apicultura - teorie si practica de mircea beca

7/27/2019 Apicultura - Teorie Si Practica de Mircea Beca

1/125

MIRCEA BECA

APICULTURATEORIE SI PRACTICA

ALBA IULIA2009


2/125

APICULTURA TEORIE SI PRACTICA MIRCEA BECA

Pagina 2

APICULTURA

APICULTURA este activitatea care ofera practicantilor numeroase satisfactii. Iubitorii de stuparit, suntoameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine, natura, aer liber.APICULTURA are o latura materiala (se obtine miere, polen, pastura, ceara, propolis) cat si una spirituala. Nimicnu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza de viata,albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere, matci care perpetueaza viata, trantori in permanentacautare a dragostei. Ce poate fi mai inaltator? Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine?Raspunsul e simplu: stupi, stupari, albine, natura, sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste

APICULTURA.

1. ALBINA I FAMILIA DE ALBINE

Albina face parte din ordinul Hymenoptera, una dintre cele mai avansate grupe de insecte, caracterizatprin via sociali organizarea indivizilor n familie. Familia de albine funcioneaz ca un "supraorganism" n carefunciile de respiraie, nutriie, reproducie i aprare se regsesc att la nivel individual ct i social, n cadrulacestei familii regsindu-se diviziunea muncii, desfurarea n comun a activitilor legate de adunarea iprelucrarea hranei, ngrijirea urmailor, concentrarea puterii reproductoare a coloniei la o singur femel (matca)i civa masculi (trntorii), reglarea temperaturii pe timpul iernii, etc.Apariia la sexul femel a celor dou caste

(matca i lucrtoarea) este expresia naltei diviziuni a muncii atins de aceast specie n ndeplinirea funciilorsociale. Albina lucrtoarea este o noutate n evoluie, este o minunat diversiune de la dezvoltarea reproductivnormal, a femelei. Pentru a nelege mai bine viaa familiei de albine este necesar cunoaterea componeneiacestei familii, a castelor, cuibului, a stadiilor de dezvoltare prin care trec albinele de la ou la albina adulti adinamicii coloniei pe parcursul anului, a perioadelor condiionate de mediul exteriori cules.

1.1. COMPONENA FAMILIEI DE ALBINE

Matca este singura femel capabil de reproducie, de mperechere cu trntorii (n mod obinuit semperecheaz cu pn la 10 trntori) i s depun ou fecundate (din care vor iei mtci sau lucrtoare) saunefecundate (din care vor iei trntori). Se deosebete uor de celelalte albine prin formi mrime, avnd corpulmai lung, capul mai mic i abdomenul foarte dezvoltat i acoperit pn la jumtate de aripi.

n plin activitate de ouat, primvara-vara, cntrete ntre 250 i 280 grame. Este cea mai longevivdintre membrii familiei de albine putnd tri pn la 8 ani (este ns eficient econonic doar un an-doi, dup care


3/125


Pagina 3

trebuie schimbat), este activ pe toat perioada vieii putnd depune 1500-2500 i chiar 3000 de ou n 24 deore n luna iunie. n aceast perioad de pont intens regina este atent ngrijiti bine hrnit de albinele dinsuita sa. n familiile de albine care mor iarna din cauza lipsei hranei, matca esteultima care moare, fiind hrnit cu ultima pictur de miere.

Matca este apt de mperechere numai pn la 20-30 zile de laeclozionare, dup care, n lipsa mpereherii, ca depune numai ou nefecundate

din care vor iei doar trntori ("matc trntori"). Nu prsete stupul dect ntrei cazuri: dup perioada de maturizare, cnd trebuie s se mperecheze, lantemeierea unei noi familii, cnd iese cu o parte din albinele lucrtoare itrntorii din stup sub form de roi i ultima situaie, cnd stupul este puternicinfestat cu Varroa sau ali parazii, bacterii, virusuri, etc. este urt mirositor fiindimpropriu pentru supravieuirea albinelor n stup

Albinele lucrtoare sunt, ca dimensiune, indivizii cei mai mici ai familiei de albine, femele cu ovarelenedezvoltate, incapabile de reproducie (n lipsa mtcii pe o perioad mai mare de timp, ovarele acestora se potdezvolta i depun ou dar din aceste ou sterile vor iei numai trntori, sunt aa numitele familii bezmetice).

Capul albinei lucrtoare are o form triunghiular iar abdomenul este egal nlungime cu aripile. Limba le este bine adaptat pentru cules, n medie are 6,4mm

lungime iar picioarele sunt prevzute cu panerae (corbicule) destinate colectrii itransportului polenului. Albinele lucrtoare mai sunt adaptate pentru hrnireapuietului (au dezvoltate glandele faringiene), producerea cerii (au glande cerifere),aprarea cuibului (dispun de ac) i pentru supravieuirea pe timpul iernii (dezvoltareacorpului adipos, un adevrat rezervor de energie).

Durata de via a albinei lucrtoare depinde de gradul de uzur ca urmare aactivitilor intense desfurate de aceasta (creterea puietului i activivitatea de cules nectar i polen). Astfelalbinele eclozionate n sezonul activ (din primvar, martie pn vara, n jurul lunii august) triesc numai 40 dezile pe cnd albinele eclozionate toamna triesc pn n primvara viitoare, cnd se face schimbul de generaii(6-9 luni). Lipsa creterii puietului n familie, n aceast perioad, precum i corpul gras bine dezvoltat pe permites triasc att de mult.

Numrul albinelelor lucrtoare dintr-o familie cu dezvoltare normal variaz n funcie de sezon. Dac lanceputul primverii sunt ntre 10000 i 20000 albine, n timpul verii sunt ntre 40000 i 60000 albine iar toamna njur de 20000-30000 albine.

Trntorii reprezint masculii familiei de albine, sunt indivizi eclozionai din ou nefecundate. Corpul loreste mai mare dect al lucrtoarelor i a mtcii, lungimea este aprox. 15-18mm,greutatea ntre 200 i 280mg (cel mai obinuit 230mg), capul este rotunjit, anteneletrntorului au cu o articulaie n plus fa de cele ale albinei lucrtoare cu ochi foartebine dezvoltai, mirosul sensibil i vederea trntorilor, adaptat la lumina cerului i azrii, ajutndu-i la detectarea uoar a mtcilor ieite la mperechere.

Au o tromp scurt, de aceea nu pot culege cu ea nectarul floral, n schimb

le permite s primeas hran de la albinele lucrtoare (n primele 4 zile de via)sau se se hrneasc singuri cu mierea din celulele fagurilor (la maturitate).Durata de via a trntorilor este ntre doui opt sptmni i variaz n funcie de sezon (activ sau

perioad de repaus) i de zona geografic.Durata total de zbor a unui trntor este, n medie, de 4 ore n perioada de vrf a sezonului i cc. 2 ore

jumtate spre sfritul acestuia. Primvara trntorul poate zbura, ntr-o singur zi, aproximativ 24 minute iar vara36 minute, pe o distan de peste 7km fa de stupul de origine.

Trntorii emit un feromon care acioneaz ca un liant pentru apropierea lor n aer, n timpul zborului demperechere i n culoarele de zbori care, de asemenea, atrage regina virgin n zonele de mperechere.

Trntorii nu au ac, glande cerifere i piesele armturii bucale folosite la recoltarea polenului.Ei nu culeg nectar, nu particip la organizarea sau aprarea familiei de intrui, nu contribuie la

producerea hranei pentru colonie i nici la polenizare. Rolul principal al trntorilor este de a mperechea mtcile ide a asigura astfel perpetuarea speciei. Pe lng acest rol trntorii mai contribuie, prin prezena lor pe faguri, larealizarea unui regim termic optim necesar creterii n bune condiii a puietului precum i la ventilarea stupului.


4/125


Pagina 4

Ctre sfritul verii, ncepnd cu iulie-august, cnd albinele se pregtesc pentru iernare, trntorii suntizgonii din stup de ctre albinele lucrtoare i, dac pe perioada sezonului activ erau primii n orice alt familie,aveau liber-trecere, acum nu le mai este permis intrarea. Adunai n grupuri pe stupului sau pe peretele frontalal stupului, nfometai, trntorii mor n scurt timp de foame.

n familiile fr matc, orfane sau cu mtcile nemperecheate sau vrstnice, trntorii sunt tolerai i petimpul iernii.

1.2. CUIBUL FAMILIEI DE ALBINECuibuleste spaiul n care triete i se perpetueaz familia de albine.

n stare natural, slbatic, albinele i construiesc cuibul n scorburile copacilor, sub streaina caselor, npoduri, n crpturile stncilor sau n orice alt loc care le ofer spaiu suficient pentru creterea puietului i leferesc de interperii.

Omul exploateaz albinele n stupi primitivi sau sistematici. Interiorul unui stuppopulat este ocupat cu faguri cldii din ceara secretat de glandere cerifere ale albinelorlucrtoare, fiecare fagure fiind alctuit din mai multe mii de celule de forma unor prismehexagonale, cu fundul n form de piramid triunghiular. Celulele sunt aezate spate laspate pe cele dou fee ale fagurelui, astfel c fiecare fa a fundului unei celule alctuiete oparte din fundul a trei celule de pe partea opus. Fundul celulei are astfel o formtriromboidal, unghiul celui mai mare romb fiind de 109, iar a celui mai mic 7032'. Albineleau preferat pentru construcia celulelor forma hexagonului regulat deoarce aceast formgeometric are perimetrul cel mai mic, are un numr mai mare de perei comuni, ceea ceeconomisete material la construcia lori asigur cea mai mare rezisten la rupere n cazul umplerii inegale acelulelor nlturate.

Fagurii sunt aezai vertical i sunt, n general, paraleli. Distana dintre faguri este de 12 mm, acest spaiupermind trecerea cu uurin a albinelori efectuarea diferitelor lucrri n stup. n restul stupului spaiul necesarcirculaiei este de 8 mm, spaiile mai mari dect aceast dimensiune fiind blocate de ctre albine cu construcii decear iar spaiile mai mici propolizate.

