aprecierea dezvoltarii fizice a copilului

8/14/2019 Aprecierea dezvoltarii fizice a copilului

1/9

Metodologia aprecierii dezvoltarii fizice. Indicatori.Metode somatoscopie, somatometrie, fiziometrie.

Dezvoltarea n concept biosocial se definete ca suma modificrilor survenite n cursul vietii

fiecarui organism, inclusiv evoluia ntregii specii. Astfel, dezvoltarea fizica defineteparticularitile morfofuncionale ale diferitelor etape de via. Dezvoltarea fizica este un

fenomen cu determinare multifactoriala, deci ea depinde n egala masura de patrimoniul ereditari de conditiile de mediu, n special economico-sociale. Dezvoltarea fizica poate fi considerata sichiar este un indicator fidel al starii de sanatate.

Dezvoltarea fizica si neuropsihica fenomen cu determinare multifactoriala.

Cele 2 mari categorii de factori care influeneaz dezvoltarea sunt: cei interni (ereditari) si ceiexterni (de mediu), care interfereaz n momente si etape succesive, repetate sau intricate.

In categoria factorilorereditari (interni) se gasesc: factorii genetici (particularitati de sexsi rasa), factorii metabolici, factorii neuro-endocrini.

In categoria factorilorde mediu (externi) se gasesc: (1) alimentatia, (2) factori naturali(ex. de anotimp, sezonul cald intensifica procesele de crestere), (3) economico-sociali (venitfamilial, locuinta, nivel cultural al parintilor, conditii de munca, asistenta medicala), si (4) factoripsiho-afectivi (climat familial, urbanizare).

Legile specifice ale dezvoltarii

Dezvoltarea este rezultatul interferarii a 2 procese: cresterea = acumulare si amplificarecantitativa

diferentierea = modificari functionaladaptative si diversificari structurale.

1) CONDITIILE DE MEDIU influenteaza hotrtor dezvoltarea organismului. (alimentatie,locuinta, urbanizare, activitate, asistenta medicala)

2) RITMUL DEZVOLTARII SCADE CU VARSTA foarte viu in perioada intrauterina,scade progresiv dupa nastere, cu exceptia perioadei prepuberale (10-13 ani) si se oprestela ~ 20-25 de ani.

!!!!! RECAPITULARE Etapele de dezvoltare a organismului umanI. Etapa de dezvoltare intrauterina = perioada prenatala

din momentul fecundatiei pana la nastere = 40 saptamani sau 28010 zile.Se imparte in: a) P.de ou (zigot): 0-14 zile;

b) P. de embrion: 14 zile- 12 saptamani (organogeneza)

c) P. de ft: de la 12 sapt. pn la nastere.II. Etapa de dezvoltare extrauterina sau perioada postnatala

Incepe de la nastere si se intinde pna la maturzarea somato-psiho-economica1) Prima copilarie de la nastere pana la 3 ani care la randul sau se subimparte in:

- p.de nou nascut (0-28 zile). Ritmul de crestere este rapid (lungime 5cm/luna, greutate500-750gr/luna)

- p. de sugar (1-12 luni) mic, mediu, mare. Ritm de crestere accelerat;

=> in greutate (ponderal) in lunile 2,3,4 cate 750 gr/luna; lunile 5-8 cate 500 gr/luna; lunile 9-12cate 250 gr/luna.Astfel la 4 luni isi dubleaza greutatea, iar la sfarsitul primului an isi tripleaza greutatea de lanastere.=> in lungime (statural) in luna a 2-a 4cm/luna, luna a 3-a 3 cm, luna a 4-a 2 cm, luna a 5-a 2 cm,

apoi pana la un an cate 1 cm/luna.Astfel ca in primul an creste statural 20-25 cm.

=> perimetrul toracic care la nastere masoara ~ 31 cm ritm de crestere prima luna 3 cm, a 2-aluna 2 cm, apoi cate 1 cm/luna. Astfel la 1 an se egalizeaza cu perimetrul cranian.


