aplicatii_set1_a2_s2_2012

Aplicatii Stagiu An I- Semestru IAplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului profesional in legatura cu urmatoarele aspecte:

1. Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare.Cheltuielile de exploatare sunt reprezentate de acele consumuri, pli, angajamente, etc., aferente activitii obinuite, curente care s se repete regulat, cum sunt: cheltuieli cu materiileprime i materialele, costul mrfurilor vndute, cheltuieli cu lucrrileexecutate de teri, cheltuieli cu personalul, etc. Realizarea obiectului de activitate a fiecrei societi presupune utilizarea factorilor deproducie, respectiv a resurselor materiale i a resurselor umane. O parte din aceste resurse se consum, o alta se depreciaz treptat (amortizare), iar alte resurse (resurse umane) trebuie remunerate.Expresia bneasc a consumului factorilor de producie - material i uman determinate de obinerea i desfacerea bunurilor materiale, executarea de lucrri i prestarea de servicii reprezint cheltuieli deexploatare.Exemplu:

Societatea Z are pe stoc la data de 01.02.14 materii prime n valoare de 32.000.000 lei i materiale consumabile n valoare de 15.000.000 lei. n data de 05.02.14 se dau n consum materii prime nvaloare de 30.000.000 lei i materiale consumabile de15.000.000 lei.- nregistrarea bonului de consum:

601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 30.000.000602 Cheltuieli cu materiale consumabile = 302 Materiale consumabile 15.000.000

Societatea Z mai are pe stoc obiecte de inventar n valoare de 60.000.000 lei. La data de 20.02.14 se dau n folosina obiecte de inventar n valoare de 40.000.000 lei. n data de 22.02.14 se achiziioneaz facturiere i chitaniere cu regim special, n valoare de 8.000.000 lei, TVA 24 %.- darea n folosina a obiectelor de inventar:603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar = 303 Materiale de natura obiectelordeinventar 40.000.000

- recepia documentelor cu regim special:%

=

401 Furnizori 9.920.000

602 Cheltuieli cu materiale consumabile

8.000.000

4426 TVA deductibila

1.920.000Se descarc gestiunea pentru mrfurile vndute prin magazinul propriu n valoare de 204.500.000 lei, adaos 25%, TVA 24%.

- descrcareagestiunii:

%

=

371 Marfuri

204.500.000

607 Cheltuieli privind marfurile

137.478.991

378 Diferente de pret la marfuri

34.369.748

4428 TVA neexigibila

32.994.957,842. Studiu de caz privind cheltuielile financiare.CheltuielilefinanciarecuprindaceleangajamenteipliaferenteactivitiifinanciarE care pot fi evidentiate prin : diferenele nefavorabile de curs valutar, pierderi din creane legate de participaii, cheltuieli privind investiiile financiare cedate, dobnzile datorate, sconturile acordate i altele asemenea.Exemplu:In cadrul unei luni, o societate comerciala are urmatoarele activitati:

a) Inregistreaza dobanda la un credit in valoare de 1.000 lei; dobanda se trage automat din contul curent.

666 Cheltuieli privind dobanzile = 5121 Conturi la banci in lei cu suma de 1.000 lei.

b) Pentru incasarea inainte de scadenta, societatea acorda unui client un discount financiar in valoare de 100 lei + TVA

667 Cheltuieli privind sconturile acordate = 4111 Clienti 100 lei4111 Clienti = 4427TVAcolectata -24 lei

c) Societatea inregistreaza o factura de la un furnizor din Germania in valoare de 1.000 euro la curs 4,35 lei/euro. La data platii, in aceeasi luna, cursul este 4.42 lei/euro.

Inregistrare plata si diferenta de curs:401 Furnizori = 5124 Conturi la banci in valuta 1.000 euro x 4,42 lei = 4.350 lei.Diferente de curs:665 Cheltuieli din diferente de curs valutar = 401 Furnizori 1.000 euro x (4,42 4,35) = 70 lei.3. Studiu de caz privind cheltuielile extraordinare.Cheltuielile extraordinare sunt acele evenimente i tranzacii generatoare de angajamentei pli care sunt n mod clar diferite de activitile curente i care nu se ateapt s se repete n mod frecvent sau regulat cum sunt:calamitile naturale i alteevenimente extraordinare.Exemplu:

nregistrarea unor cheltuieli excepionale determinate de plata unor penaliti i scoaterea din eviden a debitorilor insolvabili:

671 Cheltuieli privind calamitile i alteevenimente extraordinare =

%

10.000.0005121 Conturi la bnci nlei 3.000.000461 Debitori diveri7.000.0004. Studiu de caz privind veniturile de exploatare.Veniturile din exploatare sunt formate din:a)venituridinvnzareaproduselor,amrfurilor,lucrrilorexecutateiserviciilorprestate. n contabilitate aceste venituri se nregistreaz n momentul predrii bunurilor ctre cumprtori, a livrrii lor pe baz de factur sau n alte condiii prevzute n contract care atest dreptul de proprietate a bunurilorrespective asupra clienilor. Prin nsumarea veniturilor rezultate din livrri de bunuri, executarea de lucrri i prestride servicii se obine cifra de afaceri a ntreprinderii. Producia vndut este evaluat la preul de vnzare fr a se lua n calcul TVA adugat, ncasrile de la clieni n vederea decontrii ei labuget.b) venituri din producia stocat reprezint variaia n plus (cretere) sau n minus (scdere) ntre valoarea la costul de producie efectiv a stocurilor de produse i a produciei n curs de execuie i valoarea la pre de nregistrare a acestora nelund n calcul provizioanele pentru deprecieri constituite pentru aceste stocuri. Variaiile de producie stocat se determin pentru fiecare form de produse stocate (produs finit, rezidual, semifabricat) ct i pentru animale i psri din producie proprie.

c)venituridinproduciedeimobilizri.Acesteveniturireprezintcostullucrrilorrespective cheltuielile efectuate de unitatea patrimonial pentru ea nsi i care n final se nregistreaz la active imobilizate corporale sau necorporale.d) venituri din subvenii de exploatare reprezint subveniile primite pentru acoperirea diferenelor de preuri la produsele subvenionate, pentru acoperirea pierderilor precum i alte subvenii(finanareaactivitiidecercetareialtefinanri)decarebeneficiazunitateapatrimonial din partea statului, a colectivitilor publice sau a altor uniti patrimoniale.e) altevenituri din exploatarea curent cuprinde veniturile obinute din alte resurse cum sunt:venituriledincreanerecuperatedelaclieniidebitoridiveriialtevenituridin exploatare.Exemplu:

4111 Clienti = %

17.333701 Venituri din vanzarea produselor finite 2000702 Venituri din vanzarea semifabricatelor 3500703 Venituri din produse reziduale

1500704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 2500705 Venituri din studii si cercetari

1000706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii

707 Venituri din vanzarea marfurilor 1.500708 Venituri din activitati diverse

3.0004427 TVA colectata

2.3335. Studiu de caz privind veniturile financiare.Secuprindncategoriaveniturilorfinanciarevenituriledin:imobilizrifinanciare, investitii financiare pe termen scurt, creane imobilizate, investiii financiare cedate, diferene favorabile de curs valutar, dobnzi de primit, sconturi obinute i alte venituri financiare.

