`ldur` mole[itoare.Vârfurile Alpilor transilvani acoperi]i cuz`pada de curând c`zut`, sunt lumi-na]i de o splendoare multicolor` din-spre Sud.” Probabil momentul cel maiglorios din cariera generaluluiFalkenhayn, campania din 1916 esteprezentat` într-un firesc registrusubiectiv [i triumfalist, fapt care nu[tirbe[te valoarea istoric` a memori-ilor sale. Extrem de detaliate, elereprezint` punctul de vedere cel mai

avizat al inamicului de atunci, datorit` c`ruia putem aprecia,cu mai mult` acuitate, resorturile tragicelor b`t`lii din toamna[i iarna anului 1916.

cartea de alt`dat`

98 2 (40) 2008 document

Confesiunile unui fost inamic

Rubric` realizat` de Manuel ST~NESCU

Institutul Revolu]iei Române dinDecembrie 1989, 1989 - an decisiv înIstoria Europei, coordonator dr.Alexandru O[ca, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2008, 261 pag.

Lucrarea de fa]` este o culegere destudii [i comunic`ri, prezentate laColocviul [tiin]ific interna]ional,organizat de Institutul Revolu]ieiRomâne din Decembrie 1989,Universitatea „Valahia” din Târgovi[te [iInstitutul „Nicolae Iorga” al AcademieiRomâne.

Coordonat` cu sim] critic de dr.Alexandru O[ca volumul con]ine studiiale unor autori consacra]i din ]ar` [i dinstr`in`tate dintre care amintim: Dr.Miroslav Tejchaman, Condi]ii interne [iexterne, economice [i politice care audeterminat colapsul comunismului înBalcani; prof. univ. dr. Ioan Chiper,PCUS [i evolu]ia regimului de laBucure[ti în anii ’80 ai secolului trecut;dr. Florin {perlea, Modalit`]i deschimbare a regimurilor politice înEuropa Central` [i de Sud-Est (1989);Acad. Florin Constantiniu, 1989. Crizasocialismului. Al c`rui socialism?;prof. univ. dr. Jean Louis Courriol,Imaginea Revolu]iei Române în Fran]a.

Revista Arhivelor, nr. 3-4/2007Publicat` de Arhivele Na]ionale ale

României, Revista Arhivelor apareîntr-un num`r dublu, publicat exclusiv înlimbi de circula]ie interna]ional`(englez`, francez` [i german`), faptcare, în conformitate cu o not` aeditorilor, va deveni o permanen]`începând cu anul în curs. Cu o apari]ie

bianual`, revista va publica în volumeseparate studiile în limba matern` [icele în limbi de circula]ie interna]ional`.Înalta ]inut` [tiin]ific` a publica]iei ecompletat` de titlurile atractive alestudiilor, din care spicuim: Marc Hafer,Spuren politischer Akteure im Archiv;Raluca Tomi, A Chapter of the ItalianImmigration in the RomanianPrincipalities: the Italians of Bucharest(1831-1878); Mihaela Wood, Romaniaat the Olympics: Women Gymnasts asAmbassadors in Sportswear, 1950s -1970s.

Orizont XXI, an III, nr. IX, 2008

Semnal`m apari]ia revistei „OrizontXXI” a asocia]iei culturale Valeriu FlorinDobrinescu. Spicuim din titlurile extrem

de interesante: George Ungureanu,România [i crearea Albaniei moderne;Iulian Bo]oghin`, Note pentru schi]aunui portret: sublocotenentul EmilGârleanu; dr. Cornel }uc`, Considera]iigenerale privind starea de spirit aromânilor din Austro-Ungaria (1914-1918); Petre Opri[, Istoria loviturii destat de la 23 august povestit` deGheorghe Ghiorghiu-Dej [i NicolaeCeau[escu lui Ho [i Min (19 august1957).

