SilviuN. Dragomir

ARGONAUTII&VIKINGII

("Popoarele Mdrii")

in spafiul traco-geto-dac

Editura Enmar, Bucureqti, 2015

I

Ii

278 /Silviu N. Dragomir

Biserici (iar asta inci de prin acel an 1884 - pag.533) faptulci numele s[rb[torii de Sfanta l/ineri (aflat sigur in popor) arfi fost - din necesit[lile bisericegti - treptat inlocuit oficial cucel de SJiinta Parascheva.

Stejarul - pomdnar ,,Sfiintul Haralambie" - de laManistirea Tiglnegti, este o reali exemplificare a unor

vechi credinle populare prin care cdl5torii ce treceau de submrfilc pe drumul mare alBvtillrta;lului spre Capitali se

lntdlneau cu maici cu bucate, poame qi chiar cu glaje de aptrat6mate cu sfori de crengile ,,copacului sflnf' ca ofrandii

pentru lndestularea qi continuarea clltrtoriei lor

A RGONAUTTT &I/TKINGII/ 2'/ 9

CUPRINSUL FI$ELOR

Predoslovie

CapitolulArgonaulii & Vikingii ("popoarele rndrii')in spaliul traco-geto-dac

1.1- Periplul lui Iason .................................................... 141.2- Reintoarcerea argonauJilor spre oasd .................... 2l1.3- C6teva preoiziri privitoare la argonaufi .................271.4- Cine locuia in protoistorie spa{iile noastre ............ 331.5- Peste cdteva milenii au apdrut, din nord: vikingii! ..351,6- Experimentul "Argo 2" ............,...391.7- Sustinerile istorioului Nicolae Densusianu .............441.8- Posibile relicte actuale ale argonaulilor qivikingilor ..........

Capitolul2Alte cAteva ciuditenii din spaliul reostt .......57(Straniul domeniu al larano.-atiitui gi al ciu<Epniilor)

1- Argument?iri .

2- Adamclisi - s(2- Adamclisi - solu{ii "gtiinfifice" aiuritoare impusepentuu o falsI patemitate ................... ............................. 643- Amfitsatrul roman de la Sarmisegettza .,,,................694- Apostolatul biblic vs strimoqii nogtri geto-daci ........ 725- Aromdnii - mul din cele mai prigonite popoare ....... 756- Atlantida - lntr-o localizare carpato-danubiand ......... 77

280 /Silviu N. Dragornir

B7- Bellu - un rai penku holi gi profanatori ..................... 828- Biserica Zldtari nu era a zlttarilor, ci a t-iib[carilor ....859- Biserioi bucuregtene osdndite de Ceaugescu ..............899.1- Bisericile bucuegene demolate .. 90

ARGONAUTII &T4 KINGIII 281

26- Fenomenologia de tip Maglavit vs comunismul ... 14927- Filateliqtii fa|5 ou memoria co1eolionisticii............. I 5428- Fooile de la Capul Caliacra ..... ............................... 157

G29- Gheorghe Gheorghiu-Dej - de 1a mirefiela decldere30- Gog qi Magog statuile londoneze desorginte scitici .......163

9.2- Bisericile bucureftene bagatelizare prin transla{ie ..939.3- Bisericile bucuregtene inchise cultelorreligioase....9410- Biserici rupestre aflate gi azi in frmcliune ...............9610.1- Biserioa rupestr5 de la Corbii de Piafd ................9710.2- Biserica rupestri de la NEmdieqti ..........................9810.3- Biserica lui Negnr Vodi de la Cetileni .............. 1001 1- Bucureqti, un orag urdt dira prea multi. . . dragoste ..103

c12- Cabirii 9i "misteriile" lor din Dacia ........................10613- Carele de lupt5 ale geto-dacilor amintite in Biblie 10814- Cdmpina qi "Castelul celor doud Iulii" ..................11215-Cercei,bijouriqialte... ......................115l6- Colecgiile de periodice fali cu'Numdrul l. .........1 l7I7- Cremaliunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I t9

refbcut calea

160

1653l- Guguqtiucul gi-apropriei evolutii ......

H-I.J32- Horthy Micloq de Naghybanya ..............................16733- Insula (lui) Ovidiu ..................................................17034- "Jidoavca cu pbrul roqu" ....,,,..,...174

L35- Lupta de la Gara Bartolomeu . ................................ 17936- Lupta din 1330 de la Posada......

