Arain ül — Nr. 59. £ s e de t r e i ori i& séptémana: H e r e a r i - a , Y i n e r r i - a s i D o m i n e c ' a , candu o cóla in­tréga, candu numai d iumetate , adecă dnpa

momentulu impregiurariloru.

Pretiala de prea»er»uaae: > • . • pentru Austria:

p e anu intregu • • • • • 8 fl. v. a. „ diume&atu de anu •, • - • 4 i , > n patrariu, ,•• • • .• • • . 8 » » n

pentru Jtomani'a ti ttrainetat*: p e anu intregu • • • • • 16 fl. T . a.

n diumetate de anu • • • 8 „ » » * patrariu * „ . . . 4 » i> „

ALBINA Viena, mercuri 5/17 junîu 1868.

iPrenumeratiunile ee facu la tot i dd. corespun-dinti a-i noştri, si d'adreptulu l a Eedactiune J o s e f s t a d t , L a n g e g a s s e N r . 4 8 , u n d e suntu a se adresa s i corespondintiele, ce pri-VéscuRédactiunea, administratiunea seu spe-ditur'ajcate vorn nefrancate, nu se vor prrmi,

éra cele anonime nu se vor publica.

Pentru anunéie si alte comtinicatiuni de in­teresu privatu — se respunde cate 7 cr. de l inie repeţirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului cate30cr. pent. una data,

se antecipa.

V i e n a 4 /16 juniu 1868. Neeazulu este mare intru impera-

tfa dualistiíoru,- pane «a evinemintele au prinsu de scire cari sunt intentiunile e-gemonisatoriloru si de atunci tóté se in-depliaeacu „ anapoda isi pe dpsu."

Asié sunt aceste evineminte in ca-priciulu loru, nu vor se.recunósca câ dualismulu corespunde recerintieloru Austriei, ci ele descoperu lumei neince-tatu că mai esistu si alte naţiuni in mo­narchia afara de nemtiésc'a si ungurésc'a si eâ neci politic'a esterna nu se póté conforma numai dorintieloru eschisive ale acestoru dóue naţiuni

Dar „lunga e calea prin precepte, scurta si eficace prin essemple," deci se insirâmu delocu essemple pentru afirma-tiunea nóstra:

Am spusu că dualistele tinsera a sploatá presinti'a principelui Napóleoné in favórea loru atribuindu-i spressiuni de desplacere pentru cehi si pentru ro­mani Se insemnâmu acum'a catu pentru cehi cä In. Sa principele care scie bine nemtiésc'a, cetesce „Politik" organulu cehicu in limb'a nemtiésca, vo.indu a se informa de a dreptulu, caci daca ar fi voitu se privésca catra cehi prin ochila-rii oficiali ai guvernului dualisticu, a-tunci nesmintitu n'avea lipsa de cetire cu atat'a mai putienu de caletoria căci lesne potea se céra si capetá unu ra­portai S'a dusu apoi.In. Sa Napóleoné la Prag'a unde a sositu sambeta sér'a tocm'a pre candu orasiulu notă in lnmi-n'a grandiosului conductu de făclii ce-lu fecera cehii „părintelui natiunei loru," betranului istoricu si barbatu de statu Palacky la diu'a nascerii lui candu acum intra in alu 70 anu. Mersulu conductu­lui dură 1V« de óra atat'a fuse de lungu, corporatiunile tote cu stindardele loru, in frunte primariulu orasiuiui cu o de-putatiune ducendu adres'a fericitória, a-poi productiune solena in teatru, éra o-rasiele provinciale trimisera telegrame, unele facura festivităţi a nume scL Prin­cipele a privitu de pre balconulu otelu lui acestu conductu casi care — dupa afirmatiunea foiloru din Bohemi'a n'a mai vediutu capital'a. Nesmintitu câ daca de In. Sa se va fi prinsu veri o in-formatiune rea despre cehi, a trebuitu se se stérga privindu la acesta naţiune cu cata magnificintia si-afirma esistinti'a sa! A mai primitu principele in audiintia pe

corifeii cehi pana ce nu retornâ (ieri de-manétia) catra Vien'a.

In politic'a fatia cu Romani'a, inca nu sunt dualistele mai fericite. Se bucu­rară pentru unu momentu intielegendu câ senatulu a datu votu de neîncredere ministeriului Brateanu, că acest'a si-a. datu demisiunea éra M. Sa Domnulu a primit'o incredintiandu lui Plagino si Costaforu a fonná unu mou ministeriu, mi ti-i lăudară pe aceşti doi boieri câ sunt ómeni culţi, amici ovreiloru liberali etc. Dar bucucuri'a nu tienu multu câci sambeta camera demonstra contra sena­tului, dede ministeriului Brateanu incre-dere cu 69 de voturi in contr'a aloru 20, si acum se afirma câ Brateanulu remane in ministeriu precum pretinde princi-piulu constitutiunale, câci nu senatulu ci camer'a are pondulu decisivu. Neci aici dara nu se implinescu dorintiele diurnaleloru germane si magiare.

In Serbi'a aceste dorin tie dualistice au si mai putiene prevederi. Ungurii, mai nainte cochetau cu esprincipele Ca-rageorgievici, apoi lu paresira de se in-tielésera cu Obrenovici. Acum Obreno-vici fiindu ucisu, intielegerea nu mai are valóre, éra a retorná la Carageorgieviciu nu se póté pentru câ acest'a s'a compro-misu forte in uciderea lui Obrenoviciu, in catu chiar diurnalulu of. serbescu i spune câ: „capulu criminalulu nu va porta coron'a Serbiei," si de aci se póté splicá de ce locutieninti'a pr. din Serbi'a miliţia si mai multe orasie lucra din re spoteri pentru MiWii Obrenovîcî. IfTfi ne pare eâ vor fi siliţi se lase Serbiei cursulu vointiei loru natiunale neinfluin-tiate, adecă tocm'a asie precum recere interesulu monarchiei, care pretinde de la noi relatiuni amicabile catra naţiunea serbésca Va se dica este prevedere si aci câ interesulu monarchiei se va salva mai multu prin noroculu ei de catu prin intieleptiunea barbatiloru de statu ce o conducu.

Érasi in cestiunea de natiunalitate. Avuramu in nr. trecutu o mica sa­

tira, si ca se nu intimpine la cineva veri o splicatiune rea, credemu câ trébuesce se revenimu la dens'a si se dechiarâmu mai apriatu câ numai oficiositatea Albi­nei a fostu satira; éra in catu pentru pro­cedur'a deákistiloru, nu e satira ci mai multu póté se tréca de adeveru curatu,

precum veri care nepreocupatu va de­duce chiar din faptele loru, desi nu din cuvintele loru, pentru câ in cuvinte du-meloru se precepu a fi une ori multu li­berali si plăcuţi forte celoru aplecaţi (cu voia séu fora de voia) spre amăgire. Inse scimu si noi romanii ceea ce sciu omenii si pre aiure adecă cumca faptele au o e-locintia superióra cuvinteloru, si de a-ceea daca faptele loru dovedescu inten-tiuni neamice fatia cu natiunalitatile, a-tunci cuvintele de amicétia sunt de pri-sosu daca nu vor se tréca de mintiuni

N'are se ne cuprindă totuşi multa mirare de procedur'a stepanitoriloru no­ştri câci densii cum splica dreptulu pu­blicu ni dau o suma de ficţiuni, si ficţiu­nea dieu nu este sorat'a adeverului. Daca acum insusi opulu are ficţiuni, cu ce cu-ventu am poté noi pretinde de la apucă­torii lui o morala mai mare? „învingă­torii vor a persuade simintiescu," afirma unu elaşieu francescu.

Suntemu dara pregătiţi a-i vedé batendu-si capulu cu intortocâri, svir-lindu-se in drépt'a si stang'a. Nu eramu inse pregătiţi ca densii se gasésca agita­ţiune in cuvintele nóstre, atatu de chiare si respicate pre catu de moderate si blande. De ace'a ne uimirâmu vedien du-lu pe „Pesti Napló" sfortiandu-se a gasi in Albin'a agitaţiune, desi pentru presupunerea lui nu potu se aducă véri unu motivu, câci dâmu cu socotéla neci densulu nu va pretinde se tréca dreptu motivu acea imputatiune ce ni-o face fi-"indu eâ .am recunoscuta î n rasele slave pre comilitonii noştri contra magiarismu lui. Cerca o naţiune aliantia pentru ase curarea esistintiei sale, — acţiunea tóta (cercarea) e de caracteru curatu defen-sivu, si acést'a nu va se dica ofensiv'a, adecă nu e agitaţiune.

Tóta afacerea ni se pare a se redu­ce acolo câ sunt câteva luni de candu intr'unu respunsu lui „P. N." i-am de mustratu la evidintia câ densulu agita la magiari in contr'a natiuniloru nema-giare, si demustratiunea nóstra n'a po-tut'o mistuf ci pruritulu d'a-si resbuná l'a facutu se caute ocasiune d'a ni retri­mite epitetulu de „agitatori," dar spre neeazulu lui, nu i s'a datu ocasiune, tre­bui s'o tragă de peru.