Revista de istorie militar`, nr. 1-2 (105-106)/2008

Cu o copert` dedicat` în întregimesummit-ului NATO de la Bucure[ti,Revista de istorie militar` ne ofer` [i înacest ultim num`r dublu titluri atractive,purtând semn`tura unor autori deprestigiu: Regele Mihai I: „Armata ar`spuns la chemarea mea ca un singurom” - interviu consemnat de gl. mr. (r) dr.Mihail E. Ionescu; Gheorghe Mihail - unbrav general al Armatei României, decol. dr. Vasile Popa; Generalul AurelAldea, de prof. univ. dr. Alesandru Du]u;Rela]ii politico-militare româno-est-germane în perioada 1965-1975, dePetre Otu; Gurile Dun`rii [i StrâmtorileM`rii Negre - cheia „Chestiuniiorientale”, de lect. univ. dr. Ion Gr.Ionescu.

semnal

99document 2008 2 (40)99

Rubric` realizat` de Manuel ST~NESCU

Contents

The Romanian Army and North-Atlantic Treaty Organization summit from 2000 (Brigadier General Ion Pâl[oiu, Ph.D.) Significant moments

in the evolution of the legislation concerning the military system (Constantina Stoianovici) Thinking about Heinrich Böll (Iulian Stelian

Bo]oghin`) Personality cult - the reverse of the medal (Captain Marian MO{NEAGU, Ph.D.) The Ta[aul project and the Romanian-British

negotiations in the inter-war period (Cornel }uc`, Ph.D.) The breeding of the camels in Romania: The General Headquarters proposes, Ion

Antonescu approves (Colonel ret. univ. prof. Ion Giurc`, Ph.D.) Rewards conferred to the military aeronautical personnel for special merits

during the two world wars (Major Marin Sîlea, Ph.D.) The Cavalry School from Saumur seen by Radu Korne (univ. prof. Maria Georgescu,

Ph.D.) The Bassarabian campaign (January-July 1918): the aviation actions for defending the Romanian frontiers (univ. prof. Valeriu Avram,

Ph.D.) The invasion of Czechoslovakia (20th-21st August 1968). The reaction of the Romanian Communist Party' leaders (Major Petre Opri[,

Ph.D.) A hero in cassock: the archimandrite (monk) Iustin [erb`nescu (Gheorghe Dobrescu, Ph.D) The General Constantin Prezan and the

revolt from 1907 (Petre Otu, Ph.D)l Guiding within the 6th Transportation Section of the General Headquarters (Lenu]a Nicolescu) Providing

of a documents research area (Lieutenant-Colonel Ion Mih`lcescu) The archives-institutional element in managing the national patrimony

(Lieutenant-Colonel Adrian Datcu) Historical funds held by the Romanian Military Archives regarding the First World War (Lenu]a Nicolescu)

The General Hugo Schwab, a symbol of military dignity (Manuel St`nescu) Studies, reflections and points of view regarding the veterans of

war history from Romania (Major General ret. Ioan P. Suciu) Prisoners of war in Soviet Union, 1939-1956 (Colonel ret. Ilie Schipor, Ph.D.

candidate) 1917. The auto branch at the beginnings (Lucian Dr`ghici) Engineer branch - 149 years from the establishment (Manuel

St`nescu) The army administration law - 1883 (Lumini]a Giurgiu) 85 years from the burial ceremony of the Unknown Hero (Lucian Dr`ghici)

The confession of the former enemy (Manuel St`nescu)

Sommaire

L'armée roumaine et le sommet de l'O.T.A.N. 2008 (général de brigade dr. Ion Pâl[oiu) Moments importants de l'évolution des lois sur le

système militaire (Constantina Stoianovici) En pensant à Heinrich Böll (Iulian-Stelian Bo]oghin`) Culte de la personnalité - le revers de la

médaille (commandeur dr. Marian Mo[neagu) "Le projet de Ta[aul"et les pourparlers roumaino-britanniques pendant l'Entre - deux - guerres

(dr. Cornel }uc`) Elevage des chameaux en Roumanie: le Grand Etat-Major propose, Ion Antonescu approuve (colonel (r) prof. univ. dr. Ion

Giurc`) Récompenses accordées au personnel de l'Aéronautique militaire pour des mérites exceptionnels pendant les deux guerres

mondiales (commandant dr. Marian Sîlea) L'école de cavalerie de Saumur vue par Radu Karne (prof. univ. dr. Maria Georgescu) Campagne

de Bessarabie (janvier - juillet 1918). Opérations de l'aviation à la défense des frontières de Grande Roumanie (prof. univ. dr. Valeriu Avram)

Invasion de Tchécoslovaquie (20-21 août 1968). Réactions des dirigeants du Parti Communiste Roumain (commandant dr. Petre Opri[) Un

héros en soutane. L'archiprêtre Justin Serb`nescu (drd. Gheorghe Dobrescu) Le général Constantin Prezan et la révolte de 1907

