P E E D I CA T O R I l L UI SA T E A N Ü L ü I R OM A N U

»1? Pentru costiuni bascrirrsti, scolastice, ccfnicniitc, igienice s.a. f l »

!Va egî 1» 1 st. n. a fiosce-earei lune in C U R K U L U I. i V u m c r u l u 4 . §P8T" A-se adresa in veri-eo Gestiune l a :

( alăturarea ..Predicatcrîului Săteanului 1 8 * 7 0 .

i V u m c r u l u 4 . Redactiunett fôioi ..Predicatoriulu Săteanului

5 Romanu." 1 8 * 7 0 . 1-a April iu Romanu" in Due s.

Peca te le nost re . u .

Nescient i ' a . (Capetn.)

Lmu are ta tu par tea ce avemo noi (Cărtu­rar i i luminaţi , preoţii invetiat i , advocaţii cërisurati si invetiatorii cualificat) in pecatnlu neseientiei. ca re e caus'a mu l to ra rele «i n a p a s t u i r i , la cari e s u p u s u poporulu nostru si amu recunoscutu si in acest 'a o léca de vina la peca tn lu fatalu alu nese ien t ie i . — nu pen t ru de a escnsa séu acu sa p r e unulu séu altnln in deosebi , ci pent ru de a n e reanienti noi toti acel ia , c ă r o r a ni-au ajmisu si numai o fasriltitia din fael'a scient iei , deto-rent i 'a de a lumina acestu p o p o r u , din care ne t r agem u si din a cărui 'a sudiSre ne sust ienemu, preoţii si înve t ia tor in , in tocm'a câ advocatu si scrietorin si prin acarui 'a lnni inare si r id ica re lu-m i n a m u si radicamn Naţ iunea intréga — inain-tându-o spre venitoriulu de au ra predîsu de P r o -fetulu nostru nemuri tor iu .

Se nu a r u n c a n m laicu pre preotu si preotu p r e laicu indetorirea de a lumina si invetia po­poral i i , ci toti de o potriva fora deosebire de s tare si puset iune d u p a i n v e t i a t u r a ce avemu se desceptainn si luroinamn poporuln in besereca si sco la , acasă si pre nlitia si in totu loculu unde ni se da ocasiune a conveni cu e l u . — si elu vediendu bonavolienti 'a ndstra desinteresata ne vâ ascu l ta si descbidiendu-si ochii va vedé reuta tea nese ien t ie i , in care a jacntn pana a r n m ' a si va* inbrac ios ia sc ien t i a si inveMatnr'a singur '» snstie-r a t o r i a si inal t ia tor ia a natiunilorw si popurelorn d e p r e acestu rotogol u a pamentu lu i .

Se-i a r e t amu t recutulu si p imendu-îu aceî 'a glorioşii in facia ca presentele d u r e r o s u , se-i a re tamu calea pre care purcediendu pote s c a p ă de incurca ture le presenteluï si a se avên ta la u n u venitorin mare sî frumosu asemenea t recutulu i seu gloriosu. — Ou amenti rea fapteloru măre ţ i e ale Paren t i lo ru si s t ramosi loru s -.-lu i n d e m n a m u si incurag iamu a pasî in urmele fapteloru loru măreţ ie s ingura ast'feliu putendu elu si cu elu

! noi sî in t rega na ţ iunea a se redica la t rép t ' a stralncirei si a ruarirei s t rabuui lorn .

Se-i a re tamu daunele economiei ne ra t iuna le I si folösele unei economie mai ra t ionale si Cu cifre

ch ia r ' , se-i punemu inainte catu de ta re este in­sielatu de cămătar i i si b i r ta r i i , cari folosind u-se

: de nescienti 'a l o i , î-i dau cu un'a pentru de a ! lua cu sut 'a si cu mi ' a , pana se-i mănânce si ] m o s f a si vé t r ' a pa rentieren.

Si mai pre «tusa de tote se-lu inde innamn ; la imbraciosiarea meserieloi u si a industriei d e ! to tu feliuln ; ca-ce ï ipsele sau inmul t î tu si mar i tu , i si din isvôre de venitu numai câ celea ale t r e ­

cu tu lu i , un se potu acoperi si s u p l e n i , deca tu cu jertfirea pre rendu a mosîorei parentiesci.

Si pres te totu se-lu desceptümu si l u m i n a m u J asupr ' a incnrca ture loru presente ln i . se-lu indrep-! t amu si pregăti mu la reformele mari ce 'lu ascépta , j cari aflându-lu nepregăti ţ i i a r ' poté se-lu cu t ro -

]>ésca si liimicésca, p re candu din contra aflându-lu prega t i tu pote câ se-i ajute numai rediearea si inal t iarea la apogeulu s tralùcirei si a rnarirei.

Din amvonulu besericei si din ca tedr 'a sco-l e i , din gur ' a Preotu lu i si din gur 'a laicului d e o pot r iva se audia pc«pornlu si se invetie a-si eunôsce chemarea si missiunea s 'a , vir tutea sî tari 'a s'a. Descendente alu unui poporu domni­torii! a lumei elu se-si cunosca chemarea de a sta in frunte cu cele alalte popore civi l isate . si

4

nu totu la cod'a t u t u r o r u parveni t î lo ru , — mis-siunbr. le a s tăpâni împreuna cu poporele mă­r i t e , er ' nu de a ff subjugatu si inca tus ia ta cu popore le strivite.

„Precepere asié de i u t e , intielegere asié de­schisa , ager ime asié de mare împreuna te cu in-demana ta te în por tare cumu vedemu la Roma-nulu celu mai de rendu si mai neinvet ia tu nu mai aflamu meni r i , cumu marturisesce insusiu g e r m a n u h t Hoffmann, pen t ru ace'a cumu adauge to tu e lu , acestu poporu , in t ranindu-se si adu-eandii-se la cea mai înal ta civilisatiune ar ' ff potriviţii se sté in fruntea culturei spir i tuale a întregei umani tă ţ i . " Nu lipsesce dara spre redi-carea si mări rea poporului nostru decatu unu mai m a r e interesa faeia de starea lui din par tea ace lor ' a , cari luminaţ i inşii cu invet ia tur 'a au detor int ia de a respandi acea lumina prin popo­ral i i neinvet ia tu: ca-ce cumu dîcë Christosu „ N u se cade., câ lumin 'a apr insa se se puna su patu , ci in l nmina r iu , ca se l umineze , — si asié neci lumin 'a scientiei si a invetiaturei nu se cade a «e t iené ascunsa intre ceîi. patru pareti ai casei, ci t rebue vestita si respandi ta pr in t re poporu si elu desceptatu si luminata se va redica acolo de unde cu fala va pore" dîce : Romanus sum civis !