Noi presupuneamu câ „Pesti Nap­ló" va sei suporta tóta greutatea adeve­rului demustratiunei nóstre măcar cu a-tat'a resignatiune cu cata am suportatu

noi sarcin'a rarei ignorantie etnografice a dlui colaboratoru din „Pes. N." care scriindu deunadi „Revist'a diurnaleloru s lave", asiediâ sub aceeaşi rubrica si pe „Grazet'a Transilvaniei" si pre „Albin'a". — „Gazet'a Transilvaniei" si „Albin'a1' in adeveru oh ce nume slave! totu asi& de slave pre catu de, magiare sunt urma-tóriele nume: Deák (gentilii" sei romani se dieu Deacu), Majláth (gentilii sei ro­mani se numescu Mailatu)Kossuth (gén­tilii sei nemtiesci se scriu Koschut, pre cei slavi nu-i cunóscemu) G-oroye, Hor­vát, Wenckheim etc. etc.

Candu respingemu de la noi insi­nuarea de agitaţiune, n'o facemu acést'a pentru câ ni-ar fi téma nu cumva se pro­vo câmu a supra-ne mani'a suverana a Natiunei Domnitóre, ci o facemu numai pentru a salvá onórea procedurei nóstre, câci adecă noi pana acum'a n'am gasitu inca lips'a, folosulu si ocasiunea d'a ne văieta cu graiu inaltu pentru nedreptă­ţile ce ni se facu si d'a ne agita.

Totodata inse antagonistii noştri po­litici si-potu insemná daca voiescu, cum­ca acesta maniera a nóstra de modera-tiune si de unu feliu de reserva nu esté alta ceva de catu sentiementulu ce l'a-vemu despre poterea nóstra natiunala si consciinti'a nóstra despre dreptulu nostru.

pei slabi se vaită de suferintie, ro­manii inse dedaţi a le porta de secle se marginescu a le descoperi pretindiendu vindecarea loru si studiandu din ele o cestiune mare, cestiunea despre drepta­tea tsonlócuítorüoru noştri unguri. Si in diu'a in care acesta cestiune de dreptate se va decide negativu, candu ne vom convinge pana la evidintia câ loru lip-sesce ori ce sentiu de frăţietate, candu ne vom desamagi totalminte despre sin­ceritatea loru, inca si atunci vom gasi unu radiemu potericu d'a ni asecurá na­tiunalitatea, lu vom gasi in esistinti'a nóstra carea este o realitate de mai mul­te milióne de suflete si nu e o teoria nea­plicabila ca dreptulu magiariloru a su­pr'a Bosniei.

Dara cumca preste totu nu romanii ci diurnalele unguresci agitéza, despre acést'a aducemu chiar o dovéda ungu­résca pre „Hazánk" de domineca care vorbesce cu despretiu si desapróba agi­taţiunea ce face „Nép zászlója" contra romaniloru. Eca ce scrie insasi ungurés­c'a „Hazánk" contra unguriloru de la „Nép zászló": „Nr. ultimu aréta pana

FOISIORA. Digenrgulu l in . Donnu Petra Fillpu Ionian

cetitu in siedinti'a de la 5 martiu a. c. a academiei reg. spaniole, despre limb'a romana s i despre opulu

„Peregrinulu Transelvanu".

(Incheiare. *)

EPISTOLA XXVI (doue-diece-si-siesej. EPISTOLA. XXVI. (dos-dieces-y-seis).

Neapole. Augustu. 1 8 4 2 . Ndpoles Aaosto 1842.

Cu rara abnegatiune de sinemi si cu Con rara »bnegacion de mismo-mi y con

multu sacreféciu, me crede, Gentiliseme! luai muoho eaorificio, me oree, Gentilísimo! tomé

*) Fi indu c i disoursulu intregu cu notele sale trece peste spatiulu despre care am poté despune in fóia; éra de alta parte catu pentru literatar'a nóstra si pentru ap-thitate» dloru E l iade, Laureami, Aletsandresou-Ureokia, Ptplu, Maiorescu, Maseimu, Hajdeu, Codru-Dragusianulu, Snagovénulu etc de cari se amintesoe, sunt deja cunoscu­ţi romaniloru, de aceea credemu ca cele reproduse pana

pen'a a mana, cá sa-tî mai scriu ceva de aici. pluma-la en mano, para que-te mas escriba algo de aqui.

Filosofi'a popularia sta in proverbiele Filosofia-la popular es t i en proverbios-los

sele purure bine nemerite si cuprinsetdrie de suyos siempre bien adecuados y oomprehensorios de

adeveru nedesputaveru. „La pomulu laudatu sa verdad no-disputable. „Á árbol-el alabado, que

nu te duci cu saculu mare." — De multe ori no te vayas con saco-el grande." — D e muchas horas

avui ocasiune sa me convingu câ in ce pusei tuve oca8ion que me convenza que en loque puse

mai multa sperantia, de acolo intempinai mai mas mucha esperanza, de aquello encontré mas

aci ajungu oa 0 0 . cetitori s e aiba informatiune despre di­reptiunea ce si-a luat'o Ilustrulu invetiatu Don Montau, — deci ne marginimu a mai reproduce numai not'a I I ou traducerea literala i n spaniol'a si romanéso'a, precum se spuse in nr. trecutu. Era pentru acei dd. cari ar dori a se ocupi inadinsu si de intregulu aeestu discursu, insemnâmu aci titlulu opului ca se si-lu pdta procura; „Breves c o n -sideraciones acerca del idioma válaco o românce oriental comparado con el castellano y demas romances occidenta-les . Informe leido en la Real Academia Espaiiola, en j u n ­ta ordinaria del 5 de marzo de 1868, por su redactor el individuo de numero Cm. S n D . Pedro Felipe Montau, sobre el Peregrinulu Transelvanu etc. Madrid, imprenta y estereotipia de M. Rivadeneyra, caile del Duque de 0 -suna nr. 3 . * R e d .

mare deceptiune; si asié-mi făcui réghi'a, cá grandé decepcion; y así me bice regla-îa, que

nice candu sa-mi incordu imaginatiunea preste cuando se-me extienda imaginacion-la sobre

dre-care gradu, spre a poté privi realitatea in cierto grado, para poder mirar realidad-Ia en

facia cu potentiosa indiferintia. cara con poderosa indiferencia.

Perspectiv'a farmecă, lucrulu de departe Perspectiva-la fascina, cosa-la de léjos

se vede multu mai perfectu si mai rosuriu; pre se ve mucho mas perfecta y mas rosada; mas

candu contemplatu deaprope si in detaiu, cadu cuando contemplada de cerca y en detalle, caen

in ochi numai defectele; Poesi'a imaginatiunei en ojos no mas que defectos-los; Poesia-la imaginacion-de la

devine pros'a triviale in realetate. viene i ser prosa-la trivial en realidad.

Éca asié e si cu delicios'a Partenope. H é así es y con delioiosa-la Partenope.

Nu-ti descriu Neapolea dupa gradurile No te describo Napoles-a ségun grados-los

de lungitudene normale de la insul'a Ferro, de longitud normal desde isia-la Hierro,

sau de latetudene ecatoriale, câ-ce acestea le 6 de latitud ecuatorial, pues que aquestas las

ai pre map'a mercatoriana, ce ti tramisei den bas sobre mapa-el de Mercator que te trasmiti desde

Parisi. Nu-ti spuiu nice numerulu poporatiunei, Paris. N o te digo ni ndmero-el poblacion-de la,

câ-lu ai in geografia. Totu asié poti aflá câ pues-lo has en geografia. Todo asi puedes hallar que

guberniulu locale nu e republicanu, nu e mo-Qobierno-el local no es republicano, no es mo-

narcia tiermurita, buna-or'a, ca in Franci'a, narquia terminada, por ejemplo, como en Francia-la,

dera nice despotecu, ca la musulmani, ci unu pero ni despdtico, oomo-en musulmanos-los, sino un

blandu si parentescu absolutismu, cumu e mai blando y paternal absolutismo, oomo es mas

acomodatu pentru poporele europene nema-aoomodado para pueblos-los europeos no-ma-

ture, cari cu titi'a mamei sugu ide'a de ari-duros, quienes con teta-la madre-de la chupan idea-la de ari-

stocratismu, si fia-care individu se nisuesce, stocratismo, y cada-cual individuo se esfuerza,

nu prin fapte, ci prin nascere, a adeveri,, ca e no por fechos, sino por nacimiento, â adverar que es

mai bunu de catu altulu, s'au celu pucinu, ca mas bueno de cuanto otro-el, ó á lo ménos, qne

egalédia o suma si Întrece alta suma si mai iguala una suma y traspasa otra suma y mas

mare de individi. grande de individuos.

Dera.la.su este consederatiuni pré-inalte Pero dejo estas consideraciones muy-altas,

I

la ce gradu cei de la „ Népzászló" si-au perdutu mmtea. Comunica nefericit'a ca­tastrofa de la 1848 ce a eruptu a supr'a Zalatnei si „scald'a de sânge" intr'unu tipu ingrozitoriu, de,, privitoriului inghia-tia sângele. Nu cugeta B N. Z." cä amin­tirea acelora scene provocatórie causéza de o parte durere, de alt'a agitaţiune. Sunt cu miile pe cari ii dóré amintirea catastrofeloru grele ce le-au suferitü; si cari tienendu socóta de cercustantiele si de relatiunile nóstre insisi au trasu ve-lulu uitării peste intemplarile dureróse. E bine in modu asié brutalu a revoca ran'a ce abié se vindeca? Si apoi cealaltă parte, din partea romaniloru se considera de agitaţiune; de agitaţiune o considera si partea mai intieliginta ca o dóré pen­tru smintele ce poporulu n epre cep ut ü le-a comisu in orbi'a sa."

