ArhimandritAthanasie Mitilinaios,

,,Noul Guri de Aur" (tgz7-zoo6)

OMILIItA CARTEA

APOCALIPSEIVolumul intAi

Traducere din limba englezH:

Sora Magdalena

EDIITVRA EGVMCilITA

2ot9

Cuprins

OmiliaXIII-a. Apocalipsa z, u_r3............ ........262

OmiliaaXIV-a. Apocalipsa z, r3_r5............. .....2g7

OmiliaaXV-a.Apocalipsaz,16_2o.. .................3rr

Omilia a XVI-a. Apocalip sa z, 2r_24.. ............... 335

OmiliaaXVII-a.Apocalipsa z, 24................ ....35g

OmiliaaXVIII-a. Apocalipsa z, 24_25.................................. 3gr

Omilia a XIX-a. Apocalipsa z, z6_29;3, r_2......................... 4o5

Omilia a XX-a. Apocalipsa 3, 2_6..."...... ........... 4zg

Omilia a XXI-a. Apocalipsa 3, 7_g.............". ..... +53

Omilia a XXII-a. Apocalipsa 3, 9_r3.............. ........................ 475

Omilia a )O(III-a. Apocalipsa 3, :14_22.................................. 4gT

Distribu;ie:S.C. Egumenifa S.R.L.tel./fax: o236326;3o

e-mail : editura@egumenita.rowww.egumenita.ro

Omilia I

Introducere la Apocalipsi

rz octombrie r98o

Prin harul Dumnezeului nostru Celui lntreit, amajuns din nou in luna octombrie, atunci cAnd majori-tatea dintre noi ne pregitim pentru iarni, iar fermieriipregitesc cAmpurile de arat. Aga cum agricultorii mergla ogoarele lor pentru a semina grAul, in acelagi chip gi

cuvAntul lui Dumnezeu trebuie si iasi la ivealtr gi str fieseminat. Un semdnd.tor a iegit sd semene sdmdnla sa(Luca 8, 5-r5). CuvAntul lui Dumnezeu nu se ivegte lapregitirea sau aratul pimAntului, ci doar pentru ca ace-

la si fie seminat. Pregitirea terenului este responsabi-litatea omuluir.

Odati ce auzim cuvAntul lui Dumnezeu, felul incare il auzim gi il percepem, precum gi modul in care

r Un exeget modern afirmi cX in vremea Noului Testament,obiceiul era ca intAi str se semene gi apoi sd se ate, acesta fiind, indcest sens, gi baza pildei lui Hristos. Am putea spune c{ ambelevariante sunt valabile: seminlele cuvintelor/rafiunilor dumneze-iegti (care-l videsc existenfa gi lucrarea) sunt prezente ln creafiegi/sau in firea omului inci de la facerea lumii, rodirea lor depin-zAnd de osteneala omului. Dar Dumnezeu a semtrnat gi direct,rostind cuvintele mantuirii in pimintul inimilor pe care le-a in-t0lnit (n. red.).

16 Arhimandrit Athanasie Mitilinaios

acesta lucreazi in viafa noastri, depinde intru totul denoi. in orice caz, Seminitorul vine gi seamini in modconstant. Aceasta este iegirea lui Dumnezeu, o iesire aiubirii pentru zidirea Lui+. Dumnezeu a vrut si fie al5-turi de poporul Siu; El a ficut acest lucru prin intrupa-rea Sa gi continul si vini gi si semene cuvAntul adevi-rului Siu dumnezeiesc.

Uneori, cuvintul lui Dumnezeu cade pe sol tare qi

bititorit, nemuncit gi nearat. Din acest motiv, tarinainimii rimAne neschimbati, aga cum se intAmpli cu celcare aude cuvAntul lui Dumnezeu, dar nul ia in seami.CuvAntul lui Dumnezeu mai cade gi in inimile nesta-tornice, ale celor care se entuziasmeazi cu uguringi. Eisimt o bucurie interioari pentru cuvintul lui Dumne-zeu, dar, atunci cAnd ies pe u$a casei, uiti totul.

