Fisa de tara

Portugalia

Portugalia continentala este împartita în doua de râul ei principal, Tagus (Tejo). În nord, peisajul este format din munti, desi cel mai înalt punct al Portugaliei este Mount Pico în Azore la 2,351 m. Sudul în jos spre Algarve este format mai ales din câmpii si climatul de aici este ceva mai calduros si mai uscat decât nordul racoros si ploios. Alte râuri importante includ Douro, Minho si Guadiana, similare râului Tejo prin faptul ca toate izvorasc din Spania.

Suprafa a:ț 92.094 km2 (88.790 km2 Portugalia continentală; 2.247 km2

arhipelagul Azore; 794 km2 arhipelagul Madeira; zonă maritimă). Teritoriul

Portugaliei continentale are o formă rectangulară cu o lungime de peste 560

km şi o lăţime de cca 220 km

Structura administrative-teritoriala

Organizare administrativă: Portugalia continentală este împărţită în 18

districte, care are ca subdiviziuni 308 cantoane (concelhos) şi 4260 comune

(freguesias). În afară teritoriului continental, Portugalia înglobează două

regiuni autonome (Azore şi Madeira), două arhipelaguri situate în Oceanul

Atlantic. Districte: Aveiro, Beja, Braga, Bragança, Castelo Branco, Coímbra,

Évora, Faro, Guarda, Leiria, Lisboa, Portalegre, Porto, Santarém, Setúbal, Viana

do Castelo, Vila Real şi Viseu.

Puterea locală: Fiecare district este divizat în cantoane (concelhos), care la

rândul lor sunt divizate în comune (freguesias), care posedă fiecare adunări şi

consilii alese.

A ezare geografică: ș situată în extrema sud-vestică a Europei, în peninsula

Iberică.

Capitala: Lisabona

Formalităţi de intrare şi ieşire Portugalia: se aplică normele comunitare.

Sărbători oficiale (zile nelucrătoare) în 2013: 1 ianuarie (Noul An); 8 aprilie

(Paştele); 25 aprilie (Ziua Libertăţii - aniversarea Revoluţiei din 1974); 1 Mai (

Ziua Muncii); 10 iunie (Ziua Portugaliei – ziua naţională); 1 noiembrie (Ziua

Sfinţilor); 8 decembrie (Zămislirea Sfintei Fecioare); 25 decembrie

(Crăciunul).

Fus orar: WET (UTC 0): Vara: WEST (UTC +1)

Cod telefon: +351

Cod Internet: .pt

Cod ISO: PRT

Moneda: Euro.

Portugalia a intrat în Zona Economică Europeană la 1 ianuarie 1999, cursul de

schimb fiind 1 euro = 200,482 escudos.

Program de lucru: Organismele publice deschid între 9:00-12:30 şi 14:00-

17:00.

Magazinele sunt deschise, de luni până vineri, între 9:00-13:00 şi 15:00-19:00,

şi sâmbăta

Clima: temperată mediteraneană (Portugalia continentală şi în Madeira) şi

temperată oceanică (Azore). Temperatura medie pe teritoriul continental al

Portugalie variază între 11º C iarna şi 23º C vara. În Azore, temperatura

oscilează între 11º C şi 22º C vara. În Madeira, temperatura medie mai joasă

este 13º C şi media mai ridicată este 26º C.

Resurse naturale Solul este acoperit cu peste 3 milioane hectare de pădure

(cca 35% din suprafaţa ţării) şi 4,6 milioane hectare terenuri cultivabile (din

care aproape 3 mil. hectare slab productive). Arborii de plută, viţa de vie,

pomii fructiferi, citricele şi măslinii, alături de pini şi eucalipţi, constituie nota

dominanta a florei portugheze. Vecinătatea Oceanului Atlantic oferă

Portugaliei accesul la importante resurse piscicole.

În subsol sunt resurse de: uraniu, cupru, cositor, wolfram, tungsten, sare,

marmura, granit.

Reţeaua de infrastructuri

Infrastructuri rutiere: Portugalia posedă o reţea rutieră dezvoltată formată

din autostrăzi, itinerarii principale, itinerarii complementare şi drumuri

naţionale. În 2010, reţeaua rutieră pe continent era de 13.123 km, din care

2.737 km cu regim de autostradă.

Reţeaua feroviară: Portugalia dispune de 2.843 km (2.794 km în funcţiune)

căi ferate care asigură legătura Nord - Sud de-a lungul axei din litoralul

continental portughez, precum şi legături transversale. Legături maritime: În

Portugalia continentală, există nouă porturi principale: Viana do Castelo şi

Leixões (Nord); Aveiro şi Figuiera da Foz (centrul ţării), Lisabona şi Setúbal

(regiunea Lisabonei); Sines (provincia Alentejo); Faro şi Portimão (Sud). În

Regiunea Autonomă Azore sunt opt porturi iar Regiunea Autonomă Madeira

numără trei porturi. Pe continent, transportul de pasageri este limitat la

porturile Lisabona şi Leixões (traficul fiind mai redus la acest din urmă port).

