Ministerul Educatiei al Republicii MoldovaUniversitatea Libera Internationala din MoldovaFacultatea Informatica si InginerieCatedra Design

ReferatTema: Materialele si tehnicile utilizatein arhitectura romana

Efectuat: st. Gr. DI-44 Dicusara IonConducator: Bizgu Tatiana

Chisinau 2014Motto: ,,De fapt istoria nu ne apartine, dar noi ii apartinem ei Hans-Georg Gadamer

Pe teritoriulImperiului Roman, ntre secolele III-I Hr. apare i se dezvolt arta roman, fiind un produs al societii romane i o expresie a puterii statului. Aceast art este una unitar, ce se bazeaz pe talentul organizatoric, spiritul utilitar i simul practic al romanilor. Arta roman, se nate laRoman cadrul vieii culturale i artistice cu influene etrusce i greceti i treptat cuprinde ntreg teritoriul imperiului. Arhitectura n cadrul arhitecturii romane se ntlnesc influene ale artei etrusce i greceti. Influena etruscn arhitectura roman se poate observa n preluarea unor principii urbanistice ce stau la baza nfiinrii i organizrii oraelor prin folosirea unor planuri regulate, cu strzi drepte i trotuare, pori monumentale de acces sau prin sisteme de canalizare. Pentru planurile caselor particulare, influena etrusc se observ prin apariia camerei centrale numitAtriumiar pentru templele de cult apariia podiumului din piatr foarte nalt i amplasarea coloanelor, dar i preluarea arcului i a unor sisteme de boltire. Influena greacse regsete n arta roman prin ideea de pia public n centrul oraului, ordinele de arhitectur doric, ionic i corintic ,unele tipuri de plan pentru templele de cult, structura i componena teatrelor, ideea trofeelor ca monumente comemorative, folosirea picturilor i mozaicurilor pentru decorarea caselor i palatelor. Arta este o expresie a societii romane, a puterii statului, avnd ca scop principal propaganda n favoarea politicii oficiale. De asemenea, arta exprim i pasiunea romanilor pentru ornament, gustul lor pentru fastuos, dorina de a-i nfrumusea locuinele, palatele, templele i locurile publice. La nceput, arta roman este dominat de influene etrusce i greceti (nct unii o consider chiar o copie a acestor arte), ca apoi s devin o art original, cu trsturi specifice, care a supravieuit de-a lungul istoriei, exercitnd influene asupra perioadelor ulterioare (Renaterea, neoclasicismul). Avnd un caracter statal, este o art unitar, bazat pe talentul organizatoric, spiritul utilitar i simul practic al romanilor. De la Roma pornesc principiile, soluiile, noutile, pentru a se extinde apoi n toate provinciile.Cteva sunt elementele care constituie firul rou al acestei arte. 1. Arta este perceput n prim faz ca un meteug aidoma celorlalte; arta era dependenta de realitatea din jur, imita realitatea; Rolul moralizator al acesteia se explica prin prezenta in interiorul corpului civic - monumentele sunt destinate pentru a fi privite i a constitui un fundal pentru exprimarea mreiei senatului i, ceva mai trziu, a mpratului. Arta roman, s-a spus adesea, reprezint din multe puncte de vedere o simpl continuare a artei greceti. 1. Lumea greac a exercitat o influen foarte puternic asupra unor populaii italice care, la rndul lor, au constituit o surs de inspiraie pentru latini, cum ar fi etruscii. Influena greac s-a manifestat direct, prin intermediul coloniilor greceti din sudul Italiei (Magna Graecia). 2. Dup cucerirea regatelor elenistice de ctre romani, intelectualitatea greac a acceptat s fie integrat ntr-o nou comunitate politic, cea roman. Asemnrile dintre arta greac i cea roman - sunt numeroase dar nu elimin diferenele dintre acestea. Evoluia artei romane a fost afectat de mult mai muli factori dect cea greac i, dac putem spune, mult mai strini de orizontul mediteranean. Arta roman influeneaz arta medieval european pn trziu n epoca modern. Arta roman este mult mai puin interesat de materiale de foarte bun calitate sau de aplicarea unor tehnici foarte elaborate; Are un caracter narativ mult mai accentuat; Asimilarea influenelor strine rmne la nivelul tehnicilor de lucru; Atenia mai mare acordat spaiului privat - se adaug alte camere cu funcionalitate divers Un alt element definitoriu al arhitecturii