Grosimea fagurelui cldit este, n medie, 25 mm.Fagurii noi construii au culoarea alb, alb-glbuie, dar pe msur ce sunt crescute generaiile de albinedevin bruni apoi negrii, ca urmare a tegumentelor rezultate n urma nprlirii larvelor i nimfelor ce ader depereii celulelor. Acumularea, cu fiecare generaie de albine crescut, a acestor tegumente, duce la micorareadiametrului i a adncimii celulelor, motiv pentru care albinele le alungesc. La fagurii noi, grosimea pereilorcelulelor este de 0,35-0,40 mm iar la cei vechi este de 0,80 mm. Acumularea de cmi nimfale i de excrementeeliminate de larve duce la ngroarea fundurilor fagurilor vechi, la creterea lor n greutate. Astfel, dup 6 generaiide puiet, masa fagurilor se dubleaz, iar dup 17 generaii, se tripleaz. Aceste transformri, la fagurii vechi, dedimensiune a celulelor precum i acumularea, n cear, a bacteriilor i altor ageni patogeni, precum i adiferitelor substane folosite n tratamente are efecte negative asupra vigurozitii albinelor (albinele eclozionatedin aceti faguri sunt mai mici), sntii (aceti faguri sunt surs de infecie pentru puiet) i productivitii

albinelor.La stupii sistematici fagurii sunt prini n rame de lemn, putnd fi astfel scoi din stup, examinai, aezaiapoi la loc i poate fie extras mierea din ei fr a distruge fagurele.Pe fagure sunt mai multe tipuri de celule. Dup mrime, formi destinaie, celulele pot fi categorizate n: celulede lucrtoare, de trntori, de mtci (botci) i celule intermediare.

Celulele de albine lucrtoare sunt ntrebuinate la creterea puietului albinelor lucrtoare i ladepozitarea rezervelor de hran (miere i polen). Diametrul acestor celule este de 5,38-5,42 mm, latura 3 mm i oadncime de 12 mm (celulele n care se cresc puiet) sau 16mm (celulele folosite la depozitarea mierii). n func iede vechimea fagurilor, grosimea pereilori volumul celulei de lucrtoare se modific astfel:

Tipul fagurilor Grosimea pereilor celulei Volum

Faguri noi 0,12 mm 0,282 cm3Faguri vechi (10-12 generaii puiet) 0,18-0,20 mm 0,250 cm3


5/125


Pagina 5

Capacitatea de stocare a celulei de lucrtoare este de 0,40-0,43 g miere i 0,19-0,20 g polen.Un fagure Dadant are ntre 8000-9000 celule de albine lucrtoare; pe 1dm2 de fagure sunt ntre 800-850

celule.Celulele de trntori servesc la creterea puietului de trntor i, n perioadele de cules intens, la

depozitarea mierii. Se gsesc, de obicei, pe partea laterali inferioar a fagurilor. Sunt mai mari dect celulele

de lucrtoare, diametrul mediu al acestor celule fiind de 6,6 mm (cu limite de 6,25-6,70) i adncimea de 13-16mm. Pe 1dm2 de fagure sunt 520 celule de trntori.Celulele de matc (botci) sunt construite i folosite de ctre albine la creterea larvelor de matc.

Numrul acestora variaz n funcie de necesarul de mtci al familiei. Cnd familia de albine roiete, suntcrescute cteva sute de botci, pe marginile laterale i de jos a fagurilor (botci de roire). Cnd familia i schimblinitit matca sau cnd a pierdut-o n mod subit (e orfan) albinele cresc doar ctevabotci, n mod frecvent pe partea central a fagurelui (botci de schimbare linititibotci de salvare). Cele mai bune sunt botcile de schimbare linitit deoarece larvelesunt hrnite din timp cu lptior de matc iar mtcile obinute din aceste botci suntmtci dezvoltate deoarece au beneficiat din timp de hrana larvar, au fost crescutede la vrsta optim. Mtcile obinute din botcile de salvare sunt mtci mai mici,

frecvent au abdomenul triunghiular, nu sunt de calitate deoarece albinele, ndisperarea lor, vzndu-se orfane, iau n cretere i larve cu o vrst mai mare de 3 zile.

La interior botcile sunt de form cilindric iar la exterior au forma unei ghinde. Diametrul lor este de 10-21mm iar adncimea acestora este de 20-25mm. Culoarea lor este aproximativ aceeai ca a fagurelui pe caresunt cldite deoarece albinele aduc i secret prea puin cear nou, prefernd s foloseasc ceara celulelormrginae. n primele zile, pn la cpcire, suprafaa exterioar a botcilor este netedi foarte subire dardup ce albinele cpcesc botca ncep s-o ngroae cu un strat de cear, pe care contureaz baza unor celulemici i astfel botcile iau forme diferite. Pe timpul unui cules intens botcile sunt aproape acoperite de fagurii albi,noi, crescui pe lng ele, albinele avnd nevoie de spaiu pentru depozitarea nectarului.

n mod obinuit, dup ce mtcile au ros cpcelul de cear din vrful botcii i au eclozionat, botcile sunt distrusede ctre albinele lucrtoare.

n afar de celulele de lucrtoare, trntori i matc albinele cldesc i celule de trecere. Acestea suntcelule de form neregulat, aflate la locul de ntlnire dintre cele trei tipuri de celule principale. De asemenea maicldesc celule de fixare a fagurelui de leaurile ramei.

Cuibul, pentru o mai bun ventilaie, este stabilit de ctre albine n dreptul urdiniului i este format dinmai muli faguri, n care se gsesc ou, puiet n diverse stadii de dezvoltare (necpcit sau cpcit), albine iprovizii de hran (miere i pstur). Albinele i organizeaz cuibul, n mod natural, astfel: pe fagurii centrali, underegimul termic este propice creterii i dezvoltrii, se afl puietul. Cantitatea de puiet descrete spre faguriiperiferici, astfel c ansamblul celulelor ocupate de ou, larve i nimfe ia o form aproximativ sferic (primvara itoamna) sau elipsoidal (vara). n fagure, deasupra puietului i lateral de acesta, albinele depoziteaz psturimiere sub form de coroni. Pe msura apropierii de marginile laterale ale cuibului,

cantitatea de hran crete ajungnd ca pe fagurii mrginai s se gseasc doar mierei pstur.Ordinea n cuibul de puiet este dat de modul n care matca i organizeaz,

metodic, ponta. Ea nu-i depune oule la ntmplare n celulele goale ntlnite ci ocupn mod sistematic spaiul disponibil, pornind depunerea oulor din fagurele mijlociu alcuibului, mergnd din centrul lui ctre margini, n cercuri din ce n ce mai largi, sub formaunor inele concentrice. Cnd cercul de pe faa fagurelui pe care ou este suficient delarg, ea trece i depune ou pe cealalt fa a fagurelui, apoi trece pe cei doi fagurialturai, din stnga i din dreapta fagurelui mijlociu. Acolo ns cercul ocupat cu ou este mult mai restrns fade primul fagure.

Stadiile de aceeai vrst a puietului sunt foarte bine grupate pe faguri, ceea ce permite reglarea, de

ctre albine, a temperaturii i umiditii optime creterii puietului. Albinele menin n cuib o temperatur de 33-35C i o umiditate relativ de 75-80C. Sunt nsi cazuri n care, din cauza temperaturilor exterioare sczutecare urmeaz imediat dup o perioad cald, primvara, i a faptului c nu sunt destule albine acoperitoare


6/125


Pagina 6

pentru nclzirea puietului, a cuibului extins pe mai muli faguri, puietul s nu mai fie suficient nclzit , s serceasci s moar. Albinele elimin din celule, n scurt timp, acest puietul mort. Pentru izolarea cuibului, nspecial primvara i toamna, albinele propolizeaz intens crpturile ce apar n stup.

n perioadele lipsite de cules, pentru economisirea rezervelor de hran, albinele pot distruge puietul detrntor.

n perioada optim pentru dezvoltarea cuibului, cu surse de nectari polen din abundeni temperatur

exterioar confortabil (n jurul datei de 15 iunie), fagurii unei colonii nsumeaz aproximativ 120 dm2 de puiet.Odat cu scderea n intensitate a culesului, suprafaa ocupat cu puiet se reduce la cca. 70-80 dm2 cu puiet.Ctre sfritul sezonului activ, dup 15 august, n cuib sunt doar 40-50 dm2 puiet.

1.3. HRANA ALBINELORHrana albinelor const din nectarul prelucrat n miere, polenul prelucrat n

psturi din lptiorul de matc. Pe lng aceste produse, albinele, ca s triasc,consumi ap.

Nectarul este secretat de glandele nectarifere ale florilor. Este un produscomplex ce se prezint sub forma unei soluii dulci, glucidice, avnd o concentraie dezahr diferit, n funcie de specia de plant care l-a produs, de umiditatea itemperatura aerului (condiiile de clim). Cel mai concentrat nectar l produc plantelemelifere la care tubul corolei lipsete, n condiii de temperatur ridicat i umiditatesczut. Albinele prefer nectarul n concentraie de 50%.

Nectarul este aspirat din flori cu ajutorul trompei i depozitat n gu.Ajunse la stup, culegtoarele regurgiteaz nectarul colectat i l dau altor albine, sau, n cazul unui cules

de mare intensitate, cum este cel de salcm, l depoziteaz, singure, direct n celule.Transformarea nectarului n miere se face pe cale fizic (prin ventilaie, prin intermediul creia se

realizeaz eliminarea surplusului de ap pn la o concentraie de 18%) i pe cale biochimic (transformareazaharozei n fructoz i glucoz prin aciunea invertazei elaborate de glandele faringiene ale albinelor mai nvrst de 21 zile). Pentru ca procesul de evaporare a apei s se desfoare mai repede, nectarul este mprtiat

de albine n ct mai multe celule, astfel suprafaa de evaporare este mai mare. Regurgitarea repetat a nectaruluifavorizeaz transformarea nectarului n miere, nectarul mbogindu-se cu diferitele substane din glandelesalivare ale albinelor tinere. Pentru albine, mierea reprezint unica surs de energie.

Polenul, denumit i pinea albinelor, este recoltat de pe flori cu pieselebucale, gruncioarele de polen fiind umectatate i lipite cu miere regurgitat din gu,preluat apoi cu picioarele anterioare i depozitat pe paneraele picioarelor posterioaresub form de ghemotoace.

Odat ajus n stup, albina depoziteaz polenul cules n celulele fagurelui. Eaintroduce pintenul de la membrul mijlociu pe sub sferuli se debaraseaz astfel deghemotocul de polen, dup care l preseaz cu capul, pentru eliminarea aerului. Dupce dou treimi din celul sunt ocupate cu polen tasat, albinele pun deasupra acestuia

un strat subire de propolis. n timpul unui cules intens celulele sunt completate cumiere pn la umplere i apoi sigilate cu un capac de cear. n lipsa aerului polenulintr ntr-un proces de fermentaie lactic transformndu-se n pstur.

