aplicatii anre - asist.ing. dragos machidon
TRANSCRIPT
Examen ANRE gradul II A şi B Timp de lucru: 1 oră Subiecte: 1 Chestionar + 1 Problemă 1 Chestionar = 30 intrebări cu 3 variante de răspuns, din care unul singur este corect. Cum se corectează:
1. Pentru fiecare intrebare din Chestionar se acordă 1 punct, dacă răspunsul este corect şi 0 puncte, dacă răspunsul este greşit.
2. Notarea Problemei se face cu un punctaj maxim de 5 puncte, stabilit după următoarele criterii:
- precizarea formulelor de calcul; - înlocuirea datelor în formulele de calcul; - efectuarea calculelor; - precizarea unităţilor de măsură pentru variabilele utilizate în
formulele de calcul; - stabilirea rezultatului final, pe baza calculelor efectuate.
Examenul este promovat în următoarele condiţii:
- obţinerea a minimum 24 de puncte la Chestionar;
- obţinerea a minimum 3 puncte la Problemă. Bibliografie: http://stoianconstantin.wordpress.com/autorizare-electricieni/
Exemple de aplicaţii numerice
Problema nr. 1.
O linie electrică aeriană monofazată alimentează la capătul ei lămpi cu incandescenţă la tensiunea de 220 V, însumând o putere de 3300 W. Lungimea liniei, având conductoare din aluminiu, este de 200 m, iar secţiunea conductoarelor ei este de 16 mm2; ρ = 1/32 Ω mm2/m. Să se calculeze:
a) tensiunea liniei la plecarea din tablou şi procentul de pierdere de tensiune pe linie;
b) consumul de energie electrică al lămpilor la o funcţionare de 30 de minute.
Rezolvare: a) Ut = Ua + ΔUc Ua = 220 V; ΔUc = 2·R·I;
39.016200
321
=⋅=⋅=slRc ρ Ω
15220
3300===⇒⋅=
UPIIUP A
Ut = Ua + ΔUc = 220 + 2· 0.39·15=231.7 V
04.57.231
7.11100100[%] =⋅
=Δ⋅
=Δa
cc U
UU %
b) W = P· t = 3300·0.5 = 1650 Wh = 1.65 kWh
Problema nr. 2. Un circuit electric este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea de 220
V. La capătul opus este racordat un radiator având 3135 W. Pierderea de tensiune din circuit este de 5%. Să se calculeze: a) rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor (R1) şi separat a radiatorului
(R2). b) Consumul de energie electrică al radiatorului într-un interval de 10 minute.
Rezolvare:
a) 2091122022005.0220 =−=⋅−=Δ−= UUU tb V
15209
3135===⇒⋅=
bUPIIUP A
73.01511
==Δ
=IURcond Ω
9.1315209
===I
UR br Ω
b) 5.52260103135 =⋅=⋅= tPW Wh = 0.522 kWh.
Problema nr. 3. Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că circuitul care
alimentează polizorul are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm2, montate în tub, să se verifice dacă prin acest circuit se poate alimenta strungul şi în caz contrar să se redimensioneze circuitul. Se verifică căderea de tensiune şi densitatea de curent, în regim normal şi la pornirea electromotorului strungului. Se cunosc: puterea electromotorului strungului: 7 kW, tensiunea de alimentare 380/220 V, cos ϕ = 0,8 (se consideră aceeaşi valoare atât în regim normal cât şi la pornire), randamentul η = 0,9, curentul de pornire IP = 6·In, lungimea circuitului 20 m, ρ = 1/34 Ω mm2/m, pierderea de tensiune la pornirea electromotorului < 10%, iar în regim normal este < 5% , densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim permanent δn = 6 A/mm2, în regim de pornire δp = 20 A/mm2. Rezolvare: 1. Calculul curentului în regim normal şi de pornire
AU
PI
IUP
n
nn
nnn
31.138.03803
7000cos3
cos3
=⋅⋅
=⋅⋅
=
⋅⋅⋅=
ϕ
ϕ
AII np 86.7931.1366 =⋅=⋅=
2. Verificarea căderii de tensiune şi a densităţii de curent în regim normal
a) VslIU nn 33.48.0
5.220
34131.133cos3 =⋅⋅⋅⋅=⋅⋅⋅⋅=Δ ϕρ
)(513.1380
10033.4% max admn UU Δ<=⋅
=Δ
b) 22 /6/324.55.231.13 mmAmmA
sIn
n <===δ
3. Verificarea căderii de tensiune şi a densităţii de curent în regim de pornire a) Ip = 6 ·In ∆Up = 6 ·∆Un= 6· 4.33=25.98 V ∆ Up [%] = 6· 1.13 = 6.78 % < 10 %
b) 22 /20/94.315.286.79 mmAmmA
sI p
p >===δ
Obs: Conductorul nu îndeplineşte cerinţa privind densitatea maximă de curent în regim de pornire.
