arhitectura romana prezinta diferente remarcabile in comparati cu toate formele de arhitectura...

8/19/2019 Arhitectura Romana Prezinta Diferente Remarcabile in Comparati Cu Toate Formele de Arhitectura Anterioare

http://slidepdf.com/reader/full/arhitectura-romana-prezinta-diferente-remarcabile-in-comparati-cu-toate-formele 1/6

Arhitectura Romana prezinta diferente remarcabile in comparati cu toate

formele de arhitectura anterioare. Persii , Egiptenii si Grecii au avut arhitectura

monumentala , insa , grandoarea cladirilor lor era in mare parte externa ,

deoarece arhitectii erau nevoiti sa se bazeze in constructii pe un sistem de post si

buiandrug , deci doua coloane verticale cu un bloc orizontal numit si buiandrug

asezat plat peste ele. Un bun exemplu in aceasta priviinta sunt templelegrecesti , si in particular cel din localitatea Paestum din Italia. atorita faptului ca

buiandrugele sunt grele , spatiul interior al cladirilor era limitat , o mare parte din

el !ind dedicat suporturilor pentru greutatile mari ce trebuiau sustinute.

Arhitectura Romana difera fundamental de traditiile gregesti si persane

datorita descoperiri , experimantarii cu si exploatarii betonului , arcurilor si

metodelor de boltire , un bun exemplu in acest sens !ind constructia

Pathenonului . "ultumita inovatiilor din primul secol dupa #ristos , Romanii au

fost in masura sa creeze spatii interioare de neconceput inainte. Romanii au

devenit astfel din ce in ce mai preocupati cu formele si aspectul spatiului interiormai degraba decat alocarea acestuia pentru suport structural. #a rezultat direct

interiorul cladirilor Romane era cel putin la fel de impresionant ca si exteriorul lor.

"ateriale , metode si inovatii . #u mult inainte ca betonul sa !e descoperit

in Roma , Romanii foloseau o roca vulcanica nativa Italiei , numita tufa , ca sa isi

construiasca cladirile . #u toate ca tufa nu a incetat sa !e folosita , s$a inceput de

asemenea folosirea travetinei candva in secolul % inainte de #ristos , deoarece

era mai durabila , si deoarece culoarea sa alba o constituia intr$un substitut

acceptabil pentru marmura. "armura a fost imbratisata cu greu in Roma in

perioada republicana deoarece era vazuta ca o extravaganta , insa dupa domnia

lui Augustus , marmura a devenit la moda. Augustus a lasat pe inscriptia sa

funerara celebrele cuvinte &Res Gestate . ca a &gasit o Roma din acarmida si a

lasat$o din marmura&, facand referire la ambitioasele sale proiecte de constructi.

'etonul roman (opis caementicium) a fost dezvoltat candva in secolul %

'#E. esi folosirea mortarului ca agent de legatura nu era o noutate in lumea

antica , contributia ma*ora pe care au aduso Romanii la reteta mortarului a fost

introducerea unui nisip vulcanic numit &pozzolana&#onstructorii Romani care

foloseau acest nisip au constatat ca mortarul lor era incredibil de puternic si

durabil , chiar si sub apa. Astfel , inventia cimentului roman a constituit startul

revolutiei arhitecturale Romane , permitand constructorilor sa experimenteze cuidei mult mai creative in designurile lor. eoarece betonul ia forma cofragului in

care e turnat , cladirile romane au inceput sa ia forme din ce in ce mai +uide si

creative. e asemenea , Romanii au exploatat din plin oportunitatile oferite

arhitectilor de catre inovarea arcului adevarat ( spre deosebire de arcul corbelat ,

unde pietrele erau in asa fel asezate incat sa se miste usor spre centru pe

masura ce structura se inalta) , un arc adevarat e compus din pietre in forma de

pana numite voussoirs , cu o piatra cheie in centru care le tine pe restul in loc.