Éca aci mărturisi insusi unu organu ungurescu „R" cumca cel'a laltu órganu ung. „Nép. Z." agitéza in contr'a roma­niloru. Cumca si „Hazánk" agitéza la rondulu seu, se vede apriatu din cuvin­tele ei „poporu nepreceputu" si „in or­bi'a sa," — va sé dica ni imputa nepre-cepere si orbia pentru cä ni-am prochia-matu si ni-am a p e r a t u es is t int i 'a nó­stra natiunala. S'a mai gasitu undeva o imputatiune atatu de cutezatóre si ne­motivata?

Se judece de ad fie cine, romanu si strainu, se judece preste totu cä cine a-gitéza: organele romane in contr'a ungu­riloru, séu cele unguresci in contr'a ro­maniloru? Dämu cu socotéla asié credu stepanitorii nostri unguri cä trebue a se pregăti deslegarea multu amenatei si ur­gentei cause de natiunalitate?! De se va continua totu acestu spiretu, vom intim-

{>iná nu dreptate si frăţietate, ci o rieto-erantia mai mare de catu acum'a si o

iritatiune urcata.

De la dieta Ungariei.

•(**) Siedintia din 13 juniu a casei re-presentantiloru >

Se incepe la 1 ora dupa médiadi. Pre­siedinte e C. Szentiványi, notariu Em. Csen-geri. Din partea regimului nu este nimene de fatia.

Se autentica protocolulu siedintiei trecu­te si apoi arata presiedintele mai multe peti-tiuni ce au sositu dietei in timpulu catu nu tienu siedintie.

Madarász presenta inca 10 petitiuni (de la 14 comunităţi) catra cele lalte multe ce le-a asternutu casei cerendu ştergerea legiloru din 1867 precum s'a spusu. B. Czorda aşter­ne o petitiune intru interesulu justiţiei si ne-pepdintiei oficiale cu privintia la despărţirea judecatorieloru de catra administratiunea po­litica.

Stojacskovits aşterne o petitiune din partea op. Zomboru in carea se cere câ, daca intru intielesulu proieptului ministeriului de finantie, se va reduce numerulu diregatorieloru

finantiale la. 14 inspectorate, unulu dintre ace­stea sé rösiéaa in Zombor éra nu, precum se intentiunéza, in Segedinu.

L. Nyâry notariulu casei de sus pre­senta protocolulu siedintii numitei case in caus'a proiepteloru de lege pentru caile ferate Zákány-Zagrabia, Hatvan-Miscolti si spre me-dianópte si resaritu.

C. Kerkápoly referéza in numele co­missiunei centrale cumca in caus'a proiepte­loru de lege pentru venite, dările de consumu si pentru tacs'a de timbru s'au sfarsitu desba­terile in comisiunea de 15 finantiala precum si in secţiuni. Dóue secţiuni au asternutu pă­reri separate.

Eduardu Zsedényi desfasiura părerea separata a sectiunei a VII, ca guvernulu se se indetorésca a şterge monopolulu tutunului (ta­bacului) incependu de la 1 ianuariu 1870, câci acestu monopolu e contrariu intereseloru tie­rii si e forte uritu de poporu. *

Inatu Kăcskovits recomendâ părerea sectiunei a IX ca pretiulu sării se se stabilés-ca egalu in tdte părţile tierii.

Proieptele numite de la comissiunea cen­trala vor intrá marti in 16 1. c. in desbatere ge­nerala.

Cu atat'a se fini siedinti'a.

Pesta in 15 juniu n.

(a) Die Redactorul Provocatu a Vi re­porta despre impresiunile si combinatiunile ce au produsu la noi, in cercurile datatdrie de tonu, asasinatulu principelui Mihailu din Ser­bia, dupa datele catu mai secure ce mi-a suc­cesu a le aduná, vinu a descoperi urmatdriele:

Serbii, si din colo si din cdce, inca sunt 'sfâşiaţi in partite casi ori care alta naţiune, dar cu neutralitatea si pasivitatea principelui Mihailu — neci o partita n'a fostu multiamita, si mai pucinu inse a fostu vr'un'a contielésa cu simpati'a densului catra magiari, éra cei ce tieneau la unu felu de solidaritate cu romanii si grecii in caus'a orientale,pretindu de a drep­tulu, cumca principele Mihailu, imbetatu cu a-pa rece de contele Andrássy, s'ar fi facutu chiar tradatoriulu causei orientali. Desi sunt intre şerbi, ce e dreptu, cari séu din politica, séu din respepte personali, tienu mdrtea prin : , cipelui Mihailu de o mare nenorocire si cala­mitate; dar preste totu luandu, chiar si cei mai de rondu şerbi mai multu sunt plecaţi a se bucurá, de catu a se vaierá pentru strămuta­rea urmata si ce inca mai are se urmeze prin vacanti'a tronului in Belgradu. Mai potrivitu de catu ori ce alt'a, caracteriséza impresiunea serbiloru o spresiune a unui granitiariu căr­turarul de la Dunerea de diosu, anume din Jarcovatiu, carele joi'a trecuta dupa médiadi, intr'o societate numerdsa la unu corefeu serbu unde se aflau de facia si unii deputaţi romani, si-dede sentinti'a asié: „Uciderea lui Mihailu n'a* fostu nici frumdsa, neci drépta; dar — a fostu buna."

Voiu se dicu câ serbii in totalitatea loru tienu asta intemplare de unu avantagiu in cau­s'a natiunale. Era noi romanii atat'a scimu câ portarea ucisului principe, anume întovărăşi­rea lui cu Beust-Andrássy, a isolatu si incur-

catu pe Romani'a in celu mai mare gradu! Viitoriulu este in man'a lui Ddieu; pdte se fie mai bine, dar — firesce, pdte se fie si mai reu.

Magiariloru li-a venitu mdrtea lui Mi­hailu ca unu fulgeru si tresnetu din serinu; nici câ-si sciu masca confusiunea si perplessi-tatea. Acum punu tdte in misicare pentru a remané domnii situatiunei in oriinte, precum credu ei câ deveniseră prin câştigarea lui Mi­hailu. Pentru C a r a g i o r g i e v i c i u diplomaţii magiari nu sunt, câci ei credu a sei câ densulu paresitu de ei, inainte cu trei lune s'ar fi arun-catu in bratiele muscaliloru si cu aceştia îm­preuna ar fi amestecatu in complotulu contra, lui Mihailu si — prin urmare câ caus'a lui ar fi fora sperantia d'a poté reesi. Dar diplomaţii magiari nu sunt nici pentrü M i l a n O b r e n o -v i c îu — din mai multe cause, si mai vertosu a) pentru câ elu dupa mama este romanu si asié ar poté fi plecatu la solidaritate cu roma­nii, o solidaritate pe care magiarii o privescu d'un periclu de mdrte pentru egemoni'a loru; b) pentru câ fiindu densulu abé 'n etate de 15 ani, dupa legile tierii totu adunarea natiunale (scupcin'a) ar avé se-i aléga o regentia, si fi­indu câ aceea n'ar poté se fia unélt'a magiari­loru, ar fi unu periclu pentru egemoni'a loru; c) pentru câ d. Beust a apucatu a aretá ple­care si părtinire pentru Mílanu, apoi d'unu scurtu timpu inedee intre Beust si Andrássy au inceputu a se desvoltá astfelu de referintie in catu unulu se teme de planurile altuia! Ast'a se ni-o insemnâmu bine. — Deci diplomatfa magiara ambla 'n ruptulu capului dupa altu candidatu potrivitu, si aci apucaturele ei des­perate a dese ori sunt chiar comice. Mai alal-ta-ieri imbiá pe totu serbulu de cevasi popu­laritate cu candidatur'a, numai de Garas i a -n i n si de Danilo din Muntenegru nu vré se scia; de celu d'antaiu pentru câ-lu cundsee de pré viclénü, éra de alu doilea nu, pentru câ-lu scie devotatu Rusiei. In fine alalta-ieri sér'a se uniră diplomaţii nostri a încerca cu Cér-noviciu, fia cu tatalu Petru, séu cu fiiulu Ar-seniu, macar-câ celu d'antaiu este Kossuthistu si se tiene de stang'a estrema, éra fiiulu seu Arseniu este cosmopolitu si chiar pentru aceea — indîferinte; dar ei ambii trecu de dmeni cu multe simpatii magiare, sî-atat'a ajunge. De­stuii! câ magiarii nostri si-áu pusu in capu, a-si jocá rol'a loru propria ih< oriinte, éra de Au­stri'a neci câ li mai pésa, casi candu neci n'ar mai esiste! — Aginti se tramitu din tdte păr­ţile la Belgradu si Semlinu, apoi — firesce câ magiarii nu potu remané inderetrulu altor'a. Din tdte se vede câ la Dunerea de diosu in-trigele si banii vor se lucre cu gramad'a. Ddieu se li ajute, fratiloru şerbi, ca se nu cada in cursele diplomatiloru egoişti! —

Ceea ce incepura a respandi din Viena, cumca intre competitorii la tronulu Serbiei ar fi si domnitoriulu României, Carolu de Ho-chenzollern, romanii de aici o tienu de o scor­nitura tendentidsa — pentru a intimida si con­funde si mai multu pe beţii diplomaţi magiari. Din puntulu nostru romanu de vedere am tie­ne o atare combinatiune de unu inconveniente atatu de plausibile, in catu este de prisosu a si vorbi seriosu de ea. Dar altmintrelea „Al-bina„ pré bine dise mai de unadi câ timpulu

de adi este timpulu abnormitatiloru si contra-steloru; tdte se potu témplá*ti ţimt astadi priiairamu epistole din Transilvani'a, cari ne incredintiara cu tdta seriositatea, cumca se lu­cra din respoteri pentru a alege pe diu Ge­orgiu Baritiu de arci-episcopu si metropo­litu gr. catolicii in Blasiu. Ni trebue mai mare dovéda despre abnórmitatea referintieloru in cari ne aduse nefericit'a politica a dualisti-loru! Ne svercolimu ca pescele aruncatu pe uscatu; astfelu popdrele si astfelu — regime le!! Ore pana candu, Ddmne!?! —

Buda-Pesta in 24 iuniu.

