aparatul respirator1

APARATUL RESPIRATORAPARATUL RESPIRATOR

SIMPTOMESIMPTOMEDurerea toracicăDurerea toracică

DUREREA ÎN AFECŢIUNI ALE APARATULUI RESPIRATORDUREREA ÎN AFECŢIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR În stadiul iniţial al traheiteiÎn stadiul iniţial al traheitei - - durere localizată retrosternal, care se durere localizată retrosternal, care se

accentuează la tuse seacă şi dispare după apariţia expectoraţiei.accentuează la tuse seacă şi dispare după apariţia expectoraţiei. În bronşita acută durerea are caracter de arsură retrosternală.În bronşita acută durerea are caracter de arsură retrosternală. În bronşita cronică, bronşiectazia necomplicată, emfizemul pulmonar şi În bronşita cronică, bronşiectazia necomplicată, emfizemul pulmonar şi

astmul bronşic, în general, nu apare durere propriu-zisă, ci o senzaţie astmul bronşic, în general, nu apare durere propriu-zisă, ci o senzaţie de opresiune toracică (greutate în respiraţie însoţită de jenă toracică)de opresiune toracică (greutate în respiraţie însoţită de jenă toracică) datorită efortului de tuse.datorită efortului de tuse.


DUREREA ÎN AFECŢIUNI ALE APARATULUI RESPIRATORDUREREA ÎN AFECŢIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR Durerea pleurală se numeşte junghiDurerea pleurală se numeşte junghi

are debut brusc, este circumscrisă, violentă, pongitivăare debut brusc, este circumscrisă, violentă, pongitivă se accentuează la respiraţie, tuse, râs, strănut, la presiune se accentuează la respiraţie, tuse, râs, strănut, la presiune

(decubit contralateral) şi se modifică în intensitate cu poziţia(decubit contralateral) şi se modifică în intensitate cu poziţia durează ore sau ziledurează ore sau zile poate iradia în reg. opusă localizării iniţiale (junghi transfixiant)poate iradia în reg. opusă localizării iniţiale (junghi transfixiant)


DUREREA ÎN AFECŢIUNI ALE APARATULUI RESPIRATORDUREREA ÎN AFECŢIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR Durerea pleurală (continuare)Durerea pleurală (continuare)

apare în perioada exsudatului fibrinos din pleurezie (pleurită) şi apare în perioada exsudatului fibrinos din pleurezie (pleurită) şi este determinată de iritarea receptorilor dureroşi situaţi mai ales peeste determinată de iritarea receptorilor dureroşi situaţi mai ales pe pleura parietală, în timpul frecării foiţelor pleurale şi în numeroase pleura parietală, în timpul frecării foiţelor pleurale şi în numeroase boli care produc interesare pleuralăboli care produc interesare pleurală

localizarea durerii este caracteristică:localizarea durerii este caracteristică: în pleurita mediastinală junghiul este retrosternalîn pleurita mediastinală junghiul este retrosternal în cea pleurita interlobară – junghiul este scizural (“în eşarfă”)în cea pleurita interlobară – junghiul este scizural (“în eşarfă”) în pleurita cea diafragmatică este situat la baza hemitoracelui în pleurita cea diafragmatică este situat la baza hemitoracelui

şi iradiază în umăr şi în etajul superior al abdomenului, şi iradiază în umăr şi în etajul superior al abdomenului, simulând afecţiuni hepatice, gastrice sau splenice.simulând afecţiuni hepatice, gastrice sau splenice.


DUREREA ÎN AFECŢIUNI ALE APARATULUI RESPIRATORDUREREA ÎN AFECŢIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR pneumotoraxul spontan - junghiul este de intensitate mare, constrictiv, pneumotoraxul spontan - junghiul este de intensitate mare, constrictiv,

şocant. şocant.

empiemul pleural - datorită proprietăţilor iritative ale lichidului, durerea empiemul pleural - datorită proprietăţilor iritative ale lichidului, durerea devine progresivă, intensă, pulsatilă, trenantă şi nu este influenţată de devine progresivă, intensă, pulsatilă, trenantă şi nu este influenţată de poziţie.poziţie.


DUREREA ÎN AFECŢIUNILE APARATULUI RESPIRATORDUREREA ÎN AFECŢIUNILE APARATULUI RESPIRATOR Parenchimul pulmonar este lipsit de receptori pentru durere. O Parenchimul pulmonar este lipsit de receptori pentru durere. O

afecţiune pulmonară produce durere doar când se extinde la pleură, afecţiune pulmonară produce durere doar când se extinde la pleură, mai ales cea parietalămai ales cea parietală pneumonia francă lobară - junghiul este situat submamelonar şi pneumonia francă lobară - junghiul este situat submamelonar şi

iradiază în spate, transfixiant; este precedat de frison, febră şi iradiază în spate, transfixiant; este precedat de frison, febră şi tuse; în general persistă 2-3 ziletuse; în general persistă 2-3 zile

neoplasmul bronhopulmonar – durerea apare doar în stadii neoplasmul bronhopulmonar – durerea apare doar în stadii avansate, pe măsura ce sunt invadate pleura, structuri nervoase avansate, pe măsura ce sunt invadate pleura, structuri nervoase sau vasculare; după apariţie, durerea devine chinuitoare, sau vasculare; după apariţie, durerea devine chinuitoare, progresivă, continuăprogresivă, continuă

abcesul pulmonar - junghiul cedează după eliminarea conţinutului abcesul pulmonar - junghiul cedează după eliminarea conţinutului cavităţiicavităţii


DUREREA ÎN AFECŢIUNI ALE APARATULUI RESPIRATORDUREREA ÎN AFECŢIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR embolia pulmonară şi infarctul pulmonar:embolia pulmonară şi infarctul pulmonar:

junghiul se însoţeşte de dispnee, tuse cu expectoraţie junghiul se însoţeşte de dispnee, tuse cu expectoraţie hemoptoicăhemoptoică,, stare de şoc stare de şoc

apare în contextul unei boli cu potenţial emboligenapare în contextul unei boli cu potenţial emboligen (tromboză (tromboză venoasă profundă a membrelor inferioare, neoplasme, venoasă profundă a membrelor inferioare, neoplasme, intervenţii chirurgicale mai ales ortopedice)intervenţii chirurgicale mai ales ortopedice)

durerea precede febra şi tuseadurerea precede febra şi tusea durerea existentă înaintea constituirii infarctului pulmonar (caredurerea existentă înaintea constituirii infarctului pulmonar (care

afectează pleura adiacentă) se datorează hipertensiunii afectează pleura adiacentă) se datorează hipertensiunii arteriale pulmonare şi are caracter anginosarteriale pulmonare şi are caracter anginos


DUREREA ÎN AFECŢIUNI EXTRARESPIRATORIIDUREREA ÎN AFECŢIUNI EXTRARESPIRATORII Durerea de origine cardiacă sau mediastinalăDurerea de origine cardiacă sau mediastinală

durerile retrosternale şi precordiale din angina pectorală şi în durerile retrosternale şi precordiale din angina pectorală şi în infarctul miocardic acut pot preta la confuzie cu afecţiunile infarctul miocardic acut pot preta la confuzie cu afecţiunile respiratorii (mai ales atunci când lipsesc o parte din caracterele respiratorii (mai ales atunci când lipsesc o parte din caracterele clasice cunoscute ale durerii)clasice cunoscute ale durerii)

în pericardita acută, uneori, durerea are caracter de junghi violentîn pericardita acută, uneori, durerea are caracter de junghi violent

în afecţiunile mediastinului (emfizem mediastinal, mediastinite, în afecţiunile mediastinului (emfizem mediastinal, mediastinite, neoplasme mediastinale), durerea este situată retrosternal difuz şi neoplasme mediastinale), durerea este situată retrosternal difuz şi iradiază în regiunea cervicală anterioară şi în braţe.iradiază în regiunea cervicală anterioară şi în braţe.

