Anul Bibliologic 2008: argumentele cifrelor

Vera OsoianuEcaterina Dmitric

BNRM

Roluri ale statisticii: Instrument în demersul managerial Asigurarea transparenţei Control Măsurarea performanţelor Stabilirea necesarului de resurse Monitorizarea progresului Constatarea stagnării Avocat şi instrument de lobby Elaborarea strategiilor Conceperea politicii de dezvoltare a

domeniului

Instituţii care se ocupă de colectarea situaţiilor statistice

Ministere sau agenţii guvernamentale Oficii naţionale responsabile de colectarea situaţiilor statistice

Biblioteci naţionale

Asociaţii profesionale etc.

UNESCO şi statistica de bibliotecă În anii 70 ai secolului trecut începe colectarea datelor

statistice la nivel global Formular unic pentru toate categoriile de biblioteci La sfârşitul anilor 70 bibliotecile sunt grupate în trei

categorii: - blioteci naţionale şi publice - biblioteci ale instituţiilor superioare de

învăţământ şi şcolare - biblioteci specializate În anul 2000 UNESCO renunţă la colectarea datelor Motiv: nu toate ţările raportau datele solicitate

şi calitatea era sub nivelul aşteptărilor

IFLA şi statistica de bibliotecă IFLA a preluat ştafeta şi împreună cu Institutul

pentru Statistică UNESCO(UNESCO Institute for Statistics ) iniţiază un şir de proiecte.

În anul 2003 a fost publicat raportul Statistica globală de bibliotecă, bazat pe datele prezentate de Institutul pentru Statistică UNESCO compartimentul „Cultură şi Comunicare”.

Un alt izvor care a stat la bază raportului a fost studiul „Statistica internaţională de bibliotecă: tendinţe şi comentarii bazate pe datele LIBECON(„International library statistics: trends and commentary based on the LIBECON data”).

Raportul Statistica globală de bibliotecă

La începutul mileniului trei în lume existau: 569,627 biblioteci în serviciul publicului, 35 miliarde unităţi tradiţionale de păstrare, inclusiv 20 miliarde de cărţi, 2,5 miliarde de utilizatori , 1,5 trilioane de tranzacţii de împrumut, 8,7 trilioane de dolari SUA cheltuieli, 1 000 000 personal.Date contradictorii Mexic, de exemplu, raporta aproape de zece ori mai

multe vizite decât împrumuturi.

„Statistica internaţională de bibliotecă: tendinţe şi comentarii bazate pe datele LIBECON” Publicat în iunie 2004. Studiul completează Raportul Mileniului Chestionarul LIBECON, actualizat conform noii ediţii

a Standardului ISO 2789 „Statistica Internaţională de bibliotecă”.

LIBECON monitorizează ţărilor membre ale UE, Participă, de asemenea, SUA, Canada, Japonia,

Coreea, Turcia etc. Este o adevărată bază de date statistice

internaţională. În LIBECON figurează 32 de ţări.

Chestionar IFLA- UNESCO

http://www.uis.unesco.org/template/pdf/cscl/Qre2007_Libraries_EN.pdf.

Chestionarul include: bibliotecile publice bibliotecile instituţiilor superioare de

învăţământ.

Concursul: Raionul, municipiul cu cele mai eficiente aplicări ale

cuantumului guvernamental la completarea bibliotecilor Raioanele de top: - Dubăsari – 8,71 - Căuşeni – 8,39 - Chişinău – 7,11 - Anenii-Noi – 6.24 - Nisporeni – 4,44 - Ştefan Vodă 4,37 - Basarabeasca – 4,32 - Rezina – 4,11 - Străşeni - 4,07 - Teleneşti – 3.94 Raionul cu cea mai mică medie: Cahul 0,97 Media pe republică constituie 3,35 lei (0,25 eurocenţi) Chieltuieli total per capita în Moldova – 21,8 (1,5 euro) Media în ţările Uniunii Europene este de 14,71 ( de la 64,27 euro în

Danemarca la 0,68 în Bulgaria, 0,61 în România şi 0,58 în Turcia)

Recomandări IFLA-UNESCO 0,25 publicaţii per capita sau 250 pentru 1000 de locuitori. Formula de calcul pentru stabilirea

necesarului de cheltuieli per capita pentru achiziţia publicaţiilor:

140lei (preţul mediu al unei cărţi) X 0,25 : 1 = 35 lei. În anul 2008 cheltuielile pentru achiziţia publicaţiilor per capita au fost de 10 ori mai mici.

Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova Nr.1215 Cu privire la cadrul de cheltuieli pe termen mediu (2006-2008) în anul 2008 au fost prevăzuţi 10 lei pentru un locuitor la articolul achiziţia de publicaţii, după unele modificări a fost recomandată cifra de 7 lei. În realitate au fost alocaţi 3,35 lei (0,25 eurocenţi) nici jumătate din cifra recomandată.

Concursul Biblioteca cu cel mai mare indice mediu de lectură (1)

Chişinău - 57,74 Cimişlia – 26,28 Străşeni – 23,18 Teleneşti – 23,12 Briceni – 22,35 Criuleni – 22,31 Anenii – Noi - 21,3 Donduşeni – 20,79 Ialoveni – 20,71 Taraclia – 19,95

La limita de jos a clasamentului: Dubăsari cu 11,64 şi Glodeni cu 13,61.

2 În ultimii 10 ani indicele mediu de lectură a variat

între 14 şi 20. În anul 2007 media pe republică a constituit

aproximativ 20. În anul 2008 media pe republică a fost de 19,47. BM „B.P.Hasdeu” - 57,7 Justificare!? 4393,4 de lei pentru achiziţia de publicaţii rata media de înnoire a fondului de 13,7 ani eforturile bibliotecarilor imaginea bibliotecii în comunitate

Topul bibliotecilor Utilizatori ca procent din populaţie; Vizite per capita; Împrumuturi per capita; Rata medie de înnoire a stocului; Indice mediu de circulaţie a fondului; Indice mediu de lectură; Cheltuieli pentru achiziţii per capita; Cheltuieli total per capita.

