ARGENTINA

Fig. 1. Evoluţia PIB

Dinamica PIB(mlrd $) si PIB/locuitor($)

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

US$

0

50

100

150

200

250

300

mlrd U

S$

Sursa: The World Bank, “Country Assistance Strategy”, 2006

Dinamica macroeconomicăArgentina beneficiază de resurse naturale bogate, o populaţie cu un grad înalt de educare, sectorul de agricultura orientat spre export si o bază industrială diversificată. Acum 100 de ani, Argentina era una dintre cele mai bogate ţări, însă crizele economice, ineficienţa politicii fiscale şi monetare de la sfârşitul secolului XX au condus la ruinarea economică şi politică a statului între anii 1998-2001. În decembrie 2001 a fost recunoscută starea de default, cea mai mare criză economică din istorie. Revenirea Argentinei a avut loc în timpul mandatului lui E. Duhalde şi N. Kirchner, când a fost stabilită paritatea fixă a pesosului faţă de dolarul american, au fost majorate taxele de export şi facilitate posibilităţile de creditare. Astfel, Argentina a prezentat o creştere stabilă de 9% a PIB-ului real între anii 2003-2006, reuşind în 2006 să întoarcă datoriile către FMI, reducând serviciul datoriei externe.

Fig. 2. Structura economiei

Structura Economiei

industrie35%

servicii56%

agricultura

9%

Sursa: The World Bank, 2006

Structura economică

Economia Argentinei este structurată după cum este afişat în fig. 2, principalul aport la PIB-ul ţării fiind adus de către servicii, urmate de industrie. Ramurile principale ale industriei ca aport la economia Argentinei sunt cele a industriei textile în special, industriei alimentare, industria chimică şi petrochimică, dar în ultima vreme o tot mai mare importanţă câştigă industria constructoare de maşini, metalurgia. Agricultura, deşi contribuie doar cu 9% la PIB-ul Argentinei, este apreciată pe plan mondial, prin produsele sale de calitate (floarea-soarelui, soia, struguri şi lămâi, grâu şi porumb, ceai, tabac, arahide, produse din carne).

Fig. 3. Rata inflaţiei

Sursa: The World Bank, “Country Assistance Strategy”, 2006

Economia financiarăMoneda naţională a Argentinei – peso (ARS) – a cunoscut o revigorare în 2002, când a fost fixată paritatea fixă de 1:1 faţă de dolarul american, iar imediat după depăşirea crizei a cunoscut un grad redus de devalorizare, astăzi stabilindu-se un curs de 3 peso pentru 1 dolar american.În perioada crizei economice, inflaţia a depaşit 41%, peso-ul argentinian fiind refuzat de majoritatea comercianţilor ca mijloc de plată. După redresarea situaţiei şi până în 2006, inflaţia a fost sub 10%, în prezent fiind de 10,9% cu o tendinţă de creştere. Pentru a opri tendinţele inflaţioniste, se estimează o creştere a presiunii fiscale, ceea ce cumulat cu stagnarea salariilor ar putea duce la încetinirea ritmului de creştere economică.Imediat după criză, gradul de îndatorare a Argentinei depaşea 100% din PIB, dar rezultatele favorabile din ultimii ani au permis întoarcerea creditelor contractate, în prezent datoria publică fiind de 64% din PIB.

Fig. 4. Evoluţia comerţului exterior

Sursa: The World Bank Group, “Argentina at a glance”,working paper, 2006

Relaţiile comerciale internaţionaleDupă anul 2003, exporturile Argentinei au un grad anual de creştere de 11,6-13,5%, având o pondere de 23-24,5% din PIB. Importurile au ritmuri de creştere asemănătoare celor ale importurilor, reprezentând circa 19% din PIB. Produsele agricole reprezintă 58% din totalul exporturilor. Argentina este unul dintre cei mai mari exportatori de grâu, porumb, carne crudă şi preparată, peşte. 40% din produsele agricole sunt exportate în forma lor brută, pe când 60% sunt comercializate după prelucrare. În anul 2004, Argentina stopează exportul de gaze în Chile şi începe importul din Bolivia, dat fiind creşterea necesarului energetic al ţării. Argentina importă utilaje şi maşini grele, produse din masă plastică, substanţe chimice. După cum se vede în fig.4, balanţa comercială este în favoarea Argentinei, exportul fiind o sursă sigură de venit prin taxele aferente bunurilor exportate.Principalele destinaţii ale exportului sunt Brazilia (17,5%), Chile (9,5%), China (7,5%); importul se realizeaza din Brazilia (34.8%), SUA (12.6%), China (9.1%), Germania (4.5%).

