Anexa nr.1la Hotărârea Curții de Conturi

nr.23 din 31.05.2017

RAPORTUL

auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe

anul 2016

Lista abrevierilorAIPA Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură

1

APC Administrația publică centralăAPL Administrația publică localăAPP Agenţia Proprietăţii PubliceARFC Agenția Relații Funciare și CadastruASD Administrația de Stat a DrumurilorBASS Bugetul asigurărilor sociale de statBC Banca comercialăBERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi DezvoltareBIRD Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi DezvoltareBNM Banca Naţională a MoldoveiBNS Biroul Național de StatisticăBPN Bugetul public naționalBUAT Bugetul unităţilor administrativ-teritorialeCBTM Cadrul Bugetar pe Termen MediuCC Consiliul ConcurențeiCEC Comisia Electorală CentralăCEDO Curtea Europeană a Drepturilor OmuluiCNAM Compania Națională de Asigurări în MedicinăCNAS Casa Naţională de Asigurări SocialeCUT Contul Unic TrezorerialDLC Directoratul Liniei de CreditDPF Departamentul Poliția de FrontierăFAOAM Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicalăFIDA Fondul Internațional pentru Dezvoltare AgricolăFNDR Fondul Naţional de Dezvoltare RegionalăFS Fondurile specialeFEE Fondul pentru Eficiență EnergeticăFSPA Fondul de Subvenţionare a Producătorilor AgricoliHG Hotărâre de GuvernIDA Asociația Internațională de DezvoltareIFST Inspectoratul Fiscal de Stat TeritorialIPNA Instituția Publică Națională a AudiovizualuluiÎ.S. Întreprindere de StatMAEIE Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării EuropeneMAI Ministerul Afacerilor InterneMAIA Ministerul Agriculturii şi Industriei AlimentareMC Ministerul CulturiiMDRC Ministerul Dezvoltării Regionale și ConstrucțiilorMEc Ministerul EconomieiMEd Ministerul EducațieiMF Ministerul Finanţelor

MJ Ministerul JustițieiMIGA Agenţia Multilaterală de Garantare a InvestiţiilorMM Ministerul MediuluiMS Mijloace speciale

2

MTID Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii DrumurilorOIM Organizaţia Internaţională a MunciiOMS Organizaţia Mondială a SănătăţiiPEFA Performanţa Managementului Finanţelor PublicePI Proiecte investiționalePIB Produsul Intern BrutRM Republica MoldovaS.A. Societate pe AcțiuniSFS Serviciul Fiscal de StatSP Secretariatul ParlamentuluiSV Serviciul VamalTVA Taxa pe valoarea adăugatăTS Trezoreria de StatTRCI Teleradiocompania InterstatalăUAT Unitatea administrativ-teritorialăUIP Unitatea de implementare a proiectuluiVMS Valori mobiliare de statENPARD Programul de vecinătate pentru dezvoltarea agriculturii şi

dezvoltare rurală

3

SINTEZA

Începând cu 1 ianuarie 2016, sistemul bugetar a trecut la metodologia nouă de elaborare și executare a bugetelor componente ale BPN. Astfel, autoritățile/instituțiile publice aplică noile prevederi din Clasificația bugetară, Planul de conturi și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar.

Urmare a nerespectării Calendarului privind elaborarea și aprobarea CBTM și Calendarului de elaborare și aprobare a legii bugetului de stat, Legea bugetului de stat pe anul 2016 a fost aprobată cu întârziere de 6 luni, în perioada ianuarie – iunie 2016 fiind aplicată procedura bugetului provizoriu.

Totodată, se atestă că bugetul de stat pe anul 2016 a fost executat față de 2015 în condițiile unor ușoare tendințe pozitive în dezvoltarea economică. Astfel, la situația din 31.12.2016, s-au înregistrat următoarele: creșterea cu 9,7% a PIB nominal; reducerea cu 11,2 p.p. a nivelului inflației, la finele anului 2016 constituind 2,4%; fluctuația leului moldovenesc, și anume: deprecierea nesemnificativă față de dolarul SUA cu 2,5% şi creșterea în raport cu euro cu 1%; sporirea importurilor şi exporturilor; majorarea cu 25,6% a activelor oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei.

În anul 2016, indicatorii bugetari principali aprobați inițial au fost rectificați de 2 ori. Prima rectificare a bugetului de stat a fost efectuată în luna octombrie, prin angajarea răspunderii politice a Guvernului asupra proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2016, și a doua – în decembrie. Ambele precizări au avut loc în perioade de peste 3 luni de la aprobarea lor precedentă. În mare parte, modificările operate în anul 2016 au fost condiționate de imprecizia indicatorilor macroeconomici și de sistarea debursărilor externe de către donatorii externi. În aceste condiții, veniturile aprobate inițial în bugetul de stat diferă semnificativ de cele estimate în CBTM (+0,6 mlrd.lei), iar cele aprobate inițial au fost diminuate atât la venituri, cât și la cheltuieli: cu (-2,1 mlrd.lei), sau cu (-1,9%) și, respectiv, cu (-6,7%).

Evoluția principalilor indicatori bugetari relevă creșterea continuă a acestora, deși realizarea lor este sub nivelul prognozat. Astfel, veniturile bugetului de stat au fost realizate în sumă de 28.879,6 mil.lei (97,4%), cheltuielile – în sumă de 32.313,2 mil.lei (95,5%), și deficitul bugetar – în sumă de 3.433,6 mil.lei (82,1%).

Datoria de stat internă și datoria de stat externă s-au încadrat în limitele stabilite de Legea bugetului de stat și au constituit, respectiv, 21.519,6 mil.lei și 29.266,2 mil.lei (echivalentul a 1778,9 mil. dol. SUA). Totodată, deși la rectificarea bugetului de stat intrările de granturi externe au fost diminuate de la 130,2 mil. dol. SUA până la 59,9 mil. dol. SUA, iar împrumuturile externe – de la 163,9 mil. dol. SUA până la 156,9 mil. dol. SUA, intrările de resurse externe în anul 2016 au fost în creștere față de anul precedent.

4

Constatările și concluziile detaliate sunt prezentate în compartimentele corespunzătoare din Raport.

Cele mai semnificative constatări aferente executării veniturilor bugetului de stat în a. 2016:

(i) imprecizia prognozelor macroeconomice;(ii) sistarea debursărilor de surse externe de către donatorii externi, fapt ce a

influențat modificarea semnificativă a indicatorilor bugetari;(iii) necuantificarea tuturor măsurilor incluse în politica bugetar-fiscală și, ca

urmare, neevaluarea impactului real asupra încasărilor la buget; (iv) creșterea continuă a facilităților fiscale și vamale în condiții de neraportare și

neevaluare a impactului social și economic; (v) menținerea la un nivel semnificativ a restanțelor la plata obligațiilor

contribuabililor față de BPN, diminuând posibilitățile financiare ale statului, ultimul fiind nevoit să atragă resurse interne (VMS) generând costuri suplimentare pentru deservirea lor;

(vi) începând cu anul 2016, pe un termen nedeterminat, bugetul de stat nu va beneficia de soldul profitului net al BNM;

(vii) depășirea plafoanelor stabilite de Legea bugetului de stat pentru restituirea TVA și accizelor.

Cele mai semnificative constatări aferente executării cheltuielilor bugetului de stat în a. 2016:(i) estimarea cheltuielilor incluse în CBTM, ca și în

anii precedenți atestă rezerve de îmbunătățire;(ii) achitarea, contrar prevederilor din Codul fiscal, a

plăților în avans din contul restituirilor la TVA și accize (435,9 mil.lei);(iii) clasificarea neconformă a mijloacelor obținute din vânzarea terenurilor (11,9

mil.lei) și a clădirilor (9,9 mil.lei), urmare a licitațiilor efectuate de Agenția Proprietății Publice;

(iv) nerespectarea regulilor generale de bugetare pe programe prin neatribuirea codului programului unor cheltuieli (41,9 mil.lei) și diminuarea cheltuielilor la un program cu 2,0 mil.lei urmare a ignorării regulilor bugetare generale;

(v) clasificarea neconformă a mijloacelor destinate subvenționării producătorilor agricoli (FSPA/Fondul viei și vinului) la aprobarea, precizarea și executarea bugetului;

(vi) achitarea de către executorii de buget a cotelor de membru în organizațiile internaționale, în sumă de 33,8 mil.lei, și de către MF – în sumă de 2,6 mil.lei, fără includerea organizațiilor la care s-au efectuat plățile în HG ,,Cu privire la optimizarea participării organelor centrale de specialitate ale administrației publice, precum și a altor autorități administrative centrale la executarea angajamentelor asumate de organizațiile internaționale”;

5

(vii) clasificarea neconformă a cheltuielilor destinate întreținerii TRCI „Mir” în sumă de 2,5 mil.lei și nereflectarea în informațiile MF a cotei de participare în capitalul străin al acesteia în sumă de 0,07 mil.lei;

(viii) reiterarea problematicilor constatate și în anii precedenți la compartimentul evidența datoriilor la plata cotizațiilor de membru în organizațiile internaționale al căror membru este RM și achitarea acestora prin intermediul MF și executorilor de buget, precum și privind nerestabilirea și neluarea în evidență de către MF a cotelor de membru a RM în organizațiile respective (5958,0 mil.lei);

(ix) achitarea unor titluri executorii nerespectând cronologia de intrare în TS, cauzată de lipsa unor reglementări exhaustive privind începerea curgerii termenului rezonabil pentru executarea documentelor executorii;

(x) lipsa reglementărilor exhaustive referitor la procedura de includere și excludere a obiectelor de investiții din portofoliul obiectelor de investiții capitale;

(xi) utilizarea contrar destinației a mijloacelor alocate din Fondul de rezervă, care este parte componentă a Fondurilor de urgență ale Guvernului, urmare a lipsei unor restricții în SIMF (5,4 mil.lei);

(xii) lipsa unor reglementări referitor la raportarea bazată pe rezultate privind gestionarea mijloacelor fondului rutier;

(xiii) creșterea continuă a transferurilor interbugetare ca pondere în totalul cheltuielilor bugetului de stat și în totalul veniturilor bugetelor componente ale BPN.Bugetul de stat pe anul 2016 a fost realizat cu un deficit de 3433,6 mil.lei, fiind sub nivelul prognozat, care, ca pondere în PIB, a constituit 2,53%, sau cu 0,64 p.p. mai puțin decât indicatorul prognozat (3,17%). Pe parcursul anului, pentru acoperirea deficitului bugetar au fost atrase active financiare în valoare totală netă de 312,9 mil.lei, principala sursă internă de finanțare a deficitului fiind VMS emise pe piața internă. Totodată, pentru necesitățile bugetului de stat au fost atrase și mijloacele bănești împrumutate din conturile autorităților și instituțiilor publice cu autonomie financiară care se deservesc în CUT. Valoarea netă a resurselor externe atrase pentru acoperirea deficitului bugetar a constituit 4112,5 mil.lei.

Datoria de stat a înregistrat o evoluție ascendentă față de anul precedent, constituind la finele anului 2016 suma de 50.785,8 mil.lei, fiind în creștere cu 17.276,6 mil.lei. Ca rezultat al activităților de audit, au fost constatate neconformități în valoare totală de 6955,2 mil.lei, dintre care cu impact asupra executării bugetului de stat – 500,3 mil.lei, inclusiv remediate – 27,2 mil.lei, și fără impact – 6454,9 mil.lei, inclusiv remediate – 52,6 mil.lei. De menționat că pe parcursul auditului au fost remediate neconformități în valoare totală de 79,8 mil.lei (vezi Lista neconformităților din Anexa nr.4 la prezentul Raport).

Valoarea neconformităților și carențelor neremediate, care au efect asupra executării bugetului de stat, a constituit: la venituri – 15,7 mil.lei (0,05% din totalul veniturilor); la cheltuieli – 204,2 mil.lei (0,63% din totalul cheltuielilor); și 276,6 mil.lei aferente surselor de finanțare a bugetului care nu au fost consolidate, acestea fiind reflectate la CBE 4 „Creanțe” și la CBE 5 „Datorii”.

6

Opinia echipei de audit cu referire la Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2016Echipa de audit, în baza activităților desfășurate, denotă că Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2016 a fost întocmit în conformitate cu prevederile reglementate, iar executarea de casă la partea de venituri, partea de cheltuieli și deficitul bugetar reprezintă fidel situațiile aferente exercițiului bugetar încheiat la 31.12.2016. În toate aspectele semnificative, informațiile financiare au fost bazate pe datele evidenței sistemului trezorerial și pe datele consolidate ale rapoartelor executorilor de buget. Astfel, în temeiul activităților desfășurate și având în vedere responsabilitatea Ministerului Finanțelor pentru executarea bugetului de stat prin metoda de casă, echipa de audit exprimă o opinie fără rezerve asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2016, la executarea de casă.

Justificarea concluziei cu rezerve privind conformitatea unor aspecte care nu au efect asupra executării de casă a bugetului de stat în anul 2016

Echipa de audit, în baza activităților desfășurate și luând în considerare efectele semnificative ale carențelor și neconformităților constatate, care nu au efect asupra executării bugetului de stat pe anul 2016, în special lipsa evidenței capitalului subscris în unele organizații internaționale și a sumelor achitate acestora sub formă de „paid-in”, concluzionează că sunt rezerve privind concludența valorii capitalului subscris și a datoriilor față de aceste instituții. Auditul menționează că aspectele respective de conformitate nu fac parte din componența indicatorilor raportați Guvernului și Parlamentului în cadrul executării bugetului de stat pe anul 2016.

Constatările de audit sunt expuse în prezentul Raport și vin în sprijinul opiniei și concluziei emise de echipa de audit. Concomitent, Raportul conține recomandări specifice de remediere a neconformităților constatate și de îmbunătățire a performanțelor în domeniile auditate.

7

I. INTRODUCERE

Misiunea de audit asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2016 s-a desfășurat la Ministerul Finanțelor, în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curții de Conturi1 și potrivit Programului activității de audit pe anul 20162.

Scopul misiunii de audit Scopul misiunii de audit a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2016, în aspectele semnificative, este elaborat în conformitate cu prevederile legale, prezintă informaţia financiară bazată pe datele evidenței sistemului trezorerial şi pe datele consolidate ale rapoartelor executorilor de buget.

Destinatarii Raportului de auditRaportul de audit este destinat Ministerului Finanțelor, Parlamentului și Guvernului, societății civile și altor părți interesate.

Metodologia, sfera de abordare și responsabilitățile părților auditului sunt prezentate în Anexa nr.1 la prezentul Raport.Subiecții supuși audităriiMinisterul Finanţelor – în calitate de administrator al bugetului de stat și organ responsabil de procesul bugetar.Trezoreria de Stat – în calitate de subdiviziune responsabilă de asigurarea executării BPN prin sistemul trezorerial.

De asemenea, probe de audit au fost colectate de la SFS, SV și de la unii executori de buget.

Aspecte referitoare la prezentarea situațiilor financiare auditateRaportul de audit vizează situațiile privind executarea bugetului de stat pe anul 2016, gestionate prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor, încheiat la 31.12.2016. Auditul s-a axat pe situaţiile prezentate de Trezoreria de Stat la data de 15 aprilie 2017. Echipa de audit nu poartă răspundere pentru modificările prezentate ulterior datei menționate. Totodată, auditorii nu sunt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

1 Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).2 Hotărârea Curții de Conturi nr.46 din 14.12.2015 „Privind aprobarea Programului activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2016” (cu modificările şi completările ulterioare).

8

II. PREZENTARE GENERALĂ

2.1. Contextul macroeconomic aferent exercițiului bugetar 20163

Bugetul de stat pe anul 2016 a fost executat în condițiile unor tendințe pozitive de dezvoltare economică, marcate prin creșterea rezervelor valutare, importurilor și exporturilor, reducerea nivelului inflației etc. Astfel, contextul macroeconomic aferent anului 2016 se caracterizează prin:

creșterea PIB nominal față de anul precedent cu 9,7%, sau cu 11,9 mlrd.lei, constituind 134,5 mlrd.lei, precum şi față de indicatorul precizat (132,7 mlrd.lei)4 – cu 1,3%, sau cu 1,8 mlrd.lei. Spre deosebire de anul precedent, în prețuri comparabile, PIB a înregistrat o creștere cu 4,1% (în anul 2015 (-0,5%)), înregistrând indicatorul 104,1% (vezi Figura nr.1 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit);

reducerea nivelului inflaţiei la finele anului 2016, faţă de finele anului 2015 (13,6%), cu 11,2 p.p., constituind 2,4%, fiind sub nivelul țintei inflației stabilit de BNM (5%) cu 2,6 p.p. (vezi Figura nr.2 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit). În condițiile anului 2016, se atestă traiectoria descendentă a prețurilor de consum față de anul precedent, cauza principală fiind deprecierea semnificativă în anul 2015 a monedei naționale în raport cu alte valute. Astfel, prețurile la produsele alimentare au crescut față de cele de la începutul anului cu 2,8%, la mărfurile nealimentare – cu 3,2%, la servicii – cu 0,5%, marcând un trend descendent față de anul precedent (vezi Figura nr.3 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit);

fluctuația leului moldovenesc în raport cu valutele principale, comparativ cu situația de la începutul anului, a fost înregistrată o creştere a dolarului SUA cu 2,5%5 şi, respectiv, deprecierea euro cu 1%6 (vezi Figura nr.4 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit);

creșterea importurilor şi exporturilor în anul 2016, faţă de anul 2015, cu 33,5 mil.dol. SUA (+0,8%)7 şi, respectiv, cu 78,4 mil.dol. SUA +4,0%)8, fiind atestată și majorarea nesemnificativă a ponderii exporturilor în PIB cu 0,1 p.p., constituind la finele anului 30,3%, iar ponderea importurilor în PIB s-a diminuat cu 1,6 p.p., constituind la finele anului 59,6% (vezi Figura nr.5 din Anexa nr.3 și Tabelul nr.1 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit);

creșterea datoriei de stat externe cu 127,7 mil.dol. SUA față de anul precedent, la finele anului 2016 însumând 1464,7 mil.dol. SUA, sau 66,9% din volumul activelor oficiale de rezervă ale BNM (2205,9 mil.dol. SUA). Spre deosebire de anul precedent, activele oficiale de rezervă ale BNM au înregistrat o creștere de 449,1 mil.dol. SUA, sau cu 25,6%. Ca pondere în totalul activelor oficiale de rezervă, datoria de stat externă, exprimată în dolari SUA, a înregistrat un trend descendent față de anul precedent, de 9,2 p.p. (vezi Figura nr.6 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit).3 La analiza informațiilor prezentate s-au utilizat mai multe surse: www.statistica.md, www.bnm.md, www.mec.gov.md, www.mf.gov.md, Nota la Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2016.4 PIB estimat la rectificarea bugetului de stat.5 Cursul dolarului SUA la 01.01.2016 – 19,6585 lei, la 31.12.2016 – 20,1578 lei.6 Cursul euro la 01.01.2016 – 21,4779 lei, la 31.12.2016 – 21,2659 lei.7 Creșterea importurilor: de la 3986,8 mil.dol. SUA în anul 2015 până la 4020,3 mil.dol. SUA în anul 2016.8 Creșterea exporturilor: de la 1966,9 mil.dol. SUA în anul 2015 până la 2045,3 mil.dol. SUA în anul 2016.

9

2.2. Începând cu 1 ianuarie 2016, sistemul bugetar a trecut la metodologia nouă de elaborare și executare a bugetelor componente ale BPN

Începând cu 01.01.2016, autoritățile/instituțiile publice aplică noile prevederi din Clasificația bugetară9, Planul de conturi și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar 10. Tot începând cu anul 2016, MF a pus în aplicare sistemele informaționale noi: modulele „Alocații bugetare” (GAB), „Trezoreria” (Trez-2) și CNFD (rapoarte financiare).

Conform Conceptului privind optimizarea transferurilor naționale, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr.138 din 24 iulie 2014, începând cu 01.01.2016 transferurile naționale în folosul BPN se efectuează cu utilizarea codurilor IBAN.

În scopul reglementării operațiunilor aferente executării de casă a mijloacelor BPN prin sistemul trezorerial al MF, s-au aprobat Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor, care de asemenea au intrat în vigoare de la 01.01.2016. Pentru asigurarea controlului corectitudinii încasărilor la BPN se utilizează Registrul codurilor IBAN aferente încasărilor la bugetul public național, deținut de MF, care, la necesitate, se actualizează. Registrul codurilor IBAN conține codurile IBAN de încasări pentru toate bugetele componente ale BPN.

Responsabilitatea pentru corectitudinea întocmirii documentelor de plată revine plătitorilor/contribuabililor. Controlul corespunderii codurilor IBAN, indicate în documentele de plată, cu Registrul codurilor IBAN revine băncilor comerciale şi prestatorilor de lucrări/servicii contra plată.

Pentru asigurarea achitării şi evidenței plăților în BPN prin sistemul trezorerial al MF, în anul 2016 MF a aprobat11 Modul de achitare şi evidentă a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2016.II.3. Sumarul executării generale a indicatorilor sintetici ai bugetului de stat

Bugetul pentru anul 2016 a fost aprobat inițial la venituri în valoare de 31.378,9 mil.lei, la cheltuieli în sumă de 35.561,7 mil.lei, cu un deficit de 4.182,8 mil.lei. În anul 2016, indicatorii bugetari principali au fost modificați de 2 ori (prin Legea nr.236 din 03.10.2016 și prin Legea nr.262 din 09.12.2016). De menționat că prima rectificare a bugetului de stat a fost efectuată prin angajarea răspunderii politice a Guvernului asupra proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 9 Clasificația bugetară, aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.208 din 24.12.2015.10 Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.216 din 28.12.2015.11 Ordinul ministrului Finanțelor nr.180 din 12.10.2015 cu privire la modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2016.

10

01.07.2016. Urmare a modificărilor operate, principalii indicatori bugetari au constituit: la venituri – 29.641,6 mil.lei, la cheltuieli – 33.824,4 mil.lei, deficitul bugetar fiind menținut la nivelul aprobat inițial (4.182,8 mil.lei).

Activitățile de audit efectuate și datele raportate de către MF privind executarea bugetului de stat pe anul 2016 denotă că principalii indicatori ai bugetului de stat au fost realizați:

la venituri – în sumă de 28.879,6 mil.lei (97,4%), sau cu 775,8 mil.lei sub nivelul prognozat;

la cheltuieli – în sumă de 32.313,2 mil.lei (95,5%), sau cu 1.525,0 mil.lei sub nivelul prognozat;

la deficitul bugetar – în sumă de 3433,6 mil.lei (82,1%), sau cu 749,1 mil.lei sub nivelul prognozat.

Totodată, datoria de stat internă a constituit 21.519,6 mil.lei, iar datoria de stat externă – 29.266,2 mil.lei (echivalentul a 1464,7 mil.dol. SUA), ambele încadrându-se în plafonul stabilit de Legea bugetului de stat12 și înregistrând o creștere față de indicatorii anului precedent cu 14293,8 mil.lei și, respectiv, cu 2982,8 mil.lei.

II.4. Intrările surselor externe în anul 2016 au înregistrat o creștere față de anul precedent

Intrările de surse externe în anul 2016 au constituit 5883,9 mil.lei, inclusiv 1292,8 mil.lei – granturi externe/donații externe, și 4591,1 mil.lei – împrumuturi externe. Față de anul precedent, intrările totale din surse externe au crescut cu 1607,9 mil.lei (+37,6%). Asupra acestui indicator au influențat diminuarea intrărilor din granturile externe, cu 453,2 mil.lei (-26,0%), și volumului de împrumuturi externe, cu 2062,4 mil.lei (+81,5%). Analiza comparativă cu perioadele precedente (2012-2016) este prezentată în Tabelul nr.2 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

În bugetul de stat aprobat inițial, pentru suportul bugetar au fost prevăzute granturi externe în sumă de 130,2 mil.dol. SUA (echivalentul a 2746,2 mil.lei) și împrumuturi externe de 183,1 mil.dol. SUA (echivalentul a 3862,5 mil.lei). La rectificarea bugetului de stat, intrările din granturile externe au fost diminuate până la 59,9 mil.dol. SUA13 (1198,6 mil.lei), iar împrumuturile externe – până la 157,8 mil.dol. SUA14 (3137,4 mil.lei), diminuarea intrărilor externe fiind cauzată de sistarea debursărilor de către următorii donatorii externi: Comisia Europeană – la granturi cu circa 66,6 mil.dol. SUA (echivalentul a 1465,6 mil.lei), Guvernul României – la granturi (-3,7 mil.dol.SUA15/82,0 mil.lei) și la împrumuturi (-51,7 mil.dol. SUA/1245,9 mil.lei)16. Totodată, la rectificarea bugetului de stat a fost majorată

12 Plafonul stabilit prin art.7 din Legea bugetului de stat pe anul 2016 constituie: pentru datoria de stat internă – 21.762,1 mil.lei, și pentru datoria de stat externă – 32.422,5 mil.lei (echivalentul a 1581,6 mil.dol. SUA).13 56,8 mil.dol. SUA = echivalentul a 1198,6 mil.lei.14 157,8 mil.dol. SUA = echivalentul a 3137,4 mil.lei.15 Bugetul aprobat – 7,4 mil.dol. SUA, bugetul rectificat – 3,7 mil.dol. SUA.16 A fost revizuit graficul de debursare a sumelor alocate de Guvernul României, fiind debursată doar prima tranșă.

11

valoarea intrărilor din împrumuturile externe (donatorul FMI), cu 24,7 mil.dol. SUA (echivalentul a 493,3 mil.lei).

Din totalul resurselor externe precizate (294,1 mil.dol. SUA/4336,0 mil.lei), suportul bugetar cu destinație constituie 171,8 mil.dol. SUA (echivalentul a 3436,0 mil.lei), iar suportul bugetar fără destinație – 45,0 mil.dol. SUA (echivalentul a 900,0 mil.lei). Verificările auditului denotă că în anul 2016 nu au fost debursate 4,0 mil.dol. SUA17 (-4,5% din prevederile anuale) și 11,2 mil. euro18 (-9,6% din prevederile anuale), nerealizarea la nivelul aprobat a debursărilor fiind influențată și de volatilitatea ratelor de schimb în comparație cu cele incluse în buget. Situația privind debursările efectuate în anul 2016 se prezintă în Tabelul nr.3 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

III. CONSTATĂRI

3.1. Nerespectarea calendarului bugetar a dus la aprobarea bugetului de stat pentru anul 2016 cu întârziere de circa 6 luni

Verificarea respectării calendarului de elaborare și aprobare a CBTM atestă întârzierea la toate etapele acestuia. Lansarea cu întârziere de circa 3 luni a procesului de elaborare a CBTM19 a avut un impact negativ, generând întârzieri în realizarea altor acțiuni ale calendarului bugetar. De remarcat că CBTM 2016-2018 nu a fost aprobat de Guvern, ci doar de Colegiul MF, fiind plasat pe pagina web a ministerului. Aprobarea a avut loc cu întârziere de 2 luni (procesul-verbal al ședinței Colegului MF nr.3/1 din 20.07.2015), fără consultarea cu Grupul coordonator al CBTM.

Conform explicațiilor responsabililor de la MF, demararea cu întârziere a procesului de elaborare a CBTM 2016-2018 a fost legată de aprobarea cu întârziere de circa 4 luni a Legii bugetului de stat pentru anul 201520, iar neprezentarea spre aprobare Guvernului a fost influențată de demisia Guvernului din iunie și octombrie 2015, precum și de limitarea Guvernului în exercițiu în aprobarea și prezentarea Parlamentului a proiectelor de legi și a proiectelor documentelor de politici21.

Reținerea realizării activităților din procesul CBTM a fost influențată și de necesitatea coordonării politicilor economice şi financiare, parametrilor macroeconomici, macrofiscali şi bugetari cu partenerii de dezvoltare. După aprobarea prognozei indicatorilor macroeconomici de către Grupul coordonator, în baza căreia a fost estimat cadrul de resurse și elaborate limitele de cheltuieli pe sectoare, a apărut necesitatea de a coordona cu FMI indicatorii macroeconomici și macrobugetari, precum și politicile fiscale în vederea încheierii unui nou program, fapt ce a condus la tergiversarea aprobării CBTM și, ca urmare, a Legii bugetului de stat pentru anul 2016 în termenele stabilite de cadrul regulator.

17 Cele mai semnificative nedebursări: IDA – 3,5 mil.dol. SUA, FMI – 0,5 mil.dol. SUA.18 Cele mai semnificative nedebursări: Comisia Europeană – 7,9 mil.dol. SUA, Guvernul României – 3,3 mil. euro.19 Reieșind din circumstanțele create, prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.56 din 24.04.2015 a fost aprobat Planul intern de asigurare a realizării procesului de elaborare a Documentului CBTM.20 Legea nr.72 din 12.04.2015 privind aprobarea bugetului de stat pe anul 2015. 21 Art.71 alin.1) din Legea nr.64 din 31.05.1990 cu privire la Guvern.

12

Asupra nerespectării termenelor de elaborare și aprobare a Legii bugetului de stat a influențat și anunțul privind demisia Guvernatorului BNM. Misiunea FMI, care a avut loc în octombrie 2015, nu a avut mandat pe încheiere a Memorandumului între FMI și RM, efectuând evaluarea progreselor în activitățile prealabile convenite în misiunea precedentă. După misiunea FMI din octombrie, în luna noiembrie 2015 a demisionat Guvernul, care a fost desemnat în august 2015. În condițiile unui angajament ferm al Guvernului nou instituit în februarie 2016 de a încheia un nou program cu FMI privind politicile economice și financiare pe termen mediu, consultarea indicatorilor cu partenerii de dezvoltare era una inevitabilă, urmând a fi coordonată în cadrul următoarei misiuni a FMI.

Termenele prevăzute în Calendarul activităților pentru elaborarea și aprobarea bugetului de stat pe anul 2016 de asemenea nu au fost respectate, toate activitățile fiind demarate și finisate cu întârziere. La 16.05.2016 MF a prezentat spre aprobare Guvernului proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2016, acesta fiind aprobat prin HG nr.643 din 24.05.2016. La rândul său, Parlamentul a aprobat Legea bugetului de stat pentru anul 2016 la data de 01.07.2016, prin Legea nr.154, sau cu întârziere de 6 luni. Urmare a nerespectării Calendarului privind elaborarea și aprobarea CBTM și Calendarului de elaborare și aprobare a legii bugetului de stat, în perioada ianuarie – iunie 2016 a fost aplicată procedura bugetului provizoriu.

3.2. Relevanța indicatorilor bugetari și nivelul de executare a acestora necesită îmbunătățire

3.2.1. Relevanța și precizia prognozelor macroeconomice utilizate la elaborarea CBTM și a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016 denotă unele rezerve

Bugetul pentru anul 2016 a fost aprobat cu întârziere de 6 luni, în perioada ianuarie-iunie 2016 fiind aplicată procedura de executare a bugetului de stat provizoriu. Conform explicațiilor responsabililor de la MF, tergiversarea aprobării Legii bugetului de stat a fost condiționată de necesitatea negocierii politicii bugetar-fiscale și indicatorilor bugetar-fiscali cu partenerii externi.

Analiza efectuată de audit relevă că indicatorii macroeconomici utilizați la elaborarea CBTM 2016-2018 pentru anul 2016, care urmau a fi utilizați la elaborarea proiectului bugetului, diferă semnificativ de cei utilizați la aprobarea bugetului în luna iulie 2016. Imprecizia indicatorilor macroeconomici a cauzat operarea modificărilor semnificative ale indicatorilor bugetari doar după 3 luni de la aprobarea bugetului de stat (prima rectificare a avut loc la 26.09.2016), modificările fiind aprobate prin angajarea răspunderii asupra proiectului legii bugetului de stat pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 201622. Sinteza principalilor indicatori macrobugetari utilizați la elaborarea CBTM și bugetului de stat pentru anul 2016 se prezintă în Tabelul nr.1.

22 HG nr.1086 din 26.09.2016 „Privind angajarea răspunderii asupra proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 1 iulie 2016”.

13

Tabelul nr. 1. Sinteza principalilor indicatori macrobugetari utilizați la elaborarea CBTM și bugetului de stat pentru anul 2016

Indicatorii

CBTM 2016 Plan

Executat2014-2016

2015-2017

2016-2018 Aprobat

Rectificat (26.09.2016)

Rectificat (09.12,2016) Definitivat

Anul 1 Anul 2 Anul 3PIB prognozat, mlrd.lei 128,9 130,1 129,4 133,5 132,7 132,7 132,7 134,5Modificat x 1,2 -0,7 4,1 -0,8 0,0 0,0 -132,7Cursul de schimb al leului (mediu anual), lei/dol. SUA 12,93 13,38 20,43 21,10 20,00 20,0 20,0 19,92

Modificat x 0,45 7,05 0,67 -1,10 -0,10 0,00 0,02Exporturi, mil.dol. SUA 2.975,0 3.000,0 2.050,0 2.000,0 1.875,0 2.000,0 2.000,0 2045,3Modificat x 25,0 -950,0 -50,0 -125,0 125,0 0,0 +45,3Importuri 6.950,0 6.700,0 4.800,0 4.050,0 3.750,0 4.000,0 4.000,0 4020,3Modificat x -250,0 -1.900,0 -750,0 -300,0 250,0 0,0 +20,3Venituri, mlrd.lei 28,7 30,1 30,8 31,4 29,3 29,6 29,6 28,9Modificat x 1,4 0,7 0,6 -2,1 0,3 0,0 -0,7în % faţă de PIB 22,3% 23,1% 23,8% 23,5% 22,1% 22,3% 22,3% 21,5%Modificat x 0,9% 0,7% -0,3% -1,4% 0,2% 0,0% -0,8%Cheltuieli, mlrd.lei 32,9 33,3 38,0 35,6 33,5 33,8 33,8 32,3Modificat x -1,6 -4,7 2,4 2,1 -0,3 0,0 1,5în % faţă de PIB 24,6% 25,6% 29,4% 26,7% 25,2% 25,5% 25,5% 24,0%Modificat x 1,0% 3,8% -2,7% -1,4% 0,2% 0,0% -1,5%Deficit(-)/excedent (+), mlrd.lei -4,2 -3,2 -7,2 -4,2 -4,2 -4,2 -4,2 -3,4Modificat x 0,2 4,0 -3,0 0,0 0,0 0,0 -0,8în % faţă de PIB pentru perioada respectivă -3,26% -2,46% -5,56% -3,15% -3,17% -3,17% -3,17% -2,52%

Modificat x -0,13% -3,10% 2,42% -0,02% 0,00% 0,00% -0,65%Plafonul datoriei de stat interne la 31.12.2016, mlrd.lei 7,5 7,9 21,4 21,0 21,0 21,8 21,8 21,5

Modificat x -0,4 -13,5 0,4 0,0 -0,8 0,0 0,3în % faţă de PIB 5,8% 6,1% 16,5% 15,7% 15,8% 16,4% 16,4% 16,0%Plafonul datoriei de stat externe la 31.12.2016, mlrd.lei 22,8 23,2 35,3 35,1 35,1 32,4 32,4 29,2

Modificat x -0,4 -12,1 0,2 0,0 2,7 0,0 3,2în % faţă de PIB 17,7% 17,8% 27,3% 26,3% 26,5% 24,4% 24,4% 21,7%

Sursă: CBTM 2014-2016, CBTM 2015-2017, CBTM 2016-2018; Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2016.

Datele din tabel relevă rezerve mari în estimarea atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor bugetului de stat. Astfel, veniturile aprobate inițial în bugetul de stat diferă semnificativ de cele estimate în CBTM (+0,6 mlrd.lei), iar cele aprobate inițial au fost diminuate deja peste 4 luni de la aprobarea lor, cu 2,1 mlrd.lei, sau cu (-1,9%) și, respectiv, cu (-6,7%). Modificările aprobate în luna decembrie țin, în mare parte, de ajustarea indicatorilor bugetari și macroeconomici urmare a realizării principalilor indicatori pe 11 luni ale anului și de deblocarea finanțării externe urmare a încheierii Memorandumului între FMI și RM în luna octombrie 2016.

Excluzând din veniturile totale valoarea granturilor externe (CBE 13 „Granturi primite”) și a transferurilor interbugetare (CBE 19 „Transferuri primite în cadrul bugetului public naţional”), nivelul de executare a veniturilor interne a constituit 100,1%, iar excluzând din cheltuielile totale cheltuielile cu dobândă (CBE 24 ,,Dobânzi”), nivelul de executare a cheltuielilor a constituit 95,3%.

Soldul alocațiilor neutilizat a constituit 1525,0 mil.lei. De menționat că, spre deosebire de anii precedenți, la finele anului 2016 au fost executate toate solicitările de finanțare prezentate spre executare de către executorii de buget. Din totalul alocațiilor neutilizate, 825,6 mil.lei, sau 54,1%, reprezintă alocațiile neutilizate ale proiectelor finanțate din resurse externe.

14

Datele din tabel denotă că imprecizia indicatorilor macroeconomici a influențat relevanța și precizia principalilor indicatori bugetar-fiscali, generând divergențe semnificative între unii indicatori macroeconomici utilizați la elaborarea CBTM pentru anul 2016 și cei utilizați la elaborarea Legii bugetului de stat. Modificările operate în Legea bugetului de stat în mare parte au fost legate de actualizarea prognozelor macroeconomice și de sistarea finanțării externe: la granturi – în valoare totală de 1,6 mlrd.lei23, și la împrumuturi, respectiv, de 0,9 mlrd.lei24.

3.2.2 Spre deosebire de anii precedenți, începând cu anul 2016, pe un termen nedeterminat, bugetul de stat nu va beneficia de soldul profitului net al BNM

La elaborarea CBTM 2016, în totalul veniturilor bugetului de stat a fost inclus și soldul profitului net al BNM pentru anul 2015 (CBE 141210) în valoare estimativă de 735,5 mil.lei. Conform datelor BNM, profitul net realizat aferent anului 2015 destinat pentru distribuire a constituit 1.906,9 mil.lei, astfel defalcărilor în bugetul de stat fiindu-le destinate circa 953,5 mil.lei. La elaborarea bugetului de stat, încasările din defalcările soldului profitului net al BNM pentru anul 2015, care urmau a fi încasate în anul 2016, au fost excluse urmare a aprobării unor prevederi noi în Legea nr.548-XIII  din  21.07.1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, republicată la 30.10.201525. Astfel, bugetul de stat va putea beneficia de defalcări din soldul profitului net al BNM doar în condițiile îndeplinirii prevederilor art.20 alin.(5) din legea menționată, care stipulează că „La finele anului financiar, profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat pentru majorarea capitalului statutar în limitele prevăzute la art.19 alin.(3)”, care, la rândul său, prevede: „Capitalul statutar este dinamic şi se formează din profitul anului disponibil pentru distribuire, din veniturile obținute conform articolului 64 alineatul (3) şi/sau din contribuțiile Guvernului, până când mărimea acestuia va atinge 10% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii Naţionale”. Această situație se va menține și în anii bugetari următori. Totodată, auditul atenționează faptul că, urmare a aprobării prevederilor menționate, în anii bugetari următori nu vor putea fi aplicate prevederile art.2 alin.(11) din Legea privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat nr.807 din 17.11.2014 şi nr.101 din 01.04.201526, prevederile căruia stipulează că: „Pe durata termenului obligațiunilor de stat emise, soldul profitului Băncii Naţionale a Moldovei disponibil pentru distribuire, transferat de Banca Națională a Moldovei la venitul bugetului de stat conform prevederilor art.20 alin.(6) din Legea nr.548-XIII din 21.07.1995 cu privire

23 Din suma totală a granturilor externe, 1,3 mlrd.lei destinate susținerii bugetului (inclusiv: 0,1 mlrd.lei – fără destinație, și 1,2 mlrd.lei – cu destinație) și 0,3 mlrd.lei – destinate proiectelor finanțate din surse externe.24 Din suma totală a împrumuturilor externe, 0,7 mlrd.lei destinate susținerii bugetului și 0,2 mlrd.lei – destinate proiectelor finanțate din surse externe.25 Legea nr.548-XIII din 21.07.1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.297-300/544 din 30.10.2015 (în continuare – Legea nr.548-XIII din 21.07.1995).26 Legea nr.235 din 03.10.2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015, în temeiul prevederilor art.1061 din Constituție, prin angajarea răspunderii Guvernului faţă de Parlament (în continuare –Legea nr.235 din 03.10.2016).

15

la Banca Națională a Moldovei (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.297-300, art.544), va fi îndreptat de către Ministerul Finanţelor în același an pentru răscumpărarea, înainte de data scadenței, a obligațiunilor de stat emise în conformitate cu prezenta lege şi aflate în proprietatea Băncii Naţionale a Moldovei”27. Astfel, povara de răscumpărare a VMS emise pentru stabilitatea financiară revine în mare parte altor resurse interne ale bugetului de stat.

3.2.3. În anul 2016 se atestă o diminuare semnificativă a indicatorilor bugetar-fiscali precizați față de cei aprobați inițial

Principalii indicatori bugetari au fost aprobați la venituri în sumă de 31.378,9 mil.lei, la cheltuieli – 35.561,7 mil.lei, cu un deficit de 4.182,8 mil.lei. Pe parcursul anului bugetar, la Legea bugetului de stat28 au fost operate 2 modificări. Prima rectificare a bugetului a avut loc doar peste 3 luni după aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2016, prin asumarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 201629, iar a doua rectificare a avut loc în luna decembrie30 (peste 3 luni după rectificarea precedentă a bugetului). Urmare a primei rectificări, principalii indicatori bugetari s-au diminuat față de cei aprobați inițial cu 2.065,8 mil.lei (-6,2%) la venituri și cu 2.065,8 mil.lei (-5,8%) la cheltuieli, deficitul bugetar rămânând la același nivel, iar urmare a modificărilor operate prin a doua rectificare, veniturile au fost majorare față de rectificarea bugetului precedent cu 328,5 mil.lei (+1,1%), cheltuielile – cu aceeași sumă (+328,5 mil.lei/+1,0%), fără modificarea valorii deficitului bugetar, acesta rămânând la nivel de 4.182,8 mil.lei. Totodată, pe parcursul anului, în temeiul art.16 din Legea bugetului de stat pe anul 2016, indicatorii bugetari au fost majorați la venituri și la cheltuieli în sume egale de 13,8 mil.lei, nefiind afectat deficitul bugetar. Analiza efectuată de audit în acest sens este prezentată în Tabelul nr.4 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit. Cele mai semnificative modificări aprobate de Parlament au fost operate la componenta resurse generale, în mare parte fiind condiționate de diminuarea importurilor, ceea ce a cauzat reducerea încasărilor din TVA la mărfurile importate (CBE 114120) și TVA la mărfurile produse și serviciile prestate pe teritoriul RM (CBE 114110), precum și de sistarea debursărilor de granturi externe destinate susținerii bugetului de stat (CBE 130000).

Concomitent, cele mai semnificative modificări operate de către executorii de buget, în temeiul art.16 din Legea bugetului de stat pe anul 2016, au fost efectuate la componenta proiecte finanțate din surse externe.

27 Art.20 alin.(6) din Legea nr.548-XIII din 21.07.1995 stipulează că „Soldul profitului disponibil pentru distribuire se transferă la venitul bugetului de stat în termen de 15 zile după primirea raportului auditorului extern asupra situaţiilor financiare ale Băncii Naţionale”.28 Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 01.07.2016.29 HG nr.1086 din 26.09.2016.30 Legea nr.261 din 09.12.2016 pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 1 iulie 2016.

16

III.3. Executarea per ansamblu a BPNÎn anul 2016, veniturile realizate ale BPN au constituit 46,0 mlrd.lei, cheltuielile – 48,5 mlrd.lei, deficitul – 2,5 mlrd.lei. Față de indicatorii anului precedent, se atestă un trend ascendent la venituri, cu 2,3 mlrd.lei (+5,3%), la cheltuieli – cu 2,0 mlrd.lei (+4,3%), iar deficitul s-a diminuat cu 0,3 mlrd.lei (-7,4%). Executarea BPN, în structură pe tipuri de bugete, se prezintă în Tabelul nr.2.Tabelul nr.2. Structura bugetului public national, 2013-2016, mlrd.leiIndicatorii

executat structura, % % în PIB2013 2014 2015* 2016 2013 2014 2015 2016 2013 2014 2015* 2016

PIB 100,5 112,1 122,6 134,5 x x x x x x x xvenituriBPN* 36,9 42,4 43,7 46,0 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 36,7% 37,9% 35,6% 34,2%

BS 22,4 27,7 28,1 28,9 60,8% 65,3% 65,0% 62,1% 22,3% 24,7% 22,9% 21,5%

BASS 10,6 12 13,4 15,1 28,7% 28,3% 30,8% 32,8% 10,5% 10,7% 10,9% 11,2%FAOAM 4,2 4,6 5,1 5,8 11,3% 10,9% 11,6% 12,5% 4,1% 4,1% 4,2% 4,3%BUAT 9,4 11,1 11,0 12,1 25,6% 26,1% 25,3% 26,2% 9,4% 9,9% 9,0% 9,0%CheltuieliBPN* 38,6 44,4 46,5 48,5 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 38,5% 39,6% 37,8% 36,1%BS 23,9 29,3 30,4 32,3 61,8% 66,6% 64,9% 63,4% 23,8% 26,2% 24,6% 24,0%BASS 10,7 12 13,5 15,0 27,7% 27,1% 29,1% 30,9% 10,7% 10,7% 11,0% 11,2%FAOAM 4,2 4,7 5,2 5,7 10,9% 10,5% 11,1% 11,7% 4,2% 4,2% 4,2% 4,2%BUAT 9,5 11,3 11,3 11,3 24,7% 25,6% 24,8% 22,9% 9,5% 10,1% 9,4% 8,3%Deficit (-)/excedent (+)BPN* -1,8 -1,9 -2,7 -2,5 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% -1,7% -1,7% -2,2% -1,9%BS -1,5 -1,6 2,1 -3,4 83,60% 83,8% -75,4% 137,2% -1,5% -1,5% -1,7% -2,5%

BASS -0,13 0.009 -0,06 0,09 7,20% -0,50% 2,10% -3,90% -0,13% 0,01% -0,05% 0,07%●

FAOAM -0,07 -0,04 -0,09 0,09 3,70% 2,10% 3,30% -3,60% -0,06% -0,04% -0,07% 0,07%●

BUAT -0,09 0,2 -0,48 0,74 5,10% -13,40% 17,60% -29,70% -0,10% 0,20% -0,39% 0,6%●

Sursă: Datele MF și BNS.Notă: *Datele pentru anul 2015 sunt prezentate în condițiile comparabile.Notă: Datele aferente BPN sunt prezentate cu consolidarea transferurilor interbugetare.

Ponderea majoră în structura veniturilor și cheltuielilor BPN o deține bugetul de stat. Ca pondere în PIB, veniturile și cheltuielile BPN au înregistrat în anii 2013-2016 o tendință variabilă, înregistrând cel mai jos nivel în anul 2016. Spre deosebire de anii precedenți, BASS, FOAM și BUAT au finisat anul bugetar în excedent, iar deficitul bugetului de stat a înregistrat un trend ascendent în anii 2013-2016, cea mai mare valoare (3,4 mlrd.lei) fiind înregistrată în anul 2016. Ca pondere în PIB, deficitul bugetar al BPN a constituit 1,9%, sau cu 0,3 p.p. mai puțin față de anul precedent.