(dr. Petre Otu) Guide de l'inventaire du fonds d'archives créé par la 6-e Section des Transports du Grand Etat - Major (Lenu]a Nicolescu)

Aménagement d'une salle à étudier les documents (lieutenant-colonel Ion Mih`lcescu) Les archives - acteur institutionnel à la gestion du

patrimoine national (lieutenant-colonel Adrian Datcu) Fonds d'archives gérés par les Archives Militaires Roumaines concernant la Première

Guerre Mondiale (Lenu]a Nicolescu) Le général Hugo Schwab, symbole de la dignité militaire (Manuel St`nescu) Etudes, réflexions et points

de vue sur l'histoire des anciens combattants de Roumanie (général-commandant (r) Ioan P. Suciu) Prisonniers de guerre en U.R.S.S.,

1939-1956 (colonel (r) drd. Ilie Schipor) 1917. L'arme de l'automobile au début (Lucian Dr`ghici) l L'arme du génie - 149 ans depuis sa con-

stitution (Manuel St`nescu) Loi sur l'administration de l'armée - 1883 (Lumini]a Giurgiu) 85 ans depuis la cérémonie d'enterrement du Soldat

inconnu (Lucian Dr`ghici) Confessions d'un ex-ennemi (Manuel St`nescu)

Inhalt

Die rumänische Armee und N.A.T.O. -Verbündeten Zusammenkunft 2000 (Brigadegeneral Dr. Ion Pâl[oiu) Wichtige Momente in der

Entwicklung der Gesetzgebung betreffs Militärsystems ( Constantina Stoianovici) Mit dem Gedanken an Heinrich Böll… (Iulian Stelian

Bo]oghin`) Der Kult der Personalität - die Kehrseite der Medaille ( Kommandore Dr. Marian Mo[neagu) "Das Ta[aul Projekt" und die

rumänisch-britische Verhandlungen in der Zwischenkriegszeit (Dr. Cornel }uc`) Die Zucht der Kamele im Rumänien; der Große Stab schlägt

vor, Ion Antonescu billigt (Oberst (r) Universitätsprof. Dr. Ion Giurc`) Belohnungen an militär- aeronautische Personal für besondere

Verdienste, zur Zeit des ersten und zweiten Weltkriegs (Major Dr. Marin Sîlea) Die Kavallerieschule vom Saumur Radu Karne nach

(Universitätsprof. Dr. Maria Georgescu) Die Kampagne von Basarabia (Januar - Juli 1918). Die Handlungen der Luftflote zur Verteidigung der

Großrumäniens Grenze (Universitätsprof. Dr. Valeriu Avram) Die Invasion der Tschechoslowakei (20-21 August 1968). Die Reaktion der

Leitung der Rumänischen Kommunistischen Partei (Major Dr. Petre Opri[) Ein Held in der Sutane. Mönch Justin [erb`nescu ( Dr. Gheorghe

Dobrescu) Der General Constantin Prezan und der Aufstand vom 1907 ( Dr. Petre Otu) Ratgeber in der 6 Verkehrswesenabteilung dem

Großen Stab (Lenu]a Nicolescu) Die Aufstellung einer Zone für Durchsicht der Dokumente zur Verfügung. ( Oberstleutnant Ion Mih`lcescu)

Die Archive - institutional Schauspieler in der Verwaltung des nationalen Patrimoniums (Oberstleutnant Adrian Datcu) Archivalische Bestände

im Besitz der Militärische Rumänische Archive betreffs ersten Weltkriegs ( Lenu]a Nicolaescu) Der General Hugo Schwab, ein Symbol der mil-

itärischen Würde (Manuel St`nescu) Studien, Nachdenken und Standpunkte betreffs Geschichte der Kriegveteranen vom Rumänien

(Generalmajor (r) Ioan P. Suciu) Die Krieggefangenen in der USSR, 1939 - 1956 (colonel (r) Drd. Ilie Schipor) 1917 - Die Autowaffe am

Anfang (Lucian Dr`ghici) Die Geniewaffe - 149 Jahre von der Gründung (Manuel St`nescu) Das Gesetz über die Verwaltung der Armee

1883 ( Lumini]a Giurgiu) 85 Jahre vom Beerdigungszeremoniell des unbekannten Helden (Lucian Dr`ghici) Die Konfessione eines

ehemaligen Feind (Manuel St`nescu)

sumar \n limbi str`ine

100 2 (40) 2008 document

armata rom#n` nato 2008 -...

Documents