• Numai cu cate o léca de cazania se'u po­veste din vremile celea bune cetită si ace 'a 4 e câte imn Cantora din be t rani — nu vom« ajunge neci candn a avé unu poporu desceptu si luminatu , — spre acest 'a se receru invet ia tur i p r a c t e c e , invetiaturi acarorn adeveru so-lu afle popornlu iu insasi viéti'a de tote dîlele.

Cu ace'a câ, câ Preotu amu servitu s. rnissa si amu predica ta oev'a si despre nemor i rea su­fletului, se'u câ Invet ia tor iu amu t ieuutu lect iune 2 — 4 ore pre dî s i - a m u propusn pote si o léca de ca lcuîa t ie , — câ advoca ta amu susceputu pre l anga o b u n a iéfa cans'a dfépta ori nedrépta a cutarui 'a si pote i-amu d a t u . s i puc ina speran t ia d e câşt igare a proces suini pent ru câ se nu venia cu m a n a gola candn va m;n venf, se'u câ scrie-toriu si car turar iu amu scrisu cev'a inal ta poli­t ica si pote amu mai ament i ru ici-colo si drepte le pre tens iuni ale poporului ne indrep ta t î t a si apesatu se'u dora i-amu si p reamar î tu si laudatu all ipirea s'a catra t ronu si credinti 'a s'a catra patr ia — inca nu amu facutu destula detorentiei de-a de-s c e p t â , lumina si invetiâ popornlu si elu a r e -masu totu acolo unde a fostu, adecă : in tuneea tu si apesa tu , nesocotitu si napas tu i tu .

Se-i arotamu dreptur i le ce are câ cetatiénu a l u Patr ie i comune spre a carei 'a sust ienere si înflorire 'si dà crunt 'a s'a en dore si-'si versa scumpulu seu s â n g e , si se-lu invet iamu a-si sus-t iené si ape râ acelea dreptur i in faci'a toturoru incercar i loru de împi lare si subjugare.

Sust ienendu-lu in credenti 'a si bnne le mo­ravur i ale s t rabuni loru nostru se descep tamu in densulu tote acelea virtuţi patriotice si n a t i o n a l e cari au facutu glori 'a si măr i rea loru, si descep-tandu in elu reverinti 'a catra străbunii sei si a s -pirat iunele la unu venitoriu glorioşii se-lu facemu câ se urineze si densulu in credentia si v i r t u t e , romanismu si patriotism u pre s t răbuni i s e i , c a r i au sciutu a se redicâ la apogea lu marire i sî a gloriei nat ionale .

Si preste totu Iu minând ti-lu si inve t iandu- la cu tote ocasiunele si in tote impreginrar i le se-i dàmu in mana fac la scientiei câ se-si cuuosca starea si po te rea , chiamarea si detori 'a s 'a , si elu pusa ast ' ieliu pre calea progresului va cresee si va spor i , va înainta si inftorf, ca-ce cumu dîce unu mare scrietoria r o m a n a *) : „Unde cul­tura poporeloru ajunge la cuhninatiune, se topesce dein-aintea ei ori ce sorte aspru, amarita, si porţile infernului, (Mea nu adî, mâne î-i se deschidă spre a-lu preface intrunu campu eliseicu, pentru care străbunii noştri se armă cu virtute militară si gloria de fapte eroice

Beseric'a r o m a n a greco-catolica sabornica. ) N A J U N U L U U N U I S I N O D U M I S S T D

.-. Archt-Oicrosoi rom. groco-catolie© de Alb'fl-Juli'a-Kjigarasiu.

»Seirea despre convocarea pre p r imavéra a unui Sinodu misstu a Archi-Diecesei r omane greco-catolice de Alb ' a - Ju l i ' a -Fagaras iu , impar ta -sîta de noi in pr imuln n n m e r u a acestei j u n e foie chiar ' din gur 'a marelui Archi-Pastor iu E»1-celentiei S'ale Dr. J o a n u V a n c e a , fu p r imi ta An ca t ra toţi ca vina b u c u r i a , dede inse ansa ai la unele ingr ig î r i si temeri chiar".

Si noi nu ne miramu de Iocu neci de un'a neci de alt 'a. Ca-ce cene se nu se bucure , c a n d n dupa atât 'a tem pu de amort iéla a corpului nostru, beser ie t scu-na t lona lu , dupa atât 'a t empu de ve­getare inai mu l t a .decâtu dc adeveni ta viet iuire, in u r m a vede lncrandu-se de marii Archi -Pas tor î pent ru reabil i tarea besericei romane greco-eatoliee in drepturi le avitice si reasiediarea acesteia be -serice pre basa saborn ica , — asié precarau a fostu remasu ea din tempnlu Apostol i loru si as ie precumu amu avatn-o pana la pasîrea in viétia a dreptului de c a p e r â p e .

Dar ' de alta pa r te doiosa fiesce-cene — Preo tu si laicu fora osebire — de f rumosa la eonstitutionaiisrmi aviticn a besericei lui > Ghris­tosu , cene se nu se insufle to t a odată si de i a -gr ig i rea si temerea ch ia r ' , ca nu curav 'a dopa atât 'a t r agâna re si amênare — causa ta ori d e

*) „Foi'a' ; Gazetei transilvane an. 1S60. nsu 10. •

celi en constî tnt ionab'smulu p re büße si cu stri­virea in fapta a totu ce nu e de unu soiu eu e l i , ori de pucinuln < onstitutiomilismu a acelor 'a, car i avendu dreptulu convocarei sinodeloru nu aveu de a mai intre ba pre An'a si Caiafa , neci de a niai colinda pre Pilatu din Pontiu , ci nu-m a i de a face usu de dreptulu loru incontesta­bile — cà nu c u m v a dieu ac imù i se se seirbt-ze cev 'a din frumosulu const i tut ional ismu' avitieu a besericei lui Ohr is tosu , nu cumv'a adt-ca noulu consti tut ionalismu a besericei romane, greco-catolice se fia numai o derisiune a vechiului constituţio­nalismul a besericei creştine.