Intr$un arc adevarat , greutatea e transferata dintr$un coussoir in urmatorlu , de

la varful arcului catre baza , greand o structura rezistenta si robusta. Arcurile

adevarate se pot intinde pe distante mult mai mari decat structurile cu coloane si



buiandruge , lucru ce a dus la crearea de spatii interiopare expansive si uluitoare

in arhitectura romana.

ipuri de cladiri . -rasele Romane erau de obicei centrate in *urul unui

forum , o piata larga , deschisa , incon*urata de cladirile importante , si

constituind centrul civic , religios si economic al orasului. In acest forum erau deobicei localizate si templele si altarele importante din oras , ca de exemplu

#apitolina , dedicata lui upiter si "inerva.e asemenea , in general in cadrul

forumului functiona si basilica , curte legislativa a vremii , precum si alte locuri

semni!cative de adunare pentru consiliul orasenes , ca de exemplu cladirea

curia. es, pietele locale de peste, carne si legume se intindeau in *urul forumului

. In *urul forumului , de$a lungul strazilor , marcand intersectii , se a+au

simbolurile de marca ale arhitecturii romane / colonade , arcuri si fantani .

Pompeii, in Italia , este un exemplu excelent de forum urban roman prezervat in

conditii bune pana in zilele noastre.

Romanii aveau si construiau o gama larga de case de locuit. #ei instariti

puteau detine o casa in oras , numita domus , precum si o ferma , numita in

general villa , in timp ce cei mai putin instariti locuiau in cladiri cu mai multe

apartamente numite insulae . #asa iana din -stia , din secolul % #.E. e un

exemplu bun si bine prezervat de insulae. Romanii , ca si multi altii inaintea lor ,

au simtit de asemenea nevoia de a comemora moartea si ramasitele in morminte

elaborate , ca de exemplu mormantul lu Eur0saces 'rutarul care inca sta bine

prezervat langa Porta "aggior din Roma.

Romanii au construit numeroase apeducte prin teritoriul controlat de ei ,

aducand apa in orasele pe care le construiau sau le ocupau . - sursa constantade apa a permis , de asemena , bailor romane sa devina constructii standard in

orasele Romane . din imgad in Algeria la 'ath in Anglia. Un stil sanatos de viata

in Imperiul Roman presupunea de asemenea vizite la g0mnasium. Relativ des in

perioada Imperiala , marete complexe de bai$g0mnasium au fost construite de

catre stat , ca de exemplu 'aile din #aracalla , care incorporau piste de alergat ,

gradini si librarii.

"etodele de petrecere a timpului liber erau variate si gandite sa acopere o

gama cat mai larga de gusturi , deci necesitand constructia unei game largi si

variate de structuri , de la teatruri mari in stil Grec , la mai micile si mai intimele

cladiri odeon , ca de exemplu cele din Pompei , care erau planuite speci!c pentru

performante muzicale. Romanii construiau de asemenea am!teatre , structuri

eliptice , inchise , ca si #olloseumul , care erau folosite pentru lupte intre

gladiatori . Romanii au construit de asemenea circuri in multe din orasele lor , ca

si cel de la 1epcis "agna in 1ibia , evenimentul principal in asemena circuri !ind

cursele de care. Romanii au continuat sa isi perfectioneze in continuu metodele

de constructie a podurilor si drumurilor , ceea ce le$a permis sa treaca rauri

ma*ore si sa strabata distante uriase , lucruri care au avut in impact ma*or asupra

abilitatii romanilor de a$si extinde si controla imperiul. e la podul din Alcantara

in 2pania , la drumurle pacate din Petra , in Iordan , romanii transferau mesa*e ,

trupe si bani cu mare e!cienta.