In activitatea economica, firmele pot deine titluride participare la alte unitieconomice, fie sub forma imobilizrilor financiare, fie sub forma investiiilorfinanciare pe termen scurt.Exemplu:- obinerea devenituri financiarereprezentnd dobnzi pentru disponibilitile pstrate n conturi la bnci ila majorarea disponibilitilor cu suma dobnzilor ncasate:

5121 Conturi la bnci n lei = 766 Venituridin dobnzi 2.000 lei- se nregistreaz dividendele n sum de 40.000 lei cuvenite unitii pentru titlurile de participare deinute:

461 Debitori diveri = 761 Venituri din participaii 40.000- se nregistreaz dobnda cuvenit pentru mprumuturile pe termen lung acordate altoruniti:- 40.000 lei se ncaseaz prin banc;- 60.000 lei majoreaz mprumutul acordat anterior.%

=

763Venituridincreaneimobilizate100.0005121Conturilabncinlei

40.000267Creaneimobilizate

60.0006. Studiu de caz privind veniturile extraordinare.Veniturile extraordinare reprezint acele venituri care sunt legate de activitatea normal, curent a unitii patrimoniale. Acestea cuprind veniturile din subvenii pentru evenimente extraordinare si altele similare.Exemplu:

Se nregistreaz salarii neridicate n sum de 7.500 lei, la care termenul deprescriere a fost indeplinit.426 Drepturi de personal neridicate = 771 Venituri din subvenii pentru evenimente extraordinare i altele similare 7.5007. Studiu de caz privind IAS 18.

Termenul de venituri include acele venituri care apar in cursul desfasurarii activitatii sale curente si este regasit sub diverse denumiri, cum ar fi: vanzari,onorarii,dobanzi,dividendesi redevente.Obiectivul acestui standard este de a descrie tratamentul contabil al veniturilor generate de anumite tipuri de tranzactii si evenimente.In contabilizarea veniturilor este importanta determinarea momentului la care trebuie recunoscut un venit.Veniturile din activitatile curente sunt recunoscute atunci cnd este probabil ca entitatea va avea beneficii economice viitoare si acestea pot fi evaluate cu suficienta acuratete. IAS 18 identifica situatiile n care aceste criterii sunt ndeplinite si n care, prin urmare, trebuie nregistrate venituri.n plus, IAS 18 ofera instructiuni practice pentru aplicarea acestor criterii.Exemplu: La 1 ianuarie N societatea ADMIT SRL vinde marfuri in valoare de 40.000 lei, decontarea efectuandu-se astfel: 40% la semnarea contractului, 35% dupa un an, 25% peste 2 ani. Pe piata financiara rata anuala medie a dobanzii (fara inflatie) este de 10%. TVA este de 24%.

Este o vanzare pe credit commercial avand o durata mai mare decat cea a pietei, drept care valoarea justa a veniturilor din vanzare va fi diferita de cea nominala. Veniturile din aceasta tranzactie sunt de 40.000 lei, dar numai o parte, la nivelul valorii juste, sunt de exploatare. Diferenta pana la suma nominala (valoarea initiala) de primit o reprezinta un venit financiar (din dobanzi).Venit dinValoareaValoarea justa

Dobanzi=nominala-(valoarea actualizata a

(Vd)(Vn)incasarilor viitoare) (Vj)Vj = 16.000 +14.000+10.000= 16.000 + 12.727 + 8.264 = 36.991(1+0,1)1(1+0,1)2Vd = 40.000 36.991 = 3.009Contabilizare la intreprinderea SC ADMITMENT SRL:

ExplicatiiInregistrari

Cont debitorCont creditorSume

Reflectarea la 1 ianuarie 2007 a veniturilor din vanzare:

-venit din exploatare pentru valoarea justa

-venit financiar nerealizat (nu se inregistreaza descarcarea gestiunii de marfuri)4111%

707

472

442748.877,8736.991

3.009

8.877,84

Incasarea primei rate a vanzarii5121411119.040

Recunoasterea la 31 decembrie 2007 a venitului annual din dobanzi4727662.099

[(36.991-16.000) x 10%]

Incasarea celei de-a doua rate a vanzarii5121411116.600

Recunoasterea la 31 decembrie 2008 a venitului annual din dobanzi472766910

[(36.991-16.000-14.000) x 10%]

Incasarea celei de-a treia rate a vanzarii5121411111.900

Se observa ca venitul din exploatare s-a recunoscut imediat, pentru valoarea sa justa de 36.991 lei.

Veniturile din dobanzi, care au fost recunoscute pe masura incasarii ratelor in cei doi ani, sunt de 3.009 lei (2.009 + 910), asa cum s-ar fi inregistrat dobanda incasata periodic pentru o suma ramasa dintr-un credit initial acordat clientului acestei tranzactii. Creditul ar fi fost de 36.991 lei, iar remunerarea sa de 3.009 lei. Treptat, se incaseaza valoarea nominala a venitului, de 40.000 lei.8. Studiu de caz privind costurile indatorarii.Costurile indatorarii se refera in primul rand la dobanzi, fara a se limita la acestea; ele contin si alte cheltuieli ocazionate de imprumutul de fonduri. Inregistrarea incontabilitatese face de regula pe cheltuielile exercitiului, dar se pot si capitaliza in costul de productie al activelor.Regula sau tratamentul contabilde baza Conform Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene,costurile indatorarii se recunosc ca o cheltuiala in perioada in care ele au aparut, fara a se tine cont de felul in care imprumuturile sunt utilizateExemplu:O intreprindere realizeaza un complex comercial care are ca surse de finantare, in general, fonduri imprumutate.Cheltuielile cu activele in curs de realizare, efectuate in timpul anului sunt de 510.000 lei. La sfarsitul anului ramane neachitata suma de 60.000 lei din imprumuturile contractate.Imprumuturile contractate pentru achitarea furnizorilor se prezinta astfel:imprumuturi pe termen scurt 60.000 lei, cu o rata a dobanzii de 15%;imprumuturi pe termen lung 15.000 lei, cu o rata a dobanzii de 7%;alte credite pe termen lung 6.000.000 lei, cu o rata a dobanzii de 8%.Dobanda s-a platit la 6 luni, respectiv pentru primul semestru, ramanand neachitata la sfarsitul anului dobanda corespunzatoare semestrului al II-lea.

Calculele si inregistrarile incontabilitatesunt urmatoarele:Pentru determinarea ratei de capitalizare, se calculeaza media ponderata:

[(600.000 x 15%) + (1.500.000 x 7%) + (6.000.000 x 8%)]/(600.000 + 1.500.000 + 6.000.000) = 8,3%Dobanda anualaDobanda platita

600.000 x 15% = 90.000 lei600.000 x 15% x 6/12 = 45.000 lei

1.500.000 x 7% = 105.000 lei1.500.000 x 7% x 6/12 = 52.500 lei

6.000.000 x 8% = 480.000 lei6.000.000 x 8% x 6/12 = 240.000 lei

Total 675.000 leiTotal 337.500 lei

Deoarece se capitalizeaza doar costurile indatorarii corespunzatoare platilor efectuate, suma dobanzilor ce poate fi capitalizata este de:

(5.100.000 600.000) x 8,3%/2 semestre = 186.750 lei

Ponderea dobanzilor ce se capitalizeaza in valoarea dobanzilor efectiv platite se aplica la valoarea dobanzilor aferente fiecarui tip de imprumut pentru a obtine sumele ce trebuie reflectate in contabilitate:

(186.750 / 337.500) * 45.000 = 24.900 lei dobanda aferenta imprumutului pe termen scurt ce se capitalizeaza

(186.750 / 337.500) * 292.500 = 161.850 lei dobanda aferenta imprumuturilor pe termen lung ce se capitalizeaza

Inregistrarea dobanzilor ce se capitalizeaza in contabilitate:

186.750231=%186.750

Imobilizari corporale in curs5198

Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt24.900

1682

Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung161.850

Inregistrarea dobanzilor ce nu se capitalizeaza incontabilitatepe parcursul intregului exercitiu financiar se face tinand cont ca dobanda aferenta semestrului al doilea nu este platita, dar este angajata, ea necapitalizandu-se (675.000 186.750 = 488.250 lei):488.250666=%488.250

