CONSERVARE, RESTAURARE-------

RESTAURAREA ŞI CONSERVAREA MONUMENTELOR ROMANE DE LA ULPIA TRAIANA

Este în general cu noscută soarta ep igrafelor, a monumen­telor sculpturale ori a piese lor arheologice mici, desco­

perite a ici de-a lungul vremii, a mai micilor sau mai mar ilor co lecţ ii încropite de a ma tori ori instituţii diverse1 . Mai puţin cunoscută a rămas însă munca uno r entuziaşt i care a u încercat să pună în valoare monumente le de arhitectură dezvelile c11 grij ă ele arheologi .

Cele mai vechi şt iri d espr.~ m ::mumente co nservate ş i deschise vizitării 5c referă la ce le două mozaicuri policrome, „ Implora rea lui Priam" (fi g l) şi „.J udecata lui Paris" (fig. 2), descoperite în a nul 1823. Acestea erau încă viz it:abile în an ul 1832, a n în ca re isto ri cul ~i a rheo logu l sibian M . .J. Aclmer vizitează Sarmizegetusa cu gîndul de a le vedea. 1n t0amna a cp lui aş i a n rPv ine în loca li tate, sapă la rîndul lui un moza ic policrom pe care îl reacoperă apo i cu pămînt, sp re a-l fer i de distrugere, şi desenează cu a t<.m ţ ie moza icur ile descoperite în 1823 2 . La puţină vreme după viz ita lui Ackner, în acelaş i a n, cde două mozaicuri au fost distruse de un colone l a ustriac de husar i care intenţionase să Ic r idice ş i să le transporte la Viena . Rema rcabil este faptul că aproape 10 ani mozaicurile a u rost atît de bine co nse rvat e încît Ackner a putut să lestu­d ieze în ce le mai bune condiţii.

ln urma unei călătorii pe ace l eaş i me leaguri, după aproape două decenii , isto ri cul din S ibiu va deplînge distrugerea celor d o u ă mozaicuri ş i exp loatarea să lbat ică a ruinelor amfi­teatrului, Lra nsformat ca mul te a lte monumente ulpiene în­tr-o ve ri tab il ă ca ri e ră de p i atră 3 .

lVIulL ma i tîrziu, ab ia în anul 1888, Societa tea de isto rie ş i arheo log ie clin Deva va cump[1ra te renul pe care se află amfiteatrul cu inten\;ia dec l a rată de a opri distrugerea com­p le tă a monumentului4 • Anul 1888 dev ine astfel primu l mo­ment a l orga nizil rii ş i a mena j ării unei rezervaţii arheo logice la Sarmizcgetusa.

În patru campa nii ele săpă turi , între 1890 şi 1893, arheo­logii deveni v0r dezveli în bun? parte monumentul pe ca re ins ă nu ::iu posibilitatea să-l consolideze5 . El va fi găs it de C. Da icoviciu năpădit de vegetaţie dar nedistrus.

1 IDH., lII /2; D. Alicu, C. Pop, V. ·wollma nn, Tlle f'igured monu­menls from Sarmtzegetusa, Oxford, 1979 ; piesele mărunte inedite sau publi cate in numer oase studii ş i articole au fost adunate ş i vor fi publica le in primul volum monografic privind săpăturile arheologice de Ia Ulpia Traiana.

2 I. Berci u , in „Studii şi comunicări" (Apulum), IV, 1961, p. 157-171 cu toată bibliografia.

3 M. J. Ackner , in „MCC", I, 1856, p. 93-96. 4 C. Daicoviciu, în „Dacia ", I , 1924, p . 230 (P . Kira ly în Dacia

Provincia Augusti, II, 1894, p . 122 datează evenimentul ln 18.90, iar G. Szinte in „1-ITRTE", VIII, 1897, p. 35 in anul 1891).

