REVISTA ECONOMICĂ. Apare odată pe séptémaná.

„Revista Economică" se publică din însărcinarea şi cu ajutorul institutelor de credit: „Albina", „Ardeleana", „Aurăria", „Beregsana", „Berzovia", „Bihoreana", „Bistriţana", „Bocşana", „Brădetul", „Cassa de păstrare" Miercurea, „Cassa de păstrare" Selişte, „Chior eana", „Cordiana", „Corvineana", „Crişana", „Detunata", „Doina", „Economul"r

„Făgeţana", „Fortuna", „Furnica", „G-răniţerul", „Haţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „Iulia", „Lipovana", „Lugosana", „Lucea-ferul", „Mercur", „Mielul", „Munteana", „Mureşana", „Mureşanul", „Nădlăcana", „Kera", „Olteana", „Oraviceana", „Patria", „Plugarul", „Poporul", „Eaeoţana", „Sătmăreana", „Sebeşana", „Selăgeana", „Sentinela", „Silvania", „Someşana", „Steaua", „Timişana", „TJlpiana"r

„Victoria", „Vlădeasa" si „Zlăgneana".

Preţul de prenumerare : D I R E C T O R Taxa pentru inserţiuni: pe 1 an K 16—, pe «/> an K 8-—. \ Dr. C O R N E L DIACONOV1GH. | de spaţiul unui cm2 câte' 10 fileri.

Anul IV. S ib i iu , 2 5 Oe tob re 1 9 0 2 . Nr. 43.

Dreptul de substituire al mem­brilor din direcţiune.

* > De curând forurile noastre judecătoresc i au avut

ocasiune a se pronunţa asupra unei importante che­stiuni a dreptului nostru acţionar. Anume : dacă sta­tutele societăţii pe acţiuni pot enunţa, c ă membrii di­recţiunii împedecaţi a participa la şedinţele direcţiunii, se pot substitui prin alţi membri , resp. îşi pot exerc ia dreptul de vot prin alţii ori nu. Respunsul dat a fost negativ. Ea tă după „Magyar Penziigy" caşul, care a provocat aceas ta dec is iune :

Un institut de bani din capitală şi-a modificat în ultima sa adunare generală totodată şi s ta tu te le ; în special s'a statorit în § 2 4 al statutelor u rmătoare le :

Membrii direcţiunii împedecaţi a participa in per­soană la şedinţele direcţiunii pot fi representaţi prin alţi conmembri . Plenipotenţa este a se presenta pre-sidentului direcţiunii, şi mandatarul poate vota atât în numele seu propriu, cât şi în numele mandantului, însă cu restr icţ iunea, că pe lângă votul seu propriu, nici un plenipotenţiat nu poate ave mai multe decât ancă un vot. Ia r în § 2 6 al statutelor s'au luat următoare le : Dacă vreunul dintre membrii presenţi are plenipotentă dela un membru absent , împrejurarea aceas ta este a se constata la protocol.

înregis t rarea aces tor modificări ale statutelor, tri­bunalul comercia l şi cambial din Budapesta a refusat-o prin deeisiunea sa Nr. 2 8 , 6 7 2 / 9 0 2 , cu următoarea mo­tivare :

înregis t rarea statutelor modificate se refusă din causa disposiţiunilor §§ 2 4 şi 2 6 , conform cărora mem­brii direcţiunii împedecaţi a participa în persoană la şedinţe, pot fi representaţi prin alţi membri , şi prin urmare un membru din direcţiune poate vota şi în numele altui membru. Pentru-că votarea este numai resultatul consultărilor urmate în şedinţă, deci este în cont radicere cu natura lucrului, ca membrii , cari n 'au luat parte la aces te consultări sâ'şi dee concursul la aducerea concluselor . Din motivul aces ta disposiţiu-nile excepţ ionate şi lipsite de ori ce basâ legală nu s'au putut admite în statute.

Contra aceste i decisiuni banca interesată a îna­intat recurs , argumentând în favorul seu şi contra de-cisiunii judecătoresc i cum u rmează :

„Tribunalul îşi ba sează deeisiunea negativă pe ace l unic argument, că este în cont raz icere cu natura

\ lucrului, ca membrii direcţiunii, cari nu participă la şedinţe, să voteze prin plenipotentiati şi să'şi dee, în modul aces ta concursul la aducerea concluselor. In­stitutul din contră este de părere, că modificarea din chest iune a) nu este în contradicere cu natura lucrului;

j b) nu este contra legii ori c) contra interesului public, nici nu le atinge pe aces tea , din contră este o che­stiune internă a societăţii pe acţiuni, asupra că re i a judecător ia n'ar trebui să aibă nici un drept de in­gerinţă.

Ce privesce înainte de toate „natura lucrului" este evident, că îndatâ-ce fiecare membru al d i rec­ţiunii poartă întreagă responsabil i tatea pentru ac te le direcţiunii, natural este, contrar opiniunii judecător iei , ca să li se dee şi ace lor membri ai direcţiunii posi­bil i tatea de a influinta la aducerea concluselor, cari din întâmplare sunt împedecaţi a participa la şedinţe. Dacă membrul direcţiunii stă în ce privesce conclu­sele luate. între toate împregiurările, sub sancţ iunea responsabilităţii morale şi materiale, apoi este o n e c e ­sitate logică şi pract ică , de a-i asigura şi pentru cas de împedecare fisică posibilitatea de a-şi exerc ia în scris , telegrafice ori prin plenipotenţiat dreptul seu de vot, nedespârţibil de el.

Modificarea cerută nu al terează vechiul adever, că votarea este numai resultatul consul tăr i lor ; aşa va fi a ceas t a şi atunci, când membrii din direcţiune ab­senţi vor conlucra la aducerea concluselor prin ple­nipotentiati, căci aceş t ia de fapt sunt presenţi, discută, îşi formează opiniunea asupra obiectelor puse la or­dinea dilei şi numai după acea votează. Faptul că cu ocasiunea aces tor discuţiuni unul dă un vot, altul doue, este o chest iune administrativă, şi ancă internă, ca re nici când n 'are efect în afară, pentru-că hotărîrea de a'şi întocmi astfel viaţa internă, conducerea şi diri-gea rea afaceri lor societăţii s'a luat din partea totalităţii acţ ionari lor în unanimitate.

Dar nici cu legea nu este în contradicere modi­ficarea cerută, pentru-că judecător ia este obligată a înregistra chiar şi o astfel de dispoşiţiune statutară, conform căre ia direcţiunea consistă din o singură per­soană, în care cas nu poate fi vorbă de consul tare ori votare, având a decide căuşele acel unic membru al direcţiunii, cu alte cuvinte societăţ i le pe acţiuni sunt îndreptăţite a încredinţa toate agendele di rec­ţiunii unei singure persoane.

Pr in urmare dacă socie ta tea pe acţiuni are dreptul de a învesti o singură persoană cu o astfel de sferă de competenţă , cu atât mai mult va pute încredinţa

- 3 6 6 U E V I S T A E C O N O M I C A .

agendele direcţiunii la 3 — 1 0 persoane, normând mo­dalităţile, după cari au a urma consultările aces tora .