Analiza ponderii în totalul veniturilor BPN a veniturilor fiscale relevă că acestea au înregistrat o dinamică neuniformă, în anul 2016 constituind 85,6%, sau cu 1,6 p.p. mai puțin față de anul precedent. De asemenea, se atestă sporirea ponderii veniturilor directe și indirecte în totalul veniturilor fiscale, acestea în anul 2016 constituind 51,4% și, respectiv, 52,2%, sau cu 8,8 p.p. și, respectiv, 2,6 p.p. mai puțin față de anul precedent. Sinteza ponderii în PIB a veniturilor BPN în anii 2009-2016 este prezentată în Tabelul nr.5 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Analiza efectuată de audit privind ritmul de creștere a impozitelor directe și indirecte ale BPN denotă că ritmul de creștere a impozitelor directe (12,1%)31 a devansat cu 3,2 p.p. ritmul de creștere a impozitelor indirecte (8,9%)32. De asemenea, auditul atestă

31 Calculul: 20224,4 mil.lei/18040,8 mil.lei = 12,1%.32 Calculul: 20561,8 mil.lei/18886,2 mil.lei = 8,9%.

17

situația când ritmul de creștere a veniturilor BPN a devansat ritmul de creștere a veniturilor bugetului de stat (+2,5 p.p.)33, iar ritmul de creștere a cheltuielilor BPN este inferior ritmului de creștere a cheltuielilor bugetului de stat cu 1,9 p.p.34. Totodată, analizele efectuate denotă că ritmul de creștere a veniturilor BPN a devansat ritmul de creștere a cheltuielilor BPN cu 1,0 p.p.35, iar la bugetul de stat se atestă o situație inversă, când ritmul de creștere a cheltuielilor a devansat cu 3,4 p.p 36 ritmul de creștere a veniturilor. Situația este prezentată în Tabelul nr.6 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

III.4. Imprecizia prognozelor macroeconomice a influențat nivelul de realizare a unor venituri ale bugetului de stat, indicând supraestimarea sau subestimarea acestora

Verificările efectuate de audit asupra relevanței unor indicatori macroeconomici utilizați la estimarea principalelor tipuri de venituri au constatat următoarele. La baza estimării accizelor la produsele petroliere importate (CBE 114242) au stat datele privind cantitatea importată (mii tone) în anul 2015 și indexarea cotelor accizelor la ritmul de creștere a PIB față de anul precedent37 (+11,4%)38, estimările la proiectul bugetului de stat însumând 1.569,5 mil.lei. Ținând cont de faptul că bugetul pentru anul 2016 a fost aprobat la 01.07.2016, până la aprobarea acestuia fiind aplicat bugetul provizoriu, iar proiectul bugetului pentru anul 2016 a fost prezentat Guvernului spre examinare și aprobare în luna mai 2016, estimările încasărilor de la accizele la produsele petroliere importate au fost revizuite reieșind din realizarea pe 4 luni ale anului 2016, cu ajustări la cotele accizelor noi pentru celelalte 8 luni ale anului bugetar. Verificările auditului privind aplicarea conformă a regulilor generale la estimarea încasărilor de la accizarea produselor petroliere importate au stabilit că MF a aplicat neconform PIB realizat în anul 2015, care a constituit 121,9 mlrd.lei, fiind aplicat PIB utilizat la rectificarea bugetului pe anul 2015 (119,8 mlrd.lei). Astfel, creșterea reală a PIB, care urma a fi utilizată pentru majorarea cotelor accizelor la produsele petroliere, a constituit 9,5%, sau cu 1,9 p.p.39 mai puțin față de cea real aplicată (11,4%), fiind încasate suplimentar la bugetul de stat de la accizarea benzinei și motorinei importate circa 15,7 mil.lei40. Ca pondere în PIB, încasările de la accizarea produselor petroliere importate au crescut față de nivelul estimat cu 0,08 p.p.Încasările realizate la tipul de venituri menționat au constituit 1.691,9 mil.lei, sau cu 122,4 mil.lei mai mult decât a fost prevăzut, cauza fiind creșterea volumului de import al benzinei – cu 6,8 mii tone (+71,8 mil.lei), al motorinei – cu 66,3 mii tone

33 Calculul: (46,0 mlrd.lei/43,7 mlrd.lei = 5,3%) - (28,9 mlrd.lei/28,1 mlrd.lei = 2,8%) = (+2,5%).34 Calculul: (48,5 mlrd.lei/46,5 mlrd.lei = 4,3%) - (32,3 mlrd.lei/30,4 mlrd.lei = 6,2%) = (-1,9%).35 Calculul: ritmul de creștere a veniturilor BPN (5,3%) - ritmul de creștere a cheltuielilor BPN (4,3%) = 1,0 p.p.36 Calculul: ritmul de creștere a veniturilor BS (2,8%) - ritmul de creștere a cheltuielilor BS (6,2%) = (-3,4 p.p.).37 Art.122 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).38 PIB 2016 utilizat la elaborarea bugetului (133,5 mlrd.lei)/PIB rectificat în anul 2015 (119,8 mlrd.lei) = +11,4%.39 Calculul: PIB estimate pentru anul 2016 (133,5 mlrd.lei)/PIB realizat în anul 2015 (121,9 mlrd.lei) = 9,5% - 11,4% = (-1,9 p.p.).40 Încasări suplimentare: calculul: la benzină importată: (3714 lei (x)109,5% =4066 lei-4137 lei =71 lei (x) 91,4 mii tone = 6,5 mil.lei), la motorină importată: (1544 lei (x) 109,5%=1690 lei – 1720 lei = 30 lei (x) 307,8 mii tone=9,2 mii lei), total: 6,5 mil.lei +9,2 mii lei=15,7 mil.lei.

18

(167,7 mil.lei). Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.7 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

La estimarea încasărilor din „Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale” (CBV 115610) s-au utilizat volumele de import și export. La elaborarea CBTM 2016-2018 (anul 2016 – baza formării bugetului de stat pentru anul 2016), importurile și exporturile estimate de MEc au constituit 4800 mil.dol. SUA și, respectiv, 2250 mil.dol. SUA. MF, reieșind din dinamica anilor precedenți, a utilizat la estimarea încasărilor de la aplicarea taxei pentru efectuarea procedurilor vamale importurile și exporturile în valoare mai mica decât cele estimate de MEc (4250 mil.dol. SUA și, respectiv, 2050 mil.dol. SUA), cu 550 mil.dol. SUA – la importuri, și cu 200 mil.dol. SUA – la exporturi. La aprobarea bugetului de stat, indicatorii de import și export prezentați de către MEc pentru elaborarea CBTM 2016 au fost diminuați semnificativ (importurile – de la 4800 mil.dol. SUA până la 4050 mil.dol. SUA, și exporturile – de la 2250 mil.dol. SUA până la 2000 mil.dol. SUA). În comparație cu cota efectivă41 realizată în anul 2015 (0,33%), cota efectivă aplicată la elaborarea CBTM a fost redusă cu 0,09%, constituind 0,24%, iar urmare a ajustării valorii importurilor și exporturilor, precum și a cursului dolarului SUA față de leul moldovenesc, aceasta a fost ajustată până la 0,30% (+0,06%). Se atestă trendul variabil al ponderii în PIB a încasărilor din aplicarea taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale, la elaborarea CBTM aceasta constituind 0,24%, la rectificarea bugetului din decembrie – 0,30%, iar indicatorul realizat – 0,31%. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.8 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit. La baza estimării încasărilor din „Taxa vamală” (CBV 115110) au stat importurile, cursul dolarului SUA și cota efectivă a acesteia. Urmare a trendurilor neuniforme ale importurilor42, fluctuației cursului leului moldovenesc față de dolarul SUA aplicat la etapele de elaborare, aprobare și rectificare a bugetului de stat43 și diminuării cotei efective la etapa de elaborare, aprobare și prima rectificare a bugetului de stat (de la 1,21% în 2015 până la 1,14% la prima rectificare) fiind restabilită la a doua rectificare a bugetului (0,22%).Urmare a celor expuse, estimările anuale de asemenea au variat: de la 854,6 mil.lei – la aprobarea bugetului, până la 972,6 mil.lei – la rectificarea a doua. Ponderea în PIB a încasărilor de la acest tip de venituri a variat de la 0,64% la aprobarea bugetului de stat până la 0,73% la rectificarea din decembrie, fiind realizată la același nivel de 0,73%, cota efectiv44 realizată constituind 1,23%. Realizarea veniturilor a constituit 983,1 mil.lei, sau 101,1% (+10,5 mil.lei) față de prevederile anuale. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.9 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit. La baza estimării TVA la mărfurile importate (CBV 114120) au stat importurile, cursul valutar al dolarului SUA și cota efectivă45 a acesteia. Baza impozabilă deși a înregistrat o creștere față de anul precedent, la etapele de elaborare, aprobare și rectificare a bugetului s-au înregistrat tendințe variabile/neuniforme urmare a ajustării 41 Raportul între încasările la buget și baza impozabilă.42 Tendința neuniformă a importurilor: anul 2015 – 3986,8 mil.dol.SUA, CBTM – estimate de MEC – 4800 mil.dol.SUA, estimate de MF -4250 mil.dol.SUA, bugetul aprobat - 4050,0 mil.dol.SUA, rectificat I- 3750,0 mil.dol.SUA, rectificat II – 4000,0 mil.dol.SUA.43 Cursul dolarului SUA față de leul moldovenesc: la CBTM – 20,40 lei, aprobat – 21,1 lei, rectificat I- 20,0 lei, rectificat II – 19,9 lei.44 Raportul între încasările la buget și baza impozabilă.45 Raportul între încasările la buget și baza impozabilă.

19

valorii importurilor, cursului mediu anual al dolarului SUA față de leul moldovenesc. În aceste condiții, se atestă și variabilitatea cotei efective și a ponderii în PIB a încasărilor estimate și realizate. Încasările efective la buget au constituit 11.761,0 mil.lei, sau 100,5% (+63,9 mil.lei) față de prevederile anuale. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.10 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit. La baza estimării TVA la mărfurile produse și serviciile prestate pe teritoriul RM (CBV 114110) este prognoza consumului intern. Verificările auditului denotă că, la estimarea încasărilor TVA la mărfurile produse și serviciile prestate pe teritoriul RM, utilizate la elaborarea bugetului de stat, MF nu a utilizat ca bază impozabilă consumul estimat de MEc46. Conform explicațiilor responsabililor de la MF, „la elaborarea proiectului bugetului de stat s-a utilizat estimarea MF, deoarece consumul estimat de către MEc era mai mic decât PIB, iar datele istorice arată situația inversă. La baza estimării efectuate de MF a stat faptul că consumul va fi cel puțin cu 5% mai mare decât PIB, pentru a exclude subestimarea veniturilor ca urmare a subestimării consumului”. De asemenea, se atestă majorarea cotei efective față de cea realizată în anul 2015. Ponderea în PIB a veniturilor realizate a crescut față de indicatorul din anul precedent cu 0,1p.p., constituind, în anul 2016, 4,0%. Încasările bugetului de stat la acest tip de venituri au însumat 5315,4 mil.lei, sau 102,2% (+113,7 mil.lei) față de prevederile anuale. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.11 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit. La baza estimării încasărilor din impozitul pe venitul persoanelor juridice (CBV 1112) a stat baza impozabilă (profitul global) și PIB. Urmare a creșterii PIB estimat, a crescut și baza impozabilă. Cota efectivă47 utilizată la elaborarea CBTM a fost majorată față de cea realizată în anul 2015 cu 0,5 p.p., constituind 6,8%, fiind diminuată la aprobarea bugetului până la 6,4%, iar la rectificarea bugetului a fost iarăși majorată până la 6,8%. Ca pondere în PIB, impozitul pe venitul persoanelor juridice a constituit 2,5%, menținându-se la nivelul estimat. Încasările bugetului de stat realizate în anul 2016 au constituit 3291,8 mil.lei, sau cu 100,7% mai mult (+23,8 mil.lei). Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.12 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit. La estimarea încasărilor din impozitul pe venitul persoanelor fizice (CBV 1111) a stat baza impozabilă (fondul de remunerare) prezentată de MEc. Ca pondere în PIB, baza impozabilă utilizată la elaborarea și rectificarea bugetului a variat de la 27,1% la elaborarea CBTM până la 26,6% la rectificarea bugetului. Deși baza impozabilă estimată la aprobarea și rectificarea bugetului a fost în creștere față de baza impozabilă estimată la elaborarea CBTM, cota efectivă48 estimată a fost diminuată de la 9,37 % până la 8,8%. Astfel, încasările estimate la bugetul de stat de asemenea au fost majorate față de cele estimate în CBTM. Încasările realizate au constituit 1371,5 mil.lei, sau 96,1% (-55,4 mil.lei) din prevederile anuale, totodată fiind în creștere față de încasările anului precedent cu 160,3 mil.lei. Ponderea în PIB realizată (2,4%) este mai mare față de indicatorul anului 2015 cu 0,2 p.p. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.13 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

46 Consumul estimat de MEc: la elaborarea CBTM 2016 – 130361 mil.lei, la aprobarea bugetului – 125503 mil.lei, la rectificarea I – 140937 mil.lei, la rectificarea a II-a – 140937 mil.lei. 47 Raportul între încasările la buget și baza impozabilă.48 Raportul între încasările la buget și baza impozabilă.

20

La estimarea „Accizelor la produsele din tutun importate” (CBE 141222) au stat încasările realizate în anul precedent (2015) cu includerea impactului schimbării cotelor accizelor propuse în politica bugetar-fiscală pentru anul de referință. Încasările estimative la acest tip de venituri au suportat pe parcursul anului modificări, fiind majorate de la 1414,8 mil.lei până la 1443,7 mil.lei (+28,9 mil.lei), realizarea încasărilor constituind 1573,2 mil.lei (109,0%), sau cu 129,5 mil.lei mai mult față de precizările anuale. În comparație cu anul precedent, încasările au înregistrat o creștere cu circa 344,8 mil.lei. Creșterea se datorează sporirii volumului de import a țigaretelor cu filtru – cu 100,4 mil. bucăți, și a tutunului pentru pipă în ambalaje directe – cu 12,4 tone. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.14 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

3.5. Sinteza executării veniturilor bugetului de stat

3.5.1. Veniturile bugetului de stat per ansamblu s-au realizat sub nivelul prognozat

În anul 2016, veniturile bugetului de stat s-au realizat la nivel de 97,4%, fiind încasate în volum total de 28.879,6 mil.lei, valoarea veniturilor neîncasate constituind 775,8 mil.lei. Spre deosebire de anii precedenți, executarea veniturilor interne ale bugetului de stat (cu excluderea granturilor și transferurilor interbugetare) s-a realizat la nivel de 100,1% (27.592,5 mil.lei) din prevederile anuale. Analiza efectuată de audit privind sinteza executării bugetului de stat în anii 2012-2015 este prezentată în Tabelul nr.15 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

În comparație cu anul precedent, se atestă o creștere a nivelului de executare a veniturilor totale cu 1,9 p.p. (de la 95,5% în anul 2015 până la 97,4% în anul 2016), iar la veniturile fără granturi și transferurile interbugetare – cu 2,4 p.p. (de la 97,7% în anul 2015 până la 100,1% în anul 2016). Sarcinile de încasare a veniturilor au fost îndeplinite de către organele SFS la nivel de 100,3%, iar de către organele SV la nivel de 102,0%.

Ponderea majoră în totalul veniturilor bugetului de stat revine veniturilor fiscale – 75,9% (21911,8 mil.lei), fiind urmate de veniturile nefiscale – 16,9% (4884,9 mil.lei), granturi – 4,4% (1276,0 mil.lei), mijloace speciale/colectate – 2,7% (793,8 mil.lei). Analiza efectuată de audit privind structura veniturilor bugetului de stat în anii 2012-2015 este prezentată în Figura nr.7 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

Analiza în dinamică a încasărilor la principalele tipuri de venituri denotă o creștere față de încasările anului precedent. Astfel, încasările la TVA au înregistrat o creștere de 832,8 mil.lei (+6,1%), la accize – cu 701,7 mil.lei (+18,2%), la impozitul pe venit – cu 680,3 mil.lei (+17,1%), la impozitul asupra comerțului exterior – cu 123,5 mil.lei (+9,3%). Analiza încasărilor în dinamică a principalelor tipuri de venituri în anii 2013-2016 se prezintă în Figura nr.8 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

21

3.5.2. În anul 2016, față de anul precedent, nivelul de realizare a veniturilor bugetului de stat a înregistrat o creștere de 1,9 p.p., constituind 97,4% din prevederile anuale Compararea indicatorilor prognozați cu cei realizați permite formarea unei viziuni generale asupra calității, predictibilității şi credibilității prognozelor la venituri.

Deși veniturile bugetului de stat în anii 2009-2016 sunt în creştere continuă, totuși trendul nivelului de executare a veniturilor în perioada menționată este unul neuniform, cel mai scăzut nivel de executare a veniturilor fiind înregistrat în anul 2015. Analiza acestei situații este prezentată în Tabelul nr.3.

Tabelul nr.3. Nivelul de executare a veniturilor bugetului de stat în anii 2009-2016, mil.leiAnul Plan Realizat Devieri % executării2009 13.177,1 13.833,0 +655,9 104,9%2010 16.557,0 17.167,7 +610,7 103,7%2011 19.067,8 18.639,0 -428,8 97,8%2012 20.783,5 20.090,6 -692,9 96,7%2013 22.544,7 22.436,7 -108,0 99,5%2014 28.198,9 27.717,7 -481,2 98,3%2015 29.372,8 28.054,6 -1.318,2 95,5%2016 29.655,4 28.879,6 -775,8 97,4%

Sursă: Rapoartele privind executarea bugetului de stat pe anii 2009-2016.

Auditul relevă că în anul 2016 veniturile percepute în bugetul de stat sunt în creştere faţă de anul precedent cu 0,8 mlrd.lei, iar nivelul de executare a veniturilor (97,4%)49 se încadrează în plafoanele acceptabile de practicile internaționale (+6%/-3%)50. Totodată, analiza realizării veniturilor totale față de indicatorii aprobați inițial relevă că bugetul a fost realizat la nivel de 92,0%, ceea ce nu se încadrează în marja acceptată de practicile internaționale stabilite de PEFA, prin care se măsoară performanța managementului finanțelor publice, depășind marja acceptată cu 5,0%51.

Deși nivelul de precizie a indicatorilor macroeconomici denotă rezerve, excluzând, ca factor imprevizibil, din totalul veniturilor aferente bugetului de stat granturile externe, spre deosebire de anul precedent se atestă că nivelul de realizare a veniturilor interne față de indicatorii aprobați inițial a constituit 99,6%, ceea ce se atestă ca un factor pozitiv, în anul 2015 acesta constituind 95,4%.

3.5.3. Ca și în anii precedenți, executarea veniturilor la nivel de tip s-a realizat neuniformDeși partea de venituri a fost realizată la nivel de 97,4%52, verificările efectuate de audit relevă că gradul de executare a veniturilor, în aspectul tipurilor de venituri aprobate în Legea bugetului de stat, a variat de la 44,8% la CBV 131 „Granturi primite de la guvernele altor state” până la 119,3% la CBV 1411 „Dobânzi încasate”. Totodată, ca valoare, cele mai semnificative neîncasări la buget se atestă la CBV 1141 „Taxa pe valoare adăugată” (152,5 mil.lei) și la CBV 13 „Granturi primite” (-793,7 mil.lei). Analiza detaliată a încasărilor la TVA denotă că încasările TVA la

49 Executat față de planul precizat.50 Indicatorul PEFA 2016 (PI 3 „Executarea veniturilor în comparație cu indicatorii aprobați”).51 Calculul: 100% - 92% = 8% - 3% = 5%.52 Executat față de planul precizat.

22

mărfurile produse și serviciile prestate pe teritoriul RM (CBV 114110) și din TVA la mărfurile importate (CBV 114120) s-au realizat cu supraîncasare față de veniturile estimate, cu 113,7 mil.lei și, respectiv, cu 63,9 mil.lei, totodată restituirea TVA (CBV 114130) s-a realizat cu o depășire cu 330,1 mil.lei a estimărilor incluse în buget, ceea ce a influențat executarea TVA per total. Nerealizarea la nivelul estimat a „Granturilor primite” (CBV 13) este cauzată de sistarea finanțării externe de către unii donator externi. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.16 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Analiza detaliată în aspect de CBV la nivel de 6 cifre (K6) denotă că în anul 2016 administratorii de venituri au administrat 98 tipuri de venituri, nivelul de executare al cărora a variat de la 28,8% până la 244,6%, iar supraestimările/neîncasările totale au constituit (-1415,7 mil.lei), subestimările/supraîncasările – (+639,1 mil.lei), veniturile încasate fără prevederi – (+0,8 mil.lei). Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.17 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Sinteza factorilor care au influențat cele mai semnificative subestimări/supraîncasări, conform explicațiilor MF53, este prezentată în continuare.

CBV Denumirea Suma, mil.lei

% executării Factorii determinanți

111210 Impozit pe venitul obținut din activitatea de întreprinzător +21,5 100,9%

Trecerea unor agenți economici în categoria de plătitori de TVA cu alegerea regimului de impozitare de la cota de 3% , la cota de 12%.

111220 Impozit pe venitul reținut la sursa de plată +36,2 108,9% Creșterea valorii producției agricole și veniturilor sub formă de royalty

114110Taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova

+113,8 102,2%Majorarea valorii livrărilor efectuate cu cota TVA de 20% și cu cota TVA de 8%

114120 Taxa pe valoarea adăugată la mărfurile importate +63,9 100,5%

114211Accize la rachiu, lichioruri, divinuri şi alte băuturi spirtoase produse pe teritoriul Republicii Moldova

+23,3 113,4%Majorarea volumelor fizice ale mărfurilor accizate (produse și importate)114222 Accize la produsele din tutun importate +129,5 109,0%

114241 Accize la produsele petroliere produse pe teritoriul Republicii Moldova +122,4 107,8%

Analiza efectuată de audit în aspectul constatării celor mai semnificative supraestimări/neîncasări este prezentată în continuare.CBV Denumirea Suma,

mil.lei% executării

Factorii determinanți

114215 Accize la berea produsă pe teritoriul Republicii Moldova -18,5 90,2% Micșorarea volumelor fizice

114521 Taxa de licență pentru anumite genuri de activitate încasată în bugetul de stat -20,4 87,2% Stoparea activității agenților economici în

domeniul jocurilor de noroc

131111Granturi curente primite de la guvernele altor state pentru susținerea bugetului de stat

-74,8 0,0% Sistarea finanțării externe

131121Granturi curente primite de la guvernele altor state pentru proiecte finanțate din surse externe pentru bugetul de stat

-49,2 64,9%Nerealizarea în termen a activităților/lucrărilor prevăzute în acordurile de finanțare

132111 Granturi curente primite de la organizațiile internaționale pentru susținerea bugetului

-171,8 84,7% Sistarea finanțării externe

53 Nota explicativă la Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2016; Notele explicative ale principalilor administratori de venituri (IFPS și SV).

23

de stat

132121Granturi curente primite de la organizațiile internaționale pentru proiecte finanțate din surse externe pentru bugetul de stat

-45,6 76,3% Sistarea finanțării externe și fluctuația cursului de schimb

132221Granturi capitale primite de la organizațiile internaționale pentru proiecte finanțate din surse externe pentru bugetul de stat

-438,7 13,3%

Nedivizarea granturilor real debursate în curente și capitale după cum a fost aprobat în buget, toate granturile debursate fiind raportate la granturi recurente (clasificarea neconformă)

Introducerea în anul 2016 a „Impozitului pe avere” a suplimentat încasările la buget cu 34,8 mil.lei

În anul 2016, prin Legea nr.138 din 17.06.2016 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, în Codul fiscal a fost introdus un Titlu nou – VI1

„Impozitul pe avere” (CBE 113611). În scopul administrării acestui impozit, SFS a elaborat un SIA „Impozit pe avere”, iar Regulamentul cu privire la modul de administrare a impozitului pe avere prin SIA „Impozit pe avere” a fost aprobat prin ordinul IFPS nr.1034 din 27.10.2016.

Conform art.2873 alin.(1) din Codul fiscal, obiect al impunerii îl constituie bunurile imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepția terenurilor), precum şi cotele-părți a căror totalitate întrunește cumulativ condițiile că valoarea estimată totală a bunului imobil constituie 1,5 mil.lei şi mai mult, și suprafața totală a bunului imobil constituie 120 m.p. şi mai mult. Baza impozabilă a bunurilor imobiliare care cad sub incidența condițiilor expuse mai sus constituie valoarea estimată a acestor bunuri, apreciată de către organele cadastrale teritoriale, cu aplicarea cotei de 0,8% din baza impozabilă.

Conform datelor prezentate de Î.S. „Cadastru” și SFS, la situația din 01.11.2016, numărul subiecților impunerii cu impozitul pe avere a constituit 2893 de persoane fizice, din care 2638 (91,2%) reprezintă numărul persoanelor înregistrate în raza de administrare a mun. Chișinău.

În bugetul de stat pentru anul 2016, la acest capitol au fost estimate încasări în valoare totală de 50,0 mil.lei. Suma calculată pentru plata impozitului pe avere a constituit 51,1 mil.lei, încasările – de 34,8 mil.lei, sau 69,6%, iar restanțele la plata impozitului pe avere la finele anului 2016 constituind 16,3 mil.lei. Conform informației SFS, în anul 2017, la situația din 26.03.2017, la bugetul de stat a fost încasat impozitul pe avere aferent perioadei fiscale a anului 2016 în valoare totală de 12,3 mil.lei (+24,1% din valoarea calculată), astfel restanțele la data de 26.03.2017 constituind 4,0 mil.lei, sau 7,8% din suma calculată pentru anul 2016.

3.5.4. Principalii administratori de buget au supraîndeplinit sarcina de încasare a veniturilor stabilită

24

Cu dreptul de administrare a veniturilor bugetului de stat a fost desemnat SFS, SV, MF și unele instituții bugetare54. Sinteza nivelului de colectare a veniturilor de către administratorii de venituri denotă că SFS a realizat sarcina la nivel de 100,3%, SV – de 102,0%, MF – de 116,2 %, și instituțiile bugetare – la nivel de 95,8%. Sinteza nivelului de colectare a veniturilor de către administratorii de venituri se prezintă în tabelul de mai jos.

Tabelul nr.4. Sinteza nivelului de colectare a veniturilor de către administratorii de venituri, 2016, mil.lein/o Indicatorii Total inclusiv pe administratorii de venituri

SFS SV MF instituții bugetare

1 Venituri prognozate fără granturi (CBV 13), transferuri (CBV 19) și fără restituiri (CBV 111122, 114130, 114290)

30.024,355 11.513,0 17.138,5 177,7 1195,1

2 Realizat 30.376,556 11.548,6 17.476,1 206,4 1145,43 Devieri (+,-) +352,2 +35,6 +337,6 +28,7 -49,74 Nivelul executării , % 101,2% 100,3% 102,0% 116,2% 95,8%Sursă: Datele MF.

Prognoza de venituri a fost supraîndeplinită de către SFS cu 35,6 mil.lei (+0,3%), iar SV a încasat cu 337,6 mil.lei (+2,0%) mai mult față de sarcina aprobată.

În comparație cu anul precedent, încasările la veniturile administrate de SFS au crescut în total cu 1,0 mlrd.lei (în 2015 – 10,5 mlrd.lei), iar încasările la veniturile administrate de SV au înregistrat o creștere cu 1,7 mlrd.lei (în 2015 – 15,8 mlrd.lei).

Deși SFS a realizat sarcina de colectare a veniturilor, auditul atestă că, din 35 de organe teritoriale ale SFS, din acestea14 nu au realizat sarcina57 (-120,4 mil.lei), nivelul de realizare la acestea variind între 78,9% la Hâncești și 96,5% la Fălești. Cele mai semnificative supraîndepliniri a sarcinilor de colectare a veniturilor se atestă la Ștefan Vodă (+15,3%), Telenești (+13,9%) și Dubăsari (11,0%).

Verificările auditului denotă că la 6 organe fiscale teritoriale58 se atestă o diminuare cu 168,8 mil.lei a încasărilor față de cele ale anului precedent. Creșterea semnificativă a veniturilor încasate în 2016, față de încasările anului precedent, se atestă în mun. Chișinău (+836,1 mil.lei), raioanele Ialoveni (+38,2 mil.lei), Orhei (+36,3 mil.lei), Strășeni (+30,9 mil.lei) și Cahul (+28,8 mil.lei).

3.5.5. Analiza încasărilor lunare și trimestriale

54 Ordinul nr.180 din 12.10.2015 cu privire la modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2016.55 Din totalul veniturilor prognozate (29.655,4 mil.lei), au fost excluse veniturile aferente CBV 13 (2.069,7 mil.lei), CBV 19 (10,0 mil.lei), CBV 111122 (-42,1 mil.lei), CBV 114130 (-2.241,5 mil.lei), CBV 114290 (-165,0 mil.lei) = 30.024.3 mil.lei.56 Din totalul veniturilor realizate (29.336,5 mil.lei), au fost excluse veniturile aferente CBV 13 (2.276,0 mil.lei), CBV 19 (11,1 mil.lei), CBV 111122 (-45,4 mil.lei), CBV 114130 (-2.571,6 mil.lei), CBV 114290 (-167,0 mil.lei) = 30.376,5 mil.lei.57 IFST: mun. Bălți (-40,6 mil.lei), Briceni (-4,5 mil.lei), Cimișlia (-2,1 mil.lei), Dondușeni (-2,8 mil.lei), Fălești (-1,9 mil.lei), Florești (-3,1 mil.lei), Hâncești (-33,3 mil.lei), Ialoveni (-8,0 mil.lei), Nisporeni (-3,5 mil.lei), Ocnița (-1,2 mil.lei), Rezina (-7,7 mil.lei), Râșcani (-5,1 mil.lei), Soroca (-5,9 mil.lei), UTA Găgăuzia (-0,7 mil.lei).58 IFST: mun. Bălți (-4,0 mil.lei), Briceni (-0,6 mil.lei), Hâncești (-46,1 mil.lei), Rezina (-20,9 mil.lei), Sângerei (-94,2 mil.lei), Soroca (-3,0 mil.lei).

25

Analiza încasărilor lunare și trimestriale ale veniturilor denotă că, la fel ca și în anii precedenți, cele mai semnificative încasări se atestă în trimestrul IV, încasările în luna decembrie constituind 13,6% din totalul acestora. Încasările în trimestrul IV au depășit încasările medii trimestriale cu 1518,5 mil.lei (+21,0%), iar încasările în luna decembrie le-au depășit pe cele medii lunare cu 1520,0 mil.lei, sau cu 63,2%. Depășirea semnificativă a încasărilor din luna decembrie față de încasările medii lunare se datorează intrărilor de granturi și împrumuturi externe, urmare a încheierii acordului între RM și FMI, fiind debursate 1929,0 mil.lei în luna decembrie. De asemenea, conform explicațiilor responsabililor de la MF, încasarea mai sporită a veniturilor în semestrul II a fost condiționată de încasarea în această perioadă a veniturilor provenite din prelucrarea producției agricole. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.18 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

3.5.6. Restituirea TVA și a accizelor a înregistrat o tendință de creștere față de anul precedent, atingând cea mai mare valoare din perioada 2012-2016, atestându-se și depășirea cu 332,1 mil.lei a limitelor aprobate în buget pentru restituirea TVA și accizelor În bugetul pentru anul 2016 au fost aprobate inițial mijloace destinate restituirii TVA și a accizelor în sumă totală de 2378,0 mil.lei59. Urmare a modificărilor operate în Legea bugetului de stat, acestea au constituit 2406,5 mil.lei60. Verificările auditului denotă că pe parcursul anului au fost restituite TVA și accize în sumă totală de 2738,6 mil.lei61, sau cu 332,1 mil.lei62 (+13,8%) mai mult decât suma prevăzută în buget. Conform explicațiilor responsabililor de la MF, depășirea restituirii TVA și a accizelor față de volumele aprobate în buget a fost condiționată de respectarea prevederilor pct. 48-51 din Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată63, care reglementează responsabilitatea organului fiscal pentru încălcarea termenelor de restituire a TVA, precum și de faptul că în anul 2016 au fost achitate și datoriile aferente restituirii TVA și a accizelor formate la finele anului 2015 (465,3 mil.lei).

Analiza efectuată de audit privind sinteza restituirilor TVA și a accizelor denotă că valoarea acestor restituiri este în creștere continuă, înregistrând cel mai înalt nivel în anul 2016 (2.738,6 mil.lei), iar în comparație cu anul precedent restituirile la TVA și accize sunt în creștere cu 449,0 mil.lei.

Din totalul restituirilor la TVA și accize, o mare parte a fost redistribuită între bugetele componente ale BPN, în contul datoriilor la alte tipuri de venituri: la bugetul de stat – 1360,9 mil.lei (49,7%), la BUAT – 37,7 mil.lei (1,4%), la CNAM – 115,4 mil.lei (4,2%), la BASS – 385,6 mil.lei (14,1%), la contul agenților economici fiind transferate 839,0 mil.lei (30,6%). Direcțiile de utilizare a restituirilor la TVA și accize în anul 2016 se prezintă în tabelul de mai jos.

Tabelul nr.5. Direcțiile de utilizare a restituirilor la TVA și accize în anul 2016, mil.leiIndicatorii Total Redirecționarea/redistribuirea/compensarea

59 Calculul: restituirea TVA (2153,6 mil.lei) + restituirea accizelor (224,4 mil.lei) = 2378,0 mil.lei.60 Calculul: restituirea TVA (2241,5 mil.lei) + restituirea accizelor (165,0 mil.lei) = 2406,5 mil.lei.61 Calculul: restituirea TVA (2541,6 mil.lei) + restituirea accizelor (167,0 mil.lei) = (2738,6 mil.lei).62 Calculul: restituirea TVA (-330,1 mil.lei) + restituirea accizelor (-2,0 mil.lei) = (-332,1 mil.lei).63 HG nr.93 din 01.02.2013 „Pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată”.

26

Bugetul de stat BUAT FAOAM BASS

La contul agentului economic

Restituirea TVA (114130)

2571,6 1208,9 36,8 114,9 372,8 838,2

Restituirea accizelor (114290)

167,0 152,0 0,9 0,5 12,8 0,8

Total 2738,6 1360,9 37,7 115,4 385,6 839,0

Sursă: Datele MF.

Din totalul veniturilor redistribuite bugetului de stat, în contul Drepturilor de export-import achitate în avans (CBE 518300) au fost trecute 684,5 mil.lei64.

Analiza efectuată de audit privind sinteza în dinamică a restituirilor TVA și accizelor este prezentată în Tabelul nr.19 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Datele din tabel relevă că, în anul 2016, ponderea restituirilor la TVA în totalul TVA încasat a înregistrat o creștere față de anul precedent cu 2,0 p.p., constituind 15,1%, iar ponderea accizelor în totalul accizelor încasate s-a diminuat cu 1,9 p.p., constituind la finele anului 3,5%.

Din totalul restituirilor accizelor (167,0 mil.lei), de cele mai semnificative restituiri au beneficiat 3 agenți economici65, ponderea acestora constituind 145,1 mil.lei, sau 86,9% din total.

Verificările auditului atestă că, urmare a aplicării prevederilor art.1011 alin.(4) din Codul fiscal (în redacția până la 01.07.2016), care stipulează că „Restituirea T.V.A. se efectuează în contul stingerii datoriilor agenților economici (sau ale creditorilor lor) faţă de bugetul public naţional, iar în lipsa datoriilor, restituirea se efectuează la contul bancar al agentului economic”, în anul 2016, din totalul restituirilor TVA (2571,6 mil.lei) au fost stinse obligațiuni față de BPN ale agenților economici terți (creditorilor) în valoare totală de 358,2 mil.lei, ceea ce constituie 13,9% din totalul restituirilor TVA.

De menționat că, urmare a aprobării politicii bugetar-fiscale pentru anul 201666, prevederile articolului menționat au fost modificate, după cum urmează: „Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează numai subiectului impozabil care dispune de decizie de restituire a T.V.A. în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional, iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligații ale acestuia faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar al subiectului impozabil respective”, intrând în vigoare de la 01.07.2016. Verificările auditului atestă că în aceste condiții MF a efectuat restituirea TVA în contul persoanelor terțe și, după intrarea în vigoare a prevederilor, valoarea totală a acestor restituiri a constituit 1,9 mil.lei (Ambasada SUA în RM și „Fabrica de vinuri Slobozia Mare” SA). Restituirea TVA aferentă Fabricii de vinuri menționate a fost 64 În totalul restituirilor la TVA redistribuite la alte venituri ale bugetului de stat, plățile destinate Drepturilor de export-import constituie 592,4 mil.lei, iar redistribuite din restituirea accizelor la Drepturilor de export-import – 92,1 mil.lei, total 684,5 mil.lei.65 SRL „Renaissance Perfect” – 8,8 mil.lei (5,3% din totalul restituirilor la accize) și SRL „Lukoil-Moldova” – 116,6 mil.lei (69,8% din totalul restituirilor la accize), SRL „Garma-grup” –19,7 mil.lei (11,8% din totalul restituirilor la accize).66 Legea nr.138 din 17.06.2016 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (în continuare – Legea nr.138 din 17.06.2016).

27

efectuată la contul Fondului viei și vinului (1 caz – 0,2 mil.lei), iar în cazul Ambasadei SUA – mijloacele au fost transferate la alt cont bancar gestionat de U.S.Disbursing officer NE (Oficiul Statelor Unite pentru plăți (USDO)67, temei servind solicitarea68 ambasadorului SUA în RM (4 cazuri – 1,7 mil.lei).

De asemenea, se constată că, în anul 2016, până la intrarea în vigoare a prevederilor Politicii bugetar-fiscale pentru anul 2016, care nu prevedeau trecerea restituirilor la TVA și accize în contul viitoarelor obligațiuni, MF a practicat restituirea TVA în contul Plăților în avans ale Drepturilor de import-export (în contul viitoarelor obligații), valoarea cărora a constituit 435,9 mil.lei. Conform explicațiilor responsabililor de la MF, decizia a fost luată urmare a insuficienței resurselor financiare din cauza sistării finanțării externe, care a fost deblocată după încheierea Memorandumului între RM și FMI.

Situații similare se atestă și la restituirea accizelor, fiind restituite accize în contul viitoarelor obligații la plata în avans a drepturilor de import-export în perioada ianuarie-iunie 2016, în valoare totală de 18,3 mil.lei, sau 11,0% din totalul restituirilor la accize (167,0 mil.lei).

3.5.7. Veniturile colectate de executorii de buget și ale proiectelor finanțate din sursele externe au fost realizate sub nivelul prognozat

Veniturile colectate de către executorii de buget au fost realizate la nivelul de 94,3% (748,2 mil.lei), sau cu 36,4 mil.lei mai puțin decât în anul precedent. În comparație cu planul precizat, în anul 2016 executorii de venituri nu au colectat circa 45,5 mil.lei, din care 32,1 mil.lei la „Încasări de la prestarea serviciilor cu plată” (CBV 142310), 11,1 mil.lei – la „Plata pentru locațiunea bunurilor patrimoniului public” (CBV 142320), și 2,3 mil.lei – la „Donații voluntare” (CBV 144). Sinteza executării veniturilor din mijloace speciale în anii 2012-2016 este prezentată în Tabelul nr.20 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit. Granturile externe destinate proiectelor finanțate din surse externe au fost realizate la nivelul de 37,2%, sau în sumă de 323,9 mil.lei, neîncasările constituind 547,1 mil.lei. Din suma totală a granturilor externe, cele mai semnificative granturi externe au fost acordate de Comisia Europeană – 96,2 mil.lei, Guvernul României – 78,2 mil.lei, Fondul Global – 62,2 mil.lei, IFAD – 22,0 mil.lei, Banca Mondială – 18,2 mil.lei. Cele mai semnificative nedebursări se atestă la granturile acordate de BERD (414,5 mil.lei) și de Banca Mondială (72,4 mil.lei).Pe parcursul anului, proiectele finanțate din surse externe au mai beneficiat și de împrumuturi externe în valoare totală de 1521,3 mil.lei, valoarea totală a împrumuturilor externe nedebursate constituind circa 921,8 mil.lei. Principalii donatori externi sunt Banca Mondială (633,3 mil.lei), BEI (392,3 mil.lei), BERD (298,7 mil.lei). Cele mai semnificative nedebursări de împrumuturi externe se atestă la BEI (354,7 mil.lei), BERD (254,2 mil.lei) și Guvernul Poloniei (224,0 mil.lei).

67 USDO este o unitate a Trezoreriei de Stat a SUA.68 Scrisoarea ambasadorului SUA în RM.

28

În anul 2016, de cele mai semnificative debursări de surse externe au beneficiat ramurile economiei – 1322,6 mil.lei (71,8% din totalul surselor externe debursate), inclusiv „Agricultura” (191,9 mil.lei/10,4%), „Transportul rutier” care include și reparația drumurilor (627,7 mil.lei/34,0%). Principalele direcții de destinație a surselor externe debursate în anul 2016 sunt prezentate în Tabelul nr.21 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

3.5.8. Activitățile de conformare voluntară a contribuabililor, întreprinse de SFS

În scopul conformării voluntare a contribuabililor, SFS a întreprins unele măsuri și acțiuni cu caracter de prevenire prin: contactarea contribuabilului, expedierea/înmânarea scrisorilor de conformare (6,9 mii de scrisori), organizarea și desfășurarea ședințelor de conformare (6,4 mii de ședințe69), efectuarea vizitelor fiscale (1,3 mii de vizite), identificarea riscurilor din sectorul administrat.

Rezultatele măsurilor de conformare benevolă a contribuabililor prin faptul prezentării în termen a unor rapoarte fiscale în anii 2014-2016 (Formularele VEN1270, IVAO1571 și TVA1272) denotă că numărul contribuabililor care au prezentat în termenul stabilit rapoartele fiscale respective, în mare parte, este în creștere. Sinteza numărului de contribuabili care în anii 2014-2016 au prezentat în termen rapoartele fiscale se prezintă în Figura de mai jos.

Figura nr.1. Sinteza numărului de contribuabili care în anii 2014-2016 au prezentat în termen rapoartele fiscale, numărul contribuabililor

Forma VEN 12 Forma IVAO 15 Forma TVA 12

36

,78

3

31

,73

7

23

,93

1

38

,23

6

32

,31

8

24

,80

1

39

,57

6

30

,68

5

26

,12

5

201420152016

Sursă: Datele SFS.

Compararea numărului de contribuabili care au prezentat în termen rapoartele fiscale cu numărul celor care trebuia să le prezinte denotă creșterea nivelului de conformare a acestora la prezentarea Formularului IVAO15 – de la 91,1% în 2014 până la 99,0% în 2016, la prezentarea Formularului VEN12 – de la 91,7% în 2014 până la 97,9% în anul 2016, la prezentarea Formularului TVA 12 – de la 91,7% în 2014 până la 99,6% în anul 2016. Sinteza nivelului de conformare a contribuabililor privind prezentarea unor rapoarte fiscale în anii 2014-2016 se prezintă în Figura nr.9 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

3.5.9. Rezultatele controalelor fiscale și vamale și măsurile de combatere a evaziunilor fiscale și vamale întreprinse de acestea69 Ședințe organizate cu persoanele cu funcții de răspundere (3,8 mii ședințe), conformarea ramurală (1,3 mii de ședințe), asistența metodologică (1,3 mii de ședințe).70 Formularul VEN 12 „Declarația cu privire la impozitul pe venit”.71 Formularul IVAO 15 „Darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitate”.72 Formularul TVA 12 „Declarația privind TVA”.

29

În anul 2016, SFS a efectuat 41897 de controale fiscale, sau cu 26,4% (-15039 de controale fiscal) mai puțin față de anul precedent (în anul 2015 – 56936 de controale fiscale). Totodată, sumele calculate la buget în urma controalelor fiscale au crescut față de indicatorul anului precedent cu 1,2 mlrd.lei, sau cu 84,0%, constituind în anul 2016 valoarea de 2,7 mlrd.lei. Rezultativitatea controalelor fiscale de asemenea a crescut față de anul precedent cu 3,8 p.p. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.22 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

În anul 2016, SFS, în scopul verificării respectării legislației fiscale de către contribuabili, inclusiv a persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător ilicită, a efectuat 2571 de controale fiscale operative, din care 1921 rezultative (74,7%), fiind aplicate sancțiuni în valoare totală de 5,8 mil.lei, din care 2,6 mil.lei au fost anulate urmare a aplicării prevederilor art.234 alin.(2) din Codul fiscal73.

De asemenea, urmare a activităților întreprinse de SFS privind depistarea și sancționarea cazurilor de desfășurare ilicită a activităților de întreprinzător, au fost întocmite 6710 procese-verbale contravenționale pentru desfășurarea activității ilicite, cu aplicarea sancțiunilor în valoare totală de 7,6 mil.lei, fiind încasate 3,3 mil.lei, iar conform prevederilor art.34 alin.(3) din Codul contravențional74, care prevede că „contravenientul este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel mult 72 de ore din momentul stabilirii ei. În acest caz, se consideră că sancțiunea amenzii este executată integral”, au fost anulate 3,4 mil.lei. Astfel, în cadrul legal au fost aduși 2880 de contribuabili75.

Având în vedere acțiunea Legii nr.18 din 04.03.2016 privind moratoriul asupra controlului de stat, precum și a HG nr.810  din  29.06.2016 „Cu privire la prelungirea moratoriului asupra controlului de stat”, SFS a pus accentul pe acțiuni de control ample, care să cuprindă un gen de activitate cu risc sporit de evaziune fiscală, cu asigurarea și conlucrarea cu organele de drept. În cadrul controalelor respective, au fost calculate suplimentar 116,6 mil.lei. Sinteza rezultatelor unor controale fiscale aferente evaziunilor fiscale, efectuate în anul 2016, se prezintă în Tabelul nr.23 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Eficacitatea activității posturilor fiscale

Posturile fiscale sunt create de SFS în scopul prevenirii şi depistării cazurilor de încălcare fiscală, inclusiv a celor de eschivare de la stingerea obligaţiilor fiscale, precum şi în scopul exercitării altor atribuții de administrare fiscală.

În anul 2016, au activat 341 de posturi fiscale, sau cu 117 mai mult decât în anul precedent76, au fost instituite 231 de posturi fiscale noi, iar pentru 248 de posturi fiscale activitatea nu a fost prelungită, la finele anului 2016 rămânând active 93 de

73 Art.234 alin.(2) din Codul fiscal prevede o reducere cu 50% a amenzilor aplicate dacă persoana trasă la răspundere respectă și întrunește condițiile din articolul respectiv.74 Codul contravențional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008.75 Au fost legalizate activitățile de întreprinzător desfășurate prin: eliberarea a 2130 patente de întreprinzător, angajarea a 604 persoane în calitate de salariați, înregistrarea a 34 de întreprinderi individuale, 47 SRL și 65 GȚ.76 În anul 2015 au activat 224 de posturi fiscale.

30

posturi fiscale. Sinteza privind monitorizarea și instituirea posturilor fiscale în anul 2016 se prezintă în Tabelul nr.24 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Prin intermediul posturilor fiscale, în anul 2016 au fost încasate în buget circa 500,1 mil.lei77.

În anul 2016, SFS a participat în instanțe de judecată pe 1433 de dosare (1105,9 mil.lei), din care au fost finalizate 848 de cauze (445,0 mil.lei), inclusiv în favoarea SFS – 627 de cauze (431,2 mil.lei/96,9%) și în defavoarea SFS – 221 de cauze (13,8 mil.lei/3,1%), în proces de examinare fiind 585 de cauze (660,9 mil.lei). Sinteza situației privind examinarea de către instanța de judecată a cauzelor de infracțiune constatate în cadrul controalelor fiscale se prezintă în Tabelul nr.25 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Deși sumele calculate urmare a controalelor ulterioare (postvămuire) efectuate de SV au înregistrat o diminuate față de anul 2015, rezultativitatea acestora a crescut cu 15,4 p.p.

În anul 2016, cu aplicarea procedurii controalelor ulterioare, SV a verificat 143 de agenți economici și a calculat suplimentar la bugetul de stat 19,4 mil.lei. Verificările auditului denotă că, deși în anul 2016 rezultativitatea controalelor ulterioare a crescut, față de anul 2015, cu 15,4 p.p., constituind 83,2%, valoarea sumelor calculate față de bugetul de stat suplimentar a scăzut de la 35,1 mil.lei în anul 2015 până la 19,4 mil.lei în anul 2016. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.26 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Analiza numărului de controale ulterioare efectuate pe parcursul ultimilor 5 ani denotă că numărul controalelor ulterioare a scăzut, atingând în anul 2016 cel mai jos nivel (143 de controale ulterioare). Rezultativitatea controalelor ulterioare a înregistrat o tendință neuniformă, cel mai scăzut nivel fiind înregistrat în anul 2014 (57,7%), iar cel mai înalt nivel – în anul 2016 (83,0%). Totodată, se atestă diminuarea sumelor calculate suplimentar, de la 162,5 mil.lei în anul 2012 până la 19,4 mil.lei în anul 2016, înregistrând cel mai scăzut nivel din ultimii ani.

3.5.10. Deși restanțele de plată a obligațiunilor contribuabililor faţă de BPN continuă să rămână semnificative, acestea au înregistrat o reducere ușoară față de anul precedent

Restanțele de plată a obligațiunilor contribuabililor faţă de BPN la finele anului 2016 au constituit 2145,4 mil.lei (plăți de bază, penalități, sancțiuni), diminuându-se față de anul precedent cu 6,5 mil.lei, sau cu 0,3%.Tabelul nr.6. Sinteza restanțelor de plată a obligațiunilor contribuabililor față de BPN, 2014-2016, mil.lei

Nr Indicato Restanțe total inclusiv:

77 Informația SFS nr.26-07/2-17/410 din 18.04.2017.31

./o rii plăți de bază sancțiuni/amenzi penalități2014 2015* 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

1 BPN 2 905,9 2 151,9 2 145,4 1 876,3 1185,5 1 167,7 397,6 394,6 341,7 632,0 571,8 636,0a) SFS 2 569,8 1844,7 1 825,9 1 674,5 1102,5 967,2 371,0 361,6 314,5 524,3 480,6 544,2b) SV 336,1 307,2 319,5 201,8 183,0 200,5 26,6 33,0 27,2 107,7 91,2 91,81.1 BS 1 562,9 1 436,7 1 440,1 820,3 742,6 745,2 392,7 389,2 336,9 349,9 304,9 358,0a) SFS 1 226,8 1 129,5 1 120,6 618,5 559,6 544,7 366,1 356,2 309,7 242,2 213,7 266,2b) SV 336,1 307,2 319,5 201,8 183,0 200,5 26,6 33,0 27,2 107,7 91,2 91,8

1.2 BUAT 292,8 228,6 293,9 203,2 166,2 206,7 - - 0,0 89,6 62,4 87,2a) SFS 292,8 228,6 293,9 203,2 166,2 206,7 - - 0,0 89,6 62,4 87,21.3 BASS 1 000,1 426,7 361,5 830,1 245,3 192,9 3,0 3,3 3,3 167,0 178,1 165,3a) SFS 1 000,1 426,7 361,5 830,1 245,3 192,9 3,0 3,3 3,3 167,0 178,1 165,31.4 FAOAM 50,1 59,9 49,9 22,7 31,4 22,9 1,9 2,1 1,5 25,5 26,4 25,5a) SFS 50,1 59,9 49,9 22,7 31,4 22,9 1,9 2,1 1,5 25,5 26,4 25,5

Sursă: Datele SV și SFS.Notă: Restanțele aferente anului 2015 au fost diminuate cu 18,0 mil.lei, urmare a constatărilor auditului privind executarea BASS în 2015.

Datele din tabel denotă că restanțele la plățile de bază au înregistrat o diminuare față de anul precedent cu 17,8 mil.lei, reprezentând o tendință constantă de scădere a acestora și constituind cel mai jos nivel din ultimii 3 ani. Restanțele la plata sancțiunilor/amenzilor de asemenea au înregistrat o diminuare faţă de anul precedent cu 52,9 mil.lei, iar restanțele la plata penalităților – o creştere cu 64,2 mil.lei.

În totalul restanțelor față de BPN, restanțele administrate de SFS constituie 1825,9 mil.lei, înregistrând o diminuare faţă de anul precedent cu 18,8 mil.lei, iar cele administrate de SV au crescut cu 12,3 mil.lei, constituind 319,5 mil.lei.

