Stiri 18 noiembrie 2019

CURSUL DE SCHIMB 18.11.2019

1 EUR 4.7729

1 USD 4.3159

Prognoza meteo pe două săptămâni. Vremea se răceşte brusc în toată ţara. De când vine frigul 18 noiembrie 2019, 15:37deRaluca Stepanov

Vremea se va răci începând de miercuri în toate regiunile, potrivit prognozei pentru următoarele două săptămâni publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie. O răcire accentuată este estimată pentru Moldova, unde temperaturile maxime vor coborî de la 12 - 15 grade Celsius în intervalul 18 - 20 noiembrie la 1 - 2 grade ulterior, şi pentru Muntenia, unde de la valori maxime de 17 grade, temperaturile scad la 5 grade după 20 noiembrie.

În Banat, vremea va fi cu mult mai caldă decât în mod normal la începutul intervalului când, în medie, se vor înregistra temperaturi maxime de 17 - 18 grade Celsius, apoi se va răci treptat începând cu data de 20 noiembrie. Astfel, în data de 22 noiembrie se vor atinge în medie 11 - 12 grade. Ulterior, variaţiile de la o zi la alta vor fi nesemnificative, astfel că până spre sfârşitul intervalului de prognoză maximele se vor încadra între 10 şi 12 grade. Regimul termic nocturn va fi caracterizat în perioada 18 -21 noiembrie de valori medii în jurul a 9 grade, cu mult peste cele normale. Apoi, temperaturile minime vor fi în jurul unei medii de 4 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi ridicată în data de 19 şi 20 noiembrie, apoi va fi în creştere începând cu data de 25 noiembrie.

În Crişana, în primele zile ale intervalului se vor înregistra temperaturi maxime în jurul a 18 grade în medie, cu mult peste cele normale. Apoi vremea se va răci, astfel că în data de 22 noiembrie se vor înregistra 12 - 13

1

grade. Începând cu 22 noiembrie şi până la sfârşitul intervalului de prognoză, variaţiile de la o zi la alta vor fi în general nesemnificative, urmând a se înregistra valori de 10 -12 grade, imediat regional. La începutul intervalului, minimele vor fi cu mult mai ridicate decât cele normale perioadei, urmând a se înregistra valori medii de 8 - 9 grade Celsius. Apoi temperaturile minime vor scădea spre medii de 3 - 4 grade, iar după data de 25 noiembrie este estimată o uşoară creştere a acestora. Probabilitatea pentru ploi va fi mai ridicată în data de 20 noiembrie, apoi în intervalul 25 noiembrie - 1 decembrie.

În Transilvania, vremea va fi cu mult mai caldă decât în mod normal la începutul intervalului când, în medie, se vor înregistra temperaturi maxime în jurul a 16 grade, apoi se va răci, maximele urmând a scădea spre temperaturi în jurul a 8 grade în data de 22 noiembrie. Până spre sfârşitul intervalului de prognoză, variaţiile de la o zi la alta vor fi nesemnificative, urmând a se înregistra temperaturi maxime în jurul a 9 grade, în medie. În intervalul 18 - 21 noiembrie, temperaturile minime se vor situa în jurul unei medii de 6 grade, apoi vor scădea până spre -2 grade în data de 23 noiembrie, pentru ca ulterior, în intervalul 24 noiembrie - 1 decembrie, o creştere uşoară a acestora să conducă la înregistrarea unor minime cuprinse între 0 şi 2 grade, mediat regional. Probabilitatea pentru ploi va fi mai ridicată în datele de 18, 20 şi 21 noiembrie şi din nou după data de 25 noiembrie.

În zona Maramureşului, vremea va fi cu mult mai caldă decât în mod normal la începutul intervalului când, în medie, se vor înregistra temperaturi maxime în jurul a 17 grade apoi se va răci, maximele urmând a scădea spre temperaturi în jurul a 10 - 11 grade, în data de 23 noiembrie. Până la sfârşitul intervalului de prognoză, variaţiile de la o zi la alta nu vor fi notabile, astfel că ecartul mediu regional va fi cuprins între 9 şi 11 grade. În ceea ce priveşte regimul termic nocturn, în intervalul 18 - 21 noiembrie se vor înregistra temperaturi cuprinse, în medie, între 6 şi 8 grade, apoi este estimată o răcire a vremii spre valori medii în jurul a 1 - 3 grade Celsius. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi ridicată în datele de 18 şi 19 noiembrie, apoi în intervalul 25 noiembrie - 1 decembrie.

În Moldova, în intervalul 18 - 20 noiembrie se vor înregistra temperaturi maxime mai ridicate decât cele specifice perioadei, între 12 şi 15 grade, în medie. Apoi este estimată o răcire accentuată a vremii, spre 1 - 2 grade Celsius. După data de 23 noiembrie, uşor şi treptat, temperaturile diurne vor creşte, astfel că, până spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză, se vor atinge în medie 7 - 8 grade, la scară regională. Minimele se vor menţine ridicate în primele 3 zile de prognoză, când se vor înregistra în medie în jur de 9 grade, pentru ca ulterior o răcire semnificativă a vremii să determine

2

valori în jurul a -3 grade, în medie, în data de 23 noiembrie. Până în ultima zi a intervalului, minimele vor creşte treptat, spre 2 - 3 grade Celsius. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi ridicată în intervalul 18 - 22 noiembrie, apoi va creşte din nou începând cu data de 25 noiembrie.