Dacă acum judecător ia nu poate obliga o soc ie­t a t e pe acţiuni, de a'şi alege mai mulţi membri , cum o va pute obliga la a ceea , ca să s ta torească pe seama direcţiunii compusă din mai mulţi membri un nor­mativ cu privire la şed in ţe? L e g e a nici nu prescr ie , c ă direcţiunea trebue să ţină şedinţe, să se consul-teze, să voteze e t c . ; aces tea le prescriu numai sta­tutele. Ş i dacă statutele voesc să oblige direcţiunea numai pe ca lea şi forma aceas ta la ţ inerea de şedinţe şi consultări, de ce merge judecă tor ia mai departe, când conform legii, nici a c e e a nu o poate pretinde, c a direcţiunea să' ţ ină cel puţin la 3 ani odată o şe ­dinţă ori să se adune undeva. Legea spune numai atât , că pentru toate faptele direcţiunii membrii ace ­leia sunt solidar responsabil i . Că membrii direcţiunii în şedinţele lor cum se consultă, nu are în afară nici un efect, prin urmare ce sens ar ave, ca legea să exerc ieze asupra acestui proces intern vre-o ingerinţă. Tribunalul deci t rece preste competenţa sa când voiesce să exerc ieze un tutorat pe ca re îl exerc iază înşişi a c ­ţionarii deja maioreni. Modificările statutelor nu ating a treia persoană de loc, şi nici nu pot atinge, căc i în afară n'au nici un efect, şi de altcum din partea factorilor chemaţi nu au fost dificultate.' '

Recursul ajungend la Tab la reg. din Budapesta , aceas ta prin decisiunea sa Nr. 2 2 2 6 / 9 0 2 a aprobat decisiunea instanţei prime, pe basa motivelor cuprinse în ea , şi ancă a următoare lor :

Pentru-că este o consecuenţă naturală, că la r e -solvarea ace lor afaceri , car i se ţin de competenţa di­recţiunii, c a organ corporativ al societăţi i pe acţiuni, respectivii membri ai direcţiunii pot participa numai în persoană. Aceas ta cu atât mai mult, cu cât faptul, ca un membru al direcţiunii să poată fi mandatorui altui membru al direcţiunii şi să poată şi vota în nu-j n e l e acestuia, stă în flagrantă contradicere cu res­ponsabil i tatea personala, ce o poartă în sensul legii fie-care membru al direcţiunii. *

Competenţa pretensiùnilor de condică.

Reproducem din „ Pes ter Lloyd" următorul articol de interes pentru toate cercuri le financiare :

Proiectul de lege despre procedura în cause civile s ' a înaintat spre per t ractare corpurilor legiuitoare şi în timpul cel mai scurt se va începe studiarea legii de cătră comisiunea jur idică a camere i . A trebuit să aşteptăm decenii , pană ce să ne fie date prospecte sigure, c ă justi ţ ia noastră în cause civile se va moder­nisa printr'o lege corespundëtoare , alcătuită după prin­cipiile verbalităţii şi ale pertractări i nemij loci te .

Ministrului de justi ţ ie actual , se cade, să-i aducem mulţămita şi recunoscinţa noastră pentru aceas ta , de-oa re -ce cu toate defectele şi lipsurile, ce mai presintă proiectul, legea, ce se va c rea pe basa lui, va fi che ­mată să în tărească siguranţa administraţiunei noastre ju r id ice în cause civile precum şi încrederea în dînsa. De a c e e a proiectul a fost primit cu bucurie atât în cercur i le noastre jur idice cât şi în cele comerc ia le .

Una dintre disposiţiunile mai mult combătute ale proiectului este § 3 4 , ca re t rac tează despre pretensiu-nile de condică (cont) . Acest paragraf a t recut prin ce le mai multe metamorfose în proiectele diferiţilor referenţi. Procedura în cause civile, ca re este de

present în vigoare dispune (§. 3 5 , art. de lege L I V din 1868) c ă pretensiunile basa te pe ext rase de registre şi socoteli se pot împrocesua la judecător ia , din local i ta tea unde se poartă registrele pîrîtorului. Legislat iva de atunci a fost condusă la aceas tă hotărîre numai de motive pract ice. Tocmai din causâ, că comersantul în ce le mai multe caşuri nu posede al te mij loace de dovadă afară de registrele sale , iar aces te , dacă t rebuesc pre-sentate înaintea judecător ie i , din motive uşor de înţeles nu se pot transporta uşor dintr'un loc într'altul.

Afacerile controversate ale comersantului t re­buesc prin urmare centra l isa te acolo, unde-şi a re con­tabil i tatea, ceea -ce este o cerinţă de economie în proces . Acest paragraf pus în aplicare de trei-deci ani, s'a dovedit bun în viaţa pract ică. Cu toate aces tea pro­iectul original de procedură în cause civile, din mo­tive curat teoret ice, a emancipat sediul judecător ie i cu totul de al contabilităţii . Reclamaţ iuni le cercuri lor jur idice şi comerc ia le au avut de resultat, că proiectul revisuit, publicat la timpul seu, a accepta t în principiu respect ive a restabilit dependenţa tribunalului de sediul contabilităţii , dar numai pentru caşuri de divergenţă între firme înregistrate, adecă pentru ace l ea în car i atât pîrîtorul câ t şi pîrîtul sunt firme înregistrate. Contra aceste i disposiţiuni a proiectului revisuit s 'a obiecţ ionat la timpul seu din partea cercuri lor compe­tente, că prin aceas ta — dupăce pe lângă toate silinţele nu s'a putut introduce obligamentul de înprotocolare — de loc nu se favoriseazâ cerinţele comerc iu lu i ; au in­sistat, şi cu drept, şi asupra împrejurării , c ă prin aceas t ă introducere comersantul neînregistrat (ca pîrît) este în avantagiu cu privire la dependenţa de tribunal. Proiectul definitiv statorit, înaintat acum camere i , se pare a fi ţinut cont de aces te consideraţiuni, stabilind c a tribunal competent cel dela sediul contabilităţii comersantului înregistrat ( ca piritor) faţă de ori-cine, aşa dar şi faţă de un comersant neînregistrat (ca pîrît).

Ancă de acum ţinem a consta ta , că comerciul nu este pe deplin satisfăcut cu a c e a s t ă disposiţiune a proiectului, precum s'a afirmat de curând dintr'o parte. In representaţ iunea făcută dlui ministru în anul pre­cedent se a t răgea ce e drept atenţ iunea asupra aces te i stilisâri, ca mai acceptabi la de cât c e a veche, accen -tuându-se însă expres, că nici aceas ta nu oferă deplină garanţie, căc i prin aceas ta nu se ajuta unor rami im­portanţi, anume industriilor t echnice , că fabricanţii şi comersanţ i i cari lucrează cu particulari au ace laş drept a ce re cons iderarea intereselor lor cu privire la com­petenţă .

