architecture & engineering referat tehnic de...

TTrriilliittiiccaa ffrraammee iinnvveesstt ARCHITECTURE & ENGINEERING

SC TRILITICA FRAME INVEST srl BUCURESTI, Str. Matei Voievod Nr.29

TEL: 0740-875-282 www.structural-design.ro E-mail: [email protected]

Referat tehnic de expertiza CONSOLIDARE – MANSARDARE IMOBIL CU REGIM DE ÎNĂLŢIME D+P+2E SITUAT ÎN BUCUREŞTI, SECTOR 1, B-dul AVIATORILOR, Nr. 65 A BENEFICIAR: fam. BUCIU Marian şi Mioara PROIECTANT GENERAL: SC EQUILIBRIUM DESIGN SRL

1. MOTIVUL EFECTUĂRII EXPERTIZEI 1.1. DATE GENERALE Expertiza tehnică a fost întocmită în baza comenzii de proiectare a SC EQUILIBRIUM DESIGN SRL în vederea consolidării şi mansadării clădirii existente, cu regim de înălţime D+P+2E, situată în Bucureşti, S 1, B-dul Aviatorilor 65 A.. Imobilul menţionat se află în proprietatea familiei BUCIU şi este construit cu calcanul la limita din stânga a proprietăţii, către parcela de la numărul 67. La numărul 67 este contruit un imobil cu regim de înălţime D+P+3E+(4-5-6)R cu calcanul la limita din dreapta a acestei parcele. Clădirea de la nr 67 este de datată mai recent, post 1989, şi a fost contruită cu rost antiseismic faţă de casa de la nr. 65A. Prin tema de proiectare se propune consolidarea şi mansardarea corpului de clădire de la nr. 65. Regimul de înălţime proiectat D+P+2E+M Prezenta expertiză tehnică îşi propune să evalueze implicaţiile structurale privind modificările solicitate, să indice soluţiile tehnice de realizare a acestor modificări, să evalueze gradul de asigurare la solicitări seismice al clădirii D+P+2E în starea actuală dar şi după realizarea intervenţiilor propuse spre execuţie. Construcţia din B-dul Aviatorilor 65 nu se regăseşte pe Lista Monumentelor Istorice din Municipiul Bucureşti. 1.2. CADRUL LEGAL Prezenta expertiză tehnică a fost elaborată în baza următoarelor legi: - Ordonanţa Guvernului nr. 20 / 1994 privind punerea în siguranţă a fondului construit existent; - Legea 10 / 1995 privind calitatea în construcţii; - Hotărârea Guvernului nr. 925 / 1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi construcţiilor; - Ordonanţa guvernului nr. 67 / 1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20 / 1994 privind punerea în siguranţă a fondului construit existent; - Legea nr. 72 / 1998 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 67 / 1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20 / 1994 privind punerea în siguranţă a fondului construit existent; 1.3. PRESCRIPŢII TEHNICE ÎN VIGOARE - P 100 – 1/2006 - Cod de proiectare seismică, partea I, prevederi de

proiectare pentru clădiri; - CR 6 – 2006 - Cod de proiectare pentru structuri din zidărie;




- P 100 – 3/2008 - Cod de proiectare seismică, partea a III-a, prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente;

- NP 112 – 2004 - Normativ pentru fundarea structurilor de fundare direct. - SR EN -1-1 / 2006 - EUROCOD 2 - Proiectarea structurilor de beton,

Partea 1-1 - Reguli generale şi reguli pentru clădiri 1.4. ÎNCADRAREA CL ĂDIRII ÎN CATEGORII ŞI CLASE DE IMPORTANŢĂ – clasa “III” de importanţă - “Clădiri de tip curent care nu aparţin celorlalte

categorii” (tabel 4.2. – Clase de importanţă şi de expunere la cutremur pentru clădiri - ”Cod de Proiectare Seismică – Partea I – Prevederi de Proiectare)

– categoria “C” de importanţă – “Construcţii de importanţă normală” (Anexa 3, cap.II – Categorii de importanţă – H.G. nr. 766 / 1997