(u) Die redactorul Unele foi străine a-dusera de curendu scirea câ deputaţii natiuna­litatiloru in diet'a Ungariei ar fi decisu a face de nou o manifestatiune séu intetire in caus'a natiunalitatiloru, dupa ce se convinseră câ domnii stepanitori si-au uitatu cu totulu de parolele séu ingagiamintele lofu de ondre in acésta privintia. Am se vi spunu câ acésta scire a fostu pripita. Domnii deputaţi natiu­nali numai mane dupa médiadi se vor întruni pentru a desbate acestu obieptu si — eu nu me indoiescu, câ resultatulu va fi, o ndua in­tetire; inse atat'a totulu. Pre catu timpu dd. magiari se credu favoriţii monarcului, pre catu timpu monarculu si consiliarii sei nemedilociti suferu unu parlamentu compusu cu măiestria mai numai din eleminte magiare si aristocra­tice si — sustienu unu ministeriu eschisivu magiaru, natiunalitatile nemagiare, 'maioritatea reala precumpenitdria a tierii — n'are d'a asceptd in neci o privintia, neci unu bine. Dar domnii deputaţi ai nostri faca-si detorin­ti'a cum sciu mai bine, inse fie buni si mai în­cerce si o limba mai résoluta, si pentru pre-vediutulu casu de absoluta nerespectare, mai puna domniele loru si unele fapte (firesce dupa lege permisibili) in aspeptü,'caror'a apoi la timpulu seu se fie gat'a a dá si urmare. De esemplu: domnii din Ardélu daca Yor a-si sal­va reputatiunea in faci'a publicului, pretindă punerea pe tapetu si la ordinea dilei a ce-stiunei Ardealului — pana la unu timpu anumitu, anunciandu altfelu esirea loru din dieta; asemenea dd. deputaţi din Ungaria si Banatu céra deslegarea numai decatu a ce-stiunei de natiunalitate, adaugendu respicatu, câ altfelu ei (îmitandu datinele din alte tieri constituţionale) nu vor partecipá nici la des­baterea bugetului, si la desbaterealegii pentru armata natiunala. Ast'a ar fi ce am asceptá de la deputaţii nostri in realitate, éra nu nu­mai in vorbe, apoi daca nici acést'a n'ar folosi, respunsabilitatea pentru consecintie ar cadé tóta aspura domniloru stepanitori, cari de ocamdata, dupa informatîuhile ce le primescu pe tdta diu'a din partea creatureloru loru, credu cumca noi cu causelc ndstre vitali fa­cemu totu numai gluma si siéga.

Amintii despre legea pentru aperarea tierei, adeca legea prin carea d. stepanitori vor a-si face o armata natiunale, firesce pen­tru asecurarea domnirei loru eschisive. Sciţi, Die Redactoru câ pre candu începuse a se desbate acésta cestiune in diarie, cu „Honvéd", „Századunk" si „P. Lloyd" in frunte tdte ni

si me tiermurescu la lucrulu nostru celu cu y m e limito á cosa-la nuestra la con

totulu modestu. todo-el modesta.

Ti am disu câ mesacrifecuprin ostenél'a T e he dieho que me saerifieo por • fatiga-la

ce ieu de ati scrie. Acest'a sa o iei literale, que llevo de á te escribir. Aquesta que la Ileves literal.

E den caus'a caldurei de '30 de graduri, ce E s de causa-la calor-del. de 3 0 grados, que

domnesce aici in esta epoca a anului, domina aqui en esta epoca de ano-del.

Venii den Franci'a plenu de energia si Vine dende Francia-la Ueno de energia y

activitate, si asié luptai catuva tempu espu-actividad, y así lache algun tiempo expo-

nendu-me arsitiei spre mirarea insoru neapo-niéndo-me ardor-al para admiracion mismos napo-

letaniloru, dara multu nu resistai naturei, si litanos-de tos, pero mucho no resistí naturaleza-á la, y

eca-me preda celei mai complete indolintia. hé-me presa de la mas completa indolencia.

In multe dile nice poti manca de lene, E n muchos dias ni puedes corner de perezft,

in altele cu greu suferi chiaru camési'a pre en otros con dificultad sufres mismo camisa-Ia sobre

pele, si ti caută a jacé tinsu pre canapé tota piei, y te catas jŢocer tendido sobre canapé todo

diu'a in costumulu stramosiului Adamu inante dia-el en traje-el antepasado-del Adan antes

de a cadé in pecatu. de caer en pecado.

Acumu cere cugetare si idei bine insi-Ahora pide cogitaciones y ideas bien ense-

rate de la omulu atat'a de desmedulatu! — riâdas de á hombre-el atan de desmeollado! —

Pote nu scii istori'a tieganului la mes'a Puede no sepas historia-la gitano-del á mesa-la

cumetrului: sa ti-o spuiu. Unu tieganu avea compadre-del: que te-la diga. U n gitano habia

cumetru romanu. Fu odată invitatu de cest'a compadre rumano. Fue una vez invitado por aqueste

la ospétiu si i se servi zara cu mamaliga calda. á comida y le se sirvió suero con puches oalientes.

Dupa fire'a lui, romanulu se scusâ pentru pu-Segun ser-el de él, rumano-el se excusó por po-

cinetatea bucateloru imbiindu pre cumetrulu quedad-la bocados-de los convidando á compadre-el

sa poftesca. Tiegân'ulu, intró protéstátiuni de que sirviera (se). Gitano-el, entre protestas de

muteämita, lauda dárulu domnului si-si pro-muchas graoiâs, alababa don-el Senor-del y se pro-

vediu pântecele de zarâ cu uşura. — Sé aduse vey<5 panza=la de suero con uşura. — Se adujo

apoi purcelu frip'tú si píácihfé, era tieganulu después porcéi frito y pasteles, pero gitano-el

d'a sé cai si d'asi muscá búufele îa fota e dá se arrepentir y de á se morder labios-Ios á todo

bucatura ce ducea cumetrulu in gura, câ-cc bocado que llevaba compadre-el en boca, pues-que

elu n'avea unde sa mai bage. — Ai! cumetre él no habia donde que más echar. — Ay! compadre,

dise in fine: „Ce bucate bine gătite, dara reu dijo en l in: „Que bocados blen preparados, pero mal

protivite. Trebuia antaiu purcelatele apoi pla-proporcionados. Debia antes porcelillo-el, después pa-

cintatéle, si l'a urma sa fi zaruîtu, cuî af fi stelillos-los, y á ultima que ser suerillo, al que liubiera

mai trebuitu!" — mas debido!" —

Asié patii chiaru cu literaţii mei; le Así padeci mismo con literatos-los mios; Ies

numerái bucaturele de la supa pana la pome, conté bocados-los de la sopa hasta á frutas,

ce se aduseră in urm'a macaroniloru dupa que se ádujeron en ultimo macarrones-de los segun

mod'a europena, câce eu nice potui gusta den moda-la europea, pues que yo ni pade gustar de

acele bucate. Pre urma aflai ca maearonii aquellos bocados. Sobre fin halié que macarrones-los

suntu stilpulu casei si altele vinu in drdene, son sosten-el casa-de la y otras-las vienen en órden,

unde se pote. donde se puede.

Tréca, merga! cugetam. Celu pucinu Vaya, pase! cogitaba (yo). Á lo poquito (ménos)

me voru omeni Domnii literaţi pre spesele me quevrán honrar Seíiores-los literatos á expensas-las

loru, dara tocmai aci mi se puse siéu'a. — de ello8, pero justamente aqui me se puso silla-la. —

Nu numai câ pote nu mancasera de trei dile, No no más que puede no habian comido de tres dias,

câci me spariai, ce bagara intr' inşii; dara pues que me asusté lo qne embucharon dentro do s i ; pero

Don Serafino avea numai unu carlinu in pugi-D o n Serafin habia no más un carlki en car-

lariu, si Don Orazio si-lu uitase cu totulu tera, y Don Horacio se le habia olvidado con todo-el

a casa. Fora nice unu cuventu solui raţiunea en casa. Sin ni uno palabra pagué racion-la

pentru toti, ba inca me prefacui a me superá, para todos, sino auri me lingi á me eniadar,

câci nu me onorédia cu dreptulu de a le fi pues que no me honran con derecho-el de á les ser

amfitriunu, si mare norocu, câ tote fura éfte-anfitrion, y gran fortuna, que todas fueran bara-

ceva preste unu taleru cu vinu algo sobre un thaler con v i n 0

cu totu. con todo.

Aflai pre urma, ca comensalii mei erá Halié por fin que comensales-los mios eran

doi asié numiţi caveleri de industria, si dupa dos asi nombrados caballeros de industria, y después

acest'a me cam ferii de dinsii. Dumnedieu de esto me un poco guardé de ellos. Seiior-Dios

sa-ti dée sporiu! — que te dé provecho! (prosperidad). —

promiteau câ in pretins'a armata natiunale vor fi respeptate limbele diferiteloru nâtiunalitati, — „numai comand'a suprema si stindardulu vor avé se fie comune" — asié diceau. Alt-felu inse astadi, candu stepanitorii credu a fi ajunsu la' pragulu realiserei dorintieloru loru „Hazánk", organulu liberaliloru centrului ni-o spune verde, câ—şefie buni si se ierte com­patrioţii nemagiari, dar limb'a armatei natiunale nu pőte fi alt'a, de catu limb'a legelatiunei si aministratiunei publice, dupa ce ne .convinseramu câ ne intielegemu si in dieta, si in esecutiva in limb'a magiara!