E r â dara o u rmare na turn la a tâ tu bucnr/ 'a p roven i t a din acest 'a scire câtu si ingrigîrile si temeri le provenite din cugetulu la venitoriulu besericei nat ionale romane greco-catolice. Si pen­t r u aceea noi ne pa t runse ràmu atâtu de multu vediendu din scrisorile pline de ingrigîri si te­m e r i , ce pr imirăm u si primi IU u si astadi delà abonant i i si Corespondenţi i noştri in acestu objectu, vfulu interesu ce mitresee fiesee-care in pieptulu sen faeia de beseric 'a si scöTa romana na ţ ionala a tâ tu de multu legate intru sene si a tâ tu de mul tu legate cu insasi viéîi 'a nös t ra politica na­ţ ionala . Si a cumu punendu in discusiune acesta cest inne lasanm se u r m e l e aici unele din acelea ingr ig î r i si t emer i , de cai i suntu pline scrisorile numerose ce ne stau ina in te , acaroru publ icare p e r es tensum nu o potemu face pentru angust i m e a spaciului de care d ispnnemu acaroru estrasu inse inca va fi de ajunsu pentru de a vedé mari i noştri Archi-Pastori p recumn ingrîgiri le si temeri le , asié si dorintiele si aaeeptari le intiele-gintiei romane greco-catolice — Preoţ i si laici de o potriva, — in cestinnea abilitarei besericei r om ane greco-catolice in dreptur i le avitice si a readueere i in viétia a vechiului consti tuţionalismu beser icescu prin redarea caracterului sabornicu (sinodicu) besericei.

„Singuri i beseric 'a sinodica — suna o scri-sore subscrisa de mai mulţi intelleginti Preoţ i si laici diu Archi-Dieces 'a de A l b a Jn l i ' a -Faga -ras ia — cnpr indiendu că o b u n a m n m a pre toti , preoţ i si la ic i , cleru si p o p o r u , prin legatur 'a iubirei fratiesci î i împreuna in unu singurii t r u p u , formandu ast'feliu o cetate de asupr 'a m u n t e l u i , unu vallu poternicn de a înfrunta tote a tacur i le din afora , si pent ru aceea candu se-ar' reda besericei nöstre greco-catolice vechiulu ca-rac te ru de s i n o d i c a nu se-ar' face neci mai mul tu neci mai p u c i n u , decâtu se-ar' dâ rnan-ga ia rea si a l l ina r ta si se-ar' plenf dorinti 'a si asceptarea ai dinţa a to turoru Romani loru greco-catol ic i , lie preoţi fie Iniei , si besericei greco-catolice insa-si pr in carncterulu s i n o d i c u î-i jse-ar' dâ tăr ia si p o t e r e , măr i re si inaî t iare . Si

i Domni 'a -Vôst ra din tener 'a Diecesa a Gher le i , I fii tenerei surori sunteţi mai fericiţi decâtu noi

ca-ce Archi-Pas tor iu lu ce ve sta la cârma au preceputu-o acést 'a delà chiar ' ocuparea scaunu­lui Archierescu — dovéda consistoriele plenarie si conferinti 'a şco la ra , din cari neci d in t r 'un 'a n 'âu fostu eschisi laicii intellegiuti si in u r m a

; dovéda s inodulu misstn t ienutu in anulu t recutu , \ — dovéda dîcu semnele de viétia const i tuţ ionala : ce ati datu in doi ani mai mul tu decâtu noi in

de doue ori douedieci de ani. — Si la noi se a d u n a candu le vene la socotéla câte vre-o doi popi mai mar i si apoi fa cu suaturi preste suatur i

; si in u rma cu ce ne aflamu decâtu cu câtev'a c a n d n e , in cari se mai nisuesce pucinu la ape-sarea preot îmei rura le fora inse a se face cev 'a si pent ru da ta rea acelei'a câ se se p u n ă si ea

; in stare de a-si acoper i baremi in câtuv 'a m u l -• tele iudigint ie , déca nu se pote pune in stare de : a poté t ra i dupa recerentiele tempiloru modern i . ; Si ftst'a se face destulu de intieleptiet.ee, pen t ru : cà care preotu mare fia chiar ' cu crucea p r e i pieptu va fi in s tare a obl iga pre poporu la ! cev'a elu de alui voia si d u p a alui înal ta soco-: t en t ia , déca nu-i lasa si cev'a drepturi acelui 'a : p o p o r u , numai acelea dreptur i sefi Domnule ,

cari le-au avu tu elu din incepiitu si le-au si fo-\ lositu pana mai nu scimu candu li se-au lua tu

fora de a se mai în t reba câtu de câ tu de v r é se'u nu vré. Câ se se pôta aduce poporuhi acolo câ se dé preotîmei snbsiatentia cuveni ta e de l ipsa se î-i se mai dé o léca de invetiatura si

; mai a l t su se se lase elu însuşi prin r e p r é s e n t a n t i din senulu seu în suaturi de acelea , cari m a i [ demul tu candu e r ä u g e dîcéu s i n o d e , prin r e -S presentant i intel l igenti de acelia d î c e m u , car i ; mai a vendu de lucru cu e l u , p o t n , a m b l â n d u l pr intre e l u , in continuu alu lumina si desceptâ J asupr ' a recerintiel >ru t empulu i si asupr 'a mul te -I loru l ipse , la cari suntu espusi Preoţii in diu 'a I de astadi p re l anga veniturele celea de a c u m a - s u t doue-trei decenie. Apoi öre cleru si poporu i n -

t runi tu in Sinodu nu ar ' poté prin Représenta-tinni la G u v e r n u si Majestate a dobând i ace 'a numai , ce p re drepţii î-i compete din lad'a t ierei se'u fundulu re legiunar iu nu scimu , Santiele loru

! mai bene voru se i , pentru sust ienerea Clerului , : ca-ce scii ca si ast 'a a f'ostu intre punctele d e ! fagaduent ie , candu s'a facutu invoél'a unirei. . . .

Noi nu scimu ca ere sinodulu convocându pre p r imavéra de Metropoli tulu nostru fivâ s inodu mis s tu , sinodu convocaţii p re bas'a vechiului dreptu , a vechieloru candne si r é g u l e , se'u v a fi érasiu n u m a i unu sinodu câ celea de mai i n anii t recuţ i , si Dpmni 'a t'a inca nu ne spui acest 'a, ca-ce déca a re de a fi numai unu sinodu de acel 'a a anüo ru t r e cu ţ i , a tunci ma i pote si reniané, cà totu nu mul tu sporin va face."