5 G. Szinte, loc. cil., p. 35- 37.

Ilustru l ce rcetător va începe săpături le la U!pia Traiana în a nul 1924 şi va ab orda printre alte edifi cii unul dintre cele mai interesa n te monumente din Dacia, monumentul care a intrat în literatu ra de specialitate sub numele de Palatu l augustalilorn. Edifi1~iu l se af;a pe un ter"n proprietate privală care a fost expropriat în favoarea departamentului Hunedoara în a nul 19257 . Se c reează astfel al doi lea nucleu a l rezervaJie i arheo logice . În anul 1928 se va anga ja un paznic cu obligaţia de a sup ra veghea ş i conserva zidurile decopertate8 • Primele lucrări de conso li dare vor fi întreprinse aici încă din toamna an ului 1928 prin grija Comisiunii Monumentelor Istorice pentru Trans ilvania . Atu nci se construiesc acoperi şuri pentru camera de tezaur , abs ida cu pava j mozaicat ş i poarta pavată dintre Fo r ş i P a lat. E m. Panaitescu va consemna evenimentul ş i , referindu-se la refacerea zidă rie i , scrie: „Conso lidarea a fos t f ăwlă de un meş ter pri ceput ( prinlr-o îniîmplare norocoasă un italian) cu materialul original găsit pe loc, în aşa fel încît în{ ătişarea zidullli să nu sufere w nimic dar porfiunile conso­lidate să fi e lo tuşi uşor de rewnoswt"9 •

Lucrări de co nsolidare de mai mare amploare se întreprind în a nul 1937, sub supravegherea lui C. Daicoviciu, luc rări care au permis conservarea monumentului în fo rma ş i condi­ţia î n care poate fi văzut astăzi. Tot în ace l aşi an se vor consolida ruine le amfiteat rului, dezve lit în întregime între anii 1934-193610 •

Prin cele două edificii impres ionante, monumentale, dezveli te, conservate ş i supravegheat e, U l pia Tra iana a deve­nit, începînd cu deceniul a l patrulea, un cent ru de atracţie

pentru v izitato ri înscris în toate ghidurile naţ i onale ş i stră ine . După anul 1938, o lungă perioad ă de timp nu se mai întreprind cercetăr i sistematice la Sarmizegetusa . întreţinerea ruinelor dezvelite lasă de dorit; vegetaţia năpădeşte încăperi le ş i l ăr­geşte fisurile apărute în ziduri. La acţiunea distruct ivă per­manentă a naturii se adaugă uneori intervenţia vo ită sau neintenţionată a turiştilor şi sătenilor. Sînt mot ive pentru care, în anul 1964, D .JVI . I.A. î ş i îndreaptă atenţia asupra ruinelor metropolei Daciei romane în intenţia de a lua măsuri pentru stoparea degradărilor. Se elaborează acum un proiect de ansamblu, în valoare de 4 200 OOO lei, de către arhitectul E. Chefneax, pentru restaurarea şi conservarea amfiteatrului,

G C. Daicoviciu, loc. cil. , p. 242 sqq.; idem, în „Dacia", III-IV, 1927-1932, p. 518 sqq.

7 Idem , loc. cil. , p. 516 . s Ibidem. 9 Em. Panaitcscu, tn „ACMIT", I, 1929, p. XI. 10 C. Da icoviciu , tn „ACMIT", IV, 1932-1938, p. 393.

63

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 1. Moza ic r oma n „Implornrcn lui Pri n 111 "

F ig. 2. :Mozn ic roma n „JLJdecn ln lui Pa ri s'·

a Pala iului ~lllg u s l.a lil o r ~ i a ma uso leu lui Aure liil o r, ullimul mo nurnc nL săpaL *i acopn iL apoi cu pi'imî nL ele C. Daicov it iu ş i O. F lora ln a nul H1:)7 1L.

Lună rill' încep 111 \'ara a nului 19G5 ·111 zo na a mfiLeaL ru­lu i, zon u în ra re sînt <' Uprinsc Lre i l' dil'i c ii : a mfi teat rnl pro­p riu- z is , Lrmp lul ze i ţe i N!' mes is ( idenLil'i ca t în seco lul trecut ) ş i dou i:\ în că per i a le 11nr i c l ădiri care s-a d ovedi t a fi schola gladi.a lornm după dega.iarea e i î n tl'gra l ă î n 1H75.