Alte seminle cad pe inimi care figiduiesc multe gi

traseazi frumoase hir;i duhovniceqti, dar sunt coplegitede o mie gi una din grijile acestei vieti, care ineaci r5-sadurile lui Dumnezeu. in cele din urmi, aceste iniminu aduc rod.

Ne rugim ca nimeni si nu faci parte din categoriilede mai sus. Nu, preaiubilii mei, cuv6ntul lui Dumnezeutrebuie s5. cadi pe sol bun gi fertil, ca si aduci rod, ro-dul sfinleniei. Aceste inimi trebuie si accepte cuvAntullui Dumnezeu cu fricd gi smerenie, pentru ca ele si seinmul;easci de treizeci, gaizeci gi o suti de ori (cf. Matei13, 8-23; Marcu 4, 8-zo).

+ Cf. Ioan 8, 4z: ,,Zis-au lor lisus: [...] ce eu de la Dumnezeuam iegit gi amvenit; ci n-am venit de la Mine insumi, ci Acela m-atrimis" (n. red.).

Omilial 17

in acest an, prin harul lui Dumnezeu avem mare-le prilej de a semina cuvAntul Siu din Apocalipsl, careeste ultima cafte a Noului Testament. Ea reprezinticoncluzia intregii Scripturi gi ii corespunde ln chip in-semnat Facerii, prima carte a Bibliei.

Facerea gi Apocalipsa formeazl o axi a clderii qi

mAntuirii omului. Daci Facerea face referire la istoriaciderii omului, Apocalipsa se referi la istoria restaurtr-rii gi a mintuirii lui. Facerea descrie crearea lumii gi aomului gi este ca o frumoasi dimineali a lumii create gi

vizute. insi la indemnul Diavolului, birbatul gi femeiaau cizut in picat, iar pe lAngi picat, atAt moartea, cAt Eistriciciunea au intrat in lume. Aparent, a fost tigiduitplanul cel frumos al lui Dumnezeu de a avea aproapecreafia Sa, astfel incAt ea si se uneasci cu El, si fie in-dumnezeiti Fi sfinfiti. Cu toate acestea, ceea ce Dum-nezeu a creat nu poate fi anulat sau tigdduit. Pentru a

reinnoi zidirea vizuti, iconomia lui Dumnezeu a adusintruparea celei de-a doua Persoane a Sfintei Treimi -Iisus Hristos.

Lumea nu L-a acceptat pe Iisus Hristos gi L-a ris-tignit, insi planul de mAntuire nu a fost tigiduit. Prinnroartea Sa pe Cruce, Hristos a zdrobit pe Diavolul; prininvierea Sa, moartea si striciciunea au fost biruite. Decilliserica, Trupul lui Hristos, continui si cilitoreasciprin istorie, confruntindu-se cu multe necazuri, tul-burtrri gi martiraj cauzate de puterile potrivnice Dom-nului, cele care lupti contra Lui, ristignind Trupul luiI Iristos in mod continuu. in cele din urm5, Bisericava fivictorioasd gi triumfitoare, pentru cd Hristos a biruit pel)iavolul, lumea qi moartea. Biserica sfinfegte natura gi

o conduce cdtre impirilia lui Dumnezeu.

18 Arhimandrit Athanasie Mitilinaios

Daci Facerea ne relateazd crearea omului qi cdde-rea lui, Apocalipsa descrie in chip revelator cil5toriaBisericii si a credincioqilor prin istoria crealiei; mai pre-cis, renagterea, re-crearea gi slava veqnici a omului gi a

creafiei celei vizute. Apocalipsa, pe care o introducemastdzi, conline intreaga taini a planului dumnezeiesc,a iconomiei dumnezeiegti, de la intruparea CuvAntuluilui Dumnezeu pAni laA DouaVenire a lui Hristos, Ziua

Judec5gii gi venirea impiriliei lui Dumnezeu.Si ne inchipuim o vedere panoramici: taina in-

trupirii manifestati limpede intr-o singuri sceni dinApocalipsi. in capitolul al doisprezecelea citim desprefemeia care fine in brafe un prunc. inainte de a-l nag-te, fiara a$tepta ca femeia insdrcinatd si nasci pentru aputea prinde gi devora nou-niscutul. CAnd s-a niscutcopilul, femeia a fost dusi in pustiu, iar fiara a scuipatun rAu de api in care si o inece. Cu toate acestea, fiaranu atinge copilul, deoarece el se ridici la cer. Prieteniimei, aceasta este intreaga poveste a intrupirii.