4*

TJrméza apoi pre largu a aretâ puc iun lu folosu ce are beseric 'a, a t â t a cea invet iatoria câtu si cea ascul tator ia din impunerea numai de ea-niiiie pucinu ascultate si mai pucinu impleni te si pote si mai pucinu recerute de impreginrar i le actual i si in u rma ne corn publ icarea s ta tu tu lu i Sinodalii a Diecesei de Grherl'a

„Ş t i r ea despre convocarea pre p r imavera a unu i Sinodu Ar. hi-Diecesann la Blasiu comuni­ca t a in celu de antaiu numeru alu foiei > t 'aie, •6re nu e o sei re scosa numai din fabrie'a de noută ţ i a d iurnal is t ice i , care face noutăţ i se'u publ ica soiri audî te din funte secure (totu de-a-nn 'a in scornire) , candu mai are locu in foia si n 'are cu celu a m p l e ? " ne în t reba cu tota naivi­ta tea Corespondentele nostru ordenar iu din Alb 'a-J u l i ' a , si apoi adauge : „ E u eredu cà se fia si d rép ta acést'a soire cu a tâ ta mai verto.su ca-ce nu descoperi ca ore acela sinodu va fî numai din Preoţ i se'u va fi mes teca tu , ca-ce vediendu câ tu se ferescu Preoţii a lasă in snatnr i le San-t ienieloru S'ale pre laicii in te l l ig int i , de cari se t emu d6ra ca i-voru eontrollâ iiritn in lucrări le l o r u , nu prea mare sperant ia a veni u de s inodu mes t eca tu , credn dara ca pote a se conchiaraâ l a olalta în t r 'nnu consiliu — pre care apoi l'-ir' boteza Sinodu — cAti-v'a Preoţi se'u pote si ma i mulţ i câ se se mai vedia si se a mineze cu capu lu la câtev'a cs<n6ne se'u r e g a l e , legi se'u regula ­men te s e u cunia vorn ff bo teza te , cari le va fi avendu lucrate deja Escelenti 'a S'a in pu lp i tu lu s e u , — dar ' îndemna ore acést 'a unu Sinodu si aduce ore acést 'a cev'a folosu beser icei? E u ane -volia c redu ."

..Eu am andî tu de ma l t a vorbindu-se pr in Blasiu do unu Sinodu misstu ce ar ' avé Esce-lenti 'a S'a in cugeta ala convoc i - ni scrie in t re altele Corespondente le din Sabiiu — si scirea convoca rei pre pr imavera a unui Sinodu Arehi-diecesanu impartesîfa in pr imuln n u m e r u alu P i e lieatoriului Săteanului romanii m'au îm-bucu ra tu iorte multu , pentru câ sperii ca acesta S inoda va ff de securu Sinodalii misstn de mul tu oftatn si a seepra tu , — numai de ar ' fî acesta 8<-ire publ icata din funte competente si ast'feliu de se-ar' réalisa , ca-ce dieu a totu apromite si a nu mai implen i . a totu asceptă si a n a mai •capetă au a junsa pana acumu si au si în t recuta a s i é , câtu na mai dori mu din de aceste Aseeptamn dara cu dorn convocatorîele la S ino­da la nûsstu a Archi-Dieceseî romane de Alb 'a-Ju l i ' a , dum si pana, a tunci cascigandu-t i înformu-tiuni mai dc aprope pane in discusîoue ces t iunea ."

(Va urma).

Canonele tacate in sinnduln sântei baserice archi-

diecesane gr. cat. rom. de Alba-Julia-Fagarasiu,

carele s*a bienutu Ia Blasiu in 2 0 - 22 Octobre anula Domnului 1869.

(Urmare.)

Secţiunea 2 . Despre, îndemnarea poporului la frecuenfarea banerecei.

C a n o n u l u 17. Spre îndemnarea poporu lu i la padî rea s. baserice este de l ipsa , câ tote fa-ciele basericesci , aducandu-si a mente de pedeps 'a canonului 80 delà Tru l ' a , se p remerga cu esem-

! p lu lu ce!n mai bunu in frecuentarea cu l tu lu i \ divinii. Dereptu aceea

a) Prea t i i infacisiaadu-se ca esact i tate l a ; tote funcţiunile cu l tu lu i , voru gr igi câ in Serba-I torie si Duminece tota tamili 'a loru se fia de facîa j la S L i t a r g i a , asemene si sierbitorii l o ru , ca r i j n a voru ti de lipsa spre padî rea casei, — a c e s t i - a I apoi se merga ia Insera ta . ! b) Can to r i i , fetii, curator i i , inspectorii sco-j l a r i , betrani i comunei basericesci asemene se se j indetoreze facia cu familiele l o ru , a l tucumu, d u p a j a doa 'a admoni ţ iune f ă c u t a ' d e parocba lu locului ' la casu de ne inderep ta re se se deferesca p ro to -: p o p u l a i , carele pre ce ii ce suntu iu ore-care j oficia basererescu, se-i pof.a si lipsi de deregatorfa 1 cu scnteat i 'a scaunalni sta. i o) Invetiatorii asemene in Dominece si Se r -! batorie a d u n a n d n pruncii şcolari la s co la , crt i acelia regu la ta se se infacisieze la S. L i tu rg ia si I la Inseraţi i si pre prunci se-i dedè la cân tă r i l e ^ basericesci.

C a n o n a l u 1H. Pen t ru a impueinâ oeas iu-niie ee se ambicau poporului spre a absen tă delà? ha serica :

a) Ordinar ia tul i i ia contielcgere cu locu r i l e mai înal te se midilooesca s t rapnnerea te rgur i lo ru ,

[ ce aru cadé in serba to r ie , pre dtlele urmator ie ; I b) se opresca adunarea poporeni loru pre l a ţ ospetar ie , pana dupa l a s e r a t u *) I c) Paroehii se na cunune in a junula s e r b a -

torie.loru ori Sâmbat ' a , de câ t a nun te fora p e ­treceri sgomot.ose ;

j <I) se se opresca jocur i le publice p a n a du p a ! Insera tu **);

e) se na tiena claca în dî de serbator ia ; • f) se s' "tes . a pre poporeni delà de tor in t i ' a

de a se infaeisiâ in aintea t r ibunale loru iii d î l e de serbatoria .

C a n o n u l u 19. Prea t i i se t iena in totu j anal i i cu deosebire la In t ra rea in baaerica a s..

*) V-irli Approb. CotMt. P. V. Edi«-.t. 51 de anu» \ 1319, si decret. Gubern. de 17 Deo. 1810 N. 5807. i **) Si-jodulu diu 1700 p. 28.

V e r g ü t e Mari 'a si la iu t impinarea Domnulu i cu-ven ta re despre detorenti 'a de a a m b l â la base-r i c a ; cu al te ocasiuni beneveni te inca se ins t rueze pre jioporu desp>"& acesta detorentia.