în anevrismul disecant de aortă durerea este localizată, în anevrismul disecant de aortă durerea este localizată, retrosternal difuz, iradiază posterior şi este foarte intensă (violentă)retrosternal difuz, iradiază posterior şi este foarte intensă (violentă)


DUREREA ÎN AFECŢIUNI EXTRARESPIRATORIIDUREREA ÎN AFECŢIUNI EXTRARESPIRATORII Durerea de cauză parietalăDurerea de cauză parietală

nevralgia intercostală:nevralgia intercostală: durere de-a lungul spaţiilor intercostaledurere de-a lungul spaţiilor intercostale palparea punctelor Valleix produce durerepalparea punctelor Valleix produce durere apare în afecţiunile coloanei vertebrale (spondiloză, spondilite, apare în afecţiunile coloanei vertebrale (spondiloză, spondilite,

discopatii)discopatii) nevralgia frenicănevralgia frenică

sunt sensibile la palpare punctele frenicesunt sensibile la palpare punctele frenice se însoţeşte de sughiţse însoţeşte de sughiţ poate să apară în procese tumorale mediastinalepoate să apară în procese tumorale mediastinale


DUREREA ÎN AFECŢIUNI EXTRARESPIRATORIIDUREREA ÎN AFECŢIUNI EXTRARESPIRATORII Durerea de cauză parietală (continuare)Durerea de cauză parietală (continuare)

zona zoster intercostală: durerile sunt violente, au caracter de zona zoster intercostală: durerile sunt violente, au caracter de arsură, se însoţesc de hiperestezie cutanată şi pot persista mai arsură, se însoţesc de hiperestezie cutanată şi pot persista mai mulţi ani după dispariţia erupţieimulţi ani după dispariţia erupţiei

sindromul Tietze - tumefacţie dureroasă spontan şi la palpare a sindromul Tietze - tumefacţie dureroasă spontan şi la palpare a uneia din primele 4 joncţiuni condro-costale;uneia din primele 4 joncţiuni condro-costale; durerea poate avea caracter constrictiv, intensitate ondulantă durerea poate avea caracter constrictiv, intensitate ondulantă

şi iradieri ascendente;şi iradieri ascendente; evoluează luni sau ani, dar are prognostic benign.evoluează luni sau ani, dar are prognostic benign.

durerea din afecţiunile osoase (fracturi costale, osteite)durerea din afecţiunile osoase (fracturi costale, osteite) este percepută în punct fix, are intensitate mare,este percepută în punct fix, are intensitate mare, se accentuează la respiraţie, tuse, efort şi la palpare (se se accentuează la respiraţie, tuse, efort şi la palpare (se

percep şi crepitaţii osoase percep şi crepitaţii osoase SIMPTOMESIMPTOME

Durerea toracicăDurerea toracicăDUREREA ÎN AFECŢIUNI EXTRARESPIRATORIIDUREREA ÎN AFECŢIUNI EXTRARESPIRATORII Durerea de cauză parietală (continuare)Durerea de cauză parietală (continuare)

durerile musculare:durerile musculare: se accentuează la mişcarea trunchiului sau a braţelorse accentuează la mişcarea trunchiului sau a braţelor

apar în afecţiuni infecţioase (infecţii cu v. Coxackie B), apar în afecţiuni infecţioase (infecţii cu v. Coxackie B), parazitoze (trichineloză), polimiozită inflamaţiile acute ale pielii parazitoze (trichineloză), polimiozită inflamaţiile acute ale pielii şi ţesutului celular subcutanat se manifestă prin durere vie, şi ţesutului celular subcutanat se manifestă prin durere vie, congestie, edemcongestie, edem

durerile de origine scapulo-humerală (artroza, periartrita scapulo - durerile de origine scapulo-humerală (artroza, periartrita scapulo - humerală) - se accentuează la mişcările umărului şi iradiază în humerală) - se accentuează la mişcările umărului şi iradiază în partea superioară a toraceluipartea superioară a toracelui

SIMPTOMESIMPTOMEDispneeaDispneea

Dispneea Dispneea se defineşte ca dificultatea sau lipsa de confort în respiraţie. se defineşte ca dificultatea sau lipsa de confort în respiraţie. Senzaţia subiectivă a bolnavului este de “sete de aer”, iar actul Senzaţia subiectivă a bolnavului este de “sete de aer”, iar actul respirator, care în mod normal este facil şi inconştient, devine neplăcut respirator, care în mod normal este facil şi inconştient, devine neplăcut şi conştient.şi conştient.

Dispneea poate să apară şi la Dispneea poate să apară şi la persoane sănătoase persoane sănătoase cu ocazia eforturilorcu ocazia eforturilor fizice. fizice.

Dispneea sugerează o stare patologică dacă apare în repaus sau la unDispneea sugerează o stare patologică dacă apare în repaus sau la un grad de efort sub nivelul corespunzător vârstei, sexului şi gradului de grad de efort sub nivelul corespunzător vârstei, sexului şi gradului de antrenament.antrenament.


Din p.d.v. fiziopatologic dispneea este generată de raportul dintre Din p.d.v. fiziopatologic dispneea este generată de raportul dintre ventilaţia actuală şi capacitatea maximă de ventilaţie şi poate apare:ventilaţia actuală şi capacitatea maximă de ventilaţie şi poate apare: cândcând ventilaţia pulmonară creşte ventilaţia pulmonară creşte

hipoxemie şi hipercapnie arterialăhipoxemie şi hipercapnie arterială acidozăacidoză creşterea presiunii în venele mari şi inima dreaptăcreşterea presiunii în venele mari şi inima dreaptă

când când capacitatea ventilatorie este redusăcapacitatea ventilatorie este redusă:: scăderea elasticităţii cutiei toracice sau a plămânuluiscăderea elasticităţii cutiei toracice sau a plămânului reducerea volumului pulmonarreducerea volumului pulmonar pareza sau paralizia muşchilor respiratoriipareza sau paralizia muşchilor respiratorii


Dispneea poate fi un simptom respirator sau cardiac.Dispneea poate fi un simptom respirator sau cardiac. Clinic dispneea se clasifică după:Clinic dispneea se clasifică după:

timpul respirator afectat:timpul respirator afectat: inspiratorieinspiratorie expiratorieexpiratorie mixtămixtă

mecanismul de produceremecanismul de producere obstructivă – obstrucţia parţială a căilor respiratoriiobstructivă – obstrucţia parţială a căilor respiratorii

restrictivă – limitarea expansiunii plămânului cu reducerea restrictivă – limitarea expansiunii plămânului cu reducerea capacităţii pulmonare totalecapacităţii pulmonare totale

mixtămixtă SIMPTOMESIMPTOME

DispneeaDispneeaDISPNEEA OBSTRUCTIVĂDISPNEEA OBSTRUCTIVĂ Dispneea din obstrucţia căilor respiratorii mariDispneea din obstrucţia căilor respiratorii mari (laringe, traheee, bronşii (laringe, traheee, bronşii

mari) – mari) – bradipneea inpiratoriebradipneea inpiratorie este este inspiratorieinspiratorie cauzecauze

extrinseci – tumori sau adenopatii mediastinale, guşă extrinseci – tumori sau adenopatii mediastinale, guşă retrosternală, anevrism aorticretrosternală, anevrism aortic

intrinseci – corpi străini, crup, edem glotic, tumori intraluminaleintrinseci – corpi străini, crup, edem glotic, tumori intraluminale funcţionale – spasm gloticfuncţionale – spasm glotic