romane l constituie forumul; Monumentul cel mai rspndit al arhitecturii romane este reprezentat de bile publice. Materialen arhitectura roman materialele i tehnicile utilizate n realizarea diverselor edificii este foarte important. Astfel ei foloseau diferite categorii de meteugari cum ar fi: ingineri, specialiti n betoane, fundaii, construcii hidraulice, sisteme de nclzire, dulgheri pentru realizarea schelelor i prile lemnoase ale construcilor, pietrari, tietori n piatr sau marmur, zidari pentru ridicarea zidurilor din crmid, iglari pentru acoperiuri, boli, stucatori pentru realizarea decorailor n stuc aplicate pe perei, tavane, instalatori pentru canalizri i conducte de ap, decoratori specialiti n mozaicuri, fresce, etc. Ca materiale pentru construcia diverselor edificii romanii foloseau: lemnul, piatra i marmura. O dat cu descoperirea betonului ca material de construcie(sec II-lea . Hr.), arhitectura antic parcurge o etap important n dezvoltarea ei. Betonul permite ridicarea construcilor mai rapid, asigurnd soliditatea i monumentalitatea acestora. Cu ajutorul betonului, se pot construi nu numai ziduri ci i coloane sau stlpi ce apoi pot fi placate cu marmur n diverse culori decorate cu stucaturi, mozaicuri i picturi.Procedeele de constructie s-au perfectionat cand in sec II iH s-a descoperit un fel de ciment :un conglomerat artificial de pietris si nisip, amestecat cu materii vulcanice, peste care se turna in cofraje mortar. Dupa aceasta, peretele era acoperit cu caramizi are sau cu mici blocuri de piatra taiate in forma de romb. Apoi prin folosirea generalizata a caramizilor arse, a fost posibila constructia boltei in leagan si a cupolei care putea acoperii sali de mari dimensiuni. Asemenea progrese tehnice i-au ajutat pe romani sa realizeze edificii indraznete,impresionind prin dimensiunile lor uriase : constructii in special cu caracter pur utilitar: bazilici, terme, apeducte si edificii destinate spectacolelor. Urbanismul Roma este un exemplu pentru ntreg imperiul roman i n ceea ce privete preocuparea permanent pentru amenajearea spaiilor publice. Urbanismul a determinat n Imperiul Roman emiterea de legi imperiale avnd ca subiect aezarea caselor particulare, a edificilor publice, legi pentru evitarea incendiilor sau pentru pstrarea cureniei. Conform planului de urbanism al Romei i celelalte orae se dezvolt n jurul unor spaii publice(forumuri) puse n valoare n construcii monumentale, imountoare iar strzile fiind construite i dispuse n funcie de aceste nuclee. n oraele romane, se asigurau o serie de servicii aduse cetenilor lor, cum ar fi: aprovizionarea cu ap, prinapeducte, asigurarea proteciei prin ziduri i a accesului prin pori de intrare, asigurarea liberei circulaii prin strzi i trotuare, dotarea cu edificii politico-administrative,juridice, culturale ireligioase, depozitarea alimentelor i distribuirea lor, asigurarea spaiilor de locuit dar i a celor pentru recreere i distracie. Forumul Forumum romanum(Forumul) este cel mai important loc al oraului roman, loc unde se ntlnescsacruliprofanul. Acesta se ntlnete n centrul oraului i este locul unde se adun cetenii oraului i unde sunt aezate principalele temple de cult i palate imperiale. Tot n centru sunt ntlnitebazilici,columne,biblioteci,arcul de triumf, piee comerciale. Exemple de forumuri pot fi: Forumurile ridicate de mpraii:Caesar,Augustus,Traian,NervaiVespasian. BazilicaUna din cele mai importante construcii ale oraului estebazilica. Aceasta este o construcie impuntoare prin dimensiunile sale construit n plan rectangular n care aveau loc edineleSenatului, desfurarea proceselor sau adunrile publice. Bazilica putea fi compus din 3-5 Nave de dimensiuni inegale astfel cea central fiind mai lat i mai nalt iar cele laterale mai nguste i mai joase. Pe una din laturi exist o ni semicircular numit Absid n care este amplasat Masa judectorului. Desprirea navelor ntre ele se face prin arcade sprijinite pe coloane. Acest tip de construcie va fi mprumutat decretinipentru construirea primelor biserici. Exemple pot fi: Bazilica Aemilia, Ulpia, Giulia din Roma i altele. Templele Templele, construcii