Apa este un component vital al hranei albinei, fiind un element indispensabil vieii.Corpul albinelor este format din ap n proporie de 75-80%. Hemolimfa are un coninut de 90% ap.Apa consumat de albine provine din nectar sau de la sursele de ap disponibile n zon. Ea particip la

producerea lptiorului de matci la reglarea temperaturii cuibului n zilele clduroase de var (albinele sacagieaduc ap n stup i, prin ventilare, cuibul se rcete).

1.4. STADII DE DEZVOLTAREViata albinelor este foarte scurta. In sezonul activ primavara si vara, albinele traiesc 35-45 de zile. Numai

acelea nascute toamna traiesc pana la 6-9 luni, ajungand pana in primavara viitoare. Pentru a inlocui pierderilezilnice si a spori numarul de albine, matca oua neantrerupt, de la sfarsitul iernii pana toamna tarziu.


7/125


Pagina 7

Metamorfoza cuprinde totalitatea transformrilor morfo-fiziologice ce se desfoar n cadrul unui ciclucomplet, evolund prin stadiile de ou, larv, nimf i adult. La insecte, metamorfoza este controlat de treihormoni: un hormon de cretere, care permite larvei s creasc, s se mreasc; un hormon juvenil, caremenine stadiul larvari se opune nimfozei i un hormon de nprlire, ecdisona, care provoac nimfoza.Secreia hormonilor depinde de un sistem neuroendocrin comparabil cu sistemul ortoparasimpatic de lavertebrate.

De ndat ce constat c s-a cldit primul fagure, matca l umple cu ou. n jurul ei se strnge un grup de10-12 albine; sunt cele care-i formeaz suita"; aceste albine nsoitoare au grij de hrana ei, dndu-i mereulptisor ; o mngie cu antenele, o curi i ling corpul. Ele percep primele substana de matc dovadapentru ele c matca este prezent.

Cnd matca depune ou n cuib, se sprijin cu picioarele de dinapoi pe marginea celulei respective, iintroduce abdomenul n celul pn la fund i depune acolo oul.Oul depus de matc pe fundul celulei st npoziie perfect vertical n prima zi, n a doua zi se nclin puin (aprox. la 45 de grade), pentru ca n a treia zi sfie culcat pe fundul celulei.

Matca pornete depunerea oulor din fagurele mijlociu al cuibului, mergnd din centrul lui spre margini, ncercuri din ce n ce mai largi. Cnd cercul din acel fagure este suficient de larg, ea trece i depune ou pe a douafa a fagurelui, apoi ocup cu ou cei doi faguri vecini, din dreapta i din stnga celui mijlociu ; acolo ns cercul

ocupat de ou e mult mai restrns fa de primul fagure. n felul acesta, dac s-ar tia un cuib n seciune, s-arvedea c forma lui e aproape sferic. Albinele au adoptat forma sferic deoarece cea mai potrivit pentru a puteafi acoperit la nevoie cu trupurile lor, alcatuind un ghem strns deasupra puietului ca s-i in de cald, mai ales ncazul cnd ar aparea dintr-odat o vreme prea rece. n lipsa albinelor acoperitoare, puietul din celule rcete imoare.

Oule depuse pe fundul celulelor au forma alungitasemntoare unor bastonae lungi de 1,4-1,6 mm, sunt curbatectre partea dorsali rotunjite la capete, au un capat mai ascu it,mai subire (polul caudal sau anal) care are o substan cleioas cucare se prinde de fundul celulei, iar cellalt mai gros, (polul oral saucefalic) are un orificiu numit micropil, pe unde va ptrunde n ovulspermatozoidul pentru fecundare. n aceast parte se va dezvoltacapul viitorului individ. Culoarea oului e alb; este nvelit ntr-o coajchitinoas care are pe ea desene hexagonale. Obinuit, n celulelede albine lucrtoare, oule sunt fecundate, pe cnd n celulele marii largi oule sunt nefecundate i din ele se nasc numai trntori.ntre fagurii cuibului i n special pe poriunile ocupate de puiet, staualbine mai numeroase, albinele clocitoare, care pstreaz acolo otemperatur constant de 34C, cu o umiditate relativ de 5560%,de care puietul din cuib are nevoie. Condiiile mediului din cuib aumare influen asupra procesului de dezvoltare a puietului, astfel ca

prin ridicarea sau scderea temperaturii cuibului numai cu 1-2C,durata de dezvoltare se scurteaz sau se lungete cu 1-2 zile.Stadiul de ou dureaz trei zile, timp n care n interiorul sau

au loc intense procese de diviziune celular. Celulele ce rezult dinaceste diviziuni se organizeaz i formeaz foie care vor schiatreptat tegumentele, tubul digestiv, aparatul reproductor, sistemulnervos etc. Dup trei zile, de cnd matca a depus ou n primulfagure din cuib, larva tnar eclozioneaz, dar nainte de ecloziunecu cteva ore, albinele doici depun n jurul oului lptior care nmoaiecorionul i faciliteaz ecloziunea. Coaja oulor ncepe s se desfaci apar larvele, care sunt ca nite viermimici, albi, lungi de 1,6 mm, curbai ventral, avnd o greutate de 0,1 mg. Dup apariia larvelor, albinele doici,

tinere i capabile s produc mult laptior, vars asupra lor aceast preioas hran, n care larvele noat ncerc, cu gura deschis. Consumul de lptior se realizeaz prin cavitatea bucal iar discontinuitatea dintreintestinul mediu i cel posterior face ca n tot acest stadiu s nu se elimine fecale. Indiferent de casta careia i


8/125


Pagina 8

aparin, n primele trei zile de via, larvele sunt alimentate cu lptiori greutatea lor crete de la 0,1 mg laaproape 5 mg. Din ziua a patra, numai larvele de matc sunt alimentate n continuare exclusiv cu cantiti mari delptior, iar cele de lucrtoare i trntori cu un amestec de miere, polen i ap. O larv, n ntreg stadiul larvar,este vizitat de ctre doici de aproximativ 10000 ori, cel mai frecvent n ziua a 5-a, de dou ori pe minut. Seafirm c laptiorul oferit larvelor de lucrtoare i trntori ar fi mai puin valoros, comparativ cu cel destinatmtcilor care are o cantitate mult mai mare de acid pantotenic.

Dezvoltarea larvelor n urma acestei hrane e excepional, cci dei ele primesc lptior n primele treizile de la ieirea din ou, greutatea lor ajunge de la 0,1 mg la 142 mg, adic cresc de 1.400 1.500 ori n acestscurt interval de timp(lucratoare), de 2700 (larvele de matc) i de 3300 ori (larvele de trntor). La sfritul acestuistadiu, larvele nu mai sunt alimentate i albinele cpcesc celula cu un cpcel poros ce permite ptrundereaaerului, format din ceari polen. n acest moment, larvele de lucrtoare au o greutate medie de 140 mg, iar celede mtci i trntori au n jur de 250 i, respectiv, 340 mg. Condiiile de cules i cele meteorologice pot spori saudiminua aceste cifre, astfel nct n condiii slabe de hran, corpul albinelor la ieirea din celule poate avea doar60% din masa corporal normal.

ncepnd cu a patra zi de stadiu larvar, adic dupase zile de la depunerea oului n celul, albineledoici hrnesc larvele cu o hran compus din polen, miere i apa, hran predigerat. Aceasta le dezvoltcorporal, nct n cea de a 9-a zi de la depunerea oului larvele umplu n ntregime celulele. Organele interne ale

larvei de albin sunt asemntoare tuturor castelor, au corpul adipos foarte dezvoltat (65% din masa corpuluilarvei) i posed glande sericigene cu care vor secreta materia necesar gogoaei ce o es la sfritul acestuistadiu. n ziua a 6-a (a 9-a de la depunerea oului) larva ntins ncepe sa-i creasc coconul. n sfrsit, ncepndcu cpcirea larvelor, acestea trec n stadiul de nimf pn n cea de-a 21-a zi de la depunerea oului, cndprsesc fagurele natal ca albine. Nimfele nu mai primesc nici un fel de hran de la albinele doici. Nimfa la

nceput are culoarea albi forma asemntoare albinei adulte, neavnd ns aripi. Transformarea larvei n nimfncepe la 2 zile dupa cpcire. Transformarea este foarte lent, insesizabil. ncepnd cu a 11-a zi de la pont,apar schiate cele trei pri ale corpului: capul, toracele i abdomenul. Sub tegumentele nc moi ncep s seformeze mugurii aripilor, picioarelori ai pieselor bucale. Ultima naprlire are loc n mod obinuit chiar n ziuaieirii din celul a albinei adulte.

Cnd albinele cresc o matc nou, pregatesc o celul special, spaioas, ca o cup, aezat cudeschiderea n jos, botca. Ele silesc matca s depun ou n astfel de celule iar albinele doici au grij nu numaica lptiorul s nu-i lipseasc, ci larva de matc s aib chiar de prisos. Lptiorul e hrana larvelor de matcpn la cpcire. Forma botcii este asemntoare cu aceea a unei ghinde mari i lunguiee. Stadiul nimfal lamatc e mai redus. Durata stadiului larvar este de 5,5 zile la matc, 6 zile la albina lucratoare i de 7 zile latrntor. n decursul acestui stadiu larva nprlete de 4 ori, iar nveliurile detaate ader la fundul celulei. Primanprlire se produce la 12-18 ore, a doua la 36 de ore, a treia la 60 de ore i a patra la 80-90 ore, iar duratanprlirii este de 8 minute.

La sfritul acestui stadiu, larvele nu mai sunt alimentate i albinele cpcesc celula cu un cpcel porosce permite ptrunderea aerului, format din ceari polen.

Matcile tinere se nasc din botci n cea de-a 16-a zi de la depunerea oulor n botci. Pentru dezvoltarea

mtcii sunt necesare 16 zile, din care 3 zile dureaza stadiul de ou, 5,5 zile stadiul de larv i 7,5 zile stadiulprenimfal.Pentru dezvoltarea unui trntor sunt necesare 24 zile de la depunerea oului pn la ieirea din celul.

Puietul de trntor se recunoate n stup nu numai dup faptul c ocup celulele mari, dari dup forma deosebita cpcelelor, care n loc sa fie plate, ca la albinele lucratoare, acestea sunt bombate. Puietul de trntor estegrupat deseori catre marginea ramelor, spre partea lor inferioar, sau n primul colatunci cnd matca are accesla el.

