Prof.univ.dr. Andreea STOIAN

Departamentul de Finanţe și CEFIMO

Academia de Studii Economice București

Modalități de evaluare a eficienței politicilor

fiscal-bugetare

Eficiența programelor de cheltuieli publice

Obiective ale programelor de

cheltuieli publice

Rentabilitateasocial

(bunăstrea socială)

Maximizarea averii pe baza

reducerii impozitelor

Maximizarea utilității

consumatorilor

Rentabilitate economică

Caracteristici1.

• Nu au ca scop principal câștigarea de venituri

2.

• Rezonabilitatea – sa fie logic!

3.

• Fezabilitatea – dacă va merge!

Eficiența cheltuielilor publice

Sursa: Văcărel, Iulian,

2006, Finanțe publice,

Editura Didactică și Pedagogică, București,

capitolul 6 (O)

Exprimă dimensiunea optimă a unui raport

determinat între eforturile financiare

(consumul de resurse financiare publice) şi

efectele comensurabile sau estimative ce se

pot obţine de pe urma obiectivelor

finanţate de către stat.

Evaluarea eficienței cheltuielilor

publice

Optimul Pareto Analiza cost-beneficiu criteriu de evaluare a actiunilor guvernamentale

o alocare a resurselor se realizeaza in sens Pareto, daca

nu afecteaza bunastarea altui consummator

eficienta schimbului: bunurile si serviciile trebuie allocate

astfel incat sa se atinga maximul de satisfactie al

consumatorului

eficienta tehnica: un factor de productie poate fi realocat

in scopul cresterii productiei unui bun, fara a se reduce

productia altui bun

eficienta omniprezenta: sistemul trebuie sa-si maximizeze

productia,in sesnul ca un factor de productie nu poate fi

realocat pentru producerea altui bun care al putea face pe

un consummator sa fie mai multumit in detrimental altui

consummator

conditii: informare perfecta, maximizarea utilitatii,

maximizarea profitului, concurenta perfecta, nu exista

externalitati

o abordare mai obiectiva si masurabila a

actiunilor care trebuie intreprinse in interes

public

este o metoda frecvent folosita in deciziile

de infrastructura publica referitoare la apa,

canal, transporturi

daca toate beneficiile, in termeni monetar,

sunt mai mari decat costurile, atunci

proiectul este de interes public

criteriul Hicks-Kaldor: o actiune

guvernamentala este d einteres public, daca

beneficiile sau castigurile rezultate din

aceasta actiune sunt mai mari decat costurile

sau pierderile rezultate

Metode (I)Valoarea actualizată netă

(VAN) Dificultăți

VAN>0

beneficii si costuri in

expresie monetara

factorul de actualizare

(k)

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

n

n

k

CB

k

CB

k

CBIVAN

)1(

)(...

)1(

)(

)1(

)(2

210

VAN

Exemplu Rezolvare

Se cunosc următoarele:

-o entitate guvernamentală locală doreşte

să realizeze un proiect de investiţii ce constă în

construirea unui sistem de irigaţii;

-ca urmare a realizării acestui proiect se

previzionează o creştere a producţiei agricole cu 10%

pe an;

-iniţial, producţia agricolă medie anuală

era de 10 milioane u.m.;

-investiţia iniţială este estimată la 100

milioane u.m.;

-costurile anuale de întreţinere a

sistemului de irigaţii se prognozează a reprezenta 5%

din valoarea iniţială a investiţiei;

-durata de viaţă a proiectului este de 10

ani, după care urmează să fie recondiţionat;

-rata de actualizare recomandată este 5%.

An

Investitia

initala (mil.

u.m.)

Productia

agricola

initiala

(mil.u.m.)

Beneficii

(mil.u.m.)

Costuri

(mil.u.m.)

Rata de

actualizare

(%)

Factor de

actualizare

Beneficii

actualizate

(mil.u.m.)

Costuri

actualizare

(mil.u.m.)

1 100 10 11 5 5 0.95238 10.48 4.76

2 11 5 0.90703 9.98 4.54

3 11 5 0.86384 9.50 4.32

4 11 5 0.82270 9.05 4.11

5 11 5 0.78353 8.62 3.92

6 11 5 0.74622 8.21 3.73

7 11 5 0.71068 7.82 3.55

8 11 5 0.67684 7.45 3.38

9 11 5 0.64461 7.09 3.22

10 11 5 0.61391 6.75 3.07

Total 100 84.94 38.61

VAN -53.67

ABC 46.33

Metode (II)Rata Internă de

Rentabilitate (RIR) Dificultăți

VAN=0

consideratii privind

RIR (k)

alegerea RIR

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

___________________

0)1(

)(...

)1(

)(

)1(

)(2

210

n

n

k

CB

k

CB

k

CBIVAN

Analiza cost-beneficiu (ACB)

Exemplu Guvernul își propune să construiască o autostradă care face legătura între mai

multe orașe importante ale țări. Înainte de a implementa acest proiect, este

necesară realizarea unei analize cost-beneficiu (ACB). Se știe că pentru

construcția autostrăzii va fi nevoie de 1000000 saci de asfalt, la un preț de 400

lei/sac; 500 de muncitori care vor munci 2000 de ore fiecare; costurile anuale

de întreținere pentru toata durata de viață a proiectului sunt estimate la 40

mil.lei. Ca urmare a construcției acestei autostrăzi, se estimează o reducere

anuală cu 500000 ore a duratei călătoriei și creșterea anuală a numărului de

vieți salvate cu 5. În domeniul construcțiilor, salariul orar este de 40 lei/oră.

Salariul mediu orar pe piața forței de muncă este 80 lei/oră. Costul unei vieți salvate se estimează la 28 mil.lei. Rata de actualizare utilizată este de 5%.

Investiția se realizează într-un singur an. În funcție de rezultatele ACB,

guvernul va decide sau nu implementarea acestui proiect.

Analiza cost-beneficiu (ACB)

Rezolvare

Cantitate Preț/Valoare Total

Costuri Asfalt Resurse umane Întreținere

Total costuri:

Beneficii Durata călătoriei Vieți salvate

Total beneficii:

Externalitățile Harvey Rosen (1992): “o externalitate are loc atunci când activitatea

unei entităţi afectează bunăstarea alteia într-un mod aflat în afara

mecanismelor pieţei.”

Cullis & Jones (1992): “există o externalitate atunci când bunăstarea

unui individ depinde nu numai de bunurile si serviciile pe care le

cumpără şi consumă acesta, ci şi de activitatea altui individ,

existând, astfel, o interdependenţă ce are loc în afara mecanismului

preţului.”

Eficacitate

Eficacitatea reprezintă o modalitate de a dimensiona

calitatea activităţilor întreprinse. Din punct de vedere

cantitativ, se determină ca raport între ceea ce s-a realizat şi

între ceea ce s-a propus (prognozat, previzionat) a se

realiza.

Alegerea alternativei celei mai puțin costisitoare, în raport

cu rezultatul final al servicului public, pentru care se

dorește creșteterea cantitativă a serviciului public

”Minutul” studentului

Întrebarea profesorului

Cum apreciați din

perspectiva

caracteristicilor

programelor de

cheltuieli publice,

investiția

prezentată în

imagina alăturată?