În Dobrogea, la începutul intervalului, valorile de temperatură diurne se vor situa peste cele climatologic specifice perioadei, în jurul unei medii de 17 grade Celsius. Apoi vremea va intra într-un proces de răcire ce va conduce la înregistrarea, în data de 22 noiembrie, a unor valori maxime medii în jurul a 6 grade. Până la sfârşitul intervalului temperaturile maxime vor creşte uşor de la o zi la alta, spre 10 - 11 grade. Minimele vor scădea semnificativ de la valori medii de 10 - 12 grade la începutul intervalului, spre 2 grade, în medie, în data de 23 noiembrie, apoi vor creşte treptat, urmând ca în intervalul 24 noiembrie - 1 decembrie să se încadreze între 4 şi 6 grade. Probabilitatea de ploaie va fi ridicată în perioada 20 - 28 noiembrie.

În Muntenia, în primele zile ale intervalului valorile maxime diurne se vor menţine peste cele climatologic specifice perioadei, urmând a se situa în jurul unei medii de 17 grade, pentru ca după data de 20 noiembrie acestea să scadă spre 5 grade. Ulterior datei de 22 noiembrie temperaturile maxime vor creşte uşor de la o zi la alta, spre valori în jurul a 10 - 12 grade Celsius. Minimele vor scădea spre medii în jurul a 0...1 grad în data de 23 noiembrie, pornind de la medii de 8 - 10 grade în intervalul 18 - 21 noiembrie, apoi vor creşte uşor spre 3 - 4 grade. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în intervalul 18 - 28 noiembrie.

În Oltenia, temperaturile maxime vor scădea de la o medie de 15 - 16 grade, la începutul intervalului, spre valori în jurul a 6 grade în data 23 noiembrie, apoi vor creşte uşor de la o zi la alta, urmând ca până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză să se înregistreze, în medie, 12 grade la scară regională. Parcursul minimelor va fi similar cu cel al maximelor, urmând ca acestea să scadă de la o medie de 9 - 10 grade Celsius în intervalul 18 - 21 noiembrie, spre medii în jurul a 2 grade în data de 23 noiembrie, pentru ca ulterior să crească uşor, spre 3 - 4 grade. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în intervalul 18 - 28 noiembrie.

La munte, temperaturile diurne vor scădea spre valori în jurul unei medii de 2 grade în data de 22 noiembrie, pornind de la 9 - 10 grade în primele zile ale intervalului. Apoi, variaţiile de la o zi la alta vor fi în general nesemnificative şi se vor înregistra temperaturi maxime de 3 - 4 grade. În intervalul 18 - 21 noiembrie se vor înregistra temperaturi minime cuprinse, în medie, între 2 şi 4 grade, apoi este estimată o răcire spre -4 grade, urmată de o uşoară încălzire, spre sfârşitul intervalului. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi

3

ridicată în intervalul 18 - 22 noiembrie, apoi în intervalul 24 - 30 noiembrie.

APIA si SUBVENTII

Fonduri de 60 milioane lei în plus pentru fermierii care cultivă roșii în sere Claudiu Zamfir Vineri, 15 Noi 2019 -

Guvernul va suplimenta cu aproape 60 de milioane de lei bugetul alocat programului „Tomate în spații protejate”, pe anul 2019, pentru a putea obține finanțare nerambursabilă de la stat un număr mai mare de fermieri. Ministerul Agriculturii spune că a inițiat, joi, un proiect de hotărâre de guvern pentru modificarea actualei scheme ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” pentru anul 2019.

Astfel, prin modificarea HG 107/2019, resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis ar urma să crească de la maximum 233.190.000 lei, la maximum 292.925.517,8 lei.

Prin suplimentarea sumei se va putea asigura susținerea financiară a  tuturor solicitanților eligibili din cadrul schemei (inclusiv pentru ciclul II de producție), „astfel încât programul să fie aplicat de o manieră unitară și nediscriminatorie”, mai afirmă ministerul.

Pentru ciclul II de producție, care se încheie la data de 20 decembrie 2019, direcțiile pentru agricultură județene și cea a Municipiului București estimează un număr de 6.538 beneficiari.

Programul de sprijin pentru tomate cultivate în spații protejate încurajează fermierii să cultive tomate în perioadele de extrasezon, contribuind astfel la asigurarea necesarul de consum intern de tomate proaspete din producția autohtonă.

Demarat în anul 2017, de către fosta guvernare, programul „Tomate” acordă un ajutor de câte 3.000 de euro/an fermierilor care cultivă roșiiîn spații protejate pe cel puțin 1.000 mp.

Pentru a fi eligibili, fermierii trebuie să obțină o producție de cel puțin 2kg roșii pe metru pătrat și să vândă minimum 2 tone de roșii pe an, cu documente doveditoare.

Programul de guvernare al noului Cabinet PNL prevede modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate. Astfel, în locul

4

ajutorului de 3.000 euro prevăzut în prezent, se va subvenționa 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare.

Modificarea adusă acum prin actualul proiect de HG nu prevede însă schimbarea din programul de guvernare, ci numai suplimentarea bugetului.

Mai multe informații pot fi obținute de la direcțiile județene pentru agricultură de care aparțineți și de la Ministerul Agriculturii.

Proiect Modificare HG 107 2019 by Claudiu on Scribd

MINISTRUL OROS: AM MAJORAT SUMA pentru PLATA SUBVENȚIEI LA TOMATE! agrointeligenta.ro16 noiembrie 2019

Buget majorat pentru plata fermierilor! Ministrul Agriculturii Adrian Oros a anunțat vineri, 15 noiembrie, la Izbiceni, județul Olt, că sumele pentru ajutorul de minimis pentru cultura de tomate au fost majorate astfel încât toți beneficiarii eligibili să poată încasa sprijinul de 3.000 de euro pe an.