Ce invetiatura resulta din tdte acestea? Aceea, câ — promisiuniloru magiare se nu mai credemu pana e lumea. Si ori candu vom tracta cu ei, se fimu conduşi dintru 'nceputu si pan' lá finitu de proverbulu nostru: „Ce e in mana, nu e mintiuna."

In fine, Die Redactoru, permiteti-mî a vi spune, câ dupa cele ce resufla adi din cer­curile guvernementali, principele Napóleoné in urm'a celoru template in Serbia, renun-ciandu la caletori'a mai departe spre oriinte, dup'o petrecere de 5—6 dile in capitalea Un­gariei, probabilminte va întreprinde numai in­ca o escursiune pan' la — S ib i i u ! Ati au-ditu, Romani din Dacia centrale?! Potu se in-credintiezu, câ domniloru stepanitori nu li vi­ne lá socotéla acesta caletoria si câ daca între­prinderea ei nu se va poté impedecá, din par­tea loru firesce se vor face tdte încercările sî opintirile d'a o sploatá numai intru interesulu magiarismului. —

umbla in ruptulu capului, ca in acestu cercu se asiedie pre unu ovreu chirurgu. —

De candu e lumea adeverulu nu s'a de­formata mai nescusabile.

Nu me potu mirá de d. corespundinte cum de dsale care cetesce foi si scrie in ele, nu-i derogă a :sî macula delicatulu seu condeiu cu astfeliu-d*e scornituri'cornurate.

Dice: „unu romanu nationalistu"; măcar bine scie câ antistiele aloru patru comune ro­mane si aloru trei mestecate au datu adresa de multiámita congregathmei constitatense pen­tru acea ingrigire câ numerulu de pana aci á medicilóru districtuali comitatensi cu trei po­sturi noxte se se inmultiésca; — in care totu de odată au propusu intru adeveru pre chi-rurgulu din Aletea (care inse inca in a. 1857 s'a botezatu) de medicu cercualu.

Dupa acestea nu remane alta, de catu pe scurtu a dechiará de neadeveru partea ace'a a corespundintiei, care privesce postulu de medicu si vorbesce de nisuintiele unui romanu natiunalistu. a. a), p . *)

133 „ 138 118 „ 1 2 2

fora capetine cu capetine

„ din. Polonia cu cap. 88 „ 92 „ Cleiul pentru templari celu negru 12 . - 13.25

„ „ „ celu brunetu 17.50 18.75 „ ,. „ celu galben. 19.— 20.50

Oleulu de inu 26.— 26.50 „ rapitia (rafinata) —.— —.— „ terpentiou galitianu l € i — 17.—i „ „ rusescu 15.50 „ 16.50 „ „ austriaeu 18.25 19.25

Colofoniu , 6.50 „ — 7.—-

Aletea 12/G 1868.

Se ivî in nr. 57 alu „Albinei" unu arti eulasiu datatu din Otlaca, în care respeptivulu corespundinte, din incidentulu denumirii unui ovreu de espeditore postalu in Otlaca (cott, Aradu) nu se sfiesce a recurge la denunciari afirmandu: um romanu nationalistu umbla in rúptulu capului se asiedie in cercu nu ovreu cliirurgu.

D. corespundinte numai pentru ace'a se vede a nu părtini defeliu ovreii ca medici cer-cualî, pentru câ aceia adăpaţi de spiritulu ma­giara, sunt meniţi in Otlaca si aiurea a substi tui pe magiari.

A r e totu dreptulu intr'ace'a câ ovreii nemţii,-toutii etc. de sunt toţii sunt meniţi ace­lui scopu, ou putiene esceptiuni.

Acü intrebu pe D. corespundinte, câ neavendu noi atare indîvidu de naţionalitatea ndstra, cu care am împlini acestu postu, de ce natiunalitate am avé a părtini? pe germanu, slavono, magiaru séu pe ovreu? si dre nu dîn toti acesti'a pe acel'a, despre care suntemu convinşi, câ desí nu este romanu, totuşi nu nutresce în contr'a naţionalităţii ndstre asiá ura si dcspretiu casi cel'a laltu?

Neavendu noi romanii atare romanu si fiinclu d. corespundinte in contr'a tuturor'a de spirîtu magiaru, d. corespundinte se face nepreceputu si urmedîa câ nu a disu nemica. — Dicu acést'a toti cei ce i precepura necon-secuînti'a scrierii.

Nu cumva ur'a personala fa condusu pe corespundinte numaî pentru a macula ca-racterulu natiunale nu scîu a cărui romanu, pentru câ dice câ unu romanu natîunalistu

Siedinti'a pnblica a Societăţii de lep tura din Oradea Mare tieaota Ia % junia a. c. '

Tenerimea romana oţadana la multe ocasiuni a sciutu a se aventá la ce e frunaosu si nobilu peritru chiamarea ei, — a dese ori a aretatu câ %cie sínití asiá cum trebue, asîa cum i dicta ce-nusi'a strabuniloru. Si anulu acest'a ni aretâ prîn produptiunile literarie câ jun'a societate de lep-tura, facia cu positiunea ei, e demna de tdta laud'a, de ace'a grabescu si eu in pucine de-taîuri a trimite on. publicu unele schitie mai insemnate din acésta séra plăcuta. Amesuratu programei dejá cunoscute erá se fie ioceperea la 1 / 2 8 óre sér'a, candu sal'a „arborelui ver­dén acum'a erá îndesată de publicu alesu; tdte nobilitatile, si anume ne onora cu presentî'a sa Hu$tr. Ba. episcopulu Iosifu Papu Szilágyi, a-siá si Mari'a Sa bunulu mecenate alu teneri-mei ioane Popu abate si rectoru, precum totu capituîulu gr. c; — d i n giuru erá preotímfta de ambele confesiuni representata, dintre străini jyimeranm multe familie. Batîi dr'a a opt'a, si corulu vocale intona unu „cantu sa-

• intatorin", căruia i urma „Cuventulu de de-

Et 0110 mia.

Tergulu de Viena.

Pretiurile negdtîoloru sunt: centenariulu (marge, mage)

Bumbaculu Egîptianu 95 fl. 115 fl. „ Nordamer. middl. 80. 90. „ Grecescu 58.— „ 62 „

Levantinu 1. 55.— 60.— Persianu 52.— 56 „ Oştind. Dhol. fair 62.50 — „

„ middk fair 57.50 60 — Canep'a de Apatite 19.50 22.—

„ „ Itali'a, curăţite faine 55 73 fl. 40 55 „ 17.75 20.50 24.— 30.75

18.— 20.— 26.— 34.50 18.— 19.— „

Smöta négra ö.— „ 6.50 „ Unsóreu de cenuşia din Iliri'a —. .—

„ „ „Ungaria (alba) —. .— „ „ „ „ (albastra—. .—

Rapitia din Banatu, metiulu „ „ austriaeu 5.50

Perulu de capra din Romani'a — fl. han'a de die, cea de ierna 85 „

véra 80 „ mielu (fina) 140 die din Transilvani'a — „ 100 „

„Brail'a,Jalomitia 75 „ 76 „ 72 .. 73

Notâmu:

G r â u l u 87/89V., % fl. 4 .75-4 .80 , 86/89 V s ST A, 4.30—4-40 S e c a r ' a 78/80 Ü fl. 2.60—2.65. — P a p u s i o i u i u 82/83 U fl. 2.10^2.15. — O r d i u l u 68/70 U fl. 1.75— 1.80 nomin. — O v e s u l u 46/47 U fl. 1.35—

,45. — Spkitulu promţ 45 cr. cu vasu. —

H a r ţ i i i n d u s t r i a l e .

Acţiunile de mdr'a din Temisidra cu va­por u. 360 fl. in bani,. 365 fl. in marfa. Actuni-,e dc banc'a de industria si comerciu 150 fl. in bani, 154 in marfa.