1 C a o o n u 1 u * 2 0 . P a r o d i i se laude pre celi di l igenţi in frecuentarea baserieei si se li faca câte una îndemânare spir i tuale in rei i iunerat iunea evlaviei si a esemplnlui b u n u ; era pre celi reci se-i admont 'ze parentiesce si deea nu se inderepta, se-i pedepsesca cu sub t ragerea unoru funcţiuni n u neapera tu r e c e r u t e , de es. nefacundu sant i rea casei candu e p r o v o c a t a , ori la s anda une le so-lemii i tà î i , d e es . taeundu iumoruteutare îmbrăca t a numai iu Ep i t r aoh i lu , l asandn cântece ri tuali .

E r a deca spre dorere s 'a r ' afla, carele, in eont r 'a to tnroru admonit inni lorn si silintielorn

/parochului spre alu indereptfi se duca totuşi un'a vietia seanda losa , si in t empn mai înde lungaţ i i se intrelase impar tas î rea sa cu s, sacramente d u p a prescr ierea s. m a n i e baserec i , unnlu c& ace l'a se me pota lipsi de inmormeuta rea basericesca.

S e c ţ i u n e a a 3 .

Dmpre, predicarea- euventului, lui Domnedieu.

C a n o n u l u 2 1 . Fia-care parochu este in-•defoiatu la t o t e Serbator ie le si Dominecele de preste auu sub s. L i turg ia a tiené cuventare orni-letica, ori m o r a l e , or i dogmat ico- inora le , despre Evange l i ' a d î le i , cktra poporulu aduna tn in t r ' uuu Hl.ilu usioru si la i.itielesulu aeelui 'asi. *)

In t ru aceste cnventar i vomu combate peca-t e l e , cari începu a se latî in comunele loru, inse •eu a c e e a prndent ia pas tora le , câfu pre n e m e se nu numesca seau arete cu m a u ' a ; si vorn espu-:ne principiale invetiaturei creştine ca to l ice , prop­t ind u-le cu a rgumente pucine dar ' ciliare si con­vin gaturi a : — si avendu tetnpu de pregăt i re nece candu n u se voru incumetâ a tiené cuventare fora p regă t i rea cuvenin t iosa , cetindn , medi tandu, in--semnandu in scrisa si invet iandu ce le , ce vorn se dîca.

C a n o n i i l u 2 2 . Sub decursuln anului sco- I l a s t i cu elementari a preutu lu vâ catéchisa a n i e s u - j ra tn planului de invet iamentu pref igundu pent ru | .scokîe eleinentarie. '

C a n o n u l u 2 3 . T e n e r e t n l u , carele a esîtn j dc sub oblegat iunea de a frecuentâ scol 'a ele-m e n t a r i a , inse n u este lega ta prin căsător ia , se va catéchisa de preutu in baserica, si iuea fetiorii in tote Dumiueeele , e ra fetele in tote Serbato-

*) Vedi sitiodulu din 1701) p. 14, ai. Decret, lui Atanasiu I. din 1711 p. 4.

riele de preste a n u , in res t impu de u n a d iumeta t e de ora in ainte de I n s e r a t u , desfasiurandu-l ise

I a rgumen te l e cele mai de frunte, pr in cari se ara ta l ipsa revelat iunei d i v i n e , inceputulu d o m -

: nedieescu alu religiunei creştine, inchiaturele c r e -j dentiei împreuna te cu desluciri moral i si esemple

b ib l i ce , in urma detorentiele cktra Domned ieu , I d e a p r o p e l e , cktra noi ins i -ne , si cele osebite a l e j fia-eàrui statu. P r o p u n e r e a se fia câ ta se po te 1 mai pre scurtu si mai lamur i tu . *)

C a n o n u l u 2 1 . La ocasiuni feliurite n e c e : candu se intrelase preu tu lu a îndrep ta cà t ra po-I porn cu vente plene de zelu si îndulc i re spir i tuale ,

esplioandu-i insemneta tea actului . Mai ver tosn adminis t randu sântele Sacramente se arete in pu-ciue cu vente ver tutea si urmări le benefacntor ie ale ac t lo r ' a s i , —- pentru care scopu s a u asiediutu acele de Domnulu Chr i s tosu? cu ce pregăt i r i t rebue pr imite ? si altele la int ielesulu fia c i r u i a .

C a u o n u l u 25 . Că preu t îmea se pota r e s -p u n d e ace^.toru detorent ie , se ascepta delà p reu t i i

! mai tenuri si inca in poter i , a lucra" si co mp u n e j unu sîru in t regu de cuventa r i pre tote Domiue-I cele si Serbator ie le anului , p r ecumu si u n e s î r u I de vorbiri catechetice despre intregu eon t ienu tu lu ! doctrinei crestinesci.

j C a n o n o l u 2 6 . Se se provoce preuti i . c a r i I au colectiuni de predice compuse de dens i i . o r i ; delà alţii capo ta te , câ acele se le sus te rna Ord i -

n a r i a t u l u i , unde revediendu-se, din cele mai bune se se iaca una coleefiune de predice pre to te Dominece le si Serbator iele de preste anu , p r e c u m si la tote ocasiunile. Acesta colectiune t ipa r indu-se se se procure pent ru fiacare baserica.

Asemene se se t iparesca unu opu enteehetieu, care inca se se cumpere pen t ru fia-care baser ica .

C a n o n u l n 2 7 . In fiacare anu se se eseria. premiu pentru predic 'a cea mai b u n a d e d u n i n d a des [ire anumi ta tema. E labora tu lu premiaţi i t i pa ­r indu-se se se t r ameta la tote basericele.

C a n o n u l u 28 . P e n t r u câ in e lucrarea cuventar i loru sacre se se pota ajutsi si p r e u t ü celi mai seraci, in fiacare eparch ia pro topopesca se se infiinîîeze biblioteca eparchia le num ai c â t e 1 il. v. a. pre anu . Din suiu 'a e s t a feliu adu ­na ta se se procure numai opur i teo logice , b ib l ice si omiletîce, si p re langa indice esac tu se st* con-credia p ro topopulu i ; s inguri preutii eparclt tli se se pota i n t r ebu in t i ă , sub condit iuni le denguude* in Adunăr i le protopopesci .

'va arma).

*) Siaodulu di.n, 1742 diu'a II. p . t.

SSr

Adamu si Arrhangelufc Rafàelo.

„E do no pas nous troubler," à moins qno nous ne les cherchions nous-mêmes par de pensées errantes et de notions vaines."