Cheltuieli privind dobanzile5198

Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

(90.000-24.900)65.100

1682

Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung

(675.000-65.100-186.750)423.150

Inregistrarea dobanzilor efectiv platite:

337.500%=5121

Conturi curente la banci in lei337.500

1682

Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung292.500

5198

Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt45.000

9. Studiu de caz privind tranzactiile in valuta.

O tranzacie n valut este o tranzacie care este exprimat sau necesit decontarea ntr-o alt moned dect moneda naional (leu), inclusiv tranzaciile rezultate atunci cnd o entitate:a) cumpr sau vinde bunuri sau servicii al cror pre este exprimat n valut;b) mprumut sau ofer spre mprumut fonduri, iar sumele ce urmeaz s fie pltite sau ncasate sunt exprimate n valut; c) achiziioneaz sau cedeaz ntr-o alt manier active, contracteaz sau achit datorii exprimate n valut.n vederea aplicrii regulilor privind contabilizarea operaiunilor n valut, creanele i datoriile exprimate n lei, a cror decontare se face n funcie de cursul unei valute, sunt asimilate elementelor exprimate n valut.Exemplu:La o casa de schimb valutar M, in data de 10 septembrie 2014, se fac urmatoarele operatii de vanzare/cumparare de valuta catre/de la populatie, la cursurile afisate in moneda nationala:- cumpararea a 1000 $ * 3.1 lei/$- vanzarea a 1000 $ * 3.3lei/$1)Cumparareavalutei:5314Casainvaluta=5311Casainlei1000$*3.1lei=3100lei2)Vanzareavalutei5311Casainlei=%

1000$*3.3lei=3300lei5314Casainvaluta 1000$*3.1lei=3100lei708 Ven.din activit.diverse1 000$*(3.3 3.1)= 200leiAlte inregistrari posibile:3)Depunerea labanca adisponibilitatilorinlei/valuta:5121Conturilabanciinlei=581Viramenteinterne581Viramenteinterne=5311Casainlei5124Conturilabanciinvaluta=581Viramenteinterne581Viramenteinterne=5314CasainvalutaLa sfarsitul fiecarei luni soldul conturilor Casa si Banca in valuta se reevalueaza in functie de cursul BNR din ultima zi bancara a lunii:665Cheltuielidindiferentedecursvalutar

=5314Casainvalutasau5124 Conturi in valuta

in cazul in care din reevaluare rezulta o diferenta nefavorabila sau

5314Casainvalutasau=765Venituridindiferentedecursvalutar5124 Conturi la banci in valuta

in cazul in care in urma reevaluarii rezulta o diferenta favorabila.10. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii globale.

Metoda integrarii globaleconsta in integrarea in conturile consolidate a elementelor de bilant si rezultatului intreprinderilor consolidate dupa eventualele retratari:- eliminarea operatiunilor si conturilor care privesc atat societatile consolidate, cat si societatea care consolideaza;- repartizarea capitalurilor proprii intre partea care revine societatii mama si partea altor actionari minoritari.Exemplu:Societatea M, societate mama, are 2 filiale A si B. Societatea M detine:3000 actiuni la AVN = 1000 lei/act. VC = 1400 lei/act.2000 actiuni la BVN = 1200 lei/act. VC = 1500 lei/act.VN valoarea nominala, VC valoarea contabilaSocietatea A are un capital social de 4500 actiuni 1000 lei/act. VNSocietatea B are un capital social de 3000 actiuni 1200 lei/act. VNBilanturile celor trei societati, dupa ajustari, conform regulilor de consolidare se prezinta astfel:Bilant MleiIndicatoriSume

A. Active diverse11600000

B. Titluri la A (3000 act. 1400 lei/act)Titluri la B (2000 act. 1500 lei/act.)42000003000000

C. Total active18800000

D. Datorii diverseDatorii la societatea ADatorii la societatea B722600074000200000

E. Capital si rezerve (activ net)1. Capital social2. Rezerve3. Rezultat1130000085000002200000600000

Bilant AleiIndicatoriSume


B. Creante fata de M74000

C. Total active8874000

D. Datorii diverse1800000


Bilant BleiIndicatoriSume


B. Terenuri (cumparate de la M)3400000

C. Creante fata de M200000

D. Total active8600000

E. Datorii diverse2420000


In aceste conditii, societatea M detine:2/3 din titlurile lui A = 3000 actiuni / 4500 actiuni2/3 din titlurile lui B = 2000 actiuni / 3000 actiuniPrin urmare, pentru consolidare se aplica metoda integrarii globale, M exercitand control exclusiv asupra societatilor A si B (deoarece detine mai mult de 50% din actiuni).Evaluarea titlurilor si evaluarea rezultatelorElementeBilantul lui ABilantul lui B

TotalPartea ce revine societatii mama M (2/3)Partea ce revineinteresului minoritar (in afara grupului) (1/3)TotalPartea ce revine societatii mama M (2/3)Partea ce revine interesului minoritar (in afara grupului) (1/3)

CapitalRezerve4500000221400067140004476000223800036000002100000570000038000001900000

Titluri ATitluri BDiferente din consolidare4200000x276000x3000000800000

Rezultat360000240000120000480000320000160000

Din cele calculate si prezentate rezulta:a) o plus valoare de consolidare de 1076000 lei rezultata din diferentele de consolidare de 276000 + 800000. Aceasta plus valoare se adauga la rezultatul societatii M in cadrul rezervelor consolidate;b) sume in afara grupului reprezentand 4418000 lei, formate din:- sume din capital si rezerve 2238000 + 1900000 = 4138000 lei- sume din rezultatul financiar 120000 + 160000 = 280000 leic) rezultatul consolidat este de 560000 lei, format din ce ii revine societatii mama M din rezultat: 320000 + 240000 = 560000 lei; restul de 280000 lei ramane in afara grupului.Efectuarea de cumulari si eliminari din bilantACTIVEMABCumulatCorectiiValori consolidate

Active diverse116000008800000840000028800000-28800000

Titluri la A4200000--4200000- 42000000

Titluri la B3000000--3000000- 30000000

Creante-74000200000274000- 2740000

Total28800000

DATORIIMABCumulatCorectiiValori consolidate

Datorii75000001800000242000011720000- 27400011446000

Total11446000

CAPITALURI PROPRIIMABCumulatCorectiiValori consolidate

Capital social85000004500000360000016600000- 81000008500000

Rezerve2200000221400021000006514000- 43140002200000

Plusvaloare de consolidare10760001076000

Rezultat6000003600004800001440000-1440000

In afara grupului41380004138000

Total17354000

Intocmirea bilantului consolidatBilant consolidatleiIndicatoriSume


B. Datorii11446000

C. Total active Datorii (A B)17354000

D. Capital si rezerve1. Capital social2. Rezerve (2200000 + 1076000)3. Rezultat13216000850000032760001440000

E. Interes minoritar in capitalul propriu4138000

11. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii proportionale.

integrarea n conturile consolidate a cotei-pri corespunztoare participrii ntreprinderilor deintoare de titluri a elementelor de bilan i ale contului de rezultate ale societii consolidate; eliminarea operaiilor i conturilor reciproce ntre cele dou societi; determinarea rezervelor consolidate i a rezultatului consolidat;- eliminarea titlurilor societii consolidate deinute de societatea consolidant, reducnd cu aceeai valoare capitalurile proprii consolidate.Exemplu:Se consider o societate consolidant M, care deine 40% din capitalul social al societii consolidate F, adic 400 u.m. Se presupune c nu au existat operaiireciprocentresocietateaconsoli-dantisocietateaconsolidat.Bilanurile societii M i F nainte de consolidare, se prezint astfel:BILANT M

