arhitectura vernaculara

18
DEFINIREA CONCEPTULUI DE ARHITECTURĂ DEFINIREA CONCEPTULUI DE ARHITECTURĂ VERNACULARĂ VERNACULARĂ Considerat cel mai tradi Considerat cel mai tradi Ń Ń ional ional ş ş i mai răspândit mod de a i mai răspândit mod de a construi construi , , vernacularul constituie vernacularul constituie , , chiar chiar î î n perioada n perioada contemporană contemporană , , cca cca . . 90 90 % % din fondul construit la nivel din fondul construit la nivel mondial mondial . . Repetatele crize ale energiei din sec Repetatele crize ale energiei din sec . . XX XX , , au atras aten au atras aten Ń Ń ia ia speciali speciali ş ş tilor asupra faptului că industria construc tilor asupra faptului că industria construc Ń Ń iilor iilor este consumatorul a cca este consumatorul a cca . . 50% 50% din energia mondială din energia mondială . . Arhitec Arhitec Ń Ń ii sunt ii sunt î î n căutarea unor solu n căutarea unor solu Ń Ń ii care să permită ii care să permită reducerea consumurilor energetice printr reducerea consumurilor energetice printr - - o proiectare o proiectare durabilă durabilă - - green design green design . . Arhitectura vernaculară constituie o importantă sursă Arhitectura vernaculară constituie o importantă sursă documentară documentară , , având având î î n vedere faptul că n vedere faptul că , , pe parcursul pe parcursul secolelor secolelor , , me me ş ş terii anonimi au reu terii anonimi au reu ş ş it să construiască it să construiască durabil durabil , , cu minimum de resurse cu minimum de resurse . .

Upload: cebiam

Post on 30-Jun-2015

354 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

arhitectura vernaculara, curs, USH

TRANSCRIPT

Page 1: arhitectura vernaculara

DEFINIREA CONCEPTULUI DE ARHITECTUR Ă DEFINIREA CONCEPTULUI DE ARHITECTUR Ă VERNACULAR ĂVERNACULAR Ă

�� Considerat cel mai tradiConsiderat cel mai tradiŃŃional ional şşi mai răspândit mod de a i mai răspândit mod de a construiconstrui, , vernacularul constituievernacularul constituie, , chiar chiar îîn perioada n perioada contemporanăcontemporană, , ccacca. . 9090 % % din fondul construit la nivel din fondul construit la nivel mondialmondial..

�� Repetatele crize ale energiei din secRepetatele crize ale energiei din sec. . XXXX , , au atras atenau atras atenŃŃia ia specialispecialişştilor asupra faptului că industria constructilor asupra faptului că industria construcŃŃiilor iilor este consumatorul a ccaeste consumatorul a cca. . 50%50% din energia mondială din energia mondială..

�� ArhitecArhitec ŃŃii sunt ii sunt îîn căutarea unor solun căutarea unor soluŃŃii care să permită ii care să permită reducerea consumurilor energetice printrreducerea consumurilor energetice printr--o proiectare o proiectare durabil ă durabil ă -- ““ green designgreen design”” . .

�� Arhitectura vernacular ă constituie o importantă sursă Arhitectura vernacular ă constituie o importantă sursă documentarădocumentară, , având având îîn vedere faptul căn vedere faptul că, , pe parcursul pe parcursul secolelorsecolelor, , memeşşterii anonimi au reuterii anonimi au reuşşit să construiască it să construiască durabildurabil , , cu minimum de resursecu minimum de resurse..

Page 2: arhitectura vernaculara

DEFINIREA CONCEPTULUI DE ARHITECTURĂ DEFINIREA CONCEPTULUI DE ARHITECTURĂ VERNACULARĂVERNACULARĂ

Folosit pentru prima data Folosit pentru prima data îîn anul n anul 18391839 îîn Marea Britanien Marea Britanie, , conceptului de conceptului de arhitectur ă vernacularăarhitectur ă vernaculară i i--au fost asociate au fost asociate diverse sintagme asociate sensului pe care termenul latin diverse sintagme asociate sensului pe care termenul latin vernaculusvernaculus îîl arel are, , acela de acela de nativnativ: : arhitectur ă primitiv ăarhitectur ă primitiv ă, , arhitectur ă indigenăarhitectur ă indigenă, , arhitectur ă anonimăarhitectur ă anonimă, , arhitectur ă arhitectur ă fără arhitecfără arhitecŃŃii , , arhitectur ă popularăarhitectur ă populară, , arhitectur ă arhitectur ă ““ fără fără pedigreepedigree”” , , arhitectur ă tradiarhitectur ă tradi ŃŃionalăională, , arhitectur ă arhitectur ă ŃŃărăneascăărănească..