2/9

- p. de copil mic = anteprescolar = 1-3 ani Se caracterizeaza printr-un ritm de crestere viu,dar diminuat fata de primul an, astfel: ponderal in al 2-lea an 3 kg, iar in al 3-lea an 2 kg; staturalin al 2-lea an 10-12 cm, iar in al 3-lea an 5-6 cm.

Particularitati morfo-functionale ale acestei perioade: alaturi de ritmul de crestere staturo-ponderala despre care am vorbit, mai vom specifica:

- nutritie intensa si nevoi nutritionale crescute- alimentatie speciala- aparitia dentitiei temporare (incepe la 6-8 luni si se incheie la 2,5-3 ani.- fontanelele zone neosificate la nastere, situate la jonctiunea dintre oasele late ale

craniului

Fontanela denumire forma localizare Deschis lanastere

Inchidereluni

Anterioara Bregmatic Parietale-frontale

100% ~ 14

Posterioara Lambdoid Parietale-occipitale

25% 2-3 luni

laterale - Parietal-temporal-frontal

10-15% 1-2 luni

- dezvoltare psihomotorie importanta si rapida

- dependenta de mediul inconjurator si nevoia de ingrijiri specialeDe aceste particularitati morfofunctionale, de igiena spatiului inconjurator, de cunosterearegulilor de igiena si respectarea lor, de standardul socio-economic al apartinatorilor depinde sipatologia primei copilarii. Astfel in patologia nounascutului predomina imbolnavirile determinate

de actiunea factorilor antenatali (genetici) si intranatali (traumatismul si anoxia la nastere):malformatiile si afectiuni legate de actul nasterii. In patologia sugarului predomina imbolnavirileacute infectioase ale aparatului respirator, tulburarile acute si cronice de nutritie si cele digestive,afectiuni ale pielii.

2) A 2-a Copilrie = perioada prescolara la care se disting:- p. de prescolar mic (3-4 ani)- p. de prescolar mijlociu (4-5 ani)

- p. de prescolar mare (5-6 ani).

Particularitatile morfo-functionale ale acestei perioade sunt:- ritm de crestere staturo-ponderal diminuat fata de perioada anterioara: 4-5cm/an si 1,5-2

kg/an

- nevoile nutritionale sunt proportional mai reduse- dezvoltarea psihomotorie este progresiva

- se perfectioneaza vorbirea, sporesc cunostintele, se dezvolta atentia spontana, mersul simiscarile devin mai sigure


3/9

Patologia caracteristica: are o morbiditate mai redusa, predomina accidentele de casa, cele rutiere,intoxicatiile, bolile infecto-contagioase.

2) A 3-a copilarie este perioada cuprinsa intre 6 ani si pn la prepubertate (10-11 ani), eamai poate fi numita perioada de scolar mic.

3) Perioada de scolar mijlociu 10/11 ani 14/15 ani, cuprinde 2 subetape: prepuber 10 12 ani si puber 12 -14/15 ani

4) Adolescenta 14/15 ani 18 ani5) Tineretea 18-25 ani

In ultimul timp, se vorbeste despre perioada 10-25 de ani ca fiind perioada de adolescenta care seimparte in trei perioade caracteristice si clar deosebite si anume:

1) perioada de preadolescenta 10/11 14/15 ani2) perioada de adolescenta propriu-zisa 14/15 ani 18 ani

3) perioada de postadolescen 18 -25 ani. La sfritul acestei perioade cresterea sidezvoltarea sunt incheiate, individul fiind considerat adult.