Ti

V

11

»

„ „ midilocia „ Poloni'a naturala

curăţita

18.— 19.-

Inulu natural do Polonia „ „ Moravia natural

Mierea de Ungari'a naturala „ „ B a n á t u alba „ „ Ungari'a galbena

Sementi'a de trifom din, Stirţa, c|e ceflt. cea roşia curăţita 23.— 24.—

„ „lucerna italiana 28.— 29.— „ „ „ francésca 3j6.— ' 37.50 „

„ „ ungurésca 27 28.— curăţita

Talp'a lucrata (Pfundleder 28.— „ 29.— „

ii

96 86

prim.) 91 „ „ („ Corametti) 84

Pelea de bou, uda cu cdrnc, cea din Poloni'a de # 2 4 — 2 5

„ din Ungari'a de S" 27—28 „ .uscata cent. 59—62 fl

5.62 - fl. «

95 „ ' 82 „

„ 145»

„Romani'a mare w „ mica 64 „ 65 „

„ tabaci (Gärber) din Romani'a

„ die din Banatu, cea comuna, grdsa 54 „ — 55 —

„ die din Banatu tigai'a60 „ — 62 — ., véra din Besarabi'a 50 „ — 52 —

Unsőrea deporou 36.— 37.-Slanin'a afumata (loco) 37.50 — 39 Cér'a din Banatu si din Un

5 5

122 „ — 124— 140 „ -

11.50 —

30.75 29.50

28.—

150

13.25

31.75 30.50 29,

gari'a, cea galbena cea nălbită

Prunßlß uscate, din (ţenţ.) Zaharulu Raffinade

" „ Melis ,. Lompen

Sßtilu de dîe din România

Coltiani (Knoppern) I. din 1807 13.— 13.25 „ „ II. „ 1867 11.50 12.—

(Trentie Unguresci, albe 10.75 11.50 — jumetate albe 9.75 W.75 — „ obele — 8.— 9.— — „ordjoarie — 6.50 7.—

íj vaca vitielu

62 64

*) Complimentu ovreului si totuşi demiutire corespun­dintiei din Otlac'a, — a nóstra piecepere n'o póté pefrun-de si ca se nu ni se confunde mai tare, rogâmu pe amen-dóue părţile se nl permită a incheiá discusiunea a supr'a acestei cause, căci la alegere se va aretâ care are dreptu. Rogâmu pe d. corespundinte care ni-a descrisu congrega-tiunea tr. ca la congregatiunea ven. se fie cu atenţiune la acesta alegere si se ne insciintiesie. R e d .

schidere rostitu de zelosulu conpunatoriu Jus-tinu Popfiu, prin care aretâ scopulu adunării acestoru dspeti străluciţi, cu elocinti'a-i rara si-castigâ florile cele mai mirositdre din mane­le íragede a le frumóseloru, cari infrumsetiau sal'a asiá de pomposu cu gratiositatea loru plăcuta. Acum începură diletanţii rola loru, se véda Romanulu, se yéda sî stráthii câsi roma­nul» e cbiamatu a ii ai liberü, fora catenele trecutului, la lumift'a viitoriuju} pljnu .jje spe-rantia magulitdre. Eli'a Traila .diecbiamâ „O fantoma" poesia orig. junele poetu secera a-plause de la publicu, sî anim'alui frageda fuin-destulita. Tdte decurseră cu celu mai laudabilu succe&a ţceeniu poeziile, asiá si disertatiunile, dîntre cari ceste din urma sunt de observatu câ au produsu sénsatiune plăcuta in publicu, precum „ Lip s'a unui institutu. romanu de fete in Orade, de Asente Gaiţa jur. II. propusa de autoriulu, asiá si Trilogulu despre „poesi'a po­pulara", compusu si propusu de Nie. Zîgre jur. a HI. Dam. Dragonescu jur. a Î I . si Jos. Botto jur. a. III . — O cântare si socîetatea si-a finitu produptiunile sale.

Tenerimea respective alumnistîi semina-

T e m i s i d r a 13 iuniu 1868.

-j-.r de sepjţ^mana ^Loid^lui din ^FemisiSr'a.) In urmarea notariloru mâi bune dîn Pest'a, se urca si la noi pretiulu grâului cu 15—20 cr. kt metnţţ trecerea |pse nu fu mase, câci cumperatorîi luară catu li e-rá neincungiuratu de lipsa, vendiatoriî cerea pretiuri mai mari. ' ' ".

Asemenene si pretiurile secării "sî a b t diului se urcară peste ppetiurile din sepţ. tr. cu 10—15 cr. pe candu cucurudiulu si ovesulu .remasera la pretiulu vechiu. Marfa de esportu n'avü parte de acesta urcare. De la tiéra se aduseră putiene bucate parte pentru câ locui­torii se ocupa de lucrulu câmpului, parte pen­tru câ proprietarii ascépta a se urcá pretiurile. Trecerea fu am 15000 de meti de bucate.

VARIETĂŢI. (Necrologu.) Cu anima franţa amintimu

câ mórtea cruda a rapitu din rnediloculu no­stru in 12 juniu 1868 pe bravulu teneru Ge­orgiu Dan i l^ev ic iu s t .de cl. 8 ii^ etate de ani. Fîe-i tjerin,'a usidra si memori'a blnecu» ventata. — Beiuşîu 12 juniu 1868. Tenerimea stúdiósa.

= Tfistimoniu juştiti&i ungv,reşc%. Sambteţa „Pr." primi din. Zagrabl'a ; uruiato-riulu telegramu: Ieri la Gradisc'a vechia po-stariulu fu impuscatu, éra criminalii zm sui)ţ r

cunoscuţi. In comitatiilu Somogy ofipiolatele unguresci n'au potutu pana acum'a se? stjrp^-sca. bandele de tellţari ce s'au fprniatu acolo. — Cine judeqa, cu sţa,tistic'a a iflana, pafla la ce. stare trişta a ajunsu in Ungari'a, seeurjiţa-tea personii; si a ayerii, éra o)e tdta. parte ju­deca cantitatea prooese^ru de pyes^ «fin Bu-d'a-Pest'aj anpvoia i vine a nu presupune câ ministeriulu ungurescu intrebuintiéza grjge mai multa pentru restringerea l^bertatiloru publice, de catu pentru stirpirea telbarieloru.

= Unu nou Perczel. Cu ginerariulu Perczel in contr'a lui Kossuth n'a dobândi t ministeriulu ungurescu nemica, ci diu c o n t ^ tece nunmi ca opiniunea publica se se ocujjjb muitu de^ossu th fora a-lu despopularisá m|i tare, éra Perczel se pacall. Acum se scól^ ijj* toriculu Horváth (fostu episcou si emigrant^ acil íieékisjfcu) si intr'o broaiura încărcata oÄ. citatiuni dîn epistole — private de a|e Im Kossuth, tinde a demustrá cestuia câ tţeţtU^ se taca câci insusi (K.) a recunoscutu alţa di ta câ si-a finîtu dé^á rol'a politica. Nefericii demustotiune si tendij^ţia, si mai nefericita, voindu a impune lui Koss. tăcere, ^umea ^ presupune câ deákistii se temu de — poţerej| cuventului. Candu deákistii au convingere^ «bapre aéewerulu si^drepta^a c&l$tâltt&S^? trebui se se téma de cuventu câci cuventulu face lumina.

= Principele de corâvţa, precuni a-lirma „Loidulu de Pesta", petrece pré putienu ^jpj^u |B ţapital'a Ungariei, si ungurii trebue s* se in*é*eseze ce direptiune capeta in edu-catinn^a sa, c^ mai nainte in ip|m'^ clironomu-lui formau o iedna ingrozitdre despre unguri, câ ar fi naţiune lieliniscitä, desí tnronotnulu ar poté culege cele mai bune invetiaturi din istori'a ungunés^ care «totodată sţori'a fami­liei sale si — ar invetíá din păţitele parintj-loru. Tendiati'a numitului organu e, fora d'a se amesteca in santuariulu privat», se medilo-

riaii au ihcopcîatu cu produptiunile societăţii o academia limbistica, din partea alumnistîloru, in mai multe limbi. Cu acestei ocasiune descli-nitu capetara aplause „Lîmb'a romanésca" de^ Sionu dexil. de Ig. Selagianu st. a 8 cl.„Ladîs-lau Hunyady" de Petöfy deci. Ş | . Venter st. 8 cl. dara deschilinitu pregăti o scena frumdsa poesi'a „Fratiloru se we uniinu" de Ios. Vulcanu deci. d.e Lazaru Ierrio al. de cl. a 8; care fiindu aplaüdatu de tepelite &n, provoca pe autoriulu poesiei pe Ios. Vulcanu se pas^é-sca pe tribuna si in faci'a unei adunări atatu de frumóse, se-sî secere gloria pentru poesi'a a-cést'a, reniatlewítíáu4ft ou cele mai frumdse flori. Veni discursulu de închidere, p'rîri care D. conducaorîu dâ imiltitinritá onor. dspeti pentru parteeipauea si iineurftgiarea.ee fece .te-j fierimei; — totu de odată anuncia ,câ ^a^Or situ unu telegramu de la fraţii Hurjowzachi,, prin care saluta societatea.

Acestea au fostu totu mominte ca yi-sulu. — Am de insemnatu cu bucuria rol'a Dlui Paulu Draga jurasocu din corn. Aradului,, care ca membru onorariu ni a facutu acea plă­cere a mari inca suprinderea publicului prin

dephiamatiunşa sa „Ingratulu" de Ţeutu, care ftf propusu cu fdfte multa instetime.

Tdjte ce).e la|ţe au decursu cu cea mai mare.indestulire; dara sér'a acést'a sg faeü plă­cuta Ijorte multu prin t corulu m u s ^ l e sî vo­cale, cari a l b e l e si-laj?ura pre^ajatiunile loru in seminariulu domesticu cu contribuirea ma-rînimdsa a Măriei Sale dlui Rectoru I. Popu; dintre acuşica ^ia ^ f r J t | a jP^uloj pocale fu plăcuta „Multu pré frumosa" solo, era orche­s t rau prjn „Trei floricele" sciü se arete câ si romanului place, si deprinde art'a musicala.—

La j^nea prßduptiunilqru, cei betrani pa-iraedra sala decorata si infrumsetiata cu Trans-vpa^entulu pe ca^e fiv£ scrisu „ Virtus j;q»ana rediviva", si remasera dinele frumdse si deli­cate cu flacâii juni, cari avură o ndpte plăcuta in focuri, câci de abié i pofu desparţi auror'a, demáríém colo catra 5 dre, candu se depărta­ră ducendu cu sine oele mai dulăi suveniri, urandu tenorimei romane unu „se traésca mulţi ani." X). fi.

césca ca educatiunea principelui se se recunó-sca de o afacere comuna.