Prime le do 11 f1 edil'i c ii a u fost co ns iderate ele n ·sta ura to ri co mpl et cerceta ll' ~ i au ac \: ionat în con sec ill'\: ă, p reocupa-ţi fiind numa i de co nso li darea t utu ro r ziduri lo r afl ate la sup ra­faţă, pe care a rlil'i c ia l Ic s upraîn a l ţă pe a locuri . Lipsi\:i de o supraveghe re el e s pe c ia lit aLe, e i obturează une le intră ri la arnf i teaL ru , nu ses i zează raze le de co n st.ru cţ i e, nu co n t inu ă cercetarea pentru s ta bilire a ce l puţin a planu lui complet a l celor donă monume nte. Pub licate s umar clup ă o cercetan' parţial ă, restaurate ş i co nse rvate fără o in,·es tigarecompletă ş i supraveghere a rheo l og i că, amfi teatrn l ş i mai a les templul zeiţei Nemesis (f ig. 3- 4) se prezintrt astăz i ca o aglomerare ele z idu ri, poate interesa ntă pentru turişti , cla r cn nrn lt e semm· de întreba re pentru spec ia I i şt i1 2 .

l1 D. Alicu , i n „AclnMN", XIII, 1976, p. 146. 12 Idem , /oe . cif „ J). 146-148: idem ln „AclnMN", XV, Hl78, JJ.173-

177 .

Fig. 3 . Tr 111plul ze ii.c i Ne 111csis î 11 a i11Lc eh: 'l'(' Slm11·n 1·c

Fig . 1 . Templul zcifci Ncnll' sis clup:t l' Cslau rnr c

R~1 s pu11 s ul la une ll' î n L re h ăr i ca re ne preoc upă, C"a dl' exemp lu : ro lul turnu lui (?) dP. Ici poa rta de ws l a mnl'ite:.itrn-· lui , a l z iduril or rnclia le perpend icul a r<' pe a rnl'it.ea trn , cron o­log ia ed il'i c iil o r, clcstinaţ.ia llnor î n că pe ri , strat igra fi a int.e­r i oară ş i exter i oa ră, raze le dr C"o n stru cţic', des I in nt ia un or c li:i­diri a nt.erioa re, p la nul lo r, re latia ·ro no log id, sLratigra [i crt .,i Ju n c ţ i o 11 a I ă î n L re c I ă ci ir i Ic ci i n \'L' c in i'\ ta Le t• Ic. s-a r p u [.(• ;i ohţ. in e numai p rin re lu area săpi'\Luril o r a rh <'o log ice în cadru! unui program ma i la rg de p une re în va loa re a zo ne i a mfi ­lea tru l u i eu toa Le c l ăd iri le aci iace n te ce rec t a t.c', I n curs dr cc rce­La rc sa u num a i idenlil'i cate . Ins ul a deZ\'O l l.aLi:'i în a nti chit a tl· î n jurul a ml'i teat rnlui cup rin dea m a i mul te complexe de c l ă­dir i, în parLe ccrcrtatt', cu ca ra c ter public, el e cult sau privat· s trăzi ş i a lLe a me n a .i ă ri urba ne. Era un cart ie r în care pnl sa

v i aţa cotidian ă tumu l Loasă a oraşului ; z ilni c se perindau

s ute de oa me ni de toate catego riil e soc ia le la te rme, la te rn­

p iu , la spectaco le; un ca rt.ier în ca re se desfăş ura, [ără îndoia l ă ,

o intensă :1ctivitaLc come rc i a l ă. P rin dezve lirea sa integra l ă

se vor ohţinc inform aţ ii multip le privind viaţa de z i c11 zi

a cetăţ.can ului , comc r \:u l, meşteşuguri l e, a rta, a rh itec tura şi

is t.oria Co lonie i ş i , în ace l aş i t imp , prin resta ura rea şi con cr­

va rea cl ăd iril or dezve li te se vor pu ne la dispoz i ţia v iz i taLo­

Lului un g rup el e monume nte de marc cliversiLaLe, o im ag ine

complexă a ceea ce î nsem na ora~u l roman. Lucrări l e de resta urare la Palatul au gusta lil or î ncep