Principala vocaţie a acestei infrastructuri portuare o constituie transportul de

mărfuri, portul Sines înregistrând cel mai mare trafic (38,6% din total, în

2011), urmat de portul Leixões (24,4%) şi Lisabona (18,5%).

Reţeaua aeroportuară: Portugalia posedă 15 aeroporturi. Pe continent, se găsesc aeroporturile Lisabona, Porto şi Faro, aeroporturi internaţionale situate în zona de litoral. 10 Insularitatea regiunilor autonome explică un număr mai mare de aeroporturi. Astfel, în Azore sunt nouă aeroporturi şi în Madeira două aeroporturi. Majoritatea companiilor aeriene internaţionale asigură legături cu principalele aeroporturi din Portugalia, TAP fiind compania aeriană naţională din Portugalia.

Aeroporturi principale: Lisabona, Porto, Faro, Ponta Delgada (Azore), Funchal (Madeira).

Principalele lanturi de mall-uri sunt Sonae Sierra alaturi de Bercceo

Supermarketuri:Jumbo,Pingo Doce

Populaţia: 10,6 milioane locuitori (anul 2011) reprezentând o creştere de 1,9% comparativ cu recensământul din 2001. Cifrele parţiale pentru anul 2012 indică o uşoară scădere (-0,5%) a populaţiei în anul 2012, care în valori absolute s-a ridicat la 10.598 mii locuitori (trimestrul al III-lea 2012). Populaţia activă este de 5.494 mii persoane (trim. IV 2012). Creşterea populaţiei Portugaliei se datorează în principal sporirii soldului fluxului migrator care în 2010 a avut o contribuţie de 91% din total şi numai 9% se datorează soldului creşterii naturale a populaţiei. În anii 90 majoritatea imigranţilor în Portugalia proveneau din ţările de limbă portugheză. Începând cu anul 1999 se constată o creştere a fluxurilor migratorii din ţările din Estul Europei. La nivelul anului 2010, principalele naţionalităţi care au emigrat în Portugalia proveneau din: Brazilia (119 363 persoane – pondere 26,81%), Ucraina (49 979 persoane – 11,12%), Capul Verde (43 979 persoane – 9,88%), România (38 830 persoane – 8,27%), Angola (23 494 persoane – 5,28%), Guineea Bissau (19 817 persoane – 4,45%), Marea Britanie (17 196 persoane – 3,86%), China (15 699 persoane – 3,53%) şi Republica Moldova (15 641 persoane – 3,51%). Portugalia îşi menţine tendinţa de îmbătrânire a populaţiei. Raportul între populaţia cu mai mult de 65 ani şi populaţia cu o

vârstă până la 14 ani (indice de îmbătrânire) a atins un vârf de 118,2 în 2010, în timp ce era de 102,2 în anul 2000 şi de 68,1 în anul 1990.

Densitatea populaţiei: 115,4 loc/km2 (2011). Distribuţia populaţiei pe teritoriul continental prezintă o concentraţie mai ridicată pe fâşia de litoral, din care se disting două zone cu o densitate mai importantă: regiunea Lisabonei şi a oraşului Porto.

În 2010, repartizarea populaţiei pe teritoriul portughez arăta după cum urmează:

Durata medie de viata a populatiei portugheze este de 85 de ani la femei si 81 pentru barbate.

Populatia portugheza traieste preponderent in zone urbane 55% si in proportie de 45% in zonele rurale

Rata natalitati este intr-o continua scadere de la inceputul anilor 90’ si pana in preset,aceasta a scazut de la 11,8 la 8,1

Rata mortalitatii in Portugalia a crescut cu 20%  in ultimi 10 ani

Sporul natal al populatiei este scazut fiin de 11%

Evoluţia comerţului exterior portughez Balanţa comercială a bunurilor şi serviciilor 2006-2012 se prezintă astfel:

- mil. euro –

Comerţul exterior al Portugaliei în anul 2011.În 2011, comerţul internaţional de bunuri a Portugaliei s-a ridicat la 98.330 mil. euro (faţă de 91.973 mil. euro în 2010), din care exporturi în valoare de 42.570 mil. euro (în creştere cu 15,4% faţă de 2010) şi importuri de 55.760 mil. euro (în creştere cu 1,2% faţă de 2010). Soldul balanţei comerciale de mărfuri a fost negativ în 2011 (-13.190 mil. euro), faţă de un sold negativ în 2010 (-18.195 mil. euro).

Principalii parteneri comerciali în 2011 s-au situat în Uniunea Europeană, care pe ansamblu are o pondere de 74,1% la exporturile portugheze şi de 73,0 % la importuri.

Principalele pieţe de destinaţie ale exporturilor portugheze în 2011 sunt: Spania (pondere 24,8%), Germania (13,6%), Franţa (12,0%), Angola (5,5%), Marea Britanie (5,1%), Olanda (3,9%), Italia (3,6%), SUA (3,5%), Belgia (3,2%) şi Brazilia (1,4%).