I 8- Cregtini inaintea cregtinismului -.......12719- Cronca lui Hur (sau povestea unui fals celebru) .... 12420- Cultul personalitilii, altfe1 ......... ............................127

D2l- Deznalonalizarea romdnilor din Bucovina ........... 130

E22- Elevi arestati gi aruncafi in temni;ele comuniste ... 13323- M. Eminescu gi a cincea sa fotografiede la Roman....... ................................ 136

F24- Fabuld romdneascl foarte veche gi foarte scurtE .... l4l25- Farfuriile zburltoare? Eu le-arn inventatl .............. 143

37- Luptele de la ,,Fata Moarti"181183

M38- Macedonski vs Eminescu ...................................... 1 8739- Magii sosi{i la Naqterea Domnului ........................ 19040' Marii noqtri sacerdoli de odinioard ........................ 19341- Monumente bucuregtene pasagere ..,,..................., 19742- Mormantul de la Snagov....................................... 200

o-P43- Origine rom6neascd pentru filmul,,Circul lui Charlof' ..................... ................................ 2O544- Planeta Pdmdnt - o necunoscutii! 20745- Plata pdcatului este... moartea! ............................. 21346- Polindromul, sau "R.dvaqul de figxr"..................... 277

{

\

282 lSilviu N. Dragomir

47- Pomponius Mela fald cu shimogiinoghi geto-daci .................................21948- Primul proces al Migcirii Legionare .....................222

R-s-$49- Radu ale 1a Afirmafi, voievod-cavaler ....................50- Sburdtorii qi wemea asteniilor de primlvari .........51- Sfiixul Rominesc - poate fi sorginte aMarelui Sfmx?52- Strada Primiverii gi "Palatul lui Ceauqescu" ........23553- Strada Soarelui qi Curtea Veche ...........................23754- $arpele qi Spirala Sirbei ...........239

r-T55- Totemuri magice: Casele Rotunde ........................ 24256- Tramvaiele ne rnacin6 nervii de aproapedoui secole .....24s57- Jdncul Pimintului (Spalax Transilvanus) ............ 247

U-V58- llitatele manuscrise de prin redaclii ...................... 25059- Uriagii (Gigantomania) .......25260- Voroneful gi alfabetul plutaqilor............................ 2586l - Jules Verne, creatonrl ,,Poeziei gtiin{ei" ............... 26062- hofesorul Nicolae Vasilescu-Karpenfap cu pilele vegnice ....63- Glisarea unor vechi credin{edin panteonul trac spre religii ceva mai noi ...............268

Cuprinsul figelor ............................... 279Lucriri de acela$i autor...... ..............283

22s228

230

A RGONAUTII &TIKINGI I/ 283

Lucrlri de acelaqi autor

1 - Hipnotism gi spiritism (1998)(Traducere gi adaptare din Cesare Lombroso)

2 - Enigme in junrl nostru (1998)

3 - Mistere ( 1998)

4 - Thine (1999)5 - Marea eclips[ (1999)6 - Incr-rrsiuni in paranonnal (2000, Ed. I-a)7 - Controverse (2001)8 - Romdnii din jurul Rominiei (coautor - 2003)

9 - finutLrl Roman in iconograha vremii (2004)

10 - Amintiri din "Piala universiti{ii" (2005)I I - Jlranul RomAn in cdr{i ilustrate (coautor - 2005)

12 - Familia Regald in ilustrate (coautor - 2006)

13 - Un Bucuregti rnai pulin cunoscut (2008, Ed. I-a)14 - Monografia mdrcilor poqtale romAneqti

(coautor - 2008)l5-18 - Istoria filateliei romAneqti (4 volume)19 - Istoria cafiofiliei romAneqti (2008)

20 - Istorii neelucidate (2007)

2l - Alte istorii neelucidate (2010)

22 - Druq:Jea - Istorii mai puJin elucidate (2010)

23 - Bucureqti - oraqul de odinioard (201 1)

24 - Mistere diniurul nostru (2012)

25 - Incursiuni in paranormal (edilia a II-a)26 - Album Regina Maria (2013)

8 /Silviu N. Dragomir

Dreptatea) din vremea cdnd, Seniorul incd mai lumina pu-temic scena politicd a Romiiniei.