Pentru dezvoltarea albinei lucrtoare sunt necesare 21 de zile din care 3 zile dureaz stadiul de ou, 6 zilestadiul de larvi 12 zile stadiul prenimfal i nimfal.

Ciclul de dezvoltare la trntore, lucrtoare i matc


9/125


Pagina 9

Durata dezvoltrii nu este exact, ea putnd fi mai lung sau mai scurt n funcie de rasa de albine decare aparine i , mai ales, n funcie de condiiile exterioare i de condiiile de alimentaie a larvelor, un roldeosebit de important avndtotodati temperatura ce secreeaz la nivelul puietului.Puietul din celulele de la

periferia cuibului necesitpentru metamorfoz operioad mai lung de timpdect cel situat n mijloculcuibului, probabil din cauzadificultilor de meninere aunei temperaturi i umiditiconstante.

Lucrtoarea careeclozioneaz este o insectcu dezvoltare fiziologic

neterminat. Ea trebuie smai consume mult polen timpde 6-8 zile pentru categumentele s i se pigmenteze complet, glandele hipofaringiene s i se dezvolte, acul s devin funcional etc.Cnd creterea s-a terminat, ea nu mai consum polen, dar azotul necesar va fi acoperit de cantitile mici deproteine i aminoacizi liberi prezeni n miere.

1.5. VIAA FAMILIEI DE ALBINE PE PARCURSUL ANULUISub influena mediului, n corelaie cu succesiunea anotimpurilor, n familiile de albine au loc importante

modificri n ceea ce privete numrul de albine din familie, longevitatea acestora, rela iile sociale din interiorul

coloniei, etc.Ciclul anual al coloniei de albine este strns legat de succesiunea anotimpurilor, de evoluia vegetaiei peparcursul anului, a florei care-i asigur hrana necesar dezvoltrii. n funcie de acest ciclu, pe parcursul unui anapicol, se pot delimita urmtoarele perioade:

1.5.1. Perioada creterii albinelor tinere pentru iernareCtre sfritul culesului principal (sfritul lunii iulie), puterea

familiei de albine ncepe s scad. treptat, ajungnd la 50% fa denceputul primului cules principal.ncepnd cu prima decad a lunii august, perioad n care senregistreaz scderea simitoare a culesului, adeseori ncetarea

acestuia, activitatea de zbor a albinelor precum i intensitateacreterii puietului se reduce vizibil, totodat nregistrndu-se omortalitate mare n rndul albinelor. Albinele care rmn sunt foarteuzate, matca ncetinete mult ouatul i albinele alung trntorii dincuib. Apariia culesurilor trzii, de nectar i polen, n aceastperioad, stimuleaz ponta mtcii ns intensitatea creterii puietului nu atinge nivelul din var. Treptat, albinelecare au participat la culesurile de var, pier.Albinele iesite din celule in lunile de toamna nu mai au o activitateasa de intensa ca generatiile de albine din primavara si vara. Cu toate ca depunerea oualor de catre matca scademereu, totusi puterea familiilor de albine nu scade in aceeasi masura datorita faptului ca organismul albinelortinere iesite toamna din celule nu se uzeaza asa de mult si astfel albinele au o viata mai lunga. Albinele ceeclozioneaz n perioada august-noiembrie sunt albinele care vor ierna. Ele triesc ntre 7 i 8 luni. Albinele

eclozionate n toamn vor ngriji i hrni puietul de primvar. Dei au vrsta calendaristic mare, aceste albinesunt fiziologic tinere, neuzate. Longevitatea mare a acestor albine se datoreaz faptului c particip ntr-o mic


10/125


Pagina 10

msur la creterea puietului i la activitatea de cules nectar i polen, i datorit acumulrii de rezervelipoproteice n corpul gras, n urma consumului intens de pstur. Cu rezerve de hran suficiente n stup i norganism, cu albine tinere,familia este pregtit s intre n perioada urmtoare,

1.5.2. Perioada de iernare, a repausului de iarnPe msura rcirii timpului, o dat cu scderea temperaturii

sub 12C, ouatul mtcii, creterea puietului i zborurile nceteaz,familia de albine intrnd n perioada de iernare, a repausului deiarn, care ncepe de din octombrie-noiembrie i se termin nianuarie-februarie, cnd matca i reia activitatea i n cuib aparepuietul.

Scderea temperaturii su 12C la familiile slabe i 8C lafamiliile puternice determin albinele s prseasc fagurii lateralii s se restrng pe fagurii din mijlocul cuibului i s formeze, ndreptul urdiniului, ghemul de iernare, ce are o form apropiat uneisfere. Albinele au adoptat pentru iernare sfera deoarece aceastaare suprafaa minim raportat la un volum maxim fiind astfel forma

perfect pentru conservarea temperaturii.Albinele pe perioada iernii sunt active i se organizeaz n intervalele dintre faguri, ntr-o anumit ordine

ierarhic. Astfel, la periferia ghemului sunt albinele mai n vrst, ce stau mai aproape unele de altele i formeaz"coaja ghemului". Aceste albine acoper complet intervalul dintre doi faguri, mai ales celulele goale, stnd cucapul orientat spre interiorul celulei i cu aripile puin ridicate, poziie n care rmn nemicate. Coaja ghemuluiare o grosime de 2,5-7cm, temperatura meninndu-se constant la nivelul acesteia n jurul valorii de 6-8C.Albinele din interiorul ghemului se dispun mai afnat i produc cldur, prin micri caracteristice de picioare,abdomen i aripi (de aici zumzetul caracteristic ce se aude la ascultarea coloniei).

Scaderea temperaturii sub 140C prezinta pericol pentru intreaga familie de albine. Cand temperaturaajunge aproape de 140C, albinele se nelinistesc, incep sa se miste mai activ, produc caldura si temperatura inghem incepe sa creasca. Cand temperatura ajunge la limita superioara albinele se linistesc si intra in stadiul depastrare a caldurii. Producerea caldurii, atat de necesara pentru mentinerea vietii albinelor in timpul iernii se facepe seama consumului de miere.

n funcie de mrimea populaiei familiei de albine, perioada din an, temperatura exterioar i stareacreterii de puiet, n ghem se realizeaz temperaturi diferite. Astfel, de la ncetarea pontei i a creterii puietului ipn la reluarea lor, n mijlocul ghemului se realizeaz temperaturi maxime de 20C (la 0C temperaturaexterioar) i pn la 25C cnd afar temperatura este foarte sczut. Cnd temperatura exterioar ajungeaproape de 14C, spre sfritul lunii ianuarie, nceputul lunii februarie, albinele se ncep s se mite mai activ,produc cldur mai mult iar temperatura din ghem ncepe s creasc. Dac n interiorul acestuia, cnd se

ncepe creterea puietului, temperatura este de 34-35C, temperatura cojii ghemului, a stratului extern de albinese menine n jurul valorii de 6-8C. Ct timp sunt n ghem, pe timpul iernii, albinele nclzesc doar ghemul i nu

interiorul stupului, diferena de temperatur dintre interiorul stupului i exterior fiind doar de 1-2C.Producerea cldurii n timpul iernii se face pe seama consumului de miere. Albinele se hrnesc cu miereai pstura care se afl doar n fagurii ocupai de ghem. Ele se mic n sus, pe faguri, apoi spre peretele dinspatele stupului. Cantitatea de miere consumat de o familie normal dezvoltat pe timpul iernii variaz ntre 7 i10 kg.

In timpul acestei perioade puterea familiilor scade putin ca urmare a pierderii albinelor prea batrane. Inprima parte a perioadei de iernare, familia de albine nu creste puiet.

Spre sfritul iernii, odat cu apariia puietului si cu creterea temperaturii, crete i cantitatea de hranconsumat, iar familia intr n perioada nlocuirii albinelor btrne, de toamn, cu cele tinere, de primvar.

1.5.3. Perioada nlocuirii albinelor care au iernat


11/125


Pagina 11

n perioada cuprins ntre sfritul lunii ianuarie i nceputul lunii februarie, dac timpul este prielnic,familia de albine asigurat cu provizii de hran suficienti protejat de schimbrile brute de temperatur, matca

ncepe ouatul. Ouale sunt depuse in celulele fagurilor din mijlocul ghemului dealbine

Temperatura din interiorul ghemului urc pn la 34-35C, crendu-seastfel condiii optime pentru creterea puietului. Pn la zborul de curire matca

depune zilnic ntre 20-100 ou zilnic.Dup efectuarea zborului i apariia n natur a nectarului i polenuluiproaspt, de la plantele melifere cu nflorire devreme i pomii fructiferi, pontamtcii se intensific ajungnd, n luna aprilie, la o medie de 1000 ou pe zi.Albinele batrane, care au iernat, se uzeaza si sunt inlocuite cu albine tinere.Numarul albinelor tinere creste mereu. Daca la inceputul primaverii, in cursul luniimartie, ele reprezentau cel mult 1/4 din numarul total al albinelor, la inceputul luniiaprilie ele reprezinta . La sfritul lunii aprilie familia de albine este formatnumai din albine eclozionate de curnd.

Dac albinele care au iernat pot hrni doar o singur larv, avnd o capacitate de hrnire a puietuluifoarte redus, albinele tinere, eclozionate primvara, pot hrni 2-3 sau chiar 4 larve. Datorit acestei capaciti

mari de hrnire a larvelor posedat de ctre aceste albine tinere, a disponibilitii nectarului i polenului proaspt,a intensificrii pontei mtcii, ritmul de cretere, de dezvoltare a familiei de albine se accelereaz, familia intrnd nurmtoarea perioad.