ACTIVPASIV

Imobilizari corporale 10.000Capital social 6.000

Imobilizari financiare 400Rezerve 2.200

Active circulante 9.600Rezultat 1.000

Capital propriu 9.200

Datorii 10.800

Total active 20.000Total pasiv 20.000

BILANT FACTIVPASIV

Imobilizari corporale 1.400Capital social 1.000

Active circulante 2.600Rezerve 100

Rezultat 300

Capital propriu 1.400

Datorii 2.600


BILAN CONSOLIDAT (miilei)ACTIVPASIV

Imobilizari corporale10.560 (10.000+1.400x40%)Capital social M6.000

Active circulante10.640 (9.600+2.600x40%)Rezerve consolidate2.240 (2.200+100x40%)

Rezultat consolidat1.120 (1.000+300x40%)

Capitaluri proprii9.360

Datorii consolidate11.840 (10.800+2.600x40%)

Total activ21.200Total pasiv21.200

Interesele minoritare nu sunt reflectate n bilanul consolidat prin metoda integrriiproporionale.Rezervele consolidate includ rezervele societii M de 2.200 la care adugm cotaparte de 40% din rezervele societii F (100 x 40% = 40), obinnd 2.240.Rezultatul consolidata fost obinut prin adunarea la rezultatul societiiM de 1000 acotei pri din rezultatul obinut de societatea F (300 x 40% = 120), deci 1.000 + 120 =1.120. La datoriile societii M de 10.800 s-a adunat 40% din datoriile societii F conformprocentului de interes al societii M, deci 10.800 + 40% x 2.600 =11.840. Se observ c, n bilanul consolidat, n partea de activ, s-au cumulat elementele deactiv ale lui M (mai puin titlurile de participare) cu cota parte aferent procentului deinteres al lui M n F din elementele bilaniere de activ alelui F. Referitor la pasivul consolidat, se observ c acesta este format din elementelebilaniere de pasiv ale lui M luate n totalitate i din cota parte din elementele bilaniere depasiv ale lui F, aferent intereselor grupului M n F, mai puin capitalul social.Cota parte din capitalul social al filialei F, ce aparine grupului M, este exclus din bilanul consolidat, ntruct n activ a fost exclus valoarea titlurilor departicipare deinute de grup n filiala sa. n vederea exemplificrii contului de rezultate consolidat conform metodei integrrii proporionale se iau n considerare urmtoarele conturi de rezultate ale societii M i ale societii F, nainte de consolidare:CONT DE REZULTATE M

CHELTUIELIVENITURI

Exploatare12.150Exploatare 13.800

Financiare200Financiare20

Extraordinare150Extraordinare180

Impozit profit240

Rezultat net1.260

TOTAL14.000TOTAL14.000

CONT DE REZULTATE F

CHELTUIELIVENITURI




Impozit profit48

Rezultat net300


CONT DE REZULTAT CONSOLIDAT (miilei)CHELTUIELIVENITURI

Ch de exploatare15.270 (12.150+40%x7.800)V din exploatare17.072 (13.800+40%x8.180)

Ch financiare260 (200+40%x150)V financiare40 (20+40%x50)

Ch extraordinare182,80 (240+40%x82)V extraordinare240 (180+40%x150)

Impozit profit259,20 (240+40%x48)

Rezultat net consoli-dat1.380 (1.260+40%x300)

Total active17.352Total pasiv17.352

n concluzie, dac n cadrul grupului societatea consolidant exercit asupra uneisocieti un control concomitent, n vederea consolidrii se va utiliza metoda integrriiproporionale.12. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda punerii in echivalenta.

Dac o societate se afl sub influena notabil (semnificativ) a altei societi din grup, fiind asociat grupului, consolidarea se realizeaz prin metoda punerii n echivalen. Aceast metod const n substituirea costului de achiziie a titlurilor deinute direct sau indirect de societatea consolidant cu valoarea care le corespunde din situaia net a societii consolidate.Aceast metod poate fi aplicat n cazul n care structura conturilor societilor aflate sub control exclusive

sau concomitent face imposibil aplicarea metodelor de consolidare global sau proporional.Exemplu:

Pentru exemplificare se consider o societate M care a participat la crearea societii F al crei capital social a fost de 300 u.m., i deine 20% din drepturile de vot, adic titluride participare n valoare de 60 u.m. Bilanurile celor dou societi nainte de consolidare seprezint astfel:BILANT M

ACTIVPASIV

Imobilizari financiare 60Capital 600

Active circulante 1.940Rezerve 200

Rezultat 100

Capital propriu 900

Datorii 1.100


BILANT FACTIVPASIV

Active circulante 1.000Capital 300

Rezerve 100

Rezultat 50

Capital propriu 450

Datorii 550


Punerea n echivalen a bilanului societii F va consta n substituirea valorii contabile a titlurilor deinute de societatea M (60), cu partea din capitalurileproprii ce-i sunt echivalente din bilanul societii F. Aceast parte este egal cu20% x (300 + 100 + 50) = 90. Din substituire rezult automat o diferen de valoarea titlurilor (90-60=30), ce are labaz dou surse:prima se explic prin diferena de timp de la data achiziiei titlurilor F i exerciiul n care are loc consolidarea, ce are ca efect acumularea n aceastperioad de timp de ctre societatea F de rezerve n valoare de 100 u.m. Partea ce-i revine lui M este 20% x 100 = 20 u.m.;

a doua surs este cota parte din rezultatul exerciiului ce-i revine lui M 20% x50 = 10 u.m.Noua valoare a titlurilor Feste compus din:- costdeachiziie(T.P.laF) 60u.m.- cota parte a lui M din rezervele acumulatedeF20%x100=20u.m.- cota parte a lui M din rezultatul exerciiuluisocietiiF20%x50=10u.m.Total = 90u.m.

BILAN CONSOLIDAT (miilei)ACTIVPASIV

Titluri puse in echivalenta90 (60+20+10)Capital social 600

Alte active1.940Rezerve consolidate220 (200+20)

Rezultat consolidat110 (100+10)

Datorii 1.100

Total 2.030Total pasiv2.030

CONT DE REZULTATE M

CHELTUIELIVENITURI




Rezultat net100


CONT DE REZULTATE F

CHELTUIELIVENITURI

Exploatare890Exploatare 1.000



Rezultat net50


CONT DE REZULTAT CONSOLIDAT (miilei)CHELTUIELIVENITURI

Ch de exploatare (M)1.900V din exploatare (M)2.000

Ch financiare (M)150V financiare (M)140

Ch extraordinare (M)50V extraordinare (M)60

Rezultat consolidate (100+10)110Cota parte din rezultatul lui F10

Total 2.210Total 2.210

13. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale reorganizare.

Fie societatea Oltina, capital 3.000.000 divizat in 300.000 actiuni de 10 fiecare; valoarea intrinseca a actiunii este 16;si societatea JPA, capital social 2.000.000 divizat in 100.000 actiuni de 20 fiecare; valoarea intrinseca a actiunii este 32. In portofoliul societatii exista 40.000 actiuni ale societatii Oltina.

Societatea Oltina absoarbe societatea JPA, al carei active net este estimate la 3.200.000, cu precizarea ca in aceasta suma sunt cuprinse cele 40.000 actiuni Oltina evaluate la valoarea lor intrinseca de 16 fiecare, adica 640.000.

Actiune Oltina/Actiune JPA = 16/32 = 1/2, adica 2 actiuni Oltina pentru 1 actiune JPA.

Societatea Oltina va crea deci 200.000 actiuni noi (100.000 x 2/1) care vor fi distribuite actionarilor societatii JPA la raportul de 2 actiuni Oltina pentru 1 actiune JPA.