Ciudlleniile din jurul nostru ne lintesc uneori cu sclipiride speran!5, alteori cu o undd de ironie, dup[ cum noiinqine suntem sau nu pregdtili sd intrdm pe por.tile 1or, laceas potrivit qi liberi in cuget. in copillria lui, autorul avlzut cum bunicul sdu dezgropase, din albia Trotugului,doi microlili, pe care-i plantase cu griji de-o parte gi de altaa scdrii de la intrare. "Acum, spune el, cAnd revid aminti-rile cu ochii min{ii, acele pietre - sferd Ei ovoid - imi par cao traducere plastici qi geometricd a sacrei perechi primor-diale: El gi Ea, Soarele ti Luna, Fdt Frumos gi Ileana Co-s6nzeana". Si noi ne amintim cum, cu mulji ani in urmd,studenJii bucureEteni deschiseser[ o expozilie cu asemeneapietre, de un farmec qi o chemare de neuitat.

Cdt de rare sunt insd reintAlnirile!

Barbu Cioculescu

ARGONAUIII &I/IKINGII/ 9

Capitolul I

Suntem ttlrci Si drumul rdtdcircim lq-fltoqrcerealgpoLFiin.l sdrmanii hdtuli .le vAnturi pe genuneq mdrii

.\. i epucqrdn altd cqle; asa vra pese,mne Cel-de-Sus!

(Din Lament(4ia aheilor; in lradlcerea tui George Mumu;se poate urmdri in llomer, Odiseea - cdntul al IXJea)

ARGONAUTII & VIKINGIIPOPOARELE MARII

iN srapur- TRACo-cETo-DAC(sau: LEGENDA LANII DEAUR)

Atit din punct de vedere temporal - cdt gi spaJial - in celece urmeazi ne vom ocupa prioritar de una dintre cele mai im-portante probleme desfdgurate in cursul bdtr6nei qi adevirateinoastre istorii. O istorie care a fost neglijatd aproape cu totul,mai ales in ceea ce privesc motivaliile patriotice. Iar asta, caqi in alte dIJi, doar din cauza acelor superficialitlji doveditede mulfi istorici de-ai nostri, care nu au injeles c5 aqa-zisaComund. Primitivd nu a fost nicidecurn. .. primitiv[ ! Aqa cevain ciuda dovezilor p[strate de sute qi mii de ani. kmporalulde care ne vom ocupa in cele expuse maijos e o perioadi camneclar5, aproape nebuloasi, in care popula{iile din Spalialulnostru geograhc - pe care-l definim destul de generic "carpa-

l0 /Silviu N. Dragomir

to-danubiano-pontic"- trecea printr-una din marile trans-formdri, anume pdrdsirea graduali a stadiului (a;a-zis) matri-arhal al culturii Cucuteniene Ei apoi post - Cucuteniene, pe

care Marija Gimbutas le caracterizase drepL Cultura VechiiEurope, cu pltrunderea alteia mai noi culturi, inhlzive, acavale-rilor rlzboinici de tipul aqa-zis: Kurgan.

Respectiva mare transformare ce pornise de la o civtlizalieoarecum paEnicS. (de nu cumva chiar idilici!) la o alta evidentfoarte belicoasf, (structurate fiind pe clase socialel) se rea-lizase destul de gladual in timp gi cu anume sincope relevatede arheologi in cadrul clultutii Monteoru, dovedite in specialcu privire la habitat gi fortificalii. Durata asimildrii dintre celedoud culturi (foarte diferite) a fost apreciatd la circa 1-2 miide ani qi s-a prelungit pdni cdnd - prin secolul VII i.H. - pu-tem vorbi, istoric, de triburile tracilor geto-daci.

in acest cadru s-a desligurat aEa-zisa perioadd troadS: amarelui conflict troian, in fapt rezolvarea unor rizboaie ivitenumai intre traci, fiind (in fbnd) o "afacere pur tracd". Greciiince nu existau atunci ca popor de sine stdtitor. Evenimentelede la sfdrgitul erei miceniene avAnd loc doar intte atrizi, ahei;i ionieni; acei danai din llioda, porniti contra dartlanilor dela Bosfor. Asta deoarece dorienii (asa-numitii sulitasi) aumigrat tot de pe la noi, dinspre nordul hiperborean, dupl circaun secol gi jumdtate, iar abia apoi - in marele creuzet al Pe-ninsulei gi Insulelor - au apirut in cele din urmd... grecii !