Arhitectura vernacular ă desemnează arhitectura realizată de Arhitectura vernacular ă desemnează arhitectura realizată de constructori fără o pregătire de specialitateconstructori fără o pregătire de specialitate, , fără proiect fără proiect desenatdesenat, , dar dar îîn deplin acord cu necesităn deplin acord cu necesităŃŃile materiale ile materiale şşi i spirituale ale beneficiarilorspirituale ale beneficiarilor, , cu mediul natural cu mediul natural şşi tradii tradi ŃŃiile iile culturale ale comunităculturale ale comunităŃŃiiii ..

Page 3: arhitectura vernaculara

DEFINIREA CONCEPTULUI DE ARHITECTUR Ă DEFINIREA CONCEPTULUI DE ARHITECTUR Ă VERNACULAR ĂVERNACULAR Ă

�� TimpTimp de de aproapeaproape un un secolsecol, , ppână spre mijlocul secolului al ână spre mijlocul secolului al XXXX --lealea, , elementele definitorii ale arhitecturii vernaculare elementele definitorii ale arhitecturii vernaculare au constituit subiect al preocupărilor specialiau constituit subiect al preocupărilor speciali şştilor etnologi tilor etnologi sau sociologisau sociologi, , care au privit clădirile vernaculare mai care au privit clădirile vernaculare mai curând ca obiecte de studiu etnografic decât ca monumente curând ca obiecte de studiu etnografic decât ca monumente de interes arhitecturalde interes arhitectural..

�� Deceniile Deceniile 33--44 ale sec ale sec. . XXXX , , aduc aduc îîn atenn atenŃŃia specialiia specialişştilor tilor şşi a i a publicului un număr crescând de construcpublicului un număr crescând de construcŃŃii ii şşi ansambluri i ansambluri vernaculare vernaculare –– locuin locuinŃŃee, , bisericibiserici, , instalainstalaŃŃii de tehnică ii de tehnică traditradi ŃŃionalăională, , odată cu constituirea primelor muzee odată cu constituirea primelor muzee îîn aer n aer liber din Europaliber din Europa ..

Page 4: arhitectura vernaculara

DEFINIREA CONCEPTULUI DE ARHITECTUR Ă DEFINIREA CONCEPTULUI DE ARHITECTUR Ă VERNACULAR ĂVERNACULAR Ă

�� Momentul major Momentul major îîn reconsiderarea valorilor n reconsiderarea valorilor arhitecturii vernaculare larhitecturii vernaculare l--a constituit realizarea de a constituit realizarea de către Bernard Rudolfsky unei expozicătre Bernard Rudolfsky unei expoziŃŃii de fotografii ii de fotografii la Muzeul de Artă Modernă din New York la Muzeul de Artă Modernă din New York îîn anul n anul 19641964, , îînsonsoŃŃită de lucrarea ită de lucrarea ““ Arhitectura fără arhitecArhitectura fără arhitecŃŃi i : : o scurtă introducere o scurtă introducere îîn arhitectura fără pedigreen arhitectura fără pedigree”” ..

�� ExpoziExpoziŃŃiaia, , bazată pe o impresionantă colecbazată pe o impresionantă colecŃŃie de ie de fotografii artisicefotografii artisice, , nefundamentate pe studii de caznefundamentate pe studii de caz, , a a avut un mare suucesavut un mare suuces, , cel mai important rezultat fiind cel mai important rezultat fiind acela al conacela al conşştientizării de către specialitientizării de către specialişşti ti şşi public a i public a valorilor fenomenului vernacularvalorilor fenomenului vernacular..

Page 5: arhitectura vernaculara

DEFINIREA CONCEPTULUI DE ARHITECTUR Ă DEFINIREA CONCEPTULUI DE ARHITECTUR Ă VERNACULAR ĂVERNACULAR Ă

�� Până spre sfârPână spre sfârşşitul deceniului itul deceniului 66 al sec al sec. . XXXX , , o serie de studii o serie de studii au fost realizateau fost realizate, , îîn diverse locuri din lumen diverse locuri din lume, , accentuânduaccentuându--se se asupra valorilor funcasupra valorilor funcŃŃionaleionale, , structurale structurale şşi plastice ale i plastice ale arhitecturii vernaculare recent redescoperitearhitecturii vernaculare recent redescoperite..