1.5.4. Perioada de dezvoltare a familiei de albine Pe msur ce vremea se nclzete i n natur apare un cules de

ntreinere constant, activitatea de ouat a mtcii se intensific (depune peste2000 de ou n 24 de ore), numrul albinelor care eclozioneaz l deptete pecel al albinelor btrne, epuizate, care mor, iar populaia familiei de albinecrete n ritm alert. Dezvoltarea maxim a coloniei de albine se realizeaz nluna mai-iunie, n perioada de nflorire a salcmului. Concomitent cu cretereacapacitii de secreie la albinele doici a hranei larvare, a lptiorului de matc,are loc i creterea numrului acestor albine tinere. Dac la nceputul primverii,pentru o albin doic reveneau 3-4 larve, ctre sfritul primverii se ajunge ca3-4 albine doici s hrneasc o larv. Se produce astfel un dezechilibru ntrenumrul de albine doici existente n colonie i numrul larvelor de ngrijit, esurplus de doici, care nemaiavnd de lucru, de hrnit larvele, i consumpropriul lptior produs, ceea ce determin dezvoltarea ovarelor acestor albine.Aceast modificare de ordin fiziologic determin i modificareacomportamentelor albinelor doici, albinele devin inactive i familia intr nfrigurile roitului. Albinele construiesc mai multe botci, pe marginile laterale i de jos a fagurilor, n care matca

depune ou, i hrnesc mai puin matca care scade n greutate, devine mai uoar, apt de zbor.Aglomeratia din stup creste si seara albinele stau ciorchine la urdinis.La roit contribuie si lipsa de spatiu din cuib, blocarea fagurilor cu miere si polen, precum si caldura din

stup.Ouatul scade brusc iar la puin timp dup ce primele botci sunt cpcite, deci n preajma ieirii din botci a

mtcilor tinere, matca btrn mpreun cu o parte din albine i trntori prsesc stupul sub form de roi.Inaintede a parasi stupul, albinele isi incarca gusile cu miere. Dupa cateva minute, roiul se asaza pe ramura unui copacsau in alta parte. Cu primul roi zboara cam 50% din populatia familiei de baza. n a 9-a zi dup ieirea primului roi(roi primar), poate iei al doilea roi (roi secundar) care este mai mic dect precedentul i are matc tnr,nemperecheat. De obicei albinele in captive mtcile tinere n botci, pentru a le elibera pe rnd, n funcie deplecarea roirurilor, ceea ce le face pe acestea s "cnte", s emit sunete repetate i ascuite ce pot fi auzite

chiar din afara stupului. Cteodat ns albinele scap nesupravegheate botcile, iar cu o dat cu roiul pleac maimulte mtci virgine. La o zi-dou dup roiul secundar poate iei al treilea roi i peste o zi al patrulea roi, roireacontinundu-se pn n momentul n care familia ce a roit va rmne cu mai puin de 1kg de albine.


12/125


Pagina 12

Din cauza inactivitii albinelor n perioada premergtoare roitului, ct mai ales din cauza slbirii familieide albine prin divizare, tocmai n preajma sau n timpul culesurilor de produc ie, roitul se soldeaz cu nsemnatepierderi de producie, fapt pentru care este considerat, de apicultorii comerciali, ce urmresc producia, unfenomen nedorit. Dac roitul coincide cu perioada culesului mare (principal), recolta de miere este pierdutaproape n totalitate.

La inceputul perioadei de crestere numarul albinelor de stup este egal cu acela al albinelor culegatoare.

In timpul aparitiei frigurilor roitului, numarul albinelor de stup este de 3 ori mai mare decat al celor culegatoare iardupa aceea cele doua grupe de albine devin din nou egale. In mod obisnuit, aducerea nectarului in stupi de catrealbinele culegatoare continua din primavara pana toamna tarziu, insa sunt perioade cand strangerea de nectareste mai mare, ajungand pana la cateva kilograme pe zi. Aceste perioade de inflorire masiva a plantelor meliferealcatuiesc culesurile principale. In tara noastra, perioadele de cules variaza dupa regiune, din mai pana lasfarsitul lunii septembrie

Culesul principalse refer la nflorirea masiv a principalelor plante melifere care ofer producii ridicatede miere (salcm, tei, floarea-soarelui). Pentru valorificarea integral a culesului principal este necesar ca familias aib un numr mare de albine, ntre 60000 i 80000 de indivizi, i s fie inut n permanen n stare deactivitate. Apicultorul trebuie s ia toate msurile pentru a menine activ familia de albine pe perioad culesurilor,s se asigure c aceasta este sntoas, c are spaiu suficient pentru depozitarea nectarului i a polenului,

pentru ponta mtcii i s evite, prin aplicarea diferitelor procedee, intrarea familiei n frigurile roitului. Sezonul deroire natural dureaz, n ara noastr, de la sfritul lunii mai pn ctre sfritul lunii iulie. In timpul culesuluimare, albinele depun o munca intensa pentru stangerea si depozitarea nectarului.

Catre sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se micsoreaza treptat ajungand la jumatate fata de puterea de lainceputul lunii iunie, ca urmare a scaderii ouatului matcii si a uzurii albinelor in timpul culesului.

Dupa terminarea culesului, matca incetineste si mai mult ouatul si albinele alunga trantorii din stup.Odat cu terminarea culesurilor de producie, pe la sfritul lunii iulie, familia de albine intr, din nou, n

perioada creterii albinelor tinere pentru iernare, ciclul se reia.


13/125


Pagina 13

2. CRESTEREA SI INGRIJIREA FAMILIILOR DE ALBINE

2.1. CERCETAREA CUIBULUIVerificarea activitatii coloniilor de albine, examinarea cuibului sau orice alta interventie trebuie sa se faca : cu un scop precis, ct mai rapid,

fara miscari bruste, fara a alunga cu mna albinele ce zboara n jur, n zilele frumoase, fara vnt si cnd n natura exista un cules de ntretinere.naintea examinarii cuibului si n timpul examinarii se vor lua urmatoarele masuri: spalarea minilor; folosirea echipamentului de protectie; folosirea fumului pe deasupra ramelor numai atunci cnd este nevoie etc.A sosit si marele moment. Plini de emotie facem prima cercetare a cuibului. Iata ce recomanda un mare

apicultor roman, C. ANTONESCU: "Inainte de a deschide stupul se dau pe urdinis 2-3 pufnituri de fum. Albinele"alarmate"de fum incep sa se indoape cu miere si nu mai dovedesc tendinta de a intepa. Apicultorul se aseaza

apoi intr-o parte sau in spatele stupului si cu miscari calculate, servindu-se de dalta ridica mai intai capacul, apoipodisorul sau scandurelele de podisor. Nu este bine sa stam in fata urdinisului: impiedicam intrarea si plecareaalbinelor zburatoare din stup; albinele se irita si apoi ne inteapa. Dupa deschiderea stupului se dau catevapufnituri de fum de-a lungul spetezelor superioare ale ramelor pentru alungarea albinelor intre intervaleleacestora. Se introduce dalta intre ultima rama si peretele stupului, pana ce se deslipeste de rama urmatoare, farasmuncituri. Aceasta rama, cu sau fara albine, se asaza provizoriu in ladita de transportat rame si roiuriacoperindu-se cu capacul pentru a nu atrage albinele straine si evita iscarea furtisagului. In spatiul liber creat setrage usor rama urmatoare si dupa ea - daca este necesar - altele, in acelasi mod, tot cu ajutorul daltii. Scoaterearamelor din stupii cu albine se face cu toata atentia pentru a se evita strivirea albinelor prin smucirea, izbirea saufrecarea ramelor de peretii stupului sau albinele de fagurele urmator, fapt care irita si provoaca albinele sa ataceoperatorul. Niciodata nu se va scoate din stup o rama cu fagure inainte de a se largi spatiul dintre aceasta si rama

urmatoare cu 17-18 mm. Rama care urmeaza sa fie examinata se apuca cu ambele maini de umerase, se scoatedin cuib si se tine in pozitia avuta in stup, deasupra acestuia pentru ca matca si albinele ce s-ar desprinde de pefagure sa cada in stupul lor (matca si albinele tinere care cad pe jos, in afara stupului, nu se mai pot intoarce instupii lor, se ratacesc, intra in alti stupi si pier). Dupa ce s-a examinat fagurele pe o parte (tinandu-l cum s-a maiaratat, cu speteaza in sus in pozitie orizontala), se ridica in sus mana dreapta, in asa fel ca speteaza de sus sa iapozitia verticala. Apoi se roteste rama cu 180 grade pentru a fi examinata si pe cealalta fata a ei. La inceputulprimaverii si in perioadele lipsite de cules, nu se descopera niciodata cuibul pe toata suprafata lui, ci numaicateva rame, restul ramanand acoperite de podisor sau scandurelele de podisor. Cu prilejul unei interventii incubul unei familii se executa toate lucrarile de sezon, evitandu-se redeschiderea pentru a doua oara in cursulaceleiasi zile sau a doua zi. Constatarile si lucrarile efectuate se trec in caietul de insemnari zilnice si apoi in"Carnetul de stupina". Cand este nevoie de a trece la cercetarea si restructurarea cuibului altei familii, se va alege

un stup din extremitatea sau mijlocul stupinei, fiind si aceasta o masura de prevenire a furtisagului." - Albinelesi...noi;1984.


14/125


Pagina 14

2.2. ORGANIZAREA UNEI STUPINECa in orice activitate, si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt pusi in

fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de rezolvat. Procurarea de stupi, familii de albine, tot felul deechipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme.TOTUL trebuie facut cu atentie, dupa o prealabila documentare (literatura de specialitate se gaseste) si mai alescu multa tenacitate.

INCEPUTUL De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi (2-3 bucati), iar pe masura ce stuparulincepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ. Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creatao stupina frumoasa, familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole.Trebuie doar sa avem rabdare, sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara.

ALEGEREA VETREI STUPINEI. Se face pe baza mai multor criterii. Raza de zbor a albinelor este de 3km. Aceasta suprafata (2826 hectare) trebuie sa asigure un cules bogat, intins pe toata perioada sezonului activ.Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine, tinand seama ca o familie consuma in decursul unuian apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen. Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa.De obicei intr-un an bun se pot obtine de la un stup 25-30 kg miere, 800 g ceara si 3-4 kg polen. Amplasareastupinei se face pe o vatra insorita primavara si toamna, departe de surse poluante, in locuri linistite, departe dedrumuri intens circulate si de ape curgatoare mari.

ASEZAREA SI ORIENTAREA STUPILORStupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m

intre randuri.Stupii se aseaza pe suporturi special destinate acestui scop, sau pe tarusi, la inaltimea de 25-30 cm

deasupra solului, orizontal sau usorinclinati in fata. De la suprafatapamantului pana la scandura de zbor,

drept in fata urdinisului, se recomandaasezarea scandurii inclinate, pe carese aseaza albinele cand vin de lacamp inainte de a intra in stup. Laorientarea stupilor se tine seama caurdinisurile sa nu fie indreptate indirectia vanturilor predominante, sau indirectia de zbor a albinelor sa nu existeo alta stupina, care ar atrage si retinecea mai mare parte a albinelorculegatoare. Intre doua stupine trebuie

sa fie o distanta de 2-3 km, asta infunctie de potentialul melifer al zonei.In mod obisnuit, stupii sunt orientati cu urdinisurile in directia sudica, pentru ca dimineata razele solare sa

stimuleze iesirea timpurie la zbor a albinelor, iar in cursul zilei, pe timp de canicula, soarele sa incalzeascaperetele lateral si apoi cel din spate al stupului.