= Nóua împărţire ierarchica. E sciutu câ ungurii vor o episcopia ungurésca gr. cat. Unu d. in „Haz."fece propunere ca se fie o metropolia ungurésca in Munkács, că­reia se i se supună episcopiele de la Orade, Lugosiu, Fagarasiu etc. Precum vedeţi pofta nu e mare, necazu numai câ stomaculu e si mai micu, si de-ar dá se inghita totu ce pofte-sce s'ar intemplá veri o pacoste. Densii afirma câ natiunalitatea loru ii indreptatiesce la beserica ungurésca, adeca natiunala, si inca n'au capetat'o pre candu facu planuri d'a va-temá ale altora beserice natiunali, va se dica natiunalitatea dâ dreptu numai unguriloru.

Socóte si multiamite publice. Tenerimea romana oradana si-tiene de

strinsa deţorintia a aduce cea mai omagiala multiamire marinimosiloru contribuitori, cari avură acea bunetate a sacrifica, pentru pros-perarea venitului de la balulu arangiatu in fauru a. c , oferte materiale pentru ajutorarea tenerimei studidse lipsite; — caus'a intardia-rei nepublicarei pana acum'a a fostu câ am asceptatu inca oferte mai de la unii DD.

Prin Sp. D. Ioane Maniu de la ODD. Demetriu Coroianu 42 fl.; D. Ioane Maniu 2 fl. D. Georgin Majoru jurasoru 1 fl.; D. Danielu Delau not. com. 1 fl. Ioanu Popu not. com. lfl. Petru Popu not. 1 fl. Vasiliu Popu not. 1 fl.; G-eor. Szeling adj. I fl. Suma 10 fl.

Prin Rsd. Teodoru Köváry diriginte gimn. din Beiusiu de la corpulu profesorale 5 fl. v. a.

Prin Spept. D. Georyiu Popu jude

orf. in Basesci de la ODD. Laurentiu Coba par. 1 fl. Hie Varna cooper. 1 fl. Ioane Cete-rasiu oficiante 2 fl. Gavrila Muresianudoc.lfl. Ioane Opris par. 1 fl. Georgiu Giurco econ. 1 fl. Ignatu Pop doc. 1 fl. Mihaiu Pop jude cerc. 1 fl. Georgiu Pop jude orf. 5 fl.; suma totala 14 fl.

Acesta suma de 29 fl. incursa de la pri­m'a computare adaugendu-se catra venitulu 645 fl. 1 cr. 1 # , face acum'a venitulu curatu totalu 674 fl. 1 cr. 1 # .

Intre altele cu părere de reu trebue se registrâmu ca, inca de la prim'a computare au remasu nepublicati 10 fl, tramisi de OD. los. Novacu doc. in Oravitia mon. din partea comit, arangiatorîu; din neobservare, dora au remasu si alţii O. Domni, a caror'a indulgintia o ce-remu pentru câ prim'a întreprindere a decursu cu multe incurcature, altcum primésca onor. p»blicu binefacatoriu, precum si Domnii co­lectanti cea mai cordiale multianiire rogandu-lu si de alta data a nu ni retrage scutulu fi-lantropicu.

Comunicatu,de Damianu D r a g o n e s c u m/p.

Amesurâtu decisiunei din siedinti'a gene­rala a tenerimei, comitetulu alesu pentru im-partirea ajutdrieloru, au aflatu de bine dupa o scrutare secura a impartasi, din sum'a desti­nata pentru ajutorare, pre următorii teneri lipsiţi.

• Iosifu Botto jur a. III. cu Teodoru Montia jur. a. III. Casa juristu a I Oiora jur. a I Paulu Erdélyi stud. d. a VIII cl. loan Parcasiu stud. a VII cl. Lazaru Caba „ „

Sum'a 118 fl. in alu caror'a nume aducemu adânca multia­mire si noi on. contribuitori, caror'a li deto-rimu totu de un'a cu recunoscintia pentru in-teresarea natiunale

Comitetulu pentru impartirea ajutőrieloru.

Multiamita publica. Subscrisulu se simte indetoratu a aduce adénca multiamita publica Ilustritatei Sale prégratiosului epis­copu Ioane Vancia pentru unu ajutoriu gra-tiosu de 20 fl.m.a. B e i u s i u in 12 iuniul868. Contantinu M a r g i n é n u m. p. st. de cl. 8.

ReSpTIIlSUri. Dlui H a d a C. Dorimu si noi profeţia adeverită, dar părerile la i despre centralismu sunt absurditate politica, nu merita considerare. Dlui G. M. in Orade: A i fortiatu ocasiunea dar n'a succesu, ans'a e de la dta dar apoi nicairi nu e vorba despre dta precum te pot; convinge cercandu subiectulu in fie-care sentintia. Bucu­roşii primesci locu dar nu pentru — fortiari.

20 fl.

12 n

14= „ 10 „ 10 „ 10 .

Amil Onóre a aduce la cunoscintia pu­blica, cumca mi-am descbisu cancelari'a advo-catiale in Logosiulu Romanu, in cas'a Dlui A-tanasieviciu, etagiulu I. piati'a casei orasiului, unde partiloru litiganti, li stau spre dispus e-tiune cu aceea recomendatiune cumca căuşele celoru mai seraci le voiu primi gratis.

Logosiu 24 maiu 1868. Teodoru B o r d a s i u m / p .

advocatu in legile comuni si 3—3] cambiu.

Kärntnerring nr. 15

Bazarulu denou deschisa de eovorâ in Vien'a Kärntnerring nr. 15,

fati'a palatului principelui Württemberg,* renumitu prin servitiutu seu xealu si solidu, si-recomenda

depositulu seu mare de cele mai noui G o v o r a f r a n c e s e s i a n g l e s e d e h â r t i a ,

o rola de la 15 cr. in susu. 1 odaia cam 12' in oadratu fara spaliera de la fl. 4 .50 in sus. 1 » . „ ou „ „ „ „ 9

(Se da garanţia pentru durabilitatea si curatieni'a lucrului la spaliera.) ff^^ Locuintie in locu precum si la satu se primescu pentru a le pregăti completu. — Mustre si aretarea pretiuriloru se trimitu gratis celoru oe ceru.

10 1 3 — 2 5 Cu respectu cuvenitu E. J . Fischer.

1

i

Kärntnerring nr. 15

S e l d l l t z - P u l v e r d e

Depositulu centralu de trimitere: Apotec'a la „Storch" in Vien'a. H MR5* Spre luare a minte. Pe fie-care scatula de Seidlite-Bulver d'alu meu si pe fie-care

din hartíele ce invelescu dos'a este ofioialminte imprimata a mea marca de precautiune.

Pretiulu unei scatule orig. sigilate e 1 fl. 25 cr. îndrumare in tdte limbele. Acestu pulbere ocupa fara indoiéla antaiulu rangu intre tdte medioamintele pana acü cunoscute de casa, prin acţiunea lui straordinaria, dovedita in tare multe caşuri; precum multe mű de scrisori de recunoscintia ce le avemu din tdte părţile a marei imperatu adeverescu câ s'au folo situ contra incuierii, nemistuirei si a oparirei, mai departe contra gârciloru, bóléi de rerunchi, de nervi, palpitării inimeiy durerii nervöse de capu, congestiunei de sânge afectiuniloru artritice a membriloru, in fine contra inclinatiunei spre isteria, ipocondria,

a gretiei s. a. si a efeptuitu vindecare durabila.

Se. afla deposite in BuCuresei: la I. Marti novici, la F . Ovesa; in Botosiani: la I.Schmelz, apo tec, in Galaţi: la apotecarii M. Curtovich si I. A. Cikersky, la apotec'a de curte; inGinrgeYOS la M. G. Binder; in Ibraila: la apotecarii S. R. Petsalis si Dr. O. C. Hepites, la A. Frisch

mann, apotecariu; in last: la A. Jassinski; in R U S C Í H C U : la J . Mohos.

Prin firmele de susu se pdte inoa procura

Adeveratu o teuăeficatu de chit tu ( D o r s c h - L e b e r t h r a n - O e l ) .

Soiulu celu mai curatu si folositoriu de untura medicinala din munţii Norvegiei. Fie-care butelia, pentru a se deosebi de alte soiuri de unsori din ficatu, este provedluta ca marc'a

mea de precautiune. Pretiulu unei butelie intregi, cu îndrumare 1 fl. 80 cr.; o % de butelia 1 fl. v. a.

Adeveratulu oleu de f icatu dechi tu se folosesce cu celu mai bunu resultatu la b d l e de p e p t u si de p l ă m â n i , la s rcofu le si rachi t is . Vindeca cele mái inveohite bdle r e u m a t i c e si de

p o d a g r a , precum si esanteme.

Acestu soiu carele este mai curatu si folositoriu intre tdte oleurile de ficatu se câştiga prin cea xuai ingrigitdria adunare si alegere de chiti (dorschfisch), inse fara nici unu feliu de procesu cbemicu „de dra-ce fluiditatea din stioi'a originala se afla in tocmai in acea stare primitiva, ne­

slabi ta, precum a esitu nemcdilocitu din man'a naturei."

1 4 12—lá A . Moli, apotecariu si fabricantu de produpte chemice in Vien'a.

Vasiliu Purde „ „ Ioanu Petrutiu st. a VI Ioanu Marcu st. d. I cl.