Perioada Republicana. Arhitectura Romana din perioada Republicana a fost

Puternic in+uentata de civilizatia Etruscana , care au fost regii timpurii ai Italiei ,

si care , la randul lor , au fost ma*or in+uentati de arhitectura greaca. emplul lui

upiter de pe ealul #apitolin din Roma , inceput in secolul 3 '#E poarta

amprentele arhitecturii Etrusce. emplul a fost construit din roca vulcanica tufa

locala , pe un podium inalt , si cea mai importanta caracteristica a sa o constituiefrontalitatea. 4eranda este foarte adanca , si intentia este ca vizitatorii sa se

aproprie spre un singur punct de acces , in loc sa mearga de *ur$impre*ur , cum

era caracteristic templelor grecesti. e asemenea , unica e si prezenta a trei

&cellas/ , camere de cult . emplul lui upiter va ramane o in+uenta ma*ora in

designul templelor dealungul intregii perioade Republicane. #u toate ca la baza

arhitecturii romane se a+a traditii adanci si bogate , asta nu inseamna ca

arhitectii romani nu au incercat lucruri noi. arziu in perioada Repubvlicana ,

arhitectii au inceput sa experimnenteze cu beton , testandu$i capabilitatile care le

va permite sa construiasca la o scara grandioasa. e exemplu , 2anctuarul lui

5ortuna Primigenia in Palestina , compus din doua complexe , unul inferior si unulsuperior construit in coasta unui deal si terasat . in stilul unui sanctuar

6elenistic , cu rampe si scari ducand de la terase la mici teatre, si la un templu

tholos in varf. Intregul complex este intricat construit pentru a manipula

experienta vizitatorului asupra privelistii , luminii soarelui si a sanctuarului in

sine. 7emai!ind dependenti de constructii pe piloni , arhitectii s$au folosit din plin

de beton pentru a construi un vast sistem de rampe acoperite , terase largi,

magasine si depozite.

Perioada Imperiala . Imparatul 7ero a inceput constructia la omus Aurea

dupa ce un incendiu masiv a devastat Roma in anul 38 #E si a distrus o mareparte din suburbiile orasului . istrugerea i$a permis lui 7ero sa ocupe teren

valoros pentru constructia noului sau proiect , o vasta si grandioasa villa. esi

decizia nu a fost in interes public , dorinta lui 7ero de a trai in fast , grandoare si

maretie a dat startul unei revolutii arhitecturale in Roma. Arhitectii , 2everus si

#eler , cunoscuti multumita istoricului roman acitus , au construit un palat maret

cu curti , fastuoase 2ali de mese , collonade si fantani , folosind extensiv si la

scara mare betonul , incluzand numeroase domuri si cupole. #eea ce da caracter

unic lui omus Aurea este faptul ca arhitectii 2everus si #eler au folosit betonul

pentru prima oara in a experimenta cu modele estetice , ca de exemplu domuri

uriase expansive , si nu doar pentru proprietatile sale structurale. 7ero a inceput

un curent in arhitectura romana pentru constructii mai mari , mai bune si mai

complexe din beton , insa arhitecti si imparatii care i$au sustinut au preluat acest

curent si l$au dus la deplinul sau potential. #olosseumul lui 4espasian , Pietele lui

raian , 'aile din #aracalla , 'asilica lui "axentius sunt doar cateva din cele mai

impresionante structuri care au rezultat din revolutia arhitecturala din Roma. Insa

arhitectura romana nu a a*uns nicodata in totalitate din beton. Unele cladiri ,

construite din marmura , aminteau de frumusetea sobra a arhitecturii clasice

grecesti. , ca si 5orumul lui raian. #ladiri din beton stateau alaturi de cladiri de

marmura in Roma , demonstrand faptul ca romanii apreciau arhitectura istoric$

mediteraneana la fel de mult precum isi apreciau propriile inovatii.



In lumea Romana , creditul pentru constructia unei cladiri era de obicei dat

celui care a conceput si platit pentru proiect , mai degraba decat arhitectului care

a proiectat si supravegheat realizarea ei , din acest motiv , ma*oritatea

arhitectilor romani ramanand anonimi in zilele noastre.Arhitectii care erau

insarcinati cu proiecte speciale de catre imparat au ramas insa mai bine

cunoscuti. e exeplu Apollodor din amasc , arhitectul favorit al imparatului raian , renumit pentru maiestria sa in constructia de poduri , a fost responsabil ,

printre altele , de 5orumul lui raian din Roma , precum si 2everus si #eler ,

responsabili de #asa de Aur a lui 7ero , mentionati mai sus. Insa fara indoiala cel

mai celebru arhitect roman a fost 4itruvius , in principal datorita lucrarii sale