DISPNEEA OBSTRUCTIVĂDISPNEEA OBSTRUCTIVĂ Dispneea din obstrucţia căilor respiratorii mariDispneea din obstrucţia căilor respiratorii mari (laringe, traheee, bronşii (laringe, traheee, bronşii

mari) – mari) – bradipneea inpiratoriebradipneea inpiratorie clinic:clinic:

inspiraţia este prelungită, dificilă inspiraţia este prelungită, dificilă la pasajul aerului prin zona obstruată se aude un zgomot la pasajul aerului prin zona obstruată se aude un zgomot

((stridor sau cornaj)stridor sau cornaj) în obstrucţiile mari apare o depresiune inspiratorie a părţilor în obstrucţiile mari apare o depresiune inspiratorie a părţilor

moi ale toracelui (regiunea supra şi subclaviculară, fosa moi ale toracelui (regiunea supra şi subclaviculară, fosa jugulară, regiunea epigastrică şi spaţiile intercostale) numită jugulară, regiunea epigastrică şi spaţiile intercostale) numită tirajtiraj


DISPNEEA OBSTRUCTIVĂDISPNEEA OBSTRUCTIVĂ Dispneea din obstrucţia căilor respiratorii mici Dispneea din obstrucţia căilor respiratorii mici (bronşiole) – (bronşiole) – bradipneea bradipneea

expiratorieexpiratorie este exeste expiratoriepiratorie cauzecauze

astmul bronşicastmul bronşic bronşita cronică obstructivăbronşita cronică obstructivă broşiolitabroşiolita

clinic clinic expiraţia este prelungită, dificilă şi zgomotoasăexpiraţia este prelungită, dificilă şi zgomotoasă

se aude un zgomot şuierător, asemănător cu “mieunatul de se aude un zgomot şuierător, asemănător cu “mieunatul de pisică” - pisică” - wheezing)wheezing)

în astmul bronşic survine în crize cu debut brusc, de multe ori în astmul bronşic survine în crize cu debut brusc, de multe ori nocturnnocturn


DISPNEEA RESTRICTIVĂDISPNEEA RESTRICTIVĂ evoluează cu polipneeevoluează cu polipnee cauzecauze

parietaleparietale deformaţii ale toraceluideformaţii ale toracelui spondilita anchilozantăspondilita anchilozantă paralizia muşchilor intercostali sau a diafragmuluiparalizia muşchilor intercostali sau a diafragmului obezitateobezitate tumori abdominale, meteorism, ascitătumori abdominale, meteorism, ascită afecţiuni care evoluează cu dureri toracice intense afecţiuni care evoluează cu dureri toracice intense

(pleurită, fracturi costale, zona zoster intercostală)(pleurită, fracturi costale, zona zoster intercostală) SIMPTOMESIMPTOME

DispneeaDispneeaDISPNEEA RESTRICTIVĂDISPNEEA RESTRICTIVĂ

cauze (continuare)cauze (continuare) pulmonare: pulmonare:

pneumonie, bronhopneumoniepneumonie, bronhopneumonie infarct pulmonarinfarct pulmonar edem pulmonaredem pulmonar emfizem pulmonaremfizem pulmonar fibroze pulmonarefibroze pulmonare metastaze pulmonare multiplemetastaze pulmonare multiple

pleurale:pleurale: pleureziipleurezii pneumotoracepneumotorace


DISPNEEA MIXTĂ (INSPIRATORIE ŞI EXPIRATORIE)DISPNEEA MIXTĂ (INSPIRATORIE ŞI EXPIRATORIE) Apare în:Apare în:

bolile cardiovascularebolile cardiovasculare cordul pulmonar croniccordul pulmonar cronic emfizemul pulmonaremfizemul pulmonar uneori în astmul bronşicuneori în astmul bronşic


MODIFICAREA RITMULUI RESPIRATOR (DISTRITMII RESP)MODIFICAREA RITMULUI RESPIRATOR (DISTRITMII RESP) Disritmia respiratorie este expresia dereglării funcţiei centrilor Disritmia respiratorie este expresia dereglării funcţiei centrilor

respiratori bulbari şi cerebralirespiratori bulbari şi cerebrali nu este însoţită întotdeauna de dispnee şi survine în boli care nu au nu este însoţită întotdeauna de dispnee şi survine în boli care nu au

relaţie directă cu aparatul respiratorrelaţie directă cu aparatul respirator SIMPTOMESIMPTOME

DispneeaDispneeaMODIFICAREA RITMULUI RESPIRATOR (DISTRITMII RESP)MODIFICAREA RITMULUI RESPIRATOR (DISTRITMII RESP) Dispneea “psihogenă”Dispneea “psihogenă”

apare în cadrul nevrozei anxioaseapare în cadrul nevrozei anxioase pacientul are senzaţia că se “înăbuşă”, că nu poate respira adânc, pacientul are senzaţia că se “înăbuşă”, că nu poate respira adânc,

sau că aerul se opreşte la un anumit nivel în torace (repiraţie sau că aerul se opreşte la un anumit nivel în torace (repiraţie “amputată”)“amputată”)

apar perioade de hiperventilaţie întrerupte de inspiraţie adâncă şi apar perioade de hiperventilaţie întrerupte de inspiraţie adâncă şi expiraţie sonoră)expiraţie sonoră)


MODIFICAREA RITMULUI RESP. MODIFICAREA RITMULUI RESP. Respiraţia KussmaulRespiraţia Kussmaul

constă în inspiraţie amplă, profundă, zgomotoasă, urmată de o constă în inspiraţie amplă, profundă, zgomotoasă, urmată de o pauză, apoi de expir prelungit, apoi iar de pauză, după care ciclul pauză, apoi de expir prelungit, apoi iar de pauză, după care ciclul se reia. se reia.

cauza - intoxicaţia centrilor respiratori cu corpi cetonici:cauza - intoxicaţia centrilor respiratori cu corpi cetonici: coma diabeticăcoma diabetică coma uremică (insuf. ren. severă)coma uremică (insuf. ren. severă) coma hepaticăcoma hepatică infecţii graveinfecţii grave


MODIFICAREA RITMULUI RESP. MODIFICAREA RITMULUI RESP. Respiraţia Cheyne-StokesRespiraţia Cheyne-Stokes - constă în cicluri respiratorii în care - constă în cicluri respiratorii în care

alternează perioade de hiperventilaţie şi hipoventilaţie; un ciclu începe alternează perioade de hiperventilaţie şi hipoventilaţie; un ciclu începe cu apnee, care durează 10-15 secunde, după care respiraţia de vine cu apnee, care durează 10-15 secunde, după care respiraţia de vine tot mai frecventă şi mai amplă, pentru ca după atingerea unui maxim tot mai frecventă şi mai amplă, pentru ca după atingerea unui maxim respiraţia să scadă ca amplitudine şi frecvenţă până la apnee, după respiraţia să scadă ca amplitudine şi frecvenţă până la apnee, după care ciclul se reia. care ciclul se reia.


