7/21/2019 Arhitectura muzeelor

http://slidepdf.com/reader/full/arhitectura-muzeelor 1/2

  Arhitectura muzeelor, ca si program arhitectural, a fost utilizata de-alungul timpului de catre

mari arhitecti precum ....(dai tu cateva exemple) . In fiecare perioada ea a capatat alte forme, idei,

concepte, avand o istorie larga; asistam in ultimii 20 de ani la o crestere a numarului muzeelor si inacelsi timp la o diversificare a conceptelor, strategiilor, materialelor folosite etc.

  uzeul, pe langa forma sa meteriala de cladire, poate avea si multiple semnificatii. Acesta !oaca un rol important in societate, dezvoltare culturala, amprenta a trecului, rememorare a unor

evenimente, poate fi ca un cumul de experiente si trairi.

  "rin cresterea importantei acestui program in spatiul orasului, el devine un #motor$ dedezvoltare ur%ana, care atrage dupa sine noi investitii in zone- revitalizare ur%ana- si turism

generand intre orasele lumii o competitie in a atrage mai multi vizitatori.  &a nivel social putem sa vor%im si de petrecerea timpului li%er, recreere, meditatie asupra

operelor de arta, actiuni care contri%uie la dezvoltarea individului si implicit a societatii din care

face parte.

  'a form arhitectural, nu se mai poate vor%i despre o tipologie a muzeelor, ca aceea folositcndva, *n care rotonda +i galeria nu puteau lipsi, iar lim%a!ul o%ligatoriu era cel clasic. 'hiar dacau mai existat interpretri postmoderne ale acestor elemente (cum ar fi la taatsgalerie tuttgart, de

ames tirling, sau la extinderea de la ational /aller din &ondra, de 1enturi +i cott ro3n),

arhitec4ii au astzi o li%ertate a%solut pentru experimentarea a noi forme +i materiale.  uzeul se metamorfozeaza din simplul spatiu de depozitare al operelor de arta, devine el in

sine un element de arta. Astfel apar inovatii arhitecturale influentate de are permite +i chiar necesit

o varietate tot mai mare a spa4iilor de expunere. 5aca in trecut muzeul reprezenta doar o cladire in

care erau adunate la un loc operele de arta, acum vor%im de trairi si experiente in cadrul acestul

spatiu, iar la nivelul orasului muzeul poate deveni chiar un sim%ol, un reper. In unele cazuri,

imaginea si sim%olistica muzeului poate intra in concurenta cu interpretarea operelor de arta.  Arta contemporana este una a%stracta, care ofera o li%ertate mare de interpretare, de unde si

acest !oc al imaginatiei si al diversitatii. Individul cu o cultura vasta poate sa identifice si sa plasezela un momentdat in istorie sim%olurile si interpretarile artei contemporante.

7/21/2019 Arhitectura muzeelor

http://slidepdf.com/reader/full/arhitectura-muzeelor 2/2

Muzeul de Arta Contemporana- Kalmar , Tham +Videgard Hasson Arkitecter 

Muzeul de Arta Contemporana Kalmar a fost realizata de catre o echipa de arhitecti dinStockholm – Tham + Videgard Hansson Arkitekter.Cladirea are ni!ele" realizata din #eton aparent" iar la e$terior este placata cu panouri dinlemn de culoare neagra.% parte din mo#ilierul de la interior a fost realizat tot de catre Tham + Videgard Hansson Arkitekter si cuprinde #eton aparent" placa&e negre din lemn utilizate la usi si la panouri"

pereti al#i.'a interior intalnim spatiul destinat e$punerii colectiei de arta moderna Kalmar" spatiipentru e$puneri temporare" spatii pentru e$puneri !ideo" sali de spectacole si de concerte.Muzeul a fost deschis pentru !izitare in luna mai a anului ())*. Acest proiect a fost castigatorul competitiei internationale din anul ()) si a fost inauguratin ()). Amplasamentul proiectului este in Cit, -ark" zona a orasului Kalmar. Acestproiect este o e$tensie a unui pa!ilion restaurant care dateaza din /0)" inca din perioadamodernista a arhitecturii suedeze"realizat de catre arhitectul S!en12!ar 'ind.'a ni!elul fatadei !or#im despre o proportie mare a panourilor constituente si " in ceea cepri!este raportul plin1gol" sunt create spatii mari !itrate.Spatiul interior se raporteaza la scara umana si creaza di!erse spatii in care emotiile si

trairile sunt diferite. 3oua spatii importante sunt 4hite 5o$" loc in care o parte se deschidecmplet catre e$terior" realizand o cone$iune cu parcul" iar la ultimul ni!el al galerieiinaltimea inaperii se du#leaza" iar forma acoperisului este realizata pentru a lasa lumina sapatruna cat mai mult in spatiul interior printr1o fanta orizontala. Aici intalnim o 5i#liotecapentru Arta si spatii special amena&ate pentru 6orkshopuri.7na dintre strategiile proiectului a fost crearea spatiului de tip spirala pe toata inaltimeacladirii prin intermediul scarii de la interior care porneste din holul intrarii care seinterconecteaza cu imaginea lacului si parcul din impre&urimi. 'umina pantrunde la toateni!elele si astfel spatiul scarii de!ine un turn de lumina.Cele patru eta&e" difera una fata de celelalta" sunt sti!uite pe partea de sus si creaza omiscare pe !erticala in sus" care ofera imaginea copacilor" cu o serie de senzatii diferitela

ni!el spatial raportat cu imaginea parcului8 Castelul Kalmar" lac i centrul ora ului.ș ș