Conform unuia dintre Pirinlii Bisericii noastre,Diavolul cduta fecioareleVechiului Testament ca sivadicare dintre ele L-ar nagte pe Mesia. Potrivit SfhntuluiIgnatie al Antiohiei, biiatul a scipat atenfiei stipAnitorului acestei lumi (c/ Ioan rz,3r; r4,3o). Diavolul nuavusese gtire despre naqterea Fiului lui Dumnezeu dinFecioaris, aga ci el stitea mereu de veghe. Vedem acestlucru foarte clar in Apocalipsi . Iar,coada lui t6.ra a tre-ia parte din stelele cerului gi le-a aruncat pe pdmdnt. $ibalaurul stdtu inaintea femeii, care era sd nascd, pentruca sd inghitd copilul, cdnd se va na1te (Apocalipsa n, 4).

s SfAntul Ignatie al Antiohiei, Cdtre Efeseni, 19, r.

Omilial __r9

Femeia dusi de torent, gata si fie inghiliti de ape, o re-prezinti pe Preas{hnta Ndscitoare de Dumnezeu sauBiserica. Persoana femeii are aici doui dimensiuni saudoui ingelesuri: Maica lui Dumnezeu 9i Biserica. Un in-feles este cu siguran;d Biserica, deoarece Biserica esteTrupul lui Hristos, trupul pe care Hristos l-a primit de

[a Maica Domnului6, Panaghia (,,Preasfinta Fecioari")2.Prin urmare, Maica Domnului gi Biserica reprezinti ace-lagi lucru, cu doui laturi sau caracteristici diferite. Bi-serica este prigoniti, ucenicii ;i Maica Domnului suntprigonili, dar copilul este rdpit la cer. Cu alte cuvinte, aiciavem Ristignirea, invierea gi inillarea Domnului. Dia-volul nu se mai poate atinge de copil. Neputdnd si mear*gX in cer, Diavolul o urmireEte pe femeie prin pustie. Ellucreazi impotriva Bisericii zi de zi,;i putem vedea inaceasti sceni partea reprezentativi a tainei sfintei ico-nomii a lui Dumnezeu. Scene ca aceasta sunt rispAnditein intreaga Apocalipsi.

Apocalipsa se referi la statornicirea gi lirgirea im-pirifiei lui Dumnezeu pe pimAnt, a Bisericii lui Hris-tos. Se mai referi Ei la desfdgurarea luptei dintre Biserici(sau femeie) ;i fiari (sau puterile potrivnice lui Dum-nezeu). Vom vedea in curAnd cine sunt aceste puteri. incele din urmi, plSgile gi fiara asalteazi lumea necredin-cioas5. Biserica este biruitoare. Hristos vine gi judecilumea, Diavolul este legat, iar impirilia lui Dumnezeuvine in splendoare strilucitS. Toate acestea relevi sche-

6 Cea mai teologici denumire a Fecioarei - ,,Niscitoare del)ttmnezeu".

z Panagia (gr.) ,,PreasfAnt5"- este titlul folosit cel mai frecventrlc crcatinii ortodocgi greci.

Arhimandrit Athanasie Mitilinaios

ma generalS a Revelafiei $i tema ei centrali, adici a DouaVenire a lui Hristos ca Judecitor gi impirat, care incepegi sfhrqegte aceasti carte. Biserica (sau Mireasa) gi Du-hul (care rimAne in Bisericfi) vor spune: Vino, Doamnelisuse/ $i rdspunsul este: Da, vin curLnd! (Apocalipsazz, zo). Aceste cuvinte descriu starea de agteptare, ca-racteristici atAt Apocalipsei, cAt gi Bisericii.