�� 19761976 marchează debutul activită marchează debutul activităŃŃii CIAV ii CIAV –– Comitetul Comitetul InternaInterna ŃŃional pentru Arhitectur ă Vernacularăional pentru Arhitectur ă Vernaculară, , organism organism specializat al Comitetului Internaspecializat al Comitetului InternaŃŃional pentru ional pentru Monumente Monumente şşi Situri al UNESCO i Situri al UNESCO –– ICOMOS ICOMOS..

�� Interesul crescând pentru studiul arhitecturii vernaculare Interesul crescând pentru studiul arhitecturii vernaculare a culminata culminat, , îîn anul n anul 19971997, , cu publicarea Enciclopediei cu publicarea Enciclopediei arhitecturii vernacularearhitecturii vernaculare , , coordonată de reputatul profesor coordonată de reputatul profesor Paul Oliver de la OxfordPaul Oliver de la Oxford, , lucrare de referinlucrare de referinŃŃăă, , cuprinzând cuprinzând materiale realizate de peste materiale realizate de peste 800800 de speciali de specialişşti de pe cinci ti de pe cinci continentecontinente..

Page 6: arhitectura vernaculara

PATRIMONIU DE ARHITECTURPATRIMONIU DE ARHITECTUR Ă VERNACULAR Ă DIN Ă VERNACULAR Ă DIN ROMÂNIAROMÂNIA

�� Profesor la Profesor la ŞŞcoala de Arhitectură din Bucurecoala de Arhitectură din Bucureşştiti , , unul dintre cei mai sensibili cunoscători ai unul dintre cei mai sensibili cunoscători ai valorilor arhitecturii vernaculare din Româniavalorilor arhitecturii vernaculare din România , , arhitectul George Matei Cantacuzino apreciaarhitectul George Matei Cantacuzino aprecia: :

�� Am spus cândva că Am spus cândva că ŃŃăranul român este cel mai bun ăranul român este cel mai bun arhitectarhitect. . El a dat toate indicaEl a dat toate indicaŃŃiile de felul cum iile de felul cum trebuie armonizată o locuintrebuie armonizată o locuinŃŃă românească cu ă românească cu mediul geografic climatic mediul geografic climatic şşi sociali social, , sensibilitatea lui sensibilitatea lui a dat tema formelora dat tema formelor..[[11]] ……

�� [[11]] G G. . MM. . CantacuzinoCantacuzino, , IzvoareIzvoare şşii popasuripopasuri,, BucureBucureşştiti , , EdEd. . EminescuEminescu, , 19771977, , pp. . 370370

�� [[22]] IdemIdem, , pp. . 372372

Page 7: arhitectura vernaculara

PATRIMONIU DE ARHITECTURPATRIMONIU DE ARHITECTUR Ă Ă VERNACULAR Ă DIN ROMÂNIAVERNACULAR Ă DIN ROMÂNIA

�� Arhitectura Arhitectura ŃŃărănească rămâne ca un mare ărănească rămâne ca un mare îînvănvăŃŃământământ, , căci căci ea a unificat aspectul ea a unificat aspectul ŃŃăriiării , , ea a creat atmosfera plasticii ea a creat atmosfera plasticii româneromâneşşti ti şşi a fost o expresie unitară a acestui neami a fost o expresie unitară a acestui neam, , ca ca şşi i limba româneascălimba românească..[[22]]

�� Satul e cea mai frumoasă podoabă a pământului românescSatul e cea mai frumoasă podoabă a pământului românesc. . ÎÎ n el se găsesc toate premisele civilizan el se găsesc toate premisele civilizaŃŃiei noastreiei noastre. . Prin felul Prin felul lui de a se pierde lui de a se pierde îîn verdean verdeaŃŃăă, , cu aspectucu aspectu--i de grădinăi de grădină, , satul satul românesc afirmă acea românesc afirmă acea îînnŃŃelegere a naturii elegere a naturii şşi acea noi acea noŃŃiune iune sensibilă a viesensibilă a vieŃŃii care se resfrânge ii care se resfrânge îîn toate artele noastre n toate artele noastre popularepopulare......