î n toa mn a a nului 1973 în baza unui proiect minuţios e lab orat

care, pe lîngă reconstit uiri ş i conso lid ăr i , prevedea cerceta rea

in tegra lă a monumentu lui , rel evarea piese lor arhitec tonice,

ri dicări topooTa[ice, pla nuri ş i deta lii de s i tua(:i e , a me najări

el e teren , accese etc .13 Cu supravegherea lu crăr ilor de cercetare

arheo l ogică este în să rc in at dr. doc. O. F loca, iar cu ce le de

13 D . Alicu în „ActaMN", XIII, 1976, p. 148-150.

http://patrimoniu.gov.ro

I\!SLa urare-co nse 1Yarl' D . Alicu. Co ndu ce rea e frc Li vă a l11 c ră­

ril or dl' resta ura re o aw·a în să un tP hni c ia n ca re cli spunC' , înainLr de executa rea rele wC' lor, com~1sa rea bl oc11rilor de co nsl. ru c\:i(• d in curtea mi că a P :d aL11lui în cl ouft ş iruri para­lele c11 aspert de z iduri (' iclop ice. S-a p i('l'du l as tfel pen i rn LoLdea una pos ibili La lra de a se s tab ili cu cer li t11dinc loc ul de un ci e s-au pră buş i t. hl oc urih', succes iunea a rrnril o r, a pil aş tril o r , aparLe 1wnţa e lrmrntl'l or de a ntab lame nt· la un a sau a lla cl in sl. ru cLurik po rLante ca re mii rg inesc curl !'a.

În w cl r rea recons titui r ii a rip(•i dt• sud a I a la tului se c·xc ('lltă a ici drco per lf1ri , curuţ i ri ş i 'ind e p ă rl.ă ri ale s LraLului wgcta l de pe z iduri cla r inr:Jt1Lăţ.irea \Tem ii cili('(', după scu rt ti mp, la înrh icle rea ş:rnli('l'ului. O b11 n:J parlr d in z iduri ră mîn (' x pu se in lPmpl'l' iil or fără ni c i un s trat protector în ideea d, re lu al!' în prim ă \'arii , lu cri\r i lc· dC' res1<1 urure \ ' CH"

sa l\·a ele la cl ek ri ora r,· z id [1ria asup ra că rei a s-a inl.c1·q·nit . D in păca t e, î n să, res la ururil e 1 ~1 Pa lalul augus ta lil or sînt a mînat(• pC' nt·ru un timp , şi as trei , 111 1 mon1111wn t 1111i c în Impc-

l: ig. 5. S::inclu :irul zeil or medi c inei dupi:î r es taurare

Fi:]. 6. Templul ze ului. L iber Pa ter după restaura re

r iul 1·oma 11 , 1 · ă mîm· cn('(·LaL ş i cn nser\'at d o~H parţi a l pe ni.ni o l ungă pe ri oaclii ele l imp .

Co n ş li e n t de aceas l5 sLa re de lucrn ri, prof. ] l. Dn ico v iciu, co ndu d\ toru l şa nlinu l ui a rheo log ic de la Sarrni zege lus:. , \ 'a depu ne LoaLe cfo rturil l', în ccpîn cl d in a nu l 1973, p:· nLru ('On­s rvaren ş i restaura rea 111 onu111.e nle lor pc ca re le ci z,·c le şLe

a l ă turi de co ll'CLivul s5 u. Aslfr l, deja î n va ra t1nu lu i 1974 se execută prim ele co n so li dă ri la clo115 monumente ~1fl nLc în c11 rs de ce rceLa re: sanctun rul ze i lor ml'di c inc i (l'i g. 5) ş i t.r mp lul ze ul ui L iber Pater (fig. 6), a fl a te la es l. de arnfi teaLru 14 . în an ii 11 rmă t o ri sîn t cerel'LaLc ş i imediat rcsLauraLe schola gla­dia lorum , temp lu l ma re, te mplul ze ului S il vn nus, o parLe din clf1d iril e 002-004, cl5d iri lc EM 21 ş i EM 24 (fig . 7- 8).