&espre Arhitectura&, un studiu de 9: volume asupra arhitecturii ce a supravietuit

intact pana in zilele noastre. #u toate ca nu se stiu multe despre realizarile sale

concrete , in afara de o basillica in 5ano si ca a lucrat pentru ulius #aesar si

Augustus , lucrarea &epsre Arhitectura&acopera toate aspectele si fatetele

arhitecturii romane ale vremii , tipuri de cladiri , sfaturi pentru arhitecti si multe

altele . Un aspect interesant din lucrarea sa ramane faptul ca arhitectul din lumeaantica trebuia sa aiba un set de calitati , talente si priceperi care in zilele noastre

ar ! separate si diferentiate intr$o multitudine de specializari. e asemenea ,

4itruvius incapsuleaza esenta ethosului arhitecturii romane / oate cladirile

trebuiesc intr$un fel care sa ia in considerare durabilitatea , utilitatea si

frumusetea (espre Arhitectura , 4ol I #ap III)

#onstructii Romane emblematice /

Apeducte si poduri / e multe ori structuri masive , cu randuri simple ,

duble sau chiar triple de arcuri , erau concepute pentru a transporta apa

proaspata catre centrele urbande , de multe ori de la multi ;ilometrii departare.

#el mai timpuri cunoscut in Roma a fost A<ua Appia , in *urul anului =:: '#E ,

insa cel mai impresionant este Pont du Gard , langa 7immes. Podurile romane

foloseau de asemenea arcuri ca sa se extinda peste rauri si ravine , de obicei cu o

suprastructura plada din lemn asezata pe piloni sau arcuri de piatra. Unul din cele

mai bine prezervate exemple exte podul agus de la Alcantara , in aproximativ

9::#E , pod care se intinde mai bine de =: de metri.

'asilici. esi basilicile au fost rapid adoptate de biserica #restina , ele au

fost concepute de romani pentru intruniri mari de orice fel , si au fost folosite

intial cel mai des ca si curti legislative. e obicei construite pe o parte aforumului orasului , erau cladiri cu hale lungi , cu acoperisul sustinut pe coloane

pe ambele parti , care creau intre ele un naos , +ancat de intervale pe ambele

parti. - galerie traversa de obicei primul nivel , si mai apoi cu abside la ambele

capete. Un exemplu tipic il constituie 'asilica 2everan la 1epcis "agna (%93 #E).

'ai / 'aile romane sunt exponente ale abilitatii tipice a romanilor de a crea

spatii interioare magni!ce folosind arcuri , domuri si cupole. #ele mai mari dintre

aceste , cateodata uriase complese erau construite simetric de$a lungul unei axe

si includeau bazine cu apa rece si calda , saune , dantani , librarii , incalzire

revolutionara prin podea si cateodata chiar incalzire prin interiorul peretilor ,

folosind teracota. Exteriorul era de obicei banal insa interiorul era somptuos



decorat cu coloane , marmura , statui si mozaicuri. 'aile de la #aracalla in Roma ,

construite in *urul anului %93 #E constituie cel mai bun exemplu contemporan.

#asele de locuit private / Probabil mai renumite pentru interioarele bogat

decorate cu fresce si stuc , rezedintele private romane puteau fermeca si cu

atrium , perist0les , gradini si fantani , de obicei aran*ate armonios si simetric ,#asa 4etti din Pompeii !ind un bun exemplu. #hiar mai inovative erau blocurile

de apartamente numite insulae , acestea !ind construite din caramida, beton si

lemn , avand cateodata balcoane , si des , magazine la parter. Aceste blocuri

romane si$au facut aparitia in *urul secolului trei '#E , iar in primul secol ar erei

noastre au a*uns sa aiba pana la 9% eta*e , ina statul a impus restrictii in

construitul pe verticala , asa ca ma*oritatea insulae au avut 8 sau > eta*e.