Vopsirea stupilor se va face in culori deschise (gri, alb, galben, albastru, bleu, vernil), dar pentru a ajutaalbinele sa se orienteze si sa previna ratacirea lor, este bine ca stupii sa fie vopsiti in alb, galben, albastru, culorice pot fi usor identificate de catre acestea.

NUMEROTAREA STUPILORPentru a avea o evidenta cat mai clara in stupina, fiecare stup trebuie sa fie numerotat. Numerotarea seface cu ajutorul unor tablite confectionate din tabla sau placi pe care sunt scrise numerele. Aceste tablite se


15/125


Pagina 15

aplica pe pertii frontali ai stupilor, deasupra urdinisului. Dimensiunile tablitelor sunt variabile (60x40 mm, 80x 50mm, etc), iar cifrele sunt scrise cu vopsea alba pe fond alb. Numarul se da familiei de albine si nu lazii si insotestefamilia cand se muta in alt stup. Daca familia este roita artificial, numarul vechi ramane la familia de baza cumatca varstnica, iar roiul nou va primi un alt numar.

ALEGEREA TIPULUI DE STUP. Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam

familiile de albine.Stupul este cel mai important echipament apicol cu rol de adpost pentru familia de albine, fiindnecesar pentru depozitarea rezervelor de hran, realizarea recoltei, dari pentru transportul acetora invederea valorificarii culesurilor de productie.

Stupii sunt de doua feluri: stupi orizontali si stupi verticali. In cadrul fiecarei categorii sunt diferite varianteconstructive. Ce trebuie stiut despre stupi: De orice tip, de orice fel ar fi, toti sunt buni pentru practicareaapiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor. Trebuie sa fie rezistenti, bine incheiati,realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori. Stupul trebuie s se caracterizeze prin simplitate nconstrucie pentru a fi uor de mnuit i transportat. Acesta va avea o capacitate necesar dezvoltrii familiei dealbine n perioadele de vrf din lunile mai-iunie, pentru depozitarea rezervelor de hran- miere i pstur- i pentrudepozitarea recoltei. Elementele sale trebuie sa permita dezvoltarea si mentinerea conditiilor de microclimat

necesare cuibului. Principalele pri componente sunt: fundul, corpul, podisorul, capacul, diafragmele i ramele.Prin alegerea lor trebuie sa asiguram albinelor conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura.

Productia de miere, pastura, polen, ceara, propolis depinde in mare masura si de tipul de echipament apicolfolosit, cat si de calitatea acestuia. Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri. Consultand stuparii din zonavoastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege. Un adevar este sigur: un stup orizontal se va preta mai bineunui stuparit stationar, iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral. La fel si zona incare aveti amplasata stupina are o mare influenta. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavaramai accelerata se recomanda stupii multietajati, iar in zonele de deal, montane sau nordice, stupi verticali cumagazine cat si stupi orizontali. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuiefoarte bine cantarite.

ACHIZIIONAREA FAMILIILOR DE ALBINEDe regul, familiile de albine se procur la nceputul primverii, n lunile martie-aprilie, sau toamna, n

lunile septembrie-octombrie, perioade n care exist posibilitatea deschiderii stupilori efectuarea unui controlamnunit asupra materialului biologic i echipamentului de faguri pentru a determina prezen a mtcilor icalitatea acestora. Excepie fac roii, care n condiiile rii noastre se procur n lunile mai-iunie. Acestia sunt bunicu conditia ca sa fie destul de puternici si dotati ulterior cu o matca tanara. Este recomandat ca roiurile de albinesa fie instalate in stupi noi, pe rame cu faguri necladiti pentru a se putea evita bolile.

Informaii preliminare:- numrul de stupi oferit, uzura, model (vertical, ME, orizontal)- numrul familiilor de albine, pe cte rame sunt i ce tip.

- felul vnzrii: preglobal sau cu de-amnuntul, per bucat, dac se vinde prin lichidarea stupinei; pre- dac se vinde prin alegere de ctre cumprtor; pre- dac se vinde prin oferta exclusiv a posesorului stupinei; pre- dac se cumpr prin alegere la ntmplare;

- se poate condiiona intervalul privind vnzarea?- adresa corect, telefon, cu date privind modul de a se ajunge la stupin.

Condiii tehnicePerioada de livrare

15.04 15.05Matca 1 buc.Rame cu faguri cldii, de 435x300 mm 10 buc.


16/125


Pagina 16

Albin la familia pe rame de 435x300 mm 7 - 8 spaii ocupatePuiet la familia format pe rame de 435x300 mm 4 - 5 ramePuiet pe rame 50%Hran (miere) 7 8 kg

NOT: Limitele inferioare corespund nceputului perioadei, iar cele superioare sfritului acesteia

Pentru ca familia de albine s ndeplineasc condiiile de mai sus, se admite ntrirea acesteia, de ctrevnztor, cu puiet i rezerve de hran luate de la alte familii de albine sntoase din stupina sa.

Un interval (spaiu) ntre dou rame, trebuie s cuprind n perioada activ 200 g albine n cazul ramelorde 435x300 mm.

Aprecierea calitatilor unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: Prolificitatea matcii. Este unul din factorii principali care determina puterea unei familii. Matca

trebuie sa depuna un numar mare de oua, aproximativ 150.000-180.000 in decursul unui sezon.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar. Felul depunerii si repartizarea puietuluipe rame poate spune ceva despre calitatea matcii. O matca trebuie sa fie activa, pentru ca eareprezinta viitorul unei familii. Nu degeaba se spune ca matca da tonul. Exemplu: prinschimbarea unei matci intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma, calitatile matciifiind transmise la descendenti.

Rezistenta la iernare. Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor,au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. De aceasta insusire trebuie sa se tine seamapentru ca iernile noastre sunt destul de lungi (120-150 zile). Parametrii luati in calcul sunt:mortalitatea albinelor, consumul de hrana. Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitateredusa si un consum mai mic de miere.

Blandetea albinelor. Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumitalucrare in stup si nu numai. Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite, nefiind nevoie demult fum, totul este in regula.

Rezistenta la boli si daunatori. In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli sidaunatori este diferit. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. Acesteatrebuie alese! Prin comparatie se intampla ca la oameni. O casa mai curata- un spatiu cu maiputini factori agresivi externi.

Harnicia la cules. Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii, au unnumar mare de zboruri peste zi, iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu. De obicei unurdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada.

Productia de miere. Este indiciul principal. O familie care la sfarsitul sezonului activ i-a asiguratrezervele de hrana si a dat si o mare cantitate de miere marfa, este valoroasa. Bineinteles capentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine, numai unele dintre indiciileasupra calitatii materialului biologic sunt relevante.

Familiile de albine trebuie s provin din zone i stupine indemne de boli, iar tratamentele specifice s fifost fcute corect i la timpul optim. Relaiile sigure le ofer att apicultorul proprietar, ct i familiile de albine printot comportamentul lor morfofiziologic. Se resping de la cumprare familiile slabe, care au pete de diaree pefaguri i pe elementele stupului, puiet diseminat cu semne de boli micotice sau bacteriene, albine i matc cudefecte fizice i parazitate de Varroa jacobsoni.

Familiile de albine trebuie s fie puternice, cu fagurii bine acoperii de albine (familiile de albine normaletrebuie s aib toamna cel puin 2 kg albin, iar primvara min. 1,5 kg ).

Familiile de albine trebuie s dispun de suficient miere n faguri (14-15 kg miere toamna i 7-8 kgprimvara).

Matca s fie tnr, prolific (periori vizibili pe torace i abdomen, iar n faguri s existe puiet de toatevrstele - de la ou de o zi i pn la albine ce eclozioneaz) i fr defecte. Puietul pestri indic o matcnecorespunztoare, acolo unde nu a fost depistat vreo boal a puietului.


17/125


Pagina 17

Fagurii pe care este organizat cuibul s fie relativ noi, de aceeai mrime, bine fixai n cadrul ramei icorect cldii.

La cumprare vnztorul este obligat s prezinte certificat sanitar-veterinar cu privire la starea desntate a familiilor de albine.

Familiile de albine cumprate nu se amplaseaz pe vetre situate la distane mai mici de 5 km de lalocul de cumprare, dat fiind riscul depopulrii prin ntoarcerea albinelor la vechea vatr.

UN SFAT FINAL: Participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta, este de preferat. Nuincercati sa faceti totul singuri. Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune care prin ajutorul pe care vi-l vor da osa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat.

2.3. TIPURI DE STUPIAlbinele i stabilesc adpostul, n mod natural, n scorburi de copaci, crpturi de stnci, stlpi, poduri

sau n alte locuri care le ofer protecie mpotriva interperiilor. nc din vechime, omul a adus albinele n preajmalocuinei sale, ncercnd astfel s valorifice produsele oferite de albine, n special mierea i ceara. Stupii suntconstrucii din lemn sau poliuretan fcute de om pentru adpostirea albinelor n vederea exploatrii economice aacestora. La nceput albinele au fost adpostite n stupi simpli (trunchiuri de copaci scobite, conie), n care nuera posibil intervenia omului, fagurii erau fici, nu se puteau lua, extrage mierea i refolosi. Acum se folosescstupi sistematici, cu rame mobile, ce fac posibil intervenia omului n cuib i folosirea raional a tuturorproduselor apicole.

n practica apicol sunt folosite mai multe tipuri de stupi. La noi n ar, cei mai folosii stupi sistematicisunt:

Stupul orizontal Stupul vertical cumagazine

Stupul multietajat

n stupi albinele i formeaz cuibul, se dezvolt i desfoar activiti specifice cum ar fi culesul denectar, polen i propolis, creterea larvelor, cldirea fagurilor, etc.