”Legat de programele de sprijin şi în primul rând Programul Tomata, am văzut că acesta este cel mai sensibil (…), toate programele de sprijin, inclusiv Programul Tomata, se vor derula şi în anul care vine. Le-am bugetat, sunt prinse în buget, mai mult, astăzi am semnat o hotărâre de guvern, pentru că în buget erau prinşi doar 50 de milioane de euro iar necesarul pentru etapa a doua era de încă 12 milioane de euro. Azi am semnat şi pentru cei 12 milioane de euro care să plece către dumneavoastră, către Programul Tomata”, le-a transmis ministrul vineri celor câteva sute de fermieri prezenţi la întâlnirea de la Izbiceni, localitatea cu cei mai mulţi fermieri înscrişi în Programul “Tomata”.

Decizia semnată de ministrul Oros a fost comunicată și oficial către Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Astfel, suma pentru fermieri a fost majorată de la 233.190.000 lei, cât fusese aprobată de vechiul Guvern, la maximum 292.925.517,8 lei. Prin suplimentarea sumei se va asigura susținerea financiară a tuturor solicitanților eligibili din cadrul schemei (inclusiv pentru ciclul II de producție), astfel încât programul să fie aplicat de o manieră unitară și nediscriminatorie. Pentru ciclul II de producție, care se încheie la data de 20

5

decembrie 2019, direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a Municipiului București estimează un număr de 6.538 beneficiari. Programul de sprijin pentru tomate cultivate în spații protejate încurajează fermierii să cultive tomate în perioadele de extrasezon, contribuind astfel la asigurarea necesarul de consum intern de tomate proaspete din producția autohtonă.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

DIRECTORUL APIA DĂ VESTEA AȘTEPTATĂ DE TOȚI FERMIERII AFLAȚI LA CONTROL! agrointeligenta.ro16 noiembrie 2019

Veste bună pentru fermierii care se aflau la control prin teledetecție și nu au încasat încă avansul din subvențiile agricole pentru Campania 2019. Șeful APIA, Adrian APIA, a anunțat în premieră pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că și acești producători agricoli au început să intre la plată în această săptămână pe măsură ce au clarificat cu funcționarii APIA eventualele neconformități rezultate în urma verificărilor.

”La teledetecție am demarat plățile. Fiecare județ cum clarifică neconformitățile, noi de la Central dăm drumul la plată”, a arătat șeful APIA. Acesta a menționcat că ieri, 15 noiembrie au fost plătiți 1.940 de fermieri pentru care s-a autorizat suma de 10,15 milioane de euro. În total până astăzi au fost plătiți 710.192 cu suma de 1,198 miliarde de euro. Procentul de fermieri plătiți este de 89 la sută din totalul agricultorilor care au depus cereri unice.

Reamintim că până la data de 30 noiembrie, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului

6

acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel: – 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă); – 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

PLĂȚI APIA! CUANTUMURILE PENTRU SPRIJINUL CUPLAT LA BOVINE! agrointeligenta.ro16 noiembrie 2019

Plăți pentru crescătorii de bovine! Ministerul Agriculturii a lansat ieri, vineri 15 noiembrie în dezbatere publică plafoanele alocate pentru crescătorii de vaci de lapte și carne, dar și pentru fermierii care cresc bivolițe.

Suma alocată este de 109.236.500 euro, respectiv 518.829.680,4 lei, care se acordă crescătorilor de animale pentru anul de cerere 2019, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic. Banii alocați pentru sprijinul cuplat în zootehnie sunt repartizat astfel: a) 1.610.000 euro, respectiv 7.646.856 lei, pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte; b) 12.600.000 euro, respectiv 59.844.960 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora; c) 94.999.500 euro, respectiv 451.209.625,2 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte; d) 27.000 euro, respectiv 128.239,2 lei, pentru specia viermi de mătase.

Valoarea subvenției SCZ pe cap de animal, deci în sectorul zootehnic, se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin raportarea plafoanelor la efectivul de animale eligibile sau, în cazul subvenției pentru viermii de mătase, la kilogramele de gogoşi crude de mătase eligibile.

Când pot începe plățile Foarte important! Sumele propuse pentru plata crescătorilor de vaci trebuie aprobate în ședință de Guvern și publicate în Monitorul Oficial. Ulterior, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va anunța oficial suma ce revine crescătorilor de bovine (lapte și carne) și de bivolițe și va efectua plăţile corespunzătoare plafoanelor financiare ale fiecărei scheme prevăzute mai sus, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate. Plăţile se acordă de la bugetul de stat, în limita sumelor aprobate cu această

7

destinaţie Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anii 2019 şi 2020. Plăţile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329 din 1 octombrie 2019.

MINISTERUL AGRICULTURII A DECIS! SE ACORDĂ AJUTOARE DE STAT pentru FERMIERI! agrointeligenta.ro18 noiembrie 2019

Strategii pentru fermieri. Ministerul Agriculturii transmite printr-un comunicat remis către Agrointeligența-AGROINTEL.RO că în perioada următoare vor avea loc investiții pentru dezvoltarea capacității de procesare a materiilor prime agricole care vor avea ca scop creșterea valorii adăugate a acestora.

Mai mult, conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a decis continuarea acordării ajutorului de minimis pentru cultivarea tomatelor în spații protejate în vederea asigurării pieței din România cu tomate produse în România pe o perioadă cât mai lungă a anului. Ministerul Agriculturii precizează că în urma analizării datelor statistice transmise de către INS privind comerțul internațional cu produse agroalimentare (intra și extracomunitar al României) – sintetic, perioada ianuarie – august 2019, se constată că aceasta prezintă caracteristici similare perioadelor anilor anteriori.