Biserica il agteapti pe Hristos. Ea il agteapti ca

Judecitor gi ca implrat ca si distrugd tot rdul ;i si iz-goneasci pe Diavolul, pentru ca picatul, corupfia, stri-ciciunea qi moartea si inceteze de-a mai fi. Vom maiobserva, pe misuri ce inaintim, utilizarea repetati aunui sistem ingeptit. Acest lucru va deveni mai evidentin timpul analizei cirqii. Din nou, subiectul central estelupta dintre impirSlia lui Dumnezeu qi puterile potriv-nice Domnului, rezultAnd in triumful Bisericii lui Hris-tos. Scopul Apocalipsei este atAt pregitirea credincioqi-lor pentru a putea infrunta necazurile care ii a$teapt5,cAt gi mAngAierea qi intirirea lor pentru a lupta lupta ceabund. a credinfei (t Timotei 6, n). Toate lucrurile relatatein aceste cAteva cuvinte sunt scrise in Apocalipsi prinvedenii, chipuri (imagini) qi descrieri, care constituielimbajul siu simbolic.

Cu siguranfi, Apocalipsa este in primul rAnd o carteprofetici, darprofeqia ei nu dezviluie numai evenimenteviitoare, ci si prezentul. Astfel, avem aici profe;ia in sen-sul siu larg. insugi Domnul nostru il sfituiegte pe Ioan:Scrie, deci, cele ce aivdzut si cele ce sunt gi cele ce au sd

fie dupd acestea (r, t9). Conform tradiliei cregtine orto-doxe, Sfhntul loan a fost exilat pe insula Patmos, unde seafli pqtera Apocalipsei. Pegtera se afl5 acolo gi astizi.SfAntul Ioan obignuia si se roage acolo fird incetare.

-:

Omilial

Potrivit tradigiei, intr-o duminicl (aga cum el ne relatea-zi la inceputul vedeniei sale), el a fost tn Duh (r, ro) gi aavut aceste descoperiri gi vedenii pe care le-a consemnatdupi porunca lui Hristos: Scrie, deci, cele ce ai vdzut sicele ce sunf pi cele ce au sdfie dupd acestea (r, r9). Astfel,vedem ci Apocalipsa este profeticd.

Tocmai am menfionat cl profe;iile, ln sensullor larg, nu se limiteazd doar la viitor, ci pot sI confinlsau si includi gi viitorul, Si prezentul gi chiar trecutulSd clarificdm: atunci cAnd o profeqie se refertr la viitor,se dezviluie ceva care va avea loc ln viitor gi care estenecunoscut fiinlelor create. Viitorul nu este niciodaticunoscut de o fiingi creatS. Profeqia este un privilegiu aladeviratului Dumnezeu, este un privilegiu al adevirateicredinfe ortodoxe.

O prorocie se poate referi, de asemenea,la prezent Eila orice lucru sau eveniment care scapi atenliei oamenilorla momentul respectiv. De exemplu, atur-rci cAnd SfhntulIoan Botezitorul a fost numit proroc, el nu prorocea vi-itorul, ci prezentul. Nucleul profeliei lui era urmitorul:,,Acesta este Mesia. Iati Mielul lui Dumnezeu" (cf, Ioan

\ zg). Conducitorii poporului l-au intrebat pe loan: ,,Cineegti tu? Egti Mesia?" ,,Nu, nu sunt Mesia. Eu sunt glasulcelui care strigi in pustie" (cf. Isaia 4c., j).Sunt aici s5-Lmirturisesc pe Mesia. CeI care vine dupd mine, Care tna-inte de mine afost gi Cdruia eu nu suntvrednic sd-I dezlegcureauq incdlsdmintei (Ioan r, 27\.loan il proroce$te peHristos, iar Hristos este deja prezent. Trebuie spus ci este

mai greu a proroci prezentul, decAt a proroci viitorul.in cele din urmi, o profegie se referi gi la frecuf, c6nd

vorbegte despre evenimente pe care ochiul uman nule-a perceput la momentul respectiv. Crearea naturii gi a

2l

=I

Arhimandrit Athanasie Mitilinaios

omului nu a fostvizutS. Toate i s-au descoperit lui Moisepe muntele Sinai, iar ochiul lui profetic a observat trecu-tul. Pentru a adiuga o alti dimensiune sensului profe;ieiprezentate mai sus, trebuie adiugati gi dimensiunea dt-

dacticd. a ei. Aceasta are rolul de a-i indruma pe oameni,de a-i ciliuzi spre ciile drepte gi spre pociinfi, de a aduce

mAngAiere gi incurajare celor care lupti lupta cea buni a

viegii duhovnicegti gi aqa mai departe. Deci profelia nu se

limiteazi doar la ceea ce a avut sau va avea loc, ci serve;tegi la indreptarea purtirii poporului lui Dumnezeu.