MODIFICAREA RITMULUI RESP. MODIFICAREA RITMULUI RESP. Respiraţia Cheyne-Stokes – Respiraţia Cheyne-Stokes – cauze: cauze:

insuficienţa cardiacăinsuficienţa cardiacă leziuni cerebrale:leziuni cerebrale:

meningite, meningite, hemoragiihemoragii tumoritumori ateroscleroză, ateroscleroză,

anemii anemii intoxicaţii intoxicaţii la persoane sănătoase la înălţimi mari (aer rarefiat)la persoane sănătoase la înălţimi mari (aer rarefiat)


MODIFICAREA RITMULUI RESP. MODIFICAREA RITMULUI RESP. Respiraţia Biot Respiraţia Biot

clinic amplitudine şi frecvenţă complet neregulate, cu perioade de clinic amplitudine şi frecvenţă complet neregulate, cu perioade de apnee ce survin variabil.apnee ce survin variabil.

cauze: cauze: encefalite, meningo-encefaliteencefalite, meningo-encefalite tumori mezencefalicetumori mezencefalice leziuni cerebrale graveleziuni cerebrale grave agonieagonie

SIMPTOMESIMPTOMETuseaTusea

Tusea – act reflex sau voluntar, constând dintr-o inspiraţie profundă Tusea – act reflex sau voluntar, constând dintr-o inspiraţie profundă urmată de o succesiune de expiraţii scurte ,explozive, sacadate, care urmată de o succesiune de expiraţii scurte ,explozive, sacadate, care are ca rezultat expulzarea sonoră a aerului intrapulmonar şi a are ca rezultat expulzarea sonoră a aerului intrapulmonar şi a eventualelor secreţii patologice (mucus, puroi, sânge) din arborele eventualelor secreţii patologice (mucus, puroi, sânge) din arborele traheobronşic. Este o reacţie de apărare a organismului cu scopul de a traheobronşic. Este o reacţie de apărare a organismului cu scopul de a “curăţa” căile respiratorii“curăţa” căile respiratorii

Excitarea zonelor tusigene, unde sunt situaţi receptorii pentru tuse, Excitarea zonelor tusigene, unde sunt situaţi receptorii pentru tuse, determină un inspir forţat, profund, care este urmat de închiderea determină un inspir forţat, profund, care este urmat de închiderea orificiului glotic şi contracţia muşchilor toracici şi abdominali cu orificiului glotic şi contracţia muşchilor toracici şi abdominali cu creşterea presiunii intratoracice(timpul compresiv al tusei) şi apoi creşterea presiunii intratoracice(timpul compresiv al tusei) şi apoi deschiderea glotei cu o expiraţie bruscă şi zgomotoasă (timpul efector deschiderea glotei cu o expiraţie bruscă şi zgomotoasă (timpul efector sau expulziv), care elimină secreţiile traheobronşice sau corpii străinisau expulziv), care elimină secreţiile traheobronşice sau corpii străini


Arcul reflex al tusei este reprezentat de:Arcul reflex al tusei este reprezentat de:

zonele tusigene – receptori din mucoasa căilor respiratorii (nazală, zonele tusigene – receptori din mucoasa căilor respiratorii (nazală, laringiană, traheală, bronşică) şi arii extrapulmonare (pleură, laringiană, traheală, bronşică) şi arii extrapulmonare (pleură, mediastin, esofag, stomac, ficat etc.) sensibili la acţiuni mecanice mediastin, esofag, stomac, ficat etc.) sensibili la acţiuni mecanice sau stimuli chimici sau stimuli chimici

căile aferente - fibrele senzitive ale nervilor vag, glosofaringian şi căile aferente - fibrele senzitive ale nervilor vag, glosofaringian şi trigementrigemen

centrului tusigen - situat la nivelul bulbului, lângă ventriculul Icentrului tusigen - situat la nivelul bulbului, lângă ventriculul IVV şi şi centrul respirator. centrul respirator.

căile eferente – măduva spinării şi fibrele motorii ale nervului vag, căile eferente – măduva spinării şi fibrele motorii ale nervului vag, nervii frenic, spinal şi intercostali; actul reflex al tusei se află sub nervii frenic, spinal şi intercostali; actul reflex al tusei se află sub control corticalcontrol cortical


CAUZE:CAUZE: Cauze laringieneCauze laringiene

Laringite acute şi croniceLaringite acute şi cronice NeoplasmeNeoplasme

Cauze traheobronşiceCauze traheobronşice Traheite acuteTraheite acute Fistule traheoesofagieneFistule traheoesofagiene Tuse convulsivăTuse convulsivă Bronşită acută şi cronicăBronşită acută şi cronică BronşiectazieBronşiectazie Astm bronşicAstm bronşic Tumori ale traheei şi tumori bronşiceTumori ale traheei şi tumori bronşice


CAUZE:CAUZE: Cauze pulmonare, pleurale şi mediastinaleCauze pulmonare, pleurale şi mediastinale

Pneumonie, bronhopneumoniePneumonie, bronhopneumonie Abces pulmonarAbces pulmonar Scleroze pulmonareScleroze pulmonare TuberculozaTuberculoza Pleurite, pleureziiPleurite, pleurezii PneumotoraxPneumotorax Procese mediastinale: adenopatii, neoplasmeProcese mediastinale: adenopatii, neoplasme


CAUZE:CAUZE: Cauze faringiene:Cauze faringiene:

Rinofaringite acute şi croniceRinofaringite acute şi cronice Cauze esofagieneCauze esofagiene

Diverticuli esofagieniDiverticuli esofagieni Hernie hiatalăHernie hiatală Neoplasm esofagian superiorNeoplasm esofagian superior

Cauze cardiaceCauze cardiace Insuficienţa ventriculară stângăInsuficienţa ventriculară stângă Stenoza mitralăStenoza mitrală Anevrism al aortei ascendenteAnevrism al aortei ascendente


Tusea se poate clasifica după caracteristicile sale clinice în:Tusea se poate clasifica după caracteristicile sale clinice în: Tusea uscatăTusea uscată - are timbru sec, este scurtă, repetată şi nu este - are timbru sec, este scurtă, repetată şi nu este

urmată de expectoraţie; se întâlneşte în:urmată de expectoraţie; se întâlneşte în: Traheobronşite acute la debutTraheobronşite acute la debut Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPCO)Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPCO) PleureziiPleurezii Pneumonii interstiţialePneumonii interstiţiale Procese care comprimă căile respiratoriiProcese care comprimă căile respiratorii Stări nevrotice, anxioase (tusea psihogenă)Stări nevrotice, anxioase (tusea psihogenă)

SIMPTOMESIMPTOMETuseaTusea Tusea umedăTusea umedă - tuse productivă care se însoţeşte de expectoraţie, - tuse productivă care se însoţeşte de expectoraţie,

are timbru umed şi se întâlneşte în:are timbru umed şi se întâlneşte în: Faza de hipersecreţie a traheobronşitelor acuteFaza de hipersecreţie a traheobronşitelor acute Bronşite croniceBronşite cronice BronşiectazieBronşiectazie Pneumonie, bronhopneumoniePneumonie, bronhopneumonie Abcesul pulmonarAbcesul pulmonar Infarctul pulmonarInfarctul pulmonar Procese supurative de vecinătate care se descarcă prin Procese supurative de vecinătate care se descarcă prin

bronşii: pleurezii supurate (empiem), supuraţii mediastinalebronşii: pleurezii supurate (empiem), supuraţii mediastinale SIMPTOMESIMPTOME