Principalii furnizori ai Portugaliei au fost (anul 2011): Spania (pondere 31,6%), Germania (12,4%), Franţa (6,9%) şi Italia (5,4%), Olanda (4,8%),

Marea Britanie (3,3%), Nigeria (2,7%), Belgia (2,6%), China (2,2%) şi Brazilia (2,5%) . Din punct de vedere al structurii grupelor de mărfuri în anul 2011, pe primul loc la export se situează maşinile şi aparatele mecanice şi electrice (pondere 14,5%), urmate de vehicule şi alte echipamente de transport (13,3%), metale (8,1%), combustibili minerali (7,2%), produse din plastic şi cauciuc (6,8%), produse chimice (5,6%), îmbrăcăminte (5,6%), produse agricole (5,3%), paste din celuloză şi hârtie (5,2%), produse agricole (5,1%), produse minerale (5,1%).

La import (2011), pe primul loc se situează combustibilii minerali (pondere de 17,9%), urmate de maşinile şi aparatele mecanice şi electrice (15,0%), vehicule şi alte mijloace de transport (10,6%), produse agricole (10,4%), produsele chimice (10,4%), metale (8,2%), produse plastice şi din cauciuc (5,6%), produse alimentare (4,3%), îmbrăcăminte (3,0%), materiale textile (2,8%), paste din celuloză şi hârtie (2,3%), echipamente şi instrumente optice şi de precizie (2,0%).

Balanţa comercială de bunuri este cronic defavorabilă în 2011 (-15.249 milioane euro), întrucât deficitul este structural, Portugalia fiind dependentă de importurile de materii prime energetice şi de echipamente.

Comerţul exterior al Portugaliei

Export

Exportul global de bunuri şi servicii. În perioada ianuarie-noiembrie 2012, exporturile totale de bunuri şi servicii s-au ridicat la 59.903 milioane euro, în creştere cu 4,5% faţă perioada omoloagă din 2011. În perioada citată exporturile de bunuri şi servicii către statele UE au fost de 41.618 milioane euro (-0,5%) şi de 18.285 milioane euro (+18,2%) către statele din afara UE. Exporturile către UE deţin o pondere de 69,5% iar cele în afara UE de 30,5%. Principalii parteneri la exporturi globale (bunuri şi servicii) au fost: Spania (pondere de 19,3%), Franţa (12,4%), Germania (11,5%), Marea Britanie (8,1%), Angola (6,6%), SUA (4,4%) şi Olanda (4,2%). Principalele grupe de produse şi servicii exportate: călătorii şi turism (pondere 13,4%), maşini şi

aparate (10,6%), vehicule şi alte materiale de transport (8,3%), servicii de transport (8,3%) şi combustibili minerali (6,0%).

Exportul de mărfuri. În perioada ianuarie-noiembrie 2012, exporturile de bunuri s-au ridicat la 42.160 milioane euro, în creştere cu 6,5% faţă perioada omoloagă din 2011. În perioada citată exporturile de bunuri către statele UE au fost de 30.020 milioane euro (+1,4%) şi de 12.141 milioane euro (+21,8%) către statele din afara UE. Exporturile către UE deţin o pondere de 71,2% iar cele în afara UE de 28,8%. Principalii parteneri la exporturile de bunuri au fost: Spania (pondere de 22,5%), Germania (12,5%), Franţa (11,9%), Angola (6,6%), Marea Britanie (5,3%), Olanda (4,2%), SUA (4,0%). Principalele grupe de produse exportate: maşini şi aparate (15,1%), vehicule şi alte materiale de transport (11,9%), combustibili minerali (8,5%), metale (8,2%) şi materiale plastice şi cauciuc (6,9%).

Exportul de servicii. În perioada ianuarie-noiembrie 2012, exporturile de servicii s-au ridicat la 17.620 milioane euro, în creştere cu 0,3% faţă perioada omoloagă din 2011. În perioada citată exporturile de servicii către statele UE au fost de 12.104 milioane euro (- 4,%) şi de 5.515 milioane euro (+11,3%) către statele din afara UE. Exporturile către UE deţin o pondere de 68,7% iar cele în afara UE de 31,3%. Principalele destinaţii la exporturile de servicii au fost: Marea Britanie (pondere de 15,0%), Franţa (13,8%),Spania (12,0%), Germania (9,3%), Angola (6,8%), Brazilia (5,8%), SUA (5,1%). Principale categorii de servicii exportate: călătorii şi turism (pondere de 45,4%), transporturi (28,3%), alte servicii furnizate de întreprinderi (13,8%), construcţii (2,9%) şi comunicaţii (2,6%).

Importul

Importul global de bunuri şi servicii. În perioada ianuarie-noiembrie 2012, importurile totale de bunuri şi servicii s-au ridicat la 59.809 milioane euro, în scădere cu 5,7% faţă perioada omoloagă din 2011. În perioada citată importurile de bunuri şi servicii din statele UE au fost de 42.711 milioane euro (-7,5%) şi de 17.098 milioane euro (-0,9%) din statele din afara UE. Importurile din UE deţin o pondere de 71,4% iar cele din afara UE de 28,6%. Principalii furnizori la importuri globale (bunuri şi servicii) au fost: Spania

(pondere de 30,0%), Germania (11,1%); Franţa (7,0%), Olanda (4,9%), Italia (4,9%), Marea Britanie (4,5%), Brazilia (2,9%). Principalele grupe de produse şi servicii importate: combustibili minerali (17,9%), maşini şi aparate (12,7%), produse chimice (9,6%), produse agricole (9,3%), vehicule şi alte materiale de transport (7,4%).