Spre deosebire de anii precedenți, urmare a revizuirii unor indicatori limită stabiliți de FMI în manualul PEFA78, ponderea restanțelor față de BPN, în totalul veniturilor BPN, s-a încadrat în limitele stabilite de PEFA (începând cu anul 2016 – 10%)79, constituind 4,8%80 și înregistrând o diminuare față de anul precedent cu 0,3 p.p. (în anul 2015 – 5,0%), iar ponderea în PIB a restanțelor față de BPN la plata impozitelor și taxelor a constituit 1,6%81, diminuându-se cu 0,2 p.p. față de indicatorul înregistrat în anul trecut. Sinteza ponderii în PIB şi în totalul veniturilor BPN a restanțelor faţă de BPN se prezintă în Figura nr.10 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

Totodată, auditul relevă că, deși restanțele față de bugetul de stat administrate de SFS s-au diminuat cu 18,8 mil.lei, la 8 IFST se atestă creșterea restanțelor (+168,5 mil.lei)82, iar la 27 IFST – diminuarea cu 187,3 mil.lei83. Totodată, în totalul restanțelor faţă de BPN administrate de SFS, cele mai semnificative se atestă la IFST mun. Chișinău – 613,3 mil.lei, UTA Găgăuzia – 83,8 mil.lei, Nisporeni – 33,9 mil.lei, Orhei – 31,1 mil.lei, mun. Bălţi – 27,6 mil.lei, Drochia – 20,9 mil.lei etc.

78 În anul 2016 FMI a republicat manualul PEFA, prin care a revizuit unii indicatori limită, astfel limita aferentă indicatorului „ponderea restanțelor față de BPN în totalul veniturilor” a fost ridicată de la 2% până la 10%.79 În 2014-2015 – 2%, în 2016 – 10%.80 Calculul: 2,2 mlrd.lei/46,0 mlrd.lei = 4,8%.81 Calculul: 2,2 mlrd.lei/134,5 mlrd.lei = 1,6%.82 Creșterea restanțelor la IFST: Basarabeasca (+3,0 mil.lei), UTA Găgăuzia (+70,5 mil.lei), Drochia (+25,2 mil.lei), Ocniţa (+50,0 mil.lei), Orhei (+8,2 mil.lei), Sângerei (+2,6 mil.lei), Soroca (+2,1 mil.lei), Ungheni (+6,9 mil.lei).83 Diminuarea restanțelor la IFST: mun. Chișinău (-74,9 mil.lei), mun. Bălți (-8,6 mil.lei), Anenii noi (-24,7 mil.lei), Briceni (-1,2 mil.lei), Cahul (-9,6 mil.lei), Cantemir (-2,4 mil.lei), Călărași (-3,7 mil.lei), Căuşeni (-5,3 mil.lei), Cimişlia (-1,1 mil.lei), Criuleni (-1,4 mil.lei), Dondușeni (-2,5 mil.lei), Dubăsari (-0,7 mil.lei), Edineț (-5,1 mil.lei), Făleşti (-5,9 mil.lei), Florești (-6,3 mil.lei), Glodeni (-2,0 mil.lei), Hâncești (-6,4 mil.lei), Ialoveni (-6,6 mil.lei), Leova (-3,6 mil.lei), Nisporeni (-1,2 mil.lei), Rezina (-3,0 mil.lei), Râșcani (-2,4 mil.lei), Strășeni (-0,1 mil.lei), Șoldănești (-0,4 mil.lei), Ştefan Vodă (-4,4 mil.lei), Taraclia (-3,3 mil.lei), Telenești (-0,5 mil.lei).

32

Analiza auditului atestă creșterea față de anul precedent a plăților calculate la BPN cu 5,8 mlrd.lei, din care calculate de SFS – (+4,1 mlrd.lei /+13,9%) și de SV – (+1,7 mlrd.lei/+ 10,4%). Creșterea plăților calculate de SFS față de bugetul de stat și BUAT a constituit (+2,3 mlrd.lei/+11,0%)84, față de BASS – (+1,5 mlrd.lei/+18,5%)85, față de FAOAM – (+0,4 mlrd.lei/+13,3%)86. După tipuri de impozit, cea mai semnificativă creștere la plățile calculate de SFS faţă de bugetul de stat şi BUAT s-a înregistrat la impozitul pe venit (+0,9 mlrd.lei/+15,7)87, la TVA (+0,5 mlrd.lei/+9,8%)88, la impozitele și taxele pe mărfuri și servicii (+0,5 mlrd.lei/+7,2%)89.La nivel de tipuri de venituri administrate de SV, creșterea plăților calculate s-a înregistrat la accize – (+ 0,7 mlrd.lei)90 și la TVA – (+0,8 mlrd.lei)91.

3.5.11. Deși principalii administratori de venituri au îndeplinit sarcina de colectare a veniturilor la bugetul de stat şi au înregistrat o reducere ușoară a restanțelor la plata obligațiunilor contribuabililor față de bugetul de stat, menținerea ultimilor la un nivel semnificativ duce la neasigurarea bugetului de stat cu resurse necesareLa finele anului 2016, restanțele la plata obligațiunilor contribuabililor față de bugetul de stat (plăți de bază, amenzi, penalități) au constituit 1440,1 mil.lei, inclusiv administrate de SFS – 1120,6 mil.lei (77,8%), și de SV – 319,5 mil.lei (22,2%). Vezi Figura de mai jos.Figura nr.2. Restanțele agenților economici față de bugetul de stat administrate de SFS şi SV în anul 2016, mil.lei

Total SFS SV

745.2 544.7200.5

336.9 309.727.2

358.0 266.2 91.8

penalitățiamenzibaza

Sursă: Datele SFS şi SV pe anul 2015.

Față de anul precedent, restanțele la plata taxelor, impozitelor și altor plăți au înregistrat o creștere cu 3,4 mil.lei, sau cu 0,2%, restanțele administrate de SFS fiind în descreștere cu 8,9 mil.lei (-0,8%), iar administrare de SV – în creştere cu 12,3 mil.lei (+4,0%).

84 Plățile totale calculate faţă de BS şi BUAT de către SFS în anul 2015 au constituit 23,0 mlrd.lei, în anul 2016 – 26,2 mlrd.lei.85 Plățile calculate de SFS faţă de BASS în anul 2015 au constituit 8,0 mlrd.lei, în anul 2016 – 9,5 mlrd.lei.86 Plățile calculate de SFS faţă de FAOAM în anul 2015 au constituit 2,6 mlrd.lei, în anul 2016 – 3,0 mlrd.lei.87 Plățile calculate de SFS pentru plata impozitului pe venit în 2015 au constituit 5,5 mlrd.lei, în 2016 – 6,4 mlrd.lei.88 Plățile calculate de SFS pentru plata TVA în 2015 au constituit 5,2 mlrd.lei, în anul 2016 – 5,7 mlrd.lei.89 Plățile calculate de SFS pentru plata impozitelor şi taxelor pe mărfuri şi servicii în 2015 au constituit 6,3 mlrd.lei, în anul 2016 – 6,8 mlrd.lei.90 Plățile calculate de SV faţă de BS pentru plata accizelor în 2015 au constituit 3,5 mlrd.lei, în anul 2016 – 4,2 mlrd.lei.91 Plățile calculate de SV faţă de BS pentru plata accizelor în 2015 au constituit 11,0 mlrd.lei, în anul 2016 – 11,8 mlrd.lei.

33

În totalul neplăților față de bugetul de stat, restanțele de bază constituie 745,2 mil.lei (51,7%), amenzile – 336,9 mil.lei (23,4%), și penalitățile – 358,0 mil.lei (24,9%). Analiza efectuată de audit este prezentată în Figura nr.11 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

De asemenea, auditul atestă diminuarea cu 1,0 p.p. a ponderii restanțelor administrate de SFS în totalul încasărilor administrare de organele fiscale (de la 10,7% în anul 2015 până la 9,7% în 2016) şi cu 0,1 p.p. a restanțelor administrate de SV în totalul încasărilor administrare de organele vamale (de la 1,9% în anul 2015 până la 1,8% în anul 2016). Spre deosebire de anii precedenți, restanțele administrate de SFS s-au încadrat în limitele stabilite de practica internațională (PEFA). Sinteza ponderii restanțelor faţă de BS în totalul veniturilor încasate la BS se prezintă în Figura nr.12 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.Datele analizate denotă că atât SV, cât și SFS se confruntă cu dificultăți la colectarea neplăților față de bugetul de stat, ceea ce se confirmă prin menținerea restanțelor la un nivel semnificativ. Dificultățile în colectarea restanțelor față de BS se confirmă și prin faptul că, în totalul neplăților față de bugetul de stat, neplățile curente aferente anului 2016 constituie 37,4% (538,2 mil.lei), iar neplățile aferente anilor precedenți – 62,6%, sau 901,9 mil.lei. Situația privind restanțele curente și precedente la plata impozitelor, taxelor și altor plăți se prezintă în Figura de mai jos.Figura nr.3. Situația privind restanțele curente și din anii precedenți la plata impozitelor și taxelor, 2012-2016, mil.lei

Total SFS SV

538.2494.4

43.8

249.6239.6

10.0

112.8

64.0

48.8

143.0 88.1

54.9

396.5234.5 162.0

˂2012

2013

2014

2015

2016

Sursa: Datele MF.

În totalul restanțelor administrare de SV (319,5 mil.lei) sunt incluse și restanțele cu termenul de prescripție expirat (mai mare de 6 ani) în valoare de 50,5 mil.lei (15,8%). Totodată, în totalul neplăților administrate de SV, 72,8% (232,6 mil.lei) reprezintă plățile calculate suplimentar în baza deciziilor regularizatoare (inclusiv penalități), întocmite în urma controalelor ulterioare. Pe parcursul anului 2016, SV a anulat 21,0 mil.lei aferente restanțelor din anii precedenți, ca urmare a survenirii termenului de prescripție (6 ani)92.

3.5.12. Pe parcursul ultimilor 3 ani, eficacitatea colectării neplăților față de bugetul de stat rămâne limitată

92 Regulamentul privind stingerea obligației vamale și/sau a sumelor plătite în plus al căror termen de prescripție a expirat, aprobat prin HG nr.1000 din 28.12.2012.

34

Deși sarcina de colectare a veniturilor la bugetul de stat a fost îndeplinită atât de SFS, cât și de SV, menținerea la un nivel semnificativ a restanțelor față de bugetul de stat determină limitarea finanțării activităților bugetului de stat, inclusiv a cheltuielilor investiționale și de dezvoltare, datele analizate relevând că activitățile bugetului de stat sunt axate primordial pe finanțarea cheltuielilor operaționale.

Verificările auditului denotă că, din totalul neplăților aferente bugetului de stat, formate la începutul anului 2016 (1436,7 mil.lei), au fost stinse/achitate 534,8 mil.lei, sau 37,2%. În comparație cu anul precedent, nivelul de stingere/încasare a neplăților față de bugetul de stat s-a redus cu 3,6 p.p. (în anul 2014 – 27,5%, în anul 2015 – 40,8%, în anul 2016 – 37,2%). Tendința de scădere față de anul precedent a stingerii/încasării restanțelor față de bugetul de stat se atestă atât la SFS (-4,0 p.p.), cât și la SV (-2,1 p.p.). Analiza nivelului de colectare a neplăților din anii precedenți la bugetul de stat de către SFS și SV, în anii 2014-2016, se prezintă în Tabelul nr.7. Tabelul nr.7. Analiza nivelului de colectare a neplăților la bugetul de stat de către SFS şi SV, 2014-2016, mil.leiIndicatorii Total . inclusiv:

SFS SV1. Sold la 01.01.2016 1436,7 1129,5 307,22. Sold la 31.12.2016 1440,1 1120,6 319,5inclusiv:2.1 Aferente anului 2016 538,2 494,4 43,82.2. Aferente anilor precedenți 901,9 626,2 275,73. Neplățile din anii precedenți stinse/achitate în anul 2016 (rd.1- rd.2.1) 534,8 503,3 31,54. % neplăților achitate din anii precedenți în soldul la începutul anului (rd.3/rd.1)

37,2% 44,6% 10,2%

Informativ:5. % de colectare a neplăților din anul 2015 40,8% 48,6% 12,3%6. % de colectare a neplăților din anul 2014 27,5% 32,8% 8,0%

Sursă: Informațiile aferente neplăților la buget oferite de SFS şi SV.Conform explicațiilor principalilor administratori de venituri (SFS și SV), principalii factori care au influențat menținerea restanțelor față de BPN la un nivel semnificativ au fost:

calcularea sumelor în rezultatul controalelor fiscale și vamale, inclusiv prin metode indirecte;

neachitarea în termen a obligației fiscale din cauza situației economice precare la entitățile economice, precum şi eschivarea de la plată, generând calcularea penalităților;

o bună parte din agenții economici care admit restanțe nu dispun de patrimoniu (sau acesta este gajat la instituțiile financiare), au activitatea sistată sau sunt urmăriți de alți creditori prin intermediul executorilor judecătorești.

Pentru stingerea obligațiunilor fiscale ale contribuabililor restanțieri, SFS, prin aplicarea procedurilor de executare silită prevăzute de Codul fiscal, a încasat în BPN 974,2 mil.lei, inclusiv: 844,4 mil.lei – prin încasare din conturile bancare ale restanțierilor și debitorilor acestora; 70,2 mil.lei – prin ridicarea mijloacelor bănești din casieriile agenților economici restanțieri; 57,1 mil.lei – achitate benevol de restanțieri drept aplicare a sechestrelor pe bunurile deținute; 2,6 mil.lei – încasate în urma comercializării bunurilor sechestrate.

35

3.6. Politica bugetar-fiscală

3.6.1. Impactul politicii bugetar-fiscale 2016Conform cadrului legislativ93, politica bugetar-fiscală reprezintă un set de măsuri legate de formarea, administrarea şi utilizarea resurselor bugetare pentru realizarea priorităților de politici economice şi sociale și stă la baza estimării cadrului general de resurse ale BPN.

Analiza auditului privind realizarea politicilor bugetar-fiscale aprobate pentru anul 2016 și raportarea impactului acestora relevă că, atât la prognozarea, cât și la realizarea politicii bugetar-fiscale nu au fost cuantificate toate măsurile. Situațiile analizate sânt prezentate în tabelul ce urmează.Tabelul nr.8. Impactul politicilor bugetar-fiscale realizate în anul 2016, mil.lei

Măsurile incluse în politica bugetar-fiscală Prognozat Raportat Diferența

1.Măsurile aprobate1.Permiterea spre deducere a cheltuielilor suportate pentru acordarea burselor private n/c n/c n/c2. Introducerea impozitului pe avere pentru persoane fizice, proprietari ai imobilelor (cu excepția terenurilor), care au o suprafață de 120m2 și o valoare estimată de organele cadastrale teritoriale ce depășește 1,5 mil.lei

50,0 34,8 -15,2

3. Diminuarea cotei accizului pentru cidrul de mere și pere, de la 12,34 lei/litru până la 2,38 lei/litru

n/c n/c n/c

4. Majorarea cotelor de acciz la țigaretele cu filtru și fără filtru +182,4 +190,8 +8,45. Majorarea cotelor accizelor stabilite în sume fixe (băuturi alcoolice, oxigen, azot, articole de bijuterie sau de giuvaiergie, alte tutunuri și înlocuitori de tutun fabricate), prin ajustarea acestora la rata inflației prognozată pentru anul 2016

+35,5 +30,1 -5,4

6. Majorarea cotelor accizelor stabilite în sume fixe pentru combustibil: benzina, motorina și derivatele acestora, gaze lichefiate, prin indexarea acestora la coeficientul de creștere anuală a PIB nominal prognozat pentru anul 2016

+91,9 +104,0 +12,1

7. Introducerea scutirii de taxa vamală la importul materiei prime medicamentoase, a materialelor, articolelor, ambalajului primar și secundar utilizate la prepararea și producerea medicamentelor, cu specificarea expresă a pozițiilor tarifare a acestora, precum și a dializatorilor

n/c n/c n/c

8. Diminuarea cotelor taxelor vamale pentru mărfurile utilizate în calitate de produse finite ale companiilor din industria prelucrătoare

n/c n/c n/c

Total +359,8 +359,7 -0,1

Sursă: Politica bugetar-fiscală pe anul 2016 și Nota explicativă la Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2016.

Datele din tabel denotă că impactul realizat al măsurilor cuantificate a constituit 359,7 mil.lei, sau cu 0,1 mil.lei mai puțin față de impactul scontat (359,8 mil.lei). Impactul la 2 măsuri nu a atins impactul scontat (-20,6 mil.lei), iar la celelalte 2 a depășit impactul scontat cu (+20,5 mil.lei).

Auditul atestă că impactul la 4 măsuri nu a fost cuantificat. Necuantificarea măsurilor nr.1 „Permiterea spre deducere a cheltuielilor suportate pentru acordarea burselor private” și nr.7 „Introducerea scutirii de taxa vamală la importul materiei prime medicamentoase, a materialelor, articolelor, ambalajului primar și secundar utilizate la prepararea și producerea medicamentelor, cu specificația expresă a pozițiilor tarifare a acestora, precum și a dializatorilor”, se explică de către MF că „facilitățile

93 Art.3 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014 (în continuare – Legea nr.181 din 25.07.2014).

36

respective urmau a fi aplicate din momentul aprobării Hotărârilor de Guvern care să pună în aplicare normele respective”.

Referitor la măsura nr.1, HG nu a fost aprobată, astfel aplicarea deducerilor respective nu a avut loc. Referitor la măsura nr.7, HG a fost aprobată în luna octombrie 201694, fiind atestă necuantificarea impactului real din aplicarea acestei măsuri începând cu luna octombrie 2016.

Referitor la necuantificarea impactului bugetar-fiscal urmare a diminuării cotelor taxelor vamale pentru mărfurile utilizate în calitate de produse finite ale companiilor din industria prelucrătoare (măsura nr.8 din Tabelul nr.8), MF a comunicat că, „până la inițierea modificărilor, conform prevederilor Acordurilor de liber schimb, agenții economici beneficiau de scutiri de taxe vamale la introducerea materiei prime și materiale originare din țările cu care RM a semnat astfel de acorduri, însă pentru celelalte materii prime și materiale originare din alte țări cu care RM nu are încheiate Acorduri de liber schimb se achită taxe vamale conform cotelor prevăzute în Legea nr.172 din 25.07.2014 „Privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor”. În contextul aplicării prevederilor Protocolului II, definiția noțiunii de „produse originare” și metodele de cooperare administrativă la Acordul de Asociere RM-UE, s-a propus aplicarea unei taxe vamale de 1% atât pentru materia primă neoriginară din țările cu care RM are semnate Acorduri de comerț liber și sunt ulterior utilizate la procesarea produsului finit și exportare în UE, cât și pentru alte mărfuri importate în RM în alte scopuri. În acest sens, nu este posibilă efectuarea unei analize exacte privind impactul asupra BPN aferent modificării cotei taxei vamale aplicată, atât pentru mărfurile neoriginare din țările cu care RM are semnate Acorduri de Comerț Liber și utilizate la procesarea produsului finit exportate în țările UE, cât și pentru alte măsuri importante”.

Neraportatea și nemonitorizarea impactului realizat de la măsurile de politică bugetar-fiscală ale anului bugetar respectiv (măsurile nr.3 și nr.7) cauzează prezentarea necompletă a acestuia. Conform explicațiilor responsabililor MF, „cuantificarea măsurilor în proces de stabilire a obiectivelor de politică fiscală, pentru unele măsuri este dificil de determinat prin prisma impactului asupra bugetului și/sau acesta este unul nesemnificativ”. În condițiile în care o facilitate nouă nu poate fi cuantificată reieșind din imposibilitatea evaluării impactului ca factor imprevizibil (câți agenți economici vor aplica și în ce volum), urmează a fi întreprinse măsuri pentru monitorizarea și evaluarea ulterioară cel puțin a impactului realizat.

Auditul atestă că, deși scopul facilităților fiscale este de a obține unele efecte pozitive atât în sfera socială, cât și în dezvoltarea/creșterea economică, Guvernul nu dispune de o raportare a impactului sau direcțiilor de utilizare a facilităților acordate, acestea nefiind divizate în aspect de perioade (determinată și/sau permanente), domenii, categorii de beneficiari etc.

94 HG nr.1165 din 24.10.2016 „Pentru aprobarea listelor materiei prime medicamentoase, materialelor, articolelor, ambalajului primar și secundar, utilizate la prepararea și producerea medicamentelor”.

37

Aceste circumstanțe de asemenea indică necesitatea perfecționării sistemului de monitorizare, evaluare și control al facilităților și operațiunilor cvasi-fiscale95, inclusiv prin prisma implementării Legii cu privire la ajutorul de stat96.

3.6.2. Situația privind facilitățile fiscale și vamale

Verificările auditului denotă că valoarea facilităților fiscale și vamale raportate în anul 2015 a fost majorată de la 7,9 mlrd.lei până la 10,0 mlrd.lei. Conform explicațiilor responsabililor de la MF, diferența de 2,1 mlrd.lei reprezintă facilitățile fiscale aferente TVA la cota redusă, acordate conform art.96 lit.b) din Titlul III al Codului fiscal. În comparație cu datele raportate în anul 2015, valoarea facilităților fiscale și vamale acordate la TVA a înregistrat o majorare (+2076,1 mil.lei) și la taxe vamale (+45,1 mil.lei). Astfel, în anul 2016 volumul facilităților fiscale și vamale, în condiții comparabile, a constituit estimativ circa 11,1 mlrd.lei, fiind în creștere față de anul 2015 cu 1,1 mlrd.lei, sau cu 11%, iar ca pondere în totalul veniturilor BPN atestă o evoluție de la 9,7% în anul 2012 până la 24,1% în anul 2016, față de anul precedent fiind în creștere cu 1,3 p.p. Ritmul de creștere a facilităților fiscale și vamale devansează ritmul de creștere a încasărilor în BPN și ritmul de creștere a PIB (vezi Tabelul ce urmează). Tabelul nr.9. Sinteza facilităților fiscale și vamale acordate în anii 2012-2016Indicatorii 2012 2013 2014

2015 2016raportat revizuit

1.Total facilități fiscale și vamale, mil.lei 3251,0 3564,8 5462,2 7857,9 9979,1 11058,72.PIB, mlrd.lei 88,2 100,5 112,1* 121,9 122,2 134,53.% în PIB 3,7% 3,6% 4,9% 6,4% 8,2% 8,2%4. Veniturile BPN, mlrd.lei 33,5 36,9 42,4 43,7 43,7 46,05. % în veniturile BPN 9,7% 9,7% 12,9% 18,4% 22,9% 24,1%6. Total facilități acordate la TVA și accize, mil.lei 2849,4 3179,0 3831,8 5457,0 7533,1 7955,17. Ponderea facilităților acordate la TVA și accize în totalul facilităților acordate (rd.6/rd.1), %

87,6% 89,2% 70,2% 69,8% 75,5% 71,9%

8. Ritmul de creștere a PIB, % x +13,9% +11,5% +8,7% +9,0% +10,1%9. Ritmul de creștere a facilităților fiscale și vamale, % x +9,6% +53,2% +43,9% +82,7% +10,8%10. Veniturile BPN, mil.lei 33530,3 36899,5 42446,8 43681,1 43681,1 45953,911. Ponderea în totalul veniturilor BPN, % 9,7% 9,7% 12,9% 17,8% 22,8% 24,1%12. Ritmul de creștere a veniturilor BPN, % x +10,0% +15,0% +2,9% +2,9% +5,2%13. Informativ, soldul la 31.12.2016 al facilităților fiscale și vamale aferente restituirii TVA și accizelor, conform deciziilor aprobate de SFS, mil.lei97

826,1 465,3 465,3 84,4

14. Ponderea în PIB a soldului, la 31.12.2016, facilităților fiscale și vamale aferente restituirii TVA și accizelor, conform deciziilor aprobate de SFS, %

0,7% 0,4% 0,4% 0,06%

Sursă: Notele informative ale MF privind executarea bugetului de stat pe anii 2013-2015.

Conform explicațiilor responsabililor de la MF, „majorarea cuantumului facilităților fiscale și vamale este determinată de majorarea cotelor accizelor pentru mărfurile supuse accizelor, precum și de creșterea volumelor de producere a agenților economici care aplică facilitățile respective”.

95 Operațiuni cvazi-fiscale sunt operațiunile organelor statale, ale subiecților din sectorul public și alte sectoare ale economiei naționale, care nu se reflectă în indicatorii bugetari, dar pot determina micșorarea în viitor a încasărilor la buget. 96 Legea nr.139 din 15.06.2012 „Cu privire la ajutorul de stat”.97 Reflectă sumele care reprezintă obligațiunile statului față de agenții economici beneficiari de restituirile TVA și accizelor, formate la finele anului 2016, urmare a neprezentări SFS a Cererii de redistribuire a sumelor acceptate spre restituire la alte tipuri de venituri la care ultimul are datorii față de buget.

38

Ponderea în PIB a facilităților fiscale și vamale (în condiții comparabile) s-a menținut la nivelul anului precedent, constituind 8,2%. Cea mai semnificativă creștere a facilităților fiscale și vamale se atestă la accize (+1,3 mlrd.lei/+80%), taxe vamale (+0,6 mlrd.lei/27,3%), totodată fiind înregistrată diminuarea facilităților acordate la TVA (-0,9 mlrd.lei/-12,9%).

Deși facilitățile fiscale și vamale relevă o creștere continuă, ponderea în total a facilităților fiscale și vamale, a facilităților acordate la TVA și accize a constituit 71,9%, diminuându-se față de anul precedent cu 3,6 p.p.

Auditul atestă că lipsa unei raportări integrale a facilităților fiscale și vamale poate genera riscuri de aplicare și beneficiere neregulamentară, asemenea cazuri fiind constatate de Curtea de Conturi în cadrul auditului sistemului facilităților fiscale și vamale98. Astfel, în aceste circumstanțe, SFS urmează să instituie un control mai riguros privind conformitatea de beneficiere a facilităților fiscale de către contribuabili. În contextul celor expuse, auditul menționează că, prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.70 din 24.05.2016, a fost creat un grup de lucru privind revizuirea facilităților fiscale și vamale și elaborarea unor mecanisme care ar permite efectuarea unei evaluări privind estimarea costurilor și impactului acestor facilități. Prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.150 din 22.12.2016 a fost aprobat Planul de acțiuni privind implementarea recomandărilor Hotărârii Curții de Conturi nr.34 din 29.07.2016 „Privind Raportul auditului de conformitate asociat auditului de performanță al sistemului facilităților fiscale și vamale”, care prevede inclusiv crearea mecanismului de sistematizare și monitorizare a facilităților fiscale și vamale, termenul de realizare fiind primul semestru al anului 2017. Totodată, facilitățile stabilite la impozitul pe venit și taxe locale au fost sistematizate într-un Registru al facilităților fiscale, aprobat prin Ordinul șefului SFS nr.1165 din 10.11.2016.

3.7. Partea de cheltuieli și active nefinanciare a fost realizată sub nivelul prognozat

3.7.1. Executarea per ansamblu a cheltuielilor99 bugetului de stat a fost realizată

sub nivelul prognozat

Conform datelor raportate de MF și verificărilor auditului, partea de cheltuieli a fost realizată la nivelul de 95,5%, sau în sumă de 32.313,2 mil.lei, soldul alocațiilor neutilizate la finele anului 2016 constituind 1525,0 mil.lei. În comparație cu anul precedent, cheltuielile au crescut cu 1.916,5 mil.lei, sau cu 6,3% (în anul 2015100 –

98 Hotărârea Curții de Conturi nr.34 din 29.07.2016 „Privind Raportul auditului de conformitate asociat auditului de performanță al sistemului facilităților fiscale și vamale”.99 La capitolul dat, noțiunea de cheltuieli va include totalul CBE 2 „Cheltuieli” și CBE 3 „Active nefinanciare”.100 Datele aferente anului 2015 sunt prezentate în condiții comparabile, urmare a aplicării începând cu anul 2016 a regulilor noi de bugetare.

39

30.396,7 mil.lei). Executarea cheltuielilor bugetului de stat, în dinamica anilor 2012-2016101, este prezentată în Figura nr.13 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

Analiza alocațiilor nevalorificate la finele anului 2016 denotă că acestea constituie 4,5% din totalul cheltuielilor prevăzute și sunt în diminuare față de anul 2015 cu 1436,6 mil.lei.

Nevalorificarea alocațiilor este cauzată de nedebursarea granturilor externe împrumuturilor externe la nivelul prognozat, precum și de nivelul de precizie a prognozelor elaborate de executorii de buget102. Sinteza alocațiilor nevalorificate în anii 2012-2016 este prezentată în Figura ce urmează. Figura nr.4. Soldul alocațiilor neutilizate în anii 2012-2016

2012 2013 2014 2015 2016

733.0 629.3

1,633.2

2,961.6

1,525.0

Sursă: Rapoartele privind executarea bugetului de stat pe anii 2012-2015.

În totalul alocațiilor nevalorificate, ponderea majoră revine proiectelor finanțate din surse externe – 825,6 mil.lei (54,1%), componentei resurse generale revenindu-i 699,4 mil.lei (45,9%).Este de menționat că nivelul de executare a cheltuielilor în anul 2016 a crescut față de anul 2015 cu 4,5 p.p., constituind 95,5%. Sinteza nivelului de executare a cheltuielilor este prezentată în Figura nr.14 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

De asemenea, auditul atestă că, spre deosebire de anii precedenți, la finele anului 2016 au fost executate toate ordinele de plată prezentate spre executare la Trezoreriile teritoriale deservente.3.7.2. Estimarea cheltuielilor incluse în CBTM pentru anul 2016 atestă rezerve de îmbunătățire, fiind atestate modificări semnificative față de primul an de prognozare Sinteza prognozelor la cheltuielile incluse în CBTM pentru anul 2016 denotă că acestea au crescut cu 3,9 mlrd.lei (+12,3%), de la 31,7 mlrd.lei în CBTM pentru primul an (2014-2016) până la 35,6 mlrd.lei în CBTM pentru anul 3 (2016-2018), iar ponderea cheltuielilor în PIB a crescut cu 4,8 p.p. (de la 24,6% în CBTM pentru anii 2014-2016 până la 29,4% în CBTM pentru anii 2016-2018).

3.7.3. Limitele de cheltuieli aprobate inițial în Legea bugetului de stat pe anul 2016 au fost diminuate semnificativ

101 Datele aferente anilor 2012-2015 sunt prezentate în condiții comparabile anului 2016 (trecerea la reguli noi de bugetare).102 În condițiile de executare a tuturor solicitărilor de finanțare de către Trezoreriile teritoriale și de TS, prezența soldului alocațiilor neutilizate din resurse generale denotă rezerve în planificarea cheltuielilor.

40

Pe parcursul anului 2016, indicatorii bugetari au fost modificați de două ori103, aceștia fiind diminuați cu 1737,3 mil.lei (-4,9%) față de indicatorii aprobați inițial (35561,7 mil.lei) și constituind 33824,4 mil.lei. Totodată, în temeiul art.60 alin.(1) lit.a) din Legea finanțelor publice şi responsabilității bugetar-fiscale104, Guvernul, prin Hotărârea nr.1344 din 14.02.2016 privind redistribuirea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 1 iulie 2016 a efectuat unele redistribuiri, fără modificarea volumului total de cheltuieli, care se încadrează în limita de 10% din volumul alocațiilor precizate. De asemenea, aplicând prevederile art.16 lit.a) din Legea bugetului de stat pe anul 2016105, volumul alocațiilor totale a fost majorat cu 13,8 mil.lei, astfel volumul definitivat al cheltuielilor constituind 33838,2 mil.lei.

3.7.4. Nedebursarea granturilor externe și împrumuturilor externe la nivelul prevăzut a influențat nivelul de realizare a cheltuielilor

În anul 2016, partea de cheltuieli a fost realizată la nivelul de 95,5%, constituind 32313,2 mil.lei. Excluzând cheltuielile aferente serviciului datoriei de stat (CBE 24 „Dobânzi” – 1747,2 mil.lei) și cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe (1589,6 mil.lei)106, cheltuielile au fost executate la nivel de 97,7%, constituind 28976,4 mil.lei și încadrându-se în nivelul tolerabil stabilit de practicile internaționale, fiind inferior acestuia cu 2,7 p.p.107. Sinteza executării cheltuielilor fără cheltuielile pentru plata dobânzilor și fără cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe se prezintă în Tabelul nr.27 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit. Sistarea până în luna august a finanțării externe a influențat finanțarea ritmică/regulată a cheltuielilor în lunile precedente. Astfel, analiza finanțării lunare a cheltuielilor a relevat că, în lunile ianuarie, februarie, martie, mai, iulie, august și septembrie, nivelul de realizare a cheltuielilor a fost inferior celui mediu realizat, iar cheltuielile lunii decembrie au depășit cheltuielile medii lunare cu 51,6% (+ 1390,2 mil.lei). Această situație a fost cauzată de debursarea surselor externe de către donatorii externi urmare a încheierii Memorandumului între Guvernul RM și FMI, mijloacele financiare fiind încasate în CUT la finele lunii decembrie. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.28 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.De asemenea, auditul atestă că, în anul 2016, spre deosebire de anii precedenți, de către Trezoreriile teritoriale au fost finanțate toate ordinele de plată prezentate spre executare de către executorii de buget, nefiind constatate cazuri de restituire a ordinelor de plată urmare a lipsei/insuficienței de resurse financiare. Astfel, urmare a 103 Rectificat I – Hotărârea Guvernului nr.1086 din 26.09.2016 privind angajarea răspunderii asupra proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 1 iulie 2016, rectificat II – Legea nr.261 din 09.12.2016 pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 1 iulie 2016.104 Legea nr.181 din 25.07.2014.105 Art.16 litera a) din Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 01.07.2016 stipulează că Ministerul Finanţelor se autorizează „ să modifice, la cererea întemeiată a autorităților publice centrale, indicatorii stabiliți ai bugetului de stat privind granturile, donațiile, sponsorizările şi alte mijloace intrate suplimentar cu titlu gratuit în posesia autorităților/instituțiilor bugetare”.106 Regulile stabilite de PEFA pentru evaluare Structurii cheltuielilor în comparație cu bugetul aprobat inițial (PI-3).107 PEFA (PI 3 – Structura cheltuielilor în comparație cu bugetul aprobat inițial) – (-5%)..

41

faptului că la finele anului în conturile bugetului de stat au rămas mijloace bănești în valoare totală de circa 3,1 mlrd.lei, iar toate solicitările de finanțare au fost executate, prezența soldului alocațiilor neutilizate din resursele generale denotă rezerve în planificarea bugetelor proprii de către executorii de buget.

Auditul menționează că, în anul 2016, prin ordinul ministrului finanțelor nr.110 din 03.08.2016, în temeiul art.69 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, reieșind din analiza executării bugetului de stat în perioada ianuarie – iunie și din estimările scontate, a fost aplicată procedura de blocare a alocațiilor pentru o perioadă de 60 de zile, în valoare totală de 2322,2 mil.lei, din care 217,4 mil.lei – pentru cheltuielile de personal. Aceste blocări urmau a fi legiferate prin modificarea bugetului de stat în vederea diminuării alocațiilor anuale aprobate inițial.

3.7.5. Nivelul de executare a cheltuielilor în aspect funcțional este neuniform

Analiza executării cheltuielilor în aspect funcțional108 denotă că o mare parte a acestora a fost realizată sub nivelul prognozat, variind de la 82,2% – la Protecția mediului (CBF 05), până la 98,5% – la Protecția socială (CBF 10). În anul 2016, din 10 grupe funcționale, sub nivelul mediu de 95,5% au fost executate 5 grupe funcționale, nivelul de executare al cărora variază de la 82,2% până la 95,0%. La alte 5 grupe funcționale, nivelul de executare a variat de la 95,8% până la 98,5%. Astfel, din totalul de 10 grupe funcționale, doar 3 grupe funcționale109 au fost finanțate sub nivelul tolerabil (95,0%) utilizat de organizațiile internaționale la evaluarea performanțelor managementului finanțelor publice110, celelalte 7 grupe funcționale înregistrând un nivel de executare superior celui tolerabil ( 95,0%). Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.29 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.Verificările auditului denotă că, în totalul cheltuielilor, fără codul grupei funcționale au fost reflectate cheltuielile în valoare totală de 0,1 mil.lei, care reprezintă realizarea activelor nefinanciare raportate la CBE 3 „Active nefinanciare”. De menționat că, în cadrul auditului, cheltuielilor reflectate la CBE 281500 „Rambursarea alocațiilor din anii precedenți” (-27,7 mil.lei) li s-a atribuit codul grupei principale 01 „ Servicii de stat cu destinație generală” , grupa 03 „ Servicii generale”, subgrupa 3 „ Alte servicii generale” rămânând fără atribuirea codului Clasificației bugetare 0,1 mil.lei, reflectate la CBE 3 „Active nefinanciare”. Nota nr.1 : Se ia act că MF pe parcursul auditului a atribuit cheltuielile raportate la CBE 281500 „Rambursarea alocațiilor din anii precedenți” în sumă de 27,7 mil.lei la codurile distincte din Clasificația bugetară funcțională.

Cele mai semnificative neutilizări ale alocațiilor bugetate s-au înregistrat la grupa 04 „Servicii în domeniul economiei” – (-715,1 mil.lei), la grupa 01 „Servicii de stat cu

108 Începând cu 1 ianuarie 2016, sistemul bugetar a trecut la Clasificația bugetară nouă, inclusiv la Clasificația bugetară funcțională, care, spre deosebire de Clasificația bugetară funcțională veche (23 grupe funcționale), are 10 grupe funcționale conform Clasificației internaționale COFOG.109 CBF 04 (Servicii în domeniul economiei) – 84,1%; CBF 05 (Protecția mediului) – 82,2%; CBF 06 (Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale) – 85,5%.110 Indicatorul PI – 2 „Structura cheltuielilor real efectuate în comparație cu bugetul inițial aprobat”.

42

destinație generală” – (-260,6 mil.lei), la grupa 09 „Învățământ” – (-138,7 mil.lei) etc..

Nivelul total de executare a cheltuielilor a fost influențat de nivelul de executare a cheltuielilor efectuate din contul mijloacelor proiectelor finanțate din surse externe, care a constituit 65,8%, soldul alocațiilor neutilizate constituind 825,6 mil.lei, sau 54,1% din totalul alocațiilor neutilizate (1.525,0 mil.lei). Nevalorificarea deplină a surselor destinate proiectelor finanțate din surse externe a fost influențată de nedebursarea granturilor externe în valoare totală de circa 547,1 mil.lei și a împrumuturilor externe – de 921,8 mil.lei.

Principalele direcții de utilizare a surselor externe destinate proiectelor finanțate din sursele externe (1589,6 mil.lei) au fost „Servicii în domeniul economiei” (CBF 04) – 993,4 mil.lei; „Servicii de stat cu destinație generală (CBF 01) – 139,7 mil.lei; „Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale” (CBF 06) – 115,37 mil.lei; „Învățământ” (CBE 09) – 105,0 mil.lei etc.. În totalul cheltuielilor reflectate la grupa „Serviciile în domeniul economiei” (CBF 04 – 993,4 mil.lei), au fost valorificate prin intermediul „Proiectului de susținere a Programului în sectorul drumurilor” (cd.70024) 618,6 mil.lei, Proiectului „Interconectarea sistemelor energetice ale RM și Ucrainei la Comunitatea Europeană a operatorilor de energie electrică” (cd.70079) -– 64,4 mil.lei, Proiectului „Agricultura Competitivă” (cd.70103) – 82,9 mil.lei, Proiectului „IFAD VI” (cd.70104) – 28,2 mil.lei, Proiectului „Programul de Restructurare a Sectorului Viticulturii și Vinificației” (cd.70057) – 20,3 mil.lei, Proiectului „Ameliorarea competitivității II” (cd.70074) – 27,4 mil.lei, Proiectului „Tranziția la agricultura performantă” (cd.70054) – 51,5 mil.lei etc..

3.7.6. Nivelul de executare a cheltuielilor sub aspectul clasificației economice este variabil, accentul fiind pus pe cheltuielile operaționale

Urmare a intrării în vigoare a Clasificației bugetare noi, au fost incluse noțiuni noi conform cărora „cheltuielile bugetare” reprezintă totalitate a plăţilor aprobate în buget/ efectuate de la buget, cu excepția celor aferente operaţiunilor cu activele financiare şi cu datoriile bugetului, iar „cheltuieli recurente” – totalitatea cheltuielilor bugetare, cu excepția cheltuielilor pentru investiții capitale111. Astfel, cheltuielile recurente, în anul 2016, au constituit 31353,3 mil.lei, iar cheltuielile pentru investiții capitale – 959,9 mil.lei. Sinteza executării cheltuielilor sub aspectul clasificației economice este prezentată în Tabelul nr.30. din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Cel mai scăzut nivel de realizare a fost înregistrat la CBE 35 „Mărfuri”, care a constituit 58,8% din prevederile anuale. De menționat că nivelul de executare a

111 Setul metodologic privind elaborarea, aprobarea şi modificarea bugetului, aprobat prin ordinul ministrului finanțelor nr.209 din 24.12.2015.

43

cheltuielilor reflectate la CBE 2 „Cheltuieli” a constituit 97,4%, fiind superior nivelului de executare total (CBE 2+3) cu 1,9 p.p., iar nivelul de executare a activelor nefinanciare (CBE 3) este inferior nivelului de executare la CBE (2+3) cu 15,5 p.p., constituind 80,0%.

Cele mai semnificative solduri neutilizate au fost înregistrate la procurarea de „Bunuri și servicii” (CBE 22) – 281,9 mil.lei, „Alte cheltuieli” (CBE 28) – 295,5 mil.lei, „Mijloace fixe” (CBE 31) – 665,5 mil.lei, inclusiv „Investiții capitale în active în curs de execuție” (CBE 319) – 485,4 mil.lei.

Analiza efectuată de audit relevă următoarele.

În totalul cheltuielilor reflectate la CBE 25 „Subsidii” (2382,1 mil.lei/7,4% din totalul cheltuielilor), subsidiile acordate întreprinderilor de stat și municipale (CBE 251) au constituit 1233,0 mil.lei, subsidiile acordate întreprinderilor private (CBE 252) – 730,8 mil.lei, subsidiile acordate organizațiilor obștești (CBE 253) – 103,9 mil.lei, iar subsidiile acordate autorităților/instituțiilor publice la autogestiune (CBE 254) – 314,4 mil.lei.

În totalul „Altor cheltuieli” (CBE 28) – 1422,7 mil.lei (4,4% din totalul cheltuielilor), ponderea majoră revine cheltuielilor pentru „Comanda de stat pentru pregătirea cadrelor” (CBE 2818) – 774,6 mil.lei. De asemenea, în cadrul altor cheltuieli este reflectată plata despăgubirilor civile (CBE 2813) – 32,7 mil.lei, inclusiv plata documentelor executorii – 32,3 mil.lei, și rambursarea alocațiilor din anii precedenți (CBE 2815) – (-46,8 mil.lei). În totalul alocațiilor rambursate din anii precedenți, 30,2 mil.lei reprezintă transferurile restituite de CNAS, din care 13,9 mil.lei – conform actului de cesiune112 încheiat între MF și CNAS pentru plata prestațiilor sociale achitate din contul mijloacelor bugetului de stat, și 16,3 mil.lei reprezintă restituirea, în temeiul art.70 alin.(5) din Legea nr.181 din 25.07.2014113, a transferurilor cu destinație generală pentru acoperirea insuficienței de venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

Totodată, se menționează că restituirea alocațiilor din anii precedenți se reflectă la cheltuieli (CBE 2815) fără plan în sumă totală de 46,8 mil.lei, influențând nivelul de executare a cheltuielilor (0,14%). De asemenea, auditul constată că, deși CBE 2815 „Rambursarea alocațiilor din anii precedenți” face parte din cheltuieli, la reflectarea și raportarea acestora nu se utilizează toate codurile Clasificației bugetare, acestor operațiuni fiindu-le atribuit doar codul Clasificației bugetare economice și funcționale, nefiind atribuite coduri ale Clasificației bugetare a programelor și surselor. Potrivit explicațiilor responsabililor de la MF, „conform regulilor noi de bugetare, pentru reflectarea operațiunilor aferente restituirii alocațiilor din anii precedenți, urmează a fi utilizată linia bugetară prin care în anii precedenți a fost efectuată cheltuiala, iar reieșind din conceptul bugetării pe programe (programul 112 Actul de cesiune a datoriilor bugetului de stat față de BASS prin trecerea datoriilor debitoare de la un tip de plată la datorii creditoare la alt tip, întocmit la situația din 31.12.2015.113 Art.70 alin.(5) din Legea finanțelor publice şi responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014 stipulează că „Dacă la finele anului bugetar volumul real înregistrat al deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, cu excepția transferurilor de la bugetul de stat pentru prestații de asistență socială, este mai mic decât volumul transferurilor primite de la bugetul de stat pentru acoperirea insuficienței de venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat, Casa Naţională de Asigurări Sociale va restitui diferența la bugetul de stat în primul trimestru al anului bugetar viitor, în baza raportului anual privind executarea bugetului”.

44

trebuie să aibă obiectiv, scop și indicatori de performanță), nu este logică atribuirea unui cod de program a acestei categorii de cheltuieli.” În aceste circumstanțe, auditul a propus MF revizuirea mecanismului de reflectare și raportate a cheltuielilor aferente restituirii alocațiilor neutilizate în anii precedenți.

De asemenea, auditul constată că, în totalul cheltuielilor restituite din anii precedenți, 44,1 mil.lei au fost restituite la bugetul de stat, iar 2,7 mil.lei au rămas la dispoziția executorilor de buget servind ca sursă de finanțare ascunsă, influențând astfel nivelul real al cheltuielilor efectuate de către ultimii cu sumele nerestituite la bugetul de stat. Cele mai semnificative sume nerestituite la bugetul de stat se atestă la M AIA – 2,6 mil.lei, din care 2,0 mil.lei – la AIPA, la programul 51.05 „Subvenționarea producătorilor agricoli”.

Referitor la „Active nefinanciare” (CBE 3), auditul atestă că pe parcursul anului au fost alocate mijloace financiare pentru procurarea mijloacelor fixe în valoare totală de 720,2 mil.lei, au fost efectuate reparații capitale ale mijloacelor fixe în valoare de 297,4 mil.lei și investiții capitale în valoare de 959,9 mil.lei. Sinteza investițiilor în mijloacele fixe se prezintă în Tabelul nr.31 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit. În cadrul auditului a fost constatat că MF neregulamentar a reflectat la CBE 371210 „Realizarea terenurilor” 11,9 mil.lei (19,5652 ha – 12 loturi). Conform prevederilor Clasificației bugetare economice, la acest cod se reflectă active „al căror proprietar este instituția publică”, iar conform Planului de conturi unic, „Grupa de conturi 371 „Terenuri” este destinată generalizării informației privind existența și mișcarea terenurilor aflate în gestiunea instituției bugetare”. Verificările auditului privind tranzacțiile raportate la CBE 371210 „Realizarea terenurilor”114 denotă că aceste terenuri nu fac parte din proprietatea instituțiilor publice115, astfel acestea nu pot fi reflectate la CBE respectiv. Pentru astfel de operațiuni, în CBE este prevăzut un cod distinct (CBE 415220 „Vânzarea cotei părți din capital social”).

Nota nr.2: Se ia act că MF a efectuat corectarea operațiunilor aferente vânzării terenurilor prin întocmirea notelor de transfer (tip.10) în valoare totală de 11,9 mil.lei.

Totodată, auditul atestă că nici Clasificația bugetară economică (CBE 4) și nici Planul de Conturi unic (clasa 4) nu includ poziții separate pentru vânzarea bunurilor proprietate a statului (transmise în gestiune), care nu fac parte din capitalul social, fiind necesară completarea CBE cu poziții separate.

De asemenea, în cadrul auditului a fost constatată reflectarea neconformă a tranzacțiilor aferente realizării clădirilor (CBE 311210 – 9,9 mil.lei /6 obiecte), sumele respective fiind încasare de la persoane juridice și fizice, altele decât instituțiile finanțate de la bugetul de stat, astfel acestea urmau a fi reflectate regulamentar la CBE 415220 „Vânzarea cotei părți din capital social”.114 Au fost analizate Extrasele din Registrul bunurilor imobile deținute de Î.S. „Cadastru”.115 Proprietarii terenurilor supuse vânzării sunt Întreprinderile de Stat și Societățile pe Acțiuni.

45

Nota nr.3: Se ia act că MF a efectuat corectarea operațiunilor aferente comercializării clădirilor prin întocmirea notelor de transfer (tip.10) în valoare totală de 9,9 mil.lei.

Referitor la reparațiile capitale a clădirilor (CBE 311120 – 257,0 mil.lei), se atestă că inițial au fost prevăzute 446,6 mil.lei, iar urmare a modificărilor aprobate, alocațiile au fost diminuate până la 313,3 mil.lei, soldul neutilizat constituind 56,3 mil.lei. Cele mai semnificative resurse în obiecte de reparații capitale au fost direcționate: pentru reparația clădirii Parlamentului – 98,6 mil.lei, inclusiv 9,3 mil.lei din fondul de rezervă al Guvernului, efectuată prin intermediul MDRC; pentru obiecte de reparații capitale finanțate prin intermediul FISM – 74,4 mil.lei. Cel mai jos nivel de executare a fost atestat la MJ – 45,1%. Sinteza executării alocațiilor destinate reparațiilor capitale ale clădirilor se prezintă în Tabelul nr.32 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Din totalul alocațiilor neutilizate, destinate reparațiilor capitale, cele mai semnificative se atestă la Acțiuni generale (CBO 799) – 29,0 mil.lei, la MDRC (CBO 208) – 14,2 mil.lei, MJ (CBO 204) – 6,7 mil.lei).