Particularitatile morfo-functionale:colar mic: - cresterea staturo-ponderala este lenta

- aparitia primilor dinti definitivi

- continuarea maturizarii sistemului nervos- dezvoltarea intelectuala intensa si dependenta de activitatea instructiv-educativa- morbiditate: accidente rutiere, boli infecto-contagioase, afectiuni oculare, anginestreptococice, inflamatii ale aparatului respirator, vegetatii adenoide, leucemie,

tulburari de crestere staturo-ponderala.

scolarul mijlociu: - prepubertatea saltul statural precede etapa pubertara (ritm de cresterestaturala alert)

- pubertatea incetinirea ritmului de crestere staturala si accelerarearitmului de crestere ponderala- se schimb aspectul exterior al copilului, infaiare armonioas,asemanatoare adultului

- dezvoltare intelectuala continu- labilitate neuropsihica- scaderea rezistentei organismului si receptivitate crescuta la boli- morbiditate: angine streptococice, reumatism articular acut, hepatita

virala, tuberculoza, afectiuni cardiace, deformari ale coloanei vertebrale, traumatisme, accidente.- prevenirea imbolnavirilor: calirea organismului, activitate sportiva

adecvatapubertate si adolescenta- morbiditate: tulburari endocrine si nervoase, afectiuni cardiace, miopie,carii dentare, deformatii ale coloanei vertebrale.

3) RITMUL DEZVOLTARII ESTE NEUNIFORM - perioadele de intensificare ale cresterii,alterneaza cu perioade de ritm lent. (0-1 an ritm accelerat, 10-12 ani prepubertatea saltulstatural- ritm accelerat; vezi cresterea staturo-ponderala in functie de anotimp dupa varsta de 3ani)

4) RITMUL DEZVOLTARII ESTE PROPRIU fiecarui organ, aparat si sistem si in discordantacu ritmurile dezvoltarii celorlalte organe.

5) DEZVOLTAREA FIECARUI ORGAN ESTE CORELATA SI CONDITIONEAZADEZVOLTAREA ALTOR ORGANE.


4/9

6) DEZVOLTAREA FIZICA prezinta PARTICULARITATI legate de SEX, fiind maiexprimata la baieti.

Dezvoltarea fizica a copiilor si tinerilor este un important INDICATOR al starii de sanatate

individuala cat si a starii de sanatate a colectivitatii.

APRECIEREA DEZVOLTARII FIZICE A ORGANISMULUI urmareste: identificarea dezvoltarii morfologice si a maturizarii fiziologice identificarea maturizarii functional-adaptative a SNC (forme comportamentale) si identificareamaturizarii sociale (integrarea in activitatea sociala)

METODELE DE EVALUARE A DEZVOLTARII MORFOLOGICE SI FUNCTIONALE(DEZVOLTARE FIZICA) utilizate sunt:

1) METODA SOMATOSCOPICA

2) METODA SOMATOMETRICA3) METODA FIZIOMETRICA

METODA SOMATOSCOPICA = SOMATOSCOPIA

In cadrul examenului general, efectuat de medic (medicul de familie, medicul scolar, mediculpediatru) pentru a obtine o impresie generala asupra starii de sanatate a copilului investigat,primul gest este examenul somatoscopic. Somatoscopia apreciaza SENZORIAL (vizual, tactil)habitusul morfologic si gradul de robustete, prin investigarea caracterelor dezvoltarii fizice.

Deci, in cadrul examenului somatoscopic vom URMARI, APRECIA SI CONSEMNAurmatoarele date:

1) STAREA TEGUMENTELOR - vascularizatie, uscaciune, elasticitate, culoare - si AMUCOASELOR

2) STAREA TESUTULUI CELULAR SUBCUTANAT redus, mijlociu, mare3) STAREA SISTEMULUI GANGLIONAR (micropoliadenopatie, hipertrofie regionala)