�� Ceea ce caracterizează peisajul românesc e lipsa lui de Ceea ce caracterizează peisajul românesc e lipsa lui de ostentativitateostentativitate. . Omul se afirmă discret prin belOmul se afirmă discret prin belşşugul naturiiugul naturii , , cu o oarecu o oareşşicare cuvioasă umilinicare cuvioasă umilin ŃŃăă..[[11]]

�� [[11]] IdemIdem, , pp. . 356356

Page 8: arhitectura vernaculara

PATRIMONIU DE ARHITECTURPATRIMONIU DE ARHITECTUR Ă Ă VERNACULAR Ă DIN ROMÂNIAVERNACULAR Ă DIN ROMÂNIA

�� łłăranul român reuăranul român reuşşeeşşte proporte proporŃŃiile casei sale cu aceeaiile casei sale cu aceeaşşi i siguransiguranŃŃă cu care albina reuă cu care albina reuşşeeşşte te îîn executarea alveolelor n executarea alveolelor salesale........Artele populareArtele populare, , a căror formaa căror formaŃŃie se pierde ie se pierde îîn adâncul n adâncul preistorieipreistoriei, , gânditegândite, , visate visate şşi executate de un număr i executate de un număr incomensurabil de generaincomensurabil de generaŃŃiiii , , fac parte integrantă din chiar fac parte integrantă din chiar îînsunsuşşirile raseiirile rasei........

�� Casa Casa ŃŃărănească variază numai pentru a se potrivi cu clima ărănească variază numai pentru a se potrivi cu clima sau cu materialele regiuniisau cu materialele regiunii. . De aceeaDe aceea, , casele de la munte casele de la munte sunt sunt îîntotdeauna clădite mai cu grijăntotdeauna clădite mai cu grijă, , având lemn având lemn şşi piatră la i piatră la îîndemânăndemână, , pe când cele de la pe când cele de la şşes sunt făcute din lutes sunt făcute din lut. . Casa Casa îîşşi i modifică aspectul numai modifică aspectul numai îîn atingere cu mahalalelen atingere cu mahalalele, , luând o luând o îînfănfăŃŃiişşare sărăcăcioasă are sărăcăcioasă şşi stângacei stângace, , ca un ca un ŃŃăran ăran îîmbrăcat mbrăcat îîn n haine haine „„ nemnemŃŃeeşştiti ”” ..

Page 9: arhitectura vernaculara

PATRIMONIU DE ARHITECTURPATRIMONIU DE ARHITECTUR Ă Ă VERNACULAR Ă DIN ROMÂNIAVERNACULAR Ă DIN ROMÂNIA

�� ÎÎ n ce constă farmecul unui sat românesc n ce constă farmecul unui sat românesc ?? �� ÎÎ n primul rândn primul rând, , el este expresia unei veel este expresia unei veşşnice nice

tineretinereŃŃii . . Prin faptul că este executat din Prin faptul că este executat din materiale care numateriale care nu--i asigură o durată i asigură o durată secularăseculară, , satul este satul este îîntrntr--o perpetuă primenireo perpetuă primenire. . GospodineleGospodinele, , îîn fiecare primăvarăn fiecare primăvară, , îîşşi albesc i albesc caselecasele, , ddîînd cu albastru nd cu albastru îîn jurul ferestrelor n jurul ferestrelor şşii . . CâteodatăCâteodată, , cu un rocu un roşş cărămiziu cărămiziu, , pe stâlpii pe stâlpii prispeiprispei. . După câteva luni de la clădirea caseiDupă câteva luni de la clădirea casei, , şşindrilele acoperiindrilele acoperişşurilor uurilor u şşoare iau o culoare oare iau o culoare argintieargintie, , care variază cu cerul zilelor de varăcare variază cu cerul zilelor de vară, , ca ca şşi sălciile i sălciile şşi plopiii plopii..

�� [[11]] IdemIdem, , pp. . 155155

Page 10: arhitectura vernaculara

PATRIMONIU DE ARHITECTURPATRIMONIU DE ARHITECTUR Ă Ă VERNACULAR Ă DIN ROMÂNIAVERNACULAR Ă DIN ROMÂNIA

�� ConstituinduConstituindu--se ca semn al prezense ca semn al prezenŃŃei omeneei omeneşşti ti îîn naturăn natură, , ca expresie a universului interior al omuluica expresie a universului interior al omului, , arhitectura arhitectura caracterizează individualitatea comunităcaracterizează individualitatea comunităŃŃiiii [[11]] ilustrându ilustrându--i i simultan comanda socialăsimultan comanda socială, , posibilităposibilităŃŃile materiale ile materiale şşi i tehnice tehnice şşii , , nu nu îîn ultimul rândn ultimul rând , , gradul de sensibilitate gradul de sensibilitate artisticăartistică..