Importul de bunuri. În perioada ianuarie-noiembrie 2012, importurile de bunuri s-au ridicat la 51.937 milioane euro, în scădere cu 5,2% faţă perioada omoloagă din 2011. În perioada citată importurile de bunuri din statele UE au fost de 37.251 milioane euro (- 7,5%) şi de 14.686 milioane euro (+1,3%) din statele din afara UE. Importurile din UE deţin o pondere de 71,7% iar cele din afara UE de 28,3%. Principalii furnizori la importurile de bunuri au fost: Spania (pondere de 31,7%), Germania (11,6%); Franţa (6,5%), Italia (5,3%), Olanda (4,9%), Angola (3,1%), Marea Britanie (3,0%). Principalele grupe de produse importate: combustibili minerali (20,7%), maşini şi aparate (14,7%), produse chimice (11,1%), produse agricole (10,7%), vehicule şi alte materiale de transport (8,5%).

Importul de servicii. În perioada ianuarie-noiembrie 2012, importurile de servicii s-au ridicat la 9.576 milioane euro, în scădere cu 8,8% faţă perioada omoloagă din 2011. În perioada citată importurile de servicii din statele UE au fost de 6.984 milioane euro (- 5,9%) şi de 2.592 milioane euro (-15,8%) din statele din afara UE. Importurile din UE deţin o pondere de 72,9% iar cele din afara UE de 27,1%. Principalii furnizori la importurile de servicii au fost: Spania (pondere de 23,5%), Marea Britanie (11,3%), Franţa (9,7%), Germania (8,8%, SUA (6,5%), Olanda (5,0%), Elveţia (3,9%). Principalele grupe de servicii importate: transporturi (pondere 31,5%), călătorii şi turism (28,4%), alte servicii furnizate de întreprinderi (16,2%), servicii personale, culturale şi recreative (4,5%), servicii financiare (4,1%).

Investiţiile străine în Portugalia Stocul investiţiilor directe străine în Portugalia la sfârşitul anului 2011 se ridica la 84.308 milioane euro, ceea ce reprezintă o creştere de 0,9% faţă de sfârşitul anului 2010

În anul 2011, fluxul brut de investiţii directe străine în Portugalia a fost de 39.626 milioane de euro. În acelaşi timp în anul 2011, în condiţiile de criză

financiară şi economică lichidările de investiţii s-au ridicat la 32.145 milioane de euro, motiv pentru care investiţiile directe străine nete în 2011 au fost de 7.481 milioane de euro. Principalii zece investitori străini în 2011 în Portugalia au fost: Olanda (pondere 22,5%), Spania (17,7%), Franţa (16,4%), Marea Britanie (13,8%), Germania (10,1%), Elveţia (6,2%), Belgia (4,1%), Luxemburg (2,7%), Irlanda (1,5%), SUA (1,3%).

În perioada ianuarie – noiembrie 2012, investiţiile străine directe brute în Portugalia au fost de 35.480 milioane euro (12,2% comparativ cu perioada ianuarie – noiembrie 2011), din care 28.995 milioane euro (-0,2%) provenind din UE şi 6.484 milioane euro (+153,3%) provenind din ţări din afara UE. Investiţiile directe din UE deţin o pondere de 91,2%, iar investiţiile din afara UE deţin o cotă de 8,8%.

În intervalul ianuarie – noiembrie 2012, originea principalelor investiţii brute în Portugalia este următoarea: Spania (pondere 17,7%), Franţa (16,1%), Marea Britanie (15,9%), Luxemburg (13,9%), Olanda (9,0%), care împreună reprezintă 73% din investiţiile străine directe în Portugalia.

Principalele sectoare de activitate unde au fost efectuate investiţii brute în perioada ianuarie – noiembrie 2012: comerţ (pondere 34,4%), activităţi financiare şi de asigurare (22,0%), industria transformatoare (19,3%), electricitate, gaze şi apă (9,9%), activităţi tehnologia informaţiilor şi comunicaţii (5,9%)

Investiţiile portugheze în străinătate Stocul investiţiilor directe portugheze în străinătate se ridica la 52.594 milioane de euro în 2011, ceea ce reprezintă o creştere de 5,3% faţă de total investiţiilor acumulate la sfârşitul anului 2010.

În anul 2011, investiţiile brute portugheze brute în străinătate s-au ridicat la 15.592 milioane în creştere cu 59,3% faţă de anul 2010. Însă după returnarea de fonduri (6.500 milioane euro), investiţiile nete directe în străinătate în 2011 au fost de numai 9.092 milioane euro (o creştere de 260,7% comparativ cu anul 2010). Principalele zece destinaţii ale investiţiilor portugheze în străinătate au fost: Olanda (pondere 73,2%), Spania (9,2%), Brazilia (3,6%), Angola (1,6%), Polonia (1,2%), SUA (1,1%), Luxemburg (0,9%), Irlanda

(0,9%), Marea Britanie (0,9%), Mozambic (0,5%). România s-a situat pe locul 13 în 2011 în clasamentul investiţiilor în străinătate ale Portugaliei.