Fig. 5. Investiţii străine directe

Investitii directe nete (mlrd US$)

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

5

2001 2002 2003 2004 2005

Sursa: The World Bank & CIA, “The World Factbook”, 2006

Investiţiile străine directeÎn prezent, investiţiile străine directe sunt estimate la 6 miliarde USD, Argentina fiind pe locul 38 în lume după nivelul investiţiilor atrase. După redresarea economică din 2003, investiţiile cunosc o majorare considerabilă, Argentina câştigând încrederea investitorilor străini de la an la an.Reforma fiscală a atras şi ea investitorii de peste hotare – cu un impozit pe profit de numai 6% Argentina se numără printre ţările cu cel mai benefic climat de investire din perspectiva impozitării (valoare medie a impozitului pe profit din zonă este de 21,8%).

Fig. 6. Speranţa de viaţă

Speranta de viata (ani)

66

68

7071

73

75

78 78

60

62

64

66

68

70

72

74

76

78

80

1980 1990 2000 2004

Sursa: UNDP, “Human Development Report”, 2007

Populaţie Argentina cunoaşte o creştere constantă a populaţiei de 1% anual. Astfel, la nivelul anului 2005, conform studiilor UNESCO, populatia Argentiei se ridica la 38,7 milioane, în 2006 raportul Băncii Mondiale menţionează 39,1 milioane, iar pentru anul 2007 se estimează o populaţie de 40,3 milioane (conform “The World Factbook” de CIA). Populaţia activă reprezintă 38% din total populaţie, dar are un ritm de creştere mai alert (2,4%).Îmbunătăţirea condiţiilor de trai, precum şi participarea Argentinei la proiectul Băncii Mondiale de asistenţă strategică (cu obiectiv principal cel de eradicare a sărăciei – acum 26,9% din populaţia ţării trăieşte sub limita sărăciei, rata şomajului fiind de 8,7%) a condus la creşterea speranţei de viaţă până la 72,6 ani pentru barbaţi şi 80,24 ani pentru femei în 2007 (valori estimate pentru 2008 în “The World Factbook” de CIA).

Fig. 7. Ponderea cheltuielilor publice cu educaţia în PIB

Ponderea cheltuielilor publice cu educatia (%)

4,53,8

13,6 13,1

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2000 2004

din PIB din Cheltuielile Publice

Sursa: UNESCO, “Statistics in brief”, 2005

EducaţieRata alfabetizării este cea mai înaltă din zonă (97,2%), fiind egală pentru ambele sexe. Cheltuielile cu educaţie au crescut ca volum, dar au scăzut ca pondere în PIB şi în Cheltuielile Publice, datorita unui ritm de crestere a produsului intern brut superior celui de crestere a cheltuielilor cu educaţia. UNESCO, în studiul “Statistics in brief” (2005) nu a determinat probleme serioase în domeniul educaţiei.

Fig. 8. Ponderea cheltuielilor publice cu sănătatea în PIB

Ponderea cheltuielilor cu sanatatea (%)

4,3

15,1

02468

1012141618

2004

din PIB din Cheltuieli Publice

Sursa: World Health Organization, “Core Health Indicators”, 2005

SănătatePopulaţia Argentinei creşte cu 0,938% pe an, rata natalităţii (16,53 nou-nascuţi la 1000 persoane pe an) depăşind rata mortalităţii (7,55 decedaţi la 1000 persoane pe an). Totuşi, ritmurile de creştere a populaţiei ar fi şi mai mari, dacă rata mortalităţii infantile nu ar fi de 14,29 decedaţi la 1000 nou-născuţi (ceea ce plasează Argentina printre primele 150 de state din lume cu cea mai mare rată de mortalitate infantilă). În prezent, se alocă circa 15% din bugetul ţării pentru cheltuielile cu sănătatea, rezultatele fiind iustrate în fig.6 Speranţa de viaţă, unde se observă o ameliorare a acestui indicator.