2. METODELE DE INVESTIGARE FOLOSITE În vederea unei cunoaşterii amănunţite a condiţiilor de teren, a celor de execuţie şi a stării actuale a clădirii, au fost întreprinse cercetări de teren ce au constat în dezveliri de fundaţii şi examinări vizuale ale elementelor din b.a. ale demisolului. Într-o etapă anterioară au fost efectuate încercări nedistructive asupra elementelor din beton armat şi din zidărie ale subsolului. O copie a raportului tehnic, a fost pusă la dispoziţia noastră de către Beneficiari şi este ataşată prezentului raport de expertiză. 3. APRECIERI REFERITOARE LA EXISTEN ŢA DOCUMENTAŢIEI DE URBANISM În vederea întocmirii documentaţiei şi a obţinerii autorizaţiei de construire Primăria Municipiului Bucureşti a eliberat certificatul de urbanism nr. 827 / 1000593 din 20 iunie 2011. Imobilul, situat în intravilanul Municipiului Bucureşti nu se află pe lista cuprinzând monumente istorice actualizată în 2010 sau în raza de protecţie a unor imobile aflate pe acestă listă. Situaţia actuală – teren construit. Conform PUG-MB aprobat cu HCGMB nr. 269/200 terenul este cuprins în subzona L2b – locuinţe individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări anterioare cu P – P+2 niveluri situate în zone protejate. Conform PUZ Zone Construite Protejate aprobat cu HCGMB nr. 279/2000, terenul se află în zona protejat ă nr. 93 – Parcelarea Uruguay , cu următoarele utilizări admise: locuinţe cu standard mediu şi se menţin neschimbate acele utilizări iniţiale ale clădirilor care corespund cerinţelor actuale sau se admite revenirea la acestea. Prin Certificatul de Urbanism se solicită lucrări de consolidare şi mansardare, închiderea teraselor de la Parter şi Etajul I şi termoizolare, pentru corpul A cu regim final de înălţime D+P+2E+M. 4. DESCRIEREA CONSTRUCŢIEI DIN PUNCT DE VEDERE ARHITECTURAL, FUNCŢIONAL ŞI AL INSTALA ŢIILOR Construcţia din B-dul Aviatorilor, nr. 65 A, cu funcţiunea de locuinţă a fost edificată în prima jumătate a secolului trecut (cca. 1933 – 1935) şi avea regim de înălţime D+P+1E+M.




Clădirea cu accente moderniste, a fost construită pentru proprietarul de atunci – Dl. Nicu Năstase, aşa cum apare în planurile aprobate de Primăria Sectorului 1 Galben a Municipiului Bucureşti. Din păcate, arhitectul lucrării apare doar sub semnătură ilizibilă fără a fi menţionat numele acestuia în clar. Demisolul clădirii adăpostea două garaje către Şos. Jianu, cinci încăperi pentru depozitare – pivniţe şi o şasea care adăpostea centrala termică - ”calorifer”, cum e trecută pe planul original al demisolului. La parter a fost proiectat un apartament alcătuit din birou, dormitor, baie, hol, sufragerie, bucătărie, oficiu, cămară şi WC de serviciu. Etajul prezenta acelaşi partiu ca în cazul parterului. La mansardă se aflau două camere pentru servitori, spălătoria şi podul cu rol de uscătorie pentru rufe. Accesul principal la parter şi etajul I era asigurat de o scară ce pornea de la nivelul curţii şi deservea doar cele două niveluri. Accesul la demisol, mansardă şi la bucătăriile celor două apartamente se făcea printr-o scară secundară, mai modestă decât prima. Ulterior, probabil în perioada anilor ’90 au fost executate lucrări de reamenajare şi extindere. Astfel, la nivelul demisolului au dispărut pereţii dintre cele două garaje şi dintre garaje şi pivniţa din continuarea acestora, pe partea din dreapta a demisolului. Parterul, etajul şi mansarda au fost extinse prin executarea unui loc de luat masa la parter şi printr-o o scară de acces – interioară – între etaj şi mansardă. 5. DESCRIEREA CONSTRUCŢIEI DIN PUNCT DE VEDERE STRUCTURAL Structura de rezistenţă este reprezentată de zidăria simplă nearmată (ZN). Regimul de înălţime actual D+P+1E+M. Regim de înălţime după consolidare D+P+2E+M. Fundaţiile sunt continue sub ziduri executate din beton simplu. Pereţii demisolului sunt executaţi din zidărie simplă nearmată (ZN). Planşeele peste subsol, parter şi etaj sunt din beton armat. Scările de acces la subsol şi la etaj sunt tot din beton armat. Zidurile din cărămidă au dimensiuni de 1/2c, 1c. Fundaţiile au, de regulă, grosimea zidurilor pe care le sprijină. Planşeele şi rampele scărilor au 10 cm grosime. Şarpanta este din lemn iar învelitoarea din tablă. Descrierea anterioară se referă la imobilul iniţial, fără a fi menţionate intervenţiile ulterioare ce vor fi prezentate în cap. 8 6. APRECIERI REFERITOARE LA NIVELELE DE CONFORT SI UZURĂ ALE CONSTRUCŢIEI Clădirea îndeplineşte funcţiunea de locuinţă şi a fost construită în acest scop. De-a lungul timpului au fost executate lucrări de întreţinere şi probabil reparaţii locale. Uzura este corespunzătoare duratei de viaţă dar instalaţiile sunt corespunzătoare din punct de vedere tehnic.