Intr-o prima etapa:

va avea loc o majorare de capital de 2.000.000 (200.000 x 10)

se va inregistra o prima de fuziune de 1.200.000 (200.000 x (16 10))

Intr-o a doua etapa societatea Oltina va suprima din activul sau cele 40.000 actiuni Oltina care i-au fost aduse ca aport, evaluate la 640.000; pentru aceasta, ea va reduce imediat capitalul sau cu 400.000 (40.000 x 10) si va imputa asupra primei de fuziune diferenta dintre valoarea de aport si valoarea nominala a actiunilor anulate, adica 240.000 (40.000 x 6).

In final capitalul social nu va creste decat cu 1.600.000 (2.000.000 400.000), cu o prima de fuziune e 960.000 (1.200.000 240.000).

Aportul cuprinde, pe langa actiunile societatii Oltina si imobilizari corporale (2.400.000), creante (1.000.000) si datorii (840.000).

Inregistrari contabile la societatea Oltina (absorbanta):

456=%3.200.000

1012.000.000

1041.200.000

%=261 640.000

101

400.000

104

240.000

%=4564.040.000

212

2.400.000

411

1.000.000

261

640.000

456=401 840.000

14. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale faliment.

Situaia patrimoniului, conform bilanului contabil de ncepere alichidrii, se prezint astfel:ACTIVE:Alte imobilizri necorporale 3.000.000

Mijloace fixe 7.500.000

Marfuri 5.000.000

Titluri de participare 2.500.000

Clienti 2.000.000

PASIVE:Capital social subscris varsat 5.000.000

Alte rezerve 700.000

Fond de dezvoltare 300.000

Credite pe termen lung 6.000.000

Furnizori 4.500.000

Furnizori de imobilizari 2.000.000

Clienti creditori 1.500.000

Total A/P = 20.000.000

I. Operaiunile efectuate de judectorul sindic i de lichidator pentru a asigura disponibilitile bneti nvederea achitrii datoriilor:

1.auvndutprogramulinformaticcu2.500.000leinlocde 3.000.000 lei -valoarea rmas neamortizat;2. au vndut mijloacele fixe cu 9.000.000 lei fa de 7.500.000 lei - valoarearmas neamortizat;3. mrfurile au fost vndute cu 6.000.000 lei n loc de 5.000.000 lei - valoarea denregistrare;4. s-au vndut titlurile de participare cu 3.000.000 lei fa de 2.500.000 lei - costul deachiziie;5. au ncasat de la clieni suma de 1.800.000 lei, acordndu-se un scont de 10%;6. au achitat mprumutul, n suma de 6.000.000 lei, achitndu-se i dobnda de 1.000.000 lei;7. au fost achitai furnizorii n sum de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%;8. au fost achitai furnizorii de imobilizri n sum de 2.000.000 lei;9. au fost restituite avansurile ncasate de la clieni n sum de 1.500.000 lei;10.pentruefectuareaoperaiunilordelichidares-auefectuat cheltuieli n sum total de 800.000 lei, din care:salarii - 500.000lei; cheltuieli cu licitaiile - 300.000lei.II. nregistrri contabile privind operaiunile delichidare:

1. Valorificarea programului informatic:a) vnzarea programului informatic: 461=% 2.995.000

7721 2.500.000

4427 495.000

b) scderea din eviden a programului informatic vndut: % = 208 4.000.000

2808 1.000.000

6721 3.000.000

c) ncasarea contravalorii programului informatic vndut: 5121 = 461 2.995.000 d)nchidereacontului7721: 7721 =121 2.500.000e)nchidereacontului6721: 121=6721 3.000.0002. Valorificarea mijloacelor fixe:a) vanzarea mijloacelor fixe: 461 = % 10.980.000

7721 9.000.000

4427 1.980.000

b) scaderea din evidenta a mijloacelor fixe vandute: % = 212 10.000.000

281 2.500.000

6721 7.500.000

c) incasarea contravalorii mijloacelor fixe vandute: 5121 = 461 10.980.000

d)nchidereacontului7721: 7721 =121 9.000.000e)nchidereacontului6721: 121=6721 7.500.0003. Valorificarea marfurilor:a) vanzarea marfurilor: 411 = % 7.320.000

707 6.000.000

4427 1.320.000

b) incasarea contravalorii marfurilor vandute: 5121 = 411 7.320.000

c) scaderea din gestiune a marfurilor vandute: 607 = 371 5.000.000

d)nchidereacontului707: 707 =121 6.000.000e)nchidereacontului607: 121=607 5.000.0004. Vanzarea actiunilor:a) vanzarea actiunilor: 461 = 7721 3.000.000

b) scaderea din evidenta a actiunilor vandute: 6721 = 261 2.500.000

c) incasarea contravalorii actiunilor vandute: 5121 = 461 3.000.000

d)nchidereacontului7721: 7721 =121 3.000.000e)nchidereacontului6721: 121=6721 2.500.0005.

a) incasarea creantelor de la clienti: 5121 = 411 1.800.000

b) acordarea scontului: 667 = 411 200.000

c) inchiderea contului 667: 121 = 667 200.000

6.

a) plata imprumutului: 162 = 5121 6.000.000

b) plata dobanzii: 666 = 5121 1.000.000

c) inchiderea contului 666: 121 = 666 1.000.000

7.

a) achitarea furnizorilor: 401 = 5121 4.275.000

b) inregistrarea scontului: 401 = 767 225.000

c) inchiderea contului 767: 767 = 121 225.000

8. achitarea furnizorilor de imobilizari: 404 = 5121 2.000.000

9. restituirea avansurilor incasate de la clienti: 419 = 5121 1.500.000

10.

a) evidentierea salariilor cuvenite: 641 = 421 500.000

421 = 444 50.000

581 = 5121 450.000

5311 = 581 450.000

421 = 5311 450.000

444 = 5121 50.000

b) inchiderea contului 641: 121 = 641 500.000

11.

a) efectuarea cheltuielilor de licitatie: 628 = 5121 300.000


12.

a) inregistrarea TVA: 4427 = 4423 3.795.000

b) achitarea TVA: 4423 = 5121 3.795.000

III. Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului:D121: 3.000.000 + 7.500.000 + 5.000.000 + 200.000 + 2.500.000 + 1.000.000 + 500.000 + 300.000 = 20.000.000

C121: 2.500.000 + 9.000.000 + 6.000.000 + 3.000.000 + 225.000 = 20.725.000

=> Sold 121: 725.000

D5121: 2.995.000 + 10.980.000 + 7.320.000 + 3.000.000 + 1.800.000 = 26.095.000

C5121: 6.000.000 + 1.000.000 + 4.275.000 + 2.000.000 + 1.500.000 + 450.000 + 50.000 + 300.000 + 3.795.000 = 19.370.000

=> Sold 5121: 6.725.000

IV. Bilantul contabil inainte de efectuarea partajului:

A: Disponibil in banca = 6.725.000

=> Total A: 6.725.000

P: Capital subscris si varsat = 5.000.000 Alte reserve = 700.000

Fond de dezvoltare = 300.000

Profit din lichidare = 725.000=> Total P: 6.725.000V. Inregistrari contabile privind operatiunile de partaj la asociati sau la actionari:

1. Restituirea capitalului social la asociati sau la actionari: 1012 = 456 5.000.000

456 = 5121 5.000.000

2. Impozitul pentru profit din lichidare:

a) impozitul pe profit datorat: 691 = 441 275.500 (725.000 x 38%)


c) virarea impozitului pe profit: 441 = 5121 275.500

3.

a) dividendele cuvenite asociatilor sau actionarilor: % = 456 1.449.500

1068 700.000

118 300.000

121 449.500 (725.000 275.000)

b) impozit pe dividende: 456 = 446 144.950 (1.449.500 x 10%)

c) virarea impozitului pe dividende: 446 = 5121 144.950

d) plata dividendelor la asociati sau la actionari: 456 = 5121 1.304.550 (1.449.500 144.950)

VI. Situatia conturilor 5121 si 456 dupa efectuarea partajului:D5121: 6.725.000

C5121: 5.000.000 + 275.500 + 144.950 + 1.304.550 = 6.725.000

D456: 5.000.000 + 144.950 + 1.304.550 = 6.449.500C456: 5.000.000 + 1.449.500 = 6.449.500

15. Studiu de caz privind eliminarea operatiunilor reciproce in procesul de consolidare.

Exemplu: Presupunem ca societatile M, A si B controleaza in comun societatea F. Fiecare societate detine 30% din titlurile societatii F. Diferenta de 10% din titluri este detinuta de persoane fizice.