În perioada ianuarie – noiembrie 2012, investiţiile directe brute portugheze în străinătate au fost de 7.209 milioane euro (-31,8% comparativ cu perioada ianuarie – noiembrie 2011), din care 5.905 milioane euro (-33,7%) către statele UE şi 1.304 milioane euro (-21,7%) către statele din afara UE. Investiţiile portugheze brute către UE deţin o pondere de 81,9%, iar investiţiile către state din afara UE deţin o cotă de 18,1%

În intervalul ianuarie – noiembrie 2012, destinaţia principalelor investiţii brute ale Portugaliei în străinătate a fost următoarea: Olanda (pondere 62,1%), Spania (11,4%), Brazilia (8,4%), Angola (3,0%), Luxemburg (2,3%).

Principalele sectoare de activitate unde au fost efectuate investiţii brute portugheze în străinătate în perioada ianuarie – noiembrie 2012: activităţi financiare şi de asigurare (pondere 78,1%), industria transformatoare (8,0%), construcţii (4,4%), comerţ (3,5%), activităţi de consultanţă (1,9%).

Reglementări şi norme

Libera circulaţie a mărfurilor în Portugalia În calitate de membră a Uniunii Europene, Portugalia aplică reglementările comunitare. Nu se solicită nicio licenţă de import în cadrul schimburilor intra – comunitare. Totuşi, ca si celelalte ţări membre UE, Portugalia aplică restricţiile asupra produselor textile şi chimice, precum şi cele referitoare la produsele agricole decurgând din Politica Agricolă Comună (PAC) sau din reglementările sanitare sau fitosanitare (hormoni – OGM). În urma introducerii de mărfuri de origine intra-comunitară în Portugalia, comerciantul trebuie să completeze Declaraţia de Schimburi de Bunuri, atunci când valoarea achiziţiilor este mai mare de 400 000 euro sau a livrărilor mai mare de 550.000 euro.

Sistemul Portughez de Calitate Sistemul Portughez de Calitate (Sistema Português da Qualidade –SPQ) este structura care înglobează entităţile responsabile pentru îmbunătăţirea calităţii în Portugalia. Acest sistem coordonează trei sub-sisteme: normalizarea, calitatea şi metrologia. Organismul naţional de normalizare în Portugalia este Institutul Portughez al

Calităţii (Instituto Português da Qualidade – IPQ). Informaţii suplimentare pe site-ul: www.ipq.pt. Totuşi, normalizarea anumitor produse este de competenţa Direcţiei de Normalizare şi Securitate Alimentară (Direcção de Normalização e Segurança Alimentar). Începând cu 2004, funcţia de acreditare exersată până atunci de IPQ a fost atribuită Institutului Portughez de Acreditare (Instituto Português de Acreditação – IPAC). Detalii pe site-ul: www.ipac.pt.

Marcajul unic „CE” pe produse este utilizat pentru a facilita controlul pe piaţa europeană şi pentru a clarifica obligaţiile operatorilor economici în materie de marcaj în conformitate cu diferite reglementări europene. Acest logo este obligatoriu pentru comercializarea de ordinatoare, jucării, aparate electrice şi electromenajere, precum şi pentru echipament medical. Marcajul trebuie aplicat de produs, etichetă, ambalaj şi documentele comerciale ce însoţesc produsul.

Identificarea unui partener comercial portughez Găsirea unui partener comercial constituie o primă etapă pentru intrarea pe piaţă înaintea implantării pe plan local.

Importatori – distribuitori În dreptul portughez există mai multe tipuri de contracte de distribuţie: contract de agenţie, contractul de concesiune comercială, contractul de franşiză, contractul de mediere şi contractul de comision.

Dacă o societate străină semnează un contract de distribuţie cu un importator portughez, acesta din urmă controlează fişierul său de clienţi şi nu este obligat să divulge identitatea partenerului străin. Distribuitorul cumpăra deci produsele şi serviciile de la întreprinderea străină pe contul său şi le revinde apoi propriilor clienţi.

Agenţi, Reprezentanţi comerciali Regimul juridic al contractului de agenţie (contrato de agência) abilitează agentul, care nu are puteri de reprezentare, să încheie contracte, în schimbul unei remuneraţii, care în general ia forma unui comision, pe un teritoriu delimitat şi cu o anumită clientelă. Pentru societatea exportatoare străină, abordarea pieţii portugheze prin intermediul unui agent

pe baza de comision prezintă avantajul de a cunoaşte fişierul clienţilor, societatea cunoscând mai bine piaţa şi clientela.

Implantarea comercială în Portugalia

Biroul de reprezentare – „Escritório de representação” – este utilizat în faza de lansare a produselor. El nu are personalitate juridică, deci nu poate realiza acte de comerţ. Rolul să se limitează la culegerea de informaţii de piaţă, asigurarea publicităţii produselor, stabilirea de contacte cu clientelă şi eventual stocare produselor. Biroul de reprezentare este supus formalităţilor de constituire: un număr de identificare trebuie obţinut de la Registrul Naţional al Persoanelor Juridice (Registro Nacional Pessoas Colectivas – RNPC).