Se alege sectiunea imediat urmatoare din gama de sectiuni standardizate si se face verificarea pentru noua sectiune aleasa. Pentru s = 4 mm2 avem densitatea de curent 19.96 A/mm2 < 20A/mm2
Astfel se indeplineste cerinta de sectiune maxim amisibila in regim de pornire. Se va impune sectiunea minima de 6 mm2 pentru conductorul de alimentare a strungului.
Problema nr. 4. O coloană electrică de 380/220 V de aluminiu în lungime de 25 m
alimentează un tablou secundar de la care pleacă circuite pentru: un electromotor trifazat de 4 kW un electromotor monofazat de 2 kW 20 de lămpi de câte 100 W fiecare. Electromotoarele au pornire directă şi absorb la pornire de şase ori curentul
nominal In. Pierderea de tensiune admisă în coloană este de 2%, iar la pornirea electromotoarelor maximum 10%; conductibilitatea γ = 34, cos ϕ = 0,7(se consideră aceeaşi valoare atât în regim normal cât şi la pornire) şi η = 0,9, Curentul maxim admisibil în regim permanent, pentru conductoare de Al cu secţiunea de 6 mm2 este 30 A, iar densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim de pornire δp = 20 A/mm2. Ţinându-se seama de încărcarea echilibrată a fazelor şi de un mers simultan la plină sarcină a tuturor receptoarelor, să se determine secţiunea coloanei. Se va face verificarea la densitate de curent în regim de pornire şi la cădere de tensiune. Indicaţii Pentru echilibrarea sarcinilor pe cele trei faze, electromotorul monofazat se conectează la faza R, cate 10 lămpi se conectează la faza S, respective la faza T. Cea mai încărcată va rezulta, în acest caz, faza R; se va calcula secţiunea coloanei luînd în considerare curentul total din faza R,unde este racordat electromotorul monofazat.
Rezolvare:
1. Calculul curentului şi a densităţii de curent în regim normal şi de pornire
ϕ
ϕ
ϕ
cos
cos3
cos3
2
1
⋅=
⋅⋅=
⋅⋅⋅=
n
nn
n
nn
nnn
UPI
UPI
IUP
22
21
2
1
/20/67.216
130
13067.21663067.2198.1269.8
98.127.0220
2000
69.87.03803
4000
mmAmmAs
I
AIIAAIII
AI
AI
pp
Rnp
nnRn
n
n
>===
=⋅=⋅=<=+=+=
=⋅
=
=⋅⋅
=
δ
Obs 1: În regim de pornire densitatea de curent depăşeste valoarea maximă admisă. 2. Determinarea căderii de tensiune Calculul se face în ipoteza unei încărcări uniforme la nivelul fazei R. Astfel putem avea următoarele doua ipoteze:
a) Consum trifazat pe faza R de 21.67 A în regim normal şi de 130 în regim de pornire;
VU
IslIRU
n
nn
21,37.067.21634
2513
coscos3
=⋅⋅⋅
⋅⋅=Δ
⋅⋅⋅=⋅⋅⋅=Δ ϕρϕ
%10%06,5380
10026.19100[%]
26.19621,36
%2%84.0380
10021.3100[%]
<=⋅
=⋅Δ
=Δ
=⋅=Δ⋅=Δ
<=⋅
=⋅Δ
=Δ
n
pp
np
n
nn
UU
U
VUUUUU
b) Consum monofazat pe faza R de 21.67 A în regim normal şi de 130 în regim de pornire;
VU
IslIRU
n
nn
71.37.067.21634
2512
coscos2
=⋅⋅⋅
⋅⋅=Δ
⋅⋅⋅=⋅⋅⋅=Δ ϕρϕ
%10%08.10668.16[%]
%2%68.1220
10071.3100[%]
>=⋅=Δ⋅=Δ
<=⋅
=⋅Δ
=Δ
np
n
nn
UUUUU
Obs 2: În ipoteza b) la pornire căderea de tensiune depăşeste valoarea maximă admisă. Conform observaţiilor 1 şi 2 trebuie avută în vedere redimensionarea coloanei. 3. Calculul noii secţiuni şi verificarea la căderea de tensiune
a) 5.620
130===
p
pIs
δmm2.