Fig. 9. Telefonie mobilă şi calculatoare.

Dotarea cu telefonie mobila si calculatoare personale

(la 1000 locuitori)

176

570

69 83

0

100

200

300

400

500

600

700

2000 2006

Utilizatori telefonie mobila Nr de calculatoare personale

Sursa: The World Bank, “ICT at a glance”, 2006

Tehnologia comunicaţiilor Argentina este bine dotată cu infrastructura de linii telefonice fixe (locul 26 mondial cu peste 25 conexiuni telefonice la 100 de persoane) şi mobile (locul 26 mondial cu 80 de telefoane mobile la 100 de persoane). Accesul la internet a fost facilitat prin “Planul de liberalizare a telecomunicaţiilor” (1998), în prezent, după numărul de utilizatori a reţelei mondiale, Argentina ocupă locul 28 mondial, cu peste 8 milioane de utilizatori (peste 20% din total populaţie).

Fig. 10. Porturile principale.Arroyo SecoBahia BlancaBuenos AiresLa PlataPunta ColoradaRosarioSan Lorenzo-San Martin

Sursa: CIA, “The World Factbook”, 2006

TransportArgentina este unul dintre liderii mondiali în ceea ce priveşte numărul de aeroporturi (locul 6 mondial cu 1272 de unităţi, 2,6% din numarul de aeroporturi din toată lumea). După întinderea căilor ferate, Argentina ocupă locul 10 mondial, însă dintre cele 31902 km de cale ferată, doar 166 km este electrificată. Căile auto de transport au o întindere de 230.000 km, dar numai 69.000 km sunt asfaltate, din care 734 km reprezintă autostrăzide viteză mare (expressway).

Fig. 11. Producţia anuală de electricitate

Productia de electricitate (mlrd kWh)

4062

3007

2372

101

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

SUA UE China Argentina

Sursa: CIA, “The World Factbook”, 2006

Electricitate Argentina deţine locul 30 în ume după volumul de electricitate produsă, contribuind cu o cotă de 0,57% din producţia mondială. Ponderea cea mai mare a producţiei este destinată consumului intern (88,9 din cele 101,1 mlrd kWh produse), ocupând aceaşi loc 30 din ierarhia mondială a consumatorilor de electricitate. Nevoile interne de resurse energetice au cauzat un import al energiei electrice (8 mlrd kWh) superior exportului (4,14 mlrd kWh).

Fig. 12. Distribuţia petrolului extras

37%

63%

Consum intern Export

Sursa: CIA, “The World Factbook”, 2006

Petrol Argentina ocupă locul 33 mondial după resursele de petrol deţinute (2,1 mlrd barili). Din volumul total de petrol extras (745000 bbl/zi), consumul intern reprezintă 63%, restul de 37% fiind destinat exportului (locul 28 mondial).

Fig. 13. Distribuţia gazelor naturale

11%

89%

Consum intern Export

Sursa: CIA, “The World Factbook”, 2006

Gaze naturaleArgentina este unul dintre producătorii principali de gaze naturale, ocupând locul 19 mondial cu un aport de 1,58% la producţia mondială. Cea mai mare pondere (89%) a producţiei este destinată consumului intern, astfel Argentina nu se numără printre marii exportatori de gaze naturale (locul 26 mondial, 0,8% din total exporturi, de 32 de ori mai puţin decât Federaţia Rusă).