Aşa dar proiectul însuşi nu mai conţine principial sau mai bine cjis teoret ice nimic în contra competenţei locului contabilităţii . Prin urmare la t rac ta rea para­grafului amintit cu tot dreptul trebue ţinut cont numai de consideraţiuni pract ice , sau ca să ne folosim de expresiunile foarte potrivite, folosite în motivarea pro­iectului definitiv, de „cerinţele circulaţiunei comerciale". L a întrebarea, dacă disposiţiunea ci tată împlinesce aces te cerinţe trebue respuns negativ. Numai puţini c o -mersanţi , industriaşi şi meser iaş i lucră cu vendători (comersanţ i ) . Fabr icantul de maşini agricole, sau ne­gustorul de producte technice , cari vend ar t icolele lor la agricultori, industriaşii car i produc apertinenţe (Zugehor) en gros, postav, pele, e tc . şi comersanţi i cari desfac astfel de mărfuri în ţara întreagă printre meseriaşi mai mici , a căror afacere nu întră în cadrele adevăratului comersant , mulţimea de comersanţ i din capitală şi din pieţele mai mari din ţară, car i credi tează la necomer-sanţi art icole de modă, mobile şi alte arangiamente ,

producte li terare şi de artă, e t c , toţi aceş t ia precum şi mulţi alţii pe cari nu i-am putut enumera aici , sunt exchişi în sensul paragrafului 3 4 al proiectului dela competenţa sediului contabilităţii şi nu le rămâne decât alternativa de a nu credita, c e e a c e ar însemna a tâ ta câ t s is tarea afacerei , sau a mobilisa in caşuri de di-verginţe registrele. Din toate aces tea resultă, că pro­iectul definitiv corespunde cerinţelor comerciului numai în parte şi numai dacă va susţine in întregime disposi-ţiunile de present în vigoare va satisface pe deplin, după cum 'ş-au exprimat dorinţa cercuri jur idice şi comerc ia le din întreagă ţara.

Acea disposiţiune a proiectului, după care numai firmele înregistrate ca pîrîtoare au favorul de a se adresa ia tribunalul dela sediul contabilităţii, este bună. Este jus t , ca ace ia cari nu şi-au îndeplinit obligamentul de împrotocolare să fie exchişi şi se speră că prin aceas tă disposiţiune o să se facă presiune la împlinirea aces te i datorii.

Proiectul definitiv numără şi o mulţime de abu-suri pentru a motiva restr ingerea disposiţiunei refe­ri toare la competenţă cu privire la necomersanţ i ca acusaţ i . D a r este fapt că abusuri se comit în contul ori cărei legi. Cu § 3 5 al* procedurei civile actuale ancă s'au făcut odinioară abusuri, deşi în măsură mică, dar ace lora li s'a pus stavilă. Ori şi cum ar fi, nu se poate concede, ca de t eama unor abusuri, mul­ţ imea c e a mare de comersanţ i ungari, care şi aşa are a lupta cu cele mai mari greutăţi, să fie pedepsită atât de simţitor. Aci se t rac tează de abusurile, ce se pot nasce din împregiurarea, că comersantul din ca ­pitala şi din alt oraş mai mare poate împrocesua pe debitori la judecător ia dela sediul contabilităţii sale .

Pentru a se convinge dacă susţ inerea disposiţi­unei actuale este în interesul general al comerciului , c amera comerc ia lă şi industrială din Budapesta s'a vădut îndemnată a cere opiniunea tuturor camere lor de comerciu şi industrie din patrie, precum şi a reuni­unilor benevole comerc ia le şi industriale. Resultatul acestui apel este că până acum s'au pronunţat 15 ca­mere şi 62 alte corporaţiuni din toate părţile ţirii şi anume necondiţionat contra schimbării stării actuale. Prin urmare aceia , cari erau să fie scutiţi prin restr ic-ţ iunea proiectului definitiv, declară că n'au lipsă de a c e a protecţiune. Declaraţiunile respective sunt depuse la camera de comerciu din Budapesta , care le va înainta la timp potrivit domnului ministru de just i ţ ie . Tot In ace laş sens s'au pronunţat şi aproape toate cameri le advocaţ iale din ţară.

Când un comersant sau industriaş credi tează unui vendetor. meser iaş , particular, funcţionar, e t c , dove-desce încrederea , ce o are în ace la cui îi credi tează {creditat), că el va şi plăti. Dacă nu se întâmplă aşa, şi dacă comersantul , ca re a creditat, este silit să cea ră intervenţiunea judecător ie i , este cu drept, să nu i-se îngreuneze, sau chiar să i-se facă imposibilă validi-tarea pretensiunei sale.

Pe cât de neînsemnat este la apârinţă § 3 4 al proiectului definitiv, pe atât de mari pot fi desastrele, ce el le poate produce în comerciu . Cercurile inte­resate au încredere în spiritul pract ic şi prevederea domnului ministru de justi ţ ie şi al comisiunei juridice, compusă în preponderanţă din jurişt i practici , că vor apăra comerciul şi industria ungară de o lovitură atât de nemeri ta tă . — n .

Exposiţia industrială din Sibiiu. Duminecă în 19 Octobre n. a. c . la oare le 11 a. m,

a fost inaugurată exposiţ ia industrială românească din Sibiiu. E a este a ti işta^exposiţie mai mare a ranjea tă de noi Românii din ţară." Primele exposiţii , în parte preponderanţă din art icole ale industriei de casă , au

j fost a ranjea te de Asociaţ iune, In Braşov la 1862 şi j în Sibiiu la 1 8 8 1 , urmând una după alta la intervale

de c i rca 20 ani. In t re exposiţia din 1881 şi c e a d e fată a mai avut loc un număr mai mare de a l t e câteva exposiţii, între c a r i : 12 exposiţii de vite şi 3 exposiţii de poame toate aranjea te de „Reuniunea ro-

i mână de agricultură din comitatul Sibiiuluia, 1 expo-i siţ ie curat industrială, a ranjea tă în 1 8 9 2 din incidentul I iubileului de 25 de ani al „Reuniunei sodalilor români i din Sib i iu" . Afară de aces te sunt vrednice de amint i t : ! e x p ó s i t a aranjeată de „Reuniunea femeilor române din j S ibi iu" , de „Reuniunea femeilor din comitatul Hune-i doară" , de „Reuniunea femeilor din Se lagiu" , cum şi

câ teva exposiţii comunale arai^eăTe~ă*e7ftferile despărţă-minte ale Asociaţiunii, anume al Blajului , Orăştiei, B r a -nului ş. a.

Grupând aces te câ teva date istorice cu privire la exposiţii le românesc i din patrie, am făcut 'o numai pentru a ară ta c ă aproape numai în oraşul şi comitatul Sibiiu s'au aranjeat pănâ acum exposiţii românesc i ( 1 9 ) şi cu deosebire am făcut 'o pentru a scoate la iveală vrednicia „Reuniunei române de agricultură din comi­tatul Sibiiului" şi a „Reuniunii sodalilor români din Sibiiu" cari au aranjeat pană acum 17 exposiţii, între cari şi cea de faţă. Am mai făcut aceas ta consta tare pentru a arăta şi cu aceas ta ocasiune câ te lucruri bune pot pune la ca le reuniunile, de cari noi suntem atât de săraci , şi totodată să dovedim ce mare trebuinţă avem de reu­niuni agricole şi de meseriaşi , conduse de oameni desinteresaţi şi zeloşi.

Şi acum să întrăm în meritul chestiunii.

Exposiţ ia a fost inaugurată la data susnumită de dl Dim. Comşa, în presenta notabilităţilor din Sibiiu şi a unui public numeros şi distins, Români şi streini, din loc şi impregiurime.

In cuvéntul de deschidere, dl Comşa a ară ta t motivele şi scopul aranjări i aceste i exposiţii, şi anume că ea s'a aranjeat pentru „a întruni într'un singur mă-nunchiu frăţesc rodurile muncii şi priceperii, hărniciei şi iscusinţei românesc i" şi pentru a contribui prin ex-posiţie „la stringerea rindurilor adese-ori răsleţe, la propăşirea industriei românesci , la împreună lucrare economică şi la încrederea în mari le destoinicii, proprii neamului nostru".