Astfel, se înregistrează aceleași deficite comerciale la carne și organe comestibile, lapte și produse lactate, legume și fructe, preparate pe bază de cereale. De asemenea, se înregistrează excedente comerciale, conform tradiției ultimilor ani, la exportul de cereale, animale vii, semințe și fructe oleaginoase. Deficitul total valoric în primele opt luni ale anului 2019 este de 1,14 miliarde euro.

După analizarea cifrelor prezentate în balanță, conducerea MADR și-a fixat ca obiectiv elaborarea de strategii și politici specifice fiecărei grupe de produse agroalimentare unde au fost înregistrate deficite mari. Astfel, la pozițiile unde s-a constatat lipsa unităților de procesare a materiilor prime, factorii de decizie din minister au identificat ca soluții de echilibrare monitorizarea atentă a investițiilor care se vor realiza din fonduri europene nerambursabile. Investițiile în dezvoltarea capacității de procesare a materiilor prime agricole vor avea ca scop creșterea valorii adăugate a acestora. La pozițiile unde s-au înregistrat deficite comerciale, cum ar fi legumele, conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a decis continuarea

8

acordării ajutorului de minimis pentru cultivarea tomatelor în spații protejate în vederea asigurării pieței din România cu tomate produse în România pe o perioadă cât mai lungă a anului. La fructe, se va avea în vedere monitorizarea și informarea pe o scară mai largă a producătorilor în vederea accesării fondurilor europene destinate reconversiei pomicole derulate prin PNDR 2014-2020.

SUME MAI MARI pentru PLATA SUBVENȚIILOR APIA DIN ZOOTEHNIE! Agroinfo 18 noiembrie 2019 - SUPLIMENTAREA SUMELOR PENTRU PLATA SPRIJINULUI CUPLAT ZOOTEHNIE! Au crescut, anul acesta, sumele alocate pentru plata sprijinului cuplat din zootehnie, subvenția europeană cu cea mai mare valoare pe cap de animal. Ministerul Agriculturii a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute plafoanele alocate pentru fiecare sprijin cuplat, pentru fiecare specie pentru care se plătește această schemă. Sumele sunt mai mari decât anul trecut.

AGROINFO a comparat bugetele alocate în anul 2018, pentru plata sprijinului cuplat zootehnic aferent anului 2018, cu plafoanele alocate pentru 2019, pentru plata sprijinului cuplat zootehnic aferent acestui an de cerere APIA.

Anul trecut, pe 7 decembrie 2018, fostul Guvern a aprobat în ședință plafonul alocat pentru plata sprijinului cuplat zootehnic, aferent anului 2018. Astfel, prin respectivul act normativ s-a aprobat plafonul de 104.141.500 euro, respectiv 485.695.127 lei, sumă care a fost plătită de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) crescătorilor de animale pentru anul de cerere 2018, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic.

Sume alocate pentru anul 2019 pentru plata APIA aferentă acestui an a sprijinului cuplat zootehnic

Deci, în anul 2018, bugetul total alocat, pentru toate schemele de sprijin cuplat din zootehnie, a fost de 104.141.500 de euro, respectiv 485.695.127 de lei. Anul acesta, în 2019, pentru plata tuturor schemelor de sprijin cuplat din

9

zootehnie, într-un proiect de hotărâre de Guvern, semnat de actualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, suma totală alocată a crescut la 109.236.500 euro, respectiv 518.829.680,4 lei. Mai mult cu 5.095.000 euro prin comparație cu anul trecut. Astfel, sumele pentru fiecare schemă de sprijin cuplat pentru fiecare specie au crescut.

CUANTUM SPRIJIN CUPLAT PENTRU BOVINE, CATEGORIA TAURINE DIN RASE DE CARNE ȘI METIȘII ACESTORADacă anul trecut, în 2018, pentru plata sprijinului cuplat taurine, aferent anului 2018, a fost alocată suma de 12.075.000 euro, respectiv 56.315.385 lei, anul acesta, în 2019, este alocată pentru plata acestei subvenții către crescători suma de 12.600.000 euro, respectiv 59.844.960 lei, mai mult cu 525.000 de euro.

CUANTUM SPRIJIN CUPLAT PENTRU VACI DE LAPTEAnul trecut, în 2018, suma alocată la plata sprijinului cuplat vaci de lapte a fost de 90.499.500 euro, respectiv 422.071.568 lei. Anul acesta, în 2019, suma pregătită pentru plata acestei subvenții, aferentă anului 2019, este de 94.999.500 euro, respectiv 451.209.625,2 lei. Mai mare, prin comparație cu 2018, cu 4.500.000 euro.

CUANTUM SPRIJIN CUPLAT BIVOLIȚE DE LAPTEAnul trecut, în 2018, suma alocată pentru plata sprijinului cuplat bivolițe de lapte a fost de 1.540.000 euro, respectiv 7.182.252 lei, iar anul acesta, în 2019, pentru plățile pe care APIA le va face în contul acestei subvenții către crescătorii de bivolițe de lapte, suma a crescut la 1.610.000 euro, respectiv 7.646.856 lei, mai mult cu 70.000 de euro.Singura sumă care a rămas la același nivel din anul 2018 este cea alocată pentru plata sprijinului cuplat la viermii de mătase. Atât pentru 2018, cât și pentru 2019 această sumă este de 27.000 de euro.Precizăm că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură nu a stabilit încă valoarea pe cap de animal pentru sprijinul cuplat la taurine de carne, vaci și bivolițe de lapte. Singurul cuantum stabilit pentru sprijinul cuplat zootehnic aferent acestui an este cel acordat crescătorilor de ovine și caprine. Vă reamintim că sprijinul cuplat ovine/caprine, pentru anul de cerere 2019, este de 17,7173 euro/cap de animal.