Era o perioadi in care marea noastrd, "Marea cea Mare", afost din nou accesati de navele (acum mult mai evoluate) alepopoarelor mdrii; ea modificAndu-;i de la sine numele din

ARGONAUTII AVIK]NGIII 11

Pontus Auxinas (marea neospitalierl I) in Pontus Euxinus(marea ospitalieri).

Deci, timpul de care ne vom ocupa este inediat anteriorIliadei cu circaun secol gijumitate, fiind supranumit ca "vre-mea argonaufilor": din argo = corabie qi nautis: navigatoqconsiderat ca fiind o reald alegorie a puterii de investigare a

omului in ciutarea sa persuasivl de a descoperi locuri noi, caqi a unui trai ceva mai uEor, socotit "in huzur", precum exactacelui El Dorndo, visat de omenire p6ni citre ziua de astdzi! Vamai trebui urmdrit - in mai toate sensurile - si ciudata proble-maticd a roiriktr de suprapopulalie, provenite din teritoriilecarpato-darubiano-pontice, precum $i succedaneele unor ex-tra-ordinare acliuni venite din adinca protoistorie (argonauticagi troada), dar si ultima invazie a nordicilor (acei vikingi, oa-meni ai cordbiilor htngi)-

De parcd am fi in fata unei adeverate literaturi de antici-palie (SF) venind din bltrdna antichitate. . .

-12 /Silviu N. Dragomir

I I l,{r}.1Jri.ritir Lllll,j iriljl;Ll t.}.r, litilI

Ll'!t:t.Li;llrr{ }r, t 'l.l i rilfTti

Politicul qi-a permis de foafie multe

ori sd dicteze mari falsuri ale istoriei,precum gi aceast2l rozet?[:

Macedonia = Grecia

Respectiva rozet5, care-i intiimpini pe sffiini exact la

intrarea in Tesalia tnacedoneand - ne pare a fi o preluare

clin chiar "insiqi" emblema marelui Alexandru Macedon -

fiind etalat?i pe o irnensi pancartd care te indeamnd la

anumite refleclii: ca o acaparare a civiltzaliei pelasge

(din zona carpato-danubiano-ponticd) din partea

grecilor, ce ne aparc astEzi fiind, oarecum, norrnald -

precum unei axiorne - intocrnai unui anume "dat"'

lar asta, fiindc6, atunci cdnd arnintim de argonutrli' metet

vorbin cle greci, cind amintim de Micene mereu vorbim de

greci, cind amintim de Troia mereu vorbim de greci, iar atun-

ci cand vom vorb i de Otliseeu oti Eneitta (deci de intemeierea

Ron.rei) mereu vorn fi tentali (or, chiar ni se va impune) siarnintim tot de greci. Deqi noi stim ci dentmirile triburilor

ARGONAUTII &V]KING]II 13

pelasge se dbdeau munai dupi numele marilor qefi de clan'

,"u ui np"lot, munlilor ori c6mpiilor pe care aceqtia le pdgu-

nau mereu prirr rotalie.

Argonoitico, lliatla, Odiseea, precum gi Eneida ne amin-

tesc doar de ahei, danai, atrizi q a.

Niciodati nu vom afla ca, in protoistorie, sd se pomeneas-

cd de greci.

Bilet de intrare 1a monumentele atride, amintind totde... greci !

l4 /S itviu N. Dragomir'