TuseaTusea Tusea surdă sau Tusea surdă sau voalată, apare în:voalată, apare în:

afecţiuni laringiene (laringite, neoplasm laringian, corp străin)afecţiuni laringiene (laringite, neoplasm laringian, corp străin) la pacienţi epuizaţi, slăbiţila pacienţi epuizaţi, slăbiţi

Tusea afonăTusea afonă este prelungită, timpul expulziv nu se mai realizează, este prelungită, timpul expulziv nu se mai realizează,

asemănându-se cu o expiraţie forţatăasemănându-se cu o expiraţie forţată

este caracteristică cancerelor laringiene care evoluează cu este caracteristică cancerelor laringiene care evoluează cu distrucţia corzilor vocaledistrucţia corzilor vocale

Tusea bitonalăTusea bitonală este expresia paraliziei nervului laringeu recurent stâng, care este expresia paraliziei nervului laringeu recurent stâng, care

determină paralizia coardei vocale stângi; determină paralizia coardei vocale stângi; este compusă din două zgomote, unul bronşic şi unul glotic,este compusă din două zgomote, unul bronşic şi unul glotic, apare în adenopatii mediastinale, tumori tiroidiene, anevrism alapare în adenopatii mediastinale, tumori tiroidiene, anevrism al

crosei aorteicrosei aortei SIMPTOMESIMPTOME

TuseaTusea Tusea lătrătoareTusea lătrătoare - în procese mediastinale şi adenopatii care - în procese mediastinale şi adenopatii care

produc compresiune traheobronşicăproduc compresiune traheobronşică Tusea cavernoasăTusea cavernoasă are timbru metalic şi apare în cavernele are timbru metalic şi apare în cavernele

pulmoare cu diametru de cel puţin 6 cm cu bronşia de drenaj liberăpulmoare cu diametru de cel puţin 6 cm cu bronşia de drenaj liberă Tusea cvintoasăTusea cvintoasă

accese repetate, constând din reprize expiratorii, întrerupte de accese repetate, constând din reprize expiratorii, întrerupte de inspiraţii profunde; la sfârşitul accesului, inspiraţia este inspiraţii profunde; la sfârşitul accesului, inspiraţia este zgomotoasă ca un şuierat, cântătoare, pacientul devine zgomotoasă ca un şuierat, cântătoare, pacientul devine cianotic, oboseşte şi uneori se sfârşeste printr-o vărsătură cianotic, oboseşte şi uneori se sfârşeste printr-o vărsătură (tuse emetizantă)(tuse emetizantă)

se observă în tusea convulsivăse observă în tusea convulsivă SIMPTOMESIMPTOME

TuseaTusea Tusea iritativăTusea iritativă are timbru sec, este neinfluenţată de tratamentul are timbru sec, este neinfluenţată de tratamentul

aplicataplicat Tusea emetizantăTusea emetizantă (urmată de vărsătură) (urmată de vărsătură)

în tuberculoză avansată, sau bronşiectazie, în care stomacul în tuberculoză avansată, sau bronşiectazie, în care stomacul este iritat de produsele de expectoraţie este iritat de produsele de expectoraţie

în fistulele traheoesofagiene în fistulele traheoesofagiene SIMPTOMESIMPTOME

TuseaTusea Orarul, modalitatea de apariţie şi desfăşurare a tusei sunt importante; Orarul, modalitatea de apariţie şi desfăşurare a tusei sunt importante;

în funcţie de acestea, putem avea următoarele tipuri de tuse:în funcţie de acestea, putem avea următoarele tipuri de tuse: Tusea matinalăTusea matinală

apare dimineaţa, la scularea din pat - se elimină astfel apare dimineaţa, la scularea din pat - se elimină astfel secreţiile acumulate în cursul nopţii (toaleta matinală a secreţiile acumulate în cursul nopţii (toaleta matinală a bronşiilor)bronşiilor)

este caracteristică pentru bronşitele cronice, bronşiectazii, este caracteristică pentru bronşitele cronice, bronşiectazii, abcesul pulmonar; abcesul pulmonar;

Tusea vesperalăTusea vesperală - în tuberculoza pulmonară - în tuberculoza pulmonară

Tusea nocturnăTusea nocturnă - în afecţiuni cardiace (stenoza mitrală şi IVS) - în afecţiuni cardiace (stenoza mitrală şi IVS) Tusea continuăTusea continuă - tuberculoza pulmonară cu laringită asociată - tuberculoza pulmonară cu laringită asociată

SIMPTOMESIMPTOMETuseaTusea Tusea de efortTusea de efort

se declanşează după eforturi fizicese declanşează după eforturi fizice este legată de afecţiuni ale căilor respiratorii superioare, este legată de afecţiuni ale căilor respiratorii superioare,

astm bronşic, insuficienţă cardiacă stgastm bronşic, insuficienţă cardiacă stg Tusea poziţionalăTusea poziţională

urmare a schimbării poziţiei pacientului - decubitul dorsal sauurmare a schimbării poziţiei pacientului - decubitul dorsal sau contralateral duce la apariţia tuseicontralateral duce la apariţia tusei

apare în pleurezii, abcese pulmonare, bronşiectazii apare în pleurezii, abcese pulmonare, bronşiectazii SIMPTOMESIMPTOME

ExpectoraţiaExpectoraţia Expectoraţia sau sputa reprezintă totalitatea materialului evacuat prin Expectoraţia sau sputa reprezintă totalitatea materialului evacuat prin

efortul de tuse din căile respiratoriiefortul de tuse din căile respiratorii În mod normal mucusul secretat de mucoasa bronşică (cca. 100 ml/zi) În mod normal mucusul secretat de mucoasa bronşică (cca. 100 ml/zi)

se elimină spre faringe prin activitatea cililor celulelor epiteliale de se elimină spre faringe prin activitatea cililor celulelor epiteliale de învelişînveliş

Sputa poate rezulta din:Sputa poate rezulta din: secreţia excesivă a celulelor epiteliului căilor respiratoriisecreţia excesivă a celulelor epiteliului căilor respiratorii exsudatul inflamator laringian, traheal, bronşic sau alveolarexsudatul inflamator laringian, traheal, bronşic sau alveolar transudatul alveolartransudatul alveolar sânge din leziuni vasculare ale căilor respiratoriisânge din leziuni vasculare ale căilor respiratorii produse din procesele patologice pleuropulmonare sau ale unor produse din procesele patologice pleuropulmonare sau ale unor

organe din vecinătate, care s-au drenat în căile respiratoriiorgane din vecinătate, care s-au drenat în căile respiratorii corpi străini aspiraţi accidentalcorpi străini aspiraţi accidental

SIMPTOMESIMPTOMEExpectoraţiaExpectoraţia

Sputa este examinată macroscopic, microscopic şi bacteriologicSputa este examinată macroscopic, microscopic şi bacteriologicEXAMENUL MACROSCOPICEXAMENUL MACROSCOPIC Cantitatea:Cantitatea:

Sputa abundentă se observă în:Sputa abundentă se observă în: Bronşite croniceBronşite cronice Bronşiectazii- expectoraţia este în cantitate mare (bronhoree), Bronşiectazii- expectoraţia este în cantitate mare (bronhoree),

se elimină dimineaţa şi la schimbarea poziţiei corpului, se elimină dimineaţa şi la schimbarea poziţiei corpului, favorizată de drenajul segmentelor bronşiectaticefavorizată de drenajul segmentelor bronşiectatice

Supuraţiile pulmonare, abcesul şi gangrena pulmonară - sputa Supuraţiile pulmonare, abcesul şi gangrena pulmonară - sputa se elimină predominant dimineaţa, remarcându-se o relaţie se elimină predominant dimineaţa, remarcându-se o relaţie

inversă a acesteia cu febra: dacă volumul expectoraţiei scade inversă a acesteia cu febra: dacă volumul expectoraţiei scade febra creşte datorită retenţiei secreţiilor febra creşte datorită retenţiei secreţiilor

Edemul pulmonar acut - pacientul elimină o spută abundentă, Edemul pulmonar acut - pacientul elimină o spută abundentă, aerată şi spumatăaerată şi spumată


VomicaVomica reprezintă evacuarea masivă pe cale bronşică a conţinutului reprezintă evacuarea masivă pe cale bronşică a conţinutului patologic (cel mai adesea puroi) al unei cavităţi din parenchimul patologic (cel mai adesea puroi) al unei cavităţi din parenchimul pulmonar, cavitatea pleurală sau un organ de vecinătate (abces pulmonar, cavitatea pleurală sau un organ de vecinătate (abces hepatic, mediastinal sau subfrenic). Volumul evacuat variază între 100 hepatic, mediastinal sau subfrenic). Volumul evacuat variază între 100 şi 1000 de ml.şi 1000 de ml.

Vomica poate fi precedată de o hemoptizie minoră.Vomica poate fi precedată de o hemoptizie minoră. SIMPTOMESIMPTOME

ExpectoraţiaExpectoraţia Vomica poate fi aparent spontană, sau precipitată de un efort fizic,Vomica poate fi aparent spontană, sau precipitată de un efort fizic,

acces de tuse, traumatism toracic. acces de tuse, traumatism toracic. Bolnavul acuză brusc durere toracică intensă, dispnee, anxietate, Bolnavul acuză brusc durere toracică intensă, dispnee, anxietate,

cianoză, tuse şi elimină o cantitate mare de material patologic - cianoză, tuse şi elimină o cantitate mare de material patologic - acesta poate fiacesta poate fi puroi (abcese pulmonare sau de vecinătate, tuberculoză puroi (abcese pulmonare sau de vecinătate, tuberculoză

pulmonară, empiem pleural)pulmonară, empiem pleural) un lichid clar “ca apa de stâncă”, în care se pot observa un lichid clar “ca apa de stâncă”, în care se pot observa

vezicule sau membrane hidatice (chist hidatic).vezicule sau membrane hidatice (chist hidatic). După vomică poate persista o expectoraţie purulentă sau de altă După vomică poate persista o expectoraţie purulentă sau de altă

natură.natură. SIMPTOMESIMPTOME

ExpectoraţiaExpectoraţiaEXAMENUL MACROSCOPICEXAMENUL MACROSCOPIC Aspectul şi culoarea:Aspectul şi culoarea:

Sputa seroasăSputa seroasă clară, aerată clară, aerată în edemul pulmonar acut, în care are culoare roz sau roşie în edemul pulmonar acut, în care are culoare roz sau roşie

prin extravazarea hematiilor în transudatul alveolar.prin extravazarea hematiilor în transudatul alveolar. Sputa mucoasăSputa mucoasă

vâscoasă, de culoarea albă sau grvâscoasă, de culoarea albă sau grii apare apare în stadiile iniţiale ale traheobronşitelor, tusea în stadiile iniţiale ale traheobronşitelor, tusea

convulsivăconvulsivă în astmul bronşic are un aspect caracteristic: mici dopuri în astmul bronşic are un aspect caracteristic: mici dopuri

asemănătoare perlelor, şi elemente în formă de spirală – asemănătoare perlelor, şi elemente în formă de spirală – spirale Curshmann.spirale Curshmann.

SIMPTOMESIMPTOMEExpectoraţiaExpectoraţia Sputa purulentăSputa purulentă

este formată exclusiv din puroieste formată exclusiv din puroi apare ca urmare a deschiderii în bronşii a unei cavităţi pline apare ca urmare a deschiderii în bronşii a unei cavităţi pline

cu puroi din plămâni (abces pulmonar), pleură (empiem cu puroi din plămâni (abces pulmonar), pleură (empiem pleural) sau dintr-un organ de vecinătate (abces subfrenic).pleural) sau dintr-un organ de vecinătate (abces subfrenic).

Sputa muco-purulentăSputa muco-purulentă culoare galbenă-verzuie, opacăculoare galbenă-verzuie, opacă survine în bronşitele acute,bronşitele cronice şi bronşiectaziisurvine în bronşitele acute,bronşitele cronice şi bronşiectazii

Sputa sero-muco-purulentăSputa sero-muco-purulentă sedimentează în patru straturi: spumos, seros, muco-sedimentează în patru straturi: spumos, seros, muco-

purulent şi grunjos (purulent)purulent şi grunjos (purulent) este caracteristică pentru bronşiectazii şi gangrena este caracteristică pentru bronşiectazii şi gangrena

pulmonară. pulmonară. SIMPTOMESIMPTOME

ExpectoraţiaExpectoraţia Sputa sanghinolentă (sau hemoptoică)Sputa sanghinolentă (sau hemoptoică)

este reprezentată de apariţia unor mici cantităţi de sânge, cu este reprezentată de apariţia unor mici cantităţi de sânge, cu o culoare care variază de la roşu deschis până la roşu-negruo culoare care variază de la roşu deschis până la roşu-negru

se întâlneşte în pneumonie (culoare roşie-cărămizie se întâlneşte în pneumonie (culoare roşie-cărămizie “rubiginoasă”), infarctul pulmonar (roşie închisă aproape “rubiginoasă”), infarctul pulmonar (roşie închisă aproape neagră, vâscoasă, aderentă, neaerată) şi neoplasmul neagră, vâscoasă, aderentă, neaerată) şi neoplasmul bronhopulmonar (spută cu striaţii sanghinolente).bronhopulmonar (spută cu striaţii sanghinolente).

Mirosul sputeiMirosul sputei în bronşiectazie se poate întâlni un miros fetid, de “ouă clocite”în bronşiectazie se poate întâlni un miros fetid, de “ouă clocite” în gangrena pulmonară sputa are un miros putrid persistentîn gangrena pulmonară sputa are un miros putrid persistent


EXAMENUL MICROSCOPICEXAMENUL MICROSCOPIC Pentru examenul microscopic se utilizează frotiuri native şi frotiuri Pentru examenul microscopic se utilizează frotiuri native şi frotiuri

colorate.colorate. Preparatele Preparatele nativenative permit identificarea: permit identificarea:

unor celuleunor celule:: PMN în sputele purulente din pneumonie, tbcPMN în sputele purulente din pneumonie, tbc hematii în sputele hemoptoicehematii în sputele hemoptoice macrofage încărcate cu particule de cărbune (antracoză) saumacrofage încărcate cu particule de cărbune (antracoză) sau

cu cristale de hematodină (infarctul pulmonar)cu cristale de hematodină (infarctul pulmonar) celule scuamoase (în secreţiile ce provin deasupra laringelui)celule scuamoase (în secreţiile ce provin deasupra laringelui)

histiocite sau macrofage alveolare (sputa “adevărată” histiocite sau macrofage alveolare (sputa “adevărată” provenită din căile respiratorii inferioare;provenită din căile respiratorii inferioare;