Auditul constată că finanțarea cheltuielilor pentru reparația capitală a clădirilor se efectuează fără indicarea obiectului. Lipsa codului obiectului determină imposibilitatea monitorizării frecvenței de efectuare a reparațiilor capitale a clădirilor (o dată în cinci ani) și a volumelor de lucrări investite în acestea, ceea ce va exclude cel puțin situațiile când de finanțare beneficiază aceleași obiecte de investiții. În aceste condiții, în scopul excluderii situațiilor de finanțare nejustificată a unora și acelorași obiective, urmează a fi elaborată o strategie de efectuare a reparațiilor capitale a clădirilor, pentru ca fiecare imobil aflat la balanța instituțiilor bugetare să beneficieze cel puțin o dată în cinci ani de alocații pentru reparații capitale, alocarea mijloacelor financiare fiind clasificată/prioritizată în funcție de starea obiectului.

Nota nr.4: Descrierea situației privind transferurile interbugetare (CBE 29) și investițiile în active în curs de execuție (CBE 319) se prezintă în subcapitole separate.

3.7.7. Realizarea prognozelor de cheltuieli estimate de către executorii de buget necesită îmbunătățireAnaliza executării cheltuielilor de către executorii de buget relevă că nivelul de executare în anul 2016 a fost neuniform, variind de la 41,5% la MTIC (CBO 0217) până la 100,0% la IPNA Compania „Teleradio-Moldova” (CBO 0503) și la Consiliul Concurenței (CBO 0405). Sub nivelul mediu de 95,5% au fost executate bugetele la 20 de executori primari de buget, din totalul celor 52 de executori primari de buget. Cele mai semnificative alocații neutilizate se atestă la MEc (CBO 0202) – 63,8 mil.lei

46

(-13,8% din alocațiile definitivate), MJ (CBO 0204) – (-47,5 mil.lei/-6,5%), MAIA (CBO 0209) – (-94,5 mil.lei/-7,0%), MTID (CBO 0210) – (-507,6 mil.lei/-23,6%), MM (CBO 0211) – (-72,0 mil.lei/-14,5%), MEd (CBO 0212) – (-83,6 mil.lei/-5,7%), MS (CBO 0215) – (-69,1 mil.lei/-6,5%), Acțiuni generale (CBO 799 – (-179,9 mil.lei/-0,1%) etc. În comparație cu anul precedent, soldul alocațiilor neutilizate s-a diminuat cu 1436,6 mil.lei, constituind 1525,0 mil.lei. Totodată, se constată că, la finele anului 2016, în totalul alocațiilor neutilizate, 362,6 mil.lei reprezintă soldul alocațiilor rezervate pentru contracte, astfel soldul de alocații libere a constituit 1162,4 mil.lei, sau 76,2% din totalul alocațiilor neutilizate, și 3,4% – din totalul cheltuielilor precizate, ultimul reprezentând rezerve ascunse în totalul bugetelor executorilor de buget. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.33 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

3.7.8. Nivelul de executare a bugetelor pe programe de performanță și a indicatorilor de performanță indică rezerve

Conform prevederilor art.11 alin.(2) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, începând cu 01.01.2016 toate nivelurile de buget (BS, BASS, FAOAM și BUAT) elaborează și raportează bugetele proprii bazate pe programe fundamentate pe performanță. Metodologia bugetării pe programe este aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.209 din 24.12.2015 (capitolul XI)116. Astfel, conform prevederilor pct.591 din Ordinul menționat, „bugetarea pe programe reprezintă o metodă de prezentare şi fundamentare a bugetelor, având la bază programe cu scopuri, obiective şi indicatori de evaluare a performanței acestora la toate etapele procesului bugetar, precum și că este un instrument eficient de management bugetar, care facilitează stabilirea priorităților şi luarea deciziilor privind alocarea resurselor bugetare”.

În anul 2016, de la bugetul de stat au fost finanțate 43 programe de performanță, nivelul de executare al cărora a variat de la 0%117 (programul 60 „ Dezvoltarea industriei”) până la 100% (programul 65 „Dezvoltarea sistemelor de comunicații”, programul 68 „Dezvoltarea reglementărilor tehnice naţionale”). Verificările auditului denotă că, deși pentru unele subprograme din cadrul programelor au fost prevăzute alocații: CBP 6002 „Dezvoltarea clusterială a sectorului industrial” – 343,8 mil.lei, CBP 6405 „Dezvoltarea transportului feroviar” – 104,3 mil.lei, CBP 9014 „Compensarea pierderilor pentru depunerile bănești ale cetățenilor în Banca de Economii” – 17,2 mil.lei, acestea nu au fost finanțate deloc, executarea lor constituind valoarea „zero”.

De cele mai semnificative alocații au beneficiat programele: CBP 11 „ Transferuri între administrația publică de diferite nivele” – 1,3 mlrd.lei, CBP 17 „Datoria de stat şi a autorităților publice locale” – 1,7 mlrd.lei, CBP 35 „Afaceri interne” – 1,7 mlrd.lei, CBP 51 „Dezvoltarea agriculturii” – 1,3 mlrd.lei, CBP 64 „Dezvoltarea transporturilor” – 1,7 mlrd.lei, CBP 80 „Sănătatea publică şi serviciile medicale” – 3,3 mlrd.lei, CBP 88 „Învățământ” – 8,3 mlrd.lei, CBP 90 „Protecția socială” – 6,7 mlrd.lei.116 Ordinul ministrului finanțelor nr.209 din 24.12.2015 cu privire la aprobarea Setului metodologic privind elaborarea, aprobarea şi modificarea bugetului.117 Programul de performanță 60 „ Dezvoltarea industriei”.

47

Totodată, cele mai semnificative alocații neutilizate se atestă la programul 64 „Dezvoltarea transporturilor” – 507,7 mil.lei, CBP 51 „Dezvoltarea agriculturii” – 131,8 mil.lei, CBP 88 „Învățământ” – 138,7 mil.lei, CBP 90 „Protecția socială” – 104,4 mil.lei.

Sub nivelul mediu de 95,5% au fost realizate 23 programe de performanță. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.34 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Totodată, ca și în anii precedenți, se relevă că, deși executorii de buget raportează partea financiară pe programe, care este generată în SIMF al MF, partea nefinanciară (indicatorii de performanță) nu este generalizată printr-un sistem automatizat, ceea ce face imposibilă evaluarea în dinamică a indicatorilor realizați și a performanțelor atinse în cadrul programelor respective multianuale, precum și corelarea bugetării acestora cu performanțele atinse. Conform explicațiilor responsabililor de la MF, „generalizarea și monitorizarea prin SIMF a evoluției și a nivelului de executare a indicatorilor de performanță din cadrul programelor de performanță este un obiectiv pentru următorii 2 ani. Urmare a faptului că, BUAT au trecut la bugetarea pe programe doar începând cu 01.01.2016, iar în primul an este imposibil de acoperit tot spectrul necesar de raportare, la prima etapă a fost elaborată și aprobată Metodologia de elaborare și monitorizare a programelor de performanță, care a fost pusă în dezbatere cu autoritățile și instituțiile bugetare, iar SIMF nou nu include dinamica indicatorilor, acesta va începe doar cu anul 2016. Modificarea frecventă a indicatorilor de performanță de asemenea este legată de clasificația nouă a programelor și dezvoltarea capacităților de elaborare a indicatorilor de performanță relevanți programului respectiv”.

De asemenea, auditul atestă că, în totalul cheltuielilor pe programe, 41,9 mil.lei sunt reflectate fără codul programului, astfel nefiind respectate regulile generale de bugetare, care presupun atribuirea cheltuielilor tuturor componentelor Clasificației bugetare.

Auditul reiterează problematica vizând lipsa pașapoartelor programelor de performanță, care ar reprezenta un document ce definește scopurile, obiectivele, domeniile de utilizare a fondurilor bugetare, organele responsabile de executare/implementare, indicatorii de performanță intermediari și finali, termenul de realizare, precum și alte caracteristici ale bugetului programului. În aceste condiții, este imposibilă evaluarea intermediară a indicatorilor realizați, iar principiul de formare și modificare a programelor de performanță este redus doar la transformarea bugetelor executorilor de buget în bugete bazate pe programe, fiind reprezentate printr-un clasificator adițional al clasificației bugetare. În condițiile existente, programele de stat nu pot fi vizate ca un instrument complet și eficace de planificare și executare, cu toate că Guvernul deleagă programelor anume acest rol-cheie. Conform explicațiilor responsabililor de la MF, „practica altor țări nu poate fi aplicată în RM, deoarece specificul de construcție a programelor în RM presupune o conturare a acestora în jurul funcției cu caracter permanent (de exemplu: învățământ profesional, tratament spitalicesc etc.), precum și definirea programului și subprogramului cu toate elementele lui strict pentru o singură autoritate”. În opinia

48

responsabililor de la MF, „Metodologia de planificare bugetară prevede pentru acest scop aprobarea de către fiecare autoritate/instituție bugetară a unui document care poartă titlu „Program” și, reieșind din specificul bugetării pe programe aplicat în RM, pașaportul programului cu date aferente altor participanți la programul respectiv și termenul de implementare nu este relevant”.

În contextul explicațiilor responsabililor de la MF, auditul atestă lipsa în anexa nr.9 „Norme metodologice privind aplicarea Clasificaţiei programelor” la Ordinul ministrului Finanțelor nr.208 din 24.12.2015 „Privind Clasificația bugetară” a unor prevederi exhaustive privitor la procesul de aprobare și modificare a programelor și subprogramelor noi. În CBP, este menționat doar faptul că „Clasificaţia programelor este un sistem de codificare a direcţiilor de dezvoltare ale statului”, precum și că aceasta „ reprezintă o grupare a cheltuielilor specifică şi nu poate fi utilizată pentru comparabilitate cu alte ţări” și „ codul subprogramului poate fi utilizat numai împreună cu codul programului superior”. În așa mod, nu au fost specificate scopurile și obiectivele programelor și subprogramelor incluse în CBP aprobată prin ordinul ministrului Finanțelor, acestea nefiind aprobate nici prin ordinele autorităților/instituțiilor bugetare, fiind prezente doar în Rapoartele privind realizarea programelor de performanță.

Analizele efectuate de audit denotă creșterea continua a volumului de alocații, pe când nivelul de realizare a indicatorilor de performanță atestă o dinamică lentă a acestora în raport cu indicatorii aprobați. În aceste condiții, bugetarea pe programe, bazată pe rezultat, nu atinge scopul principal – corelarea volumului de alocații cu nivelul de realizare a indicatorilor pe performanță stabiliți.

Nivelul de realizare a 1850 de indicatori de performanță este variabil, indicatorii cu nivelul de executare de peste 100% fiind în număr de 620, cu nivelul de la 95% până la 100% – 571 de indicatori, de 90%-95% – 73 de indicatori, de 70%-90% – 185 de indicatori, până la 70% – 423 de indicatori. Nivelul de realizare a indicatorilor de performanță (de eficiență, de produs și de rezultat) este prezentat în Figura nr.15 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

Auditul reiterează faptul că, în condițiile de lipsă a pașapoartelor programelor de performanță, în care să fie incluse perioada de realizare, indicatorii de performanță pentru fiecare an, alocațiile bugetare necesare (inclusiv pentru fiecare an), nu este posibilă evaluarea nivelului de atingere a acestora, nici eficacitatea activității organelor care le implementează și nici relevanța acestor indicatori la elaborarea cărora se sustrag ineficient resurse umane și de timp. Procesul nu are finalitate în enunțarea eficienței cheltuirii banilor publici.

3.8. Sinteza executării prevederilor unor articole din Legea bugetului de stat pe anul 2016

Art.2 alin.(1) lit.a): FSPA a utilizat neregulamentar 2,0 mil.lei din contul restituirii alocațiilor din anii precedenți

În bugetul pe anul 2016, pentru FSPA s-au prevăzut inițial 900,0 mil.lei, din care 387,6 mil.lei – din contul Programului de suport bugetar ENPARD al Comisiei

49

Europene, fiind diminuate pe parcursul anului până la 700,0 mil.lei, inclusiv 380,8 mil.lei – din contul Programului menționat al Comisiei Europene. Se relevă că FSPA a diminuat cu 2,2 mil.lei alocațiile prevăzute în Legea bugetului de stat pentru aceste scopuri, astfel volumul alocațiilor destinate subvenționării producătorilor agricoli în anul 2016 a constituit 697,8 mil.lei, iar finanțarea acestora – 695,9 mil.lei (99,7%), sau cu 2,1 mil.lei mai puțin decât prevederile anuale.

Totodată, conform prevederilor art.2 alin.(1) lit.b) din Legea bugetului de stat, în FSPA au fost aprobate 2,5 mil.lei destinate Fondului viei și vinului. Verificările auditului la acest subiect denotă că MF nu a micșorat cu 2,5 mil.lei alocațiile destinate programului 51.05 „Subvenționarea producătorilor agricoli” prin reflectarea lor la Fondul viei și vinului la același program 51.05, lăsând la programul 51.05 „Subvenționarea producătorilor agricoli” gestionat de FSPA toată suma de 700,0 mil.lei și totodată reflectând suma de 2,5 mil.lei la programul 51.04 „Dezvoltarea viticulturii și vinificației”. Astfel, la Fondul viei și vinului alocațiile care urmau a fi destinate subvenționării producătorilor din domeniul viticulturii și vinificației au fost reflectate neregulamentar la programul 51.04 ,,Dezvoltarea viticulturii și vinificației” și nu la programul 51.05 „Subvenționarea producătorilor agricoli” din care urmau a fi alocate.

Referitor la debursările efectuate de ENPARD, se atestă că ultimul a debursat integral sumele prevăzute în buget (17,0 mil.euro/echivalentul a 357,3 mil.lei), diferența de 23,5 mil.lei118 constituind diferența de curs valutar.

Totodată, auditul atestă că la programul 51.05 „Subvenționarea producătorilor agricoli” sunt incluse neregulamentar cheltuielile utilizate pentru activitatea 00435 „Acordarea unor plăți directe proprietarilor de terenuri agricole amplasate după traseul Râbnița-Tiraspol” în sumă de 0,3 mil.lei, reprezentând clasificarea neconformă a cheltuielilor, și, ca efect, majorând alocațiile destinate programului 51.05, astfel afectând prezentarea reală a executării programului respectiv.

De asemenea, FSPA a utilizat neregulamentar, în scopul de acordare a subvențiilor producătorilor agricoli, 1,96 mil.lei, care reprezintă restituirea alocațiilor din anii precedenți și care urmau a fi restituite la bugetul de stat. În aceste condiții, nerestituirea alocațiilor din anii precedenți a condus la prezentarea/raportarea nereală (diminuarea cheltuielilor aferente programului 51.05 „Subvenționarea producătorilor agricoli” cu 1,96 mil.lei119), influențând astfel și alocațiile utilizate, și nivelul de executare a programului respectiv.

Gestionarea mijloacelor FSPA a fost efectuată în conformitate cu prevederile HG nr.910  din  25.07.2016 „Cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2016”.  

118 Calculul diferenței de curs valutar: rectificarea bugetului (17,0 mil.euro/380,8 mil.lei) (-) realizat (17,0 mil.euro/357,3 mil.lei) = (0,0 mil.euro/23,5 mil.lei).119 Restituirea alocațiilor neutilizate din anii precedenți se reflectă în executarea bugetului fără plan, astfel influențând nivelul total de executare a indicatorilor analizați.

50

Conform prevederilor pct.4 din HG menționată, se acceptă achitarea din contul mijloacelor prevăzute pentru: (i) dosarele de subvenționare depuse până la 31 octombrie 2014, autorizate şi neachitate. Achitarea acestora se va efectua în conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.135 din 24 februarie 2014; (ii) dosarele de subvenționare depuse până la 31 octombrie 2015, autorizate şi neachitate. Achitarea acestora se va efectua în conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.352 din 10 iunie 2015; (iii) dosarele de solicitare a sprijinului financiar depuse, conform prevederilor Regulamentului privind modul de acordare a sprijinului financiar producătorilor de fructe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.735 din 10 septembrie 2014, neachitate ca urmare a epuizării mijloacelor financiare alocate conform prevederilor Legii nr.183 din 28 septembrie 2014 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23 decembrie 2013. Achitarea acestora se va efectua în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.735 din 10 septembrie 2014”.

În anul 2016, FSPA, deși a utilizat integral alocațiile prevăzute în buget (697,5 mil.lei), a raportat 1,96 mil.lei drept alocații destinate programului 51.05 „Subvenționarea producătorilor agricoli”, care reprezintă restituirea alocațiilor neutilizate din anii precedenți. Regulamentar, acestea urmau a fi restituite la bugetul de stat. Astfel, din contul alocațiilor pe 2016 (697,5 mil.lei), au fost achitate: datoriile aferente anilor 2014 (15,43 mil.lei) și 2015 (407,02 mil.lei), solicitările aferente anului 2016, în valoare de 275,01 mil.lei și achitate documentele executorii în valoare de 0,06 mil.lei (obținerea subvențiilor pe cale judiciară). Analiza privind direcțiile de utilizare a mijloacelor FSPA în 2016 este prezentată în Tabelul nr.35 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit. Analiza auditului relevă că, nivelul real de realizare a programului (100%) a fost diminuat cu 0,03 p.p., sau cu 1,96 mil.lei.

Totodată, în contextul constatărilor din anul precedent, aferente subiectului menționat, auditul denotă că, deși datoriile FSPA față de producătorii agricoli, raportate la finele anului 2015, au constituit 308,8 mil.lei, datele prezentate în tabel relevă că valoarea datoriilor din anii precedenți, achitate din contul alocațiilor anului 2016, a constituit 422,45 mil.lei120, sau cu 113,65 mil.lei (+36,8%) mai mult decât a fost raportat în anul 2015. Această situație se datorează calculării suplimentare a sumelor urmare a prevederilor incluse prin modificarea Modului de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2016121.

Urmare a investițiilor efectuate, producătorii agricoli: (a) au înființat: (i) 3575 ha plantații perene, (ii) 830 ha plantații viticole, (iii) 90 ha terenuri agricole consolidate; (b) au procurat: (i) 965 unități de tehnică și utilaj agricol, (ii) 86 linii de procesare, (iii) o linie de ambalare, (iv) 2276 capete de animale de prăsilă; (c) au creat: (i) 44

120 Calculul: Datoriile anului 2014 (15,43 mil.lei) + datoriile anului 2015 (407,02 mil.lei) = 422,45 mil.lei.121 Pct.1751 din Modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2016 stipulează următoarele: „Suplinirea fondului de subvenționare a producătorilor agricoli servește drept temei pentru reluarea procedurii de autorizare. Cererile de sprijin financiar recepționate peste limita aprobată de subvenționare disponibil vor fi depuse procesului de examinare și inspectare fără aprobarea deciziei de autorizare”.

51

ferme zootehnice, (ii) sere cu suprafața de 140 ha; (d) au atras credite: în valoare de 40,1 mil.lei; (e) au încheiat contracte de asigurare: 72 de beneficiari.

Pentru Fondul viei și vinului (art.2 alin.1) lit.b)), inițial au fost aprobate 50,8 mil.lei, inclusiv 22,5 mil.lei din FSPA (CBO 00920/CBP 5104 „Dezvoltarea viticulturii și vinificației”), pe parcursul anului fiind diminuate până la 30,0 mil.lei, inclusiv 2,5 mil.lei – din Fondul menționat, toate alocațiile (30,0 mil.lei) fiind executate integral (100%). De specificat că MF a atribuit neregulamentar sumele care urmau a fi alocate Fondului viei și vinului din FSPA (2,5 mil.lei), reflectându-le la programul 51.04 „Dezvoltarea viticulturii și vinificației”, pe când de fapt urmau a fi reflectate la programul 51.05 „Subvenționarea producătorilor agricoli”.

Pentru FNDR (art.2 alin.(2)), în bugetul pe anul 2016 au fost aprobate inițial 199,2 mil.lei, ulterior fiind diminuate până la 149,2 mil.lei. Finanțarea în anul 2016 a constituit 146,8 mil.lei, sau 98,4%, inclusiv mijloacele destinate activității operaționale – 9,4 mil.lei (100%). Din totalul alocațiilor prevăzute, 39,4 mil.lei reprezintă datoriile bugetului de stat pentru anii precedenți. Mijloacele FNDR au fost utilizate prin intermediul a 6 programe de performanță. Sinteza utilizării mijloacelor FNDR se prezintă în Tabelul de mai jos.

Tabelul nr.10. Sinteza cheltuielilor efectuate din FNDR în anul 2016, mil.leiN/ CBP Denumirea Aprobat Definitiva

tExecutat Devieri %

executării1 7002 Colectarea, conservarea şi distrugerea

poluanților organici persistenți, a deșeurilor menajere solide şi deșeurilor chimice

0,5 0,5 0,5 0,0 100%

2 6105 Implementarea proiectelor de dezvoltare regională

8,1 9,4 9,4 0,0 100%

3 6402 Dezvoltarea drumurilor 77,1 74,5 74,5 0,0 100%4 7503 Aprovizionarea cu apă şi canalizare 47,7 25,6 23,2 -2,4 90,6%5 5004 Susținerea întreprinderilor mici şi

mijlocii40,8 32,3 32,3 0,0 100%

6 6602 Dezvoltarea turismului 25,0 6,9 6,9 0,0 100%

199,2 149,2 146,8 -2,4 98,4%Sursă: Datele MF și Raportul MDRC.

De menționat că, toate obiecte investiționale incluse în buget au fost finanțate integral, cu excepția obiectului 0761 „Construcția stației de epurare și dezvoltarea sistemului public de canalizare și epuizare a apelor uzate de nivel intercomunitar (Telenești)”, nivelul de executare al căruia a constituit 84,8% (13,4 mil.lei finanțate, din 15,8 mil.lei prevăzute în buget). Spre deosebire de anii precedenți, FNDR a încheiat anul bugetar fără datorii (restanțe).

Pentru compensarea parțială a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, care se plătesc de organizațiile şi întreprinderile Societății Orbilor, Asociației Surzilor şi ale Societății Invalizilor (art.2 pct.(6) lit.a), în bugetul de stat inițial au fost prevăzute 1,39 mil.lei, ulterior fiind diminuate122 până la 1,24 mil.lei. Finanțarea organizațiilor obștești menționate a fost efectuată în valoare de 1,2 mil.lei, sau la nivel de 96,4%.

122 HG nr.1086 din 26.09.2016.52

Pentru procurarea de utilaj şi materii prime de către organizațiile și întreprinderile Societății Orbilor, Asociației Surzilor şi ale Societății Invalizilor (art.2 pct.(6) lit.b), în buget inițial au fost prevăzute 2,0 mil.lei, acestea fiind majorate până la 2,71 mil.lei. Finanțarea a fost efectuată integral.

Pentru plata de către Asociația Surzilor a serviciilor de traducere a limbajului prin semne al persoanelor surde, mute ori surdomute, acordate de interpreți la solicitarea acestor persoane (art.2 pct.(6) lit.c), în buget au fost prevăzute inițial 0,5 mil.lei, ulterior prin rectificarea bugetului fiind diminuate până la 0,2 mil.lei, finanțarea constituind 0,17 mil.lei, sau 84,9%.

Pentru Comitetul Național Olimpic și Sportiv a fost alocată suma de 7,5 mil.lei, din care, în scop de pregătire şi participare a sportivilor moldoveni la ediția a XXXI-a a Jocurilor Olimpice de vară, la competițiile internaționale, de promovare a mișcării olimpice –5,0 mil.lei, pentru lucrările de restaurare a sediului din str.A.Puşkin nr.11, municipiul Chișinău – suma de 2,5 mil.lei (art.2 pct.(7)). Auditul atestă că, în temeiul art.60 alin.(1) din Legea finanțelor publice și responsabilități bugetar-fiscale, alocațiile anuale prevăzute în Legea bugetului de stat au fost majorare cu 0,3 mil.lei, finanțarea fiind efectuată integral (7,8 mil.lei).

Pentru finanțarea partidelor politice (art.2 pct.(9) au fost prevăzute 39,9 mil.lei, finanțarea constituind 37,9 mil.lei, sau 95,0%. Alocațiile au fost prevăzute pentru subvenționarea a 20 de partide politice la alegerile parlamentare din 30.11.2014 (50% din totalul alocațiilor) și pentru subvenționarea a 24 de partide politice participante la alegerile locale din 14.06.2015 (50% din totalul alocațiilor). Repartizarea alocațiilor între partidele politice participante s-a efectuat cu aplicarea unui coeficient, calculat reieșind din 1/12 din volumul alocațiilor anuale împărțit la numărul de voturi exprimate. Astfel, coeficientul de repartizare utilizat pentru finanțarea partidelor politice la alegerile parlamentare a constituit 1,10609957123, iar pentru participarea la alegerile locale – 0,4682758124. Soldul alocațiilor neutilizate la finele anului a constituit 2,0 mil.lei, din care pentru finanțarea partidelor politice participante la alegerile parlamentare – 1,2 mil.lei (9 partide politice), iar pentru finanțarea partidelor politice participante la alegerile locale – 0,8 mil.lei (9 partide politice). De menționat că neutilizarea integrală a subsidiilor destinate finanțării partidelor politice a fost cauzată de nedeschiderea de către unele partide politice a conturilor bancare separate pentru subvențiile de la bugetul de stat. Sinteza finanțării partidelor politice în anul 2016 se prezintă în Tabelul nr.36 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Plata cotizațiilor în organizațiile internaționale al căror membru este RM (art.3 alin.(3)). În bugetul de stat, pentru plata cotizațiilor în organizațiile internaționale al căror membru este RM, inițial au fost prevăzute 126,9 mil.lei,

123 Calculul coeficientului pentru finanțarea partidelor politice participante la alegerile parlamentare: 1925,0 mii lei/12 luni/1501151 de voturi exprimate.124 Calculul coeficientului pentru finanțarea partidelor politice participante la alegerile locale: 1925,0 mii lei/12 luni/3545809 voturi exprimate.

53

ulterior prin rectificarea bugetului acestea au fost diminuate până la 90,8 mil.lei, executarea constituind 90,5 mil.lei, sau 99,6%. Din totalul alocațiilor executate, prin intermediul MF au fost operate 56,6 mil.lei (62,5%), și prin intermediul executorilor de buget – 33,9 mil.lei (37,5%). Verificările auditului referitor la mijloacele gestionate de MF atestă că, conform proiectului Hotărârii Guvernului cu privire la achitarea din bugetul de stat pe anul 2016 a cotelor de membru și a datoriilor Republicii Moldova față de organismele internaționale și regionale125, în bugetul de stat la programul 0604 „Cooperarea externă” au fost prevăzute 88,2 mil.lei, care ulterior, prin HG nr. 1124 din 10.10.2016 „Cu privire la achitarea din bugetul de stat pe anul 2016 a cotelor de membru și a datoriilor Republicii Moldova față de organismele internaționale și regionale” au fost diminuate în cadrul rectificării bugetului până la 56,6 mil.lei. De specificat că HG menționată a fost aprobată cu întârziere față de data aprobării bugetului cu circa 3 luni, urmare a tergiversării avizării proiectului HG de către părțile implicate. Situația privind modificările operate prin proiectul HG din luna mai și HG aprobată în luna octombrie se prezintă în tabelul de mai jos.

Tabelul nr.11. Sinteza modificărilor operate la plata cotelor de membru în organismele internaționale și regionale, 2016, mil.lei

Nr./o Indicatorii Proiectul HG HG nr.1124 din 10.10.2016

Devieri

r. organizații

suma nr. organizații

suma nr. organizații

suma

1 Organizații parlamentare 5 5,0 5 5,0 - -

2 Organizații internaționale 57 76,7 59 47,0 +2 -29,73 Oranizațiile CSI 7 6,5 7 4,6 - -1,9

total 69 88,2 71 56,6 +2 -31,6Sursă: Datele MF.

Diminuarea totală a alocațiilor aprobate inițial, destinate achitării cotelor de membru față de organismele internaționale și regionale, s-a produs din cauza excluderii integrale din totalul alocațiilor aprobate în buget a sumelor destinate achitării datoriilor față de BIRD (-24,4 mil.lei/1,1 mil.dol. SUA), BERD (-6,6 mil.lei/0,3 mil.dol.SUA) și Consiliul Cooperării Regionale (0,9 mil.lei/40,0 mii dol. SUA), plata cărora a fost transferată pentru anul 2017, iar la alte organizații alocațiile au fost diminuate126 sau majorate127 în urma precizării și ajustării cotelor anuale.

De asemenea, auditul atestă situații de redistribuire a alocațiilor aprobate prin HG nr.1124 din 10.10.2016128 între organizații129, iar la unele organizații, deși au fost prevăzute alocații, achitarea către acestea nu a avut loc130. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.37 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.125 Scrisoarea MF nr.17/2-7/22 din 05.05.2016 privind transmiterea spre examinare și avizare a proiectului Hotărârii Guvernului cu privire la achitarea din bugetul de stat pe anul 2016 a cotelor de membru și a datoriilor Republicii Moldova față de organismele internaționale și regionale.126 Diminuarea cotelor de membru în organizațiile CSI, în valoare totală de 2,1 mil.lei.127 Majorarea cotelor de membru la: ONU – (+57,9 mii dol.SUA/+1,3 mil.lei), OCSE (+13,9 mii euro/+0,3 mil.lei), OMI (+16,9 mii GBP/+0,5 mil.lei) etc.128 HG nr.1124 din 10.10.2016 „Cu privire la achitarea din bugetul de stat pe anul 2016 a cotelor de membru și a datoriilor Republicii Moldova față de organismele internaționale și regionale”.129 Diminuarea alocațiilor (9 organizați) – 2,8 mil.lei, majorarea alocațiilor (3 organizații/4,4 mil.lei), diferența de curs valutar – 1,6 mil.lei.130 Organizația Internațională pentru Migrațiune (1448 CHF/29,7 mii lei), cauza fiind lipsa de invoice.

54

Verificările auditului privind conformitatea și integritatea raportării datoriilor pentru plata cotelor de membru denotă că MF nu raportează integral și veridic datoriile față de organizațiile internaționale. Astfel, informațiile MF privind datoriile la plata cotelor de membru nu includ datoriile față de IDA – în valoare de 880,4 mii dol.SUA (echivalentul a 17,6 mil.lei), și față de BIRD – în valoare totală de 763,9 mii dol.SUA (echivalentul a 15,3 mil.lei), care reprezintă 10% din capitalul subscris „paid-in” și care urmează a fi achitat în valută. De asemenea, datoriile față de MIGA au fost majorate cu 831,0 mii dol.SUA (echivalentul a 16,6 mil.lei), care reprezintă valoarea acțiunilor subscrise sub formă de „callable”, ce reprezintă capitalul subscris nevărsat, și care se achită doar la solicitarea organizației respective. Totodată, în totalul datoriilor a fost inclusă greșit datoria față de ONU pentru Dezvoltarea Industrială (UNIDO), în valoare de 91,1 mii euro (echivalentul a circa 2,1 mil.lei). Datoriile față de OIM și OMS au fost diminuate cu 11,1 mii CHF (echivalentul a 0,2 mil.lei) și, respectiv, cu 41,0 mii dol.SUA (echivalentul a 0,8 mil.lei).

Nota nr.5: Se ia act că MF a exclus din totalul datoriilor pentru plata cotelor de membru: față de UNIDO – 91,1 mii euro (echivalentul a circa 2,1 mil.lei), și față de MIGA – 831,0 mii dol.SUA (echivalentul a 16,6 mil.lei).

Nota nr.6: Se ia act că MF a inclus în totalul datoriilor pentru plata cotelor de membru datoriile față de: IDA – în valoare de 880,4 mii dol.SUA (echivalentul a 17,6 mil.lei), și față de BIRD – în valoare totală de 763,9 mii dol.SUA (echivalentul a 15,3 mil.lei).

Nota nr.7: Se ia act că MF a corectat datoriile față de OIM cu 11,1 mii CHF (echivalentul a 0,2 mil.lei) și față de OMS cu 41,0 mii dol.SUA (echivalentul a 0,8 mil.lei).

De asemenea, verificările auditului atestă că, în totalul datoriilor pentru plata cotelor de membru sunt incluse și datoriile contingente istorice față de Adunarea Internațională a CSI, în valoare de 254,4 mii dolari SUA131 și 603,8 mii RUR132 (echivalentul a 5,3 mil.lei). Aceste datorii au fost prezentate MF de către Secretariatul Parlamentului în anul 2013133, iar în scrisorile ulterioare ale acestuia din anii 2014134, 2015135 și 2016136 datoriile respective deja lipseau. Conform informației anexate la scrisoarea din 2013, datoria de 608,3 mii RUR reprezintă datoriile istorice pentru anii

131 Datorii formate în anii 1992-1998 – 608,3 mii RUR.132 Datorii formate în anii 1999-2007 – 254,4 mii dol.SUA.133 Scrisoarea Secretariatului Parlamentului nr.507 din 07.11.2013 – datoriile la situația din 31.12.2013 și cotele pentru anul 2014.134 Scrisoarea Secretariatului Parlamentului nr.660 din 11.11.2014 – datoriile la situația din 31.12.2014 și cotele pentru anul 2015.135 Scrisoarea Secretariatului Parlamentului nr.477 din 20.11.2015 – datoriile la situația din 31.12.2015 și cotele pentru anul 2016.136 Scrisoarea Secretariatului Parlamentului nr.548 din 07.11.2016 – datoriile la situația din 31.12.2016 și cotele pentru anul 2017.

55

1992-1998, iar datoria de 254,4 mii dolari SUA reprezintă datoriile istorice pentru perioada 1999-2007. În acestea condiții, este necesară efectuarea verificării datoriilor totale, inclusiv a celor istorice.

Urmare a corectărilor efectuate în cadrul auditului de MF, datoria pentru plata cotelor de membru la finele anului 2016 a constituit 178,8 mil.lei. Situația privind datoriile pentru plata cotelor de membru, la situația din 31.12.016, raportate de MF sunt prezentate în Tabelul nr.38 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

De asemenea, verificările auditului denotă că MF nu dispune de o informație integrală privind subscrierea la capital în unele organizații internaționale, iar la unele din acestea lipsesc și fișele de evidență137. Această situație este condiționată de lipsa evidenței privind subscrierea RM la capitalul în organizațiile de peste hotare. Totodată, se atestă că la MF nu există niciun act normativ intern care ar reglementa organizarea și ținerea evidenței atât a capitalului subscris, cât și a sumelor calculate, achitate și a datoriilor pentru cotele de membru. Ținând cont că MF, începând cu anul 2016, a trecut la DMFAS nou (versiunea 6), ar fi oportună revizuirea posibilității de integrare a operațiunilor aferente plății cotelor de membru în acesta sau, în cazul imposibilității de integrare, elaborarea unui minisoft cu ajutorul ÎS „Fintehinform”, destinat organizării evidenței plăților aferente cotelor de membru (calcularea, achitarea, datoriile, creanțele etc.).

Conform datelor organizațiilor internaționale în care RM are cote în capitalul subscris, valoarea capitalului subscris constituie 297,7 mil.dol.SUA (echivalentul a 5948,1 mil.lei), din care 18,9 mil.dol.SUA sunt supuse achitării („paid-in”), iar 278,8 mil.dol.SUA reprezintă subscrierea la acțiuni sub formă de „callable”, care conform cerințelor organizațiilor internaționale reprezintă capitalul subscris nevărsat, dar care poate fi vărsat la solicitare. Situația privind capitalul subscris la unele organizații internaționale se prezintă în tabelul de mai jos.Tabelul nr.12. Situația privind subscrierea la acțiuni (capital) în unele organizații internaționale la situația din 31.12.2016

Rez

oluț

ia

Anu

l

Uni

t. de

măs

ură Capital subscris (acțiuni) inclusiv:

nr. a

cțiu

ni

cost

ul u

nit.

valo

area

to

tală

„paid-in” „callable”

total

inclusiv:

cash cambii/notes

A B 1 2 3 4=2x3 5=6+7 6 7 81.      BERD

1995 USD 3 116.701 350.103,00 350.103,00 - 350.103,00 -

R59 1998 USD 1000 10.000 10.000.000,00 4.572.360,00 2.857.725,00 1.714.635,00 5.427.640,00R126 2010 USD 1001 10.000 10.010.000,00 1.010.000,00 1.010.000,00 - 9.000.000,00R128

1991 USD 1000 10.000 10.000.000,00 - - - 10.000.000,00total x x 3.004 x 30.360.103,00 5.932.463,00 3.867.725,00 2.064.738,00 24.427.640,002.      BIRD

R467 1992 USD 1368 120.635 165.028.680,00 7.639.211,38 7.639.211,38 - 157.389.468,62

USD 198 120.635 23.885.730,00 - - - 23.885.730,00

R612 2010/ 2016 USD 198 120.635 23.885.730,00 - - - 23.885.730,00

R613 2010/ USD 418 120.635 50.425.430,00 3.025.525,90 3.025.525,90 - 47.399.904,10

137 Lipsesc fișele de evidență ale IFC și IDA.56

2016

total x x 2182 x 263.225.570,00 10.664.737,28 10.664.737,28 0,00 252.560.832,7

23.      MIGAR30 USD 96 10.820 1.038.720,00 207.744,00 103.872,00 103.872,00 830.976,00Total x USD 96 x 1.038.720,00 207.744,00 103.872,00 103.872,00 830.976,004.      IFCR188 1992 USD 2125 1000 2.125.000,00 1.192.000,00 1.192.000 - 933.000,00total x x 2125 x 2.125.000,00 1.192.000,00 1.192.000 - 933.000,005.      IDA

R124 1992 USD - - 675.566,00 675.566,00 - 675.566,00 -USD - - 102.400,00 102.400,00 - 102.400,00 -USD - - 102.400,00 102.400,00 - 102.400,00 -

Total x x - x 880.366,00 880.366,00 0,00 880.366,00 0,00

Total general

x x x x 297.679.759,00 18.877.310,28 15.828.334,28 3.048.976,00 278.792.448,7

2

Sursa: BIRD: www.world.bank.org, IDA: www.ida.worlbank.org, MIGA: www.miga.org, IFC: www.ifc.org, BERD: www.ebrd.com.

Reieșind din condițiile organizațiilor internaționale respective, sumele achitate sub formă de „paid-in” pot fi restituite la solicitarea organizațiilor membre. Dat fiind faptul că MF nu deține o informație amplă și completă privind plățile efectuate de către RM în organizațiile internaționale în care deține cote în capital sub formă de „paid-in”, MF urmează să inițieze procedura de verificare a datelor deținute de organizațiile internaționale al căror membru este RM prin subscriere (cote în capital), pentru a restabili și reflecta în fișele de evidență și în rapoartele sale financiare cota reală în capitalul străin.

Informațiile colectate de audit privind capitalul subscris („paid-in”) și datoriile raportate de MF, în calitate de membru al organizațiilor internaționale respective, denotă că RM a achitat în perioada 1992-2016 circa 12,1 mil.dol.SUA (echivalentul a 242,3 mil.lei), iar datoriile la finele anului 2016 pentru capitalul subscris („paid-in”) au constituit circa 132,7 mil.lei138, sau 74,2% din totalul datoriilor pentru plata cotelor de membru. Totodată, auditul menționează că MF, pe parcursul auditului, a înaintat scrisori față de Banca Mondială (BIRD, MIGA, IDA)139 și față de BERD140 privind valoarea capitalului subscris („paid-in” și „callable”), la 31.12.2016, situațiile aferente capitalului subscris la IFC, BIRD și MIGA. Informațiile respective au fost confirmate prin scrisorile organismelor internaționale. Sinteza situației privind cota statului în capitalul străin la situația din 31.12.2016 se prezintă în tabelul de mai jos.Tabelul nr.13. Sinteza situației privind cota statului în capitalul străin la situația din 31.12.2016141

N/o Denumirea ValutaCapital subscris („paid-in”)

Sold la 31.12.2016

Achitat cumulativ

inclusiv:

în anul 2016

A B C 1 2 3=1-2 41 Total BERD USD 5.932.463 561.466 5.370.997 -2 Total BIRD USD 10.664.787,28 5.103.487,20 5.561.300,08 -3 Total MIGA USD 207.744 207.744 - -

138 Calculul: BIRD (27,0+15,3+57,5 = 99,8 mil.lei) + BERD (11,2mil.lei) + MIGA (4,1 mil.lei) + IFA (17,6 mil.lei) = 132,7 mil.lei.139 Scrisoarea nr.17/2-418 din 02.02.2017.140 Scrisoarea nr.17/2-417 din 02.02.2017.141 Calcul efectuat de echipa de audit.

57

4 Total IFC USD 1.192.000 - 1.192.000142 -4 Total IDA USD 880.366 880.366 - -

Total general USD 18.877.360,28 6.753.063,20 12.124.297,08 -

Sursa: Datele BIRD, BERD, MIGA, IFC și IDA.

De asemenea, se constată că, conform regulilor unor organizații, o parte din capitalul subscris supus achitării („paid-in”) poate fi achitată în valută națională, ceea ce implică apariția riscului valutar (diferența de curs pozitivă). Astfel, exemplificăm cazul achitării cotelor de membru față de BIRD, urmare a cărui fapt datoria RM față de BIRD a crescut de la 13,1 mil.lei de la momentul subscrierii până la 27,8 mil.lei, cauza fiind ajustarea datoriilor formate (1,5 mil.dol.SUA) la cursul valutar la situația din 30.06.2016 (+12,7 mil.lei)143. Pentru a evita astfel de cazuri pe viitor, auditul recomandă ținerea evidenței financiare în valuta subscrierii.

Nota nr.8: Se ia act că MF prin Ordinul nr.82 din 23.05.2017 a aprobat completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar cu prevederi privind ținerea evidenței contabile și raportarea valorii capitalului subscris în organizațiile internaționale în care RM este membru, precum și a valorii capitalului subscris achitate sub formă de „paid-in”.

Prin intermediul executorilor de buget au fost achitate cotele de membru în diferite organizații în valoare totală de 33,9 mil.lei, din care 33,8 mil.lei – pentru organizațiile peste hotare și 0,1 mil.lei – pentru organizațiile din interiorul țării. Cele mai semnificative plăți ale cotelor de membru în organizațiile internaționale au fost achitate prin intermediul AȘM – 20,9 mil.lei, și prin MEc – 5,0 mil.lei.

Referitor la completitudinea cadrului regulator aferent angajamentelor asumate față de organizațiile internaționale, auditul atestă că, conform prevederilor HG nr.454 din 24.03.2008144, „schema repartizării între organele centrale de specialitate ale administrației publice, precum şi alte autorități administrative centrale a responsabilității pentru gestionarea activităților ce țin de executarea angajamentelor, inclusiv financiare, asumate de Republica Moldova sau de autoritatea respectivă faţă de organizațiile internaționale a cărei membră este, se regăsește în anexa nr.2 la HG menționată”. Verificările auditului privind conformitatea și integritatea organizațiilor incluse în aceasta, prin contrapunerea plăților efectuate prin intermediul executorilor de buget față de organizațiile internaționale cu lista organizațiilor incluse anexa nr.2 la HG nr.454 din 24.03.2008, au constatat că APC nu au respectat prevederile pct.3 din HG menționată, care stipulează că, în cazul aderării Republicii Moldova la o organizație internațională, interparlamentară sau la o altă organizație la a cărei activitate participă, nu a înaintat propuneri respective MAEIE pentru a iniția modificări în anexele nr.2 lit.b) și nr.3 lit.b) la HG respectivă, pentru a fi înaintate Guvernului spre aprobare. În aceste 142 A fost inclusă ca sumă achitată reieșind din condițiile de aderare la IFC; situația va fi revizuită după primirea confirmării de la IFC.143 Scrisoarea BIRD din 23.09.2016.144 HG nr.454 din 24.03.2008 „Cu privire la optimizarea participării organelor centrale de specialitate ale administrației publice, precum și a altor autorități administrative centrale la executarea angajamentelor asumate de organizațiile internaționale” (în continuare – HG nr.454 din 24.03.2008).

58

condiții se constată că, din totalul organizațiilor internaționale al căror membru sunt APC (50 de organizații/33,8 mil.lei), doar 12 organizații (2,0 mil.lei) se regăsesc în anexele respective. Astfel, APC, de comun cu MAEIE, urmează să inițieze ajustarea anexelor nr.2 lit.b) și nr.3 lit.b) la HG nr.454 din 24.03.2008. Sinteza situației privind numărul de organizații neincluse în anexele nr.2 lit.b) și nr.3 lit.b) la HG nr.454 din 24.03.2008 se prezintă în Tabelul nr.39 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Referitor la completitudinea organizațiilor incluse în anexele nr.2 lit.a) și nr.3 lit.a) la HG nr.454 din 24.03.2008, auditul constată că, în anul 2016 MF a achitat cotele de membru a 4 organizații145 (2,6 mil.lei) care nu sunt incluse în anexele respective. Conform explicațiilor responsabililor de la MF, 2146 din acestea au acte normative și legislative separate. Pentru sporirea transparenței și viziunii clare asupra listei organizațiilor la care RM este membru, este oportun ca în HG nr.454 din 24.03.2008 să fie incluse toate organizațiile la care RM este membru, indiferent dacă acest lucru este stipulat și în alte acte normative sau legislative separate.

De asemenea, auditul atestă situația când la CBE 2811 „Cotizații” se reflectă întreținerea Reprezentanței în RM a Teleradiocompaniei interstatale „Mir”, în valoare de 2,5 mil.lei. Reprezentanța a fost creată în baza HG nr.400 din 14.06.1995 „Cu privire la Reprezentanța din Republica Moldova a Teleradiocompaniei interstatale „Mir””, în vederea realizării Acordului Interguvernamental, semnat de conducătorii și reprezentanții statelor membre ale CSI. Acordul respectiv include 3 părți componente: (i) cheltuieli pentru întreținerea activității reprezentanței în RM a TRCI„Mir” (producerea programelor TV și radio), (ii) arenda segmentului stației satelit „INTERSAT-604”147, (iii) cota-parte pentru întreținerea oficiului central al TRCI „Mir” din Moscova. E de menționat că, în perioada 2000-2016, Reprezentanța în RM a TRCI „Mir” a beneficiat de resurse financiare în valoare totală de 28,3 mil.lei. Totodată, Hotărârea privind trecerea RTCI „Mir”, filialelor naționale și reprezentanțelor sale la tehnologii digitale și multimedia în anii 2009-2011 a fost semnată de RM cu „rezerve”148, precum că „RM va efectua finanțarea cheltuielilor RTCI „Mir” în limita cheltuielilor aprobate în bugetul de stat al RM”. Astfel, din trei componente, RM finanțează doar prima și a treia componentă. Reieșind din faptul că, potrivit sensului economic, cheltuielile pentru întreținerea RTCI „Mir” nu fac parte din cotizații, ci de subvenționarea activității RTCI „Mir”149, auditul atestă că mijloacele de 2,5 mil.lei destinate întreținerii RTCI „Mir” sunt reflectate neregulamentar la CBE 2811 „Cotizații”, acestea urmând a fi reflectate la CBE 25 „Subsidii”.

Tot la acest subiect menționăm că, conform scrisorii Reprezentanței în RM a TRCI „Mir” nr.472/10 din 10.10.2016, la situația din 31.12.2016, RM are datorii față de

145 Grupul consultativ comun OSCE (1,8 mii euro/41,4 mii lei), Autoritatea Internaţională pentru Fundul Mării (578 USD/11,4 mii lei), Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (1,0 mii CHF/20,0 mii lei), Reprezentanţa în RM a Teleradiocompaniei Interstatale ,,MIR” (2.511,0 mii lei).146 Reprezentanța în RM a Teleradiocompaniei Interstatale ,,MIR” (pct.3 din HG nr.400 din 14.06.1995 „Cu privire la Reprezentanța din Republica Moldova a Teleradiocompaniei interstatale „Mir””), Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (art.131 din Legea139-XV din 10.05.2001 privind Crucea Roșie din Moldova, introdus în 2016).147 Decizia a fost luată prin Hotărârea Prezidiumului Comitetului economic al țărilor CSI din 06.06.1997.148 „С оговоркой”149 RTCI „Mir” conform statutului poate presta și servicii contra plată, care reprezintă venituri proprii.

59

TRCI „Mir” la componenta 2 „Cota-parte pentru achitarea arendei segmentului stației satelit „INTERSAT-604””, calculate pentru perioada 1999-2016, în valoare de 26,8 mil.lei150, pe care RM nu o acceptă urmare a rezervelor expuse de RM la aprobarea Hotărârii Comitetului CSI privind trecerea RTCI „Mir” și filialelor naționale și reprezentanțelor sale la tehnologii digitale și multimedia.Examinând prevederile Statutului TRCI „Mir”151 se constată că, capitalul statutar al companiei constituie 2 mil. RUR, iar în calitate de fondatori sunt 10 țări din CSI, inclusiv RM, fiecărei țări participante revenindu-i 10% din totalul capitalului statutar, sau 200,0 mii RUR. De menționat că suma de 200,0 mii RUR (echivalentul la 31.12.2016 a 0,066 mil.lei) nu este reflectată nici la o structură din țară. Ținând cont de faptul căîntreținerea TRCI „Mir” se efectuează centralizat de MF, suma de 200,0 mii RUR trebuie să fie inclusă și raportată de MF ca cotă de participare în capitalul străin la contul 418 „Acțiuni şi alte forme de participare în capital peste hotare”.

3.9. Cheltuielile pentru achitarea documentelor executorii au înregistrat o diminuare față de anul precedent

Pentru executarea documentelor executorii, în anul 2016 au fost prevăzute 4,6 mil.lei, fiind precizate până la 33,3 mil.lei, iar achitate 32,3 mil.lei. În comparație cu anul precedent, cheltuielile pentru plata documentelor executorii au înregistrat o diminuare cu 53,5 mil.lei și cel mai jos nivel din perioada 2012-2016. Achitarea documentelor executorii se efectuează prin intermediul MF și prin intermediul executorilor de buget. Analiza evoluției achitării documentelor executorii relevă că acestea au înregistrat o dinamică neuniformă, atât la achitarea lor de către MF, cât și de către executorii de buget. Situația privind cheltuielile pentru plata documentelor executorii în anii 2012-2016 se prezintă în Figura de mai jos.Figura nr.5. Cheltuielile pentru achitarea documentelor executorii în anii 2012- 2016 (mil.lei)

total Ministerul Finanțelor Executorii de buget

Sursă: Rapoartele privind executarea bugetului de stat pe anii 2012-2016.Plata documentelor executorii emise de CEDO a constituit 5,2 mil.lei, iar de organele de drept ale RM – 27,1 mil.lei. Prin intermediul MF au fost achitate 24,9 mil.lei, iar prin intermediul executorilor de buget – 7,4 mil.lei.