Despre însăşi exposiţia, anume atât despre secţia industriei de casă, câ t şi despre secţia meseriilor nu avem decât cuvinte de laudă. Au expus 5 1 comune din comitatul Sibiiu, şi adecă aproape 4 5 0 exponente peste 1 7 0 0 obiecte din industria de c a s ă ; 37 comune din comitat nu au expus ; dar in schimb au fost expuse frumoase obiecte de industria de casă din câte-va co ­mune aparţ inătoare altor comita te .

Obiectele aparţ inătoare industriei de casă , în­deosebi ale industriei texti le, sunt foarte bine repre­séntate , şi ele, precum consta tă chiar şi streinii, ca executare în colori sunt splendide şi pline de gust, iar soliditatea materialului este neîntrecută.

In fruntea salei celei mari delà Gesellschaftshaus unde e aranjea tă exposiţia, sunt improvísate 3 odăi înzestrate cu obiectele necesare , şi anume o odae din Sel i ş te , alta din Reşinar i şi a t reia din Avrig. L a dreapta o sălişteană ţese pachioale, iar o ţ ă rancă din Mohu ţese frumoase că t r in ţe ; la s tânga în front funcţio­nează un rësboiu de brăcii şi este a ran jea tă o fru­moasă colecţ ie de cusături a doamnei M. Cosma. Tot în front, la dreapta şi la stânga, doue cusătoare des­toinice execută neîntrerupt frumoase cusëturi.

Pe lângă păreţi, la dreapta, la stânga şi prin ! mij loc sunt mese de mese încărca te în mod estet ic cu tot felul de obiecte lucrate de ţăranele noastre şi gru­pate după diferitele comune cari au expus ; iar păreţii, împreună cu frontul galeriei sunt împodobiţi şi ei, pe lângă ghirlande, cu covoară, perdele şi alte ţesături. To t astfel e aranjeată şi sa la mai mică din fund.

De remarcat sunt cele 12 păpuşi lucrate după modelul păpuşilor reginei României şi îmbrăcate în portul naţional alor 12 localităţi românesci , un frumos album de mostre, compus din cusături co lec ta te de „Reuniunea agricolă din comitatul Sibiiului".

Tot în sala cea mare i în fund/ sunt asédate şi câ teva obiecte proprii meserii lor, anume o garnitură de mob i l e : masă, canapea , fotele, dulapuri oglindi, o cas să de fer şi o eassetâ , apoi diferite vestminte con­fecţ ionate de meseriaşii noştri, ş. a.

In sala laterală a casei se află în numër frumos de obiecte de curelărie . păpucărie, sculptură, mesărit , rotărit şi aproape din toţi ceilalţi rami de meseri i . Toa te obiectele expuse de meseriaşii noştri arată pro­gresul îmbucurător ce am făcut în aceas tă direcţiune.

Ne oprim deocamdată, repetând cuvintele noa­stre de laudă la adresa conducătorilor celor 2 reu­niuni, cari au arangeat exposiţia, la adresa tuturor exponenţilor, cum şi a ace lora cari au stăruit într 'un fel sau altul la buna reuşită a ei între cari amintim pe doamnele Ana Dr. I. Moga şi Otilia Comşa, neo­bosite stăruitoare delà început pană în sfirşit. împreună cu altele o mulţime de doamne şi domnişoare, ş. a. !

Promitem totodată a reveni asupra învăţămintelor, ce putem trage din aceas tă exposiţie. S.

Defraudarea déla cassa de anti-¡ cipaţ. „Set. Venceslav" din Praga.

D'abia s'au liniştit puţin spiritele agitate de marea defraudare comisă în paguba băncii „Lănderbank" din Viena, şi deja s'au descoperit o altă defraudare sen-saţ ională la Cassa de anticipaţiuni „Set . Vences lav" din P raga , unde s'au defraudat c i rca 4 mil. K .

Institutul „Set . Vences lav" s'a fondat la 1872 de cercuri c ler icale cu mij loace modes te : în anul prim intratele — părţile fundamentale şi deposítele — d'abia au atins suma de K 6 0 , 0 0 0 - — . Încetul cu încetul însă, mulţâmită clerului înalt şi magnaţi lor boemi, institutul a luat un avânt extraordinar, astfel că în ultimul bilanţ Deposítele spre fructificare se presintă cu suma de K 15 milioane. Cassa „Set . Vences lav" se ocupa cu acordarea de împrumuturi hipotecare , escomptarea de cambii şi cu afaceri de lombard, şi cu toate-că avea o circulaţiune anuală de 23 mil. K şi mai bine, pro­fitul ei net a făcut la finea anului 1901 d'abia K 5 1 , 0 0 0 .

In fruntea institutului a stat ca president al di­recţiunii, camerierul papal, monsignore / . P. Drozd, un om cu multă vază în cercuri le c ler icale . D i r ec ­ţ iunea se compunea din 5 membri , dintre cari 3 preoţi.

Cât de puţin şi-au priceput aceşt i oameni che ­marea şi ce control lax au exerc ia t ei asupra funcţi­onarilor se poate vedea de acolo , că însuşi presidentul Drozd, în conţelegere cu directorul executiv şi cu alţi 3 — 4 funcţionari ai cassei , au furat, înşelat şi defraudat ani de dile, păgubind institutul cu colosala sumă de K 4 . 0 0 0 , 0 0 0 .

Malversaţiunile s'au comis într'un mod foarte simplu, ca re a putut scăpa din vedere numai unor oameni lipsiţi şi de cele mai e lementare cunoscinţe de special i tate, cum au fost membrii direcţiunii şi ai co ­mitetului de supraveghiare ai acestui institut. Anume s'au falsificat simplu registrele şi bilanţurile, la cari s'a mai adaus şi manipulaţiunile frauduloase cu valo­rile amaneta te , întrucât aces tea se preţuiau cu mult mai sus. decât cum le era adevărata valoare ori unele şi aceleaş i valori se înscriau mai de multe-ori în jur ­nal, prin ce suma împrumutului de fapt plătit se du­plica, ori înmulţia.

Regis t re le se falsificau de tot primit iv; jurna le le nu se sumau întreg anul şi singuraticele sume înscrise se măreau prin adaugeri de c i f r e ; d. ex . valoarea unei cambii de K 3 0 0 - — se urca prin adaugerea cifrei „ 1 " la K 1 3 0 0 - — . Astfel portfoliul cambial în sumă de K 3-31 mii. s'a redus în urma revisiunii făcute imediat după descoperirea defraudărilor la K 1-5 mii.

Malversaţiunile s'au descoperit în urma morţii prim-cassarului Orth, despre care o foaie social-de-mocra tăd in Praga susţinuse că ar fi păgubit Cassa „Set . Vences lav" cu K. 1 8 0 , 0 0 0 - — .

In urma aces tor ştiri sensaţ ionale întrunindu-se adunarea generală , vechia direcţiune s'a retras , iar direcţiunea cea nouă făcând cu ajutorul unor spec ia­lişti străini o revisiune minuţioasă, a descoperit la în­ceput o diferinţă de K 3 7 8 , 0 0 0 - — apoi de K 3 mii. şi în fine de K 4 mii.