Proiectul de hotărâre de Guvern care stabilește plafoanele alocate pentru plata sprijinului cuplat zootehnic, datorat fermierilor pentru acest an, nu a fost încă supus aprobării Guvernului.

SUBVENȚII APIA pentru CRESCĂTORII DE OVINE!

10

Agroinfo  18 noiembrie 2019 -

SUBVENȚIILE DE CARE BENEFICIAZĂ OIERII ROMÂNI. Suntem asaltați în fiecare zi de mesaje venite de la crescătorii de ovine preocupați de subvențiile de care pot beneficia în sectorul zootehnic. Majoritatea oierilor confundă subvenția pe care o primesc de la statul român cu subvenția primită de la Uniunea Europeană. De aici, tot felul de confuzii legate de plata avansului APIA și nu doar a avansului. Diferența dintre cele două scheme de plată este uriașă.

AGROINFO consideră util să le explice crescătorilor români de ovine ce înseamnă sprijin cuplat la ovine, SCZ, și ce înseamnă ajutor național tranzitoriu pentru ovine, ANTZ 9. Pe lângă implicarea noastră în soluționarea multor necazuri cu care se confruntă fermierii, misiunea noastră este și informarea corectă a fermierilor, utilă, la timp, astfel încât aceștia să nu piardă ajutoarele care li se cuvin. Suntem aici, pentru fermieri, și le vom explica de câte ori este nevoie.

CE ÎNSEAMNĂ AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU PENTRU OVINE ȘI CINE BENEFICIAZĂ DE ACEASTĂ SUBVENȚIE?

Se acordă fermierilor, crescători de ovine pentru ovinele femele identificate conform legislaţiei în domeniu, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

- efectivul din exploataţia cu cod ANSVSA înregistrată în RNE să fie de minimum 50 de capete de femele ovine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care se depune cererea unică de plată - declarația privind sectorul zootehnic;- efectivul de femele ovine pentru care se solicită ANTZ să fie înscris în RNE la data solicitării ANTZ;- efectivul de femele ovine pentru care se solicită ANTZ să fie menţinut în exploataţia/ exploataţiile cu cod ANSVSA menţionate în cerere pe perioada de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere fără penalizări (16 mai 2019 – 23 august 2019 inclusiv);- solicitantul să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare şi de înregistrare a animalelor din specia ovină şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 şi a Directivelor 92/102/CEE şi 64/432/CEE, cu modificările și completările ulterioare.

IDENTIFICAREA OVINELOR

Dincolo de precizarea acestor articole de lege, menționate în Ghidul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), și pe care nu le cunosc

11

deloc oierii, vă spunem, pe înțelesul tuturor, cum trebuie să se facă identificarea ovinelor astfel încât să fie eligibile la plată. Este valabilă această identificare pentru ambele subvenții despre care vorbim, atât ANTZ, cât și SCZ.

Ovinele născute până la 31 decembrie 2007 trebuie să fie identificate cu o crotalie auriculară simplă.Ovinele născute în perioada 1 ianuarie 2008 - 1 ianuarie 2010 trebuie se fie identificate cu două crotalii auriculare simple, având imprimat acelaşi cod unic de identificare a animalului.Ovinele născute începând cu 1 ianuarie 2010 care au fost identificate iniţial cu o crotalie auriculară simplă, trebuie să fie identificate şi cu o crotalie auriculară electronică ce conţine acelaşi cod unic de identificare a animalului.

În cererea de plată – declaraţia sector zootehnic solicitantul declară la Centrul Judeţean / local al APIA, codul ANSVSA al exploataţiei în care se găsesc animalele la data depunerii cererii de plată. Sunt eligibile la plată inclusiv femelele de ovine care până la finalul perioadei de reținere (de 100 de zile) au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în exploataţiile asociaţiilor/ cooperativelor/ grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.Plata ANTZ 9 se acordă pentru minimum 50 de capete de femele ovine eligibile la plată.ANTZ 9 se supune controlului la fața locului, dar nu se supune normelor de ecocondiționalitate.

Este o schemă cuplată de producție pentru specia ovine (ANTZ 9).

Ajutor național tranzitoriu în sectorul zootehnic (ANTZ) este reglementat de prevederile art. 37 alin (2) si (3) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 consolidat

Ce spune art 37, alin. (2) și (3) din Regulamentul (UE) 1307/2013?

Ajutoarele naționale tranzitorii pot fi acordate fermierilor în sectoare care au beneficiat de aceste ajutoare, sau în cazul Bulgariei și României, de plăți naționale directe complementare în 2013.Cuantumul total al ajutoarelor naționale tranzitorii care pot fi acordate fermierilor în oricare dintre sectoare este limitat la următorul procentaj din pachetele financiare sectoriale specifice, autorizate de Comisie în conformitate cu articolul 132 alineatul (7) sau cu articolul 133a alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 în 2013:— 75 % în 2015,— 70 % în 2016,— 65 % în 2017,

12

— 60 % în 2018,— 55 % în 2019,— 50 % în 2020.

Ce înseamnă acest lucru? În fiecare an, cuantumul pe cap de ovină al acestui ajutor, ANTZ 9, scade cu 5%. AGROINFO face pentru dumneavoastră, oierii, un calcul estimativ ANTZ 9 pe care APIA îl va plăti pentru anul de cerere 2019.

Deci, anul trecut, în 2018, cuantumul pe cap de ovină ANTZ 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, specia ovine a fost de 4,8503 euro/cap = 22,6208 lei/cap de ovină.