Exemple relativ bine prezervate se gasesc in -stia.

emple / emplele romane au avut la baza arhitectura templelor Etrusce si

Grecesti , cu o camera interna in spate incon*urata de coloane si plasata pe o

platforma ridicata la aproximativ trei metri , cu o intrare cu trepte , cu o veranda

cu coloane , care , in contrast cu templele grecesti , era punctul focal central al

cladirii. 2upravietuind practic intact , cel mai bun exemplu ramane templul

"aison #arree la 7imes.

eatre si Am!teatre / Romanii au fost evident in+uentati si inspirati de greci

, insa orchestra a fost facuta semicirculara si intrgul din piatra. Romanii au

adaugat de asemena o cladire scena intens decorata , scaenae frons , care

incorpora coloane la diferite niveluri , proiectii , piedestale , statui , etc. A

abordare similara s$a facut si fata de fatadele librariilor , de exemplu 1ibraria

#elsus in Ephesus. eatrele romane stau marturie pasiunii romanilor pentru spatiiinchise , deoarece erau des partial sau complet acoperite , sau daca nu , foloseau

panze. Am!teatrul complet inchis era un favorit al romanilor , #olosseumul !ind

cel mai mare si faimos exemplu , insa copii si replici ale acestuia !ind raspandite

de$a lungul imperiului roman.

Arcuri de riumf / Arcul de triumf , cu un singur arc , arc dublu sau chiar

triplu , nu avea nici o functie practica , ci doar o functie comemorativa , un rol de

a comemora prin inscriptii si sculptura evenimente semni!cante , ca de exemplu

victorii militare importante . Arcul lui #onstantin din Roma , construit in *urul

anului =9> #E este cel mai semni!cativ exemplu , si probabil ultimul mare

monument al Romei imperiale.

?iduri / Pe langa constructii militare faimoase ca si ?idul lui 6adrian (9%%

#E) , chiar si zidurile mai modeste romane ofera un numar surprinzator de mare

de variatii. 1argimea zidurilor romane varia enorm , de le cele mai inguste de

abia 9@ cm latime la cele masive si late de pana la 3m. 5oarte rar era insa

folosita marmura sau blocuri de piatra foarte bune in constructia zidurilor ,

deoarece acest lucru era considerat prea scump. 'locuri mari patrate de piatra

erau folosite in zidarie ashlar , adica blocuri montate foarte apropiate fara a !

folosit mortar. "ult mai comun era folosirea caramizilir , de obicei de forma

triangulara si asezate cu mortar , si a pietre mici invaluind un miez de mix debeton. #aramizile si pietrele puteau ! asezate in variate feluri , ca si opus



incertum , aparut in *urul secolului = '#E , care foloseau bucati mici neregulate

de piatra slefuite pe o parte , opus reticulatum din secolul % '#E folosind bucati

in forma piramidala de 3$9% cm la baza si inalte de @$98 cm , cu baza asezata

spre exterior si ele asezate in diagonala . pana la opus vittatu, , care folosea

alternativ caramida si blocuri de roca tufa , cu fata plata la exterior si

diminuandu$se in dmensiune spre interior , acest fel de zid !ind foarte popular intoata Europa incepand din secolul 8 #E.

Arhitectura romana nea lasat deci , cu structuri magnni!ce , care au

supravietuit in cel mai literar sens cu putiinta testului timpului. #ombinand o

gama larga si variata de materiale cu designuri indraznete , romanii au reusit sa

impinga limitele macanicii si !zicii si sa transforme arhitectura in arta. Rezultatul

a fost ca arhitectura a devenit o unealta prin care imperiul si$a demonstrat

superioritatea culturala , priceperea , bogatia si audacitatea , construind

asemenea edi!cii. "ai semni!cativ insa ramane faptul ca felul in care romanii au

folosit betonul , caramida si arcurile , in constructia unor cladiri ca si am!teatrelesi basilicile , au in+uentat incomensurabil toata arhitectura vetica de$a lungul

timpului pana in zilele noastre

arhitectura romana prezinta diferente remarcabile in comparati cu toate formele de arhitectura...

Documents