EXAMENUL MICROSCOPICEXAMENUL MICROSCOPIC mucusul caracteristic astmului bronşic (perle şi spiralele mucusul caracteristic astmului bronşic (perle şi spiralele

Curshmann);Curshmann); corpii Creola (aglomerări de celule descuamate şi materie corpii Creola (aglomerări de celule descuamate şi materie

proteinoasă);proteinoasă); cristale Charcot-Leyden: transparente, aciculare, care coexistă cucristale Charcot-Leyden: transparente, aciculare, care coexistă cu

eozinofilele în astmul bronşic;eozinofilele în astmul bronşic; fibre elastice în abcesele pulmonare;fibre elastice în abcesele pulmonare; paraziţi – scolecşi şi cârlige hidatice în chistul hidatic;paraziţi – scolecşi şi cârlige hidatice în chistul hidatic; corpi străini.corpi străini.


EXAMENUL MICROSCOPICEXAMENUL MICROSCOPIC Frotiurile colorate:Frotiurile colorate:

colorate May-Grunwald-Giemsa: PMN eozinofile în astmul colorate May-Grunwald-Giemsa: PMN eozinofile în astmul bronşic, sindromul Loffler, chistul hidatic pulmonar;bronşic, sindromul Loffler, chistul hidatic pulmonar;

coloraţia Papanicolau: celule neoplazice în cancerul coloraţia Papanicolau: celule neoplazice în cancerul bronhopulmonar;bronhopulmonar;

cololoraţia Weigerth: fibre elastice.cololoraţia Weigerth: fibre elastice. SIMPTOMESIMPTOME

ExpectoraţiaExpectoraţiaEXAMENUL BACTERIOLOGICEXAMENUL BACTERIOLOGIC Sputa recoltată steril se utilizează pentru identificarea diferiţilor agenţi Sputa recoltată steril se utilizează pentru identificarea diferiţilor agenţi

patogeni. Se folosesc mai multe metode:patogeni. Se folosesc mai multe metode: frotiuri colorate Gram sau cu albastru de metilen pt. identificarea frotiuri colorate Gram sau cu albastru de metilen pt. identificarea

germenilor comuni (pneumococ, stafilococ, streptococ, germenilor comuni (pneumococ, stafilococ, streptococ, Haemophilus influenzae, Klebsiella pneumonie);Haemophilus influenzae, Klebsiella pneumonie);

frotiuri colorate Ziehl-Nielsen pentru BK, şi PAS pentru ciuperci;frotiuri colorate Ziehl-Nielsen pentru BK, şi PAS pentru ciuperci; culturi pe medii uzuale sau speciale (Lowenstein, Saburaud);culturi pe medii uzuale sau speciale (Lowenstein, Saburaud);

Identificarea în spută a unor germeni banali nu certifică implicarea lor Identificarea în spută a unor germeni banali nu certifică implicarea lor în procesul patologic (ex. bacteriologic al sputei având un rol în procesul patologic (ex. bacteriologic al sputei având un rol orientativ în raport cu diagnosticul etiologic).orientativ în raport cu diagnosticul etiologic).




HEMOPTIZIAHEMOPTIZIA HemoptiziaHemoptizia reprezintă eliminarea după tuse a sângelui care provine reprezintă eliminarea după tuse a sângelui care provine

din etajul subglotic al aparatului respirator (situaţia în care sputa este din etajul subglotic al aparatului respirator (situaţia în care sputa este formată în cea mai mare parte din sânge). Diferenţa faţă de sputa formată în cea mai mare parte din sânge). Diferenţa faţă de sputa sanghinolentă este numai cantitativă (pentru a vorbi de hemoptizie sanghinolentă este numai cantitativă (pentru a vorbi de hemoptizie bolnavul trebuie să elimine cel puţin 2 ml. de sânge).bolnavul trebuie să elimine cel puţin 2 ml. de sânge).


HEMOPTIZIAHEMOPTIZIA Hemoptizia poate să apară:Hemoptizia poate să apară:

ca manifestare inaugurală a bolii care o produce (hemoptizie de ca manifestare inaugurală a bolii care o produce (hemoptizie de “alarmă”)“alarmă”)

în cursul evoluţiei bolii, indicând progresia procesului patologic.în cursul evoluţiei bolii, indicând progresia procesului patologic. Hemoptiziile pot fi:Hemoptiziile pot fi:

mici şi repetate (duc la anemie hipocromă)mici şi repetate (duc la anemie hipocromă) masive cu anemie posthemoragică acutămasive cu anemie posthemoragică acută cataclismice, fudroiante, urmate de decescataclismice, fudroiante, urmate de deces


Tabloul clinic urmează un anumit “scenariu”: Tabloul clinic urmează un anumit “scenariu”: iniţial pacientul percepe o senzaţie de căldură retrosternalăiniţial pacientul percepe o senzaţie de căldură retrosternală tuşeşte, prezintă uneori un grad de dispneetuşeşte, prezintă uneori un grad de dispnee simte gust de sânge şi expectorează o cantitate de sânge roşu-simte gust de sânge şi expectorează o cantitate de sânge roşu-

deschis, aerat.deschis, aerat. de obicei hemoptizia încetează în 24 de ore, dar bolnavul eliminăde obicei hemoptizia încetează în 24 de ore, dar bolnavul elimină

1-2 zile o spută hemoptoică de culoare închisă (“coada” 1-2 zile o spută hemoptoică de culoare închisă (“coada” hemoptiziei).hemoptiziei).


Hemoptizia trebuie diferenţiată de:Hemoptizia trebuie diferenţiată de: hemoragiile supraglotice (epistaxis, stomatoragie)hemoragiile supraglotice (epistaxis, stomatoragie) care pot fi care pot fi

aspirate şi exteriorizate ulterior prin tuse, sau înghiţite şi eliminateaspirate şi exteriorizate ulterior prin tuse, sau înghiţite şi eliminate sub formă de vărsătură (falsă hematemeză);sub formă de vărsătură (falsă hematemeză);

hematemezăhematemeză – bolnavul acuză senzaţia de balonare, urmată de – bolnavul acuză senzaţia de balonare, urmată de greaţă care se accentuează progresiv, varsă şi elimină sânge greaţă care se accentuează progresiv, varsă şi elimină sânge negru, neaerat, cu cheaguri +/- alimente; hematemeza este negru, neaerat, cu cheaguri +/- alimente; hematemeza este urmată de scaune melenice.urmată de scaune melenice.


Hemoptizia din bolile aparatului respirator:Hemoptizia din bolile aparatului respirator: bronşiectazie: hemoptizii mici, periodice;bronşiectazie: hemoptizii mici, periodice; bronşita cronică;bronşita cronică; neoplasmul bronhopulmonar: moderată, matinală, persistentă, neoplasmul bronhopulmonar: moderată, matinală, persistentă,

capricioasă;capricioasă; tbc pulmonară (mai ales cavernoasă);tbc pulmonară (mai ales cavernoasă); chistul hidatic pulmonar – precede vomica;chistul hidatic pulmonar – precede vomica; cauze rare:cauze rare:

tumori benigne bronşice, corpi străini bronşicitumori benigne bronşice, corpi străini bronşici pneumoniipneumonii chiste aerienechiste aeriene traumatisme toracicetraumatisme toracice puncţii pleurale.puncţii pleurale.