4) STAREA SIST. MUSCULAR (cantitate, consistenta)5) STAREA SISTEMULUI OSOS (fontanele, forma toracelui-normal, turtit, nfundat,

glogulos- starea coloanei vertebrale normala, cifoza, lordoza, scolioza- stareamembrelor superioare si inferioare malformatii, deformari, picior plat, var, valg,

strmb congenital

6) POSTURA ORGANISMULUI - Se apreciaza ca avand postura foarte buna copilulcare prezinta axele longitudinale ale capului, trunchiului si membrelor inferioare in

acelasi plan frontal, toracele proeminent, cu umerii si omoplatii situati simetric,abdomenul plat si curburile coloanei vertebrale fara accentuari mari in plan frontal sisagital. Se considera ca postura este rea , daca toracele nu proemina, abdomenul este proeminent, lordoza lombara accentuata, iar axul membrelor inferioare este deviat

anterior. Postura se apreciaza utilizand firul cu plumb, masurandu-se in cm si mmdistanta intre fir si coloana vertebrala la nivelul devierii maxime.

7) ASPECTUL general al RAPORTULUI dintre DEZVOLTAREA MEMBRELOR SI A

TRUNCHIULUI (trunchi alungit, membre scurte sau invers)8) RAPOARTE INTRE SEGMENTELE CORPULUI9) DEZVOLTAREA DENTITIEI10) DEZVOLTAREA CARACTERELOR SEXUALE SECUNDARE

Furnizeaza date subiective

METODA SOMATOMETRICA = SOMATOMETRIA = ANTROPOMETRIA


5/9

Furnizeaza date OBIECTIVE asupra dezvoltarii fizice prin masurarea directa, cantitativa a unordimensiuni corporale.CE PUTEM MASURA?

1) INALTIMEA CORPULUI = TALIA = LUNGIME CORPORALAInaltimea sau talia, reprezinta distanta intre vertex si planta picioarelor, sau suma lungimilor

capului, gatului, trunchiului si membrelor inferioare. Acest indicator este cel mai fidel si stabilindicator de determinare al starii de dezvoltare.Se efectueaza cu ajutorul antropometrului metalic MARTIN sau TALIOMETRU. El esteconfectionat din 4 segmente de cate 50 cm teava metalica care se ansambleaza sub forma unei tije

cu lungimea de 2 metri gradata in cm si mm. Pe tija metalica, aluneca un cursor, care tine lama cese aplica pe vertexul copiilor. Mentinerea verticala a antropometrului se realizeaza cu ajutorulunui suport - trepied. Pentru a realiza o masuratoare corecta, trebuie sa nu uitam ca plantelecopilului sa se situeze la gragatia zero a antropometrului; deci va fi necesara o podina cu

inaltimea egala cu inaltimea picioarelor trepiedului. Pentru determinarea corecta a inaltimii,copilul trebuie sa aiba o pozitie dreapta, corecta in momentul determinarii.Determinarea inaltimii se programeaza dimineata intre orele 8-12, copilul fiind sumar imbracat sidescaltat. I se explica copilului pozitia corecta , inuta copilului sa fie dreapta, cu pozitie corecta a

capului. Examinatorul va plasa copilul cu spatele la tija antropometrului, astfel incat copilul saatinga planul virtual al tijei cu calcaiele, fesele si omoplatii, bratele cu palmele libere lipite detrunchi si coapse, capul fiind astfel asezat incat marginea inferioara a orbitei sa formeze cumarginea superioara a conductului auditiv extern, o linie orizontala. Se coboara cursorul, pana ce

lama orizontala atinge vertexul. Se fixeaza cursorul pe tija metalica a antropometrului. Copiluliese de sub cursor si apoi se citeste in cm si mm la marginea inferioara a cursorului pe tija

gradata.Masurarea taliei cu ajutorul antropometrului se face la copii prescolari, scolari, adolescenti, tinerisi adulti.Pentru a masura talia sau inaltimea unui copil sub varsta de 3 ani, se foloseste PEDIOMETRUL.