7. DESCRIEREA CONDIŢIILOR DE AMPLASARE ALE CONSTRUC ŢIEI 7.1. TOPOGRAFIA TERENULUI Zona capitalei este integrată Câmpiei Bucureştiului, subunitate a Câmpiei Vlăsiei, în ale cărei formaţiuni geologice recente, râurile Dâmboviţa şi Colentina şi-au definitivat traseul pe direcţia Nord – Vest, axa morfohidrografică constituind-o Dâmboviţa. Amplasamentul cercetat se situează în zona centrală a Municipiului Bucureşti, pe Bulevardul Aviatorilor la nr. 65. Din punct de vedere morfologic suprafaţa terenului este plană, cu cote ce variază în jurul cotei 85,50 m, nivelment Marea Neagră. 7.2. CONDIŢII GEOTEHNICE ALE TERENULUI 1 Cercetarea terenului de fundare s-a realizat pe baza unui foraj geotehnic executat până la adâncimea de 10 m şi pe baza datelor de arhivă ale forajelor executate în zonă pentru alte lucrări de construcţii. Caracteristica dominantă a succesiunilor litologice din zonă o reprezintă uniformitatea şi continuitatea straturilor, atât în plan vertical cât şi orizontal. Stratificaţia terenului prezentată în studiul geotehnic este următoarea: 0,00-0,30 m – umpluturi de pământ; 0,40-5,50 m – complexul argilos prăfos de suprafaţă, constituit din argile, argile prăfoase şi argile nisipoase, plastic vârtoase, cafenii sau cafenii gălbui, cu diseminaţii calcaroase, calcar sub formă de concreţiuni, incluziuni feromanganifere ; ≥ 5,50 m – complexul pietrişurilor de Colentina – nisipuri fine cu rar pietriş, continuate cu nisipuri mijlocii – mari şi pietriş mic, mare cu nisip mare; 3,00-4,20 m – argilă prăfoasă, cafenie, plastic vârtoasă, cu diseminaţii calcaroase; 4,20-6,00 m – argilă prăfoasă, gălbuie, plastic vârtoasă, cu diseminaţii şi concreţiuni calcaroase. Pânza freatică a fost interceptată în forajul de studiu la adâncimea de 8,10 m. Presiunea convenţională de calcul, pentru adâncimi de fundare Df=2,00 m şi lăţimi ale fundaţiilor Bf = 0,60 m, pentru încărcări în gruparea fundamentală, a fost indicată Pconv = 200 kPa. 8. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE INTERVENTIE EXECUTATE IN TRECUT Ulterior Revoluţiei din Decembrie 1989 au fost executate lucrări de modificare şi extindere a clădirii. Astfel, la nivelul subsolului a fost desfiinţat peretele despărţitor dintre garaje şi peretele posterior al garajului din dreapta către pivniţă. Pentru sprijinirea planşeului din beton armat al demisolului au fost introduse două cadre transversale din beton armat şi au fost consolidate grinzile transversale existente. În anul 2008 SC ULTRATEST SRL (ing. Marina COTORAN) pe baza încercărilor nedistructive întreprinse, întocmeşte un raport tehnic în care sunt prezentate caracteristicile mecanice ale materialelor originare cât şi ale celor introduse în vederea consolidării. În intrândul de pe faţada posterioară a fost executat un loc de luat masa la Parter şi o scară interioară între etaj şi mansardă. Scara este cu structură metalică dar podestele sunt din beton armat. Pentru realizarea structurii scării, au fost introduse