Se alege următoarea valoare din gama de secţiuni standardizate, s = 10 mm2.
b) ϕρϕ coscos2 ⋅⋅⋅=⋅⋅⋅=Δ nn IslIRU
23.27.067.211034
2512 =⋅⋅⋅⋅
⋅=Δ nU V
%10%06.6601.1[%]6[%]
%2%01.1220
10023.2100[%]
<=⋅=Δ⋅=Δ
<=⋅
=⋅Δ
=Δ
np
n
nn
UUUUU
Problema nr. 5. Ce secţiune este necesară pentru conductoarele unui circuit electric trifazat
din cupru, montat în tub, în lungime de 50 m, care va alimenta un electromotor de 20 kW, 3 x 380 V, cos ϕ = 0,7; η = 0,9, care admite la pornire o scădere a tensiunii de maximum 12%. Electromotorul absoarbe la pornire un curent egal cu 6 In. Pierderea de tensiune (de durată) admisă în circuit la plină sarcină va fi de 3%, iar γCu = 57. Conform tabelelor pentru trei conductoare de cupru cu secţiunea de 6 mm2 montate în tub, încărcarea maximă de durată este 42 A, iar densitatea admisibilă de curent la pornirea electromotoarelor pentru conductoarele de Cu este mai mică de 35 A/mm2.
Rezolvare: 1. Calculul curentului şi a densităţii de curent în regim normal şi de pornire
AAU
PI
IUP
n
nn
nnn
4246.437.03803
20000cos3
cos3
>=⋅⋅
=⋅⋅
=
⋅⋅⋅=
ϕ
ϕ
22 /35/46.436
76.260
76.26046.4366
mmAmmAs
I
AII
pp
np
>===
=⋅=⋅=
δ
Obs: În regim normal curentul şi densitatea de curent depăşesc valorile maxime admise. 2. Calculul noi secţiuni şi verificarea căderilor de tensiune
245.735
76.260 mmI
sp
p ===δ
Se alege următoarea valoare din gama de secţiuni standardizate, s = 10 mm2.
%12%26.721.16[%]6[%]
%3%21.1380
10061.4100[%]
61.47.046.431057
5013
cos3cos3
<=⋅=Δ⋅=Δ
<=⋅
=⋅Δ
=Δ
=⋅⋅⋅⋅
⋅=Δ
⋅⋅⋅⋅=⋅⋅⋅=Δ
np
n
nn
n
UUU
UU
VU
IslIRU ϕρϕ
Problema nr. 6. La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat un receptor electric
conectat în triunghi. Tensiunea de linie este de 220 V. Să se determine puterea consumată în circuit cunoscând că încărcările pe faze sunt neuniforme şi anume: prima fază are rezistenţa activă de 3 Ω şi reactanţa inductivă de 4 Ω, a doua fază are o o rezistenţă activă de 6 Ω şi o reactanţă inductivă de 8 Ω,a treia fază are rezistenţa activă de 8 Ω şi reactanţa inductivă de 6 Ω. Rezolvare: 1. Determinarea puterii active absorbite de circuit:
ZR
XRZ
PPPP TSRcircuit
=
+=
++=
ϕcos
22
Ω===
Ω==+=+=+=
Ω===
Ω==+=+=+=
Ω===
Ω==+=+=+=
8.0108cos
10100366468
6.0106cos
,10100643686
6.053cos
52516943
2222
2222
2222
T
TT
TTT
S
SS
SSS
R
RR
RRR
ZR
XRZ
ZR
XRZ
ZR
XRZ
ϕ
ϕ
ϕ
kW84.4W48408.08
220cosR
UcosIUP
kW84.4W48406.06
220cosR
UcosIUP