Milton. — in Paradisnlu pierdatut. —

Adamu in florea vieţii si domnu in Paradisu Cu dulcea lui femeie erâ netnoritoriu, Si fiérale plecate piciorele-i au linau, Cà-ci inca nu gresîse spre ÎTaltulu Creatoriu.

In stare de junie pamentulu una gradina Si arbori si câmpie si munţi atunci erâ Edemulu una gradina de flori si de lumina. Si limpede isvore femei'a le donmé.

O aura usiora cumu sufla unu zefirii, I-i recoré obradii si peri 'i resfira ; Din ce in ce mai dulce iubitulu trandafirii Se rumenea ; plăcerea diu buze-i rourâ.

Adamu 'si perde mentea l'alu Evei dulce chipu, Frumosa că unu Angelu, nascuta-'n Paradisu ; A omului din costa, - precumu e alu seu tipu, Perfect' 'i-o dete Tatalu , intr'-unu amorosu visu . , .

La densa se totu uita, o admira, si rapitu, Ferice , muitu ferice antaniulu omu trăia; De t'armeculu iubirei, de armonii uirnitu, La ceriu cautandu cu ochii, din sufletu multiemiă.

Una stea, unu Angelu vine : Archangelu Kai'aelu, Cu chipulu de junetia, cu ochii de azuru, Angelic'a lumina straluce dupa elu ; Adamu si chiar' pamentulu tresaltă impregiuru.

Adamu decumu zaresie pre Angelu Serafimu, Se uita, 'lu cunosce si bene l'a-'ntielesu. Trimisulu delà Domnulu, luminatoriu sublimu, I-i caută in facia, la inocentu-alesu.

j „Adame, î-i vorbesce prin sunete ceresci, Divinu angelicu ospe de *omu apropiatu, „Se-'ii fia tîe pace! nemoritoriu ce esti, „Precumu te puse Domnulu alu tierei imperatu!

„Adamu si t u , o! Eva urmaţi in voi'a Iui Ï „In legea s'a divina pre Domnulu ascultaţi I r C a «orele, pamentulu, la care-abateri nu-i ; , .Dm campi si rîuri, plante, din totu-esemplu luaţi !

„Ca ordin dete Domnulu Părinte Creatorii, „Do ori ce se ve-atingeti, de un' a ve feri . . . „M.mcati din fructe, apa luaţi delà isvoru; „ii< reditati pamentulu urmandu a ve iubi.

„Dar' inse din celu arboru de benele si reu, „E.*îi:du reutatiunea, — din fructu-i nu mâncaţi j „(»resieTa e un'a crima, pocatulu f'ruetulu seu, „Si-ai morţii veti ii prada, dorerei alungaţi.

„Adnine! o ! asculta acea ce-ti vorbescu ! _Ott«tai de revoit'a angelicei poteri? . . . Si Angelulu descrio c'unu chipu DomnedieescH Oadrrea lui Luciferu din 'nalţi sublime sferi.

„ D e intrige, invidii, de lingusîre rea, „Feresce-te Adame se nu fîi insielatu, „Se E U te 'nsieli de vorbe, minciun'a n'ascultâ, jjCa reulu este mare, prödusü delà pecatu.

m

Descrise elu pecatulu contrariu la principii, Nefericiri, desastre c'adusè si in ceriu, De egoismu, invidii, luandu infernulu tipu, Angelicele cete cadiura — de atunci peru ! . . .

„Feresce-to Adame! te 'nlaturi de pecatu ! „Se n'asculti inimicuiu ascunau, amagitoriu, „Venindu se ratacésca unu sufletu nepatatu ; „Se atitie 'er revolta, de rele voitoriu.

„Ca-ci elu cadiutu din ceriuri, din fericiri cadiutiv „Si condemnatu torturei la foculu din Inferau, „Ne-amicuiu se ve pérdia, lucréza nevediutu „Cà omulu la un'a sorte eu elu a fi 'n eternu.

Adamu ce ascultase p'-Archangelu Raphael u, Se scutura cu spaima aflûndu de inimicu. — „In Domnulu me voiu tieue! in eugetu dise elu „In Domnulu fiendu tare, nu tremuru de nemicu.

Si omulu la iubire inaltu si fericitu, Intorce ochii unde femei'a lui dormea Pe ierba, la lumina, subtu arbore 'nfloritu. „ O ! Angeie privesce ce dulce este ea'?

„Se şeii câta iubire in Domnulu mi-a 'ntaritu „Acesta creatura frumosa pre pamentu? „De : ai sei ce fericire! de-ai sei candu amu diaritw „A ei căutătura? . . . suride câ celu Santu !

„ O ! Angele-'mi spune, in ceriuri voi iubiţi? „Vedeţi voi fericirea ce eu amu cunoscuta V „Aicea e Edenulu, sub arbori infloritu ! „Aicea fericirea si-amorulu meu nascutu ! . . .

„ O ! Angele! cumu dara asie de multu privindu „ P e dulcea-mi soriora, se potu eu a gresî? „Pre Domnulu totu-de-aun'a, ca Angelii iubindu, „In legea s'a urmavomu in cale-i a pasî.

„Si nece una-dat' acel'a teribilii neamieu „In noi nu o se afle pre fi'iulu celu cadiendu ; „ I n Domnulu, nurna 'n Domnulu, inaltu-eeva nemicu,-„ In Domnulu indreptâvomu audiuln si cuv'entu. . . .

„Adame ! fia aat'feliu precumu mie "mi dîci ! . . . „Vorbi la densulu Angelu eàtându cu ochi ceresci,. Pe buze i bonatate, — vestnimte-a vendu antici, A radieloru lumina si aripi angeresci.

„Dar' eatà inse bone, si sema bene iâ ! „Câ nu cumuv'a «'aluneci nevrendu do a gresî, „Si nu cumv'a femei'a se v'amagi si ea ? „Veti plânge Paradisulu din care veti esî.

„ In Domnulu cata bene, in Domnulu , legea s'a, „Adame, implenesce, adora ce ti-amu dîsu ; „ De egoiämu , de patimi, de lingusîre rea, „Feresce-te , Adame, feresce-te si 'n visu.

„ lubesce inse! . . . Domnulu voit-'a prin araoru „Credinti'a si speranti'a la omu a intari, „Voindu elu prin acést'a, Ceresculu Creatoru, „Principiulu la bene de reu a se f e r i . . . .

Si Angelulu, câ focuri din stele luminase, Luà indata sborulu, spre ceriuri aripatu, Adamu privi la densulu si unu suspinu elu scöse. Elu planşe in adencu-i căderea la peeatu.