Analiza achitării documentelor executorii prin intermediul MF (24,9 mil.lei) denotă că valoarea documentelor executorii achitate în urma deciziilor emise de

150 Conform regulilor stabilite, anual RM trebuie să achite arenda satelitului în valoare de 75,0 mii dol.SUA.151 Statutul TRCI „Mir” a fost aprobat prin Protocolul nr.7 din 05.09.1997.

60

CEDO și organele de drept ale RM au înregistrat o diminuare față de anul precedent, respectiv, cu 1,5 mil.lei și cu 20,0 mil.lei (vezi Figurile de mai jos).Figura nr.6. Documentele executorii(CEDO, organele de drept ale RM, CISDI) în anul 2015 (mil.lei)

Figura nr.7. Documentele executorii(CEDO, organele de drept ale RM, CISDI) în anul 2016 (mil.lei)

Total (mil.lei) CEDO Organele de drept ale RM

CISDI Total (mil.lei) CEDO Organele de drept ale RM

CISDI

Sursă: Informațiile prezentate de responsabilii MF şi de executorii de buget.

În totalul plăților efectuate de MF, ponderea majoră de 57,0% (14,2 mil.lei) o deține plata efectuată unui agent economic („Basconslux” SRL) pentru lucrările de demolare a Stadionului Republican. Achitarea documentului executoriu a fost efectuată urmare a emiterii de către Judecătoria Centru152 a titlului executoriu nr.2e-363/2014 din 16.04.2014 privind acceptarea spre achitare a datoriilor pretinse de către acest agent economic, de 14,2 mil.lei, din care 8,0 mil.lei – plata pentru lucrările de demolare efectuate, și 6,2 mil.lei – plata dobânzilor de întârziere. Analizând Hotărârea Judecătorească și alte documente din dosarul deținut de MF, auditul denotă că deși MF a participat la toate ședințele aferente dosarului vizat, invocând nerespectarea termenului de prescripție a prevederilor Legii achizițiilor publice, precum semnarea și aprobarea Procesului-verbal de recepție a lucrărilor de către 2 autorități care au fost fondate cu 8 luni, și respectiv, 14 luni mai târziu decât data anunțată de reclamant privind finisarea lucrărilor etc., instanța de judecată a dat câștig de cauză reclamantului. Concomitent, urmare a aplicării prevederilor art.619 alin.(1) 153 și art. 585154 din Codul civil, agentului economic i-a fost calculată și acceptată dobânda de întârziere în valoare de 6,2 mil.lei, sau 76,% din valoarea lucrărilor executate.

Verificările privind respectarea ordinii cronologice de achitare a documentelor executorii după data intrării și data achitării au constatat 67 de cazuri (4,5 mil.lei), în care, deși au fost achitate în limita a 6 luni155, stabilită de MF pentru achitarea

152 Hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 16.04.2014 (dosarul nr.2e-363/14).153 Art.619 alin.(1) din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002 stipulează: „Obligaţiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii. Dobânda de întârziere reprezintă 5% peste rata dobânzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Este admisă proba unui prejudiciu mai redus”.154 Art. 585 din Cod civil stipulează: „în cazul în care, conform legii sau contractului, obligaţia este purtătoare de dobândă, se plăteşte o dobândă egală cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei dacă legea sau contractul nu prevede o altă rată”. 155 6 luni este termenul limită stabilit de MF, în temeiul art. 68 alin.(2) din Legea nr.181 din 25.07.2014.

61

documentelor executorii, la achitarea acestora nu s-a respectat cronologia de achitare reieșind din data înregistrării setului de documente la Trezoreria de Stat. Astfel, auditul atestă 5 cazuri (0,5 mil.lei), în care plata documentelor executorii a fost efectuată în ziua înregistrării la Trezoreria de Stat.

Achitarea documentelor executorii aferente dosarelor CEDO cu nerespectarea cronologiei de intrare a acestora se explică prin faptul că, conform art. 44 par.2 din Convenție, termenul limită pentru achitarea documentelor executorii emise de CEDO este de 3 luni.

Nerespectarea cronologiei de intrare în celelalte cazuri se explică prin faptul că, cadrul regulator nu prevede exhaustiv de la care moment începe să curgă termenul de executare benevolă de 6 luni, MF calculând acesta de la data intrării la MJ, termenul limită fiind indicat în Notele-raport ale Direcției juridice, aprobate de conducerea MF.

Conform prevederilor cadrului regulator156 „instanţa de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu, emis în baza hotărârii judecătoreşti irevocabile, spre executare Ministerului Justiţiei şi informează părţile despre acest fapt. La solicitarea Ministerului Justiţiei, creditorul prezintă, în termen de 5 zile, datele bancare necesare pentru executarea titlului executoriu. Titlul executoriu, eliberat în baza hotărârii irevocabile, poate fi prezentat spre executare Ministerului Justiţiei şi de către creditor, cu anexarea datelor bancare necesare, în vederea efectuării transferului. În decurs de 10 zile din data prezentării titlului executoriu, eliberat în baza hotărârii judecătoreşti irevocabile, Ministerul Justiţiei remite Ministerului Finanţelor titlul executoriu, împreună cu hotărârile judecătoreşti emise pe cauza respectivă, şi datele bancare ale creditorului. Titlul executoriu se va executa de către Ministerul Finanţelor, în conformitate cu procedura şi termenele stabilite prin Lege......”

Astfel se constată că nici Legea nr. 1545 din 25.02.1998157, nici Legea nr. 87 din 21.04.2011, nici Codul de executare nu prevăd expres de la care moment începe să curgă termenul rezonabil de executare benevolă, fiind necesare prevederi exhaustive aferente domeniului vizat.

Totodată menționăm că, conform pct.70 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 17.11.2016 privind excepția de neconstituțonalitate a unor prevederi referitor la executarea creanțelor împotriva statului (Sesizarea nr.80g/2016), „executarea silită în potriva statului ... prin încălcarea termenului rezonabil de către stat sau a dreptului la executare în termeni rezonabili a hotărârilor judecătorești, este posibilă doar după expirarea termenului de 6 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii”. Iar pct.3 din Hotărârea Curții Constituționale menționate relevă că, 156 Legea nr.87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, Legea nr.1545 din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, Legea nr. 443-XV din 24.12.2004 Codul de executare a Republicii Moldova.157 Legea nr.1545 din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

62

„până la operarea modificărilor de rigoare de către Parlament, hotărârile judecătoreşti emise în temeiul Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti urmează a fi puse în executare neîntârziat după rămânerea hotărârii definitivă şi executate nu mai târziu de trei luni de zile de la această dată, similar termenului de executare a hotărârilor definitive ale Curţii Europene a Drepturilor Omului”. Analiza efectuată de către audit privind conformitatea achitării documentelor executorii în baza hotărârilor judecătorești irevocabile, prin contrapunerea sumelor indicate în titlurile executorii și rechizitele bancare indicate în acestea cu sumele și rechizitele bancare indicate în ordinele de plată, nu au constatat divergențe, fiind verificate 142 de documente executorii, sau 81,5% (20,3 mil.lei) din valoarea totală a documentelor executorii achitate în anul 2016. Datoriile la plata documentelor executorii, formate la finele anului 2016, au constituit 4,1 mil.lei, care reprezintă valoarea totală a documentelor executorii rămase neexecutate la finele anului 2016, termenul limită de achitare al cărora (6 luni) expiră/survine în anul 2017. Verificările auditului privind includerea în conturile extrabilanțiere distincte a sumei de 4,1 mil.lei constată ce aceasta a fost inclusă regulamentar în conturile extrabilanțiere aferente obligațiunilor bugetului de stat.

Creanțele față de bugetul de stat pentru titlurile executorii achitate anterior de MF și care urmează a fi restituite la bugetul de stat au constituit 24,4 mil.lei, la situația din 31.12.2016, care se numără după „Glassis Enterprises” LLC – din anul 2000 (0,4 mil.lei), „Swan Laboratories” – din anul 2000 (3,4 mil.lei), S.A. „Aroma” – 12,7 mil.lei, Sandulachi Pantelei – din anul 2012 (7,9 mil.lei/378.8 mii euro), SRL „Drabant” – din anul 2015 (0,013 mil.lei).

În condițiile menținerii pe parcursul mai multor ani a creanțelor față de bugetul de stat pentru plata documentelor executorii achitate în anii precedenți, iar urmare a acțiunilor de regres supuse restituirii la bugetul de stat se atestă că în anul 2016 măsurile de recuperare întreprinse de către executorul judecătoresc în cazul lui Sandulachi Pantelei158 și administratorului insolvabilității în cazul S.A. „Aroma” nu au fost rezultative, încasările de la aceste cazuri la bugetul de stat au constituit „zero”. Totodată, auditul informează că MF, prin scrisoarea nr.19-09/15 din 04.01.2017 a transmis MJ solicitări către organele competente din SUA (Compania „Glasis Enterprises” LLC) și Irlanda (Compania „Swan Laborators”) în vederea obținerii unor informații despre unii agenți economici, pentru confirmarea/infirmarea existenței/lichidării agenților economici respectivi.

Referitor la plățile efectuate pentru plata documentelor executorii, auditul atestă că, în conturile mijloacelor temporar intrate în posesia instituțiilor, sunt reflectate 0,5 mil.lei aferente sumelor transferate băncilor pentru achitarea documentelor executorii, dar care nu au fost ridicate de beneficiar, fiind restituite MF (sume deponente), iar în contul bancar al MAIB, destinat achitării documentelor executorii, au rămas în sold 65,6 mii lei, din care 1,0 mii lei neridicate din anul 2015. Totodată, auditul

158 Bunurile sunt gajate în contul creditului luat de la BC „Investprivatbank” SA care este în proces de lichidare.63

menționează că contractul de prestate a serviciilor „Agent de plată” încheiat cu MAIB nu include prevederi exhaustive referitor la termenul limită în care mijloacele respective pot fi ridicate, iar în cazul neridicării, să fie restituite la contul MF destinat sumelor deponente.

Concomitent, referitor la acțiunile de regres care urmau a fi întreprinse asupra documentelor deja executate („Frank Charles Arif” – 35,1 mil.lei), auditul relevă că, prin scrisoarea nr.24-69/16-1116 din 21.07.2016, Procuratura RM a comunicat că, „la pretențiile acțiunii ale factorilor de decizie la construcția și investițiile în amplasarea și funcționarea magazinelor duty-free la punctele de trecere a frontierei de stat, Procuratura anticorupție a emis la data de 04.03.2010 o ordonanță de neîncepere a urmăririi penale pe faptul dat”. De asemenea, în această scrisoare se menționează că, conform prevederilor art.27 alin.(3) din Legea nr.151 din 30.07.2015 cu privire la agentul guvernamental, „Ministerul Justiției este obligat să intenteze acțiunea în regres, dacă se întrunesc condițiile stabilite prin lege, în termen de 3 ani din ziua achitării sumelor stabilite prin hotărârea sau decizia Curții Europene ori prin acordul de soluționare pe cale amiabilă”, iar conform prevederilor art.1415 din Codul civil, „o asemenea acțiune poate fi introdusă doar dacă este constatată vinovăția persoanelor pretins culpabile, astfel, încât să fie întrunite toate condițiile răspunderii delictuale”.

Referitor la cazul „Centrului Științifico-Practic „Protecția Plantelor”” SRL față de ÎS „Colegiul Național de Viticultură și Vinificație din Chișinău” (10,0 mil.lei), Procuratura Generală159 a comunicat „Lipsa temeiurilor de inițiere a unei acțiuni civile în ordine de regres” .

Achitarea documentelor executorii prin intermediul executorilor de buget în anul 2016 a constituit 7,4 mil.lei, sau cu 16,8 mil.lei mai puțin în comparație cu anul precedent. Cele mai semnificative plăți aferente documentelor executorii se atestă la MAI (4,6 mil.lei) și la MF (1,3 mil.lei)160, Agenția Relații Funciare și Cadastru (0,3 mil.lei), Procuratura Generală (0,3 mil.lei).

Analiza datoriilor aferente documentelor executorii raportate de către executorii de buget la CBE 28136 „Plăți aferente documentelor executorii” relevă prezența creanțelor în valoare totală de 0,43 mil.lei și datoriilor în valoare de 0,27 mil.lei. Cele mai semnificative creanțe și datorii sunt înregistrate la MAI (0,39 mil.lei și, respectiv, 0,2 mil.lei).

3.10. Investițiile capitale au fost realizate sub nivelul prevăzut

Conform Anexei nr.4 la Legea bugetului de stat pe anul 2016, pentru investițiile capitale au fost inițial aprobate 1526,5 mil.lei (55 obiecte de investiții), ulterior prin rectificarea bugetului alocațiile au fost diminuate până la 1445,3 mil.lei (54 obiecte de investiții capitale), finanțarea constituind 959,9 mil.lei, sau 66,4% (51 obiecte de

159 Nr.de intrare la MJ 1429 din 22.01.2015.160 Din totalul documentelor executorii achitate prin intermediul MF, 0,5 mil.lei – efectuate de Biroul Vamal Briceni, 0,1 mil.lei – de Biroul Vamal Leușeni.

64

investiții) și 3 obiecte de investiții161 cu finanțare „zero”. Din contul veniturilor generale au fost finanțate 38 de obiecte (145,3 mil.lei), din contul proiectelor finanțate din surse – 12 obiecte (814,2 mil.lei), din contul veniturilor colectate – 2 obiecte (0,1 mil.lei).

Auditul atestă că, spre deosebire de anii precedenți (2012-2015) când se atesta un trend ascendent al alocațiilor destinate investițiilor capitale, în 2016 se atestă o tendință de diminuare față de anul precedent a alocațiilor, de la 2573,8 mil.lei până la 1445,3 mil.lei (-43,8%), fiind atestată si diminuarea ponderii cheltuielilor pentru investițiile capitale în PIB cu 1,2 p.p. (de la 1,9 % în 2015 până la 0,7% în 2016), precum și a ponderii investițiilor capitale în totalul cheltuielilor bugetului de stat, de la 7,4% în 2015 până la 3,0% în 2016. Sinteza efectuată de audit se prezintă în Figura nr.16 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

Tendințele de diminuare a ponderii investițiilor capitale atât în PIB, cât și în totalul cheltuielilor denotă o situație îngrijorătoare, luând în considerare importanța și aportul acestora în dezvoltarea economiei naționale, bugetul în ultimii 2 ani fiind orientat spre susținerea activităților operaționale (curente).

De asemenea, se atestă trendul descendent al nivelului de realizare a cheltuielilor pentru investițiile capitale, cel mai jos nivel de realizare fiind constatat în anul 2016 (66,4%). Analiza auditului se prezintă în Tabelul nr.40 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Sub aspectul surselor de finanțare, nivelul de executare a investițiilor capitale pe obiecte finanțate din contul resurselor generale a constituit 81,3%, din contul proiectelor finanțate din surse externe – 64,3%, și din contul veniturilor colectate – 28,0%. Sinteza efectuată de audit se prezintă în Figura nr.17 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

În anul 2016 de la bugetul de stat au fost finanțate integral 12 obiecte (48,1 mil.lei), nivelul de executare la celelalte obiecte variind de la 19,0% până la 99,9%. Analiza auditului se prezintă în Figura nr.18 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

Analiza executării cheltuielilor pentru investiții capitale, în aspectul direcțiilor de utilizare, denotă că, din totalul alocațiilor (959,9 mil.lei), circa 75,6% (725,8 mil.lei) au fost destinate „Serviciilor în domeniul economiei” (CBF 04), din care: pentru „Transporturi” (CBF 04.5.1) – 618,7 mil.lei, pentru „Agricultură” (CBF 04.2.1) – 37,7 mil.lei. Analiza auditului se prezintă în Tabelul nr.41 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit .

Analiza gradului de executare a alocațiilor conform direcțiilor de utilizare denotă că cel mai scăzut nivel de executare se atestă la gr.09 „Învățământ” – 52,2%, la gr.08 „Cultură, sport, tineret, culte şi odihnă” – 61,2%, gr.04 „Servicii în domeniul economiei” – 63,7%, gr.06 „Gospodăria de locuințe şi gospodăria serviciilor comunale” – 74,5%. Analiza auditului se prezintă în Tabelul nr.42 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit. 161 Obiectele de investiții nefinanțate: cd.10152 „Proiectul „Construcția Penitenciarului din mun. Chișinău” (7,7 mil.lei), cd.10207 „Reconstrucția și modernizarea clădirii Centrului de excelență în educație artistică „Ștefan Neaga”, str. Hristo Botev, nr.4, mun. Chișinău (0,7 mil.lei), cd.10216 „Construcția sediului Judecătoriei Cahul (0,7 mil.lei), cd.10660 „Construcția clădirii grădiniței pentru copii din or. Călărași (14,7 mil.lei).

65

De cele mai semnificative alocații a beneficiat Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor – 618,7 mil.lei, din care 607,5 mil.lei – prin intermediul Proiectului „Susținerea Programului în sectorul drumurilor”, și 28,7 mil.lei – prin intermediul Proiectului „Reabilitarea drumurilor locale”.

Analiza portofoliului existent al proiectelor de investiții capitale (Lista obiectelor de investiții) ținut de MF denotă că, la situația din 31.12.2016 acesta includea 76 obiecte de investiții multianuale (12,4 mlrd.lei), din care 67 – cu finanțare din resurse generale (4,5 mlrd.lei), și 9 – cu finanțare din contul surselor externe (7,9 mlrd.lei).

Verificările auditului denotă că, deși pct.89 din Instrucțiunea privind managementul proiectelor de investiții capitale162 stipulează că grupul de lucru pentru investiții capitale „... este responsabil de examinarea și confirmarea eligibilității proiectelor de investiții capitale, pentru a fi incluse în buget, precum și de monitorizarea generală a portofoliului/programului de investiții capitale”, iar pct.4 și pct.8 alin.2) lit.d) din Regulamentul cu privire la activitatea Grupului de lucru pentru investiții capitale publice163, stipulează că, MF„.. înaintează spre examinare Grupului de lucru proiectele de investiții capitale propuse pentru a fi incluse în buget”, decizia privind lista (portofoliul) obiectelor de investiții capitale, care urmau a fi incluse în proiectul bugetului de stat pentru anul 2016, a fost la luarea de către conducerii MF, fără coordonare cu Grupul de lucru pentru investiții capitale. În anul 2016, în Legea bugetului de stat au fost incluse 27 obiecte de investiții, valoarea cărora depășește 5.0 mil.lei și care urmau a fi coordonate cu Grupul de lucru.

De asemenea, se atestă că lista obiectelor de investiții capitale include obiecte de investiții capitale multianuale incluse în portofoliu încă din anii 2006-2014. Compararea Portofoliului obiectelor de investiții capitale din anul 2015 cu Portofoliul anului 2016 se atestă includerea a 24 obiecte de investiții noi (+1,7 mlrd.lei) și excluderea a 52 obiecte de investiții, inclusiv nefinisate. Auditul menționează că nici Instrucțiunea, nici Regulamentul menționate mai sus nu reglementează procedura de excludere a obiectelor de investiții din portofoliul obiectelor de investiții capitale. Lipsa unor prevederi exhaustive referitor la acest subiect poate duce la apariția situațiilor de risipă și utilizare/gestionare neeficientă a banilor publici. Lipsa unei viziuni strategice și a criteriilor de prioritizare a finanțării obiectelor de investiții capitale duce la cumularea în portofoliul obiectelor de investiții capitale a obiectelor începute și nefinisate, fiind inițiată finanțarea altor obiecte noi la decizia MF, dar nu a unui organ colegial, cum este Grupul de lucru pentru investiții capitale.

Totodată, neelaborarea unei concepții a politicii investiționale de stat, în care să fie stabilite direcțiile investiționale prioritare, a determinat prezența în Portofoliul obiectelor de investiții capitale a obiectelor începute încă în anul 2006. În condițiile de austeritate bugetară, care se atestă în ultimii ani, este necesar să fie întreprinse unele măsuri stringente privind elaborarea condițiilor de înaintare a propunerilor pentru includerea obiectelor de investiții noi reieșind din prioritățile statului, precum

162 Instrucțiunea privind managementul proiectelor de investiții capitale, aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.185 din 03.11.2015.163 Regulamentul cu privire la activitatea Grupului de lucru pentru investiții capitale publice, aprobat prin HG nr.1029 din 19.12.2013. Regulamentul se referă la obiectele de investiții capitale cu valoarea mai mare de 5,0 mil.lei.

66

și elaborarea unui Registru al proiectelor de investiții capitale nefinisate, care să fie public, cu prioritizarea necesităților de finanțare utilizând criteriile prestabilite.

Conform informațiilor prezentate de MF, „în cadrul Proiectului de asistență tehnică din partea UE, care este la etapa de definitivare a unei baze de date (web-based) care va permite înglobarea tuturor proiectelor de investiții în curs de execuție de desfășurare și nefinalizare, ceea ce va permite o analiză mai amplă și o eficiență în luarea deciziilor de alocare a mijloacelor financiare din bugetul de stat”. De asemenea, cu suportul acestui proiect se planifică elaborarea unei metodologii de „curățare” a portofoliului (portfolio cleaning), prin luarea deciziilor referitor la proiectele nefinalizate care au fost stopate.

3.11. Din fondurile de urgență ale Guvernului (70,0 mil.lei) au fost repartizate 42,5 mil.lei

Fondul de urgență al Guvernului este instituit în scopul de a oferi Guvernului posibilitatea să răspundă prompt la anumite necesități de finanțate a situațiilor imprevizibile și excepționale, care survin pe parcursul anului bugetar, volumul acestuia fiind aprobat prin Legea bugetului de stat. Gestionarea fondurilor de urgență ale Guvernului este stabilită prin Regulamentul aprobat prin HG nr.862 din 18.12.2015164, deși normele legale165 prevăd reglementări bine divizate. Fondurile de urgență includ 2 fonduri separare: fondul de rezervă166 și fondul de intervenție167.

Pentru anul 2016, prin legea anuală a bugetului de stat, fondul de rezervă și fondul de intervenție ale Guvernului au fost aprobate în sume de 50,0 mil.lei și, respectiv, de 20,0 mil.lei. Pe parcursul exercițiului bugetar expirat, pentru alocarea mijloacelor din fondul de rezervă au fost aprobate 22 hotărâri de Guvern, în valoare totală de 40,9 mil.lei, fiind repartizate 21 hotărâri de Guvern (39,9 mil.lei), iar o hotărâre (1,0 mil.lei)168 nu a fost repartizată din cauza că nu a fost încheiat contractul pentru plata onorariilor companiei de avocatură care va reprezenta interesele RM în fața Curții de Casație din Paris (Franța). Pentru alocarea mijloacelor financiare din fondul de intervenție, au fost emise 3 hotărâri de Guvern, în valoare totală de 2,6 mil.lei, fiind repartizate integral. Sinteza executării mijloacelor financiare din fondurile de urgență ale Guvernului se prezintă în Figura nr.8

164 HG nr.862 din 18.12.2015 „Pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea fondurilor de urgență ale Guvernului”.165 Art.36 alin.(2) din din Legea nr.181 din 25.07.2014 stipulează: ,,Fondul de rezervă și fondul de intervenție se administrează în baza regulamentelor aprobate de Guvern”. 166 Fondul de rezervă este destinat pentru finanțarea cheltuielilor bugetare care întrunesc concomitent următoarele criterii de eligibilitate: comport caracter de urgență; survin pe parcursul anului și nu au putut fi cunoscute pentru a fi prevăzute în bugetul aprobat; nu există rezervă în bugetele aprobate pentru autoritățile publice. 167 Fondul de intervenție este destinat pentru finanțarea cheltuielilor urgente de lichidare a consecințelor calamităților naturale, în caz de epidemii, precum și în alte situații excepționale cu caracter tehnogen (incendii, explozii, avarii etc.), natural (fenomene geofizice, excepționale cu caracter tehnogen și alte periculoase) și biologico-sociale (boli contagioase, intoxicări în masă etc.).168 HG nr.1139 din 12.10.2016 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”.

67

Figura nr.8. Sinteza executării mijloacelor financiare din fondurile de urgență ale Guvernului, 2016,mil.lei

H G E m i se R e p a r t i z a t Ex e c t a t

40.9 39.9 31.4

2.6 2.6 2.5

Fondul de Rezervă Fondul de intervenție

Sursă: Datele MF.

Din totalul deciziilor de repartizare a mijloacelor fondurilor de urgență, pentru APC au fost repartizate 32,4 mil.lei, fiind executate 23,8 mil.lei (73,7%), iar pentru APL – 10,1 mil.lei, fiind finanțate integral. Sinteza repartizării mijloacelor fondului de urgență între APC și APL se prezintă în Figura nr.19 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

Mijloacele fondului de rezervă al Guvernului a fost realizat la nivel de 78,7%, finanțarea constituind 31,4 mil.lei, nefiind valorificate 8,5 mil.lei. Cea mai mare pondere în totalul resurselor nevalorificate revine cheltuielilor legate de serviciile de broker, recepționare, păstrare, încărcare-descărcare aferente ajutorului umanitar (păcură) acordat RM de către Guvernul României (5,4 mil.lei)169, urmate de cheltuielile neexecutate pentru plata onorariilor companiei de avocatură (2,6 mil.lei)170, iar 0,5 mil.lei reprezintă economiile de resurse urmare a executării integrale a HG emise. În contextul economiilor de resurse, auditul relevă că cadrul regulator nu prevede ajustarea valorii resurselor financiare repartizate prin HG la sumele real executate, resursele economisite putând fi ulterior realocate la alte activități. În condițiile actuale, economiile formate influențează nivelul de realizare a mijloacelor financiare alocate din fondurile respective și nu pot fi realocate/redistribuite pentru alte activități stringente.

Verificările auditului constată că soldul nevalorificat de 5,4 mil.lei, destinat achitării serviciilor de broker, recepționare, păstrare, încărcare-descărcare aferente ajutorului umanitar (păcură) acordat RM de către Guvernul României a fost executat contrar destinației menționate în HG nr.347 din 28.03.2016. Conform explicației responsabililor de la Agenția Rezerve Materiale (CBO 245), 5,4 mil.lei au fost redirecționate pentru procurarea plăcilor de fibrociment (ardezie), destinate completării rezervelor de stat, cu compensarea ulterioară din contul încasărilor din mijloacele colectate în anul 2017 (serviciile prestate contra plată). Această situație s-a produs urmare a prezentării de către Agenția Rezerve Materiale a ordinelor de plată fără indicarea sursei 401 „Fondul de urgență al Guvernului”, ceea ce a permis utilizarea resurselor bugetare cu destinație specială în alte scopuri decât cele prevăzute de HG nr.397 din 28.03.2016.

169 HG nr.347 din 28.03.2016 „Cu privire la ajutorul umanitar acordat Republicii Moldova de către România ” (în continuare – HG nr.347 din 28.03.2016).170 HG nr.799 din 25.06.2016 „Cu privire la încheierea unui contract și alocarea mijloacelor financiare”.

68

Totodată, auditul menționează că utilizarea contrar destinației a mijloacelor alocate din fondurile de urgență, conform prevederilor pct.27 din Regulamentul privind gestionarea fondurilor de urgență ale Guvernului „constituie temei pentru repararea prejudiciului adus bugetului de stat şi atrage răspunderea contravențională sau penală a persoanelor vinovate”. De asemenea, menționăm că finanțarea contrar destinației nu a fost detectată de sistemul informațional trezorerial, deoarece în actualul sistem informațional (SIMF nou), algoritmele de control, urmare a prevederilor art.42 alin.(3) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, stipulează că „cheltuielile autorităților/instituțiilor bugetare se aprobă, se execută şi se raportează fără divizare pe surse de acoperire”. Urmare a acestor prevederi, SIMF nou utilizat de MF pentru gestionarea resurselor BPN, în cazul apariției codului sursei S3 și S4 „Alocații cu caracter special” (codurile 4.01 Fondul de rezervă al Guvernului” și 4.02 „Fondul de intervenție al Guvernului”), nu asigură rezervarea alocațiilor pentru sursele respective, deși planurile de finanțare/liniile bugetare se întocmesc cu indicarea acestora, ceea ce a permis Agenției Rezerve Materiale să utilizeze în alte scopuri decât cele prevăzute în HG (contrar destinației) alocațiile din fondul de rezervă al Guvernului. Totodată, auditul relevă că Agenția Rezerve Materiale inițial nu a reflectat în raportul financiar pentru anul 2016 suma de 5,4 mil.lei ca datorii față de bugetul de stat, acest lucru fiind corectat în cadrul auditului.

Nota nr.9: Se ia act că suma de 5,4 mil.lei a fost reflectată de către Agenția Rezerve Materiale în raportul financiar pentru anul 2016 ca datorie față de bugetul de stat.

Principalele direcții de utilizare a mijloacelor fondului de rezervă sunt: (i) ajutoare financiare APL (8,0 mil.lei), plata onorariilor de consultanță juridică, avocatură și procedură de arbitraj pentru prezentarea intereselor Guvernului RM în instanțele internaționale (6,5 mil.lei), (ii) decernarea premiilor, confecționarea distincțiilor de stat, procurarea monedelor comemorative (7,9 mil.lei), (iii) achiziționarea lucrărilor şi serviciilor pentru instalarea unor sisteme de protecție suplimentară la clădirea Parlamentului Republicii Moldova (9,3 mil.lei)171; (iv) cheltuielile legate de acordarea unui ajutor umanitar RM sub formă de produse alimentare şi păcură de către România172 (0,7 mil.lei)173, (v) ajutorarea familiilor celor patru persoane (a câte 250,0 mii lei pentru fiecare familie), membri ai echipajului aeromedical al Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare şi Descarcerare din România, decedate la 2 iunie 2016 în accidentul aeronautic din raionul Cantemir (1,0 mil.lei)174 etc.

Verificările auditului relevă că, la alocarea resurselor financiare din fondul de rezervă al Guvernului nu în toate cazurile se ține cont de criteriile de alocare a mijloacelor

171 HG nr. 112 din 15.02.2016 „Cu privire la asigurarea securității persoanelor beneficiare de protecție şi pază de stat şi a bunurilor clădirii Parlamentului Republicii Moldova”.172 HG nr.347 din 28.03.2016 „Cu privire la ajutorul umanitar acordat Republicii Moldova de către România”.173 Cheltuielile aferente: serviciilor de broker, recepţionare, păstrare, încărcare, descărcare, precum și aferente cheltuielilor ocazionate de cazare şi hrană a reprezentanților României împuterniciți să însoţească ajutorul umanitar, transbordarea cisternelor cu păcură la stația Ungheni şi lucrărilor de manevrare a acestora pe calea ferată a Moldovei până la punctul de destinație, lucrărilor de descărcare din cisterne a păcurii şi pomparea ei în rezervorul de primire.174 HG nr.731 din 08.06.2016 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”.

69

financiare stipulate în pcr.5 din Regulamentul privind gestionarea fondurilor de urgență ale Guvernului. Astfel, neținând cont de întrunirea concomitentă a caracterului de urgență, imprevizibilitatea și lipsa rezervelor interne în bugetele aprobate ale executorilor de buget, în anul 2016 au fost alocate mijloace financiare pentru finanțarea măsurilor repetitive pe parcursul mai multor ani consecutivi: 2 HG (1,3 mil.lei)175 – pe parcursul la 4 ani, 2 HG (1,2 mil.lei)176 – pe parcursul la 3 ani, și 2 HG (8,3 mil.lei)177 – pe parcursul la 2 ani consecutivi. Reieșind din faptul că acțiunile menționate în HG respective poartă caracter permanent, ce rezultă din repetarea acțiunilor pe parcursul mai multor ani, ar fi oportun ca practica de alocare a resurselor financiare pentru cheltuielile repetitive să fie sistată, iar executorii de buget să prevadă mijloacele necesare pentru desfășurarea acestor activități în bugetele proprii, excluzând practica de obținere a resurselor financiare suplimentare fără aprobarea Parlamentului.

Auditul atestă prezența în continuare a practicii de alocare a resurselor financiare din fondul de rezervă al Guvernului în situații în care MF emite un aviz negativ. Astfel, în anul 2016 au fost aprobate 5 HG178 care au avut aviz negativ din partea MF.

De asemenea, se constată că 2 HG179 privind alocarea mijloacelor financiare au fost aprobate fără avizele MF și fără notele de argumentare a necesității de efectuare a cheltuielilor respective, iar alte 2 HG180 inițial au avut titlu „secret”, iar ulterior fiind desecretizate181, care de asemenea nu au fost avizate de MF, dar au fost remise spre executare prin indicațiile Guvernului182.

Mijloacele fondului de intervenție al Guvernului au fost realizate la nivel de 96,2%, finanțarea constituind 2,5 mil.lei. Prin intermediul BUAT au fost valorificate 2,1 mil.lei (2 HG)183, prin intermediul APC – 0,4 mil.lei (1 HG)184.

Auditul menționează că, la alocarea mijloacelor din fondul de intervenție al Guvernului, MF nu a ținut cont de prevederile pct.9 din Regulamentul privind gestionarea fondurilor de urgență ale Guvernului185, care stipulează: „În cazul 175 HG nr.1006 din 24.08.2016 „Cu privire la decernarea Premiului Național pe anul 2016”, HG nr.637 din 23.05.2016 „Privind participarea delegației tripartite a Republicii Moldova la cea de-a 105-a sesiune a conferinței Internaționale a Muncii (or. Geneva, Elveția)”.176 HG nr.110 din 15.02.2016 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare” (în continuare – HG nr.110 din 15.02.2016); HG nr.1139 din 12.10.2016 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”.177 HG nr.1 din 18.01.2016 „Cu privire la prelungirea detașării candidatului Armatei Naționale în misiunea Uniunii Europene de consiliere militară în Republica Centrafricană” (în continuare – HG nr.1 din 18.01.2016); Hotărârea Guvernului nr.1201 din 31.10.2016 „Cu privire la acordarea unor plăți directe proprietarilor de terenuri agricole amplasate după traseul Râbnița- Tiraspol în anul 2016” (în continuare – HG nr.1201 din 31.10.2016).178 HG nr.1108 din 05.10.2016; HG nr.109 din 15.02.2016; HG nr.1 din 18.01.2016; HG nr.1248 din 15.11.2016, HG nr.637 din 23.05.2016.179 HG nr.110 din 15.02.2016; Hotărârea Guvernului nr.1259 din 16.11.2016 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”.180 HG nr.112 din 15.02.2016 „Cu privire la asigurarea securității persoanelor beneficiare de protecție și pază de stat și a bunurilor clădirii Parlamentului Republicii Moldova”; HG nr.558 din 05.05.2016 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”.181 Decizia protocolară nr.4-dps din 14.07.2016; decizia protocolară nr.5-dps din 14.07.2016.182 Indicațiile Guvernului nr.12-55s din 16.02.2016 și nr.12-203s din 05.05.2016.183 HG nr.477 din 20.04.2016 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”, Hotărârea Guvernului nr.780 din 22.06.2016 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”.184 HG nr.994 din 19.08.2016 2016 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”.185 HG nr.862 din 18.12.2015 „Pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea fondurilor de urgență ale Guvernului”.

70

fondului de intervenție, demersurile se întocmesc şi se remit autorităților publice centrale în baza deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova sau, după caz, Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică (bazate pe procesele-verbale ale ședințelor comisiilor pentru situații excepționale sau, după caz, ale comisiilor teritoriale extraordinare de sănătate publică, constituite în unitățile administrativ-teritoriale)”, la luarea deciziei, ca documente justificative servind actele de constatare a incendiului sau informațiile semnate de șeful Detașamentului Salvatori și Pompieri Centru. Este evident că luarea deciziilor de alocare a mijloacelor financiare de către Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova în cazurile de urgență duce în unele cazuri la extinderea termenului de alocare a mijloacelor financiare. În acest caz este necesară operarea modificărilor în Regulamentul privind gestionarea fondurilor de urgență ale Guvernului, prin includerea unor prevederi exhaustive referitor la documentele care justifică sau servesc temei pentru a beneficia de resurse din fondul de intervenție și situațiile în care deciziile de alocare pot fi luate de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, precum și situațiile în care deciziile pot fi luate de alte organe abilitate, cu indicarea denumirii exprese a acestora.

Analiza valorificării mijloacelor alocate din fondurile de urgență ale Guvernului de către BUAT denotă că, din totalul mijloacelor alocate (10,1 mil.lei), au fost executate 2,1 mil.lei, sau 20,8%. La finele anului 2016, soldul nevalorificat de către BUAT a constituit 8,0 mil.lei, care reprezintă mijloacele financiare alocate Consiliului raional Dubăsari, destinate acoperirii cheltuielilor în vederea acordării unor plăți directe proprietarilor de terenuri agricole amplasate după traseul Râbnița - Tiraspol pentru anul 2016186. Nevalorificarea mijloacelor a fost condiționată de efectuarea transferului de la bugetul de stat la BUAT la data de 12.12.2016, mijloacele respective urmând a fi valorificate în anul 2017.

Verificările auditului privind valorificarea mijloacelor neutilizate de către BUAT, rămase la finele anului 2015 în conturile bugetelor respective (8,5 mil.lei), denotă că, în anul 2016, UAT Cantemir a utilizat 0,1 mil.lei, 0,4 mil.lei rămânând până în prezent în contul UAT Cantemir, iar UAT Dubăsari a utilizat 7,4 mil.lei și a restituit la bugetul de stat 0,6 mil.lei187. Conform explicațiilor Consiliului rațional Cantemir, tergiversarea utilizării a soldului neutilizat este condiționată de reținerea procesului de proiectare și verificare a proiectului de renovare a casei de locuit din str.Trandafirilor, nr.12, or.Cantemir.

E de menționat că potrivit pct.23 din Regulamentul privind gestionarea fondurilor de urgenţă ale Guvernului „Soldul neutilizat al mijloacelor alocate din fondurile de urgenţă se restituie în bugetul de stat pe parcursul anului bugetar respectiv sau în trimestrul I al anului bugetar viitor. Excepţie fac mijloacele alocate autorităţilor publice locale care nu au fost valorificate integral în anul bugetar în curs, dar sunt necesare pentru realizarea integrală a scopului în anul bugetar următor”. Astfel, suma neutilizată, conform prevederilor Regulamentului menționat, urmare a expirării unui an bugetar, urmează a fi restituită la bugetul de stat.

186 HG nr.1201 din 31.10.2016.187 Ordinul de plată nr.911 din 29.12.2016 (0,6 mil.lei).

71

La finele anului 2016, în fondul de rezervă al Guvernului au fost înregistrate creanțe în valoare totală de 2,6 mil.lei, care reprezintă plata în avans pentru serviciile de avocatură.

3.12. Ca și în anii precedenți, se atestă necesitatea unor reglementări referitor la raportarea bazată pe rezultate privind gestionarea mijloacelor fondului rutier

Conform prevederilor art.2 din Legea fondului rutier188, sursele de constituire a fondului rutier sunt: (i) 80% din volumul total al accizelor la produsele petroliere, cu excepţia gazului lichefiat, supuse accizelor; (ii) taxele rutiere percepute conform legislaţiei fiscale; (iii) taxele pentru eliberarea autorizațiilor pentru transporturi auto internaționale de mărfuri şi ocazionale de călători, în limita în care acestea nu formează bugetul autorității publice responsabile de eliberarea lor; (iv) amenzile aplicate pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor, construcțiilor şi utilajelor rutiere, a plantațiilor aferente drumurilor; (v) taxa pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanți pentru unitățile de transport auto. Conform art.5 din Legea bugetului de stat, „Prin derogare de la prevederile art.2 alin.(1) lit.a) din Legea fondului rutier nr.720-XIII din 2 februarie 1996, în anul 2016 defalcările la fondul rutier din volumul total al accizelor la produsele petroliere (cu excepţia gazului lichefiat) nu vor depăși 56,8%”, în bugetul aprobat fiind prevăzute 1400,0 mil.lei. Ulterior, prin rectificarea bugetului din octombrie 2016, procentul de defalcare a fost diminuat până la 31,39%, iar alocațiile până la 1000,0 mil.lei.

Verificările auditului denotă că, deși Legea bugetului de stat a fost aprobată la 01.07.2016, Programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2016 a fost aprobat abia în luna octombrie (HG nr.1204  din  31.10.2016). Astfel, Programul de repartizare a mijloacelor aprobat inițial a fost doar în stadiu de proiect (56,8%/1400,0 mil.lei), deși încă la 28.07.2016 MF, prin avizul său la proiectul HG, a comunicat „lipsa de obiecții”189. La 20.10.2016, MTID a expediat spre avizare MF alt proiect de HG (31,39%/1000,0 mil.lei), la care MF de asemenea a comunicat „ lipsa de obiecții”. În decembrie 2016 (prin HG nr.1417 din 28.12.2016) au fost operate modificări la Programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier prin redistribuirea alocațiilor între tipurile de cheltuieli/lucrări. Sinteza repartizării alocațiilor destinate Programului de repartizare a mijloacelor fondului rutier pentru anul 2016 se prezintă în Tabelul nr.43 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Compararea tipurilor de cheltuieli incluse în Anexa nr.1 „Reparația drumurilor şi a construcțiilor inginerești” din Programul de repartizare a mijloacelor fondului rutier pe anul 2016 aprobat inițial cu cele redistribuite la rectificarea bugetului relevă că au fost excluse cheltuielile destinate unui obiect în derulare (drumul Florești – Nicolaevca -Sângerei – 1,0 mil.lei) și a 2 obiecte noi (drumul Ferapontievca - Chiriet-Lunga -frontiera cu Ucraina – 15,0 mil.lei, și drumul R31 – drum de acces spre s.Valea Perjei – 0,3 mil.lei), alocațiile respective (16,3 mil.lei) fiind repartizate la 2 obiecte destinate reparației îmbrăcăminții rutiere din beton asfaltic (drumul Tiraspol – Căuşeni -Cimişlia, km 46-93 – (+8,2 mil.lei) și drumul Tiraspol – Căuşeni - Cimişlia,

188 Legea fondului rutier nr.720-XIII din 02.02.1996.189 Scrisoarea MF nr.11-09/1196 din 28.07.2016.

72

km 46-93 – (+8,1 mil.lei). În Anexa nr.2 „Achitarea datoriilor pentru lucrările de întreținere şi reparație a căilor de acces la instituțiile de menire social-culturală din intravilanul localităților executate în anii 2014-2015”, finalizate în anul 2016 prin Programul respectiv, au fost diminuate alocațiile la 5 obiecte și incluse 3 obiecte noi190.

Auditul menționează că, în vederea realizării recomandărilor Curții de Conturi, expuse în HCC nr.20 din 25.06.2015, prin Ordinul comun al MF și MTID din 29.06.2016191 a fost aprobat formularul Raportului privind executarea cheltuielilor fondului rutier, care urmează a fi prezentat MF de către MTID semianual și anual.

Verificările auditului referitor la volumul mijloacelor acumulate în conturile trezoreriale destinate fondului rutier denotă că, în anul 2016, la bugetul de stat, în condițiile Legii fondului rutier, au fost încasate 1837,4 mil.lei, inclusiv 1353,5 mil.lei din încasarea accizelor și 483,9 mil.lei din taxe. Din acestea, în condițiile prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2016 (31,39% din accize pentru produse petroliere), fondului rutier i-au fost destinate 1000,0 mil.lei, fiind încasate 1015,0 mil.lei (+1,5%). Analiza auditului se prezintă în Tabelul nr.44 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Resursele destinate Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2016 au fost repartizate astfel: fondului rutier – 984,7 mil.lei, și BUAT – 15,3 mil.lei. Din contul mijloacelor fondului rutier urmau a fi finanțate 4 măsuri, iar din BUAT – 1 măsură. Analiza auditului se prezintă în Tabelul nr.45 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Conform informațiilor prezentate de ASD, administrator al mijloacelor fondului rutier, volumul lucrărilor îndeplinite în anul 2016 a constituit 981,0 mil.lei, fiind finanțate lucrări de 984,7 mil.lei, sau cu 3,7 mil.lei mai mult față de volumul finanțat de MF. Soldul mijloacelor bănești neutilizat la finele anului a constituit 9,4 mil.lei, majorându-se față de anul 2015 cu 3,7 mil.lei. Totodată, la finele anului, fondul rutier a înregistrat datorii față de agenții economici, în valoare totală de 4,6 mil.lei, și creanțe – în valoare de 2,3 mil.lei.

În afară de mijloacele obținute din contul veniturilor generale, subprogramul 64.02 „Dezvoltarea drumurilor” a mai beneficiat și de resurse din contul proiectelor finanțate din surse externe, în valoare totală de 730,4 mil.lei. Astfel, în anul 2016, subprogramul „Dezvoltarea drumurilor” a beneficiat de mijloace financiare în valoare totală de 1730,4 mil.lei, sau cu 24,1 mil.lei mai mult decât în anul precedent (2015 – 1706,3 mil.lei).

Referitor la raportarea de către MTID a indicatorilor de performanță, se relevă că au fost reabilitate 112 km de drumuri naţionale, sau cu 138 km mai puțin decât a fost prevăzut, și reparate 225 km de drumuri locale, sau cu 200 km mai puțin decât a fost prevăzut. Astfel, indicatorii de produs au fost realizați la nivel de 44,8% și, respectiv, 52,9%. Totodată, auditul atestă că, deși fondul rutier a primit finanțarea de la BS 190 Reparația drumurilor locale din: (1) s. Geamăna – 0,4 mil.lei, (2) s. Iurceni – 0,4 mil.lei, (3) s. Bursuceni – 0,2 mil.lei. 191 Ordinul ministrului Finanțelor nr.91 din 29.06.2016 și Ordinul MTID nr.143/1 din 29.06.2016.

73

integral (1000,0 mil.lei), indicatorii raportați de MTID aferenți calității drumurilor nu au fost atinși (vezi Figura de mai jos). Figura nr.9. Sinteza realizării indicatorilor de rezultat pe subprogramul de performanță 64.02 „Dezvoltarea drumurilor”, anul 2016, % din lungimea drumurilor publice naționale

2014 realizat 2015 realizat 2016 prognozat 2016 realizat

Sursă: Raportul de performanță al MTID pe subprogramul 64.02 „Dezvoltarea drumurilor”.

Conform datelor raportate, se atestă că ponderea drumurilor de calitate mediocră a crescut față de sarcina stabilită cu 0,6 p.p. constituind 39,5% din lungimea totală a drumurilor, iar față de indicatorul anului precedent – cu 9,5 p.p. Ponderea drumurilor bune nu a atins sarcina propusă cu 0,5 p.p., totodată înregistrând o creștere față de indicatorul anului precedent cu 19,9 p.p. Deși ponderea drumurilor rele nu a fost realizată cu 0,1 p.p., auditul atestă diminuarea ponderii drumurilor rele față de indicatorul anului precedent cu 13,4 p.p.

3.13. Transferurile interbugetare înregistrează o tendință de creștere și continuă să dețină o pondere semnificativă în totalul cheltuielilor bugetului de stat, precum și în veniturile bugetelor de alt nivelÎn bugetul anului 2016, pentru transferurile interbugetare de alt nivel au fost aprobate 15,2 mlrd.lei, inclusiv: BASS – 4,7 mlrd.lei, FAOAM – 2,6 mlrd.lei, BUAT – 7,9 mlrd.lei. Pe parcursul anului, valoarea transferurilor interbugetare a fost modificată până la 15,4 mlrd.lei, inclusiv transferurile către BASS – cu (+0,3 mlrd.lei) și către FAOAM – cu (-0,1 mlrd.lei). Analiza privind nivelul de realizare a transferurilor interbugetare denotă că transferurile către BASS au fost realizate la nivel de 99,4% (-31,3 mil.lei)192, către FAOAM – 100%, BUAT – 99,9% (-8,8 mil.lei). Sinteza privind transferurile efectuate de la bugetul de stat către bugetele de alt nivel se prezintă în Figura nr.20 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

În anul 2016, volumul transferurilor alocate de la bugetul de stat către bugetele de alt nivel a constituit 15,4 mlrd.lei, fiind în creștere față de anul precedent cu 1,9 mlrd.lei. Verificările auditului denotă prezența unei situații îngrijorătoare, atestându-se că, începând cu anul 2013, ritmul de creștere a volumului de transferuri intrerbugetare a devansat ritmul de creștere a veniturilor proprii. Veniturile proprii ale FAOAM au înregistrat o tendință pozitivă, ritmul de creștere al acestora devansând ritmul de creștere al transferurilor interbugetare. Veniturile proprii ale BASS au înregistrat un ritm de creștere care este inferior ritmului de creștere al transferurilor primite de la BASS. Veniturile BUAT atestă creșterea mai rapidă a valorii transferurilor interbugetare alocate de la bugetul de stat, față de veniturile proprii colectate. Sinteza

192 Soldul neîncasat reprezentând transferurile pentru prestațiile sociale.74

privind ritmul de creștere a veniturilor proprii și transferurilor interbugetare alocate de la bugetul de stat către BASS, FAOAM și BUAT se prezintă în Figura nr.21 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

Sinteza privind veniturile proprii colectate și transferurile obținute de la bugetul de stat în anii 2012-2016 se prezintă în Figura nr.10 de mai jos.

Figura nr.10. Sinteza privind veniturile proprii colectate și transferurile obținute de la bugetul de stat în anii 2012-2016, mlrd.lei

2012 2013 2014 2015 20160.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

7.1 7.8 8.3 9.2 10.0

2.62.8

3.74.2

5.0

Veniturile BASS 2012-2016

venituri proprii transferuri

2012 2013 2014 2015 20160.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

2.0 2.2 2.2 2.2 2.5

1.92.0

2.42.9

3.3

Veniturile FAOAM 2012-2016

venituri proprii transferuri

2012 2013 2014 2015 20160.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

4.5 4.94.0 3.9 4.2

4.24.5

7.1 7.17.9

Veniturile BUAT 2012-2016

venituri proprii transferuri

Sursă: Datele MF.