Acest aparat este astfel construit: suportul orizontal are o lungime de 100 cm, iar unul dintrecapete are o extremitate perpendiculara fixa, de unde incepe numaratoarea cm. La cealalta

extremitate gliseaza o extremitate (cursorul) perpendiculara pe planul orizontal. Metoda demasurare este urmatoarea: pe planul orizontal se pune un scutec curat, individual; copilul, sumar

imbracat este culcat in decubit dorsal, cu capul spre extremitatea fixa; un ajutor ii tine capulcopilului cu vertexul lipit de extremitatea fixa. Examinatorul cu mana stanga pe genunchiicopilului, face extensia membrelor inferioare, iar cu mana dreapta aduce cursorul pana la nivelul plantelor, realizand un unghi de 90 intre acestea si planul pediometrului. Apoi se ridica

picioarele copilului, mentinandu-se cursorul imobil si se citeste talia.

2) GREUTATEA CORPORALAcaracterizeaza sumar masa corpului, ingloband si sistemul osos, muscular, organele interne,

tesutul grasos depozitat. Tesutul grasos variaza sub influenta unor conditii trecatoare, motivpentru care greutatea este un indicator labil comparativ cu inaltimea.

Se masoara cu cantarul de persoane, care trebuie sa fie verificat in prealabil pentru sensibilitate siexactitate.Sensibilitatea se verifica asezand pe platforma cantarului o greutate marcata si verificata de 100-200 gr. pe care un cantar sensibil o inregistreaza ca atare.

Exactitatea se determina prin asezarea pe platforma cantarului a unei greutati marcate si verificatede 1-2 kg. pe care un cantar exact o va inregistra ca atare.Tehnica: copilul sumar imbracat se urca pe platforma cantarului, iar dupa oprirea balansuluiprodus de urcarea pe cantar, se elibereaza bratul mobil al cantarului, care a fost fixat in prealabil,

apoi se noteaza greutatea in kg si sute de gr.


6/9

Pentru copilul sugar sau copilul cu o greutate de pana la 10 kg se foloseste cantarul de sugari; seva avea in vedere ca manevra sa aiba loc in aceeasi stare fiziologica. Cantarul se acopera cu unscutec curat individual.

3) PERIMETRUL CRANIANeste un indicator important, furnizand date despre dezvoltarea cutiei craniene: microcefalia

poate semnifica anomalii sau distructii cerebrale; macrocefalia poate fi consecinta unor tumori,hematoame, hidrocefalii.Tehnica de masurare: cu ajutorul panglicii metrice, care se fixeaza pe urmatoarele repereanatomice: posterior la nivelul protuberantei externe, latero-lateral deasupra conductului auditiv

extern pe sub pavilioanele auriculare, iar anterior pe deasupra arcadelor sprancenoase, deasupraglabelei. La fete se va desface parul sau se va ridica. Se citeste in cm si mm.

4) PERIMETRUL TORACIC

D relaii asupra cutiei toracice, maturitatii scheletului, stratului grasos subcutanat, muschilortoracici si spinali, ofera relatii si despre integritatea aparatului respirator, dezvoltarea segmentuluitoracic in lime si adancime.Tehnica de masurare:

se foloseste panglica metrica, urmarind fixarea acesteia pe urmatoarele repere anatomice:1) pe peretele toracic posterior se fixeaza panglica sub unghiul inferior al omoplatilor2) copilul ridica bratele si se trec capetele panglicii metrice pe sub axile, copilul lasa bratele

in jos, lasate pe langa corp,

3) pe peretele toracic anterior, mezosternal, pentru fetite si baieti, la nivelul areolelormamare, iar pentru adolescente (fetele cu sanii dezvoltati) pe deasupra sanilor, la nivelul

coastei a IV-a.Copilul sta in picioare, drept, cu capul si privirea inainte, iar masurarea se face in pauza uneirespiratii normale (pauza respiratorie) sau in inspiratie si expiratie fortata, calculand apoi valoareamedie a celor doua masuratori si se citeste in cm si mm.