Fig. 14. Ponderea cheltuielilor militare în PIB

Ponderea chelt militare in PIB

11,40%

10% 10%

8,60%

1,30%

0,00%

2,00%

4,00%

6,00%

8,00%

10,00%

12,00%

14,00%

Oman Qatar Arabia

Saudita

Iraq Argentina

Sursa: CIA, “The World Factbook”, 2006

Capacităţi militareArgentina deţine capacităţi militare importante, grupate în Armata Argentinei (Ejercito Argentino), Forţele Marine (Armada Republica) şi Forţele Aeriene (Fuerza Aerea Argentina). Stagiul militar nu este obligatoriu, fiind facultativ pentru persoanele ce depaşesc vârsta de 18 ani.Odată cu redresarea economică, Argentina a reformat capacităţile militare prin programul “Plan 2000” de antrenare a infanteriei.Guvernul argentinian oferă un sprijin considerabil armatei, alocând 1,3% din PIB pentru susţinerea forţelor armate.

Apartenenţa la instituţii internaţionaleFig. 15. Anul aderării la principalele organisme internaţionale

ABEDA, AfDB, Australia Group, BCIE, BIS, CAN (asociat), CPLP (asociat), CSN, FAO, G-6, G-15, G-24, G-77, IADB, IAEA, IBRD, ICAO, ICC, ICCt, ICRM, IDA, IFAD, IFC, IFRCS, IHO, ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IOM, IPU, ISO, ITSO, ITU, ITUC, LAES, LAIA, Mercosur, MIGA, MINURSO, MINUSTAH, NSG, OAS, OPANAL, OPCW, PCA, RG, UN, UN Security Council (temporar), UNCTAD, UNESCO, UNFICYP, UNHCR, UNIDO, Union Latina (observator), UNMOVIC, UNTSO, UNWTO, UPU, WCL, WCO, WFTU, WHO, WIPO, WMO, WTO, ZC.

Fig. 16. Insulele Falkland Dispute internaţionaleArgentina în continuare exprimă pretenţiile teritoriale asupra insulelor Falkland, controlate de Marea Britanie (după ocuparea militară a acestui teritoriu în 1982 şi renunţarea la prezenţa militară în 1995). Pretenţiile teritoriale se extind şi asupra teritoriilor din Antarctida, controlate de Marea Britanie şi Chile.

Alte aspecte transnaţionaleÎn prezent, Argentina se confruntă cu problema traficului de persoane, fiind principala destinaţie pentru persoanele traficate din Paraguay, Bolivia, Brazilia, Republica Dominicană, Columbia, Chile. Din aceasta cauză a fost inclusă în “Tier 2 Watch List”, alături de celelalte ţări care nu prezintă rezultate în combaterea traficului de persoane.

Fig. 17 Volumul schimburilor comerciale, milioane dolari SUA

2002 2003 2004 2005

Total 20,46 12,67 37,39 45,8

Export 3,97 2,49 14,66 17,5

Import 16,49 10,18 22,73 28,3

Relaţiile economice cu RomâniaRelaţiile oficiale între cele două ţări au început în 1880. România a deschis un consulat onorific, la Buenos Aires, în 1900. În 1946, relaţiile întrerupte în 1944, au fost reluate, fiind ridicate la nivel de ambasadă in 1964.

Cadrul juridic 

Tratat de prietenie şi cooperare (1974); Acord de cooperare economică şi comercială între Guvernul

României şi Guvernul Republicii Argentina (1993); Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Argentina

pentru cooperare în folosirea paşnică a energiei nucleare (1993); Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Argentina

pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor (1995); Acord de cooperare între Camera de Comerţ şi Industrie a

României şi Camera de Comerţ argentiniană (2001). Acord prin schimb de note verbale privind desfiinţarea vizelor pe

paşapoartele simple (2005) 

Relaţiile în domeniul tehnico-ştiinţific 

Acord pentru cooperarea in folosirea paşnica a energiei nucleare (1993);

Convenţie de cooperare ştiinţifică şi tehnologica între Guvernul României şi Guvernul Republicii Argentina (1974/ 1993);

Înţelegere de cooperare între Comisia Naţionala pentru Controlul Activităţii Nucleare din România şi Comisia pentru Energie Atomică din Argentina (1999).