Ca pondere în totalul veniturilor bugetului de stat, transferurile alocate bugetelor de alt nivel au înregistrat o tendință de creștere continuă, de la 42,7% în anul 2014 până la 47,7% în anul 2016, față de 2015 fiind cu 2,8 p.p. mai mult. Transferurile de la bugetul de stat în totalul veniturilor bugetelor de alt nivel dețin o pondere semnificativă. Astfel, în totalul veniturilor BASS, transferurile de la bugetul de stat au constituit 33,3%, sau cu 2,4 p.p. mai mult față de anul 2015, în totalul veniturilor FAOAM – 43,6%, ca pondere majorându-se față de anul precedent cu 0,2 p.p., în totalul veniturilor BUAT – 65,3%, fiind în creștere cu 1,2 p.p.

Referitor la executarea transferurilor de la bugetul de stat către BUAT se relevă că acestea au fost aprobate inițial la nivel de 7889,2 mil.lei, iar urmare a rectificării bugetului de stat, volumul transferurilor a fost diminuat până la 7873,1 mil.lei (-16,1

75

mil.lei). Conform prevederilor legale, BUAT beneficiază de transferuri generale, destinate pentru nivelarea posibilităților financiare, și de transferuri cu destinație specială. Astfel, în anul 2016, BUAT a beneficiat integral de transferuri generale (1082,6 mil.lei) destinate nivelării posibilităților financiare, de transferuri cu destinație specială, de 6595,0 mil.lei (99,9%/-8,8 mil.lei), de transferuri din fondul de compensare, de 100,1 mil.lei (100%), și de alte transferuri curente cu destinație generală – 86,6 mil.lei (100%). UAT de nivelul I au beneficiat de transferuri în valoare totală de 1957,0 mil.lei, iar UAT de nivelul II – de 5907,2 mil.lei.

Analiza nivelului de realizare a transferurilor cu destinație specială aferente asistenței sociale denotă că, de la bugetul de stat către BUAT au fost transferate 145,6 mil.lei, sau 95,0% din prevederile anuale, la nivelul tipurilor de plăți acestea variind între 87,1% și 97,3%. Soldul nealocat în valoare de 7,6 mil.lei reprezintă valoarea mijloacelor restituite în anul 2016 de către BUAT, urmare a reducerii pe parcursul anului a numărului beneficiarilor de plăți. Sinteza executării transferurilor cu destinație specială aferente asistenței sociale se prezintă în Tabelul nr.46 din Anexa nr.2 de la prezentul Raport de audit.

Verificările auditului privind utilizarea mijloacelor cu destinație specială aferente asistenței sociale denotă că o parte din acestea au rămas în conturile BUAT. Astfel, compararea sumelor transferate de la bugetul de stat cu sumele raportate la cheltuieli conform Clasificației bugetare respective relevă că în conturile BUAT au rămas circa 11,0 mil.lei, din care 10,8 mil.lei se referă la perioada anului 2015 şi 0,2 mil.lei – la 2016. Se menționează că, în cadrul auditului, MF, prin scrisoarea nr.08-17-2/32 din 18.04.2017, a solicitat restituirea la bugetul de stat a soldurilor de transferuri interbugetare cu destinație specială aferente ramurii ,,Protecția socială”, rămase neutilizate la finele lui 2015 şi 2016 în conturile BUAT, în termen până la 01.05.2017. Auditul atestă că, până la data menționată, sumele supuse restituirii la BS de către unele UAT nu au fost restituite, la MF parvenind scrisori precum că acestea vor fi restituite după rectificarea bugetului. La 04 mai 2017, MF a remis președinților de raioane o faxogramă referitor la întreprinderea măsurilor de rigoare pentru restituirea mijloacelor respective la bugetul de stat. Conform informațiilor responsabililor de la MF, la situația din 22 mai 2017, au fost: restituite 2,3 mil.lei, aprobate decizii de către Consiliile raionale (modificarea bugetelor UAT) pentru restituirea mijloacelor la bugetul de stat a 2,4 mil.lei, iar pentru 6,3 mil.lei urmează a fi emise decizii pentru a fi ulterior restituite la bugetul de stat.

Conform prevederilor art.3 lit.a) liniuța 3 din Legea bugetului de stat, pentru acoperirea cheltuielilor efectuate în anul 2015 din contul veniturilor proprii ale bugetelor locale pentru finanțarea învățământului, școlilor sportive și a asistenței sociale, de la bugetul de stat au fost alocate inițial 84,7 mii lei, ulterior rectificate – 86,6 mil.lei. Verificările auditului privind conformitatea formării sumelor supuse compensării de la buget au constatat că unele din acestea au fost acordate neregulamentar. Sinteza conformității calculării alocațiilor atrase de BUAT și supuse acoperirii de la bugetul de stat se prezintă în tabelul de mai jos.Tabelul nr.14. Sinteza conformității calculării alocațiilor atrase de BUAT și supuse acoperirii de la bugetul de stat, 2016, mii lei

76

Indicatorii Învățământ Scoli sportive

Asistența socială

Alte (alocate neregulamentar)

Total

Mijloace proprii ale BUAT atrase pentru efectuarea cheltuielilor cu destinaţie specială acoperite de la BS

aprobat 78.426,8 2.882,6 872,8 2.500,0 84.682,2precizat 78.426,8 2.882,6 872,8 4.429,2 86.611,4devieri - - - 1.929,2 +1.929,2

Sursă: Datele MF.

Verificările auditului denotă că suma de 2,5 mil.lei din categoria „Alte” din tabelul de mai sus nu se încadrează în prevederile art.3 din Legea bugetului de stat, deoarece reprezintă solicitări de alocare adițională pentru redresarea unor situații de urgenţă. Astfel, urmare a demersului Consiliului raional Basarabeasca193 privind lipsa de lichidități necesare pentru achitarea datoriilor pentru: (i) plata salariilor şi serviciilor comunale a trei instituții din raion194 , (ii) asigurarea materială a copiilor orfani, (iii) alimentarea elevilor din familiile social-vulnerabile, (iv) procurarea amestecurilor lactate pentru copiii cu vârsta de până la un an din familiile social-vulnerabile etc., de la bugetul de stat au fost alocate 1,5 mil.lei. De asemenea, urmare a demersului Direcției Finanțe Dondușeni195 privind lipsa de lichidități necesare pentru achitarea datoriilor cu termenul de achitare expirat pentru luna noiembrie 2015, formate la finele anului bugetar 2015, au fost alocate 1,0 mil.lei din contul soldului transferurilor cu destinație generală format la finele anului 2015.

Totodată, prin rectificarea bugetului, transferurile din categoria „Alte” au fost majorate cu 1929,2 mii lei, din care 500,0 mii lei – pentru UTA Găgăuzia, și 1429,2 mii lei – pentru raionul ȘtefanVodă (primăria Palanca). Suma de 500,0 mii lei de asemenea nu se încadrează în prevederile art.3 lit.a) liniuţa 3 din Legea bugetului de stat, aceasta reprezentând compensarea cheltuielilor urmare a adoptării HG nr.277 din 10.03.2016 „Cu privire la transmiterea Întreprinderii de Stat „AT-PROLIN”” din subordinea MAIA în subordinea UTA Găgăuzia, întreprinderea respectivă până la adoptarea HG menționate beneficiind de transferuri de la bugetul de stat pentru păstrarea fondului genetic cabalin al raselor autohtone și al celor pe cale de dispariție, soldul nefinanțat la data transmiterii constituind 500,0 mii lei. Similar, a fost inclusă neregulamentar și suma de 1429,2 mii lei, aceasta reprezentând cheltuielile adiționale aferente construcției Punctului de trecere internațional al frontierei de stat „Palanca-Maiaki-Udobnoe”, pentru compensarea pierderilor cauzate de necesitatea excluderii terenului aferent construcției căilor de acces din categoria terenurilor cu destinație agricolă și atribuirea acestuia la alte categorii de terenuri.

Conform explicațiilor responsabililor de la MF, decizia de alocare suplimentară la transferurile care se încadrează în prevederile Legii bugetului de stat196 „a avut ca scop asigurarea stabilității financiare a bugetelor UAT respective și neafectarea 193 Demersul Consiliului raional Basarabeasca nr.02/91 din 18.03.2016.194 Două Centre Comunitare din raionul Basarabeasca, Centul de creaţie „Luceafărul”.195 Demersul Direcţiei Finanţe Donduşeni nr.03/1-10/35 din 12.05.2016.196 Conform prevederilor Legii bugetului de stat, transferurile din categoria dată sunt destinate „pentru acoperirea cheltuielilor efectuate în anul 2015 din contul veniturilor proprii ale bugetelor locale pentru finanțarea învățământului, școlilor sportive și a asistenței sociale. Repartizarea transferurilor la bugetele locale se efectuează conform anexei nr.5”.

77

funcționalității instituțiilor și serviciilor din competența altor APL. Astfel, datoriile totale la plata salariilor la finele anului 2016 au constituit 6,9 mil.lei, din care 1,0 mil.lei cu termen de achitare expirat, iar soldul mijloacelor bănești în cont a constituit doar 0,2 mil.lei. Referitor la alocarea a 1,4 mil.lei UAT de nivelul I, MF explică că, „până în anul 2016 mijloacele bănești destinate compensării pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din categoria de terenuri cu destinație agricolă și ale fondului silvic, precum și din circuitul agricol, cu atribuirea lor la alte categorii de terenuri se virau doar la bugetul de stat. În aceste condiții, primăria Palanca a transmis un teren de 1,66 ha, iar SV a virat mijloacele respective la bugetul de stat în scopul compensării pierderilor. Condiționarea alocării mijloacelor bănești la contul bugetului local Palanca urmare a schimbării destinației terenului de 1,66 ha, virate anterior la bugetul de stat, a fost legată de stoparea transmiterii unei suprafețe suplimentare de teren către SV de 0,6 ha destinate pentru căile de acces ale punctului de trecere Palanca, pentru a finaliza reconstrucția punctului vamal”.

De asemenea, auditul atestă situații când valoarea transferurilor cu destinație generală şi a transferurilor cu destinație specială, aprobate în bugetul de stat (anexa nr.5) nu coincide cu valorile aprobate în bugetele UAT de nivelul I şi nivelul II.

Astfel, indicatorii aprobați inițial în bugetul de stat pentru transferuri cu destinație generală diferă de indicatorii aprobați inițial în bugetele UAT cu (+14,9 mil.lei), iar alocațiile precizate – cu (-0,3 mil.lei). Sinteza divergențelor între datele bugetului de stat şi datele bugetelor UAT de nivelul I şi de nivelul II la transferurile cu destinație generală se prezintă în tabelul de mai jos.Tabelul nr.15. Sinteza divergențelor între datele bugetului de stat şi datele bugetelor UAT de nivelul I şi de nivelul II la transferuri cu destinație generală, 2016, mil.lei

Indicatorii Aprobat Precizat ExecutatMF BUAT Devieri

(+,-)MF BUAT Devieri

(+,-)MF BUAT Devieri

(+,-)1 2 3 4=3-2 5 6 7=6-5 8 9 10=9-8Transferuri cu destinaţie generală

1082,6 1097,6 +14,9 1082,6 1082,3 -0,3 1082,6 1082,6 -

- BUAT nivelul II

595,4 610,5 +15,1* 595,4 595,4 - 595,4 595,4 -

- BUAT nivelul I

487,2 487,0 -0,2 487,2 486,9 -0,3 487,2 487,2 -

Sursă: Datele MF.Notă: mun. Bălți 15,1 mil.lei.

Divergența între volumele de transferuri cu destinație generală, aprobate inițial prin Legea bugetului de stat și BUAT de nivelul II (15,1 mil.lei), este condiționată de nerespectarea de către mun. Bălți a prevederilor art.55 alin.3 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, prin care AAPL, la aprobarea bugetelor locale, sunt obligate să respecte limitele de transferuri interbugetare aprobate în Legea bugetului de stat. Astfel, Consiliul municipiul Bălți, prin decizia nr.18/1 din 09.12.2015, a aprobat eronat la transferurile cu destinație generală suma transferurilor care urma a fi reflectată la transferurile din fondul de compensare. Referitor la

78

divergențele aferente BUAT de nivelul I, prezența acestora se datorează introducerii eronate în SIMF (modulul BPS) a liniilor bugetare de către APL.

Totodată, prezența divergențelor este condiționată și de restricțiile incluse în SIMF (modulul BPS), prin care odată ce bugetul UAT a fost inclus în SIMF ca aprobat (publicat), acesta nu mai admite corecții sau precizări ulterioare, iar modificările efectuate, deși se referă la bugetul aprobat, se reflectă în SIMF ca modificări la planul precizat.

De asemenea, asupra apariției divergențelor între planurile precizate a influențat și faptul că orice modificare a bugetelor locale de ambele niveluri, pentru aducerea în concordanță a bugetelor proprii cu prevederile Legii bugetului de stat, implică convocarea consiliilor locale respective, iar convocarea frecventă (de mai multe ori) generează costuri suplimentare197 pentru bugetele respective, în detrimentul altor cheltuieli necesare a fi finanțate.

O situație similară se atestă şi în cazul altor tipuri de transferuri, precum și transferurilor cu destinație specială, divergențele între datele MF şi datele din bugetele UAT (de nivelul II şi nivelul I) fiind constatate atât la aprobarea inițială, planurile din bugetele UAT (CBE 19) fiind diminuate cu 51,4 mil.lei față de cele aprobate în Legea bugetului de stat, cât și la precizarea bugetelor UAT, indicatorii aprobați în bugetele UAT fiind cu 1,9 mil.lei mai mult decât cei aprobați prin Legea bugetului de stat. Sinteza divergențelor între datele bugetului de stat şi datele bugetelor UAT de nivelul I şi de nivelul II la transferurile cu destinație specială se prezintă în tabelul de mai jos.Tabelul nr.16. Sinteza divergențelor între datele bugetului de stat şi datele bugetelor UAT de nivelul I şi de nivelul II la alte tipuri de transferuri și la transferurile cu destinație specială, 2016, mil.lei

n/o Indicatorii Aprobat Precizat Executat

MF BUAT Devieri (+/-)

MF BUAT Devieri (+/-)

MF BUAT Devieri (+/-)

1 2 3 4 5=4-3 6 7 8=7-6 9 10 11=10-9

1. Transferuri cu destinație specială, total

6 621,8 6 570,4 -51,4 6 603,8 6605,7 +1,9 6 595,0 6 595,0 -

-UAT nivelul II 5 178,8 5 174,6 -4,2 5 165,6 5 165,6 0,0 5 157,6 5 157,6 --UAT nivelul I 1 443,0 1 395,8 -47,2 1 438,3 1 440,2 +1,9 1 437,4 1 437,4 -

1.1. Învățământ 6 273,0 6 241,5 -31,5 6 269,8 6 269,8 0,0 6 268,9 6 268,9 --UAT nivelul II 4 867,3 4 866,3 -1,0 4 866,1 4 866,1 0,0 4 866,1 4 866,1 --UAT nivelul I 1 405,7 1 375,2 -30,5 1 403,7 1 403,7 0,0 1 402,9 1 402,9 -

1.2. Școli sportive 154,2 146,6 -7,6 154,2 154,2 0,0 154,2 154,2 --UAT nivelul II 134,1 133,6 -0,5 134,1 134,1 0,0 134,1 134,1 --UAT nivelul I 20,1 13,0 -7,1 20,1 20,1 0,0 20,1 20,1 -

1.3. Asistenţa socială 172,3 170,5 -1,8 153,2 153,2 0,0 145,6 145,6 --UAT nivelul II 172,3 170,5 -1,8 153,2 157,2 0,0 145,6 145,6 --UAT nivelul I 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 -

1.4. Cheltuieli capitale

16,6 0,0 -16,6 20,9 23,0 +1,9 20,9 20,9 -

-UAT nivelul II 1,8 0,0 -1,8 8,8 8,8 0,0 8,8 8,8 --UAT nivelul I 14,8 0,0 -14,8 12,1 14,0 +1,9 12,1 12,1 -

197 Prezența aleșilor locali la ședințele Consiliului raional şi/sau ale Consiliului local este remunerată. 79

1.5. Cheltuieli cu destinaţie specială

5,6 11,8 6,2 5,6 5,6 0,0 5,3 5,3 -

-UAT nivelul II 3,3 4,2 0,9 3,2 3,2 0,0 3,0 3,0 --UAT nivelul I 2,43 7,6 5,3 2,4 2,4 0,0 2,3 2,3 -

2. Fondul de compensare

100,0 77,5 -22,5 100,0 100,0 0,0 100,0 100,0 -

-UAT nivelul II 69,0 51,5 -17,5 69,0 69,0 0,0 69,0 69,0 --UAT nivelul I 31,0 26,0 -5,0 31,0 31,0 0,0 31,0 31,0 -

3. Alte transferuri cu destinație generală (datorii 2015)

84,7 66,0 -18,7 86,6 86,6 0,0 86,6 86,6 -

-UAT nivelul II 84,7 66,0 -18,7 85,2 85,2 0,0 85,2 85,2 --UAT nivelul I 0,0 0,0 0,0 1,4 1,4 0,0 1,4 1,4 -

Sursă: Datele MF.

Conform explicațiilor responsabililor de la MF, divergențele create în planurile aprobate inițial se datorează faptului că 9 UAT au intrat în anul 2016 cu bugete provizorii, din care APL din s.Topala, r-nul Cimișlia au activat tot anul 2016 în baza bugetului provizoriu. Divergențele la planurile aprobate pentru transferurile cu destinație specială se explică prin faptul că, la aprobarea bugetelor proprii, APL au utilizat limitele transferurilor de la bugetul de stat incluse în circulara MF nr.06,2-07 din 27.11.2015, care nu au fost identice cu cele care au fost aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2016 (01.07.2016). Astfel, urmare a aprobării bugetelor UAT mai înainte de cât Legea bugetului de stat (bugetul de stat în perioada ianuarie-iunie s-a executat în condițiile bugetului provizoriu) și restricțiilor impuse de SIMF (modulul BPS), indicatorii aferenți relațiilor interbugetate, aprobați inițial în bugetele UAT, nu au putut fi corelați, toate modificările/ajustările fiind reflectate în SIMF ca modificarea/precizarea bugetelor respective.

În condițiile apariției în continuare a situațiilor când bugetul de stat va fi aprobat cu nerespectarea calendarului bugetar, urmarea cărui fapt bugetul de stat va fi executat în condițiile bugetului provizoriu, restricțiile impuse de SIMF privitor la corectarea/ajustarea cel puțin a indicatorilor/liniilor bugetare aferente relațiilor interbugetare în partea ce ține de bugetul aprobat inițial va determina apariția și pe viitor a situațiilor de divergență în planurile reflectate de către UAT în liniile bugetare aferente relațiilor interbugetare și, ca efect, asupra consolidării conforme a operațiunilor supuse consolidării.

Apariția divergențelor la etapa de precizare a bugetului în mare parte se datorează introducerii eronate de către APL a liniilor bugetare în sistemul informațional aferent alocațiilor primite din fondul rutier, care urmau a fi reflectate la alte linii bugetare. Deși, ca excepție, MF a permis APL (accesul la SIMF din 2016) ajustarea liniilor bugetare până în luna martie 2017, datele din tabel atestă că nu toate APL s-au conformat cerințelor MF, la finele anului 2016 la planuri precizate rămânând o divergență de 1,9 mil.lei198 care nu a fost corectată.

Divergențele constatate au influențat conformitatea aplicării regulilor de formare a indicatorilor BPN privind excluderea operaţiunilor de consolidare între bugetele de alt nivel (Formularul nr.11 din Raportul MF prezentat Guvernului şi Parlamentului

198 Primăriile: Sagaidac – 0,2 mil.lei, Costești – 1,6 mil.lei, Bursuceni – 0,1 mil.lei.80

spre aprobare). În condițiile prezenței divergențelor (planul aprobat – 51,4 mil.lei, și planul precizat – 1,9 mil.lei), MF a fost nevoit se raporteze operațiunile de consolidare ca fiind egale atât la venituri, cât şi la cheltuieli, deși în SIMF indicatorii supuși consolidării sunt diferiți.

În afara transferurilor menționate mai sus, BUAT au mai beneficiat de transferuri din fondul rutier – 15,3 mil.lei, din fondul de rezervă al Guvernului – 10,1 mil.lei, precum și de transferuri cu destinație specială alocate prin alte acte normative și legislative – 29,2 mil.lei. Sinteza alocării de la bugetul de stat și utilizării de către BUAT a transferurilor cu destinație specială se prezintă în Tabelul nr.47 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Bugetele UAT rămân dependente de transferurile de la bugetul de stat. Astfel, analiza ponderii transferurilor primite de la bugetul de stat în totalul veniturilor BUAT relevă că aceasta a variat de la 48,4%, pentru mun. Chișinău, până la 83,5%, pentru BUAT Telenești. Totodată, ponderea transferurilor în totalul veniturilor BUAT sub nivelul de 50% se atestă doar la bugetul mun. Chișinău (48,4%); de la 50% până la 60% – pentru UTA Găgăuzia (53,3%); de la 60% până la 70% – pentru 4 BUAT (Bălți – 60,8%, Anenii Noi – 69,3%, Criuleni – 67,8%, Nisporeni – 63,9%); de la 70% până la 80% – 28 BUAT (Basarabeasca – 74,5%, Briceni – 76,2%, Cahul –-72,0%, Cantemir – 78,7%, Călărași – 76,5%, Căușeni – 75,2%, Cimișlia – 73,1%, Dondușeni – 74,3%, Drochia – 73,2%, Dubăsari – 70,9%, Edineț – 73,8%, Fălești – 75,2%, Florești – 74,5%, Glodeni – 77,9%, Hâncești – 76,4%, Ialoveni – 72,1%, Leova – 75,5%, Ocnița – 74,3%, Orhei – 72,7%, Rezina – 71,9%, Râșcani – 72,1%, Sângerei – 78,8%, Soroca – 74,2%, Strășeni – 77,0%, Șoldănești – 77,1%, Ștefan Vodă – 74,7%, Taraclia – 74,4%, Ungheni – 73,6%).

În comparație cu anul precedent, se atestă sporirea dependenței BUAT de transferurile de la bugetul de stat. Vezi Figura de mai jos.Figura nr.11. Analiza sporirii dependenței BUAT de transferurile primite de la bugetul de stat, 2015-2016

˂50% 50%-60% 60%-70% 70%-80% ˃80%0

5

10

15

20

25

30

23

13

16

11 1

4

28

1

20152016

Sursă: Datele MF.

3.14. Creanțele și datoriile executorilor de buget au înregistrat o diminuare față de anul precedent La finele anului 2016, executorii de buget au înregistrat, la cheltuieli la toate componentele, creanțe totale în valoare totală de 954,6 mil.lei, inclusiv curente199 –893,3 mil.lei, și cu termenul de achitate expirat – 61,3 mil.lei, iar datoriile totale au

199 Datoriile curente reprezintă datoriile la care nu a survenit termenul de plată. 81

constituit 630,5 mil.lei, inclusiv curente – 616,9 mil.lei, și cu termenul de achitare expirat – 13,6 mil.lei. Situația este prezentată în Figura de mai jos.Figura nr.12. Creanțe și datorii la cheltuieli, formate la finele anului 2016, mil.lei

Creanțe inclusiv cu termen de achitare expirat

Datorii inclusiv cu termen de achitare expirat

-100.0

100.0

300.0

500.0

700.0

900.0

1,100.0

Sursă: Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2016.Analiza totalului creanțelor denotă că, în totalul creanțelor, ponderea semnificativă revine creanțelor aferente proiectelor finanțate din surse externe (647,8 mil.lei, sau 67,8%), iar în totalul datoriilor, ponderea semnificativă revine datoriilor componentei resurse generale (459,4 mil.lei, sau 72,9%).

Sub aspectul clasificației economice, cele mai semnificative creanțe se atestă la activele nefinanciare (CBE 3) – 830,1 mil.lei, din care 620,2 mil.lei aferente investițiilor capitale în curs de execuție (CBE 319) și crearea rezervelor materiale de stat și de mobilizare (CBE 32), în valoare de 96,4 mil.lei. În totalul datoriilor, cele mai semnificative datorii se atestă la CBE 211 „Retribuirea muncii” – 298,2 mil.lei200, și la CBE 3 „Active nefinanciare” – 174,9 mil.lei, din care 131,7 mil.lei la CBE 319 „Investiții capitale în active în curs de execuție”.

La nivel de executor de buget, cele mai semnificative creanțe se atestă la MTID – 604,3 mil.lei (toate curente), Agenția Rezerve Materiale – 130,3 mil.lei (inclusiv cu termenul expirat – 51,0 mil.lei), la MS – 30,0 mil.lei (toate curente). Cele mai semnificative creanțe cu termenul expirat se atestă la MAI – 6,4 mil.lei, și Agenția Rezerve Materiale – 51,0 mil.lei.

Analiza creanțelor și datoriilor denotă că ponderea acestora în totalul cheltuielilor bugetului de stat a constituit 3,0% și, respectiv, 2,0%, iar a celor cu termenul de achitare expirat – 0,2% și, respectiv, 0,04%. Se atestă că, în comparație cu anul precedent, au fost diminuate atât creanțele (-168,6 mil.lei), cât și datoriile (-594,5 mil.lei).

La finele anului 2016, executorii de buget au înregistrat creanțe și datorii la serviciile prestate contra plată (resurse colectate), în valoare de 86,7 mil.lei și de 17,9 mil.lei, respectiv. Restanțele (creanțe) la veniturile colectare s-au format urmare a nerespectării disciplinei de plată de către beneficiarii serviciilor prestate de către executorii de buget și ne întreprinderea măsurilor de rigoare pentru încasarea în termen a resurselor respective. Cele mai semnificative creanțe se înregistrează la instituțiile subordonate Cancelariei de Stat (10,3 mil.lei), MAI (14,3 mil.lei), MAIA (16,4 mil.lei), MEd (12,0 mil.lei) și MS (8,0 mil.lei).

200 Datoriile reflectate la CBE 211 „Retribuirea muncii” în sumă de 298,2 mil.lei reprezintă datoriile la plata salariilor pentru luna decembrie 2016, care urmau a fi achitate în luna ianuarie 2017.

82

Totodată, la unii executori de buget se atestă datorii la veniturile colectate, în valoare totală de 17,9 mil.lei, care reprezintă veniturile încasate în anul de gestiune aferente perioadelor ulterioare. Cele mai semnificative datorii la plata veniturilor colectate se atestă la MS – 8,8 mil.lei, MAIA – 2,4 mil.lei, MF – 2,1 mil.lei, ANSA – 2,5 mil.lei. E de menționat că, urmare a aplicării începând cu 01.01.2016 a noilor reguli de bugetare (sursa unică), executorii de buget au devenit și administratori de venituri colectate. Totodată, auditul atestă că, urmare a aplicării prevederilor art.70 alin.(2) din Legea finanțelor publice și responsabilități bugetar-fiscale, care stipulează că „… soldurile de mijloace bănești din conturile trezoreriale ale autorităţilor/instituţiilor bugetare se închid, cu excepţia soldurilor proiectelor finanţate din surse externe”, mijloacele financiare încasate în anul 2016, dar aferente perioadelor ulterioare au fost percepute la bugetul de stat, executorii de buget neavând acces la acestea în anul următor, deși calcularea plăților va fi efectuată în anul 2017.

Astfel, se atestă lipsa unor prevederi exhaustive în cadrul regulator privind sumele încasate anticipat (veniturile perioadelor ulterioare), care au rămas la finele anului bugetar în sold, dar conform cadrului regulator, au fost percepute la bugetul de stat. De asemenea, cadrul regulator nu include prevederi exhaustive referitor la soldurile de mijloace bănești aferente donațiilor primite de către executorii de buget, care la finele anului bugetar de asemenea se percep la bugetul de stat fără acces la ele în anul bugetar următor, deși, în mare parte, acestea au destinație specială și urmează a fi utilizate conform destinației stabilite de donator.

3.15. Deficitul bugetar a fost realizat sub nivelul prognozat

Conform prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2016, inițial deficitul bugetului de stat a fost aprobat în volum de 4182,8 mil.lei, sau 3,15% din PIB, urmare a modificărilor operate deficitul rămânând constant, iar ca pondere în PIB a constituit 3,11%. Anul bugetar 2016 a fost realizat cu un deficit de 3433,6 mil.lei, fiind sub nivelul prognozat. Ca pondere în PIB, deficitul realizat a constituit 2,53%, sau cu 0,64 p.p. mai puțin decât indicatorul prognozat (3,17%). Structura deficitului pe componente ale bugetului de stat se prezintă în Figura nr.22 din Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

În totalul deficitului bugetului de stat, ponderea semnificativă revine deficitului realizat la componenta surse generale (-2197,7 mil.lei), componentei proiecte finanțate din surse externe revenindu-i 1236,0 mil.lei.

3.15.1. Sursele de finanțare a deficitului relevă o creștere continuăConform datelor raportate și verificărilor efectuate de audit, pe parcursul anului 2016, pentru acoperirea deficitului bugetar au fost atrase active financiare (CBE 4) în valoare totală netă de 312,9 mil.lei, surse interne nete de 628,7 mil.lei și surse externe nete în valoare de 3483,8 mil.lei, modificarea soldului de mijloace bănești constituind -991,8 mil.lei.

Active financiare

83

Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării. Această categorie se referă la acțiunile sau la alte certificate care confirmă cota-parte a statului (sau instituției bugetare) în capitalul altor întreprinderi (instituții) din interiorul țării, precum şi majorarea sau micșorarea volumului acțiunilor şi a cotei-părți în capitalul social, prin procurarea sau vânzarea pachetelor de acțiuni, a cotei-părți din capitalul social, inclusiv ca rezultat al privatizării. În anul 2016, cota procurată a constituit 14,8 mil.lei, sau 100,1% din volumul precizat în buget, iar mijloacele obținute de la privatizarea pachetului de acțiuni/cotelor sociale/ proprietate publică – 315,1 mil.lei (98,5%), sau cu 4,9 mil.lei mai puțin decât a fost prevăzut în buget.

Ca sursă de finanțare a bugetului au servit și mijloacele încasate de la BC „Investprivatbank” SA (3,0 mil.lei) în contul stingerii datoriei față de MF pentru obligațiunile de stat emise. Totodată, pe parcursul anului, băncile comerciale supuse lichidării silite (BC „Banca de Economii” SA, BC „Banca Socială” SA, BC „Unibank” SA) au transferat la bugetul de stat din valorificarea activelor vândute 80,7 mil.lei.

Diferența de curs netă a constituit 0,1 mil.lei (diferența pozitivă – 0,5 mil.lei, diferența negativă – 0,6 mil.lei).Pe parcursul anului, de la bugetul de stat a fost rambursată datoria pentru împrumuturile temporar atrase în anul 2015 din mijloacele proiectelor finanțate din surse externe, în valoare totală de 276,6 mil.lei (PI drumuri și FISM), inclusiv 26,4 mil.lei –diferența de curs (soldul la finele anului 2015 a constituit 250,2 mil.lei).

De menționat că, pe parcursul anului, BASS a beneficiat de împrumut de la bugetul de stat în valoare totală de 1845,0 mil.lei, care a fost restituit integral până la finele anului bugetar.Situația privind împrumuturile reacreditate în anul 2016 se prezintă în tabelul de mai jos.Tabelul nr.17. Sinteza acordării și rambursării împrumuturilor interne reacreditate în anul 2016, mil.leiIndicatorii CBE ExecutatÎmprumuturile interne reacreditate între bugetul de stat și bugetele locale 461 33,5Rambursarea bugetele locale nivelul 2 33,5Împrumuturi reacreditate interne instituțiilor nefinanciare 4713 -291,2Rambursarea 56,1Acordarea -347,3Împrumuturi reacreditate interne instituțiilor financiare 4724 -40,2Rambursarea 89,4Acordarea -129,6Total -297,9Sursă: Datele MF.

În anul 2016, la bugetul de stat a fost încasată rambursarea datoriilor debitorilor garantați externi, în valoare de 22,4 mil.lei.DatoriiPe parcursul anului au fost atrase resurse nete în valoare totală de 4112,5 mil.lei, din care împrumuturile externe nete – 3483,8 mil.lei, și alte resurse interne nete în valoare totală de 628,7 mil.lei.

84

Sursele externe de finanțare acordate de alte state au constituit 1356,4 mil.lei, de organizațiile financiare internaționale – 3234,7 mil.lei, iar rambursarea împrumuturilor externe – 1107,3 mil.lei. Sinteza surselor externe atrase și rambursate se prezintă în Tabelul nr.48 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Costurile serviciului împrumuturi externe în comparație cu anul precedent au înregistrat o creştere de 34,9 mil.lei201 (+14%), constituind 284,6 mil.lei.

În totalul resurselor interne nete (993,1 mil.lei) atrase pentru finanțarea deficitului, ponderea majoră revine VMS (953,0 mil.lei). Situația privind circulația VMS în anul 2016 se prezintă în tabelul de mai jos.Tabelul nr.18. Structura VMS în anul 2016, mil.leiNr. d/o Indicatori Executat

1 VMS emise prin licitație publică, nete 953,01.1 Emise 10.264,11.2 Răscumpărate 9.311,12 VMS convertite, nete -2.1 Emise 8.069,72.2 Răscumpărate 8.069,73 VMS total 953,03.1 Emise 18.333,83.2 Răscumpărate 17380,8

Sursă: Datele MF.

Auditul atestă că, urmare a rambursării VMS convertite prin reemiterea lor, la reemitere au fost aplicate rate de dobândă mai mari decât cele aplicate la emisiunile precedente, ceea ce determină creșterea costurilor de deservire a acestora. În comparație cu anul precedent, deservirea VMS convertite a crescut cu 133,2 mil.lei, sau cu 54,8%, constituind 376,4 mil.lei. Costurile de deservire a VMS emise pe piața primară au constituit 1086,1 mil.lei, înregistrând o creștere față de anul 2015 cu 292,5 mil.lei202 (+36,9%).

Pe parcursul anului a fost rambursată o parte din împrumuturile atrase în anul 2015 pentru acoperirea decalajului temporar la instituțiile publice cu autonomie financiară și PI (364,3 mil.lei), la finele anului 2016 rămânând nerambursat împrumutul DLC în valoare totală de 20,0 mil.lei. Conform explicațiilor responsabililor de la MF, urmare a Procesului-verbal al Consiliului DLC din 04 mai 2017, suma de 20,0 mil.lei va fi trecută în contul mijloacelor reacreditate cu efectuarea notelor interne privind rambursarea împrumutului și intrarea mijloacelor în contul mijloacelor recreditate. Auditul atestă că, urmare a atragerii împrumuturilor de la PI în valută, rambursarea lor a constituit 276,6 mil.lei, sau cu 26,4 mil.lei203 mai mult decât soldul înregistrat la începutul anului, ceea ce reprezintă diferența de curs valutar. Tot ca sursă de finanțare au servit mijloacele încasate în avans de la drepturile de import-export (nerepartizate

201 În anul 2015 costurile deservirii pentru datoria externă au constituit 249,7 mil.lei. 202 În anul 2015 costurile deservirii VMS emise pe piața internă au constituit 793,6 mil.lei.203 Soldul datoriei pentru împrumuturile atrase de la PI (drumuri și FISM) au constituit la finele anului 2015 – 250,2 mil.lei.

85

pe tipuri de venituri), în valoare totală de 36,2 mil.lei, și de 3,9 mil.lei – plata-garanție de la drepturile de export-import.

Pe parcursul anului, MF a împrumutat din conturile instituțiilor publice la autogestiune 1400,0 mil.lei, toate fiind restituite până la finele anului 2016.

Soldurile mijloacelor bănești au înregistrat o creștere cu 991,8 mil.lei, constituind la finele anului 3.298,2 mil.lei, din care 3263,4 mil.lei – aferente resurselor generale, și 34,8 mil.lei – aferente proiectelor finanțate din surse externe. Din soldul mijloacelor bănești, 608,5 mil.lei sunt în conturile CUT, 2491,2 mil.lei – în conturile BNM (în valută), și 197,1 mil.lei – în conturile din afara sistemului trezorerial.

Totodată, auditul atestă că soldurile mijloacelor bănești la începutul anului bugetar au fost modificate cu 21,4 mil.lei. Urmare a regulilor de bugetare noi, din soldul mijloacelor bănești raportat la finele anului 2015 a fost exclus soldul mijloacelor bănești aferent mijloacelor temporar intrate în posesia instituțiilor (-25,3 mil.lei) și inclus soldul mijloacelor bănești ale ambasadelor RM peste hotare aferent componentei de bază (+3,9 mil.lei), astfel soldul inițial al mijloacelor bănești pentru anul 2016 constituind 2306,4 mil.lei.

3.16. Se atestă creșterea continuă a datoriilor de stat internă și externăDatoria de stat internă și cea externă au înregistrat o evoluție ascendentă față de anul precedent, constituind la finele anului 50.785,8 mil.lei, fiind în creștere cu 17.276,6 mil.lei. În totalul datoriei de stat, datoria de stat internă constituie 21.519,6 mil.lei, iar datoria de stat externă – 1778,9 mil.dol.SUA (echivalentul a 29.266,2 mil.lei), înregistrând o creștere față de anul precedent cu 14.293,8 mil.lei și, respectiv, cu 2982,8 mil.lei.

Creșterea datoriei de stat interne este condiționată de aprobarea de către Guvernul RM, prin angajarea răspunderii, a Legii privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către MF a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015204, precum și Legii privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către MF a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 01.04.2015, nr.235  din  03.10.2016. Urmare a prevederilor Legii nr.235 din 03.10.2016, BNM și MF la 04.10.2016 au încheiat un Acord privind emisiunea și răscumpărarea obligaţiunilor de stat în vederea executării obligațiilor MF rezultate din garanțiile de stat, în valoare totală de 13.341,2 mil.lei.

Urmare a prevederilor Legii nr.235 din 03.10.2016, în perioada octombrie-decembrie 2016, la bugetul de stat au fost încasate 80,7 mil.lei din valorificarea activelor celor 3

204 HG nr.1085 din 26.09.2016 „Cu privire la angajarea răspunderii asupra proiectului de lege privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015”.

86

bănci supuse lichidării (BC „Banca de Economii” SA, BC „Banca Socială” SA și BC „Unibank” SA).

Conform prevederilor pct.2.3 din Acordul privind emisiunea și răscumpărarea obligaţiunilor de stat, „Ministerul Finanțelor are  dreptul de a răscumpăra obligațiunile de stat, aflate în proprietatea Băncii Naționale, înainte de data scadenței acestora”, iar conform pct.2.4, „pentru răscumpărarea obligațiunilor de stat înainte de data scadenței vor fi selectate obligațiunile cu cea mai mare dată de scadență rămasă”.  

Potrivit explicațiilor responsabililor de la MF, „MF are dreptul de a răscumpăra și nuobligațiunea de răscumpărare înainte de termen a VMS respective. Nerăscumpărarea înainte de termen  a VMS emise în contul garanțiilor de stat acordate BNM pentru creditele de urgență acordate sistemului bancar, a fost bazată pe analiza costurilor de atragere a resurselor interne pe piața primară, care au fost superioare ratei de deservire care urma a fi achitată în cazul răscumpărării înainte de termen a VMS emise în contul garanțiilor de stat”.

 De asemenea, auditul menționează că Acordul între MF și BNM nu stipulează termenul limită (numărul de zile de la data încasării la bugetul de stat a sumelor de la valorificare activelor celor 3 bănci supuse lichidării) în care MF poate să restituie sumele încasate în contul rambursării datoriilor bugetului de stat față de BNM pentru VMS emise pentru stabilitate financiară.

 Conform explicațiilor responsabililor de la MF, „rambursarea datoriilor față de BNM pentru VMS emise pentru stabilitate financiară nu este posibilă, deoarece sumele supuse rambursării urmează a fi răscumpărate reieșind din costul pentru unitate  (100 lei) și cantitatea VMS emise. Astfel, o parte nesemnificativă  din sumele încasate205 va rămâne în contul bugetului de stat pentru achitarea din contul încasărilor ulterioare de la valorificarea activelor de către cele 3 bănci supuse lichidării”. 

Nota nr.10: Constatările, concluziile și recomandările aferente datoriei de stat interne (inclusiv a garanțiilor de stat), datoriei de stat externe și serviciului de stat sunt prezentate separat în Raportul auditului datoriei sectorului public, garanțiilor de stat și recreditării de stat pe anul 2016 (Anexa nr.2 la Hotărârea Curții de Conturi).

3.17. Sinteza executării recomandărilor auditului precedent

În scopul executării prevederilor din Raportul Curții de Conturi cu privire la misiunile de audit asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2015 și asupra datoriei sectorului public, garanțiilor de stat și recreditării de stat pe anul 2015, aprobat prin Hotărârea Curții de Conturi nr.16 din 30.05.2015, Guvernul, prin Indicația nr.41-14-10-823 din 21.07.2016, a dispus ministerelor și

205 În sumă de până la 100 de lei.87

altor APC să întreprindă măsuri punctuale de implementare a recomandărilor Curții de Conturi.

Pentru executarea recomandărilor din Hotărârea menționată, MF a aprobat, prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.146 din 16.09.2016, Planul de măsuri și termenele de implementare a recomandărilor misiunii de audit ce ține de executarea bugetului de stat pentru anul 2015 și, respectiv, prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.143 din 17.11.2016 – Planul de acțiuni și termenele de implementare a recomandărilor misiunii de audit ce vizează datoria sectorului public, garanțiile de stat și recreditarea de stat. Întrucât termenul înaintat prin Hotărârea Curții de Conturi pentru executare nu a survenit, din 4 cerințe înaintate, 2 au fost executate, 1 – executată parțial, și 1 este în derulare. Din 13 recomandări emise pe marginea constatărilor din Raportul de audit, au fost realizate integral 9 recomandări, parțial executate – 3, și 1 neexecutată, termenul de realizare fiind extins până în anul 2017.

IV. RECOMANDĂRI CONDUCERII MINISTERULUI FINANȚELOR

1. Să elaboreze mecanismul de reflectare a sumelor încasate la buget sub formă de „Restituire a alocațiilor din anii precedenți”, cu respectarea regulilor noi de bugetare (constatarea din capitolul 3.7.6).

2. Să elaboreze, să aprobe și să implementeze Registrul/Lista obiectelor care necesită reparații capitale, prin atribuirea codurilor distincte fiecărui obiect, pentru asigurarea monitorizării volumului lucrărilor de reparații capitale efectuate și, respectiv, de resurse alocate (constatarea din capitolul 3.7.6).

3. Să examineze, de comun cu Întreprinderea de Stat „Fintehinform”, oportunitatea elaborării unui modul informațional pentru generalizarea și monitorizarea în dinamică a informațiilor aferente realizării indicatorilor de performanță în cadrul programelor de performanță (constatarea din capitolul 3.7.8).

4. Să inițieze elaborarea pașapoartelor programelor de performanță, care să includă informații privind: perioada de implementare, organele responsabile de implementare, scopurile, obiectivele, domeniile de utilizare a fondurilor, indicatorii de performanță intermediari (în cazul programelor multianuale) și finali, termenele de realizare etc. (constatarea din capitolul 3.7.8).

5. Să asigure întocmirea actelor de verificare privind datoriile statului față de Adunarea Internațională a CSI pentru plata cotelor de membru (254,4 mii dolari SUA și 603,8 mii RUR) (constatarea din capitolul 3.8).

6. Să examineze oportunitatea elaborării, de comun cu Întreprinderea de Stat „Fintehinform”, a unui modul automatizat pentru înregistrarea și evidența cotelor de membru în organizațiile internaționale (constatarea din capitolul 3.8).

7. Să monitorizeze continuu riscurile valutare și apariția diferențelor de curs pozitive urmare a ținerii evidenței unor subscrieri la capital în organizațiile

88

internaționale în moneda națională, asigurând ținerea evidenței acestora în valuta subscrierii (constatarea din capitolul 3.8).

8. Să includă în clauzele Contractului de prestare a serviciilor „Agent de plată” nr.1 din 20.10.2015, încheiat cu MAIB, a unor prevederi exhaustive privind termenul în care mijloacele bănești destinate achitării documentelor executorii de la bugetul de stat și privind termenul în care acestea urmează a fi restituite în cazul neridicării lor de către beneficiari (constatarea din capitolul 3.9).

9. Să elaboreze criterii și să țină un registru de evidență a obiectelor de investiții capitale în curs de execuție finanțate de la bugetul de stat, asigurând transparența și prioritizarea finanțării lor (constatarea din capitolul 3.10).

10. Să propună reglementări privind condițiile pentru includerea obiectelor de investiții capitale noi în registrul de evidență a obiectelor de investiții capitale în curs de execuție finanțate de la bugetul de stat, reieșind din prioritățile statului (constatarea din capitolul 3.10).

11. Să perfecționeze/ajusteze SIMF prin elaborarea și includerea unui mecanism/algoritm în vederea rezervării resurselor destinate fondurilor de urgență, pentru utilizarea conformă a acestora în scopurile aprobate prin Hotărârile Guvernului (constatarea din capitolul 3.11).

12. Să asigure restituirea la bugetul de stat a transferurilor interbugetare destinate ramurii „Protecția socială”, neutilizate în anii 2015 și 2016, în valoare totală de 8,7 mil.lei (constatarea din capitolul 3.13).

13. Să asigure corelarea indicatorilor aferenți transferurilor interbugetare aprobate în bugetele UAT cu cele aprobate prin Legea bugetului de stat, inclusiv prin examinarea oportunităților de dezvoltare a SIMF sau de perfecționare a cadrului regulator (constatarea din capitolul 3.13).

Șeful echipei de audit:Șeful Direcției auditul domeniilor infrastructură și dezvoltare regională în cadrul Direcției generale auditul fondurilor publice pentruagricultură, silvicultură, infrastructură și mediu Svetlana Purici

Membrii echipei de audit:

Controlor de stat principal în cadrul Direcției generale auditul finanțelor publice Irina Buga

Controlor de stat superior în cadrul Direcției generale auditul finanțelor publice Tudor Sula

89

Responsabil de audit:Șeful Direcției generale auditul finanțelor publice, auditor public Natalia Trofim

Anexa nr. 1 la Raportul de audit

Metodologia, sfera de abordare și responsabilitățile părților auditului

Metodologia şi sfera de abordare a auditului

Auditul a fost efectuat conform Standardelor de audit206, cu aplicarea bunelor practici în domeniul auditului conformităţii asociat situaţiilor financiare. Totodată, auditul a inclus şi examinarea unor aspecte, precum:

credibilitatea indicatorilor bugetari-fiscali – bugetul este realist şi s-a executat după cum a fost planificat;

nivelul de îndatorare (datoriile debitoare şi creditoare) pentru cheltuieli şi modificarea acestuia;

transparenţa la toate etapele procesului bugetar; nivelul de îndatorare la venituri (restanţele la buget); eficacitatea colectării restanţelor la buget.

În scopul obţinerii unor probe relevante şi rezonabile, care să susţină concluziile şi credibilitatea constatărilor din Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2016, echipa de audit, prin aplicarea pragului de semnificaţie, a utilizat diferite proceduri, tehnici de audit, inclusiv: examinarea registrelor trezoreriale de evidenţă, rapoartelor lunare, trimestriale şi anuale privind executarea de casă a bugetului de stat prin sistemul trezorerial, rapoartelor executorilor de buget etc., precum şi:

206 Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 „Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

90

determinarea faptului dacă controalele financiare şi manageriale au asigurat raportarea veridică a datelor şi informaţiilor cuprinse în Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2016;

verificarea unor tranzacţii şi a soldurilor conturilor; efectuarea analizelor pentru identificarea neconformităţilor în datele raportate; analiza unor estimări bugetare semnificative şi a bazei de justificare a acestora; verificarea conformităţii soldurilor la finele anului bugetar; efectuarea de analize pentru determinarea conformităţii executării unor

prevederi din Legea bugetului de stat pe anul 2016207; determinarea faptului dacă politicile de evidenţă şi raportare sunt

corespunzătoare şi se aplică în mod consecvent şi adecvat; stabilirea faptului dacă situaţiile privind executarea bugetului de stat pe anul

2016 prezentate sunt adecvate şi realiste.

Se relevă că nu au fost supuse examinării de audit toate tranzacţiile, motiv din care auditul nu poate garanta o asigurare absolută privind exactitatea şi completitudinea indicatorilor incluşi în Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2016.

În cadrul misiunii de audit au fost colectate şi analizate probe de audit analitice şi atestate documentar, solicitate explicaţii şi informaţii de la persoanele responsabile din cadrul MF şi de la executorii de buget, precum şi s-au discutat cu MF unele problematici aferente domeniului auditat.

În vederea realizării scopului propus, urmare a identificării domeniilor cu probabilitate de apariţie a riscurilor şi posibilului impact asupra bugetului de stat, au fost auditate următoarele subiecte/aspecte: veniturile; cheltuielile; deficitul bugetar; sursele de finanţare a deficitului; datoriile debitoare şi creditoare; resursele alocate din fondurile de rezervă și de urgență ale Guvernului, din fondul rutier; transferurile interbugetare; deservirea datoriilor de stat interne şi externe etc.

Misiunea de audit a evaluat toate informaţiile necesare şi explicaţiile obţinute pentru a sprijini constatările şi concluziile asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2016.

Criteriile de audit definite pentru auditarea subiectelor de referinţă au fost legislaţia şi reglementările aplicabile subiectelor auditate, precum şi cadrul regulator aferent evidenţei contabile şi raportării. De asemenea, au fost utilizate practicile internaționale de evaluare a performanței managementului finanțelor publice208.

Responsabilităţile părţilorGuvernului, în condiţiile prevederilor legale, îi revine conducerea generală a activităţii executive în domeniul finanţelor publice, în conformitate cu condiţiile şi regulile stabilite, asigurarea durabilităţii Programului de guvernare şi altor documente de politici din punct de vedere bugetar-fiscal, asigurarea administrării datoriei de stat şi monitorizarea datoriei publice, aprobarea CBTM, aprobarea şi prezentarea în Parlament a proiectelor de legi bugetare anuale, precum şi a proiectelor de legi

207 Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 01.07.2016. 208 Manualul PEFA „Performanța managementului finanțelor publice”.