importante pentru romani, erau nchinate unuia sau mai multor zei. Planul de construire a templelor era dreptunghiular sau circular fiind nconjurate de coloane libere sau angajate. Dimensiunile templelor, depeau adesea dimensiunea uman ele neavnd elegana celor greceti. Stilul coloanelor preluate de la greci sunt mai nalte i mult mai bogat decorate prin adugarea la capitele pe lng frunzele de acant i alte motive vegetale, florale, zoomorfe, acvile sau figurine. Cteva exemple sunt: Templul Vestei, Pantheonul, Templul lui Jupiter etc.. Templul roman era asemenea celui etrusc pe care-l continua dar incorporand si influente grecesti. In general de dimensiuni mici, avea forma dreptunghiulara si era construit pe un podium de piatra inalt. Avea in fata un rand sau doua de coloane, iar cela , incaperea rezervata imaginii divinitatii respective , era pseudoperiptera,adica inconjurata de coloane incorporate pe jumate in zidul celei. Exemplu tipic este templul bine pastrat azi dedicat Fortunei Virile, din Roma,avand alaturi un alt tip de templu circular inchinat Vestei. Perfect conservate au ramas si templele din S Galiei, de pilda la Nimes. Una din marile capodopere ale arhitecturii este Panteonul din Roma'templul tuturor zeilor' cel mai bine conservat si cel mai celebru edificiu pe care ni l-au last romani. Construit in anul 27 ien de Agrippa : distrus de un incendiu , reconstrut de imparatul Domitian, apoi de Hadrian dupa un alt incendiu a fost restaurat in fine de Septimius Severus si Caracala . Templul are forma unui edificiu circular, precedat de un vestibul sustinut de 16 coloane . Interiorul este de o absoluta armonie si simplitate. Peretii inbracati in marmura, au 7 nise iar in planul superior, 8 edicule. Cu Panteonul intilnim pentru prima data o arhitectura inteleasa ca organizare a spatiului, mai degraba decat ca simpla compozitie a maselor de zidarie. Locuinele i palatele imperiale Romanii construiau locuine pentru dou feluri de utilizri: case particulare i case pentru nchiriat. Casele particulare sunt construite n funcie de clasele sociale din care fceau parte propietariil. Acestea sunt de dou tipuri, cele construite la ora se numeau Villa urbana iar cele construite n mediul rural se numeau Villa rustica putnd avea 1-2 etaje. Planul caselor era simplu cu influene etrusce prin preluarea atrium-ului tradiional, aceasta fiind o ncpere central cu o deschidere parial spre cer numit compluvium. n atrium se afla i un bazin numit Impluvium centrat pe deschiderea din acoperi pentru a strnge apa de ploaie. n jurul atrium-ului sunt distribuite mici camere cu diverse destinaii, iar acesta d ntr-o camer mai mare ce seamn cu un salon unde se aduna ntreaga familie. Influene elenistice n arhitectura roman observm i la acest tip de case prin adugarea unui peristil(o curte interioar n conjurat de portic), grdini, saloane i sli de ospee. Romanii cu un statut social mai ridicat aveau casele decorate cu mozaicuri, fresce, stucaturi, statui i mobilier de lux. Exemple pot fi: Casa Faunului, Casa Pausanias, Casa Vetti, Vila lui Hadrian de la Tivoli etc. . Casele de nchiriat(Insulae) erau construite pentru oamenii liberi fiind adevrate blocuri de locuine avnd 3 pn la 8 etaje cu ateliere i magazine la parter. Locuinele erau compuse din una sau dou camere i o buctrie, iar unele dintre acestea aveau apeducte la nivelul curii i instalaii sanitare.Palatele imperiale erau n numr mare deoarece fiecare mprat construia altele noi i le refcea pe cele vechi. Acestea respectatu acelai plan de construcie cu cel al caselor particulare la care se aduga sala tronului, sli de oaspei, terme, biblioteci etc.. Termele erau ansambluri arhitectonice mari ce cuprindeau piscine, bi calde sau fierbini, garderobe, palestre(sli acoperite pentru exerciii fizice), biblioteci, grdini, locuri de plimbare sau discuii. n ciuda amplorii unor construcii, acestea rmn tributare unui model de locuin tipic mediteranean, centrat pe o curte interioar. Dou sunt excepiile notabile. n primul rnd, vilele imperiale, subordonate unui program arhitectonic centrat pe mprat i pe sublinierea (cu ajutorul citatelor vizuale din