5) GROSIMEA PLIULUI CUTANAT

masoara grosimea tesutului subcutanat, in puncte reprezentative:- treimea mijlocie a bratului stg. in partea posterioara

- regiunea subscapulara stg. unghiul inferior- linia medio-axilara- paraombilical (linia ombilic spina iliaca anterosuperioaraSe masoara cu ajutorul cutimetrului, in mm; se ridica cu doua degete pielea din regiunea aleasa si

se fixeaza cutimetrul, se citeste.O valoare de 1-1,5 cm indica stare de nutritie satisfacatoare.

Alti indicatori folositi:

6) INALTIMEA SEZANDA = INALTIMEA CORPULUI IN POZITIE SEZAND

este distanta dintre planul de sedere si vertex. Tehnica de masurare: pe platforma antropometruluise pune un scaun cu o inaltime determinata (cunoscuta 25, 30, 40) cu marginea posterioara lipitade planul tijei; copilul se aseaza pe scaun avand pozitia trunchiului si capului astfel incat sa atingacu omoplatii si cu punctul cel mai proeminent al occipitalului planul virtual al tijei

antropometrului, iar capul fiind astfel asezat incat marginea inferioara a orbitei sa formeze cumarginea superioara a conductului auditiv extern, o linie orizontala; coapsa cu gamba sa formezeun unghi drept, picioarele usor desfacute. (Inaltimea scaunului variaza in functie de staturasubiectului: copiii cu inaltime pana la 110 cm scaune de 25 cm, pentru inaltime 110,1 130,0 cm

scaun de 30 cm, pentru cei ce depasesc 130 cm scaun de 40 cm). Se coboara cursorul


7/9

antropometrului pana la atingerea vertexului cu lama. Se citeste in cm si mm dupa care se scadeinaltimea scaunului.Pentru copilul sub 3 ani inaltimea sezanda reprezinta distanta cuprinsa intre planul ischioanelorsi vertex. Tehnica de masurare: se foloseste pediometrul, pe scutecul individual, se aseaza in

decubit dorsal copilul, ajutorul fixeaza capul copilului, la extremitatea fixa a pediometrului, astfelincat sa o atinga cu vertexul, se flecteaza coapsele copilului pe trunchi, astfel incat sa fie un unghi

drept (90) intre cele doua segmente, si se apropie cat mai mult cursorul de planul osos, prinapasarea feselor. Se ridica copilul, se citeste gradatia in cm si mm.

7) DIAMETRUL TRANSVERS CRANIAN

se masoara cu compasul antropometric inndu-se ramurile acestuia in plan orizontal pe prilelaterale ale craniului deasupra pavilionului auricular. Compasul se plimba in sus si in jos, inaintesi inapoi, citind pe rigla gradata valorile maxime in cm si mm.

8) DIAMETRUL ANTERO-POSTERIOR CRANIANse fixeaza un brat al compasului pe glabela, iar celalalt in plan medio-sagital pe protuberantaoccipitala, cautandu-se valoarea cea mai mare.

9) DIAMETRUL TORACELUI TRANSVERS SI SAGITALse masoara cu ajutorul compasului antropometric, fixand bratele acestuia latero-lateral sau antero-posterior la nivelul coastei a IV-a; se citeste in timpul pauzei respiratorii in cm si mm.

10) DIAMETRUL BIACROMIAL

se determina cu compasul antropometric;Copilul sta in pozitie ortostatica, cu bratele lipite de coapse si musculatura relaxata. Cele douacapete ale compasului se fixeaza la nivelul acromionului stg si drept, rezultatul exprimandu-se incm si mm.

11) ANVERGURA

este distanta cuprinsa intre varful degetului medius de la mana dreapta si varful degetului mediusde la mana stg. cu bratele ridicate la nivelul umerilor, cu palma si degetele intinse. Copilul trebuie

sa fie in picioare, (pozitie ortostatica), iar masurarea se face cu o bara gradata in cm si mm.Valoarea sa este egala cu a taliei.