1 DATE EXTRASE DIN STUDIUL GEOTEHNIC REALIZAT DE SC TAUN REXIMCO SRL, ing. I. ŞTEFĂNESCU




un stâlp din beton armat la interiorul demisolului şi un perete din beton armat în prelungirea calcanului. La pod a fost executată o nouă cameră prin înălţarea aticului din partea dreaptă a faţadei principale. 9. SINTEZA PROCESULUI DE EVALUARE (cf. P 100-3/2008 cap. 8.3.) 9.1. DATELE ISTORICE REFERITOARE LA PERIOADA CONSTR UCŢIEI ŞI NIVELUL REGLEMENTĂRILOR DE PROIECTARE APLICATE La data proiectării clădirii nu erau în vigoare norme de proiectare antiseismice. Construcţiile erau edificate pe baza planurilor întocmite de arhitecţi. În perioada construirii imobilului la care ne referim existau totuşi norme de construire cu caracter informativ, fără a fi obligatorii, precum ”Directive în construcţii şi analize de preţuri unitare” – autor arh. Victor Asquini, editura Cartea Românească, 1927. Aceste norme conţineau descrieri detaliate ale lucrărilor şi operaţiunilor în construcţii. Au fost revizuite şi îmbunătăţite în ediţii ulterioare şi stau la baza indicatoarelor de norme de deviz de astăzi. 9.2. CONDIŢII SEISMICE ALE AMPLASAMENTULUI Oraşul Bucureşti se situează, pe harta acceleraţiilor de vârf ale terenului de proiectare ag = 0,24g pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani. Perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns Tc = 1,6 s. 9.3. DATE PRIVITOARE LA SISTEMUL STRUCTURAL ŞI LA ANSAMBLUL ELEMENTELOR NESTRUCTURALE Construcţie cu structura de rezistenţă din zidărie simplă (ZN). Fundaţii beton simplu, planşee din beton armat. Scările sunt din beton armat, cu excepţia scării interioare care are rampele metalice. Pereţii de compartimentare sunt din zidărie de cărămidă, cu grosimi de 1/2c (cca. 14 cm). 9.4. CONSIDERAŢII ASUPRA SISTEMULUI STRUCTURAL COMPARATIV CU PRESCRIPŢIILE ÎN VIGOARE REFERITOARE LA ALC ĂTUIREA ŞI CONFORMAREA ANTISEISMICĂ La data edificării imobilului nu existau prescripţii tehnice de proiectare antiseismică, clădirea fiind construită pe baza priceperii meşterilor vremii. Vom analiza pe rând cîteva din cerinţele normativelor P 100/1-2006 – COD DE PROIECTARE SEISMICĂ – PARTEA I – PREVEDERI DE PROIECTARE PENTRU CLĂDIRI, CR-6/2006 – COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN ZIDĂRIE P 100/1-2006, Cap.8, 8.3.2.1 – prevede : - Numărul maxim de niveluri (nniv) peste secţiunea de încastrare pentru clădiri cu pereţi structurali din zidărie nearmată, pentru amplasamente cu ag = 0,24 g este 1 – condiţie neîndeplinită – D+P+1E+M; - Procentul minim al densităţii pereţilor raportată la suprafaţa de planşeu pe fiecare dintre direcţiile principale trebuie sa fie mai mare sau egal cu 6%. - La etaj Azl = 11.34 mp, Azt = 3.40 mp, Apl = 151.26 mp şi rezultă pl = 7,50% pe direcţie longitudinală, iar pt = 2.25 % pe direcţie transversală – condiţie îndeplinită doar pe direcţie longitudinală.




- La parter Azl = 14,13 mp, Azt = 4,25 mp, Apl = 151,26 mp şi rezultă pl = 9,34 % pe direcţie longitudinală, iar pt = 2,81 % pe direcţie transversală – condiţie îndeplinită doar pe direcţie longitudinală Notă : au fost considerate doar acele ziduri continue pe verticală, care sunt capabile să transmită eforturile la nivelul fundaţiilor. Prin desfiinţarea zidului transversal din capătul garajului şi înlocuirea sa cu un cadru transversal din b.a. la nivelul demisolului, nu se mai poate conta pe aportul acestor pereţi în preluarea sarcinilor orizontale la nivelul parterului şi al etajului. CONSIDERAŢII PE BAZA NORMATIVULUI CR-6/2006, - înălţimea maximă de nivel – 3.20 m – h et = 3,18 m h p = 3,24 m – condiţie parţial îndeplinită; - lungimea maximă a tronsoanelor – 50 m pct. 5.1.5.1.(1) – condiţie îndeplinită; - distanţa maximă admisă între pereţii structurali şi aria maximă a panourilor de pereţi – 8,57 m > 5,00 m ; 27,76 mp > 25 mp pe direcţie longitudinală, respectiv – 8,62 > 5,00 m; 27,93 mp > 25,00 mp pe direcţie transversală – pct. 5.2.1.1. (1) – condiţie neîndeplinită pe ambele direcţii; - grosimea minimă a pereţilor portanţi – 240 mm – pct. 5.2.6. (2) – condiţie îndeplinită; 9.5. DESCRIEREA STĂRII CONSTRUCŢIEI LA DATA EVALU ĂRII Clădirea a fost construită pentru funcţiunea de locuinţă. Funcţiune neschimbată până astăzi. La data examinării imobilului au fost observate o serie de degradări datorate infiltraţiilor apei de ploaie ori din topirea zăpezii cumulată cu cicluri de îngheţ – dezgheţ precum şi degradări din acţiunea seismică, sau din intervenţii structurale.




Degradări la copertina ce acoperă balconul etajului – faţada laterală – datorate infiltraţiilor prin hidroizolaţie. Degradări în tencuiala buiandrugului datorate infiltraţiilor prin hidrizolaţie sau chiar prin zidăria aticului, în cazul în care aceasta a fost executată cu cărămizi tip GVP – printr-o intervenţie ulterioară. (vezi faţada principală a proiectului de construire – 1933). Fisuri în soclu şi parapeţi la nivelul demisolului




Detaliu fisură în buiandrug

fereastră demisol.

Idem, la treptele de acces pe casa scării principale.




Demisol, cadrele transversale consolidate. Pe grinzile secundare longitudinale se pot observa urmele citirii sclerometrice. La fel şi pe stâlpul din plan îndepărtat. Fisuri în placă şi în capătul grinzii secundare, planşeu peste demisol, zona băii de la parter. Detaliu rezemare grindă secundară în grinda principală transversală. Pe toată zona de reazem placa prezintă o îngroşare de cca. 5 cm la intradosul acesteia.