arta greac) excelenei personajului. n al doilea rnd, villae rusticae, reedine de ar pentru aristocraia provincial i care se constituie n acelai timp n reedine de lux (n standardele provinciale) i centre de administrare a unor latifundii. Casele obinuite sunt decorate adesea cu fresce i cu mozaicuri, primele mai degrab de inspiraie mitologic, n timp ce cele din urm sunt decorate cu scene din viaa cotidian.Casele romanilor se deosebeau de cele ale grecilor ,in primul rand prin acel element tipic roman care este atrimul, curtea interioara , de forma rectangulara sau patrata,cu un bazin sau un put in centru ,iar de jurinprejur cu camerele de locuit : in atrium erau plasate imaginile stramosilor si caminul domestic , precum si statuile divinitatilor protectoare ale familiei. Podurile Atat de solidele poduri romane, indispensabile imensei retele de drumuri ,erau perfect calculate ca sa reziste la presiunea apei. Podurile din epoca imperiala nu foloseau in totdeauna betonul ci blocuri de travertin . Ei cunosteau din cele mai vechi timpuri si arcul liber. Ponte Milvio din Roma, de pilda , avea arcele cu deschiderea de 18 m : dar in Spania , podul in intregime din argit de langa Alcantara, peste fluviul Tajo, pod lung de 189 m , are sase semiarce circulare, deschiderea celui mai mare fiind de 27 m. Iar podul lui Traian de la Portile de Fier, avea o lungime de aprox. 900 m , cu piloni de piatra la o dis. de 51 m unul de altul. Adeseori podurile trcand peste apele unui rau sau traversand o campie, functionau ca suport al unor apeducte. Apeductele romane Faimoasele apeducte romane, opere impresionante de inginerie, aduceau in orase apa prin tuburi sau canale sustinute de arcuri uriase, de la mari distante. Inginerul roman Frontinus, expert in constructia de apeducte, spunea ca acestea sunt 'principalul semn al maretiei Imperiului roman. Total apeducte = aprox. 265; Total km = aprox. 6000 Carsarea Maritima - Izrael Tarragona - Spania Izmir Turcia. Construcii de relaxare i recreere Principalele construcii destinate distraciei erau teatrul, amfiteatrul, odeonul, stadionul i circul, unde romanii puteau viziona spectacole de teatru, lupte de gladiatori, parade militare sau ntreceri sportive. Romanii, erau iubitori de spectacole publice indiferent de clasa social din care proveneau. Unele construcii cum ar fi teatrul, odeonul i stadionul sunt preluate de la greci i adaptate necesitilor romanilor, altele precum amfiteatrul i circul sunt construcii specific romane. . O realizare tipic romanain domeniul arhitecturii a fost si amfiteatrul. Aceste gigantice constructii ovale reprezinta o dublare a teatrului semicircular greco roman, a carei prima versiune permanenta , constituita in piatra si stuf vulcanic ,a fost completata de pompei, in 54 ien. Arena de forma eliptica era acoperita cu nisip pentru ca acesta sa absoarba sangele oamenilor ori al animalelor. Primul amfitiatru, prtial din piatra a fost construit la Roma de Augustus, II sub Nerodar cel mai mare amfitiatru romansi totodata si cel mai celebrueste'Amfiteatru Flaviilor'(sau Coloseum).,inceput de Vespasian si terminat de Titus in 80 ien . Renumite sunt si amfiteatrele din Verona, Arles, Nimes, Pola, sa.Arhitectura amfiteatrelor romane a exercitat o influenta considerabila in epoca renasterii. Terme: cldire care adpostete bi publice. La romani diversele sli (frigidarium, tepidarium, caldarium) aveau temperaturi diferite; Faimoasele terme romane nu erau doar niste enorme si luxoase bai publice, ci si locuri de recreatie si centre de activitati sportive si culturale. Dintre cele existente la Roma cele mai renumite erau cele din Agripa , Termele lui Diocletian construite intre 298-305 si Termele lui Caracala a caror constructie dateaza de la inceputul sec III. Monumentele comemorative Succesul n lupte pentru romani este foarte important, iar pentru creterea faimei i renumelui conductorului de oti sau a mpratului romanii organizau srbtori ale triumfului nsoite de parade militare. Sunt construite n cinstea unor eroi sau a unor victorii n lupte arcuri de triumf, columne, trofee, altare sau statui ecvestre ale comandanilor.