1.1 - Periplul lui Iason

La baza celebrei legende a Linii de,4r'rr putem gdsi o

intreagi relea de alte pove;ti, dar - cu toatele - circulAnd in

paralel ;i av6nd ca luitnotiv o acecaqi intAmplare: doi copii,

Phr1,:tus (tn 65ial) qi Helte (sora sa), au fbst salvali cle la un

abominabil r/al (trn sacrificiu uman dictat de o lungi qi cum-

plitd seceti) de citre un berbec (care ar putea simboliza: qi nn

nor tle pktuie), avdnd linu tlin uur si, in plus, dotat cu claml

vorbirii. in ittcercarea de a-i salva pe copii in Colhida, ber-

becul a sclpat-o din spinare pe I lelle, astfel ci ea se ineaci in

apele uneia tlintre rnultele miri de tranzit: IlellespontLrl

Subliniem ci ne situ6m in zorii unei destul de neclare

istorii gi mai specificim ci ne afl5m in fala celei rnai vechi

lcgendc cu rcf-eriri exprcse la aclualele locuri ale noastre

Argonautioa este cea mai veclre legendi privitoare la spa-

Jiul carpato-danubiano-pontic qi se bazeaz"l, in cea mai mare

parte, pe o a doua varianti a unei epopei scrise de inv[latul

Apollonius din Rodos, aflat pe atunci la conducerea celebrei

bitlioteci egiptene de la Alexailria. in ceea ce-i priveEte pe

argonauJi - ni se precizeaz[ de prestigiosul Oxlbrtl Clussicul

Dictionti.uy - cd ei ar fi personajele principale ale unei povesti-

ri greceqti ('i ) dr; o naturl epicl qi ci - in fapt - ar at'ea la ori-

gini ttn prcbabil J'apt real. Privilor Ia o primd variantd, se stie

cI ea nu a fost agreeatl de contemporani, fiind retrasd'

intimpllrile anticului erou lason au constituit ideea plin-

cipall a peripeliilor ce au avut loc prin anii 1250 (i H') - deci

cri putine genera{ii inair.rte de rlzboiul troiarl - qi se referi la

expedilia eroului lason, un nepot vitreg al regelui uzurpator

AIIG O NAUTII &VIKI NG III 1 5

Pelias din Iolcos (astizi Volos) care, sperind ci acesta va

esua. l-r trinris si recuperele Lalra de Attr. care. pe antnci'

sidtea atAmati cle crengile unui Ste.iar Sacrtt din Colhida (ce

era, ni se spune, o lari aflati la poalele Munlilor "Caucaz"),

fiind bine plzitd de un salpe uriaq qi fioros, care stdtea per-

rnanent dc veghe nedonnind niciodati'La sosirea argouaulilor in Colhida, acegia au fost intdrn-

pinali de un rege neospitalier Aetes qi de frurnoasa lui fiicl,prinqesa Medeea, ce de indati se indrlgosti nebuneqte de acel

erou grcc (?) lason. Ciutind s[ incerce de a scipa in restitui-

rea celebrei Ldni de Aur, regele Aetes i-a promis lui Iason c'l

imediat i-o va restitui -, dar numai daci acesta va rispunde la

o tripil incercare: 1) de a ara cu doi tauri silbateci - neinvdla(i

la plug - nn ogor de 4 acri aflat in Cimpia Sacr'l a lui Ares,

apoi 2) si ucidl qarpele p[zitoq ai cdrui dinli si-i alunce sub

brazdele C6mpului Sacru, iar 3) sI-i invingi pe to{i rdzboi-

nicii care vor risiri din col{ii retezali ai balaurului qi vor fi

semdnati sub brazdele trase).

lar daci eroul va reuqi s[ indeplineasci acele munci de incer-

care, el va putea, chiar in aceeaEi zi, si iqi reia lAna inddrit, pen-

tru ca apoi s[ o poati duce din nou spre lara ei de obirgie.

Din Argonuttit'u mai aflirn ci lason (primind gi ajutorul

Medeei, care se pricepea bine la f'arrnece) s-ar fi uns cu o po-

Phryxusqi Hellecilare pe

berbecul cul6na de aur

trimis deNefela

16 /Silviu N. Dragomir

madd carel licea in'ulnerabil la trup pentru o zi (impreuni

cu annele sale), a arat Cdmpul Sacru cu taurii stlbatici, iar peste

oamenii ris[rili inarma{i din brazde ar fi aruncat cu un bolovan,

astfel cf, aceqtia s-au luat la lupti intre ei Apoi, acoperit de in-

vilmigeala produsi (exemplu de tactici arhaici) Iason !a omo-

rdt cu mult mai ugor pe cei care rdmdseserd in viaf6.

Apollonius ne mai spttne cd eroul ii promisese Medeei ci,de va supraviejui acelor grele probe, ar dori ca ;i ea si meargd

impreund spre Grecia qi si-i fie regin5. in rdstimpul con-

fmnl[rii, echipajul vdslise galera in amonte pe riu' oltreDumbrava lui Ares, acolo unde Aetes gi oamenii sdi aqteptau

s[ vadd cum/gi dacd Iason va trece probele la care fusese su-

pus... intre timp, Medeea tocmai plecase pe furiE din palat,

pornind in grabl la malul rdului unde ftisese ancorati corabia

Argo. Ea a cerut echipajului si visleascd spre cAmpia sacri

unde, pe stejarul sfdnt, sta agdlatd mult dorita lAnd de aur.