H Jdem, loc. cil. , p . 150-'151.

F i!' ca rc monumenL în parLc a r idicat probleme deosebite de rcs La11rare, pc ca re am înce rcat să le rezo l văm î n aşa fe l încît să nu [Î l' a lterat aspec tu l orig ina l a l ed ificiul u i, să [ie respe cLaLe dez idera te le cuprinse în Ca rta in te rnaţ i ona l ă asu­pra co n se rvăr ii ş i resta ură rii mon umente lorrn. Dacă în 197tj cliscuLam pri ncipiile el e resLa ura re a mon umente lor ş i pos ibi­li tăţi l e practi ce ele ap li ca re a lor la Sa rm izegetusarn, pr inc ipii ca re a u rosL ele a lUc l res pP cLate în a nii ca re au urmal, în acPst mome nl se pune prob lema in tegrării monumenLe lor dezve lite în co mplexe le din ca re rac parle sau clin ca re au răeuL par te in a n l.ich i La te.

Pl·nl. n1 mome nt, te ritoriul ornşu l11i a nLi c (în ~1 cest caz î nţe l egem pr in teriLo riu supra faţa l ocuiLă a Co l.onie i ş i nu era a dminis trat ă cfc o raş) poale fi împărţit în d o uă sectoa re ma ri , roa rLe cla r dife re nţi at:·: zo na intra muros, care cuprinde mon u me n tl' le cl ezve l itc în su pra[aţa înconjura tă ele z iclu ri a oraşu lui ş i zo na extra mums, care presupune c l ăd iril e a ll atl: ·1n ex Lerio n1 I in cinLe i forl il'i C'ate a o raş ului L 7 • La rînclu I lor, fi eca re clin ce ll· d ouă ma ri zone pol. [i ·1mpărţite pl! co mp lexe cu ca rade r spec ifi c.

Aslfe l, în inLe ri on il z id uril or c cu nosc pî n ă ac 11111. clo11 5 co mpl('Xl'. Primu l esLe inc lu s 'i11Lr- o in su l ă ce nLra l ă ş i se comp 1111e cli n cl:Jdir i cu ca racln pub li c ş i ele cul t.: for ul cu c l ă­

dir il e acl iacenle ş i Pa l ~1 t11 I a 11 gusta lilor. Pune rea în va loa re a aces Lui comp lex pres upune dezve li rea c11r\:ii mari a Pa la­tu lui , a co l ţului ele norei-est ş i a drpendinţe l o r ele pe laL u ra lui de q•sl , săparC'a forul11i :? i a ed ifi c i il or de pc laturil e ele es t-, sud ~ i vest, degaja rea sL răz il o r ca re cl e lirnil ează insul a, rrsta 11 ra rea ş i co nserva rea Lu Lu ro r acesto r c l ăcl i ri . Drocarn d ată

nu se întrep rind ş i nu sînL prevăzu Le l u cră ri în acesl se ns. \I do il ea co mplex in Lram 11ran se a fl ă în co l ţ ul de norei-est

a l in l'inlei ş i S!' co mpune d in hor1•11 111 ş i Dom 11s procura toris, c l ădiri în ('llrS el e ce rcel.a re, cu m ~1i mu lte faze ele co ns ll"lldic. in parn lel cu cerceta rea, S!' rac a ic i conso li dări el e z id11ri ş i prezervă r i de insta l aţ ii .