Societatea M a achizitionat titlurile detinute la societatea F cu pretul de 6.000 u.m.

In cursul exercitiului N intre societatile M si F se deruleaza urmatoarele operatiuni:

-societatea M acorda un imprumut pe termen lung societatii F, in suma de 3.000 u.m.;

-societatea M livreaza marfuri societatii F in valoare de 800 u.m., vandute integral de catre societatea F, dar neachitate de aceasta pana la inchiderea exercitiului N.

Situatiile financiare simplificate ale societatilor M si F la 31.12.N se prezinta astfel:

Bilantul societatii M

ACTIV

PASIV

Terenuri

Constructii

Titluri de participare

Imprumuturi acordate pe termen lung

Creante-clienti

Disponibilitati20.000

10.000

6.000

3.000

1.500

500Capital social

Rezerve

Rezultat

Furnizori25.000

6.000

2.000

8.000

TOTAL ACTIV41.000TOTAL PASIV41.000

Contul de profit si pierderi al societatii MVenituri totale

Cheltuieli totale100.000

98.000

Rezultat2.000

Bilantul societatii F

ACTIV

PASIV

Terenuri

Constructii

Creante-clienti


5.000

1.000

1.500Capital social

Rezerve

Rezultat

Datorii pe termen lung

Furnizori18.000

2.000

1.000

3.000

1.000

TOTAL ACTIV25.000TOTAL PASIV25.000

Contul de profit si pierderi al societatii F

Venituri totale

Cheltuieli totale60.000

59.000

Rezultat1.000

I. Parcurgerea etapelor de consolidare a bilantului.

a). Cumularea posturilor din bilantul societatii M in procent de 100% si a posturilor din bilantul societatii F in procent de 30%

Post bilantierSocietatea M

(100%)Societatea F

(30%)TOTAL

Terenuri

Constructii

Titluri de participare

Imprumuturi acordate pe termen lung

Creante clienti


10.000

6.000

000

1.500

5005.250

1.500

-

-

300

45025.250

11.500

6.000

000

1.800

950

Total activ41.0007.50048.500

Capital social

Rezerve

Rezultat

Datorii pe termen lung

Furnizori25.000

6.000

2.000

-

8.0005.400

600

300

900

30030.400

6.600

2.300

900

8.300

Total pasiv41.0007.50048.500

b). Eliminarea operatiilor reciproce

1). Eliminarea imprumutului acordat societatii F de catre societatea M, conform procentajului de integrare:

Datorii pe termen lung = Imprumuturi acordate pe termen lung 900 (30%*3.000)

2). Eliminarea sumei nedecontate din operatiunea de vanzare/cumparare a marfurilor, conform procentajului de integrare:

Furnizori = Clienti 240 (30%*800)

c). Eliminarea titlurilor detinute de societatea M in F:

- calculul diferentei de achizitie:

(+) Costul de achizitie a titlurilor

6.000

(-) Valoarea justa a titlurilor achizitionate5.400

(=) Fond comercial

600

3). Contabilizarea fondului comercial:

Fond comercial = Titluri de participare 600

4). Eliminarea participatiilor detinute de M in F

Capital social = Titluri de participare 5.400 (6.000-600)

16. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea contabila.

Valoarea contabil a unei ntreprinderi este dat de activul net contabil (Ane), patrimoniul net sau situaia net stabilit pebaza situaiilor financiare ale acesteia. Activul net contabil reprezint excedentul tuturor bunurilori creanelor unei ntreprinderi asupra tuturor datoriilor acesteia sau totalitatea capitalurilor proprii precum sia rezultatului financiar net (dup distribuire).Ane = Active totale - Datorii totalesauAne = Capitaluri proprii + Rezultatul net (dup distribuire)Este o valoare puin semnificativ datorit limitelor pe care orice sistem contabil n vigoare le are n ce privete asigurarea unei coerene ntrevaloarea contabil i valoarea economic abunurilor ntreprinderii.Exemplu:

Avem un spaiu comercial la parterul unui bloc cu suprafaa construit desfurat 80 + 2x23 = 80 + 46=126 mp. Cldirea are finisaje superioare; placaje de gresie pe 60% din suprafa; aer condiionat pe 50% din suprafa i central termic proprie; iluminat fluorescent pe toat suprafaa; instalaie de ap; canalizare. Are onlime de 3,8m, o vechime 15 anii o durat devia 50 de ani. Valoarea din bilan trebuie considerat 60% din valoarea imobilizrilor corporale.a)Construcii i instalaii =1.674.773 lei/mp x 126 mp = 211.021.398 lei.b)Corecii:-pentru finisaje superioare se adaug 110 lei/mp:110 lei/mp x 126 mp = 13.860 lei;-pentru gresie se adaug 15lei/mp:126 mp x 60% = 75,60 mp;15 lei/mp x 75,60 mp = 1134 lei;-pentru aer condiionatseadaug 360 lei/mp:

126 mp x 50% = 63 mp;63 mp x 360 lei/mp = 22.680 lei;-pentru instalaii electrice de iluminat fluorescent se adaug 90 lei/mp:

126 mp x 90 lei/mp = 11.340 lei;-pentrunlimesescad pentrufiecare 0,10m16lei/mp:

7 x 16 lei/mp x 126 mp = 14.112 lei.Preul cldirii noi la 01.01.1965 este:211.021.398 lei + 13.860 lei + 1134 lei + 22.680 lei + 11.340 lei 14.112 lei = 211.056.300 lei.c)Indicele: 2,3537601lei.211.056.300 lei x 2,3537601 lei = 4.967.758.978 lei.d)Estimareauzurii:Uzura fizic = Durata consumata/Durata de viata x 100 = 100*50/15 = 30%.Valoarea uzurii: 4.967.758.978 lei x 30% = 1.490.327.693 lei.Valoarea cldirii: 4.967.758.978 lei 1.490.327.693 lei = 3.477.431.285 lei.Activul net contabil pentru cldire: 60% x 211.021.398= 126.612.839 lei.Valoarea evaluat a cldirii este: 3.477.431.285 lei.Corecie: 3.477.431.285 lei 126.612.839 lei = 3.350.818.446 lei.

17. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reala.Activul net contabil trebuie corectat, innd seama de uzanele contabile i fiscale, care sendeprteaz derealitatea economic i mai ales de factorii care produc distorsiuni ntre bilanul contabili bilanul economic al ntreprinderii, din care cei mai importanipot fi: eroziunea monetar, raportul de schimb al monedei naionale, evoluia preurilor, sistemul de amortizare etc.