Acestea fiind zise, nu trebuie si vedem Apocalipsain sensul restrAns al prorociei, ca pe o carte care ne va

dezvilui viitorul. Apocalipsa ne va duce gi in trecut gi

se va referi gi la prezent. Domnul nostru a spus: CeIe ce

sunf (r, r9), adici acele lucruri care existi acum, nu nea-pirat imaginile simbolice pe care Ioan le-a descoperit invedenia sa. Nu, cAnd SfAntul Ioan scrie despre Babilon,desfrAnata cea mare, el se referi la Roma, o Romi care

nu se mirginegte doar la acea perioadi de acum douimii de ani. Ceea ce este acum qi este valabil astizi nutrebuie si ne limiteze tAlcuirea strict la fapte istorice.Astfel, ceea ce este lvalabil] acum este [valabil] pentruziua de azi dar gi pentru cea de mAine.

Trebuie si infelegem ciApocalipsa transcende tre-cutul, prezentul gi viitorul. Acest lucru ne aduce mAn-gdiere, ne inalgi, ne restaureazi, ne mustri, ne cheamd,dar, in acelagi timp, il videgte pe Antihrist. $i aceasta

are loc tot timpul, in toate perioadele, dar mai ales inmomentele in care congtiinla duhovniceasci este sli-binogiti. Apocalipsa este o carte foarte expresivi, cumult har negriit, cu o mare prospelime gi sensibilitate,in ciuda unor imagini inspiirnAntitoare. Este o adev5-

Omilial

rati capodoperi a Duhului Sfhnt gi devine cu adeviratdesfdtitoare pentru persoana care poate s5-i ingeleagdgi si-i vadi minunile.

Apocalipsa este scrisi intr-un dialect comun al ereielenistice. Gama literaturii sale este atAt de interesant5,incAt cirturarii striini susfin c{ Apocalipsa are propriasa gramatici, care ii confertr grafie gi finefe. Vocabularulsiu nu este deosebit de bogat. ln acest sens, este similaricu Evanghelia SfAntului loan, care, degi are cel mai strrac

vocabular dintre cele patru Evanghelii, se inall5 in strato-sfera teologiei, fiind cea mai teologici Evanghelie. Sfhn-

tul Ioan imiti aici chenoza sau golirea lui Dumnezeu-Cu-vAntul, Care igi insuqegte siricia existenfei umane.

insuqi CuvAntul lui Dumnezeu a devenit sirac,dar prin aceste cuvinte, smerite gi siricdcioase, pe care

SfAntul Ioan le folosegte, se manifesti bogSlia teologiei,bogilia impiriliei lui Dumnezeu. Aceasti bogilie este

atAt de prisositoare, incAt ea depigegte gi sensul cuvin-telor. Este ceva atat de fantastic, atAt de uimitor, incAtnumai persoana care se familiarizeazi cu Apocalipsadescoperi toate aceste elemente gi minuni intr-un modinepuizabil. Este o adevirati capodoperS. Are unitate,simetrie, ritm; in ciuda siriciei lor, cuvintele ei au pu-tere multi. Ea degine bogigie - o bogifie de culoare gi

tonalitate. Are qi o mare varietate de subiecte, o anumi-tti flexibilitate ;i vioiciune. Farmecul ei magnetizeazd,persoana care o citegte gi o cerceteazi. Nu mai existi ni-cio alti carte in istoria omenirii care sd aibi atAt de mul-tc comentarii, scrieri gi referinfe precum Apocalipsas.