Sucursala nu are personalitate juridică distinctă de cea a societăţii-mamă, însă ea este supusă legislaţiei portugheze şi trebuie înscrisă la Registrul Societăţilor. Formalităţile de înmatriculare a unei sucursale pot fi efectuate pe cale electronică în cadrul procedurii „Sucursal na hora” (www.irn.mj.pt)

Crearea unei societăţi comerciale

Implantarea în Portugalia, sub forma unei societăţi comerciale, oferă unei companii străine posibilitatea să controleze direct investiţiile sale pe plan local, să dispună de o mai mare credibilitate faţă de furnizori, bancheri şi clientelă. Acest tip de societate constituie o entitate juridică distinctă, responsabilă pentru propriile datorii. Procedura de creare a unei societăţi pe capital (Sociedade por Quotas - Lda sau Sociedade Anónima - SA) – impune o serie de formalităţi: Aprobarea denumirii şi obiectului social de către Registrul Naţional al Persoanelor Colective - Registo Nacional das Pessoas Colectivas; Depunerea capitalului social în numerar la o bancă; Redactarea contractului de societate care trebui semnat de asociaţii, cu certificarea semnăturii de notar sau avocat; În termen de 60 de zile societatea trebuie înregistrată la Registrul Societăţilor (Conservatória do Registo Comercial – CRC) geografic competent, care va publica oficial crearea societăţii (www.mj.gov.pt/publicacoes); Îndeplinirea formalităţilor administrative: declaraţia începutului activităţii la serviciile fiscale (Serviços de Finanças);

înscrierea societăţii la serviciile de asigurare socială (Segurança Social Portuguesa).

Principalele forme de societăţi comerciale în Portugalia:

- Sociedade por Quotas (omoloagă SRL din România)

-Sociedade Anónima –SA (Societate Anonimă)

-Empresa Individual (Întreprindere Individuală)

. LEGISLAŢIA MUNCII

Salariu minim legal - 485 euro lunar brut, remuneraţie pe 14 luni. Durata legală de muncă - 8 ore pe zi sau 40 de ore pe săptămână. Ore suplimentare - Variabile în funcţie de mărimea întreprinderii: maximum 175 de ore anual pentru micro-întreprinderi şi întreprinderi mici (mai puţin de 50 de lucrători) şi 150 de ore pentru întreprinderile mari şi mijlocii (peste 50 de lucrători). Vârsta de pensionare – 65 ani (pensionare anticipată începând cu 55 ani) Perioada de încercare – pentru contractele cu durata nedeterminată între 90 şi 240 zile; pentru contractele sub 6 luni: 15 zile. Concedii plătite – 22 zile; 11 zile de sărbătoare naţionale plus 1 zi de sărbătoare municipală. Concediu de maternitate – între 4 luni (100% din remuneraţie) şi 5 luni (80% din remuneraţie), integral plătite de Asigurările Sociale. Concediu de boală – Asigurările Sociale plătesc între 65% şi 75% din remuneraţia zilnică, conform duratei de boală

Particularitate portugheză: chitanţe verzi („recibos verdes”) pentru prestări de servicii Legislaţia muncii, deosebit de rigidă în Portugalia, a generat un dispozitiv alternativ care permite prestarea punctuală de servicii. Orice persoană care doreşte să efectueze o prestaţie facturată în favoarea unei întreprinderi, însă în afara cadrului unui contract de muncă, poate să utilizeze contractul prestărilor de servicii, cunoscut sub denumirea de „recibos verdes”. Este vorba de chitanţe de culoare verde pe care lucrătorii independenţi le folosesc ca factură. Folosirea acestui sistem este foarte răspândită, deoarece circa 16% din populaţia activă utilizează „recibos verdes”, adică aproape 900 000 persoane. Regimul „recibos verdes” este foarte avantajos pentru

întreprindere care nu plăteşte nicio cotizaţie patronală. În schimb, situaţia prestatorului de servicii este destul de precară, deoarece nu beneficiază de asigurări de şomaj, de concedii de boală sau concedii plătite.

Asigurări sociale Unităţile angajatoare sunt obligate ca în fiecare lună să depună la oficiile de asigurări sociale declaraţia de remuneraţie care trebuie să indice pentru fiecare lucrător valoarea remuneraţiei, timpul de lucru şi cota de asigurări sociale aplicabilă. Cota generală de asigurări sociale pentru lucrători care prestează activităţi pentru alte persoane este de 34,75%, din care 23,75% în sarcina angajatorului şi 11% în sarcina lucrătorului

Densitatea retelei de televiziune prin cablu este densa si bine pusa la punct,la televizor putand viziona cu usurinta peste 120 de canale.

Reteaua de internet este bine pusa la punct fiind una din cele mai modern din europa.

Forma de guvernământ: Portugalia este o republică parlamentară.

Limba oficială: portugheza. Limba portugheză este vorbită de mai mult de 200 milioane de persoane repartizate în Europa, America, Africa şi Asia.

Religia: romano catolică (peste 95% din populaţie). Capitala: Lisabona (564,6 mii loc., 2,1 mil. locuitori în aria metropolitană)

Ziua Naţională: 10 iunie (Ziua Portugaliei, aniversarea morţii poetului naţional Luís de Camões, care marchează şi ziua Comunităţilor Portugheze).