Detaliu de alcătuire a fundaţiei – blocul din beton simplu, executat la grosimea zidului de peste aceasta, coboară 15 cm sub nivelul plăcii de pardoseală a demisolului şi are 40 cm înălţime. Nu a fost identificată hidroizolaţia orizontală.

Detaliu de fundaţie stâlp marginal - 100 cm x 100 cm – H = 40 cm.




9.6. REZULTATELE ÎNCERCĂRILOR NEDISTRUCTIVE Încercările nedistructive au constat în cercetarea de teren privind alcătuirea elementelor din beton armat ale demisolului – stâlp, grindă principal transversal, grindă secundară longitudinală, încercări pe carote extrase din zidărie, dezveliri de fundaţii. Natura terenului de fundare este prezentată în studiul geotehnic al SC TAUN REXIMCO SRL. Pe baza încercărilor efectuate s-a stabilit clasa betonului pentru stâlpul central verificat (stâlp consolidat) – C18/22,5, clasa betonului pentru grinda secundară a planşeului peste demisol – C 16/20, marca mortarului pentru zidărie M 25Z. Caracteristicile geotehnice ale terenului au fost prezentate la punctul 7.2. 9. 7. VALORILE REZISTENŢELOR CU CARE SE FAC VERIFICĂRILE a. Stabilirea factorului de încredere CF - CF = 1,35 nivel de cunoaştere limitată KL1 b. COMPRESIUNE b.1. Valoarea rezisten ţei de calcul la compresiune pentru betonul armat - BETONUL VECHI AL STRUCTURII DE REZISTENŢĂ – C 16/20 - BETONUL INTRODUS LA CONSOLIDAREA ANTERIOARĂ – C18/22,5

fcd = αcc x fck / γc unde, αcc – coeficient ce ţine seama de efectele de lungă durată asupra

rezistenţei la compresiune şi de efectele defavorabile ce rezultă din modul de aplicare al încărcării - αcc = 1,0;

γc – coeficient parţial referitor la beton, pentru stări limită ultime cu valoarea γc = 1,50 pentru încărcări permanente şi tranzitorii

γc = 1,20 pentru încărcări accidentale fck – valoarea caracteristică a rezistenţei la compresiune a betonului,

măsurată pe cilindri la 28 zile, cu valorile fck = 16 Mpa – pentru betonul de clasă C 16/20, fck = 18 Mpa – pentru betonul de clasă C 18/22,5

b.2. Valoarea rezisten ţei de proiectare la compresiune din încovoiere pent ru zidărie - fm = 1,3 fk = 1,82 N/mmp - fk = 1,40 N/mmp – rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei stabilită cf. CR 6-2006, tabel 4.2.a. c. Valoarea rezisten ţei de proiectare la for ţă tăietoare c.1. Valoarea rezisten ţei de calcul la întindere pentru betonul armat

fctd = αct x fctk,0,05 / γc unde, αct – coeficient ce ţine seama de efectele de lungă durată asupra

rezistenţei la întindere şi de efectele defavorabile ce rezultă din modul de aplicare al încărcării - αct = 1,0;

γc – coeficient parţial referitor la beton, pentru stări limită ultime cu valoarea γc = 1,50 pentru încărcări permanente şi tranzitorii

γc = 1,20 pentru încărcări accidentale




fctk,0,05 – valoarea caracteristică, cuantilă 5%, a rezistenţei la întindere directă a betonului, cu valorile

fctk,0,05 = 1,3 Mpa – pentru betonul de clasă C 16/20, fck = 1,44 Mpa – pentru betonul de clasă C 18/22,5