I Paradoxal, Apocalipsa a cunoscut doar cAteva tAlcuiri aleSlirr;ilol Ptrringi, iar in teologia de gcoali risdriteanii e destul de

23

24

{=.

fuhimandrit Athanasie Mitilinaios

Multe cirfi au fost, sunt $i vor fi scrise despre Apocalip-si. Este o mare comoartr, o carte de mare adAncime, caretrezegte congtiinfa oamenilor gi ii uimegte prin imagi-nile gi priveligtile sale minunate. Cadrul ei central estecerul gi pimAntul. Locul sXu de referinli este intregulunivers. Intervalul siu de timp nu este limitat la istoriapimintului, ci o depigegte, plasAndu-se in istoria uni-versali qi in eternitate.

Am comite o gregealS de tAlcuire, daci ne-am dorisi descifrim Apocalipsa bazAndu-ne pe o anumiti to-pografie, o geografie specific5, precum cea a StatelorUnite, a Greciei sau a Constantinopolului. Pufini depi-gesc tentalia de a interpreta evenimentele acestei c54iprin perspectiva limitelor ora;elor sau ale lirilor lor.Apocalipsa nu este o carte doar pentru greci, rugi sauamericani. Este o carte universali. Scena sa este cerul gipimAntul. Era sa este istoria universului gi eternitatea.

Prin urmare, si nu incercim si o limitdm la viselegi aspira;iile noastre nafionale. Aceasta este o abordaredemni de mild si reprezinti motivul pentru care tofi ceicare incearci si o interpreteze in acest mod mdrginitisi rateazi finta. Prietenii mei, pretenfiile tuturor celorcare au scris cirgi gi comentarii in cadrul acestor limites-au dovedit false, iar autorii lor, in mod evident, s-au

timid abordati. Tindem sI credem ca pricina sti in impactul pecare-l produce in sufletul celor care o cerceteazi, care indeamnimai mult la contemplarea sau trdirea celor relatate (care lucru egi sugerat de Apocalipsi), ;i mai pufin la tAlcuiri de tot felul. Defapt, chiar si Pirintele spune aceasta pufin mai jos. Ea insi a produsnumeroase comentarii printre celelalte confesiuni,,crestine" gi gru-piri (neo)protestante, acelea ajungAnd astfel sd riticeasci gi maimult (n. red.).

Omilia I

ficut de rugine. in istoria greactr a interpretirilor, deexemplu, Apostolos Makrakisg a tAlcuit Apocalipsa inzona geografici a Greciei, avAnd Constantinopolul caaxi. Este de la sine ingeles ci, atunci cAnd incercim sifacem tAlcuiri in funcgie de evenimentele curente fieci-rui secol, vom pierde din acuratefe.

La inceputul secolului, Makrakis a incercat si in-terpreteze Apocalipsa folosind Islamul ca putere intu-necati sau spirit al lui Antihrist. Nu existtr nicio lndoialici expansiunea Islamului este inclusi in spectrul mailarg al Apocalipsei. Cu toate acestea, nu putem spune ciApocalipsa se ocupi exclusiv de aceasti tendinli actu-ali. Aceasta este o gregeali. Comunismul, ateismul saumaterialismul nu pot fi in centrul cirfii, ci sunt doar zaleintr-un lan!. Sunt factori importanfi, inclugi in aceasticarte tocmai pentru ci reprezinti sisteme cu o acoperireuniversali. Totugi Apocalipsa nu se limiteazd numai laele. Deci si nu spunem ci fiara este Comunismul sauIslamul. Sunt precursori ai fiarei, dar nu sunt fiara apo-calipticd in sine.

Introducerea din Apocalipsl are scopul de a stArniinteresul. insi trebuie si fifi cu luare-aminte. Nu vi ag-teptali sI auzili, pe parcursul tAlcuirii acestei ci4i, dacipi cAnd va avea loc Al Treilea Rizboi Mondial, sau cAndva veni Antihristul, ori cAnd va avea loc A Doua Venirea lui Hristos. Vi rog si nu vi agteptali la asemenea lu-cruri. Trebuie si urmim calea dovediti a Bisericii noas-tre. Aceastd cale, prietenii mei, a fost trasati de Pdrinli

e Apostolos Makrakis (r85r-r9o5): teolog grec, predicator, fi-krzof, ctician gi scriitor. Biserica Greciei a condamnat cAteva dinftrvllIlltulile sale.