.10", 10 „

8 „

Publ icat iune. Din partea autistei subscrise se aduce

din nou si de comunu la cunoscintia, cumca alu 2 tergu anualu in comuna Zorlentiulu ma­re, comitatulu Carasiu i-si va luá inceputulu seu pentru vite mercuri si joi in 24 si 25 „uniu, ér pentru cea lalta marfa se va conti­nua vineri in 26 junie 1868, si in dilele ur-matdre. —

Onoratulu publicu se invita cu tdta sti­m'a a luá in mare numeru parte la acestu tergu, si a sprigini caus'a acést'a, care Comu­na pentru naintarea si radicarea mercantila si industriala, au intreprins'o. —

Zorlentiulu mare la 3 jun./22 maiu 1868. 23 [3—3] A n t i s t e a C o m u n a l e .

Nr. 159 c. c. 1031 adm.

C o n c u r s ă . Pentru amplerea urmatdreloru posturi

a senatulu cartei funduaria a comitatului Za-randu, ce vinu a se ample prin alegere de catra comitetulu comitatense, — si anume:

1. a postului de referinţe provediutu cu salariu anuale de 1000 fl.

2. de conducătorul cu 800 fl. si 3. de adjunctu cu 600fl.v.a.

prin acést'a se escrie concursu. — Doritorii de a competi la aceste posturi,

cari voru avé se scie limb'a romana si magia­ra si se fie versaţi in afacerile cartei fundua-rie, — si in acestea respepte provediuti cu documente, sunt avisati a-si substerne recur­sele sale instruite comitelui supremu alu ace­stui comitatu pana in 4 juliu a. c. inclusive.—

Din sesiunea generala a comitetului co­mitatului Zarandu.

Bai'a de Crisiu in 8 juniu 1868.

Cursurile din 12 iuniu. 1868 n. sér'a. (dupa aretare oficiale.)

I m p r u m u t e l e d e a t a t u i Cele ou 6 % i n val . austr. .«

n n oontrlbutiunali n * nóue i n argint

Cele in argint d. 1865 (in 5 0 0 franci) . Cele natiunaU ou 5 % (ja"') ' "

» metalice cu 6°/o • • » » • maiu—nov.

» **/»% » » 4°/o II

» » 3 % » - • • -E f e p t e d e l o t e r i a :

Sortile de stat din 1864 * n H 1 8 6 0 y s i n oele intrege| » " * i Vt separata • * • » n 4 % din 1854 ,, « d i n 1 8 3 9 , » / , * banoei de oredet • societ. vapor, dunărene eu 4 % * * a imprum.priuolp. Eszterhazy 4 4 0 fl. n i) n Salm k n n » oont. Palffy â » „ n prino. Clary a * n n oont. St . Genois a * n n prino.Windiâoligratz k 2 0 „ n cont. Walds te in k * * n » Keglevioh k 10|

O b l e g a t i u n l d e w a r e i n a t o r e d e | p a m e n t u t

Cele din Ungaria * Banatul tom n Buoovina R TransUvania

bani

66 • 6 8 -6 8 -7 2 -6 3 ' 67-68 • 5 2 ' 4 6 ' 34 '

88-8 4 ' 93-8 0 .

166 ' 135 '

93 -1 5 0 '

3 6 ' 2 6 ' 2 8 ' 2 5 18

A c ţ i u n i t A banoei natiunali

n de oredet n ti »oont • • •. • • n anglo-austriace >

A sooietatel vapor, dunar. II * Lloyduiui • '• .

A drumului ferat de nord n n n stat * » n apus (Blisabetn) n n n aud n t i ' * langa T i i z a n n ' »Lemberg-Czernowitel

B a a l : Galbenii imperatesci* • • • Napoleond'ori Friedriohsd'ori Suverenii engl . Imperialii rusesoi Argintulu

marf.

1 3 . 2 6

6 5 - 2 0 6 8 . 6 9 6 8 - 5 0 7 3 — 6 3 ' 7 0 6 7 - 6 0 68« 9 0 5 2 - 7 6 4 6 - 7 6 35 —

8 8 - 2 0 8 4 . 1 0 9 3 - 5 0 8 0 - 5 0

1 6 6 - 2 6 1 3 5 - 5 0

9 3 - 7 5 152 —

3 6 * 8 0 8 7 - 2 5 » 8 - 2 5 2 5 - 76 1 9 - -2 2 - 5 0 1 3 - 7 6

•10 712 191 6 0 3 133 6 0 3 2 3 0 17.7.02 1267.70 1 6 1 . 6 0 1 7 4 - 9 0 1 4 7 . -1 7 7 - 6 0

6 - 6 3 9 - 2 3 9 - 6 3

1 1 - 5 8 9 - 5 0

1 1 3 - 6 0

76*25 7 3 - 7 4 6 5 . 5 0 7 0 - 6 0

7 1 4 -191 3 0 6 0 5 -1 3 3 - 6 0 5 0 6 -2 3 2 -1 7 7 - 7 0 Í257-90 152 1 7 6 - 1 0 147 — 1 7 8 -

6 - 6 4 9 - 2 3 9 - 6 8

11*62 9 - 5 5

113*76

Orarie eminente si bune.

DEPOSITULU DE ORARIE

avutu, renumitu de mulţi ani,

alui

orologiariu orasianeseu

Viena, Stephansplatz nr. 6 in dosulu curtei lui Zwettl ofere Jalu seu depositu mare de totu feliulu de orarie, bine regulat* ou garanţia pe unu anu, ou pretiulu ourentu. Pentru fie-oare orariu regulatu se da garanţia in scrisu.

O r a r i e p o r t a t i v e de Genf cualitatea cea mai eminenta esaminata de o. r. imprimaria de bani.

ou sticle cristaline cu 2 fedele, 8 rubini email, ou diamante

Orarie pentru bărbaţi, de argintu: fl.

unu Cylinder cu 4 rub. 1 0 — 1 2 ou rub. d'auru d-sar. 1 3 — 1 4

Cylinder cu 8 rubini 1 5 — 1 7 „ cu dóue fedele 1 5 — 1 7 „ ou sticle cristale 1 5 — 1 7

Anker cu 15 rub. 1 6 — 1 9 „ mai fine cu fed. de arg. 2 0 — 2 3 „ cu ddue fedele 1 8 — 2 2 „ mai fine 2 4 — 2 8 „ engl, cu sticla cristalina 1 9 — 2 5

Orariu Anker de armia, f. dup. 2 4 — ' Anker Eemontoir, fine so ră­

dica Ia urecbia 2 8 — 3 0 „ ou 2 fed. 3 5 — 4 0

Eemontoirs sticle cristal. 3 0 — 3 6 Anker Remontoirs de armia 3 8 — 4 5

de auru:

Cylinder, aura nr. 3 , 8 rub. 3 0 — 3 6 ,, ou fedelű de auru 3 7 — 4 0

Anker cu 15 rub. 4 0 — 4 4 „ mai fine, fed. d'aur 4 6 — 6 0 „ ou 2 fedele 6 6 — 5 8 „ ou fedelű auritu 65 , 70 ,

80, 90 , 100 120 „ sticla crist. fed. d'aur. 6 0 — 7 5

Remontoirs fed. d'auru 1 0 0 — 1 3 0 „ ou 2 fedele 1 3 0 — 1 8 0

Orarie pentru dane, d e argintu: fl.

Cylinder, auritu, ser. d. 1 3 — 1 8 de auru-

ou 4 si 8 rub. 2 7 — 3 0 emailate 3 1 — 3 6 cu fedelű de auru 3 6 — 4 0 email, ca diamante 4 2 — 4 8

Anker ou stiole crist. on 2 fedele

4 2 — 4 5 4 5 — 4 8 5 8 — 6 5 4 6 — 4 8 56—.60 5 4 — 6 « II

„ -email, ou diam. 7 0 — 8 0 Remontoir, 70 , 80 , 100

„ ou 2 fed. 100, 110, 1 3 0 Afara d'aoestea se afla ori

oe feliu de soiu do orarie. — Orarie de argintu se auresou pentru fl. 1—1.50

Monograme si Însemne se faou forte eftinu. — S é afla orarie de auru si d'arglntu ou insemne unguresci.

Alarmatoriu ou orariu, 7 &. Alarmatoriu ou orariu, cari tr

prindu si luminareoandu alarméza, 9 fl. Alarmatoriu pentru siguritate, pre­gătit u ca se pusce candu alarméza, 14 fl.

Depositulu cekt mai mare de Orarie ea pendula (Pendeluhren; fabricate proprie

ou garanţia pe doi ani.

a se trage in fie-oare di 9, 10, 11 fl. . , • » totu la a 8. di, 16, 17 , 18, 19, 20, 22 fl.

„ . ' „ se bata la óra si la 1/s 30 , 33, 35 fl.

a se trage se repeteze la patrariu si Ia óra 48 , 60 , 6 3 fl. Regulatori la luna 28 , 30 , 32 fl. Inpachetarea pentru una orariu d'aoestea 1 fl. 6 0 cr.

Reperaturile se facu catujnai bine; însărcinări din strainetate se efeptuéza ou cea mai mare pun tualitate" trimitiendu-se eompetinti'a anteoipative, ori postoipendu-se de la post»; oe nu convine Se primesoe in schimbu. Orarie, auru si argintu se primescu in schimbu cu pretiurile oele.mai inalte.

Trimitiendu-mi-se pretiulu ori oa se primescu la urma de la posta, trimitu si in strainetate orarie, pentru • lege, si pentru cele ce nu se tienu trimitu banii indata pe posta. 8 1 7 — 2 4

Editoru: Vasilié Grigorovitia. In tipografi'a Mechitaristiloru. Redactoru respundiatoriu: Oeorgiu Popa (Pop).