�� Casa Casa ŃŃăranului este clădită parcă ăranului este clădită parcă îîn funcn funcŃŃie de luminăie de lumină, , şşi i albul varului nu obosealbul varului nu oboseşşte ochiulte ochiul, , pentru simplul motiv că pentru simplul motiv că streastreaşşina prispei sau a cerdacului aruncă mereu o umbră ina prispei sau a cerdacului aruncă mereu o umbră odihnitoare asupra zidurilor văruiteodihnitoare asupra zidurilor văruite. . Adânca poezie ce Adânca poezie ce emană dintremană dintr--un sat românesc provine din faptul că aici un sat românesc provine din faptul că aici comorile nu sunt decât sufletecomorile nu sunt decât sufleteşştiti . . TradiTradiŃŃia se exprimă printria se exprimă printr --o veo veşşnică renanică renaşştere tere şşi o vei o veşşnică izbândănică izbândă......ca ca şşi naturai natura..[[11]]

�� [[11]] Constantin Constantin JojaJoja, , SensuriSensuri şşi i valorivalori regăsiteregăsite, , BucureBucureşştiti , , 19811981, , pagpag. . 2222

Page 11: arhitectura vernaculara

PATRIMONIU DE ARHITECTURPATRIMONIU DE ARHITECTUR Ă Ă VERNACULAR Ă DIN ROMÂNIAVERNACULAR Ă DIN ROMÂNIA

�� ÎÎ nn condicondiŃŃiileiile societăsocietăŃŃiiii traditradi ŃŃionaleionale, , casa se casa se construiaconstruia îînn colaborarecolaborare nemijlocitănemijlocită cucu primulprimul săusău ocupantocupant, , purtândpurtând îînsemnulnsemnul nevoilornevoilor şşi i alal aspiranaspiranŃŃilorilor familieifamiliei sale sale, , ceeaceea ce ce confereaconferea locuinlocuinŃŃeiei viaviaŃŃăă, , un un sufletsuflet ini ini ŃŃialial . . GeneraGeneraŃŃiileiile următoareurmătoare dacădacă au au folositfolosit spaspaŃŃiuliul de de locuirelocuire momoşştenittenit , , ss--auau adaptatadaptat acestuiacestui cadrucadru dejadeja creatcreat. .

�� AAşşa a cumcum nicinici o o celulăcelulă nu nu tr ăietr ăieşştete singurăsingură, , izolatăizolată, , locuinlocuinŃŃaa se se integrazăintegrază unuiunui sistemsistem de de intercondiintercondiŃŃionăriionări , , materialemateriale şşi i spiritualespirituale, , care care daudau caracterulcaracterul specificspecific fiecăreifiecărei comunităcomunităŃŃii umaneumane –– fie fie căcă este o este o uliuli ŃŃăă îîntrntr ..unun satsat, , fie fie căcă este o este o îîntinsăntinsă ariearie geograficăgeografică. . ÎÎ nn fiecarefiecare moment moment, , locuinlocuinŃŃaa apareapare caca un un limbajlimbaj prinprin intermediulintermediul căruiacăruia oameniioamenii de de aceeaaceeaşşii cultur ăcultur ă comunicăcomunică îîntrentre eiei. .

Page 12: arhitectura vernaculara

PATRIMONIU DE ARHITECTURPATRIMONIU DE ARHITECTUR Ă Ă VERNACULAR Ă DIN ROMÂNIAVERNACULAR Ă DIN ROMÂNIA

�� LocuinLocuinŃŃaa traditradiŃŃionalăională româneascăromânească, , atâtatât de de organicorganic integratăintegrată situluisitului, , coreleazăcorelează trăsăturiletrăsăturile acestuiaacestuia cucu exigenexigenŃŃeleele vievieŃŃiiii proprietarilorproprietarilor săisăi . . ŞŞi i dedeşşii nicinici un un architectarchitect nu a nu a participatparticipat la la ridicarearidicarea caselorcaselor ŃŃărăneărăneşştiti , , calităcalităŃŃileile lorlor intrinseciintrinseci, , rezultaterezultate dindin sintezasinteza experienexperienŃŃeiei constructive a constructive a multormultor generageneraŃŃiiii , , le le conferăconferă actualitateactualitate îînn preocupărilepreocupările aceloracelor arhitecarhitecŃŃii contemporanicontemporani care care şşii --auau propuspropus să să repersonalizezerepersonalizeze locuinlocuinŃŃeleele individualeindividuale..