Drozd şi ceilalţi complici au fost deţinuţi. Pen­tru salvarea cassei clerul înalt şi peste tot nobi l imea cler icală b o e m ă fac mari sforţări ; dacă aces tea vor ave resultat ori nu, ancă nu se poate sci. *

Inveţămentul nostru agricol. Suutem un popor agricol, şi totuşi ne l ipsesc in­

stitutele de învăţământ agricol ; ne lipsesc cudesăvîrş i re . Cele vr'o câteva scoale economice de repetiţie, car i le avem, şi catedrele de agricultură de pe lângă se-minariile noastre teologice şi pedagogice sunt abia un picur în m a r e ; iar de insti tutele de învăţământ a le statului şi altor naţionalităţi din patrie puţin am putut usa. Ele sunt puţin acces ibi le pentru popor, în primul rând din causa dificultăţilor ce le c reează instrucţiunea în o l imbă străină.

De a c e e a de un învăţământ agricol la noi abia se poate vorbi ; cu toate că neces i ta tea iui devine din di în di tot mai mult simţită şi lipsa lui nespus de păgubitoare pentru interesele de viaţă ale poporului nostru.

S ă privim cu atenţiune în giurul nostru şi s ă vedem ce se întîmplă.

In ţările pe o treaptă mai ridicată de civilisaţiune instituţiunile de învăţământ agricole s'au organisat şi se organisează neîntrerupt. S e înfiinţează mereu a c a ­demii, scoa le secundare , scoa le primare agricole, e t c . Asociaţiunile agricole, ce le de valorisare şi de consum, mai departe însoţirile de credit ş. a. sunt totatâţi fac ­tori importanţi, cari contr ibue la înaintarea poporului

agricultor , îndeosebi ia amel iorarea situaţiunii lui ma­ter ia le . La aces tea se mai adaugâ o literatură econo­mică de valoare, de care agricultorul — în urma pregătirilor din şcoală — poate însuşi să facă us şi el şi face.

Ce se întâmpla la noi în ţară. Maghiarii, Saş i i , Croaţii , etc. îşi au şcoale le lor

proprii cu l imba de propunere maternă. îndeosebi nume­roasele şi diferitele scoale agricole de stat ca limba de propunere maghiară sunt pentru Maghiari o binefacere nespusă. Deodată cu şcoalele se operează — cum am arătat în numărul precedent al „Rev. Econ ." — pe o mulţ ime de alte căi , între cari prelegerilor şi cursurilor economice de iarnă li se dă o importanţă deosebită.

In urma activităţii atât de intensive şi cu mi j loace mari şi numeroase e cu neputinţă să nu se formeze un curent favorabil de progres in privinţa economică . El se şi observă deja, cu toa te -că în direcţiunea aceas ta se operează mai stăruitor abia de 6 ani. Suntem si­guri, că în alţi 6 ani se vor pute constata progrese, ce ne vor pune în uimire.

Dar în acelaşi timp, ce vom pute arăta noi R o ­m â n i i ? Dacă nu ne vom organisa fără întârdiare, sigur că nu vom pute arăta — ca şi adi — aproape nimica.

Şi acum să vedem, oare ar fi cea mai de valoare şi totodată posibila organisare a învăţământului nostru agricol ?

După-ce nu avem deocamdată de cât foarte puţine scoale economice de repetiţiune, iar scoale economice pentru popor sau — cum le d ' c î n România — ferme model nu avem de loc şi nici nu e speranţă de a ni-le pute c rea în timp apropiat ; dar chiar şi de ne-ar suc­cede a înfiinţa 2 — 3 astfel de scoale , trebuinţele mari ale învăţământului nostru agricol nu ar fi satisfăcute. Deci în considerarea aces tora trebue să facem neamâ­nat începutul cu o organisaţiune de altă natură, organi-saţiune nu numai neapărat t rebuincioasă, dar în acelaşi timp şi posibilă.

S e scie, că lucrările cele mai importante agricole t rebue întrerupte din ajunul iernii pană în primăvară. Agricultorii se restrîng la un minim de lucru, îndeo­sebi în giurul casei . Astfel toţi bărbaţii dispun de timp. Cei mai mulţi dispun de timp muit pentru ocu-paţiuni folositoare, cu deosebire în familiile număroase unde pe lângă tata sunt şi mai mulţi feciori. In atari familii un singur bărbat poate executa cu înlesnire toate lucrările din grajd şi curte.

Ce fac ţăranii noştri şi ţăranele noastre în tim­pul i e rn i i?

In comunele , unde industria de casă a femeii române este ancă în plina putere, femeile sunt neîn­trerupt ocupate în timpul iernii cu torsul, ţesutul, cu­sutul ş. a., pe lângă lucrările necesa re in toate anu-timpurile, cum sun t : spălatul, cârpitul, gătirea buca­telor, îngrijirea casei şi a copiilor, e tc . Astfel, că şi peste iarnă femeilor abia le rămâne timp liber în du­mineci şi sărbători.

Deci nu ne preocupă Ia aces t loc ocupaţiunile de peste iarnă ale femeii noastre dela s a t e ; ci ocupa­ţiunile bărbaţi lor , cari în par tea c e a mai mare dispun de foarte mult timp liber, şi a r pute şi ei sevîrşi multe lucruri bune şi folositoare, întocmai ca şi femeile.

In lipsa de lucruri mai bune, cei mai mulţi băr­baţi pe t rec timpul iernii în poveşti, nu arare-ori în cârc iume. Astfel ei în loc să câşt ige ceva şi în tim­pul iernii — fie şi numai câşt ig intelectual şi moral — chel tuiesc ceea -ce au adunat, pe lucruri netrebnice. Nu e deci mirare, că poporul nostru agricultor, nu are mod de a progresa în a v e r e ; căci dacă el nu

câş t igă nimica sau aproape nimica timp de 3 — 4 luni, iar de cheltuit chel tuesce ca şi peste vară — t rebue neapărat să scapete.

Si scăpâ ta rea şi chiar ruinarea sunt cu atât mai sigure, cu cât vedem c ă pretensiunile vieţii c r e sc rapid. S e înmulţesc mereu dările statului şi aruncurile c o ­munale ; gustul devine mai rafinat şi cu el deodată se încuibează luxul ; oamenii înclina tot mai mult spre un traiu mai bun, care e condiţionat de o mai bună economie şi de câştig mai mare.

In aceas tă ordine de idei, şi în urma stării fap­tice a lucrului, nu e deci îndoială, ţăranul nostru face us foarte rău de timpul iernii. Şi pană când va fi tot aşa, la bine nu ne putem aştepta.

| De a c e e a trebue căutat mod de a sch imba ba rem i în parte îndeletnicirile de iarnă ale agricultorului nostru.

Dar c u m ? Trebue, cum am d ' s şi mai înainte, să cău tăm

în giurul nostru şi să vedem ce fac a l ţ i i ! In multe părţi ale ţării noastre s'au introdus prelege­

rile poporale economice şi cursurile practice pentru anumiţi rami agricoli sau de industrie agricolă. Multe dm aces te prelegeri şi cursuri au fost puse la ca le de ministrul de agricultură multe de diferitele reuniuni agricole , între cari numărăm şi ce le 2 reuniuni agricole ale noastre . In anii din urmă prelegerile economice au început a se introduce şi in adunările cercuale ale unor despârţemiute ale Asociatiunii, iar în despart. „Bocşa" se începuseră o serie de prelegeri poporale din diferiţi rami agricoli în mai multe comune de pe teritorul des­părţământului. Şi cu chipul aces ta desp. „ B o c ş a " a început să satisfacă o trebuinţă din cale afară mare a poporului nostru.