91

privind modificarea bugetelor, asigurarea gestionării eficiente şi transparente a Fondului de rezervă al Guvernului etc.

Ministerul Finanţelor, în calitate de autoritate publică centrală în domeniul finanţelor publice, este responsabil de asigurarea şi coordonarea generală a procesului bugetar, elaborarea şi asigurarea implementării politicii bugetar-fiscale în conformitate cu principiile şi regulile bugetar-fiscale stabilite de cadrul regulator, elaborarea şi prezentarea către Guvern a CBTM, a proiectului Legii bugetului de stat pe anul respectiv şi a modificărilor la aceasta, administrarea datoriei de stat şi garanţiilor de stat, precum şi de monitorizarea datoriei publice, elaborarea şi aprobarea actelor normative şi legislative aferente domeniului bugetar şi finanţelor publice, asigurarea gestionării mijloacelor financiare ale BPN prin CUT şi prin conturile deschise la BNM şi în instituţiile financiare, monitorizarea executării bugetelor pe componentele BPN, organizarea şi asigurarea funcţionării sistemului trezorerial, întocmirea şi publicarea rapoartelor periodice şi anuale privind executarea bugetului de stat, inclusiv de executarea BPN.

Trezoreria de Stat poartă răspundere pentru executarea de casă prin intermediul sistemului trezorerial a operaţiunilor bugetelor de toate nivelurile care sunt parte a BPN, asigurând evidenţa veniturilor în baza încasărilor efective în ordinea colectării; efectuarea de cheltuieli în conformitate cu Legea bugetară anuală; administrarea veniturilor şi cheltuielilor prin conturi distincte, bazate pe clasificaţia bugetară209, şi asigurarea serviciului datoriei de stat, reglementarea metodologiei contabile, evidenţa, întocmirea şi raportarea fidelă a executării bugetului de stat în conformitate cu practicile contabile general acceptate în RM. Aceste rapoarte trebuie să reflecte în mod echitabil poziţia financiară a Guvernului la situaţia din 31.12.2016.

Responsabilitatea executorilor de buget constă în organizarea şi controlul asupra planificării, utilizării alocaţiilor conform destinaţiei prevăzute în bugetele proprii şi ale instituţiilor subordonate, efectuarea operaţiunilor în corespundere cu cadrul general, ţinerea evidenţei contabile şi raportarea conform cadrului regulator, elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient, asigurând buna guvernare a fondurilor publice, inclusiv a mijloacelor și fondurilor speciale, precum și gestionarea eficientă a patrimoniului public, inclusiv prevenirea şi descoperirea erorilor şi fraudelor. De asemenea, executorii primari de buget, în calitate de organe ierarhic superioare pentru instituţiile din subordine, sunt responsabili de prezentarea către MF, în termenele stabilite, a rapoartelor consolidate pe domeniul patronat.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor asupra executării de casă, evidenţei şi raportării, întocmirii şi prezentării către Guvern a Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2016, cu formularea recomandărilor şi exprimarea opiniei de audit asupra executării de casă a bugetului de stat prin sistemul trezorerial al MF.

209 Clasificaţia bugetară, aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.208 din 21.12.2015 (cu modificările şi completările ulterioare).

92

Anexa nr. 2 la Raportul de audit (Tabele)

Tabelul nr.1. Ponderea în PIB a exporturilor și importurilor, %, în anii 2013-2016Indicatorii 2013 2014 2015 2016PIB, mil.lei 100510,0 112050,0↑ 122563↑ 134476↑Cursul mediu al dol.SUA 12,5907 14,0388↑ 18,816

1↑19,9238↑

PIB, mil.dol.SUA 7982,9 7981,5↓ 6513,7↓ 6748,5↑Export, mil.dol.SUA 2428,3 2339,5↓ 1966,9↓ 2045,3↑Import, mil.dol.SUA 5492,4 5317,0↓ 3986,8↓ 4020,3↑Ponderea exporturilor în PIB 30,4% 29,3%↓ 30,2%↑ 30,3%↑Ponderea importurilor în PIB 68,8% 66,6%↓ 61,2%↓ 59,6%↓Sursă: Datele BNS.

Tabelul nr.2. Sinteza intrărilor surselor externe în anii 2012-2016, mil.lei

Ani

i

Surse externe

împr

umut

uri

inclusiv:

tota

l

Gra

ntur

i/don

ații

exte

rne

baza/susținerea bugetului PI MS/resurse colectate

tota

l

inclusiv

tota

l

inclusiv

tota

l

inclusiv

gran

turi

împr

umut

uri

gran

turi

împr

umut

uri

Gra

ntur

i/ do

nații

ex

tern

e

împr

umut

uri

2012 3.283,1 1.519,9 1.763,2 1.214,8 760,2 454,7 2.016,9 708,4 1.308,5 51,4 51,4 0,02013 3.215,5 1.944,2 1.271,3 803,7 704,4 99,3 2.360,4 1.188,4 1.172,0 51,4 51,4 0,02014 6.053,1 3.919,8 2.133,3 2.070,8 1.606,4 464,4 3.888,2 2.219,3 1.668,9 94,1 94,1 0,02015 4.276,0 1.746,0 2.530,0 287,2 - 287,2 3.952,9 1.710,1 2.242,8 35,9 35,9 0,02016 5.883,9 1.292,8 4.591,1 4.021,8 952,0 3.069,8 1.845,3 324,0 1.521,3 16,8 16,8 0,02013/2012 -2,1% 27,9% -27,9%

ritmul de creștere față de anul precedent2014/2013 88,3% 101,6% 67,8%2015/2014 -29,4% -55,5% 18,6%2016/2015 37,6% -26,0% 81,5%

Sursa: Datele MF

Tabelul nr.3. Sinteza debursărilor de surse externe destinate susținerii bugetului de stat, 2016

Donatorul mil. $/€

Precizat Executat Devieri

valuta mil.lei valuta mil.lei suma %valuta mil.lei valuta mil.lei

93

1.Comisia Europeană

$ 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

€ 53,2 1.124,5 45,3 952,0 -7,9 -172,5 85,2% 84,7%

total x 1.124,5 x 952,0 x -172,5 x 84,7%

2.Guvetnul României

$ 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0 0

€ 63,3 1.418,2 60,0 1.344,1 -3,3 -74,1 94,8% 94,8%

total x 1.418,2 x 1.344,1 x -74,1 x 94,8%

3.Banca Mondială

$ 65,0 1.300,0 61,6 1.237,2 -3,4 -62,8 94,8% 95,2%

€ 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

total x 1.300,0 x 1.237,2 x -62,8 x 95,2%

inclusiv:

3.1. IDA $ 38,0 760,0 34,4 691,3 -3,6 -68,7 90,5% 91,0%€ 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

total x 760,0 x 691,3 x -68,7 x 91,0%

3.2. IBRD $ 27,0 540,0 27,2 545,9 0,2 5,9 100,7% 101,1%

€ 0,0 0,0 0,0 0,0 0 0 0 0total x 540,0 x 545,9 x 5,9 x 101,1%

4.IMF $ 24,7 493,3 24,1 488,5 -0,6 -4,8 97,6% 99,0%€ 0 0 0 0 0 0 0 0

total x 493,3 x 488,5 x -4,8 x 99,0%

Total general

$ 89,7 1.793,3 85,7 1.725,7 -4,0 -67,6 95,5% 96,2%

€ 116,5 2.542,7 105,3 2.296,1 -11,2 -246,6 90,4% 90,3%

Total x4.336,0 x 4.021,8 x -314,2 x 92,8%

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.4. Sinteza modificărilor operate în anul 2016 la principalii indicatori bugetari, mil.lei

Nr./o Indicatorii

Legea bugetară anuală

Def

initi

vat

Devieri

aprobat

rectificat

rectificat 1, HG nr.1086 din 26.09.2016

Rectificat 2 , Legea nr.261 din 09.12.2016 rect

ifica

t 1/

apr

obat

rect

ifica

t 2

/ apr

obat

defin

itiva

t/ ap

roba

t

rect

ifica

t 2/

re

ctifi

cat 1

defin

itiva

t/ re

ctifi

cat2

1 2 3 4 5 6 7=4-3 8=5-3 9=6-3 10=5-4 11=6-5Venituri1. Total 31378,9 29313,1 29641,6 29655,4 -2065,8 -1737,3 -1723,5 328,5 13,8

1.1. Venituri generale 29298,9 27244,9 27575,6 27609,1 -2054,0 -1723,3 -1689,9 330,7 33,4

1.2. Venituri colectate 1139,5 1167,8 1165,4 1134,2 28,3 25,9 -5,3 -2,4 -31,2

1.3.

Veniturile proiectelor finanțate din surse externe

940,5 900,4 900,6 912,1 -40,1 -39,9 -28,4 0,2 11,5

Cheltuieli2. Total 35561,7 33495,9 33824,4 33838,2 -2065,8 -1737,3 -1723,5 328,5 13,8

2.1. Resurse generale 32844,1 31092,4 31420,7 31423,0 -1751,7 -1423,4 -1421,1 328,3 2,3

2.2.

Resursele proiectelor finanțate din surse externe

2717,6 2403,5 2403,7 2415,2 -314,1 -313,9 -302,4 0,2 11,5

94

Deficit3. Total -4182,8 -4182,8 -4182,8 -4182,8 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

3.1. Resurse generale -2405,7 -2679,7 -2679,7 -2679,7 -274,0 -274,0 -274,0 0,0 0,0

3.2.

Resursele proiectelor finanțate din surse externe

-1777,1 -1503,1 -1503,1 -1503,1 274,0 274,0 274,0 0,0 0,0

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.5. Sinteza ponderii în PIB a veniturilor bugetului public național în anii 2009-2016, mil.lei

Anul

Executat

PIB

% în PIB % venituri fiscale în totalul veniturilor

% în totalul veniturilor fiscale

total

inclusiv venituri fiscale

din care:

total

inclusiv venituri fiscale

impozite directe

impozite indirecte

impozite directe

impozite indirecte

2009

23517,7

19531,7

9124,3 10040,2 60.430,0 38,9

% 32,3% 83,1% 46,7% 51,4%

2010

27540,2

22541,2

9789,9 12297,9 71.885,0 38,3

% 31,4% 81,8% 43,4% 54,6%

2011

30139,7

25580,0

10840,0

14309,5 82.439,0 36,6

% 31,0% 84,9% 42,4% 55,9%

2012

33530,3

28863,2

13241,7

14850,6 88228,0 38,0

% 32,7% 86,1% 45,9% 51,5%

2013

36899,5

32173,2

14295,4

17099,5

100510,0

36,7% 32,0% 87,2% 44,4% 53,1%

2014

42446,8

35630,8

15997,0

17738,0 112050* 37,9

% 31,8% 83,9% 44,9% 49,8%

2015

43681,1

38111,0

18040,8

18886,2 122563* 35,6

% 31,1% 87,2% 47,3% 49,6%

2016

45953,9

39328,7

20224,4

20561,8 134476 34,2

% 29,2% 85,6% 51,4% 52,2%

Sursă: Datele MF și BNS.*Notă: PIB actualizat.

Tabelul nr.6. Sinteza ritmului de creștere a veniturilor și a cheltuielilor BPN și BS și ponderii veniturilor BS în totalul veniturilor BPN în anii 2012-2016

Tipul bugetului Anii2012 2013 2014 2015 2016

VenituriBPN 33.530,3 36.899,5 42.446,8 43.681,1 45.953,9modificarea, mil.lei x 3.369,2 5.547,3 1.234,3 2.272,8modificarea, % x 10,0% 15,0% 2,9% 5,2%inclusiv:BS 20.090,6 22.436,7 27.717,7 28.054,6 28.879,6

95

modificarea, mil.lei x 2.346,1 5.281,0 336,9 825,0modificarea, % x 11,70% 23,50% 1,20% 2,9%CheltuieliBPN 35.364,0 38.651,3 44.402,5 46.395,8 48.462,4modificarea, mil.lei x 3.287,3 5.751,2 1.993,3 2066,8modificarea, % x 9,3% 14,9% 4,5% 4,4%inclusiv:BS 21.668,5 23.901,2 29.347,9 30.101,1 32313,2modificarea, mil.lei x 2.232,7 5.446,7 753,2 2212,1modificarea, % x 10,3% 22,8% 2,6% 7,3%Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.7. Sinteza modificărilor operate la estimarea accizelor la produsele petroliere importate (CBV 114242), 2016

Tip

Mii tone Cota accizului (lei) Încasări (mil.lei)

exec

utat

201

5 estimate 2016

exec

utat

20

16executat 2015

Estimate 2016

exec

utat

201

5 Estimate 2016

exec

utat

201

6

proi

ecta

t

apro

bat

rect

ifica

t

proi

ecta

t

apro

bat21

0

rect

ifica

t211

proi

ecta

t

buge

t

rect

ifica

t

A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9=1*5 10 11 12 13PIB (mlrd.lei) x x x x x 119,8212 129,4 133,5 132,7 122,6 x x x 134,5Creșterea PIB (%) față de executat 2015 x x x x x x 8,0% 11,4

%10,8% x x x x x

(115.16/ 114242) Accizeze la produse petroliere importate

benzină 161,7 170

49,0 49,0 77,1 3500 3714 3714 3714592,6

181,9 181,9 181,9 286,3

121,0

121,0 91,4 3714 4137 4137 4137 500,7 500,7 500,7 378,1

motorină 476,4 49

0

118,8

118,8

234,9 1544 1544 1544 1544

724,4183,4 183,4 183,4 362,7

371,2

371,2

307,8 1720 1720 1720 1720 638,5 638,5 638,5 529,4

Altele decât benzină și motorină

48,8 75 20,5 20,5

13,5/ 21,7

3500/ 3714

3714/ 4137

3714/ 4137

3714/ 4137

92,2 47,4/ 140,4

47,4/ 140,4

47,4/ 140,4

50,1/ 82,2

7/ 2,1

1455/ 348

348/ 348

348/ 348

348/ 348

2,4/ 0,7

Total x x x x x x x x x x 1411,2

1569,5

1659,5

1659,5

1691,9

Ponderea în PIB x x x x x x x x x x 1,15

%1,21%

1,24%

1,18%

1,26%

Sursă: Calculele MF, datele SV, Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2016.

Tabelul nr.8. Sinteza modificărilor operate la estimarea încasărilor din „Taxa pentru proceduri vamale” (115610)

n/o Indicatorii Executat 2015

CBTM 2016-2018 (anul 2016)

2016aprobat iulie 2016

rectificat I septembrie

rectificat II decembrie

realizat

210 La creșterea cotelor accizelor a fost aplicată indexarea la ritmul de creștere a PIB, calculat ca raport între PIB estimate la aprobarea bugetului și PIB executat în 2015 (133,5 mlrd.lei/119,5 mlrd.lei = 11,4%).211 S-a utilizat informația pentru 4 luni 2016 (bugetul provizoriu) a fost aplicată cota accizului pentru anul 2015, iar pentru 8 luni ale a.2016 a fost aplicată cota indexată la ritmul de creștere a PIB de 11,4%.212 PIB utilizat la ultima rectificare a bugetului de stat pentru anul 2015.

96

1 2 3 4 5 6 7 81 Baza impozabilă

(import+export), mil.lei, rd.4x(rd.2+rd.3)

112.049 128.520 127.655 112.500 119.400 120826

1.1 devieri x 16.471 -865 -15.155 6.900 14262 Import $ 3.986,8 4.250213 4.050 3.750 4.000 4020,32.1 devieri x 263 -200 -300 250 20,33 Export $ 1.966,9 2.050214 2.000 1.875 2.000 2045,33.1 devieri x 83 -50 -125 125 45,34 Cursul de schimb $ (lei) 18,82 20,40 21,10 20,00 19,90 19,924.1 devieri x 1,58 0,70 -1,10 -0,10 0,025 Încasările în buget (mil.lei)

(116.03/115610) 372,7 308,4 383,0 365,6 404,4 410,3

5.1 devieri x -64,3 74,6 -17,4 38,8 5,96 Cota efectivă (rd.5/rd.1) 0,33% 0,24% 0,30% 0,32% 0,34% 0,34%7 PIB 122.563 129.400 133.500 132.700 132.700 1344768 % în PIB (rd.5/rd.7) 0,30% 0,24% 0,29% 0,28% 0,30% 0,31%Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.9. Sinteza modificărilor operate la estimarea încasărilor din „Taxe vamale” (115110)

n/o Indicatorii Executat 2015

CBTM 2016-2018 (anul 2016)

2016

aprobat iulie 2016

rectificat I septembrie

rectificat II decembrie

realizat

1 2 3 4 5 6 7 81 Baza impozabilă

(importul), mil.lei, rd.2 x rd.4

74.952 86.700 85.455 75.000 79.600 80084

1.1 devieri x 11.748 -1.245 -10.455 4.600 4842 Import $ 3.986,8 4.250,0 4.050,0 3.750,0 4.000,0 4020,32.1 devieri x 263 -200 -300 250 20,34 Cursul de schimb

(lei) 18,80 20,40 21,10 20,00 19,90 19,92

4.1 devieri x 1,60 0,70 -1,10 -0,10 0,025 Încasările în buget

(mil.lei) (116.02/115610)

908,0 953,7 854,6 855,0 972,6 983,1

5.1 devieri x 45,7 -99,1 0,4 117,6 10,56 Cota efectivă

(rd.5/rd.1) 1,21% 1,10% 1,00% 1,14% 1,22% 1,23%

7 PIB 122.563 129.400 133.500 132.700 132.700 1344768 % în PIB

(rd.5/rd.7) 0,74% 0,74% 0,64% 0,64% 0,73% 0,73%

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.10. Sinteza modificărilor operate la estimarea încasărilor din TVA la mărfurile importate (114120)

Nr./o Indicatorii Executat 2015

CBTM 2016-2018 (anul 2016)

2016

aprobat iulie 2016

rectificat I septembrie

rectificat II decembrie

realizat

1 Baza impozabilă (importul), mil.lei 75.032 86.700 85.455 75.000 79.600 800842 Import $ 3986,7 4.250 4.050 3.750 4.000 4020,33 Cursul de schimb, lei 18,82 20,4 21,1 20 19,9 19,92

4 Încasări în buget (115.02/114120), mil.lei 10.952,4 12.571,5 11.934,6 11.523,8 11.697,1 11.761,0

213 Importurile prognozate de MEC prezentate pentru elaborarea CBTM – 4800 mil.dol.SUA.214 Exporturile prognozate de MEC prezentate pentru elaborarea CBTM – 2250 mil.dol.SUA.

97

5 Cota efectivă (rd.5/rd.1) 14,6% 14,5% 14,0% 15,4% 14,7% 14,7%6 PIB 122.563 129.400 133.500 132.700 132.700 1344767 % în PIB (rd.4/rd.6) 8,9% 9,7% 8,9% 8,7% 8,8% 8,7%Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.11. Sinteza modificărilor operate la estimarea încasărilor din TVA pe teritoriul republicii (114110), 2016, mil.lei

Nr./o Indicatorii Executa

t 2015

CBTM 2016-2018 (anul 2016)

2016

aprobat iulie 2016

rectificat I septembrie

rectificat II decembrie

realizat

1Baza impozabilă consumul

132.828 130.360 140.175 134.477 134.477  142112

2 PIB 122.563 129.400 133.500 132.700 132.700  134476

3 % în PIB (rd.1/rd.2) 108,38% 100,74% 105,00

% 101,34% 101,34% 105,68%

4

Încasări în buget, total (115.01/114110)

4830,4 5283,9 5529,5 5244,6 5244,6 5374,2

4.1 -bugetul de stat 4788,4 5246,9 5489,7 5201,7 5201,7 5315,4

4.2 -BUAT (UTA Găgăuzia) 42 37 39,8 42,9 42,9 58,8

5 Cota efectivă 3,64% 4,05% 3,94% 3,90% 3,90% 3,78%

6% în PIB (rd.4/rd.2) 3,9% 4,1% 4,1% 4,0% 4,0% 4,0%

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.12. Sinteza modificărilor operate la estimarea încasărilor din impozitul pe venitul persoanelor juridice (1112), 2016, mil.lei

Nr./o

Indicatorii

Executat 2015

CBTM 2016-2018 (anul 2016)

2016

aprobat iulie 2016

rectificat I septembrie

rectificat II decembrie

realizat

1

Baza impozabilă (profit global) 44.735,0 46.195,8 48.727,5 48.435,5 48.435,5

 49.083,7*

2 PIB122.563,0

129.400,0

133.500,0 132.700,0 132.700,0  134.476

3 % în PIB 36,5% 35,7% 36,5% 36,5% 36,5% 36,5%

4Încasări în buget, total 2.808,3 3.148,5 3.128,4 3.313,3 3.313,3 3.362,7

4.1 bugetul de stat 2.771,9 3.113,0 3.092,8 3.268,0 3.268,0 3.291,8

4.2 BUAT 36,4 35,5 35,6 45,3 45,3 70,9

5

Cota efectivă (rd.4/rd.1) 6,3% 6,8% 6,4% 6,8% 6,8% 6,9%

6% în PIB (rd.4/rd.2) 2,3% 2,4% 2,3% 2,5% 2,5% 2,5%

98

Sursă: Datele MF.Nota: * S-a utilizat baza impozabilă estimată, deoarece datele nu sunt definitivate/disponibile.

Tabelul nr.13. Sinteza modificărilor operate la estimarea încasărilor din impozitul pe venitul persoanelor fizice (1111), 2016, mil.lei

Nr./o Indicatorii Execut

at 2015

CBTM 2016-2018 (anul 2016)

2016

aprobat iulie 2016

rectificat I septembrie

rectificat II decembrie

realizat

1

Baza impozabilă (fondul de remunerare)

33.000,0 35.100,0

36.200,0 35.300,0 35.300,0  36.100

2 PIB122.563,0 129.400,0

133.500,0 132.700,0

132.700,0 134.476

3 % în PIB 26,9% 27,1% 27,1% 26,6% 26,6% 26,8%

4Încasări în buget, total 2.745,4 3.288,6 3.011,8 3.107,0 3.107,0 3.181,5

4.1 bugetul de stat 1.211,2 1.462,3 1.310,6 1.426,6 1.426,9 1.371,54.2 BUAT 1.534,2 1.826,3 1.701,2 1.680,4 1.680,1 1.810,0

5Cota efectivă (rd.4/rd.1) 8,32% 9,37% 8,32% 8,80% 8,80% 8,8%

6 % în PIB (rd.4/rd.2) 2,2% 2,5% 2,3% 2,3% 2,3% 2,4%Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.14. Sinteza modificărilor operate la estimarea încasărilor din accize la produsele din tutun importate (CBE 141222), 2016, mil.lei

Cod

ul m

ărfii

Den

umir

ea

Uni

tate

a

de

măs

ură

Cantitatea Valoarea, mil.lei Accize, mil.lei

2015 2016 devieri 2015 2016 devieri 2015 2016 devieri

2402 Țigarete cu filtru

mil. buc.

4.142,4 4.242,8 +100,4 893,9 917,2 +23,3 1228,7 1561,6 +332,9

2403 Tutun pentru pipă în ambalaje directe

tone 87,6 100,0 +12,4 8,5 12,3 +3,8 9,7 11,6 +1,9

total x x x x x 902,4 929,5 +27,1 1238,4 1573,2 +374,8

Sursă: Datele SV.

Tabelul nr.15. Sinteza executării veniturilor bugetului de stat în anii 2012-2016, mil.leiIndicatori Aprobat Precizat Executat Devieri executat/precizat

suma %1.Venituri, total2012 21367,3 20783,5 20090,6 -692,9 96,7%2013 22736,6 22544,7 22436,7 -108 99,5%

99

2014 25814,8 28198,9 27717,7 -481,2 98,3%

2015 30338,6 29372,8 28054,6 -1318,2 95,5%

2016 31378,9 29655,4 28879,6 -775,8 97,4%2. Venituri fără transferuri interbugetare și granturi2012 18968,9 18950,5 18488,4 -462,1 97,7%2013 20112,1 20354,3 20449,8 95,5 100,5%2014 23345,6 24197,3 23731,2 -466,1 98,1%2015 27572,3 26848,8 26238,5 -610,3 97,7%2016 27723,4 27575,7 27592,5 16,8 100,1%Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.16. Sinteza realizării veniturilor, 2016, mil.leiDenumirea Cod

Apr

obat

Precizat

Def

initi

vat

Exe

cuta

t

Devieri:

rect

ifica

t 1,

se

ptem

brie

rect

ifica

t 2,

de

cem

brie

executat/ definitivat

executat/ aprobat

suma % suma %

1 2 3 4 5 6 7 16=7-6 17=7/6 18=7-3 19=7/3Venituri, total

1 31.378,9 29.313,1 29.641,6 29.655,4 28.879,6 -775,8 97,4% -2.499,3 92,0%

Impozite și taxe

11 26.310,8 25.741,0 26.071,1 26.071,1 26.125,5 54,4 100,2% -185,3 99,3%

Impozite pe venit

111 4.430,0 4.700,4 4.700,4 4.700,4 4.663,4 -37,0 99,2% 233,4 105,3%

impozit pe venit persoane fizice

1111 1.337,2 1.432,4 1.432,4 1.432,4 1.371,6 -60,8 95,8% 34,4 102,6%

100

impozit pe venit persoane juridice

1112 3.092,8 3.268,0 3.268,0 3.268,0 3.291,8 23,8 100,7% 199,0 106,4%

Impozite pe proprietate

113 53,2 53,2 53,2 53,2 37,9 -15,3 71,2% -15,3 71,2%

Impozite pe proprietate cu caracter ocazional

1133 3,2 3,2 3,2 3,2 3,1 -0,1 96,9% -0,1 96,9%

Alte impozite pe proprietate

1136 50,0 50,0 50,0 50,0 34,8 -15,2 69,6% -15,2 69,6%

Impozite și taxe pe mărfuri și servicii

114 20.540,0 19.717,4 19.890,5 19.890,5 19.972,4 81,9 100,4% -567,6 97,2%

Taxa pe valoare adăugată

1141 15.270,7 14.484,2 14.657,3 14.657,3 14.504,8 -152,5 99,0% -765,9 95,0%

Accize 1142 4.302,4 4.266,2 4.266,2 4.266,2 4.545,7 279,5 106,6% 243,3 105,7%Taxe pentru servicii speciale

1144 11,6 11,6 11,6 11,6 12,7 1,1 109,5% 1,1 109,5%

Taxe și plăți pentru utilizarea mărfurilor și pentru practicarea unor genuri de activitate

1145 448,1 458,5 458,5 458,5 433,4 -25,1 94,5% -14,7 96,7%

Alte taxe pentru mărfuri și servicii

1146 507,1 496,9 496,9 496,9 475,8 -21,1 95,8% -31,3 93,8%

Taxa asupra comerțului exterior și a operațiunilor externe

115 1.287,6 1.270,0 1.427,0 1.427,0 1.451,8 24,8 101,7% 164,2 112,8%

Taxe vamale și alte taxe de import

1151 854,6 854,6 972,6 972,6 983,1 10,5 101,1% 128,5 115,0%

Alte taxe asupra comerțului și operațiunilor externe

1156 433,0 415,4 454,4 454,4 468,7 14,3 103,1% 35,7 108,2%

Granturi primite

13 3.655,5 2.057,9 2.058,1 2.069,7 1.276,0 -793,7 61,7% -2.379,5 34,9%

Granturi primite de la guvernele altor state

131 246,0 107,7 237,7 245,7 110,0 -135,7 44,8% -136,0 44,7%

pentru susținerea bugetului

156,2 74,8 74,8 74,8 0,0 -74,8 0,0% -156,2 0,0%

pentru proiecte finanțate din surse externe

89,9 32,9 162,9 170,9 110,0 -60,9 64,4% 20,1 122,4%

Granturi primite de la organizațiile internaționale

132 3.409,5 1.950,2 1.820,5 1.824,0 1.165,9 -658,1 63,9% -2.243,6 34,2%

pentru susținerea bugetului

2.590,0 1.123,8 1.123,8 1.123,8 952,0 -171,8 84,7% -1.638,0 36,8%

pentru proiecte

82,0 826,4 696,6 700,2 213,9 -486,3 30,5% 131,9 260,9%

101

finanțate din surse externeAlte venituri 14 1.412,6 1.504,1 1.502,4 1.504,6 1.466,9 -37,7 97,5% 54,3 103,8%Venituri din proprietate

141 175,2 217,3 215,5 215,5 233,8 18,3 108,5% 58,6 133,4%

Dobânzi încasate

1411 91,8 92,7 90,9 91,0 108,5 17,5 119,2% 16,7 118,2%

Dividende primite

1412 83,4 123,4 123,4 123,4 124,4 1,0 100,8% 41,0 149,2%

Renta 1415 0,0 1,1 1,1 1,1 0,9 -0,2 81,8% 0,9Venituri din vânzarea mărfurilor și serviciilor

142 1.017,6 1.044,0 1.044,4 1.044,4 1.014,4 -30,0 97,1% -3,2 99,7%

Taxe și plăți administrative

1422 276,6 280,7 283,1 283,1 296,4 13,3 104,7% 19,8 107,2%

Comercializarea mărfurilor și serviciilor de către instituțiile bugetare

1423 741,0 7.632,2 761,2 761,2 718,0 -43,2 94,3% -23,0 96,9%

Amenzi și sancțiuni

143 161,0 180,7 180,7 180,7 170,9 -9,8 94,6% 9,9 106,1%

Donații voluntare

144 26,7 30,7 30,3 32,5 30,2 -2,3 92,9% 3,5 113,1%

Alte venituri neidentificate

145 32,1 31,5 31,5 31,5 17,6 -13,9 56,0% -14,5 54,8%

Transferuri primite în cadrul bugetului public național

19 0,0 10,0 10,0 10,0 11,1 1,1 111,3% 11,1

Transferuri primite între bugetul de stat și bugetele locale

191 0,0 10,0 10,0 10,0 11,1 1,1 111,3% 11,1

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.17. Sinteza efectuată de audit referitor la analiza veniturilor supraestimate, subestimate şi neplanificate în anii 2012-2016

Indicatorii AniiTipuri de venituri (unit.)

Totalinclusivsubestimate/ supraîncasate supraestimate/neîncasate neplanificate

Tipuri de venituri, unit.

2012 91 31 36 242013 86 50 24 122014 89 37 34 182015 77 52 16 92016 98 53 45 6

Nivelul de executare

2012 96,70% (≥100%≤690,1% 215 ) (>28,2%<100% 216 ) x

2013 99,50% (≥100%≤299,9% 217 ) (>59,0%<100% 218 ) x2014 98,30% (≥100%≤354,8% 219 ) (>49,1%<100% 220 ) x2015 95,50% (≥100%≤339% 221 ) (>50,2%<100% 222 ) x

215 (115.12 ) Accize la vinurile din struguri şi vinurile efervescente (+690,1%).216 (115.49) Taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea publicităţii exterioare (28,2%).217 (123.06) Amenzi pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor auto, a construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor (299,9%).218 (123,23) Amenzi aplicate de Inspectoratul naţional de patrulare pentru încălcarea traficului rutier (59,0%).219 (123.23) Amenzi aplicate de Inspectoratul naţional de patrulare pentru încălcarea traficului rutier (354,8%).220 (111.09) Alte impozite pe venit (49,1%).

102

2016 97,40% (≥100%≤244,6% 223 ) (>27,8%<100% 224 ) x

Suma, mil.lei

2012 -692,9 369,7 -1077,3 14,72013 -108 272,3 -382,7 2,22014 -482 200,5 -686,8 4,32015 -1335,2 349,6 -1739,1 9,32016 -775,8 639,1 -1415,7 0,8

% în totalul veniturilor

2012 -3,3% 1,8% -5,2% 0,1%2013 -0,5% 1,2% -1,7% 0,01%2014 -1,7% 0,7% -2,4% 0,02%2015 -4,5% 1,3% -5,8% 0,03%2016 -2,6% 2,2% -4,8% 0,00%

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.18. Analiza încasărilor lunare și trimestriale în anii 2014-2016, mil.leiLuna/ Trimestrul Încasat Structura, %

2014 2015 2016 2014 2015 2016Ianuarie 1.361,10 1.571,30 1.581,20 4,9% 5,6% 5,5%Februarie 1.663,00 1.723,50 1.726,90 6,0% 6,1% 6,0%Martie 2.127,10 3.449,60 2.789,50 7,7% 12,3% 9,7%Trim. I 5.151,20 6.744,40 6.097,60 18,6% 24,0% 21,1%Aprilie 2.218,90 2.139,80 2.267,50 8,0% 7,6% 7,9%Mai 1.882,40 1.929,80 2.117,70 6,8% 6,9% 7,3%Iunie 2.615,40 2.511,50 2.389,90 9,4% 9,0% 8,3%Trim. II 6.716,70 6.581,10 6775,1 24,2% 23,5% 23,5%Iulie 2.049,60 2.414,70 2.149,90 7,4% 8,6% 7,4%August 3.581,50 2.170,30 2.390,60 12,9% 7,7% 8,3%Septembrie 2.333,90 2.570,50 2.728,00 8,4% 9,2% 9,4%Trim. III 7.965,00 7.155,50 7.268,50 28,7% 25,5% 25,2%Octombrie 2.476,80 2.220,90 2.361,20 8,9% 7,9% 8,2%Noiembrie 2.234,70 2.490,90 2.450,60 8,1% 8,9% 8,5%Decembrie 3.172,60 2.861,90 3.926,60 11,4% 10,2% 13,6%Trim. IV 7.884,10 7.573,70 8.738,40 28,4% 27,0% 30,3%

Total, venituri 27.717,0 28.054,7 28.879,6 100,0% 100,0% 100,0%Încasări medii trimestriale 6.929,3 7.013,7 7.219,9 x x xÎncasări medii lunare 2.309,8 2.337,9 2.406,6 x x x

Devieri trim.IV faţă de încasări medii trimestriale 954,9 560,0 1.518,5 x x x13,8% 8,0% 21,0% x x x

Devieri luna decembrie faţă de încasări medii lunare 862,9 524,0 1.520,0 x x x37,4% 22,4% 63,2% x x x

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.19. Sinteza în dinamică a restituirilor la TVA şi accize în anii 2012-2016, mil.leiVenituri CBV

Executat2012 2013 2014 2015 2016

1.Restituirea TVA 115.03/ 114130 1.745,0 1.921,9 2.410,2 2.068,8 2.571,62.Restituirea accizelor 115.25/ 114290 80,0 261,6 259,4 220,8 167,03. Total restituite  x 1.825,0 2.183,5 2.669,6 2.289,6 2.738,6Informativ:4. Total venituri x 20.090,6 22.436,7 27.717,7 28.054,6 28.879,65.% restituirilor la TVA în totalul veniturilor x 8,7% 8,6% 8,7% 7,4% 8,9%

6. % restituirilor la accize în totalul veniturilor x 0,4% 1,2% 0,9% 0,8% 0,6%

7. % restituirilor totale în totalul veniturilor x 9,1% 9,7% 9,6% 8,2% 9,5%

8. TVA încasat 115 (01-02)/ 1141 12.383,8 14.051,4 15.225,2 15.740,8 17.076,49. % restituirilor la TVA în totalul TVA încasat x 14,1% 13,7% 15,8% 13,1% 15,1%

10. Accize încasate 115 (11-24)/1142 2.968,0 3.762,4 3.686,5 4.064,8 4.712,811. % restituirii accizelor în totalul accizelor încasate x 2,7% 7,0% 7,0% 5,4% 3,5%

12. Ritmul de creștere a restituirilor la TVA x x 10,1% 25,4% -14,2% 24,3%

221 (122.40) Alte încasări (339,3%).222 (115.55) Taxa de licență pentru anumite genuri de activitate (50,2%).223 (143410) Amenzi aplicate de Inspecţia de Stat în Construcţii (244,6%).224 (114539) Alte plăţi aferente poluării mediului (27,8%).

103

13. Ritmul de creștere a restituirilor la accize x x 227,0% -0,8% -14,9% -24,4%

13. Ritmul de creștere a totalului restituirilor la TVA și accize x x 19,6% 22,3% -14,2% 19,6%

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.20. Sinteza executării veniturilor din mijloace speciale în anii 2012-2016 (mil.lei)

DenumireaVenituriExecutat % executării2012 2013 2014 2015 2016 2012 2013 2014 2015 2016

Mijloace colectate 1186,3 719,2 798,1 784,6 748,2225 95,2% 99,6% 99,2% 94,1% 94,3%

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.21. Direcțiile de destinație ale surselor externe debursate în 2016, mil.lei

CBF Denumirea

Surse externe debursateStructura, %total

inclusiv:granturi

împrumuturi

01 Servicii de stat cu destinaţie generală 146,7 34,5 112,2 7,9%02 Apărare naţională 8,5 8,5 0,0 0,5%03 Ordine publică şi securitate naţională 88,6 6,5 82,1 4,8%

04 Servicii în domeniul economiei1.322,6 121,5 1.201,1 71,8%

0421 Agricultură 191,9 37,9 154,0 10,4%

0451 Transport rutier 627,7 -9,2 636,9 34,0%

05 Protecţia mediului 37,4 3,1 34,3 2,0%

06 Gospodăria de locuinţe şi gospodăria serviciilor comunale 68,3 5,7 62,6 3,6%

07 Ocrotirea sănătăţii 77,1 62,1 15,0 4,2%08 Cultură, sport, tineret, culte şi odihnă 0,0 0,0 0,0 -09 Învățământ 88,0 81,6 6,4 4,8%10 Protecţie socială 8,1 0,5 7,6 0,4%

Total 1.845,3 324,0 1.521,3 100,0%

Sursă: Informațiile MF.

Tabelul nr.22. Dinamica controalelor fiscale efectuate de SFS în perioada 2012-2016 și rezultatele acestoraNr.rd.

Indicatorii Unit.de măsură

2012 2013 2014 2015 2016

Rd.1 Controalele fiscale efectuate prin toate metodele de verificare

nr.controale 63527 74029 60400 56936 41897

Rd.2 Controalele fiscale rezultative nr.controale 43670 40118 30475 33101 25951

Rd.3 Rezultativitatea Rd.2/rd.1 68,7% 54,2% 50,5% 58,1% 61,9%

Rd.4 Suma totală a calculărilor ca rezultat al mil.lei 596,0 653,0 1201,2 1470,2 2704,2

225 Încasări de la prestarea serviciilor cu plată CBV 142310 (594,3 mil.lei), Plata pentru locațiunea bunurilor patrimoniului public CBV 142320 (123,7 mil.lei), Donații voluntare CBV 144 (30,2 mil.lei).

104

controalelor fiscale

Rd.5 Creșterea/descreșterea rezultativității % x -14,5% -3,7% +7,6% +3,8%

Rd.6 Creșterea/diminuarea sumelor calculate suplimentar

mil.lei x +57,0 +548,2 +269,0 +1234,0

Sursă: Datele SFS.

Tabelul nr.23. Sinteza rezultatelor unor controale fiscale aferente evaziunilor fiscale, efectuate în anul 2016, mil.lein/o Domeniul de activitate Nr. controale,

unit.Sume calculate suplimentar

Instituirea posturilor fiscal mobile

1 Fabricarea alcoolului etilic 2 95,8 -2 Jocuri de noroc 6 20,8 6

Total 8 116,6 6Sursă: Datele SFS.

Tabelul nr.24. Sinteza situației privind instituirea posturilor fiscale și eficacitatea activității acestora, 2016, unit.

n/o Posturi fiscale

Monitorizate 2016Sold la 31.12.2015

Sold la 31.12.2016în 2015 în

2016Instituite 2016

Neprelungite/ lichidate 2016

1 Mobile 154 291  203  214 88 772 Staționare 65 50  28  34 22 163 Electronice 5 0  0  0 1 0

Total  224 341  231 248 110 93Sursă: Datele SFS.

Tabelul nr.25. Sinteza situației privind examinarea de către instanța de judecată a cauzelor de infracțiune constatate în cadrul controalelor fiscale, 2016, mil.lei

n/o Statutul cauzelor Nr. cazuri Suma % în total

1 Definitivate 848 445,0 40,2%1.1 În favoarea SFS 627 431,2 39,0%1.2 În defavoarea SFS 221 13,8 1,2%2 În proces de examinare 595 660,9 59,8%

Total 1433 1105,9 100,0%Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.26. Dinamica controalelor ulterioare efectuate de SV în anul 2012-2016 și rezultativitatea acestoraNr.rd. Indicatorii Unit.de

măsură2012 2013 2014 2015 2016

Rd.1 Controalele post-vămuire efectuate nr.controale 493 370 319 244 143

Rd.2 Controalele post-vămuire rezultative nr.controale 367 294 184 165 119Rd.3 Rezultativitatea Rd.2/rd.1 74,4% 79,5% 57,7% 67,6% 83,2%Rd.4 Suma totală a calculărilor ca rezultat al

controalelor post-vămuiremil.lei 162,5 71,3 43,6 35,1 19,4

Rd.5 Creșterea/descreșterea rezultativității % x +5,1% -21,8% +9,9% +15,6%Rd.6 Creșterea/diminuarea sumelor calculate

suplimentarmil.lei x -91,2 -27,7 -8,5 -15,7

Sursă: Datele SV.

Tabelul nr. 27. Sinteza executării cheltuielilor fără cheltuieli pentru plata dobânzilor și fără cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe, 2016, mil.lei Cheltuieli Planul executat %

105

definitivat

executării

1.Total 33838,2 32313,2 95,5%inclusiv:1.2 Dobânzi (CBE 24) 1761,5 1747,2 99,2%1.3. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe 2415,2 1589,6 65,8%2. Total fără dobânzi și cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe

29661,5 28976,4 97,7%

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.28. Sinteza executării lunare a cheltuielilor, 2016, mil.leiIndicatorii Total Lunile

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Cheltuieli total 32.313,2 2.047,7 2.181,0 2.441,3 3.241,4 2.380,3 2.755,4 2.109,9 2.627,2 2.146,5 2.961,5 3.337,9 4.083,1

% în total 100,0% 6,3% 6,7% 7,6% 10,0% 7,4% 8,5% 6,5% 8,1% 6,6% 9,2% 10,3% 12,6%

Cheltuieli medii lunare 2.692,8 x x x x x x x x x x x x

Devieri față de cheltuieli medii lunare

x -645,1 -511,8 -251,5 548,6 -312,5 62,6 -582,9 -65,6 -546,3 268,7 645,1 1.390,3

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.29. Sinteza executării cheltuielilor în aspectul funcțional, 2016, mil.lei

Den

umir

ea

Cod

F1

Aprobat Definitivat Executat anul curent

Executat/ definitivat

Executat/aprobat

Suma %% din total

Suma %% din total

Suma %% din total

(+,-) % (+,-) %

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Total 35.561,7 100,0% 33.838,2 100,0% 32.313,2 100,0% -1.525,0 95,5% -3.248,5 90,9%fără functii 00 0,0 0,0 0,0 0,0 -0,1 -0,0% -0,1 - -0,1 -Servicii de stat cu destinație generală

01 5.698,5 16,0% 5.560,6 16,4% 5300,0 16,4% -260,6 95,3% -398,5 93,0%

Apărare națională

02 582,1 1,6% 548,6 1,6% 539,5 1,7% -9,1 98,3% -42,6 92,7%

Ordine publică și securitate națională

03 3.562,4 10,0% 3.437,3 10,2% 3.338,7 10,3% -98,6 97,1% -223,7 93,7%

Servicii în domeniul economiei

04 5.607,5 15,8% 4.488,5 13,3% 3.773,4 11,7% -715,1 84,1% -1.834,1 67,3%

Protecția mediului

05 259,8 0,7% 197,3 0,6% 162,2 0,5% -35,1 82,2% -97,6 62,4%

Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale

06 484,8 1,4% 445,3 1,3% 381,2 1,2% -64,1 85,6% -105,1 78,6%

Ocrotirea sănătății

07 3.408,2 9,6% 3.333,6 9,9% 3.267,5 10,1% -66,1 98,0% -140,7 95,9%

Cultură, sport, tineret, culte și odihnă

08 682,9 1,9% 662,8 2,0% 629,7 2,0% -33,1 95,0% -53,2 92,2%

Învățământ 09 8.789,0 24,7% 8.408,7 24,9% 8.270,0 25,6% -138,7 98,4% -519,0 94,1%Protecție socială

10 6.486,5 18,2% 6.755,5 20,0% 6.651,2 20,6% -104,3 98,5% 164,7 102,5%

Sursă: Datele MF.Nota: Cu culoare roșie sunt marcați indicatorii semnificativi.

106

Tabelul nr.30. Sinteza executării cheltuielilor sub aspectul clasificației economice, 2016, mil.leiIndicatorii CBE Definitiva

tExecutat Sold

neutilizat% de executare

Structura în totalul executat, %

Total cheltuieli 2+3 33.838,2 32.313,2 -1.525.0 95,5% 100,0%Total cheltuieli recurente

2+3-319

32.392,9 31.353,3 -1.039,6 96,9% 97,0%

Cheltuieli 2 30.124.4 29.340,4 -784 97,4% 90,8%Cheltuieli de personal 21 5.057,8 4.997,0 -60,8 98,8% 15,5%Bunuri și servicii 22 1.972.2 1.690,3 -281,9 85,7% 5,2%Dobânzi 24 1.761,5 1.747,2 -14,4 99,2% 5,4%Subsidii 25 2.425,2 2.382,1 -43,1 98,2% 7,4%Granturi acordate 26 28,4 26,8 -1,6 94,4% 0,1%Prestații sociale 27 1303,8 1.282,0 -21,8 98,3% 4,0%Alte cheltuieli 28 1.718,2 1.422,7 -295,5 82,8% 4,4%Transferuri acordate în cadrul bugetului public național

29 15.857,3 15.792,4 -64,9 99,6% 48,9%

Active nefinanciare 3 3.713,8 2.972,8 -741,0 80,0% 9,2%Mijloace fixe 31 2.633,7 1.977,8 -655,5 75,1% 6,1%inclusiv: investiții capitale în active în curs de execuție

319 1.445,3 959,9 -485,4 66,4% 3,0%

Rezerve materiale ale statului

32 27,5 17,4 -10,1 63,3% 0,1%

Stocuri și materiale circulante

33 1.040,8 970,3 -70,5 93,2% 3,0%

Produse în curs de execuție, produse și producție finită, animale la îngrășat

34 -0,8 -0,5 0,3 62,5% 0,0%

Mărfuri 35 11,4 6,7 -4,7 58,8% 0,0%Valori 36 0 0 0 0,0% 0,0%Terenuri 37 1,2 1,2 0 100,0% 0,0%Sursă: Datele MF.Nota: Cu culoare roșie sunt marcați indicatorii semnificativi.

Tabelul nr.31. Sinteza investițiilor în mijloace fixe, 2016, mil.lei

Indicatorii Mijloace fixeCBE Total inclusiv:

procurarea reparații capitale

realizarea

investiții capitale și reconstrucții

Clădiri 311 264,3 7,3 257,0 0,0 0,0Construcții speciale 312 40,2 1,1 39,1 0,0 0,0Instalații de transmisie 313 0,4 0,1 0,3 0,0 0,0Mașini și utilaje 314 382,4 381,7 0,7 0,0 0,0Mijloace de transport 315 60,0 59,6 0,2 0,2 0,0Unelte și scule, inventar de

316 53,3 53,3 0,0 0,0 0,0

107

producere și gospodărescActive nemateriale 317 174,9 174,9 0,0 0,0 0,0Alte mijloace fixe 318 42,8 42,7 0,1 0,0 0,0Investiții în active în curs de execuție 319 959,9 0,0 0,0 0,0 959,9Total x 1.977,2 720,7 297,4 0,2 959,9Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.32. Sinteza executării alocațiilor destinate reparațiilor capitale a clădirilor (CBE 311120), 2016, mil.lei

n/o Denumirea CBO Precizat Executat Devieri (+,-)

% executării

Ponderea în total, %

1 Curtea Constituțională 103 0,5 0,5 0,0 100,0% 0,2%2 Cancelaria de Stat 201 1,1 1,1 0,0 100,0% 0,4%3 Ministerul Finanțelor 203 0,4 0,4 0,0 100,0% 0,2%4 Ministerul Justiției 204 12,2 5,5 -6,7 45,1% 2,1%5 Ministerul Afacerilor

Interne205 22,0 21,6 -0,4 98,2% 8,4%

6 Ministerul Apărării 207 4,0 4,0 0,0 100,0% 1,6%7 Ministerul Dezvoltării

Regionale și Construcțiilor208 112,8 98,6 -14,2 87,4% 38,4%

8 Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

209 3,6 3,1 -0,5 86,1% 1,2%

9 Ministerul Mediului 211 0,1 0,1 0,0 100,0% 0,0%10 Ministerul Educației 212 13,8 12,7 -1,1 92,0% 4,9%11 Ministerul Culturii 213 2,5 2,5 0,0 100,0% 1,0%12 Ministerul Muncii,

Protecției Sociale și Familiei

214 4,4 4,4 0,0 100,0% 1,7%

13 Ministerul Sănătății 215 6,3 3,9 -2,4 61,9% 1,5%14 Ministerul Tineretului și

Sportului216 2,9 2,8 -0,1 96,6% 1,1%

15 Biroul National de Statistică al Republicii Moldova

241 0,1 0,1 0,0 100,0% 0,0%

16 Biroul Relații Interetnice 243 0,7 0,7 0,0 100,0% 0,3%17 Agenția Națională pentru

Siguranța Alimentelor275 5,3 4,9 -0,4 92,5% 1,9%

18 Consiliul Superior al Magistraturii

301 8,6 7,9 -0,7 91,9% 3,1%

19 Serviciul de Informații și 406 4,1 4,1 0,0 100,0% 1,6%108

Securitate20 Serviciul de Protecție și

Pază de Stat408 1,6 1,6 0,0 100,0% 0,6%

21 Academia de Științe a Moldovei

501 2,6 2,1 -0,5 80,8% 0,8%

22 Institutul Național al Justiției

502 0,1 0,1 0,0 100,0% 0,0%

23 Fondul de Investiții Sociale 504 74,6 74,4 -0,2 99,7% 28,9%24 Acțiuni generale 799 29,0 0,0 -29,0 0,0% 0,0%

Total 313,3 257,1 -56,2 82,0% 100,0%Sursa: Datele MF.