Page 13: arhitectura vernaculara

PATRIMONIU DE ARHITECTURPATRIMONIU DE ARHITECTUR Ă Ă VERNACULAR Ă DIN ROMÂNIAVERNACULAR Ă DIN ROMÂNIA

�� MMonumenteleonumentele de de arhitecturăarhitectură vernacularăvernaculară selecselecŃŃionateionate de de specialispecialişştiti , , dupădupă criteriicriterii rigurosriguros şştiintiin ŃŃificeifice, , ca ca fiindfiind reprezentativereprezentative pentrupentru o o zonăzonă etnograficăetnografică sausau pentrupentru o o perioadăperioadă istoricăistorică şşii care au care au fostfost transferatetransferate îînn muzeelemuzeele îînn aeraer liberliber, , constituieconstituie punctepuncte de de referinreferinŃŃăă cu cu deosebitădeosebită valoarevaloare de document de document. . ValenValenŃŃaa documentarădocumentară a a acestoraacestora rezidărezidă atâtatât îînn calităcalităŃŃileile lorlor intrinseciintrinseci, , câtcât şşii îînn faptulfaptul căcă, , deveninddevenind exponateexponate, , suntsunt expuseexpuse unuiunui regimregim de de conservareconservare--restaurarerestaurare care le care le protejeazăprotejează de de eventualeeventuale modificărimodificări sausau deteriorărideteriorări pepe care le care le--arar fifi pututputut suferisuferi îînn terenteren, , fie din fie din cauzacauza condicondiŃŃiiloriilor naturalenaturale, , fie din fie din neglijareaneglijarea clădirilorclădirilor vechivechi, , îînn favoareafavoarea celorcelor noinoi..

Page 14: arhitectura vernaculara

PATRIMONIU DE ARHITECTURPATRIMONIU DE ARHITECTUR Ă Ă VERNACULAR Ă DIN ROMÂNIAVERNACULAR Ă DIN ROMÂNIA

�� MuzeeleMuzeele etnograficeetnografice îînn aeraer liberliber din din RomâniaRomânia, , sintezesinteze ale ale patrimoniuluipatrimoniului de de arhitecturăarhitectură vernacularăvernaculară ruralărurală din din diferitediferite zone zone ( ( SecSecŃŃiaia îînn aeraer liberliber a a MuzeuluiMuzeului EtnograficEtnografic al al TransilvanieiTransilvaniei din Cluj din Cluj--NapocaNapoca, , MuzeulMuzeul MaramureMaramureşşeanean din din SighetuSighetu--MarmaMarmaŃŃieiiei ) ) sausau de de pepe îîntregntreg teritoriulteritoriul ŃŃăriiării ( ( MuzeulMuzeul NaNaŃŃionalional al al SatuluiSatului ““ DimitreDimitre GustiGusti”” din din BucureBucureşştiti )), , ca ca şşii celecele cu cu profilprofil thematic thematic ((MuzeulMuzeul PomiculturiiPomiculturii şşii ViticulturiiViticulturii din din GoleGoleşştiti , , ComplexulComplexul MuzealMuzeal ““ ASTRAASTRA”” din Sibiu din Sibiu)), , constituieconstituie, , prinprin numeroaselenumeroasele lorlor monumentemonumente, , o o serioasăserioasă sursăsursă documentarădocumentară..

Page 15: arhitectura vernaculara

PATRIMONIU DE ARHITECTURPATRIMONIU DE ARHITECTUR Ă VERNACULAR Ă DIN Ă VERNACULAR Ă DIN ROMÂNIAROMÂNIA

Page 16: arhitectura vernaculara

PATRIMONIU DE ARHITECTURPATRIMONIU DE ARHITECTUR Ă VERNACULAR Ă DIN Ă VERNACULAR Ă DIN ROMÂNIAROMÂNIA

Page 17: arhitectura vernaculara

PATRIMONIU DE ARHITECTURPATRIMONIU DE ARHITECTUR Ă VERNACULAR Ă DIN Ă VERNACULAR Ă DIN ROMÂNIAROMÂNIA

Page 18: arhitectura vernaculara

PATRIMONIU DE ARHITECTURPATRIMONIU DE ARHITECTUR Ă VERNACULAR Ă DIN Ă VERNACULAR Ă DIN ROMÂNIAROMÂNIA