Indiferent de tipul stupului (orizontal, vertical cu magazine sau multietajat), prin modul lui de construc ietrebuie s asigure familiei de albine urmtoarele condiii:

- s fereasc colonia de interperii (ploaie, vnt, cureni de aer, umezeal, ari);- s aib un volum suficient, s fie ncptor, s asigure spaiul necesar dezvoltrii maxime a

familiei de albine pimvara-vara i depozitrii rezervelor de miere i pstur; s permit micorarea saumrirea volumului prin adugarea de rame sau corpuri, n raport cu ciclul de dezvoltare a coloniei petimpul anului i cu evoluia culesurilor;

- s aib o greutate care s permit transportul cu uurin dintr-un loc n altul (important pentrupastoral);

- la inspecie, prin dispunerea ramelor, podioarelor, diafragmelor, corpurilori a altor accesoriis se stnjeneasc ct mai puin activitatea coloniei de albine;

- dimensiunile constructive ale prilor componente s fie standard, s aib aceleai dimensiunipentru a putea folosi cu uurin materialele apicole noi comercializate n magazinele specializate ipentru a se putea muta dintr-un stup n altul;

- s fie construit dintr-un material rezistent, uor (lemn, poliuretan) care s ofere protecie la

ocurile mecanice i la atacurile oarecilor.Ca regul general, pentru nfiinarea unei stupini este foarte important ca stupii s fie de acelaitip, cu ram unic, de aceleai dimesiuni.
http://www.proapicultura.ro/detalii_vertical.htmlhttp://www.proapicultura.ro/detalii_vertical.htmlhttp://www.proapicultura.ro/detalii_multietajat.htmlhttp://www.proapicultura.ro/detalii_vertical.htmlhttp://www.proapicultura.ro/detalii_multietajat.htmlhttp://www.proapicultura.ro/detalii_vertical.html


18/125


Pagina 18

Indiferent de tipul stupului, el este alctuit din urmtoarele pri principale, fixe sau mobile: fund, corp,podiori capac. Opional mai poate fi dotat cu diafragme, hrnitoare, gratii Hanneman precum i alte accesoriifolosite ntr-un scop sau altul.

n paginile dedicate celor trei modele de stupi putei gsi detaliile constructive ale acestora (dimensiuni)precum i alte informaii legate de prile lor componente.

2.3.1. STUPUL ORIZONTALn ara noastr se folosete stupul orizontal STAS nr.4170/1976. nacest tip de stup dezvoltarea familiei de albine se face pe orizontal fa de sol.Acest stup este confecionat din scndur de 20 mm grosime.

Fundul este fix, confecionat din scnduri ncheiate ntre ele n fal uri iaezate n lungimea stupului i este ntrit n partea posterioar cu dou baretransversale cu seciunea de 50 x 30 mm i o lungime de 516 mm.

Corpul are forma paralelipipedic, fiind confecionat din scnduriaezate longitudinal, ncheiate n falsimplu i are dimensiunile exterioare de516 x 828 x 400mm, iar cele interioare de 450 x 780 x 380mm. Volumul util al stupului este de 0,116 m3 sau 116 l.

Peretele frontal are, n partea sa inferioar, dou urdiniuri nalte de 20 mm, diferite ns ca mrime,

primul avnd lungimea de 300 mm iar cellalt de 150 mm.Capacul mbrac partea de sus a stupului pe 20 mm,sprijinindu-se pe brul corpului, este rabatabil, fiind prevzut cu dou balamale cu care se fixeaz de corp.Dimensiunile exterioare ale capacului sunt de 917 x 605 x 110 mm. Partea superioar a capacului este plan,fiind construit de scndur subire, de 10 mm. n pereii laterali sunt dou deschideri longitudinale, lungi de380mm i nalte de 30mm prevzute cu sit metalic cu ochiuri de 2-2,5mm, n strat dublu, care au rolul de aasigura ventilaia pe timpul zilelor de canicul, n timpul marilor culesuri sau pe timpul transportului la pastoral.

Stupul orizontal este prevzut cu 20 de rame, dou diafragme (de reducere a cuibului i de separare) i 6scndurele de podior, confecionate din scndur subire precum i cu un dispozitiv de fixare a ramelor pentrutransport.

Ramele din interiorul stupului orizontal au urmtoarele dimensiunile exterioare: lungimea 435 mm, limea300 mm, speteaza de sus are 470 mm lungime, 25 mm lime i 20 mm grosime, iar spetezele laterale augrosimea de 10 mm, limea de 37 mm n partea superioari de 25 mm n partea mijlocie i inferioar, avnd npartea de jos un canal dreptunghiular n care intri se fixeaz speteaza inferioar care are o seciune ptrat(10 x 10mm).

Diafragmele sunt construite din scnduri de 15 mm grosime sau placaj i sunt ntrite jur mprejur cu oram de 30 mm lime, prevzut cu nut iar la dimensiuni i funcionalitate nu sunt identice. Prima diafragmservete la separarea familiei de albine ajuttoare (diafragm etan sau separatoare) i are dimensiunile de 484x 330 x 15 mm, speteaza de sus 470 x 20 mm care formeaz umerae de 20 x 11 mm pentru sprijinireadiafragmei pe falurile corpului de stup. Cu ajutorul acestei diafragme interiorul stupului se mparte n doucompartimente, izolate unul de altul. Diafragma ajunge pn la fundul stupului, iar sus pn la faa inferioar ascndurelelor podiorului, astfel c albinele nu pot trece dintr-un compartiment n altul. Pentru o mai bun

etaneizare, pe fundul stupului i pe pereii laterali, lng diafragm, pot fi btute ipci subiri care acopereventualele spaii libere create de suprafaa deformat a pereilor sau a marginilor diafragmei.Cea de-a doua diafragm se folosete pentru reducerea cuibului, are aceleiai dimensiuni ca i prima, n

afar de nlime, fiind mai scurt cu 20 mm (310 mm) deci este la nivel cu speteaza de jos a ramelor, permi ndcirculaia albinelor n spaiul liber format ntre partea de jos i fundul stupului. Diafragma reductoare a cuibului, peo fa, n partea de sus, este prevzut cu cte dou distanatoare.

Dispozitivul pentru transport este alctuit dintr-o bar de fixare care se aeaz perpendicular pe rame.Rolul acestui dispozitiv este de a rigidiza ramele n stup pe timpul transportului, de a nu permite micarea,deplasarea acestora i, implicit, strivirea albinelor.

Greutatea stupului gol este de 41 kg.

2.3.2. STUPUL VERTICAL CU MAGAZINEn practica apicola din tara noastra este standardizat stupul vertical cu un corp si magazin STASnr.1138/80. n acest tip de stup dezvoltarea familiei de albine se face tot pe orizontala fata de sol, ca si n cazul


19/125


Pagina 19

stupului orizontal. Diferenta fata de acesta este ca, pe lnga ramele de cuib, de 300 mm, n care albinele crescpuiet, stupul vertical are si rame mici, puse n magaziile asezate deasupra corpului, n care albinele pun exclusivmiere. Avantajul acestui tip de stup este, asadar, diferentierea clara ntre cuib si ramele din care se extragemiere, usurinta cu care se poate extrage mierea si faptul ca familia de albine se deranjeaza la extractie foarteputin.

Fundul stupului este fix.

Corpul stupului are o forma aproape patrata si contine 10 rame de cuib de 435 x 300 mm. deasupracorpului pot fi fixate, pe brul care l nconjoara lateral sus si n falturile superioare, una sau doua magazine.Ramele de magazin sunt la dimensiuni ca si la stupul orizontal, singura diferenta fiind naltimea acesora,

de 162 mm. Au deci dimensiunile exterioare de 435 x 162 mm, dimensiunile interioare de 415 x 134 mm si osuprafata a fagurelui n rama de 55,610 mm2 .

Stupul vertical cu magazine este potrivit pentru stuparitul pastoral deoarece permite luarea magazinelorde pe corp, transportul lor separat, deci este mai usor dect stupul orizontal si permite obtinerea de miere decalitate, pe sortimente distincte de flora.


20/125


Pagina 20

3. TEHNOLOGIA INTRETINERII SI EXPLOATARII FAMILIILOR DEALBINE IN PERIOADA DE TOAMNA

De aceast perioad depinde succesul iernrii propriu-zise a coloniilor de albine, dezvoltareaoptima in primavara i valorificarea culesurilor n sezonul urmtor!

In aceasta perioada are loc cresterea generatiilor de albine cu corp gras dezvoltat, pregtite s rezistemai multe luni in perioada sezonului rece i s reia n primvar ciclul de dezvoltare a familiei de albinei.

Scopul acestor lucrari este ca la intrarea n iarn, familia de albine sa aib:

1,5 -2 kg de albine (care ocupa in medie 6-7 intervale de rame Dadant si 7-8 de rame ME) 15-20 kg de miere de bun calitate n faguri, minim 0,5 kg rezerve de pstura.

Acum incepe anul apicol, toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o altatreapta a performantei. Lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii:

lucrari de intensificare a cresterii puietului; asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare; pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate.

3.1. INTENSIFICAREA CRESTERII PUIETULUIPentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna, trebuie ca inca din toamna sa asiguram o

populatie numeroasa, bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta. Acest lucru nu este usor de obtinut,stuparul fiind foarte solicitat, atat ca timp, cat si ca volum de munca. Ce masuri trebuie avute in vedere:

3.1.1. Asigurarea de matci tinere si viabileS-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului. In acest

scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat denectar si polen, pe cand cele tinere se comporta altfel: isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere sicele proteice sunt mult mai mici (intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere). Un alt avantaj almatcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane (dupa unii autoriprocentul este de 0,5%). Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botcisau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta.

3.1.2. Deblocarea cuiburilorO alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura.

Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu, instinctiv, albinele blocheaza cuibul, cautand sa-siasigure necesarul de rezeve de hrana. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua, numarulcelulelor libere scazand drastic.

Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc, periodic, in mijloculcuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet). Aceste spatii libere secreeaza prin scoaterea fagurilor marginasi.

3.1.3. Asigurarea cu faguri de calitate


21/125


Pagina 21

Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti, fara celule de trantori sau alte defecte. Totifagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri. Asigurarea cu faguri de calitatetrebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului, adica acea zona in care primavara se vor creste noilegeneratii.

3.1.4. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare

Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua. Prelungirea acesteiperioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei, albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza unbun cules. Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile careofera culesuri tarzii, fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanenteadecvate.

Ce putem spune despre culesurile tarzii? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare incomparatie cu o hranire artificiala de stimulare. Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza lahraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de zahar).Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie, aici limitandu-ne a spune ca se fac inmai multe moduri: descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau lamarginea cuibului; hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1, cate 200-300 g la interval de 2-3 zile;

deasemenea o alta metoda este stimularea cu zahar tos, umectat putin cu apa sau miere.Nu trebuie sa ignoram un fapt: hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice, prin asigurarea

polenului livrat in mod natural sau artificial. In lipsa unui cules se administreaza ca turtite (pregatite in acelasi modca in primavara) deasupra cuibului.