c.2. Zidărie - ruperea prin lunecare în rostul orizontal - fvd = fvk / (γm x CF) - fvk rezistenţa caracteristică de rupere la forfecare în rost orizontal determinată cf. CR 6-2006, relaţia de calcul 4.3.a. - γm = 3,00 zidării vechi, mortar preparat la şantier, condiţii de control redus. c.3. Zidărie - ruperea în scar ă sub efectul eforturilor principale de întindere - ftd = 0,04 x fm / (γm x CF) 9.8. OBIECTIVE DE PERFORMANŢĂ Obiectivul de performanţă este determinat de nivelul de performanţă structurală al clădirii evaluat pentru un anumit nivel de hazard seismic. Proiectul de execuţie va urmări încadrarea imobilelor în nivelul de performanţă de limitare a degradărilor asociat unui nivel de hazard seismic caracterizat prin valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale corespunzătoare unui interval mediu de recurenţă IMR = 100 ani. Nivelul de performanţă de limitare a degradărilor, aşa cum este definit de P 100-3/2008, Anexa A, cap. A.4.(a), se consideră îndeplinit dacă, în urma cutremurului apar degradări structurale / nestructurale limitate. Sistemul structural de preluare a încărcărilor verticale şi cel ce preia încărcările laterale păstrează aproape în întregime rigiditatea şi rezistenţa iniţială. Riscul de pierdere a vieţii sau de rănire este foarte scăzut. Pot fi necesare unele reparaţii structurale minore. Căile de acces şi sistemele de siguranţă a vieţii, cum sunt uşile, scările, ascensoarele, sistemele de conducte sub presiune rămân funcţionale, dacă alimentarea generală cu electricitate este în funcţiune. Ocupanţii clădirii pot rămâne în siguranţă în clădire, deşi pot fi necesare operaţii de curăţare. Alimentarea cu energie electrică, cu apă, cu gaze naturale, liniile de comunicaţie pot deveni temporar indisponibile. Riscul de pierdere a vieţilor sau de rănire datorită degradărilor nestructurale este foarte mic. Obiectivul de performanţă propus este – OPS – obiectivul de performanţă superior. 9.9. STABILIREA METODOLOGIEI DE EVALUARE Pentru evaluarea seismică a clădirii s-a folosit metodologia de nivel 2. 9.10. STABILIREA INDICATORILOR R1, R2, R3 Determinarea coeficientului R1 – gradul de îndeplinire a condiţiilor de alcătuire seismică, este prezentată detaliat în anexa 1. Valoarea coeficientului R1 = 84,9. Determinarea coeficientului R2 – gradul de afectare structurală Avariile ce au putut fi identificate au fost relevate dar nu sunt semnificative ca amploare sau grad de afectare. Se apreciază existenţa avariilor moderate în elemente verticale pe circa 25 % din suprafaţa acestora, iar la nivelul plan şeelor apreciem prezenţa avariilor moderate pe 30 % din suprafaţa acestora. Conform tabelului D.3. din Anexa D la P 100-3/2008 se obţine următoarea valoare:




R2 = Av + Ah = 65 + 25 = 90 Pentru determinarea indicatorului R3 – ce evidenţiază capacitatea de rezistenţă a structurii în ansamblu – s-a folosit metodologia de calcul de nivel II. Indicatorul R3 evidenţiază capacitatea de rezistenţă şi de deformabilitate a structurii, în ansamblu, în raport cu cerinţele seismice şi se determină la nivelul de la baza structurii. Pentru determinarea sarcinii seismice, în cazul structurii existente neafectate de mansardare şi consolidare, s-a folosit valoarea factorului de comportare q=1,5 – structuri din zidărie nearmată. Sarcina seismică totală a rezultat Ed = 275 t . În urma consolidării structura devine zidărie confinată (ZC), factorul de comportare poate fi cuantificat cu valoarea q=2,0 – structuri din zidărie confinată, iar sarcina seismică totală a rezultat Ed = 241 t , ţinându-se cont şi de nivelul suplimentar al noii mansarde. În urma mansardării masa clădirii la nivelul de încastrare – planşeul peste demisol – creşte în gruparea specială de încărcări cu cca. 130 t. Masa actuală – 703 t. Masa după consolidare şi mansardare – 830 t. Pentru situaţia existentă valorile indicatorului R3 au rezultat mai mici de 0,05 pe ambele direcţii de calcul. Folosind metodologia de calcul bazată pe determinarea capacităţii portante a şpaleţilor de zidărie ţinând cont de modul de cedare al acestora ductil – casant2, au rezultat următoarele valori pentru situaţia existentă: R3T = 0,107 R3L = 0,279 Apreciem aceste rezultate mai apropiate de realitate. Totuşi, valorile obţinute sunt insuficiente pentru cerinţele actuale privind conformarea antiseismică. În urma aplicării măsurilor de consolidare coeficienţii R3 se modifică astfel: R3T = 1,178 R3L = 1,027. 9.11. DATE PRIVIND REPARAŢII SAU CONSOLIDĂRI ANTERIOARE La nivelul subsolului a fost desfiinţat peretele despărţitor dintre garaje şi peretele posterior al garajului din dreapta către pivniţă. Pentru sprijinirea planşeului din beton armat al demisolului au fost introduse două cadre transversale din beton armat şi au fost consolidate grinzile transversale existente. În intrândul de pe faţada posterioară a fost executat un loc de luat masa la Parter şi o scară interioară între etaj şi mansardă. Scara este cu structură metalică dar podestele sunt din beton armat. Pentru realizarea structurii scării, au fost introduse un stâlp din beton armat la interiorul demisolului şi un perete, posibil din beton armat, în prelungirea calcanului. La pod a fost executată o nouă cameră prin înălţarea aticului din partea dreaptă a faţadei principale. Tot la acest capitol trebuie menţionată alippirea la calcan a imobilului de la nr. 67. Imobilul menţionat are nivel de înălţime D+P+4R+(5-7)R. Între cele două clădiri a fost lăsat un rost antiseismic de cca. 5-10 cm.

2 EXPERTIZAREA ŞI PUNEREA ÎN SIGURANŢĂ A CLĂDIRILOR EXISTENTE AFECTATE DE CUTREMURE – prof. dr. ing. Radu AGENT – ed. Fast Print 1997/1998 – cap. 1.3.