12) ELASTICITATEA TORACICA

este diferenta dintre valoarea perimetrului toracic in inspir fortat si cel in expir fortat.

13) PERIMETRUL ABDOMINALse masoara cu panglica metrica; se fixeaza panglica metrica la nivelul ombilicului, iar posterior

pe punctul corespunzator care se continua lateral cu o linie ce trece pe marginea crestelor iliace.De obicei valoarea perimetrului abdominal trebuie sa fie mai mica cu 10-15 cm decat perimetrul

toracic.

14) CIRCUMFERINTA MAXIMA A BAZINULUIse masoara cu ajutorul panglice metrice, se expima in cm si mm;

Tehnica: se trece posterior panglica tangent la proeminenta maxima a muschilor fesieri, iaranterior in plan orizontal

15) DIAMETRUL BITROHANTERIAN

se determina cu compasul antropometric;


8/9


9/9

Se efectueaza cu ajutorul audiometrului si diapazonului. Audiometrele sunt aparate pentrumasurarea acuitatii auditive si se bazeaza pe principiul masurarii energiei electrice necesareproducerii unui ton.

ACUITATEA VIZUALA

Se efectueaza cu ajutorul optotipului. Optotipul cuprinde o serie de cifre, litere sau imagini demarimi diferite asezate in randuri ce variaza ca marime de la 9 cm la 0,5 cm. La marginea fiecaruirand este indicata distanta de la care se pot citi literele sau cifrele de catre o persoana cu acuitatevizuala normala.

Optotipul va fi asezat la distanta de aprox. 5 metri fata de subiect. Citirea se face de sus in jos;determinarea acuitatii vizuale se face pentru fiecare ochi in parte, separat. Valoarea acuitatiivizuale a ochiului respectiv este indicata de ultimul rand pe care copilul il distinge clar, faradificultate.

FRECVENTA PULSULUISe inregistreaza prin palparea arterei radiale. Numararea pulsatiilor se face pe durata unui minut,

cu subiectul in pozitie sezanda, dupa un repaus de minimum 5 minute. Frecventa pulsului se vainregistra inainte de masurarea tensiunii arteriale.

TENSIUNEA ARTERIALASe determina in pozitie sezanda; se vor utiliza aparate cu manseta adaptata varstei subiectului.

Manseta aparatului trebuie sa aiba latimea egala cu o treime din lungimea bratului subiectului.Tehnica masurarii TA:se foloseste tensiumetrul cu manometru sau tensiometru cu coloana de mercur Riva Rocci.Se aplica manseta pneumatica in jurul bratului, astfel ca marginea ei inferioara sa se plaseze la 2-

3 cm deasupra plicii cotului; manseta nu se aplica peste lenjerie.Se repereaza prin palpare artera humerala in plica cotului, loc in care se aplica stetoscopul (nu sub

manseta tensiometrului).Prin pompare cu para de cauciuc, se ridica presiunea din manseta, cu 30-40 mmHg peste cea la

care dispare pulsul radial.Se decomprima mansonul lent si progresiv prin deschiderea supapei. Momentul in care se aude instetoscop primul zgomot marcheaza presiunea sistolica; momentul in care zgomotele nu se maiaud marcheaza presiunea diastolica.

Masurarea TA se poate face si in clino-statism, si in orto-statism, la ambele brate.Pentru inlaturarea valorilor eronate datorate racirii pielii prin contact cu manseta si a reactiilorpsihice produse de examen, TA se va masura de doua ori. Aceasta tehnica poarta numele demetoda auscultatorie (Korotkow)

TA prin metoda palpatorie (Riva Roci) masoara numai presiunea sistolica, prin perceperea primei

pulsatii a arterei radiale la decomprimarea lenta a mansetei aplicate in jurul bratului.

aprecierea dezvoltarii fizice a copilului

Documents