Pentru anul 2019, cuantumul pe cap de ovină scade cu 5%. Așadar, scădem 5% din această sumă, vom folosi suma în lei, crescătorii primesc de la APIA plata în lei, și rezultă un cuantum pe cap de ovină de 21,4897 lei/cap de ovină. Este estimat de noi cuantumul pe cap de ovină ANTZ 9 pentru anul de cerere 2019, deci, pentru acest an. APIA nu a comunicat încă valoarea pe cap de ovină pentru ANTZ 9 aferent anului de cerere 2019.

Ajutorul național tranzitoriu se acordă în sistem regresiv. Ce înseamnă regresiv? Scade în fiecare an. Care este procentul cu care scade? Cel stabilit de UE este de 5%, așa cum aveți mai sus în articolul din Regulamentul (UE).

ATENȚIE! Cursul de schimb la care a achitat APIA în vara acestui an ANTZ 9 aferent anului 2018 a fost de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28.09.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04 din 01.10.2018.

Așadar, în iunie 2019, APIA a început plata ANTZ 9, atenție, aferent anului de cerere 2018, pentru crescătorii de ovine. Concret, plata ANTZ 9 pentru anul 2018 s-a făcut în vara anului 2019. De ce? Pentru că această subvenție este achitată din bugetul național, bugetul de stat al României și, de obicei, se achită din bugetul pentru anul următor anului de cerere. La această subvenție nu se acordă avans APIA! De ANTZ 9 beneficiază un număr mare de crescători de ovine însă această subvenție fiind plătită de la bugetul de stat stabilit pentru anul următor anului de cerere nu are cum să fie inclusă pentru lista subvențiilor pentru care APIA acordă un avans.

IMPORTANT DE REȚINUT! ANTZ 9, ajutor național tranzitoriu pentru ovine, este plătit pentru minim 50 de femele ovine care au împlinit vârsta de minim un an la data de 31 martie a anului de cerere și care sunt identificate,

13

sunt în exploatații cu cod ANSVSA, înregistrate la APIA. Cine deține sub acest număr de ovine nu se califică pentru plată. 

Sursa de finanțare a acestei subvenții este bugetul național. Este o subvenție plătită din bugetul de stat, bugetul național. APIA plătește această subvenție din bugetul de stat alocat pentru anul următor anului de cerere. Deci, nu așteptați să vă fie plătit acum ANTZ 9! Plata ajutorului național tranzitoriu ovine pentru anul de cerere 2018 a fost făcută în primăvara și vara anului 2019!

ATENȚIE! ANTZ scade în fiecare an cu 5%! Repetăm, este o subvenție plătită în sistem regresiv.

CE ÎNSEAMNĂ SPRIJIN CUPLAT PENTRU OVINE, SCZ, ȘI CINE BENEFICIAZĂ DE ACEASTĂ SUBVENȚIE?

Se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii generale:

- solicită SCZ pentru un efectiv cuprins între 150 şi 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, cu excepția celor din UAT-urile din zona montană definită în anexa 8.2 «Lista zonelor eligibile M10, M11, M13» a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei C (2015)3508/26.05.2015, publicată pe site-ul www.madr.ro, «Informare Măsuri de Mediu şi Climă PNDR 2014-2020», «Ghid-informativ-MMC-zone eligibile.xlsx», pentru care se solicită SCZ pentru un efectiv cuprins între 60 și 500 de capete femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

- animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ ovine femele şi/sau berbeci, au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare;- animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ ovine, au vârsta de maximum 8 ani pentru ovine femele, respectiv 6 ani pentru berbeci, la data-limită de depunere a cererii unice de plată, fără penalizări;- efectivul de animale pentru care se solicită SCZ ovine femele şi/sau berbeci trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere;- animalele pentru care se solicită SCZ ovine femele şi/sau berbeci, au fost menţinute/menţinuţi până la data de 23 august 2019 inclusiv (finalul perioadei de reținere), în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA

14

menţionată/menţionate în cerere și/sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant și/sau în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care animalele au fost transferate temporar pentru păşunat;- să deţină registrul individual al exploataţiei, completat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004;- berbecii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscriși în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală; până în data de 2 septembrie 2019 inclusiv trebuia îndeplinită această obligație;- efectivul de femele ovine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un berbec înscris în registrul genealogic al aceleiași rase, secțiunea principală, la 35 de femele ovine (condiţia de eligibilitate trebuia îndeplinită până la data de 2 septembrie 2019 inclusiv);- efectivul de femele ovine neînscrise și neînregistrate într-un registru genealogic pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un berbec cu certificat de origine la 35 femele ovine.

ATENȚIE ! În cererea de plată – declaraţia sector zootehnic solicitantul trebuia să declare la Centrul judeţean/local al APIA, codul ANSVSA al exploataţiei în care se găsesc animalele la data depunerii cererii de plată. Nu se solicită la plată berbeci neînscriși în Registrul Genealogic al Rasei.

Solicitanţii cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci.

Deci, diferența dintre ANTZ și SCZ este, așa cum spuneam, uriașă. Această subvenție este plătită din fonduri europene, Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Nu este o subvenție acordată în sistem regresiv! Deci, nu e obligatoriu ca valoarea pe cap de animal să scadă cu anumite procente în fiecare an. Cuantumul pe cap de animal însă poate să scadă în condițiile în care sunt eligibile la plată mai multe animale, iar plafonul alocat nu se suplimentează și astfel se împarte cel existent la mai multe animale.

APIA a și calculat cuantumul pe cap de ovină pentru SCZ pentru acest an de cerere, anul 2019. Cuantumul SCZ aferent anului de cerere 2019 este de 17,7173 euro/cap de ovină. O diferență uriașă între acest cuantum SCZ și cuantum ANTZ.