Er' Angelulu mai dîse plecându : „Adamu vei sei, „Femei'a e in lume progresii 'n venitoriu : „Lumini , regenerare .v'aduee! . . . ai va fi „ A omului salvare, priu fii si-aîu ei ainoru! . . .

Ales. Pelimonu.

€ 1 C2

(urm;tro.)

I V . Femei ' a ia societatea moderna , n 'are acel 'asiu

r o l a la tote na t inne le . Net î indu contu de nuant te le mic i , pucinu

t r a n s i a t e , femei'a ne apare adi în pa t ru diverse condi t inni .

Femeia fetîsia, j Femeia serva, ; Kemtia cur tesana, , I Femeia l ibera, '

Femei 'a fttîsia e.- femei'a or ientala . A c i , ea j e o divinitate penata . L u m e a , affacerile, grigiele | s ' a l e , totu feliulu de l abo re , totu ce ar ' indolo- | ra-o materiali oesce si iisicesoe e indepar ta tu de i ea : idolulu vetiuesce in regiuni super io re , in J midiulocn p*icinicu,«infrunsetiatu, unde neci ochiulu ' indeferente lu i , nu vine s'o profane.

Recunoscemu asta idolatrie de neintel igenta , I pern ic iosa ; inse nu-i potemu refusa ore-care poe- : sia : e manifestarea respectului , venerat iunei p a n a i la escesu , escesu ce aduce mai mul tu r e u , de- ] catu bene.

Femei ' a serva e femei'a ba rba ru lu i . B a r b a r u l u , cu grosolane!e-i inst incte n 'a po- j

tutu precepe roluJn femeiei. Abusendu de fortia j ma te r i a l a , elu a făcu tu din ea unu ius t rumentu i p ropr iu la iutret ienerea s'a materiala . P e n t r u acea femeia cele mai grele m u n c i , pentru ea a t t i tudinea cea mai tmiiln , pentru ea mal t ra ta re morala si mater ia la . Ast 'a e iemei'a to turoru barbar i loru, a s t ' a e inca femei'a slava.

Fet iş ismul u asiateeu , b ru ta l i ta tea ba rba ru lu i in t r 'un î te a creatn a treia specia de femeie : fe­meia curtesana. i

Femei 'a cur tesana e femei'a soeietatiei semi- j culte .

Femei 'a cur tesana e semi-l ibera. Fet i s î smulu , îdolatri 'a o ret iene in «n 'a lume

s e p a r a t a , in un'a lume de flori si profume ere- ; a te numai pentru e a ; in o lume nude a mo rea j nu-i mai ample cugete si s imţ i r i , neci o asserva Ş bruta l i ta tea la ocnpatiutii penibile si a sup r i t o r e ; : femei'a cur tesana pa re l ibera ca-ce nu e intielésa j neci iubita. •

Ö societate semi-culta are îndestulii pen t ru j a precepe ca nu e născu ta femeia spre a ff sclava | servi töre » b ă r b a t u l u i . î-i lipsesoe inse necesarulu ! spre a intielege inpor tant i 'a rolului femeiei , si o | crede venita pre lume spre a amusa . — Ca se p l aca mai multu asta jocar ia ea este adorna ta cu to tu ce viséza mai fantastieu ; de acolo lussulu es t ra vagantu a femeiei cur tesane.

Nebăga ta in s é m a , necons ide ra ta , ne lua ta în ser iosu, jocar ia pas iva , neotfenaiva î-i ae t recu to te capr ic ie le ; se r îde si î-i pe inplenescu tote lantasiele bisare. C a u d u vine e pr imita cu surise,

candu se duce nemenea nu intorce capulu d u p a e a , séu tace sî t rece la alt 'a.

Femeiei cur tesane nu î-i se cere indepleni -rea contrac tu lu i sooialu. — Fidel i ta te conjugala, devotamentu ma te rnu , nu-i suntu rec lamate . — Vir tuţ i le domest ice , adminis t ra ţ i unea inter iorului educat iunea copiîloru nu suntu ocupat iuni ie s 'a le . Missi'a sa e de a provoca si a satisface pfisiune innobîle.

Po te ne hitielese mai susu. — Nu e din m i l a ca asta femeia nu e supusa t raval ie loru penibi l i ; ci din despretiu : nu e crediuta capabi la de a fi chiaru serva.

U n d e locuesce asta femeia semi-euîta vet î scio. Kta semnalmentulu sen.

I a societatea unde femei'a nu e decatti cur te ­sana :

F a t a e măr i ta ta fora consimtiementulu seu . Ba rba tuh i iâ de socie pr im'a indefferenta venita.

Soci'a nu se crede insul ta ta prin assidui tat i le barba t i lo ru streini ce o incungiura .

Amiculu soclului 'si permi te a spera t o t u l u delà o socie, delà o muma.

Barba tu lu căsători ta 'si crede drepţii lu de st cur ten i una juna fata

U n u o mu e favoritulu mai mul to ra femei. — Ocupat înnele unice a!e femeiei sun tu : a ii frumosa.

Cate o da ta vitiulu e a ta tu de profund» in-catu numai concepe infami'a traficărei persanei sale, sî i-se pare ca e mai onorabili i decat.u m u n c ' a pent ru agonisirea vietieî.

Pudorea- î lipsesce atatu. incatu ea ]>ote s t a nemişcata la braciulu unui soein ac tualu , vediendu so t iu lu , s'nu soţii sei antecedent i .

U n u capf itiu m o m e n t a n u , o fantasia pen t ru pr imulu orau venito o deeide, mai raaltii s ' a u mai pucinu faci la , a'si abandonă si copii p e n t r u a u rm ' a pasiuniloru sale nebune .

Femei ' a cur tesana nu e capabi la de a mici e p u r a pentru orau.

Sint iementulu dcmnitatei i- l ipsesee eonipleete­rn ente.

E a nu rosiesce se placa fora a Jî tunată si s t imata.

P^a prefera se placa ma i mul tu decatu se inspire respec ta .

Privir i le insolente a u n u i publ icu in t regu nu o ofensa.

Fet i t i 'a s'au soti 'a, ea pote audî ca i-se oferă a u r u in schaimbulu onorei .

Daca , diu i n t cmp la r e , o s impat ia mis ter îosa o a t rage catra unu omu onestu ea-si omora sem-t iementulu p u r a pen t ru a se casatorf cu avutul u pucinu amabil i i si despret iui tu .

Cu totu prct inlu i t rebue auru sp r e a c u m ­p e r i încântăr i : toti t rebue farmeeati : nu t r e b u e se reni ana ba rba tu ce se n a voliasea ai se adeste* favorele aale .