9.12. APRECIERI ASUPRA CONDIŢIILOR DE EXECUŢIE, EXPLOATARE ŞI INTREŢINERE VIS-À-VIS DE PROIECTUL INIŢIAL ŞI AL CAIETELOR DE SARCINI Planşele proiectului iniţial au fost judicious respectate şi aplicate în teren. Putem formula o oarecare rezervă faţă de modul de alcătuire al fundaţiilor de sub zidurile continue. Într-o secţiune parţială a imobilului, desenată într-unul din planurile de execuţie, este indicată o fundaţie evazată faţă de zidul de deasupra. Situaţie neverificată de sondajele întreprinse la nivedul demisolului. Exploatarea şi întreţinerea clădirii au fost făcute de către beneficiari în mod corespunzător clădirilor cu funcţiunea de locuinţă. 10. EVALUAREA ANALITIC Ă PRIN CALCUL Baza normativ ă pentru întocmirea expertizei şi a proiectului de execu ţie - CR – 0/2005 – “Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii” - P 100-1/2006 – “Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri” – pentru etajul cu structură metalică, la calculul structural se vor aplica prevederile cap. 10 din P 100-1/2006 privind elementele nestructurale - P 100-3/2008 - “Cod de proiectare seismică – Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente” - CR – 6/2006 – “Cod de proiectare pentru structuri din zidărie” 11. APLICAREA METODOLOGIILOR DE NIVEL 2 ŞI 3 Pentru determinarea eforturilor în elementele structurale a fost aplicată metodologia de nivel 2. Nu este necesară aplicarea metodologiei de nivel 3. 12. INCADRAREA CONSTRUCTIEI IN CLASE DE RISC SEISMI C Conform codului de proiectare P 100 – 3/2008, în baza indicatorului de calcul R3 clădirea se încadrează în clasa de risc seismic RSII care cuprinde construc ţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degrad ări structurale majore, dar la care pierderea stabilit ăţii este pu ţin probabil ă (tabel 8.3. – P100/3-2008). Evaluarea pe baza indicatorilor R1 – privind condiţiile de alcătuire şi conformare antiseismică şi a indicatorului R2 – ce evaluează starea de degradare a imobilului, include clădirea studiată în clasa RS III de risc seismic care cuprinde construc ţiile care sub efectul cutremurului de proiectare po t prezenta degrad ări structurale care nu afecteaz ă semnificativ siguran ţa structural ă, dar la care degrad ările nestructurale pot fi importante. După aplicarea măsurilor de consolidare, încadrarea construcţiei în clase de risc seismic, inclusiv pe baza indicatorului de calcul R3, va înregimenta clădirea în dreptul clasei RSIII. 13. SOLUŢIILE DE INTERVENŢIE PROPUSE Pentru realizarea modificărilor solicitate de beneficiar se va interveni în următoarele direcţii principale:

- Consolidări la nivelul fundaţiilor şi consolidări ale elementelor verticale; - Consolidări / reparaţii ale elementelor orizontale – planşee b.a.




- Executarea mansardării; - Desfaceri.

13.1. Consolid ări la nivelul funda ţiilor şi consolid ări ale elementelor verticale Prin sondajele efectuate la nivelul fundaţiilor s-a constatat modul de alcătuire al fundaţiilor sub zidurile continue – fără evazare faţă de elevaţia zidului care este descărcat la teren prin fundaţia de beton simplu. Adăugarea unui nivel suplimentar, cu planşeu nou din beton armat peste actuala mansardă, conduce la sarcini gravitaţionale sporite pe terenul de fundare. În aceste condiţii se impune consolidarea fundaţiilor existente prin adosarea unor grinzi de fundaţie din beton armat. Noile grinzi de fundaţie vor pătrunde pe cca. 15 cm subtalpa fundaţiei din beton simplu. Intervenţiile pentru îmbunătăţirea comportării structurii la acţiuni seismice constau în introducerea unor pereţi din beton armat dispuşi după cele două direcţii principale ale clădirii. Astfel, pe direcţie longitudinală se vor executa pereţi din b.a. de min 12 cm grosime, alipiţi faţadei laterale. Pe direcţie transversală se vor executa pereţi din b.a de aceeaşi grosime la exteriorul scării principale şi la interior, adosaţi faţadei principale. Pereţii din beton armat se vor edifica de pe grinzi de fundaţie proprii adosate fundaţiilor existente şi vor fi intim asociaţi pereţilor de zidărie pe care îi cămăşuiesc. În vederea conlucrării dintre cele două materiale (zidăria existentă şi betonul de consolidare) suprafaţa de contact va trebui tratată după următoarea metodologie:

- Se decopertează pereţii de tencuiala existentă; - Se adâncesc pe cca. 2-2,5 cm rosturile zidăriei. Rosturile se adâncesc manual, cu

scoaba, atât cele orizontale cât şi cele verticale; - Se perie cărămizile zidăriei, energic cu perii de sârmă, în vederea deschiderii porilor; - Înainte de turnare (după montarea armăturilor şi cofrare) zidăria va fi udată din

abundenţă. La intersecţia cu planşeele de beton armat existente se vor prevedea armături de conectare între pereţii din beton şi planşee. În vederea omogenizării sistemului constructiv, cei doi stâlpi din beton armat de la nivelul demisolului vor fi prelungiţi şi în suprastructură. Stâlpii executaţi în suprastructură vor fi realizaţi din beton armat şi vor avea secţiunea 30 x 30 cmp. Armătura longitudinală a acestora va fi montată în stâlpii demisolului cu ajutorul ancorelor chimice. La nivelurile planşeelor de peste parter şi de peste etajul 1, vor fi executate grinzi din beton armat pe direcţie transversală ce vor fi înglobate în planşeele existente. Calcanul va fi consolidat prin introducerea unor sâmburi din beton armat, executaţi în şanţuri verticale săpate în zidărie. Partea din faţă a calcanului va fi consolidată suplimentar cu o cămăşuială armată de 6 cm grosime executată pe toată înălţimea calcanului. Pentru zona posterioară de extindere se vor executa două şiruri transversale de stâlpi şi grinzi, pornite de pe o grindă de fundaţie proprie. Stâlpii executaţi în centrala termică şi în imediata vecinătate a acesteia vor trebui fundaţi la aceeaşi cotă cu fundaţiile centralei termice. Toate elementele verticale de consolidare nou introduse, cu excepţia şirului transversal de stâlpi din dreptul faţadei posterioare, se vor executa până la nivelul




planşeului de peste etajul 2 (actuala mansardă). Stâlpii din dreptul faţadei posterioare se vor executa până la nivelul planşeului de peste etajul 1. În vederea mansardării se va executa un planşeu din beton armat peste viitorul etaj 2. Planşeul din beton armat se va realiza după desfacerea integrală a elementelor de şarpantă existente la nivelul actualei mansarde. Noua mansardă se va executa în totalitate din lemn, cu excepţia calcanului ce va fi înălţat pentru a închide şarpanta. La partea superioară a calcanului se va executa o centură din beton armat. Sâmburii din beton armat ai calcanului se vor prelungi şi la nivelul mansardei şi se vor închide în centura longitudinală din beton armat executată la partea superioară a calcanului. Elementele orizontale / înclinate ale şarpantei – pane, grinzi / căpriori nu se vor rezema direct pe calcan, ci va executat un şir de popi în imediata vecinătate a calcanului pentru a nu crea împingeri laterale în acest element. Pentru realizarea extinderii de peste terasa actuală – faţada posterioară – este necesară desfacerea scării interioare ce leagă etajul 1 de mansardă. Desfacerea vizează scara şi toate elementele structurale componente:

- Trepte, rampe, podeste intermediare; - Stâlpii din beton armat de la demisol şi parter; - Calcanul casei scării.

13.2. Desfaceri / demol ări Pentru lucrările de demolare / dezafectare se va proceda astfel: - Se izolează şi apoi se debranşează de la reţelele de utilităţi traseele de instalaţii prezente (instalaţii electrice, termoficare, apă – canal, curenţi slabi) - Se demarează lucrările de desfaceri începând cu coşurile de fum, învelitoarea, astereala, şarpanta, planşeul de lemn de peste nivelul mansardei, tâmplaria existentă, pereţii, treptele, rampele şi podestele scării, în final structura de rezistenţă de la nivelul demisolului şi de la nivelul parterului. Foarte important – se va evita demolarea bucăţilor mari de zidărie, coşuri de fum, grinzi lemn şi alte elemente ale şarpantei direct pe planşeul peste parter. Pereţii şi elementele verticale din beton armat se vor desface în calupuri mici, ce pot fi aşezate şi nu trântite pe pardoseală. Elementele masive, grinzi de lemn, elementele mari de şarpantă vor fi asigurate înainte de desfacere împotriva prăbuşirii. - Desfacerile se vor executa de pe schele şi platforme de lucru situate deasupra ori în lateralul elementelor ce urmează a fi dezafectate, din poziţii ce permit asigurarea muncitorilor cu tot echipamentul de protecţie prevăzut de normele de tehnica securităţii muncii în vigoare. 13.3. Repara ţii zid ării – elemente din beton armat Pe parcursul executării desfacerilor se va urmări starea fizică a elementelor din beton armat precum şi starea fizică a zidăriilor. Dacă se constată defecte de turnare, fisuri, segregări, etc ce nu au putut fi detectate la data expertizării va fi anunţat proiectantul lucrării pentru adoptarea soluţiilor necesare de remediere. Soluţiile de remediere – injectări de răşini epoxidice în fisurile din elementele de beton, returnări ale zonelor segregate, injectări cu lapte de ciment sau reţeseri ale zidăriilor – vor fi prezentate spre aprobare şi expertului întocmitor al expertizei tehnice.

architecture & engineering referat tehnic de...

Documents