Regimul politic: Portugalia este o democraţie parlamentară. Portugalia este o Republică de tip semi prezidenţial. În urma „Revoluţiei garoafelor” din 25 aprilie 1974, regimul democratic parlamentar portughez se bazează pe Constituţia din 21 februarie 1976, revizuită de mai multe ori. Sistemul guvernării centrale este bazat pe trei organisme politice: Preşedintele Republicii, Parlamentul unicameral (Adunarea Republicii) şi Guvernul. De asemenea, prin Constituţie au fost definite formarea, compoziţia şi competenţele Tribunalelor ca organe ale suveranităţii. Preşedintele Republicii: Este şeful statului ales prin sufragiu universal direct pentru un mandat de cinci, reînnoibil o singură dată. Actualul Preşedinte al Republicii,

reales la 23 ianuarie 2011, este Aníbal Cavaco Silva. A mai deţinut funcţia de Prim-ministru în perioada 1985 – 1995, ca lider al PSD (Partidul Social Democrat). Preşedintele dispune de o putere de arbitraj, având puterea să dizolve Parlamentul şi să demită Guvernul în anumite condiţii. Adunarea Republicii (Assembleia da República): Puterea legislativă este exercitată de un Parlament unicameral. Adunarea Republicii este formată din 230 de deputaţi, aleşi prin sufragiu universal direct pentru un mandat de patru ani. Ultimele alegeri legislative la termen au avut loc în 2009. Adunarea Republicii a fost dizolvată, în urma demisiei Guvernului portughez, la 23 martie 2011. După alegerile legislative anticipate din 05 iunie 2011, există 6 grupuri parlamentare în cea de a XII-a legislatură a Adunării Republicii:

- PSD (Partido Social Democrata): 108 deputaţi - PS (Partido Socialista): 74 deputaţi - CDS – PP (Partido Popular): 24 deputaţi - PCP (Partido Comunista Português): 14 deputaţi - BE (Bloco de Esquerda – Blocul de Stânga): 8 deputaţi - PEV (Partido Ecologista „Os Verdes”): 2 deputaţi

Guvernul: Puterea executivă aparţine Guvernului, compus din Primul Ministru, miniştri şi secretari de stat. Actualul Prim Ministru este Pedro Passos Coelho (şeful Partidului Social Democrat, partid de dreapta), investit la 21 iunie 2011, pentru un mandat de 4 ani. Guvernul în funcţie este sprijinit de o coaliţie formată din PSD şi CDS – PP. Guvernul anterior fusese condus de un premier socialist, José SÓCRATES, care şi-a prezentat demisia, la 21 martie 2011, în urma respingerii de către Parlament a unor măsuri suplimentare de austeritate. Compoziţia Guvernului în funcţie, cunoscut sub denumirea de al XIX-lea Guvern Constituţional al Portugaliei.

Situaţia macroeconomică

Portugalia – membru al Uniunii Europene

Portugalia a aderat la Comunitatea Economică Europeană la 1 ianuarie 1986, împreună cu Spania. Această aderare a permis tinerei democraţii să se consolideze şi Portugaliei să cunoască o dezvoltare economică accelerată. Aportul masiv de capitaluri străine, precum şi ajutoarele comunitare din categoria fondurilor structurale, au permis investiţii ce au făcut posibilă

modernizarea rapidă a structurii economice. În cursul celor două preşedinţii rotative ale Uniunii Europene, în 2000 şi 2007, Portugalia a lansat proiecte comunitare de mare anvergură: Strategia de la Lisabona, devenită astăzi Europa 2020, care are ca obiectiv să facă din Europa o „economie a cunoaşterii, cea mai competitivă şi cea mai dinamică din lume”, favorizând investiţiile publice şi private în activităţile de cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea. În ultimele decenii, economia portugheză a avut o evoluţie similară majorităţii ţărilor europene, acordându-se prioritate dezvoltării serviciilor. În prezent (2011), în servicii lucrează 62,8% din populaţia activă, acestea contribuind cu 74,5% la valoarea adăugată brută (VAB), în timp ce în urma cu 10 ani în sector lucra numai 35% din populaţia activă. În 2011, industria, construcţiile, apa şi energia ocupau 27,3% din populaţia activă, contribuind cu 23,3% la VAB, în timp ce importanţa sectorului agricultură, silvicultură şi pescuit a scăzut progresiv, în prezent fiind responsabil pentru numai 2,1% din VAB (faţă de 24% în 1969) şi ocupă 9,9% din forţa de muncă. În afara de o incidenţa mai mare a serviciilor asupra activităţii economice, s-a înregistrat o modificare semnificativă în specializarea industriei transformatoare din Portugalia. Aceasta s-a modernizat, ieşind din dependenţa activităţilor industriale tradiţionale pentru a avansa către o situaţie unde noile sectoare, cu o puternică componentă tehnologică, au câştigat o pondere mai mare, cum ar fi sectorul industriei automobilului şi componentelor auto, industria electronică, energia, industria farmaceutică şi noile tehnologii.