U n d e e femei'a cnr tesana ba rba tu lu si feraei'a a n sur isulu lui F a n s t p re bnze candu se pro-« o n t i a nnraele vîr tnt«i .

Unde feraei'a e cur tesana socia , sub ochii sociolui , impromuta chimiei in cantar i fisiee spre a uimf . . . pe cene . . nu pre socialu seu, élu i cntiosce véra f'aca.

Hude femei'a e cur tesana a n i m a bărba tu lu i a uitaf.u se ba t a : nu e depr insa se palpi te la •ed«r?a celei celu va face pa ren te , c r ea to ru ; ea nu e depr insa se ba ta la vederea cellei ce la facatu omu.

U u d e e feoiei'a cur tesana Nu e femeie, Nu e însoţire, Nu e familie, Nu e societate, Nu e na ţ iune , Nu sun tu omeni. U n d e locuesce femei'a cu r t e sana , o senti :

a v e n d a pho tograph ia veti recunosce modelulu.

(Finea Ta arma.;

Diverse. Fapte de urm a tu . I l lustr iss imulu D o m n u

Joanu Olteanu Episcopulu Oradei-mari a daru i tu în ajutorîulu tenerimei şcolare niai lipsite din Blasiu 100 fl. v. a. — I l lus t r iss imulu D o m n u D r . Victoru Mihali Episcopidu Lugosiidui a darui tu in ajutoriulu seracitnei din Lugos iu 100 fl. v. a. a semenea in folosulu a duoru spitale din Lugos iu câ te 50 fl. v. a. pent ru fiecare. — Guvernulu României a v o t a m marelui Pa t r io tu si l i teratu A. P . l l a r i a n u unu ajiitoriu de câte 3000 lei noi ( l iOO fl. v. a.) pent ru trei ani subsecuent i spre a-si cau tă de sane ta te . — Advucatulu Dr . Joanu Popu a darui tu scdlei r omane din Aradu 10 fl. si 1 galbeni i .

Cuvente de invetiatu. Sant ieui 'a nu stk in po r t» si ba rbe lunge . Cichindealu.

Nemicu mare in lume n 'a prinsu radecina fora >e fia avutu mart i r i . Déca Apostolii lui Chi ist ii j udecau ca nu eră oppor tunu a se esptine la t o r t u r a , omenhnea ar ' ff idolola t ra pana as-îad i . li. P. Hajdeu.

Ori ce amu face bet rauet ie le paciente nu subsis ta s ingure : nefericire na t iune lor t i , cari n 'au jn tu ine impacienta . Philaréte Chasles.

( itndu o lec tura ve inaît ia spir i tulu si Te insufla semtieminte nobi le si cu rag iose , nu cân­ta ţ i aha regu la pent ru a j udecă opulu : elu este b u n u s ie făcut u de mana de 1 u era tor iu. La Bruyère.

L i t e r a t u r a .

Ciiventart f'uiiebrali seu la morii, e lucrate d© I d inst insulu nost ru continnatoriu besericescu J o a n u : I P . P a p i u , — vedi iuvelitoria delà unmeru lu I . ; a „Predica tor iu lu i Sat rom." — vorn est de su j t ipar iu in dîlele acestea. Dupa ce anin intielesu ! ca Dom un In Auctor iu nu a dispuşii a se t i p a r f j eseraplare de prisosii, noi amu abonaţi i ma i mul te ! esemplare pent ru de a avé de îndemâna pentru

preuumerant i i noştri . A visam n dara pre toti că se se adreseze la noi pentru esemplarele de lipsa t ramet iendu-ne pretiulu de 1 fl. 50 er. v. a,

Tragen iu a tenţ iunea toturoru asemenea la opu­r i l e , cari in dîlele acestea se v o m pune su t ipariu si anume la : Concordailti'a biblica reale, elucrata de D o m n u l u T i t u B u d u. Opulu acest 'a forte folositoriu pentru fiesce-care creşt ina fora de osebire de stare si puse t iuue , vene a ample o lacrima in liferatur'a nostra. Pre t iu lu de prenu-

I mera t iune e o fl. v. a. er' pret iulu de bolta va-i fi 4fl . pentru ace'a nu t rebue in tard ia tu cu pre-I nomera t innea : in Gher l ' a la am -torul u seu in Desiu : la Redact iunea P red ica to r in lu i .— Atlghir'a creştina ; séu 20—30 cuveiilari funebrale (de inmormenlare) ! de D o m n u l u T i t u V e s p a s i a n u G h e a j ' a va i cupr inde predici funebrale inlocmîte pen t ru feliu-i rite cas uri cu privire la seesu , etate si starea I sociala si lucrate iiitr'o l imba nsiora si stilu po-! pu iar iu voru fi de ajutoriu forte mare veri si ! cărui preotu in petrecerea eeloru repausat i la ! loeasiurile veciniciei , avisamu direptu ace 'a pre ! toti a g răb i cu t rameterea prennmera t iune loru in j suma de 1 fl. 50 cr. v. a. la Auctor iulu in Gher l ' a ; séu la Redact iunea Prediea tor in lu i in Deesiu.

Dispunemu de catev'a esemplar ie din : Cununa de doliu pre mormeiitu de G e o r g i « .

j S t e f a n o , care cupr inde "20 viersuri de doliu la ! morţi si 3G viersuri de er tat iuni , si o t r ami temu i cu francare poştala la ori-care abonan tn alu nost ru

pre l anga pr imirea inainte (prin asemnat inne pos-: tala) a pret iului de 50 cr. v. a. pent ru unu esempl. ! 4 fl. v. a. pen t ru 10 esepl. — si 8 fl. v. a. pentru j 25 esemplare .

Amu tiparitu câtev'a esemplare de pri­sosii din Mesurile metrice scrise de D o m n u l u Pro­fesori u T e o d o r u P e t r i s i o m si esîte in pro-vedietur 'a foiei nost re ," pentru de a poté se rv i ' sî neabouant i loru foiei nöstre cu acestu opsioru ne incung iu ra tu de lipsa si t ramitemu veri-si-cui cu francare poş t a l a , dupa pr imirea pre t iu lu i de 25 cr. v. a. pentru unu esempl . , — 2 fl. v. a. pent ru 10 esempl . , — 4 fl. v. a. pentru 25 esempl . si 12 fl. v. a. pent ru 100 esemplare.

Bedactoriu : NICULAE FEKETE NEGRUTIU. Cu literele Tipografiei dieces.-uie.