Zona ex lra rnurană cup rinde 111.ai m 11l te co mp lexl' ma ri , fie ca re c11 spec ifi cul sii u . La norei ele z idul oraş ului Sl' a li ă Lrc i co mp lexe: zo na am[iLeaL ru (1) - vez i ma i sus - , in c inLa sac ră (2), un a li niamrnL de co n s lru ·ţ i i para le l cu lat u ra ele nord a o rnşu l u i (3) i ~H la csL de oraş a fost iclent i[i caL ca rLi l'­ml meşLcş ugăresc (4), puţ in ce rcelat, î.n care a 11 Jos ! sii paLe eîLeva cup loare ele cera mi că ş i mate r ia l el e co ns ! l"ll c ţi c ~ i id r nLil'i cnL 1111 ş ir club l11 el e c l ă d i r i parn lcl cu laL11ra ele es L a nw lropoki. În acest clin'. urm ă St•clo r (ii ) nu sî nt prr \'ăz 11l e ce rce L ă ri în unnălor ii a ni .

Jn c in l.a sacră se a fl ft la est el e amfiLeaLru, oc up i\ o sup ra­ra t,ă de· c irca 2 ha ş i este î nco nju ra Li\ d(' un z ici . Se deosebeş t e s ub s la u ţ i a l ele cc lc la lle comp lexe pr in spaţ iil e la rgi ca re l'X i s Lă înlrc monumcuLe ş i pr in fapt ul că Loa lc rn o n umenLeil~ dezw lil e pî n ă acum: sa ncL11arn l ze il or rned ic i1w i, temp lul ze 11l11i L iber Pa ln , hasi li ea (EM 21J) ş i c l ă d i ri l e EM 1() , 17 a u carncler de c11 IL. P rin m ăs ură t o 1 · i mag neLome lri ce ş i cu rad ia­ţ i i gnmma a u mni fosL id rn tifi ca le cu s i gu ra n ţ ft a l Le paLru c l ă­

diri . Punerea în , ·a loa rc a aces tu i co mp lex presupune cerceta­rea i ntrgra l ă ş i conse rv~1rea ed ifi c iil or EM 16, 17, dcco pcr­Larea z idului de· in c in U:i ş i ronse rvn 1·ea sa, d!'z vc lirea c li:\cl iril or idcnLifi ca tc pr in metode J' iz ico- n11c lea re ş i resta u ra rea lor, sl.ab ilirea cl rn mur ilo r de l egăLură dintre Lemp le şi reutil iza rea lor, a mC'najarca spaţ i1 1 l 11 i î n vc clrrra v i z i Lă rii . Afla t5 î n apro­pierea muzc1 il ui f) i a a lto r d otă ri socio-c11ILu ra le din comun fl, inc inla sa c ră p rim eşlc ce l mai pu te rni c flu x el e viz iLalor i, de ~1ceea pu nerea c i î n va loa l'e aLît din nrţ iun i ş Li inţ ifi ce

(cerce ta rea sa poate ofer i in fo rmaţ ii ele ord in istoric, eco nom ic, ele istor ia arte i, a rhi tecLur ii ş i. creclin\:e lor anlice) cît ş i cul­ln ra l-eelucat ive se impun e. Ce rcel.::irca şi co nserva rea se a f l ă )n Clll'S.

'pa \:iu l clinlre in ci nta sacră ş i z idu l el e nord a l oraş u l ui este ocupat ele a lt comp lex (3). Dens itatea de locui re csLe a ic i mu lL mai mare cll'CÎL în in cinta sană, c l ă diril e au de Lina·ţi i

div ' rse (L ' mp le, aL li re e tc.) ş i se hu · ură de o monumcnLa li-

15 Vezi Gr. Ionescu ln „Monumen te is lor icc . Sludii ' l iu c r ări de restaurare", 2, 1967, p. !l-12. ·

16 D. A li cu , loc. cil ., p . 142- 146 . 17 Pentru p lanu ·1 oraşulu i a?~tic vez i H. Daicov ic iu , D. Al icu , Co lo­

nio V /pi a T roiana Augusta D,1cica Sarmizege /usa, Bucureş ti , 1984.

65

http://patrimoniu.gov.ro

F ig. 7. C lăd i rea EM 21 (n lcl icr ul ele s licl ăi· i e) î na in te de r cs lnurnrc

tate deosebi tă . DinLrc cele cinci c l ă dir i dezvelite deja, t rei sî ut res La urate (EM 18, 19, 21 ) ia r celela l te d ou ă (EM 20, 2"2) sînt în curs de restaurare ş i co nser vare.