Evoluţia principalilor indicatori economici:

SISTEMUL FISCAL PORTUGHEZ

Accizele. Anumite produse, cum ar fi băuturile alcoolizate, tutun şi produse energetice sunt supuse plăţii unei accize. În cadrul proiectului european EMCS (Excise Movement and Control System) constând în informatizarea urmării mişcărilor acestor produse care circulă în sistemul suspensiv de taxe în interiorul Uniunii Europene, un nou sistem de declaraţie electronică a intrat în funcţiune în Portugalia de la 1 aprilie 2010. Acest sistem permite operatorilor economici să completeze Declaraţia Administrativă Electronică (DAE) on – line pe Internet (http://e-financas.gov.pt/de/jsp-dgaiec/main.jsp)

Taxa pe Valoarea Adăugată (Imposto sobre o Valor Acrescentado – IVA) Începând cu 1 ianuarie 2011, în Portugalia se aplică trei taxe TVA: taxa normală (23%), taxa intermediară (13%) şi taxa redusă (6%). Taxa normală TVA este 22% în Madeira, iar în Azore este de 16%. 24 La importuri, TVA trebuie plătită în momentul importului mărfurilor, astfel încât mărfurile să fie plasate pe picior de egalitate cu bunurile echivalente din UE. Obligaţia de a se

înmatricula pentru TVA incumbă entităţilor care realizează operaţii supuse plăţii TVA în Portugalia

Taxa de timbru (Imposto do Selo – IS) Taxa de timbru este un impozit indirect aplicabil unor produse sau servicii a căror listă este stabilită de Tabloul General de Impozite, în special acte, contracte, documente, titluri etc, realizate pe teritoriul portughez şi care nu sunt supuse plăţii TVA, sau care au fost exonerate de la plata TVA.

Impozitul pe societăţi (Imposto sobre o Rendimento das Pessoas Colectivas – IRC) În Portugalia, anul contabil fiscal corespunde cu anul civil şi declaraţia trebuie făcută cel mai târziu la 31 mai a anului care urmează anului de impozitare, pe cale electronică. Societăţile comerciale rezidente sunt redevabile la IRC (Impozitul pe Societăţi) pentru ansamblul veniturilor lor, inclusiv cele obţinute în afara teritoriului portughez. Rata de impozitare variază în funcţie de activităţile şi veniturile întreprinderii: - Societăţile rezidente care exersează ca obiect principal activitate comercială, industrială sau agricolă: 12,5% pentru venituri sub 12 500 euro; 25% pentru veniturile peste 12 500 euro; - Societăţile rezidente care nu exersează ca obiect principal activităţi comerciale, industriale sau agricole: 21,5%; Sistemul fiscal portughez aplică tehnici de amortizare, provizioane, eliminarea dublei impuneri şi reportul deficitelor pe ultimele şase exerciţii financiare.

Impozitul pe Veniturile Persoanelor Fizice (Imposto sobre o Rendimento das Pessoas Singulares – IRS) IRS se aplică persoanelor considerate de legea fiscală ca rezidente pe teritoriul naţional portughez, care sunt impozabile pe totalitatea veniturilor lor, adică indiferent de ţară de origine unde sunt obţinute. Începând cu 1 ianuarie 2013, se aplică o creştere a impozitului pe veniturile persoanelor fizice atât prin modificarea tranşelor de impozitare de la opt în 2012 la cinci în 2013, cât şi prin mărirea cotelor de impozitare pentru fiecare palier de venit. Astfel, noile taxe de impozitare variază de la 14,5% pentru veniturile mai mici de 7.000 euro până la 48,0% pentru veniturile mai mari de 80.000 euro. Taxa de impozitare variază după cum urmează: tranşa între 7.000 şi 20.000 euro, impozit de 28,5%; venituri între 20.000 şi 40.000 euro cu impozit de 37%; tranşa de venituri între 40.000 şi 80.000 cu un

impozit de 45%. Precizăm că în 2012 tranşele de impozitare au pornit de la o rată minimă de 11,5% pentru veniturile de până la 4.898 euro şi ajungeau la o rată maximă de 46,5% pentru veniturile de peste 153.300 euro. Tot de la 1 ianuarie 2013, se introducere o suprataxă de 3,5% aplicată lunar persoanelor care plătesc impozitul pe venit, care se adaugă la noile cote de impozitare descrise mai sus. De asemenea, se aplică o taxă de solidaritate de 2,5% pentru persoanele cu venituri de peste 80.000 euro pe an. Taxa de solidaritate urcă la 5% pentru veniturile care depăşesc 250.000 euro pe an. Categoriile de venituri impozabile în materie de IRS sunt: veniturile salariale (impozit prelevat la sursă); venituri profesiona

Bibliografie

http://lisabona.mae.ro/sites/lisabona.mae.ro/files/pdf/2013_Indrumar_de_afaceri_Portugalia.pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Natalitate

http://ro.wikipedia.org/wiki/Portugalia

http://www.imperatortravel.ro/categoria/destinatii/europa-de-vest/portugalia

http://europa.eu/about-eu/countries/member-countries/portugal/index_ro.htm

http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Portugalia.pdf

http://www.studentie.ro/referate/geografie/economia-portugaliei_i46_c979_119141.html