Ceea-ce s'a făcut insă la noi în aceas tă direc­ţiune este aproape nimica, şi e păcat strigător la c e r a rămâne şi pe viitor în ne luc ra re ; cu atât mai mult că , deşi nu avem scoale şi reuniuni economice , avem o altă instituţiune. în ale cărei cadre ne-am pute or­ganisa cât de bine în direcţiunea economică şi cu deosebire înveţâmeutul nostru agricol s 'ar pute pune pe o basă trainică şi generală .

| Instituţiunea. care ne preocupă, e s t e : „Asociaţi-unea pentru literatura română şi cultura poporului românu, care este c rea ta pentru întreg poporul românesc din aceas tă ţară.

In § 2 al statutelor sunt prevădute: „conferinţele publice... ş i . , or i -ce alte întreprinderi legale cari vor

j pută contribui la p r o s p e r a r e a . . . cuiturei atât spirituale cât şi economice a Români lor din pa t r i e ; iar în § 3 7 p. c i se spune, c ă „chemarea despărţămintelor es te a conlucra Ia ajungerea scopului Asociatiunii, intrând în mai deaproape at ingere cu poporul şi răspândind la aces ta înveţâtură în toate direcţiunile . . . prin diser-taţiuni şi înveţături poporale despre economie, industrie şi comerciu..."

Iată deci o basă pe care se poate clădi în viitor cu mult succes în direcţiune economică .

Despre cum ar fi să se procedeze Ia organisare , vom ară ta cu altă ocasiune. +

A F A C E R I F I N A N C I A R E . Budgetul anului 1903. In şedinţa din 2 2

Octobre c. Ministrul de finanţe L. Lukâcs a présentât camerei ungare proiectul de budget pe anul 1 9 0 3 , arătând în legătură resultatele anului expirat 1 9 0 1 , car i au servit de basă la compunerea budgetului nou. Cifrele finale ale anului 1901 ara tă la administraţ iunea

ordinară un escedent de 11-8 milioane K, dar în urma creditelor suplementare votate în sumă de 3 3 milioane, din car i s'au folosit 3 1 6 milioane coroane , remâne un deficit de 1 9 - 6 milioane coroane .

Proiectul present cuprinde în general următoarele da te :

1903 Coroane 1902 Cheltueli ordinare . 1 ,000 .664 ,498 faţă de 9 9 2 . 2 3 7 , 6 1 4 Cheltueli t ransitoare 4 6 . 6 5 1 , 5 0 0 , , 3 4 . 4 1 9 , 2 8 7 Investiţiuni • . . 4 3 . 1 4 6 , 6 7 2 , , 6 0 . 2 0 8 . 9 6 2

total K 1 ,090 .462 ,670 faţă de 1 ,086.865,863

S 'au preliminat deci cu K 3 .596 ,807 mai mult decât în anul 1902 . In special cheltuelile ordinare arată o c rescere de K 8 . 4 2 6 , 8 8 4 faţă de chel­tuelile încuviinţate de corpurile legiuitoare pentru 1902 . Acest plus de erogaţiuni se împarte as t fel : 2 mii. pentru lista civilă (care s'a urcat astfel dela 9-3 milioane la 1 1 3 milioane c o r o a n e ) ; 2 . 7 1 9 . 8 2 0 pentru cheltuelile comune, l - 8 milioane recere introducerea legilor noue votate de legislativă în perioda ultimă. Dintre aces te legi amintim legea despre îngrijirea copiilor părăsiţi de peste 7 ani, e tc .

Cheltuelile pentru susţinerea întreprinderilor şi instituţiunilor de stat de însemnăta te economică se urcă cu 5 '7 milioane c o r o a n e ; cu o altă sumă de peste 12 milioane coroane c resce regia liniilor ferate de stat, poste, te legraf şi telefon cu deosebire în scopul îmbu-nâtâţirei salariilor, şi pe lângă aces tea se mai cer 6 '6 milioane coroane pentru întregirea lefurilor pe anul trecut. Pentru acoper i rea parţială a sumei de 18-6 mil ioane se folosesc economisăr i le de 10 4 milioane coroane realisate la datoria statului (9-148 milioane), la administraţiunea din Croaţ ia-Slavonia, la reducerea dotaţiunei pentru comitate , e tc . Cheltuelile ministe-riului de comerciu sunt mai mari în preliminar cu 7-7 milioane, ale ministeriului de culte cu 2 4 6 milioane şi ale ministeriului de finanţe cu l - 7 milioane coroane .

La investiţiuni ministrul arată, că programul gu­vernului, de realisat în curs de mai mulţi ani, r ece re vr'o 2 0 0 mi l ioane ; între clădirile ce şi-a propus să z idească guvernul sunt : un palat pentru ministeriul de finanţe, pentru căpitănatul oraşului Budapes ta , edi­ficii de şcoală , spitaluri, judecători i , apoi regulari de ape şi rîuri, sprijinirea economiei de vite, e tc .

Pent ru acoper i rea erogatelor se p reved :

1903 Coroane 1902 Veni te ordinare . 1 ,051 .555 ,204 faţă de 1 ,035 .925 ,603 Veni te extraord. . 3 9 . 3 8 1 , 2 7 0 . „ 5 1 . 1 2 7 . 4 1 0

total . 1 ,090 .936 ,474 faţă de 1 ,087 .053 ,013

adecă o c rescere faţă de 1902 de . K 3 .883 ,461

şi un escedent de K 4 7 3 , 8 0 4 faţă de erogaţiuni. Cre-sceri mai însemnate presintă ministeriul d e f í n a n t e : la venite ordinare 5-355 milioane, la venite extraordinare K 4 4 6 3 milioane, şi ministeriul de comerciu K 10 mi l ioane ; iar o reducere de K 14-396 milioane este la titlul „împrumut pentru acoper i rea învestiţiunilor la liniile ferate de stat.

Discursul ministrului, prin ca re a motivat urcările propuse la mai mulţi titli şi a asigurat camera , că bud­getul este real , a fost bine primit.

R E V I S T A F I N A N C I A R A . Situaţi unea.

Sibiiu, 23 Octobre 1902.

Piaţa de bani internaţională pare de present li­niştită şi etalonul gravi tează peste tot locul în jos , , dar nicăiri ancă n 'a a juns la nivelul scădut de mai nainte. Mulţi privesc situaţiunea actuală, ca un stadiu de transiţ ie, căruia-i va urma după împrejurări s a u o încordare durabilă sau o nouă abundanţâ de nu­merar . De medio pe nici o piaţă n'au fost cerer i m a r i r

dar cu atât mai multe se prevăd pentru ultimo şi în aceas tă aşteptare, bănci le mari fac deja pregătirile-de lipsă.

Pe piaţa internă nu se observă multă mişcare . Cambii le înaintate în dilele din urmă la banca austro-ungară nu fac nici a tâ ta câ t scadenţele de acoperi t , cu toate aces tea în vederea ultimei şi a pregăt i r i lor pentru rescumperarea cupoanelor per 1 Novembre-oferta e reservatâ şi discontul destul de urcat. In V iena s'a plătit pentru cambii de bancă de prima bonitate 3 7 / i6 procente . Cambiile de portfel se discontează cu 4 s / 4 ° / 0 şi mai scump.