Se procedeaz n primul rnd la eliminarea nonvalorilor, la ajustarea provizioanelor, la reevaluarea titlurilor de participare a crenelor si obligaiilor n devize etc., precum si la corectarea valorilor din activ n funcie de criteriul utilitii. Se obine, astfel, activul net reevaluat (Anr) sau activul netcorijat (ANC), dup cum s-au aduscorecii numai n legtur cu actualizarea preurilor i a raportului de schimb (Anr) sau au fost luate n calcul influenele tuturor factorilor care au produs distorsiuni ntre bilanul contabil i bilanul economic care ine cont de exigenele pieei (ANC). Activul net corijat (ANC) se obine pornind de la valorile contabile ale bunurilor din bilan prin corectarea acestora. Corectarea valorilor din bilanul contabil se poate face n funcie de trei moduri de abordare, obinndu-se trei valori distincte ale activului net corijat:-n funcie de valoarea lor probabil de negociere;

-n funcie de valoarea lor de utilizare, de folosin sau intrinsec;-n funciede valoarealorde lichidare.Valoarea real sau valoarea matematic, respectiv ANC, se obine fie prin metoda substractiv (total activ reevaluat corijat minus total datorii) fie prin metoda aditiv (totalitatea capitalurilorproprii plus sau minus influenele din reevaluarea tuturor elementelor de activ). La aceast valoare se recurge numai n situaia n care se are n vedere continuitatea activitii ntreprinderii, si n orice caz ea nureprezint valoarea global a ntreprinderii, deoarece nu s-a luat ncalcul partea invizibil a acesteia.

Exemplu:

Activ net contabil120.000 lei;

cheltuieli de constituire 2.000 lei;

diminuarea valorii stocurilor 4.000 lei;

creane dificil de recuperat neprevizionate 1.500lei;

creterea de valoare a activelor necorporale 500 lei;

creterea de valoare a activelor financiare 300 lei;

Se cere s se calculeze activul net corectat .

ANC =

Activ net contabil

Ch constituire

diminuarea valorii stocurilor

creane dificil de recuperat neprevizionate+ creterea de valoare a activelor necorporale+ creterea de valoare a activelor financiare= 120.000 2.000 4.000 1.500 + 500 + 300 = 113.300 lei

18. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reevaluata.Se determin pornind de la valorile contabile corectate la inflaie i innd seama de eroziunea monetar.Incidenele inflaiei sunt eliminate prin aplicarea unor indici de variaie a preurilor la valorile de origine ale elementelor de activ. Sepot ridica dou probleme:

- Trebuie utilizai indici de inflaie pentru fiecare bun sau categorie de bunuri sau un indicegeneral de pre?

- Reevaluarea s se fac recalculnd amortismentele anuale sau pe baza unui indice global de amortizare? Din punct de vedere al cumprtorului care prefer valorile de reconstituire, e preferabil aplicarea de indici de inflaie pentru fiecare obiect i indice global de amortizare. O reevaluare mai corect se face pe baza unui indice global de inflaie i a unor indici individuali de amortizare.n practica firmelor de specialitate, se utilizeaz foarte des evaluarea pebaza unor indici globali attpentru inflaie, ct sipentru uzur.Exemplu:

Intreprinderea Alfa detine un echipament al carui cost initial este de 12.000 lei. Durata utila de viata este de 6 ani, iar metoda de amortizare aplicata este metoda liniara. Dupa doi ani este reevaluat echipamentul, valoarea justa determinata fiind de 16.000 lei. Sa se determine valorile si sa se efectueze inregistrarile incontabilitateavand in vedere cele doua metode aferente reevaluarii propuse de IAS 16 Imobilizari corporale.

Elemente de calculInainte de

reevaluareDupa reevaluare

Varianta IVarianta II

Valoarea de intrareAmortizarea cumulata12.000(4.000)24.000(8.000)16.0000

Valoarea contabila neta/Valoarea justa8.00016.00016.000

In varianta I, se determina un coeficient de reevaluare, raportand valoarea justa la valoarea neta contabila. In cazul nostru, coeficientul de reevaluare este16.000/8.000 = 2. Cu acest coeficient se inmultesc atat valoarea de intrare, cat si amortizarea.

Inregistrarea reevaluarii este:

2131Echipamente tehnologice=%12.000

2813Amortizarea echipamentelor4.000

105Rezerva din reevaluare8.000

In varianta a II-a, se elimina amortizarea, astfel incat valoarea bruta devine egala cu valoarea reevaluata.

Inregistrarea reevaluarii este:

2813Amortizarea instalatiilor=2131Echipamente tehnologice4.000

si

2131 Echipamente tehnologice=105 Rezerva din reevaluare8.000

19. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea de lichidare.

Valoarea de lichidare, cunoscut i sub denumirea de valoare de vnzare forat, reprezint suma care ar putea fi primit,n mod rezonabil, din vnzareaunei proprieti, ntr-o perioad de timp prea scurt pentru a fi conform cu perioada de marketing necesar, specificat n definiia valorii de pia. In unele cazuri, valoarea de vnzare forat poate implica un vnztor obligat s vnd i un cumprtor (saumai muli) care cumpr fiind contieni de dezavantajul vnztorului.In cazul unei ntreprinderi n dificultate, n care se estimeaz reducerea sau oprirea activitii acesteia, activul net reevaluat sau activul net corijat se nlocuiete cu un activ net de lichidare care are n vedere dac lichidarea se face progresiv, rapid sau imediat. Activul net de lichidare se determin pe baza activului net contabil care se corecteaz astfel: se adaug plus valoarea asupra elementelor de activ corporale si necorporale, se scade minus valoarea elementelordeactiv corporalesinecorporale determinate pebaz devalori lichidative, sescad costurile de lichidare (costuri de dezafectare, costuri de funcionare pe perioada lichidrii), se scade eventualul impozit (sau alte obligaii fiscale) asupra plus valorii, dac acestea exced asupra pierderilor dinlichidare. Acest mod de abordare presupune c o lichidare forat sau voluntar poate avea loc; n acest caz, valorile de realizare a activului vor fi inferioare celor de nlocuire, iar datoriile vor crete cu eventualele indemnizaii de liceniere a personalului. Valoarea de lichidare reprezint diferena ntre valoarea lichidativ sivaloarea pasivului exigibil majorat cu totalul cheltuielilor de lichidare, n ipoteza ncetrii activitii trebuie luat n calcul fiscalitatea asupraplus valorii realizat la vnzare precum i a posturilor de provizioane sau rezerve.Exemplu:

Fluxurile de trezorerie (cash-flow-urile) estimate pentru 3 ani ai unui orizont de prognoza sunt de 1.960; 2.225; 2.185. Valoarea reziduala aferenta perioadei urmatoare celor trei ani este estimata la 9.200. Rata de actualizare stabilita de evaluator n functie de rata medie a dobnzii bancare acordate clientilorsi de riscul economic si financiar specific ntreprinderii evaluate este de 24%. Calculul valorii ntreprinderii prin metoda ACF este:V ACF = 1.960/(1+0,24) + 2.225/(1+0,24)2 + 2.185/(1+0,24)3 + 9.200/(1+0,24)3 = 8.999

20. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-capitalurile permanente necesare exploatarii.Aceast metod rspunde la ntrebarea: ct 1-ar costa pe un nou-venit n pia pentru a obine o ntreprindere identic, cu aceleaiperformane i rezultate cu ntreprinderea existent. Dou tipuri de calcule sunt avute n vedere:

- un cost de reconstituire determinat de valorile patrimonialebrute ale activelor economice: imobilizri brute (fractivele financiare) i necesarul de fond de rulment brut;

- un cost de reconstituire determinat de valorile patrimoniale nete ale activelor economice: imobilizri nete (fr activele financiare) i necesarul de fond de rulment net.