Î uL rc complexu l 3 ş i co mplexul l (zona amfi tea Lru ) exista în a nt ich .i tate o legă tură directă care poat e fi refăc u tă acum prin săpa rea şi conservarea ten n lor de la sud de amfiLcatru , a fl ate pe ace l aş i a liniame nt cu c l ă dir il e dezvelite î n comp le­x ul 3 ş i , b in î n ţe l es, cu edific ii le nece rcetate îndi di n Lrc t e rme (EM 25) ş i a Lcl ierul de st i cl ărie (EM 21). N u sîn t: prevăzute pcnLru mome nL cercetăr i î n a est sens.

Car Licre le de l ocu inţe idenWi catc la nord ş i nord-ves t de oraş p recum ş i necropole le de est ş i vest sî nt încă pu·ţ i n cerce­tate. E l , pot fo rma la rî nd ul lor complexe cu caracter specific.

În concluzie, în următo rii a ni co lecti ve le de cercet are de la U Jpia T ra iana vor avea în vedere cu prior itate punerea în va loare şt iin ţ ifică ş i tu r i s ti că a incinLei sacre ş i a insule i care cuprinde horewn-uJ „ i Domus p rowraloris, cu gr i ja I crma­ncn Lă de a conserva ş i restaura m onumente le scoase la lumină .

Toate acest e lucrări vor fi însă zadarnice dacă nu se vor as igura va lorificarea ştiinţ ifică a rezultat elor cercetă rii , paza şi în L reţ ine rea permane ntă a m onumentelor, prezenta rea lor.

Primu l dezidc raL, va lo r if ica rea ş tiinţ i f i că a descoperir i­lo r, s-a conc ret iza t pînă acum prin pub lica rea ce rcetă ri l o r

î n pcs Lc 200 de s Lu d i i, a rLico lc, rcfera Lc ş i că r ţ i ş i p regă t irea pe ntru Lipa r a primu lu i vo lu m monograf ic privind săp ătu ril e arheolon ice din capitala Dac ic i romane . ln ceea cc p r i veş te ce le la lte as pecte, p aza, î nLre ţine rea ş i prezenta rea monu­men te lo r se impun cu neces iLate măs u ri ca : î ng ră d i rea monu­mente lo r ce rce la te sau în curs de ce rce Larc, sup li menta rea numă ru l u i ele SLtp ravcgheLor i (as Lăz i cx i s Lă un s ingur paz nic­s upra veghcto r pe nLru muzeu ş i reze rvaţ i a a rheo log i că), a me­naja rea a le ilo r de v iz itare ş i res pecta rea lo r atît de loca lni ci cît ş i de t u ri ş L i , co nfecţ ion area de p anouri explica ti ve cu un des ig n m ode rn , p i ă ·uL ş i texte cu un conţ i nut informativ b oo·at, a me na ja rea ele locur i de od i h nă ş i rep a us î n p u ncte neu­tre ci i n pu ne t el e vedere a r heolog ic dar d in care srt se d esch i d ă o largă pe rs pect i vă s pre m onu me nLc, p l a ntă ri de a rbu şti orna­m c nLa li ca re să pună în va loa re ş i nu să ascundă m onumentele, as igura r a un or mu l t ip le pos i bi li Lă ţ i de info rma re a viz itato­ru lui prin p lia nLc, pl a nu ri, căr ţ i , ve deri etc.

Fig . 8. C l ăcl i rcn EM 2 1 (n tcli crul de s li c l ă ri c) cl u pă r es ta urar ea d in ton 11111a a nului 1986 .

Abi a clup ă rezo lvarea accs Lor minime cerinţe se vo r putea co ns ide ra m onurnenLc lc ele la Sarmizegetusa roma nă elemen te esenţ i a le a le unui p arc a rhcolog ic într-o imensă reze rvaţie a că re i ce rce Larc intcgra l[1 poate du ra încă zeci ele a n i.

http://patrimoniu.gov.ro