Din situaţiunea băncii austro-ungare publicată în 15 crt. resultă că portfelul s'a redus cu 2 2 3 milioane, lombardul cu 1 4 milioane şi circulaţiunea de bilete cu 13"4 milioane coroane , iar reserva de bilete scut i te de contribuţiune a crescut cu 1 7 1 milioane coroane .

Situaţiunea a fost favorabilă pentru importul de aur, de aceea mai multe institute d i n V i e n a a u presenta t sume mai mici la ghişeele băncii austro-ungare.

In Berlin bănci le private escomptează cambii c u 2 7 / 8 procente .

COMERCIU. Comercial extern al Jlngariei. După datele

publicate de oficiul central statistic despre comerciul cu mărfuri al Ungariei pe luna Septembre a. c, importul face 2 .916 ,171 măji metr ice şi 2 0 9 , 2 7 0 bucăţi, din car i 1.815 7 7 6 măji metr ice şi 7 8 , 3 5 1 bucăţi din Austria. Exportul face 6 .609 ,997 măji metr ice şi 1 .257,046 bucăţ i , din cari 4 . 9 2 3 , 5 5 2 măji metr ice şi 6 0 6 , 8 1 7 bucâţi s'au exportat în Austria. Dela 1 Ianuarie pană la 3U S e p ­tembre a. c . s'au importat 2 . 2 4 2 , 0 0 0 bucăţi şi 2 4 . 5 8 4 0 0 0 măji metr ice (din Austria 6 9 7 , 0 0 0 bucăţi şi 1 5 . 5 2 4 , 0 0 0 măji metr ice) şi s'au exportat 7 . 7 7 2 , 0 0 0 bucăţi şi 4 5 . 3 5 8 , 0 0 0 măji metr. (în Austria 4 . 5 2 9 , 0 0 0 bucăţi şi 3 2 . 0 0 7 , 0 0 0 măji metr. Valoarea importului întreg se evaluează la 8 6 5 . 9 6 4 , 0 0 0 K (din Austria 6 7 7 . 1 4 6 0U0 K ) , a exportului la 9 1 9 . 9 6 7 , 0 0 0 K (în Austria 6 5 6 . 5 3 2 , 0 0 0 K ) . Bilanţul comercia l arată prin urmare un sald activ de 54-1 milioane c o r o a n e ; faţă de Austria în special se încheie cu un sald pasiv de 2 0 6 2 milioane coroane . In cele noue luni trecute ale a. c . s'au exportat între a l t e le : făină în valoare de 1 1 3 0 9 milioane co roane , grâu de 57 8 9 milioane, cucuruz de 39-48 milioane, se­cară de 2 7 6 9 milioane, orz de 27 35 milioane, ov&s de 2 2 - 3 5 milioane, vite de tăiat de 68-54 milioane, rîmători de 46*85 milioane şi cai de 2 0 milioane coroane . Un avent îmbucurător a luat exportul de oue, c a re a fost mai mare cu 5 8 , 0 0 0 măji metr ice , decât în epoca co ­respunzătoare a anului precedent şi ce privesce va ­loarea a ajuns la aproape 3 0 milioane coroane .

COMUNICAŢIUNE. Budgetul căilor ferate de stat ungare este

-compus astfel : venituri din circulaţiune K 2 2 6 9 0 0 , 0 0 0 , venituri diverse K 1 9 . 0 0 0 , 0 0 0 , cheltueli K 1 4 3 1 1 4 , 0 0 0 . L a transportul de persoane e preliminat un p l u s de menituri de 3*7 milioane, adecă sunt provădute 48 ' 7 mi­lioane coroane pe basa reformei tarifului de zone. P r e c u m a m publicat şi noi la timpul seu, numerul zonelor se -înmulţesce cu doue, preţul zonei prime se urcă şi se des­fiinţează tariful comun ce a existat cu linia ferată Kaschau-Oderberg. Ministrul aşteaptă o c reseere a ve­nitului cu 3 pană la 3 l /a milioane coroane , şi consi­de rând c re sce rea naturală a circulaţiunei, se poate dice c ă preliminarul e compus cu destulă precauţiune.

CRONICA. f Demetriu Suciu, advocat, director execut iv

al institutului de credit şi economii „Selăgiana" în J ibou , membru al mai multor societăţi şi reuniuni culturale, a încetat din viaţă la 2 0 Octobre st. n. a. c . în etate ele 5 9 de ani. înmormântarea s'a făcut în 22 Octobre -a. c. în J ibou . In veci amint i rea lui!

SOCIETĂŢI FINANCIARE ŞI COMERCIALE. Din registrul firmelor. „Mureşiana" institut

de credit şi economii în Reghin. In urma încetării din viaţă a fundatorului şi fostului director exec . Patriciu P. Barbu, în adunarea generală ţinută la 19 Octobre a. c. a fost a les director executiv al institutului dl Iosif Popescu.

ÎNV32ŢAMENT. Ba şcoala agronomică a comitatului Sibiiu

examenu l final a avut loc Mercuri în 22 Octobre a. c . în presenţa unei delegaţiuni din partea comitatului şi, c a inovaţiune la tot caşul folositoare, in presenţa a numeroşi representanţi de ai comunelor (notarul sau adjunctul seu şi alţi fruntaşi agricultori). A c e a t ă dis-posiţie noi o considerăm foarte fericită pentru-că, pe c â n d în anii precedenţ i , afară de comis iunea exami­natoare, nu era de loc public asistent, de data aceas t a a participat public din o mulţime de comune. Aceas tă împregiurare ne face a crede, că pe viitor se vor în­demna şi ţăranii noştri a-'şi trimite pe fiii lor la şcoa la a c e a s t a , unde instrucţiunea e gratuită, şi totodată în­şişi participanţii vor profita foarte mult din ce le vedute ; căc i la aces t examen, ca şi în alţi ani, elevii au ma­nipulat cu o mulţime de maşini şi unelte agricole, cum sunt maşinile de tăiat nutreţ, cu plugul universal S a c k , şi a n u m e : cu plugul singur, apoi cu tăietorul dinainte şi rînd pe rînd cu plugul pe doue brezde, cu plugul pentru afundime, cu uneltele pentru curăţit, cu uneltele de grămădit, cu extirpatorul, cu maşinile de scos ca r ­tofii, e tc . după cari a urmat exerciţ i i cu maşina de se­mănat , p lantarea pomilor, curăţ i rea napilor de nutreţ .şi de zăhar , cum şi punerea lor la iernat, e tc . Nu de

mai puţină importanţă a fost examinarea urmată în grajd, cu privire la îngrijirea animalelor, mulgerea va­cilor ş. a.

P rac t i ca introdusă în anul aces ta prin part iciparea representanţi lor din comune, ar fi de dorit să se con ­tinue şi pe viitor şi noi suntem de convingerea că în locul prim învăţătorii n 'ar trebui să l ipsească delà aces t examen ; căci toţi învăţătorii au să dee şi lecţiuni de agricultură, au să cultive grădina şcolară, e tc . L a şcoa la aceas t a ei pot vedé de t o a t e : deci de mii de altoi, straturi de exper imentare cu feluri şi feluri de trifoiu, lucerna, ierburi, ş. a.

Terminăm repetând dorinţa, ca pe viitor să vedem an de an cât mai mulţi tineri de ai noştri în aceas t ă şcoală , unde plugarul se îndrumă pe căi mai prac t ice în purtarea economiei ; să vedem pe învăţătorii, pe notarii şi fruntaşii din toate comunele comitatului Sibi iu, şi pe câ t se va pute şi din ale altor comitate , asistând la aces t examen.