Clasamentul după numărul de apariţii în top la fiecare din cei 8 indicatori

Chişinău 7 Bălţi 1 Anenii-Noi 4 Basarabeasca 3 Briceni 2 Cahul - Căuşeni 7 Călăraşi 2 Cantemir - Cimişlia 2 Criuleni 1 Donduşeni 3 Drochia 1 Dubăsari 4 Edineţ 2 Făleşti - Floreşti - Glodeni 1

Hânceşti - Ialoveni 2 Leova 4 Nisporeni 6 Ocniţa 3 Orhei - Rezina 4 Râşcani 1 Sîngerei 3 Soroca 1 Străşeni 5 Şoldăneşti 2 Ştefan-Vodă 2 Taraclia 5 Teleneşti 7 Ungheni - UTA Găgăuzia -

Bibliotecile cu cele mai bune rezultate

Raionul, Nr.de apariţii Locul 1 Locul 2 Locul 3 municipiul în clasament Chişinău 7 4 1 2 Căuşeni 7 1 1 2 Teleneşti 7 1 - 1 Nisporeni 6 - 1 - Străşeni 5 - - 1 Taraclia 5 - 1 1 Rezina 4 - - 1 Leova 4 - - - Dubăsari 4 2 1 - Anenii-Noi 4 - - -

Leova ocupă trei poziţii pe locul 4. Anenii-Noi o poziţie pe locul 4 şi restul de la locul 4 în jos.

Clasamentul obţinut arată în felul următor:

1. Chişinău2. Căuşeni3. Teleneşti4. Dubăsari5. Taraclia6. Nisporeni7. Străşeni8. Rezina 9. Leova10. Anenii-Noi

Important! De menţionat faptul că cinci dintre

bibliotecile care au nimerit în topul celor mai buni figurează şi în topul celor mai buni la indicatorul de performanţă cheltuieli total per capita, iar opt se regăsesc şi în topul celor mai bune rezultate ale indicatorului cheltuieli pentru achiziţii per capita. Ce dovadă mai bună că nişte servicii de calitate necesită şi o finanţare corespunzătoare.

Utilizatori ca procent din populaţie În bibliotecile din ţară media acestui indice a constituit 26% Cu 0,7 mai mare decât media în UE. Diferenţa dintre cota maximă de 38% la Dubăsari şi 36% la

Şoldăneşti şi cota minimă 18% la Chişinău şi Străşeni este foarte mare - 20%.

Justificare: suprasaturaţie de biblioteci: universitare, şcolare, speciale plus cele două biblioteci naţionale care împreună împart populaţia Chişinăului

Străşeni – poziţia geografică în imediata apropiere a Chişinăului UE aproximativ 25,3% : de la 8% în Luxemburg şi câte 10% în Germania şi Austria la

56% în Anglia. SUA raporta în anul 2001 - 21% de utilizatori activi, În 2008 - 68% dintre americani au avut card de bibliotecă

Indicele mediu de înnoire a fondului,

Recomandări IFLA-UNESCO 7-10 Media în ţările UE este de aproximativ 17 ani. Media în Moldova – 63,67 BM”B.P.Hasdeu” – 13,7. Raionul Edineţ – 178,76 Dat fiind specificul bibliotecii publice şi

colecţiile enciclopedice pe care le deţine este esenţial ca înnoirea stocului să se facă cât mai repede posibil. Numai aşa cartea poate lucra pentru făurirea personalităţii şi nu pentru distrugerea ei.

Indicele mediu de circulaţie a fondului În ţările UE variază de la 5,58 în Italia la 0,20 în Grecia. Moldova - 1,5 în 2006 şi 2007 În 2008 - media 1,1. BM „B.P.Hasdeu” - 6,1, chiar mai mult decât în Italia care deţine recordul european la

acest indicator. Glodeni – 0,54 Un indice mediu de circulaţie a fondului de nivel ridicat cum

este cel din Chişinău, poate fi bun, dar numai pană la un anumit moment, acesta poate fi argumentat printr-o calitate excelenta a achiziţiilor curente şi un stoc actualizat, care să corespundă necesităţilor de informare şi documentare ale utilizatorilor din aria de servire, dar poate fi şi cauza unei biblioteci prea mici cu o ofertă prea săracă, a unor colecţii învechite, lipsei activităţilor de marketing etc.

Repartizarea optimă a bugetului

33% cheltuieli de personal, 50% materiale şi servicii 17% alte cheltuieli. În realitate însă mai mult de jumătate din

cheltuieli sunt cele de personal.

(2) SITUAŢIE COMUNĂ PENTRU MAI MULTE ŢĂRI Întrebare: Sunt salariile prea mari? Răspuns: Nici pe departe! Problemă!? IFLA-UNESCO recomandă o unitate de bibliotecar

echivalent normă întreagă la 2500 de persoane. Noi avem un bibliotecar la 1500 persoane .Biblioteca Municipală un bibliotecar la 1700.

Temă de gândire.

Indicatori medii comparativi

UE Moldova RecomandăriPe cap de locuitor Colecţii total 2,2 4 1,5-2,5 Achiziţii 0,13 0,10

Împrumuturi 4,9 4,99 Cheltuieli total 14,71 euro 1,5 euro

Utilizatori ca procent din populaţie 25,3% 26% Circulaţia fondului 2,2 1,16 Rata medie de înnoire a stocului 17 ani 63,67 ani 7-10 ani

Multumiri!