Sprijin cuplat ovine pentru anul de cerere 2019 este de 17,7173 euro/cap de ovină = 84,1500 lei/cap de ovină.

15

Observați diferența uriașă de sumă? Diferențele uriașe la condițiile de eligibilitate? ANTZ pentru acest an va fi de circa 21 de lei/cap de ovină, iar SCZ pentru acest an este de 84 de lei/cap de ovină! Cuantum deja stabilit de APIA și comunicat oficial.

Pentru subvențiile aferente acestui an, plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac de către APIA în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3.

În plus, pentru că se cunoaște deja plafonul alocat din fonduri europene pentru plata acestei subvenții, SCZ, și APIA a reușit să numere animalele eligibile la plata SCZ, oierii care au cerut SCZ beneficiază de un avans din această subvenție. APIA le plătește un avans de 70% din suma de 17,7173 euro/cap de ovină, deci 12,4021 euro/cap de animal = 58,9050 lei/cap de animal. APIA plătește avansul în lei, deci, această sumă de 58,9050 lei/cap de ovină este achitată de APIA până la data de 30 noiembrie 2019 crescătorilor de ovine. Atenție! Beneficiază de avans SCZ și de SCZ, crescătorii de ovine care au cerut SCZ pentru anul 2019 și care respectă condițiile de eligibilitate.

IMPORTANT DE REȚINUT! Sprijinul cuplat pentru ovine este o subvenție europeană, plătită din fonduri europene, FEGA. Numărul minim de ovine pentru care este plătită este 150 de capete, iar maxim 500 de capete pentru un beneficiar. Excepție face zona montană, zona defavorizată, unde numărul minim de capete de ovine este 60, dar numărul maxim este tot 500. Condiție esențială pentru SCZ ovine: berbecii înscriși în secțiunea principală a Registrului genealogic al rasei respective sau certificat de origine pentru berbeci. Proporția este de un berbec cu origine la 35 de femele ovine înregistrate sau neînregistrate în Registrul genealogic al rasei respective. SCZ este subvenția din oierit, singura din oieritul din România, la care APIA achită un avans de 70% crescătorilor de ovine.Pentru aceste explicații am folosit Ghidul APIA, regulamentele europene în vigoare.

CREȘTE SUMA pentru PLATA AJUTORULUI DE STAT pentru FERMIERI! Agroinfo 16 noiembrie 2019 - OFICIAL MINISTERUL AGRICULTURII. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a semnat un proiect de hotărâre de Guvern prin care aprobă suplimentarea sumei alocată pentru plata unui ajutor de stat așteptat de o parte mare a fermierilor români.

16

Șeful de la Agricultură a aprobat Hotărâre pentru modificarea  art. 9 alin (1) din Hotărârea Guvernului nr. 107/2019 privind aprobarea schemei ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” pentru anul 2019.

Prin acest act normativ se modifică resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de H.G.nr. 107/2019. Suma alocată pentru plățile care vor fi făcute fermierilor crește de la  233.190.000 lei la maximum 292.925.517,8 lei.

Prin suplimentarea sumei se va asigura susținerea financiară a  tuturor solicitanților eligibili din cadrul schemei (inclusiv pentru ciclul II de producție), astfel încât programul să fie aplicat de o manieră unitară și nediscriminatorie.

Pentru ciclul II de producție, care se încheie la data de 20 decembrie 2019, direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a Municipiului București estimează un număr de 6.538 beneficiari.

Programul de sprijin pentru tomate cultivate în spații protejate încurajează fermierii să cultive tomate în perioadele de extrasezon, contribuind astfel la asigurarea necesarul de consum intern de tomate proaspete din producția autohtonă.

Valoarea ajutorului de stat este de 3.000 de euro/1.000 mp cultivați cu tomate în spații protejate.

În perioada următoare, proiectul de act normativ va parcurge procedura de avizare interministerială.

VESTE BUNĂ pentru CRESCĂTORII DE BOVINE! CUANTUM SPRIJIN CUPLAT! Agroinfo  16 noiembrie 2019 - OFICIAL! Ministerul Agriculturii anunță că a stabilit sumele pentru plata sprijinului cuplat la bovine pentru anul de cerere 2019. Sprijinul cuplat este subvenția europeană cu cea mai mare valoare pe cap de animal.

În cursul zilei de vineri, 15 noiembrie 2019, ministrul  Agriculturii, Nechita- Adrian Oros, a aprobat un  proiect de Hotărâre de Guvern pentru stabilirea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2019.

Sumele pentru sprijinul cuplat aferent anului de cerere 2019 sunt împărțite astfel:

17

a) 1.610.000 euro, respectiv 7.646.856 lei, pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte;b) 12.600.000 euro, respectiv 59.844.960 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora;c) 94.999.500 euro, respectiv 451.209.625,2 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte;d) 27.000 euro, respectiv 128.239,2 lei, pentru specia viermi de mătase.

Valoarea totală a plafoanelor pentru anul de cerere 2019 este de 109.236.500 euro, echivalentul a 518.829.680,4 lei. Cuantumul sprijinului per unitate pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin raportarea plafoanelor aferente fiecărei scheme la efectivul de animale eligibile/kg gogoşi crude de mătase eligibile.

În perioada următoare, proiectul de act normative vor parcurge procedura de avizare interministerială.

MADR aloca noi fonduri pentru fermieri in 2019 Noiembrie 18, 2019In cursul zilei de vineri, 15 noiembrie 2019, ministrul Nechita- Adrian OROS a aprobat doua proiecte de acte normative, dupa cum urmeaza:

1.Hotarare pentru modificarea  art. 9 alin (1) din Hotararea Guvernului nr. 107/2019 privind aprobarea schemei ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sustinere a produsului tomate in spatii protejate” pentru anul 2019.