Tabelul nr.33. Analiza preciziei prognozelor la cheltuieli operate de către executorii de buget, mil.lei

Nr.

d/o

Indicatori CBO Soldul neexecutat % executattotal inclusiv:

rezervat (soldul contract)

soldul liber

1 2 3 4 5 6 7Cheltuieli și active nefinanciare, total (2+3) -1 525,0 -362,6 -1 162,4 95,5%

1 Secretariatul Parlamentului RM 101 -4,3 -2,0 -2,3 96,3%2 Aparatul Președintelui Republicii Moldova 102 -2,8 -0,2 -2,6 83,8%3 Curtea Constituțională 103 0,0 0,0 0,0 99,9%4 Curtea de Conturi 104 -0,4 -0,2 -0,2 98,5%5 Cancelaria de Stat 201 -22,4 -5,7 -16,7 94,2%6 Ministerul Economiei 202 -63,8 -3,5 -60,3 86,2%7 Ministerul Finanțelor 203 -23,5 -5,5 -18,0 96,7%8 Ministerul Justiției 204 -47,5 -8,1 -39,4 93,5%9 Ministerul Afacerilor Interne 205 -18,7 -8,3 -10,4 99,3%10 Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene 206 -15,3 -0,8 -14,5 95,4%11 Ministerul Apărării 207 -9,4 -0,9 -8,5 98,8%12 Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor 208 -43,9 -21,8 -22,1 90,1%13 Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare 209 -94,5 -14,7 -79,8 93,0%14 Ministerul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor 210 -507,6 -213,2 -294,4 76,4%15 Ministerul Mediului 211 -72,0 -6,7 -65,3 85,5%16 Ministerul Educației 212 -83,6 -10,5 -73,1 94,3%17 Ministerul Culturii 213 -28,4 -5,1 -23,3 92,9%18 Ministerul Muncii, Protecției Sociale si Familiei 214 -34,1 -8,4 -25,7 93,4%19 Ministerul Sănătății 215 -69,4 -14,6 -54,8 93,5%20 Ministerul Tineretului și Sportului 216 -3,1 -0,9 -2,2 97,6%21 Ministerul Tehnologiei Informației si Comunicațiilor 217 -16,2 0,0 -16,2 41,5%22 Biroul National de Statistică al Republicii Moldova 241 -2,6 -1,1 -1,5 97,0%23 Agenția Relații Funciare și Cadastru 242 -1,5 -0,1 -1,4 95,9%24 Biroul Relații Interetnice 243 0,0 0,0 0,0 99,3%25 Agenția „Moldsilva” 244 -0,5 0,0 -0,5 97,4%26 Agenția Rezerve Materiale 245 -21,1 -11,9 -9,2 69,6%27 Agenția Turismului 246 -0,4 -0,1 -0,3 90,2%28 Centrul National Anticorupție 247 -1,7 -0,7 -1,0 98,4%29 Serviciul de Stat de Arhivă 273 -0,5 -0,1 -0,4 94,4%30 Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare 274 -0,3 0,0 -0,3 95,2%31 Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor 275 -23,8 -4,1 -19,7 87,3%32 Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățământul

Profesional276 -1,2 0,0 -1,2 67,0%

33 Agenția Națională Antidoping 277 -0,7 0,0 -0,7 63,8%34 Serviciul de Stat de Curieri Speciali 278 0,0 0,0 0,0 99,2%35 Centrul Serviciului Civil 279 0,0 0,0 0,0 99,9%36 Consiliul Superior al Magistraturii 301 -21,0 -4,7 -16,3 94,7%37 Procuratura Generală 303 -12,0 -1,7 -10,3 92,9%38 Oficiul Avocatului Poporului 401 -0,9 0,0 -0,9 89,6%39 Comisia Electorală Centrală 402 -20,4 -0,4 -20,0 86,0%40 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal403 -0,2 -0,1 -0,1 93,9%

41 Consiliul Coordonator al Audiovizualului 404 -1,6 0,0 -1,6 84,6%42 Consiliul Concurenței 405 0,0 0,0 0,0 100,0%

109

43 Serviciul de Informații și Securitate 406 -5,8 -3,5 -2,3 97,3%44 Autoritatea Națională de Integritate 407 -0,9 0,0 -0,9 85,6%45 Serviciul de Protecție și Pază de Stat 408 -4,4 -0,2 -4,2 94,4%46 Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurării egalității409 -1,6 -0,1 -1,5 65,8%

47 Academia de Științe a Moldovei 501 -24,6 -2,6 -22,0 92,3%48 Institutul Național al Justiției 502 -1,8 0,0 -1,8 89,2%49 Instituția Publică Națională a Audiovizualului Compania

„Teleradio-Moldova”503 0,0 0,0 0,0 100,0%

50 Fondul de investiții sociale 504 -14,8 -0,1 -14,7 87,4%51 Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova 505 -19,9 0,0 -19,9 72,1%52 Acțiuni generale 799 -179,9 0,0 -179,9 99,9%Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.34. Sinteza executării bugetului pe programe, 2016, mil.lein/o Denumirea CBP Sub

programe (unit.)

Definitivat Executat Devierisuma %

1 Legislativul şi serviciile de suport 01 2 230,1 211,8 -18,3 ●92,0%2 Preşedintele Republicii Moldova 02 1 17,5 14,7 -2,8 ●84,0%3 Executivul şi serviciile de suport 03 3 353,1 331,3 -21,8 ●93,8%4 Constituționalitatea 04 3 26,9 24,4 -2,5 ●90,7%5 Managementul finanţelor publice 05 7 766,0 743,5 -22,5 97,1%6 Afacerile externe şi cooperarea externă 06 3 388,1 370,3 -17,8 ●95,4%7 Conflictele de interese 07 1 6,3 5,4 -0,9 ●85,7%8 Domenii generale de stat 08 4 99,0 63,3 -35,7 ●63,9%

9 Transferuri între administrația publică de diferite niveluri 11 3 1.302,1 1.300,9 -1,3 99,9%

10 Sistemul statistic, de arhivare şi stare civilă 12 5 153,8 144,0 -9,8 ●93,6%11 Edificarea societăţii informaţionale 15 2 31,5 15,1 -16,4 ●47,9%12 Cercetările ştiinţifice fundamentale 16 5 114,2 108,7 -5,5 ●95,2%13 Datoria de stat şi a autorităţilor publice locale 17 2 1.761,5 1.747,2 -14,3 99,2%14 Managementul ştiinţei şi inovării 19 3 89,1 81,9 -7,2 ●91,9%15 Sistemul electoral 22 1 146,5 126,0 -20,5 ●86,0%16 Diaspora şi minorităţile naţionale 24 3 5,4 5,0 0,4 ●92,6%17 Rezervele materiale de stat şi de mobilizare 27 3 69,4 48,3 -21,1 ●69,6%18 Apărarea naţională 31 5 548,6 539,5 -9,1 98,3%19 Afaceri interne 35 6 1.705,4 1.694,0 -11,4 99,3%20 Securitatea naţională 36 2 222,5 214,4 -8,1 96,4%21 Protecţie şi salvare în situaţii excepţionale 37 1 301,6 298,5 -3,1 99,0%22 Justiţia 40 15 694,5 647,2 -47,3 ●93,2%23 Sistemul penitenciar 43 1 421,6 394,4 -27,2 ●93,5%

24 Prevenirea şi combaterea corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului 48 1 91,7 90,2 -1,5 98,4%

25 Servicii generale economice şi comerciale 50 11 485,9 453,4 -32,5 ●93,3%26 Dezvoltarea agriculturii 51 8 1.481,4 1.349,6 -131,8 ●91,1%27 Dezvoltarea sectorului forestier naţional 54 2 19,8 19,3 -0,5 97,5%28 Dezvoltarea sectorului energetic 58 6 197,2 156,4 -40,8 ●79,3%29 Extracţia resurselor minerale 59 2 5,0 4,9 -0,1 98,0%30 Dezvoltarea industriei 60 1 0,3 0,0 -0,3 0,0%31 Dezvoltare regională şi construcţii 61 4 43,8 42,7 -1,1 97,5%32 Dezvoltarea transporturilor 64 4 2.226,6 1.718,9 -507,7 ●77,2%33 Dezvoltarea sistemelor de comunicaţii 65 1 3,2 3,2 0,0 100,0%34 Dezvoltarea turismului 66 2 10,5 10,1 -0,4 96,2%35 Dezvoltarea reglementărilor tehnice naţionale 68 4 39,0 39,0 0,0 100,0%36 Geodezia, cartografia şi cadastrul 69 5 37,7 36,1 -1,6 95,8%37 Protecţia mediului 70 9 135,5 101,8 -33,7 ●75,1%

38 Dezvoltarea gospodăriei de locuinţe şi serviciilor comunale 75 2 445,3 381,2 -64,1 ●85,6%

39 Sănătatea publică şi serviciile medicale 80 11 3.333,6 3.267,5 -66,1 98,0%40 Cultura, cultele şi odihna 85 7 376,0 346,8 -29,2 ●92,2%41 Tineret şi sport 86 4 286,8 283,0 -3,8 98,7%42 Învăţământ 88 15 8.408,7 8.270,1 -138,7 98,4%43 Protecţia socială 90 18 6.755,5 6.651,2 -104,3 98,5%

Fără indicarea codului programului x x 0,0 -41,9 -41,9 x

Total x 120 33.838,2 32313,2 -1.525,0 95,5%

Sursă: Datele MF.110

Nota: Cu semnul (●) sunt marcate programele la care nivelul de executare este sub nivelul mediu de executate (95,5%).

Tabelul nr.35. Direcțiile de utilizare a mijloacelor Fondului pentru subvenționarea producătorilor agricoli, 2016, mil.lei

Nr.

d/o

Denumirea activității

Cod

ul

activ

ității

Prec

izat

Executat fără influența restituirilor din anii precedenți

Sold

ne

utili

zat

Niv

elul

de

exec

utar

e,%

re

al a

l pro

gram

ului

Raportat

total inclusiv

tota

l

incl

usiv

re

stitu

iri

din

anii

prec

eden

ți

nive

lul

de

ex

ecut

are,

%

2014 2015 2016

docu

men

te

exec

utor

ii

1 Înființarea, modernizarea și defrișarea plantațiilor agricole

00125 90,0 90,0 1,2 51,3 37,5 - - 100% 89,9 -0,1 99,9%

2 Stimularea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii post recoltare și procesare

00126 141,1 141,1 4,5 97,2 39,4 - - 100% 141,1 - 100%

3 Stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură

00127 14,5 14,5 - 6,2 8,3 - - 100% 12,7 -1,8 87,6%

4 Promovarea și dezvoltarea agriculturii ecologice

00128 0,6 0,6 - - 0,6 - - 100% 0,6 - 100%

5 Subvenționarea producătorilor agricoli pentru compensarea cheltuielilor de irigare

00130 13,2 13,2 - 10,3 2,9 - - 100% 13,2 - 100%

6 Procurarea animalelor de prăsilă și menținerea fondului genetic al acestora

00134 38,6 38,6 9,5 23,9 5,2 - - 100% 38,6 -0,02 100%

7 Înființarea, modernizarea și defrișarea plantațiilor viticole

00139 41,5 41,5 - 21,0 20,5 - - 100% 41,5 - 100%

8 Subvenționarea investițiilor pentru producerea legumelor și fructelor pe teren protejat (sere de iarnă, solarii)

00421 24,1 24,1 - 22,3 1,8 - - 100% 24,1 - 100%

9 Stimularea și subvenționarea investițiilor pentru procurarea tehnicii și utilajului agricol convențional

00422 115,5 115,5 0,03 68,9 46,5 0,06 - 100% 115,4 -0,03 99,9%

10 Utilarea și renovarea

00423 32,4 32,4 - 22,2 10,2 - - 100% 34,4 - 100%

111

tehnologică a fermelor zootehnice

11 Stimularea creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale și instituțiile financiare nebancare

00424 76,7 76,7 0,2 61,0 15,5 - - 100% 76,7 - 100%

12 Stimularea investițiilor pentru consolidarea terenurilor

00426 0,03 0,03 - 0,02 0,01 - - 100% 0,03 - 100%

13 Stimularea și subvenționarea investițiilor pentru procurarea echipamentului de irigare

00427 25,6 25,6 - 4,4 21,2 - - 100% 25,6 - 100%

14 Stimularea și subvenționarea investițiilor pentru procurarea echipamentului

00428 33,19 33,2 - 15,0 18,2 - - 100% 33,1 -0,01 99,7%

15 Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii rurale

00429 7,5 7,5 - 3,3 4,2 - - 100% 7,5 - 100%

16 Susținerea financiară a producătorilor de fructe, în scopul diminuării impactului negativ ca urmare a restricțiilor impuse de Federația Rusă**

00447 43,0 43,0 - - 43,0 - - 100% 43,0 - 100%

Total x 697,52 697,52 15,43 407,02 275,01 0,06 - 100% 695,56 -1,96 99,7%

Sursă: Nota la Raportul privind executarea bugetului Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.Notă:* Alocațiile au fost redistribuite la alte activități (9,0 mil.lei).Notă: ** Nu au fost prevăzute alocații.

Tabelul nr.36. Sinteza finanțării partidelor politice, 2016, mii lein/o Partidul

politicAlegerile parlamentare din 30.11.2014 Alegerile locale generale din 14.06.2015

votu

ri v

alab

il ex

prim

ate

subv

enții

ap

roba

te

finan

țat

devi

eri

% e

xecu

tări

i

votu

ri v

alab

il ex

prim

ate

subv

enții

ap

roba

te

finan

țat

devi

eri

% e

xecu

tări

i

1 Partidul Liberal

154.518 2.050,9 2.050,9 0,0 100,0% 437.630 2.459,2 2.459,2 0,0 100,0%

2 Partidul Liberal- Democrat din Moldova

322.201 4.276,6 4.276,6 0,0 100,0% 757.210 4.255,0 4.255,0 0,0 100,0%

3 Partidul Democrat din Moldova

252.489 3.351,3 3.351,3 0,0 100,0% 734.567 4.127,8 4.127,8 0,0 100,0%

4 Partidul socialiștilor din

327.912 4.352,4 4.352,4 0,0 100,0% 558.028 3.135,7 3.135,7 0,0 100,0%

112

Republica Moldova

5 Partidul Comuniștilor din Republica Moldova

279.366 3.708,1 3.708,1 0,0 100,0% 364.345 2.047,4 2.047,4 0,0 100,0%

6 Partidul politic „Partidul Nostru”

0 0,0 0,0 0,0 0,0% 349.717 1.965,2 1.965,2 0,0 100,0%

7 Partidul Liberal-Reformator

24.956 331,2 331,2 0,0 100,0% 246.735 693,2 693,2 0,0 100,0%

8 Partidul „Acțiunea Democratică”

2.564 34,0 0,0 -34,0 0,0% 693,2 0,0 -693,2 0,0%

9 Partidul Național-Liberal

6.858 91,0 91,0 0,0 100,0% 19.741 110,9 110,9 0,0 100,0%

10 Partidul Popular din Republica Moldova

12.110 160,7 160,7 0,0 100,0% 21.084 118,5 118,5 0,0 100,0%

11 Partidul Verde Ecologist

1.360 18,1 18,1 0,0 100,0% 3.664 20,6 20,6 0,0 100,0%

13 Partidul „Democrația Acasă”

2.449 32,5 32,5 0,0 100,0% 9.033 50,8 50,8 0,0 100,0%

14 Partidul politic Șor

0 0,0 0,0 0,0 0,0% 14.918 83,8 83,8 0,0 100,0%

15 Partidul Regiunilor din Moldova

55.089 365,6 0,0 -365,6 0,0% 1.475 8,3 0,0 -8,3 0,0%

Partidul Social- Democrat

365,6 365,6 0,0 100,0% 6.487 18,2 18,2 0,0 100,0%

16 Uniunea Centristă Moldova

633 8,4 8,4 0,0 100,0% 18,2 18,2 0,0 100,0%

17 Partidul Popular Creștin- Democrat

11.782 156,4 0,0 -156,4 0,0% 701 3,9 0,0 -3,9 0,0%

18 Partidul politic „Partidul Forța Poporului”

11.665 154,8 0,0 -154,8 0,0% 0 0,0 0,0 0,0 0,0%

19 Partidul Politic „Mișcarea Populară Antimafie”

27.846 369,6 0,0 -369,6 0,0% 9.353 52,6 0,0 -52,6 0,0%

20 Partidul Politic „Partidul Renaștere”

4.158 55,2 0,0 -55,2 0,0% 2.815 15,8 0,0 -15,8 0,0%

21 Partidul Politic „Pentru Neam și Țară”

1.697 22,5 0,0 -22,5 0,0% 0 0,0 0,0 0,0 0,0%

22 Partidul Politic „Patrioții Moldovei”

1.498 19,9 0,0 -19,9 0,0% 699 3,9 0,0 -3,9 0,0%

23 Partidul Politic „Casa noastră

0 0,0 0,0 0,0 0,0% 4.705 26,4 26,4 0,0 100,0%

113

Moldova”25 Partidul

socialist din Moldova

0 0,0 0,0 0,0 0,0% 1.477 8,3 0,0 -8,3 0,0%

26 Partidul Legii și Dreptății

0 0,0 0,0 0,0 0,0% 1.294 7,3 0,0 -7,3 0,0%

27 Partidul Popular Socialist din Moldova

0 0,0 0,0 0,0 0,0% 131 0,7 0,0 -0,7 0,0%

Total

1.50

1.15

1

19.9

25,0

18.7

46,9

-1.1

78,1

94,1

%

3.54

4.80

9

19.9

25,0

19.1

30,9

-794

,1

96,0

%

Sursă: Datele MF și CEC.

Tabelul nr. 37. Sinteza modificărilor operate la plata cotelor de membru în organismele internaționale și regionale, 2016, mil.leiN/o

Indicatorii Nr. organizații

HG nr.1124 din 10.10.2016

Finanțat Devieri % executării

1 Organizații parlamentare 5 5,0 4,7 +0,3 94,0%

2 Organizații internaționale

59 47,0 47,2 -0,2 100,4%

3 Organizațiile CSI 7 4,6 4,7 -0,1 102,2%total 71 56,6 56,6 x 100,0%

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.38. Situația privind datoriile pentru plata cotelor de membru raportate de MF la situația din 31.12.016

N/o Denumirea Valut

a

Datorii la situația dinDiferențe (+,-)

31.12.2015 31.12.2016

valuta echivalent lei valuta cursul BNM

echivalent în lei lei

1Adunarea Internațională CSI

USD 254.400,00 5.001.122,00 254.400,00 19,9814 5.083.268,16 +82.146,16

RUR. 603.800,00 161.939,00 603.800,00 0,3315 200.159,70 +38.220,70

2 BIRD (Paid-in)

MDL 13.052.622,00

13.052.622,00 27.256.318,03226 1 27.035.154,00 +13.982.532,0

0

USD - - 763.921,14 19,9814 15.264.213,87 +15.264.213,87

USD 2.875.710,00 19,9814 57.460.711,79 +57.460.711,79

3 BERD (Paid-in) USD 561.467,00 11.037.599,0

0 561.466,00 19,9814 11.218.876,73 +181.277,73

4 MIGA (Paid-in) USD 1.038.720,00 20.419.677,0

0 207.744 19,9814 4.151.015,96 -16.268.661,04

226 Sunt incluse Cambii – 13.052.622 lei, și MOV – 14.203.696,03 (diferența de curs la situația din 31.12.2016), echivalentul a 1.364.084,50 dol.SUA.

114

5ONU (contribuții voluntare)

USD - - 53.133,00 19,9814 1.061.671,73 +1.061.671,73

6 OIMuncii CHF 1.353.261,00 26.856.818,00 1.228.203,00 19,5131 23.966.047,96 -2.890.770,04

7 OMS USD 924.050,00 18.165.437,00 768.340,00 19,9814 15.352.508,88 -2.812.928,12

8 ICAO USD 0 0 19.298,00 19,9814 385.601,06 385.601,06

9 OIMigratiune CHF 0 0 1.502,00 19,5131 29.308,68 29.308,68

10

ONU pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO)

Euro 93.367,00 2.005.327,00 2.252,00 20,8895 47.043,15 -1.958.283,85

11 IDA (paid-in) USD - - 880.366,00 18,9814 17.590.945,19 +17.590.945,1

9

Total x 96.700.541,00 x x 178.846.526,8

6+82.145.985,86

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.39. Sinteza situației privind numărul de organizații neincluse în Anexele nr.2 lit.b) și nr.3 lit.b) la HG nr.454 din 24.03.2008, 2016, mii leiN/o Denumirea CBO Nr. organizații Achitat

(neincluse în HG)

total inclusiv:incluse în HG nr.454 din 24.03.2008

neincluse în HG nr.454 din 24.03.2008

1 Curtea Constituțională 0103 2 1 1 20,62 Curtea de Conturi 0104 1 - 1 16,03 Ministerul Economiei 0202 2 - 2 6.138,04 Ministerul Finanțelor (SFS și SV) 0203 3 2 1 958,75 Ministerul Justiției 0204 1 - 1 60,46 Ministerul Afacerilor Interne 0205 2 1 1 1.168,17 Ministerul Dezvoltării Regionale și

Construcțiilor0208 1 1 - 125,8

8 Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

0209 1 1 - 217,7

9 Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor

0210 1 - 1 175,0

10 Ministerul Mediului 0211 9 - 9 437,4

11 Ministerul Educației 0212 3 - 3 1.546,812 Ministerul Culturii 0213 5 - 5 1.042,913 Ministerul Muncii, Protecției Sociale și

Familiei0214 1 - 1 11,2

14 Ministerul Sănătății 0215 1 - 1 9,715 Ministerul Tehnologiilor Informaționale

și Comunicațiilor0217 1 - 1 3,6

16 Agenția Relații Funciare și Cadastru 0242 1 1 - 149,5

17 Centrul Național Anticorupție 0247 1 1 - 84,318 Agenția Națională pentru Siguranța

Alimentară0275 2 2 - 277,9

19 Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățământ

0276 1 - 1 51,7

20 Agenția Națională Antidoping 0277 1 - 1 162,921 Consiliul Suprem al Magistraturii 0301 1 - 1 31,722 Oficiul Avocatului Poporului 0401 5 - 5 116,223 Comisia Electorală Centrală 0402 1 - 1 80,324 Centrul Coordonator al Audiovizualului 0404 1 - 1 53,825 Academia de Știință a Moldovei 0501 4 2 2 20.907,8

Total x 52* 12 40 33.847,7Sursă: Datele din SIMF a MF.

115

*Nota: Include și organizațiile la care au aderat mai multe APC (spre exemplu, Comisia Europeană).

Tabelul nr.40. Sinteza executării cheltuielilor pentru investiții capitale în anii 2012-2016, mil.leiAnii Aprobat Preciza

tExecutat

Executat faţă de precizat

Numărul obiectelor finanţate

PIB Realizat,% în PIB

suma %

2012 1562,9 1346 1273,1 -72,9 94,6% 9488228,0

1,4%

2013 1849,4 1975,6 1808,8 -166,8 91,6% 69100510,0

1,8%

2014 2453,3 2978,3 2766,7 -211,6 92,9% 66112050,0

2,5%

2015 2728,7 2573,8 2308,9 -264,9 89,7% 45122563*

1,9%

2016 1526,5 1445,3 959,9 -485,4 66,4% 54134476

0,7%

Sursă: Datele din sistemul informațional trezorerial.

Tabelul nr.41. Sinteza executării investițiilor capitale pe domenii, 2012-2016, mil.leiDenumirea

CBF

vech

i

CBF

nou

Executat2012* 2013* 2014* 2015* 2016

Servicii de stat cu destinație generală x 01 225,7 133,7 76,5 78,2 18,2inclusiv:Servicii de stat cu destinație generală 1 3,7 22,3 10,3 48,7Activitatea externă 2 0,7 0,1Activități și servicii neatribuire la alte grupe principale 20 218,0 111,4 65,6 29,3Știința și inovarea 7 3,3 0,5 0,2Apărare națională 02 1,0 - - -Ordine publică şi securitate națională x 03 28,2 61,5 97,0 70,0 83,2inclusiv:Ordine publică şi securitate națională 3 21,8 32,7 38,4 20,2Justiția 4 6,2 28,4 50,6 49,8Justiția constituțională 4´ 0,2 0,4 8,0Servicii în domeniul economiei x 04 794,7 1139,4 2135,8 2002,8 725,8inclusiv:Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă și gospodăria apelor

11 120,2 207,8 611,7 1091,9

Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicațiile și informatica

14 623,0 902,0 1421,2 868,4

Complexul pentru combustibil și energie 16 51,5 29,6 102,5 42,5Protecția mediului 12 05 0,3 1,1 0,1 - 3,0Gospodăria de locuințe şi gospodăria serviciilor comunale 15 06 121 304,7 337,8 139,0 74,5Ocrotirea sănătății 9 07 28,2 138,5 84,9 1,7Cultură, sport, tineret, culte şi odihnă 8 08 8,8 14,8 11,3 11,0 30,3Învățământ 6 09 65,2 15,1 22,2 6,2 19,9Protecție socială 10 10 0 1,1 - 5,0Total 1273,

11808,8 2766,7 2308,9 959.9

PIB realizat 88228,0

100510,0

112050,0

122563,0

134476,0

% în PIB 1,4% 1,8% 2,5% 1,9% 0,7%Sursă: Datele din sistemul informațional trezorerial.*Notă: Urmare a aplicării începând cu 01.01.2016 a CBF noi (COFOG), grupele funcționale din CBF veche au fost regrupate după principiul macro, ținând cont de tabelul de trecere elaborat de MF.

Tabelul nr.42. Nivelul de executare a cheltuielilor pentru investiții capitale pe domenii, 2016, mil.leiN/o

Indicatorii CBF

Executat

% executări

Sold neutiliza

116

i tCheltuieli, total 959,9 66,4% 485,4

Procentul executării 50-80%1. Învățământ 09 19,9 52,2% 18,22. Cultură, sport, tineret, culte şi odihnă 08 30,3 61,2% 18,43. Servicii în domeniul economiei 04 725,8 63,7% 414,34. Gospodăria de locuințe şi gospodăria serviciilor

comunale06 74,5 78,3% 20,7

Procentul executării 80-90%1. Ordinea publică și securitatea națională 02 83,2 87.0% 12,4

Procentul executării 90-100%1. Serviciile de stat cu destinație generală 01 18,2 92,9% 1,42. Ocrotirea sănătății 07 0,07 99,4% 0,0043. Protecție socială 10 4,9 99,7% 0,0174. Protecția mediului 05 3,0 100,0% -Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.43. Sinteza repartizării alocațiilor destinate Programului de repartizare a mijloacelor fondului rutier pentru anul 2016, mil.lei

n/o Indicatorul

Volumul de lucrăriinclusiv:total drumuri naționale drumuri locale

apro

bat

prec

izat

devi

eri

apro

bat

prec

izat

devi

eri

apro

bat

prec

izat

devi

eri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Întreținerea drumurilor – total 564,21 564,80 0,59 341,71 349,42 7,71 222,50 215,38 -7,12

1.1

întreținerea de rutină a drumurilor (plombarea gropilor, profilarea părții carosabile cu adaos de material, întreținerea terasamentului şi sistemelor de evacuare a apelor, întreținerea lucrărilor de artă, lucrări neprevăzute: în caz de inundații, cu spălarea terasamentului şi distrugerea podurilor, alunecări de teren etc.) 343,53 343,54 0,01 193,53 193,46 -0,07 150,00 150,08 0,08

1.2 întreținerea periodică şi reparații curente − total 96,00 90,54 -5,46 55,50 51,33 -4,17 40,50 39,21 -1,29

1.2.1 drumuri pietruite 16,00 16,28 0,28 1,50 1,81 0,31 14,50 14,47 -0,03

1.2.2 drumuri asfaltate (egalizări şi înlocuirea straturilor) 80,00 74,26 -5,74 54,00 49,52 -4,48 26,00 24,74 -1,26

1.3

lucrări pentru asigurarea securității circulaţiei rutiere (marcaj rutier, parapet metalic, înlocuirea şi reparaţia indicatoarelor de circulaţie) 40,00 53,07 13,07 30,00 46,08 16,08 10,00 6,99 -3,01

1,4 întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă (deszăpezirea, combaterea poleiului) 60,00 53,83 -6,17 45,00 40,76 -4,24 15,00 13,07 -1,93

1.5

crearea de spaţii verzi în zonele de protecţie a drumurilor (plantarea arborilor şi arbuştilor şi întreţinerea lor) 0,30 0,16 -0,14 0,20 0,13 -0,07 0,10 0,03 -0,07

1.6

evidenţa tehnică a drumurilor şi implementarea sistemului de optimizare a lucrărilor de reparaţie şi întreţinere a lor 1,80 1,72 -0,08 0,90 1,72 0,82 0,90 0,00 -0,90

1.7elaborarea documentelor normative, dezvoltarea bazei informaționale şi colaborarea internațională 2,00 1,94 -0,06 2,00 1,94 -0,06 0,00 0,00 0,00

1.8 administrarea drumurilor publice 20,58 20,00 -0,58 14,58 14,00 -0,58 6,00 6,00 0,00

2Reparația drumurilor şi a construcțiilor inginerești (conform anexei nr.1) 170,30 170,30 0,00 126,00 141,17 15,17 44,30 29,13 -15,17

117

3Executarea lucrărilor de proiectare, evaluare a drumurilor şi procurare a terenurilor 20,00 20,00 0,00 14,00 14,00 0,00 6,00 6,00 0,00

4Procurarea utilajului și echipamentului pentru dotarea laboratorului de încercări a Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” 0,50 0,00 -0,50 0,50 0,00 -0,50 0,00 0,00 0,00

5 Elaborarea soluției soft pentru încasarea plății vinietei 0,70 0,00 -0,70 0,70 0,00 -0,70 0,00 0,00 0,00

6 Achitarea datoriilor pentru lucrările efectuate în anul 2015 229,62 229,62 0,00 121,93 121,93 0,00 107,69 107,69 0,00

7

Achitarea datoriilor pentru lucrările de întreţinere şi reparaţie a căilor de acces la instituţiile de menire social-culturală din intravilanul localităţilor executate în anii 2014-2015, finalizate în anul 2016 (conform anexei nr.2) 14,67 15,28 0,61 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00Total 1.000,0

01.000,00

0,00 604,84 626,52 21,68 380,49 358,20 -22,29

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.44. Sinteza resurselor destinate fondului rutier, 2016, mil.lei

Indi

cato

rii

Plan

Fondul rutier, conform Aprobat prin HG nr.1204 din 31.10.2016

Realizat

Leg

ii f

ondu

lui

rutie

r (8

0%/1

00%

)

Leg

ii b

uget

ului

de

sta

t pe

anu

l 20

16

(31,

39%

/100

%

Leg

ii f

ondu

lui

rutie

r (8

0%/1

00%

)

Leg

ii b

uget

ului

de

sta

t pe

anu

l 20

16

(31,

39%

/100

%)

Accize 1569,5 1225,6* 492,6** 492,6** 1353,5 531,1Taxe 507,4 507,4 507,4 507,4 483,9 483,9

x 1733,0 1000,0 1000,0 1837,4 1015,0Sursă: Informațiile MF.*Notă: Mijloacele care urmau a fi repartizate în cazul aplicării prevederilor Legii fondului rutier. **Nota: Mijloacele care urmau a fi repartizate în condițiile Legii bugetului de stat.

Tabelul nr.45. Sinteza executării resurselor destinate fondului rutier, 2016, mil.leiIndicatorii Plan Executat Inclusiv:

naționale locale1. Lucrări de întreținere şi reparație a drumurilor publice (fondul rutier)1.1. Întreținerea drumurilor – total 564,8 564,8 349,4 215,41.2. Reparația drumurilor și a construcțiilor inginerești 170,3 170,3 141,2 29,11.3. Executarea lucrărilor de proiectare, evaluare a drumurilor și procurare a

terenurilor20,0 20,0 14,8 5,2

1.4. Achitarea datoriilor pentru lucrările efectuate în anul 2015 229,6 229,6 121,9 107,7Total fondul rutier 984,7 984,7 627,3 357,4

2. Achitarea lucrărilor de întreținere şi reparație a căilor de acces la instituțiile de menire social-culturală din intravilanul localităților executate în anul 2014-2015, finalizate în anul 2016 (BUAT)

2.1. Achitarea lucrărilor de întreținere şi reparație a căilor de acces la instituțiile de menire social-culturală din intravilanul localităților executate în anul 2014-2015, finalizate în anul 2016

15,3 15,3 x 15,3

Total BUAT 15,3 15,3 x 15,3Total general 1000,0 1000,0 627,2 372,7Sursă: Informațiile MF.

118

Tabelul nr.46. Sinteza executării transferurilor cu destinație specială aferente asistenței sociale, 2016, mil.lei

Indicatorii Aprobat Precizat Executat Devieri față de precizat

% executării

Total 172,3 153,2 145,6 -7,6 95,0%Compensarea cheltuielilor pentru serviciile de transport (persoanele cu dizabilități locomotorii, severă, accentuată, copii cu dezabilități, persoane care însoțesc o persoană cu dezabilități severe sau un copil cu dezabilități)

76,1 74,6 72,6 -2,0 97,3%

Indemnizații pentru copii adoptați și cei aflați sub tutelă (curatelă)

48,3 40,9 39,6 -1,3 96,8%

Compensarea diferenței de tarife la energia electrică și la gaze naturale

29,7 24,8 21,6 -3,2 87,1%

Indemnizații și compensații pentru absolvenții instituțiilor de învățământ superior post secundar pedagogic

18,3 12,9 11,8 -1,1 91,4%

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.47. Sinteza alocării de la bugetul de stat și utilizării de către BUAT a transferurilor cu destinație specială adiționale, 2016, mil.lei

n/o

Actul normative/legislativ Precizat

Finanțat de MF

Realizat de BUAT

Devieri

1 Art.12 din Legea nr.1255-XII din 08.12.1992 (reabilitarea victimelor represiunilor politice)

13,6 13,6 13,8 +0,2

2 HG nr.1182 din 26.10.2016 (reintegrarea țării) 7,4 6,2 5,6 -0,63 HG nr.836 din 13.09.2010 (indemnizație unică pentru

construcția sau procurarea spațiului locativ sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetățeni)

4,0 4,0 2,3 -1,7

4 Legea nr.154-XVI din 05.07.2007 (compensația unică pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populație din mediul rural)

0,02 0,02 0,02 -

5 HG nr.403 din 16.06.2015 și HG nr.1041 din 13.09.2016 (lucrări de renovare a instituțiilor de învățământ primar și secundar general din subordinea APL)

5,4 5,4 5,4 -

Total 30,42 29,22 27,12 -2,1Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.48. Sinteza intrărilor și rambursărilor de împrumuturi externe, 2016, mil.lei

Indicatorii CBE ExecutatÎmprumuturi externe de la alte state 5951 1160,9primite 1344,1rambursate -183,2Împrumuturile externe de la organizațiile financiare internaționale 5952 801,6primite 1725,7rambursate -924,1Împrumuturile externe pentru PI de la alte state 5953 12,3primite 12,3rambursate -Împrumuturile externe pentru PI de la organizațiile financiare internaționale 5954 1509,0primite 1509,0

119

Împrumuturi externe nete 3483,8primite 4591,1rambursate 1107,3Sursă: Datele MF.

120

Anexa nr.3 la Raportul de audit (Figuri)

Figura nr.1. Dinamica PIB realizat în anii 2012-2016 (mlrd.lei )

2012 2013 2014 2015 2016

88.2100.5

112.1122.6

134.5

Realizat

Sursă: Datele BNS; calculele efectuate de echipa de audit.

Figura nr.2. Sinteza ratei inflației, 2015-2016, %

d e c . i a n . f e b . m a r . a p r . m a i i u n . i u l . a u g . s e p t . o c t . n o i . d e c .

4.7%

13.6%13.6%

2.4%

5% 5%

2015 2016 tinta inflației

Sursă: Datele BNM.

Figura nr.3. Nivelul prețurilor de consum la sfârșitul anilor 2012, 2013, 2014, 2015 și 2016, %

2012 2013 2014 2015 2016

Sursă: Datele BNS.

121

Figura nr.4. Evoluția lunară a cursului de schimb valutar (euro/dolari SUA)

Dec-15 Jan-16 Feb-16 Mar-16 Apr-16 May-16 Jun-16 Jul-16 Aug-16 Sep-16 Oct-16 Nov-16 Dec-16

Evoluțua lunară a cursului de schimb valutar (euro/dolari SUA)

dolar SUA Euro

Sursă: Datele BNM.

Figura nr.5. Dinamica importurilor și exporturilor în anii 2012-2016, mil.dol.SUA

2012 2013 2014 2015 2016

Sursă: Datele BNS.

Figura nr.6. Corelația datoriei de stat externe şi activelor oficiale de rezervă ale BNM în anii 2013-2016, mil.dolari SUA

2013 2014 2015 2016

2,820.6

2,156.6 1,756.8

2,205.9

1,290.21,306.1 1,337.0

1,464.6

Rezerve valutare internaționale Datoria de stat externă

Sursă: Datele BNM și MF.

122

Figura nr.7. Structura veniturilor bugetului de stat în anii 2013-2016, mil.lei

2013 2014 2015 2016

Sursă: Datele MF.

Figura nr.8. Analiza încasărilor în dinamică a principalelor tipuri de venituri, 2013-2016, mil.lei

2013 2014 2015 2016800.9

2,626.0

3,983.14,663.43,500.8 3,427.1

3,844.0

4,545.7

12,129.5

12,815.013,672.0

14,504.8

1,417.2 1,457.9 1,328.3 1,451.8

impozit pe venit

accize

TVA

taxa asupra comerțului exterior și operațiunior externe

Sursă: Datele MF.

Figura nr.9. Sinteza nivelului de conformare a contribuabililor privind prezentarea unor rapoarte fiscale în anii 2014-2016

2014 2015 2016

91.7% 94.2% 97.9%

91.1% 92.4% 99.0%

91.7% 96.0%99.6%

TVA 12*

IVAO

VEN12

Sursă: Datele SFS.Notă: Indicatorii la formularul TVA 12 reieșind din faptul că se prezintă lunar, au fost calculați ca media anuală pentru fiecare an în parte.

123

Figura nr.10. Sinteza ponderii în PIB şi în totalul veniturilor BPN a restanţelor faţă de BPN, 2013-2016227, %

2014 2015 2016

2.6% 1.8%1.6%

% în PIB a restanțelor față de BPN

% în PIB a restanţlor faţă de BPN

2014 2015 2016

2.0% 2.0%

10.0%

6.8%

5.0%

4.7%

% în veniturile BPN a restanțelor față de BPN

limita stabilită de PEFA % în veniturile BPN a restanţelor BPN

Sursă: Datele MF şi BNS.

Figura nr.11. Restanţele agenţilor economici faţă de bugetul de stat în anii 2013 – 2016, mil.lei

2013 2014 2015 2016

721.8 820.3 742.6 745.2

399.2 392.7 389.2 336.9

302.4 349.9 304.9

358

penalitățiamenzibaza

Sursă: Datele SFS şi SV pentru anii 2013-2016.

Figura nr.12. Sinteza ponderii restanţelor faţă de BS în totalul veniturilor încasate la BS, 2014-2016, %

2014 2015 2016

4.4% 4.0% 3.9%

12.5%

10.7%

9.7%

1.9%

1.9%

1.8%

2.0% 2.0%

10.0%total

SFS

SV

limita stabilită de PEFA

Sursă: Datele MF.

227 Calculul: % în PIB (2014 = 2,9 mlrd.lei/42,4 mlrd.lei = 6,8%, 2015 = 2,2 mlrd.lei/43,7 mlrd.lei = 5,0%, 2016 = 2,1 mlrd.lei/46,0 mlrd.lei = 4,7%); % în veniturile BPN ((2014 = 2,9 mlrd.lei/112,1 mlrd.lei = 2,6%, 2015 = 2,2 mlrd.lei/43,7 mlrd.lei = 5,0%, 2016 = 2,1 mlrd.lei/134,5 mlrd.lei = 1,6%).

124

Figura nr. 13. Executarea cheltuielilor bugetului de stat în anii 2012-2016, mil.lei

2012 2013 2014 2015 2016

Sursă: Datele MF.

Figura nr.14. Nivelul de executare a cheltuielilor în anii 2012-2016, %

2012 2013 2014 2015 201690.0%

91.0%

92.0%

93.0%

94.0%

95.0%

96.0%

97.0%

98.0%

Sursă: Datele MF.

Figura nr.15. Nivelul de executare a indicatorilor de performanță aprobați în cadrul bugetării pe programe, 2016

Sursă: Rapoartele executorilor de buget pentru anul 2016.Notă: Unele programe se repetă la mai mulți executori de buget.

tota

l (99 p

rogra

me*)

pîn

ă la 5

0%

50%

-70%

70%

-90%

90%

-95%

95%

-100%

mai m

are

de 100%

125

Figura nr.16. Ponderea investițiilor capitale în PIB și în totalul cheltuielilor

2012 2013 2014 2015 20160.0%

1.0%

2.0%

3.0%

4.0%

5.0%

6.0%

7.0%

8.0%

9.0%

10.0%

% în PIB % în totalul cheltuielilor

Sursă: Datele MF și BNS.

Figura nr.17. Sinteza executării investițiilor capitale sub aspectul resurselor financiare, 2016, mil.lei

total resurse generale PI venituri colectate0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

Aprobat Precizat Executat

Sursă: Datele MF.

Figura nr.18. Sinteza nivelului de executare a cheltuielilor pentru investiții capitale, 2016

total (66,4%) 0% 0%- 50% 50%-80% 80%-90% 90%-95% 95%-100%

Sursă: Datele din sistemul trezorerial.

126

Figura nr.19. Repartizarea resurselor financiare din fondul de urgență al Guvernului, 2016, mil.lei

H G E m i s e R e p a r t i z a t F i na n ț a t

33.4 32.4 23.8

10.1 10.1 10.1

APC APL

Sursă: Datele MF.

Figura nr.20. Transferurile interbugetate alocate de la bugetul de stat în anul 2016, mlrd.lei

Sursă: Raportul privind executarea BPN.Notă: Analiza nu include transferurile între instituțiile finanțate de la BS și BUAT.

Figura nr.21. Sinteza privind ritmul de creștere a veniturilor proprii și transferurilor interbugetare alocate de la bugetul de stat către BASS, FAOAM și BUAT, 2013-2016, %

2013 2014 2015 20167.7%

32.1%

13.5%

19.0%

9.9%

6.4%

10.8%8.6%

BASS

ritmul de creștere a transferurilor ritmul de creștere a veniturilor proprii

2013 2014 2015 2016

10.0%

0.0% 0.0%

13.6%

5.3%

20.0%

20.8%

13.8%

FAOAM

ritmul de creștere a transferurilor ritmul de creștere a veniturilor proprii

2013 2014 2015 2016

7.1%

57.8%

0.0%11.3%

8.9%-18.4%

-2.5%

7.7%

BUAT

ritmul de creștere a transferurilor ritmul de creștere a veniturilor proprii

Sursă: Datele MF.

Guvernul

Autoritățile centrale

Bugetul de stat

Cheltuieli, 32,3 mld.lei

Către BASS, 5,0 mlrd. lei

Către FAOAM, 2,5 mlrd. lei

Către UAT, 7,9 mlrd. lei

BASS

Venituri, 15,1 mld.lei

De la bugetul de stat, 5,0 mlrd. lei

FAOAM

Venituri, 5,8 mld.lei

De la bugetul de stat, 2,5 mlrd.lei

Autoritățile locale

BUAT

Venituri, 11,0 mld.lei

De de la bugetul de stat, 7,9 mlrd.lei

127

Figura nr.22. Structura deficitului pe componentele bugetului de stat, 2016

Total surse generale PI

Sursă: Datele MF.

Anexa nr.4. Lista neconformităților constatate în cadrul auditului, mil.leiNr. d/o

Indicatorii Nr. constatării din Raportul de audit

Constatat, mil.leitotal inclusiv:

corectat necorectat

1. Cu impact asupra executării bugetului de stat1 Încasarea suplimentară la bugetul de stat a

veniturilor, urmare a aplicării neconforme a ritmului de creștere a PIB la estimarea accizelor la produsele petroliere

cap. 3.4 15,7 15,7

2 Nerestituirea de către executorii de buget la bugetul de stat a restituirii alocațiilor din anii precedenți (CBE 2815)

cap.3.6.4 2,6 2,6

3 Reflectarea neconformă a operațiunilor aferente vânzării terenurilor

cap.3.6.4 11,9 11,9

4 Reflectarea neconformă a operațiunilor aferente vânzării clădirilor

cap.3.6.4 9,9 9,9

5 Neatribuirea unor cheltuieli a codurilor de program

cap.3.6.6 41,9 41,9

5 Clasificarea neconformă a mijloacelor destinate subvenționării producătorilor agricoli (FSPA/Fondul viei și vinului) la aprobarea bugetului

cap.3.7 2,5 2,5

6 Clasificarea neconformă a mijloacelor destinate subvenționării producătorilor agricoli (FSPA/Fondul viei și vinului) la precizarea bugetului

cap.3.7 2,5 2,5

7 Clasificarea neconformă a mijloacelor destinate subvenționării producătorilor agricoli (FSPA/Fondul viei și vinului) la executarea bugetului

cap.3.7 2,5 2,5

8 Includerea neconformă în programul 51.05 „Subvenționarea producătorilor agricoli” a sumei aferente plăților directe proprietarilor de terenuri agricole amplasate după traseul Râbnița-Tiraspol

cap.3.7 0,3 0,3

9 Reflectarea neconformă a realizării cap.3.7 2,0 2,0

128

programului 51.05 „Subvenționarea producătorilor agricoli” urmare a restituirii la bugetul de stat a alocațiilor restituite din anii precedenți

10 Achitarea de către executorii de buget a cotelor de membru fără includerea organizațiilor la care s-au efectuat plățile în temeiul HG nr.454/2008

cap.3.7 33,8 33,8

11 Achitarea de către MF a cotelor de membru fără includerea organizațiilor la care s-au efectuat plățile în HG nr.454/2008

cap.3.7 2,6 2,6

12 Clasificarea neconformă a cheltuielilor destinate întreținerii TRCI „Mir”

cap.3.7 2,5 2,5

13 Nereflectarea în informațiile MF a cotei de participare în capitalul străin (TRCI „Mir”)

cap.3.7 0,07 0,07

14 Utilizarea contrar destinației a mijloacelor din fondul de rezervă al Guvernului (Agenția Rezerve Materiale)

cap.3.10 5,4 5,4

15 Nereflectarea în raportul financiar al Agenției Rezervelor Materiale a datoriilor față de bugetul de stat utilizate contrar destinației, care vor fi restituite în anul 2017 din contul încasărilor de la mijloacele colectate

cap.3.10 5,4 5,4

16 Nerestituirea la bugetul de stat a mijloacelor neutilizate la finele anului 2015-2016 destinate ramurii „Protecția socială”

cap.3.12 11,0 11,0

17 Includerea neregulamentară spre achitare ca datorii ale bugetului de stat față de BUAT a cheltuielilor care nu fac parte din compensarea surselor proprii atrase de BUAT în anul 2015 pentru cheltuielile care se efectuează din contul transferurilor interbugetare primite de la bugetul de stat

cap.3.12 2,5 2,5

18 Nerespectarea criteriilor de consolidare a transferurilor interbugetare, care a condiționat divergențe în planurile aprobate la BUAT pentru transferurile interbugetare (CBE 19)

cap.3.12 66,5 66,5

19 Nerespectarea criteriilor de consolidare a transferurilor interbugetare, care a condiționat divergențe în planurile precizate BUAT pentru transferuri interbugetare (CBE 19)

cap.3.12 2,1 2,1

20 Neconsolidarea împrumuturilor raportate la CBE 542320 și 442320

cap.3.14 276,6 276,6

Total  x 500,27 27,2 473,072. Fără impact asupra executării bugetului de stat1 Achitarea cu nerespectarea prevederilor din

Codul fiscal a plăților în avans din contul restituirilor la TVA

cap.3.5.6 435,9 435,9

2 Achitarea cu nerespectarea prevederilor din Codul fiscal a plăților în avans din contul restituirilor la accize

cap.3.5.6 18,3 18,3

3 Reflectarea neconformă a datoriilor aferente plății cotelor de membru în organizațiile internaționale (UNIDO 91,1 mii euro)

cap.3.7 2,1 2,1

129

 4 Reflectarea neconformă a datoriilor aferente plății cotelor de membru în organizațiile internaționale (IDA 880,4 mii dolari SUA)

cap.3.7 17,6 17,6

 5 Reflectarea neconformă a datoriilor aferente plății cotelor de membru în organizațiile internaționale (MIGA 831,0 mii dolari SUA)

cap.3.7 16,6 16,6

 6 Reflectarea neconformă a datoriilor aferente plății cotelor de membru în organizațiile internaționale (BIRD 763,9 mii dolari SUA)

cap.3.7 15,3 15,3

 7 Reflectarea neconformă a datoriilor aferente plății cotelor de membru în organizațiile internaționale (OMS 41,0 mii dolari SUA)

cap.3.7 0,8 0,8

 8 Reflectarea neconformă a datoriilor aferente plății cotelor de membru în organizațiile internaționale (OIM 11,1 mii CHF)

cap.3.7 0,2 0,2

 9 Neținerea evidenței capitalului subscris în organizațiile internaționale (BERD, BIRD, MIGA, IDA, IFC) - 297,7 mil.dol.SUA

cap.3.7 5 948,1 5 948,1

Total  x 6 454,9 52,6 6 402,3

Total general  x 6 955,17

79,8 6875,37

130