Cursul şcol . e de un an. S e primesc fii de plugari, car i au trecut de 17 ani.

Cei interesaţi să se adreseze pentru informaţiuni la dl dir. Iuliu Schus te r (Tirgul fonului Nr. 10) în Sibiiu. +

DIN R E U N I U N I . A XIII-a exposiţie de vite aranjeată de'

„Reuniunea rom. de agricultură din comitatul Sibiiului" ce era să se ţină Duminecă la 9 No­vembre n. a. c . în comuna Racov i ţ a , dela oarele 9 a. m. pană la oara 1 p. m., s 'a amâna t din causa boalei de vite.

Bursa de mărfuri din Budapesta. Cursu l din 22 Octobre 1902.

Grâu de Bănat per 50 sg. vinde . . 7 -20 - 7-65 „ „ Tisa « ii jj 7-60— 7-85

„ Pesta 11 îi a 11 7-35— 7-80 „ „ Alba-reg. 1) » ii 11 7-45— 7-80 „ „ Bacica îl M ii 11 • 7-45— 7-75

Secară r. 11 ii 11 626— 6-65 Orz ii 11 11 5-20— 5-60 OvSs ii 11 V 11 * 6-05— 6-20 Porumb ii 11 ii 6-55— 6-60 Răpită n 11 ii Î I •

. 10- 10-50 Untură de porc B.-Pesta ii '7 ii 11 • 77-50 Slănina (clisă) ii îl n 11 • 64-50 65-50

Bursa de Bucuresci. Cursu l din 22 Octobre 1902.

vinde Lei Renta amort. 1881 de 5% „ „ internă 5°/,,

„ 274 mii. 4% „ 1898 4«/.

Fonciare rurale 5°/ 0

40/ Scris. fonc. urb. Bucuresci 5°/ 0

- „ Iaşi „

97'/, 96 867* 87 99'/. 88V4

87 6/ 8

81'/ ,

Bursa de efecte din Viena şi Budapesta. Cursu l din 22 Octobre 1902.

V A L O R I "Viena Bpesta ' vinde vinde

Datoria publică comună. Renta unit. Bancnote, Mai, Nov., 16°/0 dare

,, ,, arg. Ian.. Iulie. 16% „ Losuri d. a. 1854 ă fi. 250— v. c. 20% „

„ „ „ 1860 á fl. 500-— „ 20% „ I860 k fl. 100-— „ 20% ,, 1864 k fl. 100-— „ 20% „

Datoria publică austriacă. Renta austr. aur., scut. de dare

,1 II C O R

„ „ de invest

?i 11

Î I II

lmpr.

Oblig. se. de dare

Datoria publică ungară. Renta ung. aur, scut. de dare

1 Cor ,, „ „ C. ferate d. a. 1889, aur, „ ,, „ „ ,1 „ ,1 1889, arg. „ „ „ ,1 11 n I I . . 1 8 7 6 > A U R -

ung. cu premii â 100 fl. p. regul. Tisei . . . de regalii eroat-slav. .

Impr. p. regul. Porţii de fier . Oblig, rurale croato-siavone

„ „ ungare . . . Alte datorii publice.

Los. p. regularea Dunării, a 100 fl. Obl. Soc. Temeş-Bega Imp. cu prem. al oraşului Viena

„ „ „ serbesci k 100 fr. . . Oblig, cu premii a C. fer. turc. k 400 f i Impr. bulgar 1889

Scrisuri îonciare şi a. a. Instit. de Cred. fonc. austr

„ „ „ „ cu premii, 1880 Banca austro-ungară

100-85 100-65 183-— 151-25 182-50 250-—

120-90 100-30

91-85

120 — 97-60

p. 100 K

100-75 10075 18S-— 152 — 184-— 254-—

121-50 100-50

120-35

Banca comerc. ung. Pesta Obl. corn. ung., Pesta, amort. . .

„ „ „ „ 50V2 ani . . . „ „ Casei de păstr., cap., Pesta

Inst. de credit fonciar ungar . . . .

Banca hipotecara ungară

,, „ „ cu premii . . Casa de păstrare regnic. Pesta, 50 ani . Albina, Sibiiu . . Cassa de păstrare Sibiiu, em. IV. . . . Inst. de credit fonciar Sibiiu, em. VI.

Losuri. Basilica, a fl. 5- -Credit, k fl. 100'— Clary, â fl. 40-— v. c. . Soc. p. Navig. Dunăreană, ă 100 fl. v. c. Buda. â ti. 40-— Pălffy, & fl. 40-— Crucea roşie austriacă, a fl. 10-— .

„ „ ungară, â fl. 5-— . . . . Rudolf, â fl. 10-— Salm. â fl. 40-— v. c Salzburg, k fl. 20'— St. Genois k fl. 40-— v. c Impr. cu prem. al oras. Viena, 1874 . . Triest, â fi. 50— . ." „J6 sziv", k fl. 4-—

Valute. sau ung. . G-albini austr.

1, c. reg Napoleond'or (20 frci sau 8 fl. v. a.) 20 Maree germ. aur 5 ruble rusesci Bilete germ. 100 M

„ franc. 100 Fr Ruble, bilete, 100 Lei românesci. 100

202-50 202-50 159 50 158-— 101-25 101-50 87-35 8 7 - -— • — 9 9 - -98 60 98-75

108-— 98-10

107-50 9 0 - -

112 — 106-85

97-90 264-50 101-25

101 — 105-85 y8-50 96-50 99-— 9820

100-75 101 20 254 —

98-50

106-50

101-25 101-25 101-50 10625 101-50 97-50

99-25 101-25 101-75 124-50

117-15 95-35

253-50

t M I I I I V M M I M V ' U H M H m H H i V I T t 1 l

; Drepturile, datorinţele : şi responsabilitatea membrilor'din direcţiune :

• de

* Alîre d K o r m o 8, l *• •«

K traducere autorisată de

: C o n s t a n t i n Popp, ; funcţionar la Centrala institutului de credit si de

' economii „Albina". ' ' Preţul 3 cor.

1 S e poate comanda la traducător în Sibiiu « ' sau la Librăria archidiecesană din Sibiiu. *

in editura Delegaţiunii Bănc i lo r Române

a u a p ă r u t :

Problemele Re/ormei Băncilor, de Dr. C. Diaeonovich.

P r e ţ u l : broş. K 1 — , leg. K 1-50.

4 anuarul Băncilor Române 4 T" Anul I (1900). Anul II (1901). Anul III (1902). 4 (1900). Anul II (1901).

P r e ţ u l : câ te K 3*-

S e comandă la Administraţia „ R e ­vistei E c o n o m i c e " în Sibiiu (Nagyszeben).

I 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 É

Irina Dietrieh (Sibiiu, str. Pintenului 7).

absolventă a şcoalei comercia le din Laibach, dă instrucţiune în stenografia germană şi în scrierea eu maşina de scris.

T o t aici se pot lua informaţiuni asupra

Jtfaşinelor * De scris, ^ m f i S ^ '

sistem american, de prima cal i tate . Aces te maşini se pot întrebuinţa la scr ierea

în l imba română, maghiară, germană şi fran­cesa , dau pană la 12 copii simultane, au tipuri legibile şi multe alte avantagii.

Preţul K 360-—. H $ - î