3.1.5. Reducerea si impachetarea cuiburilorCa si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului; in

stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine, marginiti de faguri cu miere si pastura. Faguriiscosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea va fi carata de albine in cuib.

Atentie! Nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma, asta pentru a impedica o formaregresita a ghemului de iernare.

Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se confunda cu impachetarea finala dintoamna). Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati, aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuriputine, cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut. Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere apopulatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire.

3.2. ASIGURAREA REZERVELOR DE HRANAAlbinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a

lor. Cand conditiile externe permit, familia de albine demareaza cresterea puietului - la inceput timid, pe suprafetemici de fagure - urmand ca odata cu imbunatatirea vremii, inspre primavara, cresterea sa fie accelerata. Dupacum bine se stie, albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice) traiesc aprox.5-6 luni, deci asigurarea

rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta.Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. O familie fara prea multahrana risca sa se piarda in iarna, asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute. Ce trebuie sa avem invedere pentru a rezolva problema hranei? Cateva deziderate de atins:

3.2.1. Calitatea hraneiMierea din faguri sa fie numai miere florala. Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de

mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdemalbinele (acestea neputand face zboruri de curatire). O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fiecapacita. Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri (fara a fi capacita) se poatedeteriora. Consumata de albine, mierea alterata produce boli grave. Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze

cu rezerve de miere care nu cristalizeaza. In special mierea de rapita, prin puterea mare de cristalizare, estefoarte daunatoare si trebuie inlaturata.


22/125


Pagina 22

3.2.2. Ramele de miere si pasturaDe preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara. O rama corect aleasa este

aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. 2/3 din suprafata. Cantitativ asta inseamna ca o rama standardde orizontal contine 2,7-3 kg miere iar una de multietajat 1,8-2 kg. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1,5kg miere, dar acestea trebuie folosite cu multa precautie. Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti. Carezerva de pastura, fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure cu pastura, fiind si pentru acest fagure valabile

recomandarile, privind calitatea, facute la cei cu miere.

3.2.3. Hranirile de completareCand si in ce cazuri se fac hranirile de completare? Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea

necesara datorita conditiilor meteo; apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita, sau cand s-au facut greseli deordin tehnic in intretinere. In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte. In sistemul de ntreinere nstupi verticali se recolteaz mierea din magazine/corpuri de productie i se las mierea in cantitatea necesara incorpul de baz (cuib) pentru iernare.

In lipsa polenului in natura sau a rezervelor de pastura se administreaza turte proteice pentru dezvoltareacorespunzatoare a corpului gras la albinele de iernare

Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu, adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara. Trebuiesa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare, fiecare avand rolul si scopul sau. Incazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principalalbinele care nu vor intra in iarna. Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata siincapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet). Ca unprincipiu general, hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se vaface iernarea. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata, iar mierea completata sa aiba timp pentrua fi capacita.

La completare se va folosi un sirop de zahar, 2/1, cu un adaos de 1 gr acid citric (sare de lamaie), la litru.Administrarea hranei se face in portii medii sau mari (2-3 kg), seara, cu luarea de masuri stricte de prevenire afurtisagului. O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devinenecesara micsorarea portiilor. Cand timpul este inaintat, siropul de zahar se poate inlocui cu serbet. Trebuie saremarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere, pe care o descapacim de pe fagurisi o administram dupa diafragma. Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20august.

3.3. PREGATIREA CUIBULUI FAMILIILOR DE ALBINECu ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa, pentru ca

toata lumea sa se simta bine. Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor,starea vremii si prezenta puietului. Timpul acestei aranjari difera de la an la an, iar stuparultrebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales. In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa

fie ocupati de albine, iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna. Cuibul trebuie sa fie bineproporionat, bine organizat, cu coroane bine formate de miere, cu faguri de calitate, mainchii la culoare (nu mai vechi de 3 ani) pentru iernare deoarece pstreaz mai bine clduran cuib; Trebuie avut n vedere ca ghemul s se formeze n partea inferioar a corpului, iardeasupra i n lateral s existe suficiente rezerve de miere, de obicei pe una din partile lateralea stupului. Sunt trei metode de aranjare a fagurilor :

- amplasarea bilaterala: este cea mai folosita metoda, si consta in aranjarea fagurilormai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda.

- amplasarea unilaterala: se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-unstup. Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. Langa diafragma se aseazafagurele cu cea mai mare cantitate de miere, urmand fagurii cu cantitati descrescatoare.

- amplasarea centrala: fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate demiere, urmatorii (asezati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.


23/125


Pagina 23

La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1,5 kg miere si sa fie bineconstruiti (mai ales cei din cuibul efectiv).

La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri, in corpul superior trebuind saexiste 14-15 kg de miere. In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali. In cazurile cand familiaierneaza pe un singur corp (situatie care nu e de dorit) se va prefera o asezare centrala a fagurilor.

Familiile de albine mai slabe se vor unifica, iar cele care nu au suficiente rezerve de miere vor fi ajutate

cu rame de la alte colonii sanatoase.Se va avea in vedere efectuarea din timp a tratamentelor mpotriva varoozei (Varrooa destructor) conformmetodelor de tratament autorizate.


24/125


Pagina 24

4. TEHNOLOGIA INTRETINERII SI EXPLOATARII FAMILIILOR DEALBINE IN PERIOADA DE IARNA

Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult. Venirea noptilor reci sifoarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare". Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arataroadele. Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii?

Apicultorul trebuie sa aiba in vedere:- depirea perioadei de iarnn condiii ct mai bune, cu o mortalitate acceptabil, situata in

limite normale, att la nivelul stupinei (0-10%) ct si la nivel de familie,- inlocuirea albinei de iernare si o bun dezvoltare timpurie in primavar n scopul valorificarii

primelor culesuri, n special a culesului de salcm.

4.1. Izolarea termica a cuibuluiIn toamna am facut deja o impachetare sumara, insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata

pentru iernare. Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului. Trebuie sa stim ca izolareatermica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare: bilaterala si unilaterala.

Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza preamult cuibul.Totusi, ea se aplica familiilor de albine slabe, pentru familiile normale fiind recomandata ceaunilaterala.

In ce consta impachetarea unilaterala? La stupii orizontali si cei verticali cu magazine, fagurii se aseazaspre peretele mai incalzit al stupului. La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotch) si seizoleaza cu materiale care nu creaza condens. Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasimateriale.

Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup.

4.2. Ventilatia stupuluiVentilatia stupului este foarte importanta, daca ne ghidam dupa experienta trecutului; familii de albine

puternice in toamna, au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut. Si asta datorita greselilor care au fostfacute, cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti,altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer, dintre urdinis si fanta din podisor. Deci prima masura ar fi ca orice

orificiu (in afara de cele doua mentionate) sa fie astupat.Este recomandata si o anumita marime a urdinisului, care s-ar situa undeva la valoarea de 0,5 cmpentru fiecare spatiu dintre rame. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor, un mare stupar romanrecomanda: "orificiul de aerisire din podisor trebuie sa fie de marimea unei palme". Daca curentii de aer vorcircula numai intre aceste doua fante (urdinis-podisor), se va asigura albinelor o traversare in bune conditii aiernii. Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti in exploatare.

Pentru tipurile de stupi care sunt prevazuti cu sita de fund, antivarroa, lucrurile devin si mai simple.Impachetajul este sumar, pe podisor fiind aplicata doar o simpla paturica textila sau din papura, etc. Tablaobturatoare a fundului antivarroa, se va pozitiona asfel incat sa fie asigurata o fanta pe 1/3 din suprafata. Suntstupari care isi ierneaza familiile de albine, inlaturand total aceasta tabla obturatoare. In ambele cazuri, familia dealbine sta ca intr-un clopot, bioxidul de carbon fiind evacuat numai prin partea inferioara a stupului.

4.3.Aplicarea tratamentelor de toamna


25/125


Pagina 25

Tratamentele cele mai eficiente impotriva varrozei se aplica in lipsa puietului. Acest lucru se intampla maitarziu in toamna, spre inceputul iernii. Stuparii trebuie sa profite de zilele - putine ce-i drept - de vremea buna sisa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente.

4.4.Protectia generala a stupineiConditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. In acest scop, stupii vor fi

mutati si asezati pe vatra de iernare. Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica ocirculatie periculoasa a curentilor de aer. Stupii vor fi asezati pe postamente speciale, avand grija ca sa li seasigure o anumita inclinare. Aceasta masura este benefica, in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fieliminata. Exista 3 metode de iernare: iernarea in aer liber, iernarea in cojoc si iernarea in adapost. Din punct devedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. Recomandat este oiernare in aer liber, cu luarea masurilor mai sus mentionate.

4.5. Supravegherea albinelor iarnaOdata cu venirea iernii, lucrarile din stupina s-au incheiat. Pentru stuparii care au facut toate lucrarile "ca

la carte" urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta simple vizite de supraveghere. Maimult, exista o anumita categorie de stupari, care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor, prima vizita

fiind facuta pe la inceputul lunii martie. Acestia sunt "meseriasii", cei care pe baza experientei acumulate pot ducelucrarile din timpul anului la perfectiune.

Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie? La cate 3 saptamani interval,vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop (improvizat, chiar!) ascultam zgomotele din stupi. Ce ne-ar putea indicaele?

- un zumzet moderat si uniform, e un indiciu ca totul este in regula.- un bazait puternic, ne indica faptul ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup.- un zumzet slab, inseamna ca albinele sunt infometate.- zumzetul neuniform si plangator, indica absenta matciiStuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna, aceasta numindu-se "foaia

de control". Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea, ne putem da seama daca exista probleme. Lastupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala, se examineaza resturile care sunt scoase prin urdiniscu o sarma.

4.6. Zborurile de curatire iarnaStiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire". Inainte de inceputul iernii

albinele fac zboruri de curatire, fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea. Nu de putine ori in unii anicand temperaturile depasesc 12 grade C, in lunile decembrie, ianuarie, februarie, sunt conditii favorabile caalbinele sa iasa din stup.

Stuparul - ca si in primavara - trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri:- curata urdinisurile, ridica capacele si saltelutele izolatoare, curata zapada, imprastie paie. O practica

des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa.Un indemn: profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de curatire,asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile.

4.7. Indreptarea starilor nedoriteIn viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate. Aceste cazuri

speciale nu sunt de dorit sa apara, dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola (cele mai multe fiindprovocate chiar de

apicultura - teorie si practica de mircea beca

Documents