kW68.9W96806.03
220cosR
UcosIUP
2
TT
linie2
TTlinieT
2
SS
linie2
SSlinieS
2
RR
linie2
RRlinieR
==⋅=⋅=⋅⋅=
==⋅=⋅=⋅⋅=
==⋅=⋅=⋅⋅=
ϕϕ
ϕϕ
ϕϕ
kW36.19W19360484048409680PPPP TSRcircuit ==++=++=
2. Determinarea puterii reactive absorbite de circuit :
Ω
ϕ
52516943XRZ
ZXsin
XRZ
QQQQ
222R
2RR
22
TSRcircuit
==+=+=+=
=
+=
++=
,10100643686
8.054sin
2222 Ω==+=+=+=
Ω===
SSS
R
RR
XRZ
ZXϕ
Ω===
Ω==+=+=+=
Ω===
6.0106sin
10100366468
8.0108sin
2222
T
TT
TTT
S
SS
ZX
XRZ
ZX
ϕ
ϕ
kVAr84.4VAr48406.06
220sinX
UsinIUQ
kVAr84.4VAr48408.08
220sinX
UsinIUQ
kVAr68.9VAr96808.04
220sinX
UsinIUQ
2
TT
linie2
TTlinieT
2
SS
linie2
SSlinieS
2
RR
linie2
RRlinieR
==⋅=⋅=⋅⋅=
==⋅=⋅=⋅⋅=
==⋅=⋅=⋅⋅=
ϕϕ
ϕϕ
ϕϕ
kVAr36.19VAr193604840484096804QQQQ TSRcircuit ==++=++=
3. Determinarea puterii aparente absorbite de circuit :
kVA37.27VA273776844684413689SSSSkVA844.6VA684448404840QPS
kVA844.6VA684448404840QPS
kVA689.13VA1368996809680QPS
SSSS
TSRcircuit
222T
2TT
222S
2SS
222R
2RR
TSRcircuit
==++=++=
==+=+=
==+=+=
==+=+=
++=
Problema nr. 7. O linie electrică aeriană cu tensiunea de 0,4 kV, cu conductoare din cupru
având ρ = 0,017 Ω mm2/m, alimentată din sursa A, are schema şi caracteristicile din figură.
s1 = 50 mm2 s2 = 35 mm2 s3 = 25 mm2
x01 = 0,31 Ω /km x02 = 0,345 Ω /km x03 = 0,33 Ω /km
1 2 3 A O
3oo m 2oo m 15o m
S1 = 40 + j10 kVA S2 = 30+ j0 kVA S3 = 20 + j15 kVA
Se cere:
a) să se determine pierderea maximă de tensiune; b) să se interpreteze rezultatul considerând că pierderea de tensiune admisibilă
este de 10%. Rezolvare: Aplicam relatia :
n
31 iiii
U)QXPR(U ∑ +
=Δ [V]
1. Calculul rezistenţelor
Ωρ 102.050
300017,0slR
1
11 ==⋅=
Ωρ 097,035200017,0
slR
2
22 =⋅=⋅=
Ωρ 102,025
150017,0slR
3
33 =⋅=⋅=
2. Calculul reactantelor
ΩΩ
Ω
049,015,033,0lxX069,02,0345,0lxX
093,03,031,0lxX
333
222
111
=⋅=⋅==⋅=⋅=
=⋅=⋅=
Tabel sintetic cu valorile rezistenţelor, reactanţelor, puterilor active şi reactive pe tronsoanele liniei:
Tronson 1 2 3 Ri [Ω] 0,102 0,097 0,102 Xi [Ω] 0.093 0,069 0,049 Pi [kW] 90 50 20
Qi [kVAr] 25 15 15
3. Calculul căderii de tensiune:
V41.50V4,0
77,288.55.114,0
)15049,020102,0(4,0
)15069,050097,0(4,0
)25093,090102,0(U
)QXPR(Un
31 iiii
=++
=
=⋅+⋅
+⋅+⋅
+
+⋅+⋅
=+
=∑
Ω
Δ
Exprimam caderea de tensiune in procente :
%10%6.12100*400
V41.50100U
]V[U[%]U >==⋅=ΔΔ
Obs: Circulatia de putere prin linia analizata determina o cadere de tensiune de 12.6 % care depaseste limita admisibila de 10%.