Activele economice sau capitalul de exploatare se poate stabilipe seama elementelor de activ (imobilizri corporale i necorporaleplus necesarul de fond de rulment) sau pe seama elementelor depasiv (capitalurile proprii plus datorii financiare). Aceast metod furnizeaz o baz complementar de msurare a capitalului investit n ntreprindere sau a capitalului mobilizat activitii operaionale a ntreprinderii. Valoarea dereconstituire reprezint diferena ntre costul de nlocuire al activelor (stabilit la nivelul CPNE) si datoriile ntreprinderii. Esteo valoare decontinuitate.Vrec = CPNE - Datorii

Exemplu:

Pe baza constatrilor din cadrul diagnosticului, cu deosebire cel financiar-contabil se obin urmtoarele elemente de calcul:

Planul de finanare se prezint astfel:

12345

Investiii 200200200

NFR 100100

Rambursri mprumut100200200

Mijloace necesare300300400100200

CPNE vor fi remunerate la rata de 15%

Renta goodwill-ului va fi actualizat la rata de 12%

Evaluarea elementelor corporale:

Activ corporal (net)3.000

Datorii 700 Valoarea elementelor corporale2.300Evaluarea elementelor necorporale

Calculul CPNE:

Imobilizri corp. nete1.600

NFR 600 CPNE =2.200

n funcie de elementele cifrate din planul de finanare masa CPNE va evolua n 5 ani astfel:

012 3 45

Mijloace necesare 300300400100200

CPNE (n -1)

2.2002.5002.9003.0003.200

CPNE2.2002.5002.8003.3003.1003.400

CPNE x 15% (remuneraie) 375420495465 510

Profit previzional net 500500500500500

Superprofit +125+80+5+35-10

Superprofit actualizat la12% 11164 3 22 - 5

GW= 195

Valoarea ntreprinderii devine:

Valori corporale2.300

Valori necorporale 195

Valoarea ntreprinderii2.495

21. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial bruta.Prin valoare substanial brut (VSB) se nelege activulbilanier reevaluat n ipoteza continurii activitii, plus valoareabunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care dei sunt nregistrate n patrimonial ntreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (nchiriate etc.). Valoarea substanial brut redus (VSBr) este valoarea substanial brut din care s-au dedus obligaiile nefinanciare.

Exemplu:

Pe baza constatrilor din cadrul diagnosticului de evaluare au rezultat urmtoarele: Bilanul la 31/XII/anul n se prezint astfel:ACTIVPASIV

Imobilizri corporale1.600Capital2.000

Fond de comer250Obligaii financiare500

Stocuri300Obligaii nefinanciare200

Creane500Diferene de

reevaluare550

Disponibiliti600

3.2503.250

Rata de remunerare a VSB = 15%

Profit previzional net= 500/an

Rata de actualizare=12%

Se dorete evaluarea ntreprinderii calculnd o rent a goodwill-ului redus la 5 ani.

Evaluarea se face n dou etape:

evaluarea elementelor corporale

evaluarea elementelor necorporale

Valoarea elementelor corporale n msura n care activul a fost reevaluat la justa sa valoare se obine:

Activul corporal3.000

Datorii 700

Valoarea elementelor corporale 2.300

VSB = 3.000Remuneraia VSB = 3.000 x 15% = 450 = pragul de rentabilitate al ntreprinderii.Se stabileste urmtorul tablou:

12345

Profit previzional net500500500500500

Remunerarea VSB (15%)450450450450450

Superprofit sau renta goodwill-ului5050505050

Superprofitul de 50 fiind limitat la 5 ani, goodwill-ul va fi egal cu suma actualizat a superprofitului din aceeai perioad:

Superbeneficiul anual fiind acelai (50), formula se simplific:

Valoarea ntreprinderii este deci:

Valori corporale2.300

Valori necorporale (goodwill sau fond comercial)180,24

_________

Valoarea ntreprinderii2.480,24

22. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial neta.Valoarea substanial net (VSN) se identific activului net corijat, fiind egal cu valoarea substanial brut din care se deduc toate datoriile. Valorile substaniale nu sunt valori de tranzacie; elese folosesc n metodele deevaluare bazate pecombinaia patrimoniu-rentabilitate.Exemplu:

Pastrand informatiile de la punctul anterior, VSN = VSB datorii = 3.000 700 = 2.300 23. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale(10).S.C. SAB S.A. inregistreaza in activul societatii la 31.12.2014, active imobilizate nete in valoare de 6.057.278 lei, in crestere fata de 31.12.2013 cu 22,37%, fiind reprezentate in proportie de 99,60% de imobilizarile corporale:

INDICATORI20132014%

Active imobilizate total4.959.5336.057.278122,13

Imobilizari necorporale27.52123.68986,08

Imobilizari corporale4.931.6826.033.259122,37

Imobilizari financiare330330100,00

Imobilizarile necorporale in sold la 31.12.2011 de 23.689 sunt reprezentate in valori nete de:

23.689 reprezentand concesiune teren in suprafata de 1.225 mp, conform contract de concesiune

24. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor corporale(10).Cnd verificai amortizarea imobilizrilor corporale v asigurai c:

a) Planul de amortizare este acelai ca n anul precedent;

b) Planul de amortizare contabil e diferit de planul de amortizare fiscal;

c) Au fost corect aplicate normele de amortizare prevzute n reglenentrile n vigoare

25. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare

Prezentati 5 lucrari de efectuat cand examinati conturile de imobilizari financiare

1. Obtineti un tabel cu variatia valorii de intrare, a imobilizarilor financiare si investitiilor financiare pe termen scurt, a provizioanelor constituite si a valorii contabile nete la sfarsitul exercitiului financiar auditat.

2. Decideti pentru care conturi este necesara verificarea detaliata.

3. Verificati corespondenta posturilor bilantiere cu balanta de verificare.

4.Verificarea intrarilor de investitii financiare.

5. Verificarea iesirilor de investitii financiare.

26. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente stocurilorPrezentati 5 lucrari de efectuat cand examinati conturile de imobilizari financiare

1. Obtineti un tabel sintetic cu stocurile si contractele pe termen lung aferente exercitiului curent si anterior.

2. Revizuiti fisele de inventar finale ale stocurilor, verificand adunarea pe verticala si orizontala, precum si elementele neobisnuite.

3. Asigurati-va ca in lista contractelor s-a facut deosebirea intre contractele pe termen lung si cele pe termen scurt, iar prezentarea lor este in concordanta cu standardele contabile relevante.

4. Examinarea analitica. Comparati viteza de rotatie a stocurilor, precum si clasificarea stocurilor si a contractelor din exercitiul auditat cu cele din exercitiul anterior.

5. Inventarierea stocurilor si participarea la inventariere.

27. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente creantelor

Enumerati 3 riscuri de frauda pe care auditorul trebuie sa le ia in considerare in ceea ce priveste creantele fata de terti.

a) unitatea poate inregistra vanzari fictive

b) deturnare de numerar dac acelai angajat ncaseaz concomitent facturile de la clieni i actualizeaz i jurnalul de vnzri

c) acordarea de reduceri comerciale i financiare neautorizate.

28. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor pana la un anObiectivele de audit cu privire la datoriile pe termen scurt:

- toti creditorii au fost inclusi n situatiile financiare si exist n mod real la data bilantului;

- datoriile au fost calculate astfel nct cheltuielile sunt nregistrate potrivit cu serviciile prestate;

- au fost constituite provizioane adecvate n legtur cu soldurile debitoare ale creditorilor si pentru eventuale pierderi rezultate din tranzactiile de cumprare;

- datoriile preliminate si alti creditori inclusi n bilant reprezint obligatii viitoare sau sume de pltit.

29. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor peste un anTabloul de finanare

Se bazeaz pe urmtoarele clasificri:

Clasificarea elementelor patrimoniale n utilizri i resurse

Diferenierea utilizrilor i resurselor n stabile i temporare

Din ce categorie face parte rambursarea de datorii pe termen mediu si lung?

Rambursarea de datorii pe termen mediu si lung face parte din categoria utilizrilor temporare.

30. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurtAnaliza detaliat a portofoliului de investiii este inclusa in:

a) Notele ataate situaiilor financiareb) Bilantc) Contul de profit si pierdereCerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului professional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).

EMBED Equation.3

_1365413226.unknown

_1365413227.unknown

_1365413224.unknown

aplicatii_set1_a2_s2_2012

Documents