Acolo, dupd ce a cobordt pe i6rm impreunl cu lason, l-a con-

dus pe eroul nostru la obiectul atit de mult rivnit. Deqi ba-

laurul ii simlise venind Ei incepuse alarmat s[ guiere foarte

ameninldtoq Medeea l-a incAntat cu o melodie foarte duioasi;

iar atunci cdnd monstrul gi-a potolit neliniEtile, 1-a uns repede

pe ochi cu o solulie anume vrijitd de ea, dupi care reptila in-

fiordtoaro a adormit pe loc.

Iason a inqlicat de indatd Llina tle Au4 fixat| pe Stejarul

Sacru, iar cei doi iubili au fugit inapoi pe o cirare care ii du-

cea spre galera salvatoare, Argo, ce-i agtepta spre a-i prelua.

Periplul argonauJilor se incheiase gi eroul Iason Jinea tri-umfdtor in miini ldna str5lucitoare.

Imediat ce s-au urcat la bord, Argo a gi pornit-o cu vitezf,

injos, pe apd, spre a iegi din fluviul Phasis inainte ca oamenii

lui Aetes si apuce sI le bareze drumul.

ARGONAUTII &I/IK]NGIII I'7

Plecaseri cr,r tolii intocmai la timp, dupd acele planrui bine

puse la punct.Imediat, dup[ ce linur[ un mare sfat de taind, argonaulii au

hotdrdt ci solulia cea mai buni de a sclpa de probabila ur-

mirire a colhidienilor ar fi ca, la intoarcerea spre cas6, Argos[ nu mai treacd Bosforul, ci s[ taie marea direct spre Gurile

Istrului qi, urcind pe un afluent al sdu (undeva pe dreapta flu-viului) sd ajungi pe un drum - ocolit, dar binecunoscut lor -citre Marea Adriaticd.

Sunt destul de interesante constaldrile asupra importanlei

care s-a dat - inci din antichitate - celebrei legende a respec-

tivului periplu pe care l-a urmat lason, prin aceea ci, pini qi

marele savant lsaac Newton (criptolog, simbolist, henneneut,

dar qi un atent astronom, remarcase, cu mai bine de trei sute

de ani in urmi, acel ciudat adev[r, anume c[ cel pulin jum[-tate din semnele zodiacale aveau la bazd viztbrle asocieri cu

denumiri preluate din aceastd frumoasi gi veche legettdi,

aname: Gemenii (Castor qi Polux), Fecioaru (Medeea), Pe,s-

Fetele din Grecianu pot primi numolo

de Medeea, un nume ce e

considerat la ei oa fiinddo rlu augur, mai ales

datoritii multor soriitoricare socotesc pe pfinlesalui Iason ca pe un perso-

naj considerat extremde malefic

l8 /Silviu N. Dragomir ARGONAUTII &VIKINGIII 19

Ca o alternativi si in pandant cu multitudinea de legende

ale argonaulilor, confirm faptul c ,la 24 iulie 1983, atunci

cAnd am coborAt pe rAul Arieq cu o barc[ pneumatic[ de la

Cirnpeni spre CArnpia Turzii (v. lucrarea Mis tere) aminldlnitcazul unor {[rani localnici, care incd rnai practicau - e drept

cd doar sporadic - un obicei milenar: acela al cumuldrii de

rnici particule din aur pur, care (antrenate fiind de apa ce

curge nivalnic) sunt cu uqurinti oprite gi cumulate prin inter-

mediul unor pielicele de oaie, lestate pe lundul apei - cu blana

in sus - avdnd rolul de a capta, datorit[ gravitaliei, acele

infime, dar prelioase granule, rostogolite permanent de Eu-

voaiele apei laolaltd cu nisipul. Suslin unii localnici c5, une-

ori, pielicica de oaie e ldsati pe fundul apei intpeaga perioadd

a inghelului, iar prim[vara ea urmeaz[ si fie arsI, iar aurul sifie recuperat din scrumul rezultat. Acesta - gi nicidecum altul

- se mai poate susJine cd ar fi posibilul gi adev[ratul "sdmbure"

al foartei bitrane povestiri a Ldnii de Aur!

Detalii de pe o veche amforlArgonaulii luptd cu balauntl-paznic din Colchis

ajutali de farmecele Medeei (colful din dreapta-sus),

Colchis : Colli, la Nicolae Densusianu