Hemoptizia în bolile cardiovasculare:Hemoptizia în bolile cardiovasculare: afecţiuni caracterizate prin stază şi hipertensiune venoasă afecţiuni caracterizate prin stază şi hipertensiune venoasă

pulmonară – stenoza mitrală, edemul pulmonar acut;pulmonară – stenoza mitrală, edemul pulmonar acut; HTA sistemică;HTA sistemică; anevrism aortic rupt în bronşiile mari;anevrism aortic rupt în bronşiile mari; teleangiectazia ereditară Rendu-Weber;teleangiectazia ereditară Rendu-Weber; poliarterita nodoasă.poliarterita nodoasă.

EXAMENUL OBIECTIVEXAMENUL OBIECTIVExamenul obiectiv generalExamenul obiectiv general

Starea psihicăStarea psihică poate fi influenţată de: poate fi influenţată de: febra ridicată (obnubilare, halucinaţii în pneumonie)febra ridicată (obnubilare, halucinaţii în pneumonie) hipercapnie sau hipoxie (apatie alternând cu agitaţie şi hipercapnie sau hipoxie (apatie alternând cu agitaţie şi

tremurături, somnolenţă, inversarea ritmului somn-veghe în tremurături, somnolenţă, inversarea ritmului somn-veghe în BPCO).BPCO).

Modificări ale stării de conştienţă:Modificări ale stării de conştienţă: sincopa tusigenă: pierdere de scurtă durată a conştienţei în sincopa tusigenă: pierdere de scurtă durată a conştienţei în

timpul unui acces de tuse, datorită creşterii presiunii intratoracice timpul unui acces de tuse, datorită creşterii presiunii intratoracice peste TA şi scăderea umplerii atriului drept cu prăbuşirea peste TA şi scăderea umplerii atriului drept cu prăbuşirea debitului cardiac;debitului cardiac;

coma hipercapnică, în condiţiile insuficienţei respiratorii severe.coma hipercapnică, în condiţiile insuficienţei respiratorii severe. EXAMENUL OBIECTIVEXAMENUL OBIECTIV

Examenul obiectiv generalExamenul obiectiv general Atitudinea:Atitudinea:

antalgică: decubitul contralateral al bolnavilor cu pleurită;antalgică: decubitul contralateral al bolnavilor cu pleurită; antidispneică: antidispneică:

decubitul homolateral în pleurezia exsudativă masivă; decubitul homolateral în pleurezia exsudativă masivă; ortopneea la cei cu pneumotorace cu supapă, astm bronşic;ortopneea la cei cu pneumotorace cu supapă, astm bronşic;

antitusigenă: decubitul homolateral al bolnavilor cu bronşiectazie antitusigenă: decubitul homolateral al bolnavilor cu bronşiectazie unilaterală sau caverne pulmonare.unilaterală sau caverne pulmonare.


Faciesul:Faciesul: vultuos din pneumonia francă lobară;vultuos din pneumonia francă lobară; ““ de păpuşă”, cu pomeţii roşii pe fond de paloare, în tbc de păpuşă”, cu pomeţii roşii pe fond de paloare, în tbc

pulmonară;pulmonară; palid teros, încercănat în supuraţiile pulmonare şi tbc pulmonarăpalid teros, încercănat în supuraţiile pulmonare şi tbc pulmonară erupţia în “fluture” caracteristică LED complicat cu pneumonită;erupţia în “fluture” caracteristică LED complicat cu pneumonită; “batracian” din emfizemul pulmonar: exoftalmie, conjunctive “batracian” din emfizemul pulmonar: exoftalmie, conjunctive

injectate;injectate; EXAMENUL OBIECTIVEXAMENUL OBIECTIV

Examenul obiectiv generalExamenul obiectiv general în BPCO se întâlnesc două aspecte ale faciesului:în BPCO se întâlnesc două aspecte ale faciesului:

pink-puffer (“roz-gâfâitor”) în emfizemul pulmonarpink-puffer (“roz-gâfâitor”) în emfizemul pulmonar blue-bloater (“albastru buhăit”) în bronşita cronică;blue-bloater (“albastru buhăit”) în bronşita cronică;

EXAMENUL OBIECTIVEXAMENUL OBIECTIVExamenul obiectiv generalExamenul obiectiv general anizocorie în tbc apicală;anizocorie în tbc apicală; sindromul Claude-Bernard-Horner sindromul Claude-Bernard-Horner

miozămioză enoftalmieenoftalmie îngustarea fantei palpebrale îngustarea fantei palpebrale în neoplasmul pulmonar apicalîn neoplasmul pulmonar apical


Modificări ale pielii şi fanerelor:Modificări ale pielii şi fanerelor: cianoza centrală;cianoza centrală; cianoza şi edemul “în pelerină” în caz de compresiune a VCS;cianoza şi edemul “în pelerină” în caz de compresiune a VCS; circulaţia venoasă colaterală de tip cavo-cav superior prin circulaţia venoasă colaterală de tip cavo-cav superior prin

compresiunea mediastinală a VCS;compresiunea mediastinală a VCS; culoarea roşie-violacee a pielii din poliglobulia secundară;culoarea roşie-violacee a pielii din poliglobulia secundară; paloare generalizată după hemoptizii;paloare generalizată după hemoptizii;


Modificări ale pielii şi fanerelor:Modificări ale pielii şi fanerelor: hiperpigmentaţie caracteristică pentru boala Addison – leziuni hiperpigmentaţie caracteristică pentru boala Addison – leziuni

bacilare pulmonare concomitente;bacilare pulmonare concomitente; erupţii cutanate: erupţii cutanate:

herpes labial în pneumonie şi gripăherpes labial în pneumonie şi gripă eritem nodos în tuberculoză şi sarcoidozăeritem nodos în tuberculoză şi sarcoidoză zona zosterzona zoster

degete hipocratice în:degete hipocratice în: neoplasmul bronhopulmonarneoplasmul bronhopulmonar bronşiectaziebronşiectazie abces pulmonarabces pulmonar empiem pleuralempiem pleural


Starea de nutriţie:Starea de nutriţie: hipotrofie staturală şi emaciere în bronşiectazia cu hipotrofie staturală şi emaciere în bronşiectazia cu debut în copilărie;debut în copilărie;

Edeme:Edeme: edemul în pelerină din obstrucţiile VCS;edemul în pelerină din obstrucţiile VCS; edemul Quincke: edem al feţei, atrage atenţia asupra posibilei edemul Quincke: edem al feţei, atrage atenţia asupra posibilei

asocieri a edemului glotic, cu insuficienţă respiratorie acută;asocieri a edemului glotic, cu insuficienţă respiratorie acută; edeme generalizate la bolnavii cu BPCO, consecinţă a retenţiei edeme generalizate la bolnavii cu BPCO, consecinţă a retenţiei

de bicarbonaţi la nivel renal sau complicării bolii cu cordul de bicarbonaţi la nivel renal sau complicării bolii cu cordul pulmonar cronic.pulmonar cronic.

AdenopatieAdenopatie supraclaviculară, laterocervicală, axilară în: supraclaviculară, laterocervicală, axilară în: tuberculozătuberculoză sarcoidozăsarcoidoză cancerul bronhopulmonarcancerul bronhopulmonar

aparatul respirator1

Documents