Prin acest act normativ se modifica resursele financiare necesare aplicarii schemei de ajutor de minimis prevazute de H.G.nr. 107/2019, respectiv, de la maximum     233.190.000 lei, la maximum 292.925.517,8 lei.

Prin suplimentarea sumei se va asigura sustinerea financiara a  tuturor solicitantilor eligibili din cadrul schemei (inclusiv pentru ciclul II de productie), astfel incat programul sa fie aplicat de o maniera unitara si nediscriminatorie.

Pentru ciclul II de productie, care se incheie la data de 20 decembrie 2019, directiile pentru agricultura judetene, respectiv a Municipiului Bucuresti estimeaza un numar de 6.538 beneficiari.

Programul de sprijin pentru tomate cultivate in spatii protejate incurajeaza fermierii sa cultive tomate in perioadele de extrasezon, contribuind astfel la asigurarea necesarul de consum intern de tomate proaspete din productia autohtona.

18

Hotarare a Guvernului pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat in sectorul zootehnic, precum si pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2019, repartizate astfel:

a) 610.000 euro, respectiv 7.646.856 lei, pentru specia bovine, categoria bivolite de lapte;

b) 600.000 euro, respectiv 59.844.960 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne si metisii acestora;

c) 999.500 euro, respectiv 451.209.625,2 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte;

d) 000 euro, respectiv 128.239,2 lei, pentru specia viermi de matase.

Valoarea totala a plafoanelor pentru anul de cerere 2019 este de 109.236.500 euro, echivalentul a 518.829.680,4 lei. Cuantumul sprijinului per unitate pentru schemele de sprijin cuplat in sectorul zootehnic se calculeaza de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura prin raportarea plafoanelor aferente fiecarei scheme la efectivul de animale eligibile/kg gogosi crude de matase eligibile.

In perioada urmatoare ambele proiecte de acte normative vor parcurge procedura de avizare interministeriala.

MADR continuă alocarea de noi fonduri pentru susținerea fermierilor în anul 2019 In nov. 18, 2019  16 0

În cursul zilei de vineri, 15 noiembrie 2019, ministrul Nechita-Adrian OROS a aprobat două proiecte de acte normative, după cum urmează:

1.Hotărâre pentru modificarea  art. 9 alin (1) din Hotărârea Guvernului nr. 107/2019 privind aprobarea schemei ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” pentru anul 2019.

19

Prin acest act normativ se modifică resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de H.G.nr. 107/2019, respectiv, de la maximum     233.190.000 lei, la maximum 292.925.517,8 lei. 

Prin suplimentarea sumei se va asigura susținerea financiară a  tuturor solicitanților eligibili din cadrul schemei (inclusiv pentru ciclul II de producție), astfel încât programul să fie aplicat de o manieră unitară și nediscriminatorie.

Pentru ciclul II de producție, care se încheie la data de 20 decembrie 2019, direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a Municipiului București estimează un număr de 6.538 beneficiari.

Programul de sprijin pentru tomate cultivate în spații protejate încurajează fermierii să cultive tomate în perioadele de extrasezon, contribuind astfel la asigurarea necesarul de consum intern de tomate proaspete din producția autohtonă.

2. Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2019, repartizate astfel:

3. a) 610.000 euro, respectiv 7.646.856 lei, pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte;

4. b) 600.000 euro, respectiv 59.844.960 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora;

5. c) 999.500 euro, respectiv 451.209.625,2 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte;

6. d) 000 euro, respectiv 128.239,2 lei, pentru specia viermi de mătase.

Valoarea totală a plafoanelor pentru anul de cerere 2019 este de 109.236.500 euro, echivalentul a 518.829.680,4 lei. Cuantumul sprijinului per unitate pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin raportarea plafoanelor aferente fiecărei scheme la efectivul de animale eligibile/kg gogoşi crude de mătase eligibile.

În perioada următoare ambele proiecte de acte normative vor parcurge procedura de avizare interministerială.

APIA a autorizat plăți în avans în sumă de 1,18 miliarde euro, până la sfârșitul săptămânii trecute REDACȚIA FIR 18 NOIEMBRIE 2019

20

Până la data de 30 noiembrie a.c., Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

APIA informează că, începând cu data de 16 octombrie și până în prezent, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2019, a autorizat la plată un număr de 707.573 fermieri, cu o sumă totală în valoare de 1,185 miliarde euro, reprezentând un procent de 88,51 % din numărul fermierilor pentru plata în avans, astfel:– 896,99 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);– 240,5 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);– 47,84 milioane euro cofinanțare de la bugetul național.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:– 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);– 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

AFIR si FINANTARI

AFIR: fermierii isi pot asigura culturile agricole si animalele cu fonduri europene Noiembrie 18, 2019Potrivit unui comunicat de presa remis Stiriagricole.ro, fermierii activi pot beneficia de un sprijin financiar pentru asigurarea culturilor, animalelor si plantelor, prin intermediul submasurii 17.1 din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea de primire a cererilor de finantare este deschisa in perioada 1 aprilie – 30 noiembrie 2019, iar alocarea financiara disponibila este de 42.797.487 euro. 

In cazul fermelor mici cu dimensiunea economica de pana la 12.000 SO, rata sprijinului nerambursabil  este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile si platite efectiv de catre fermier, iar in cazul fermelor cu

21

dimensiunea economica mai mare sau egala cu 12.000 SO, rata sprijinului nerambursabil este de 55%.

„In ultima perioada ne confruntam cu fenomene meteorologice extreme, reprezentate de inundatii, caderi de grindina, furtuni si chiar tornade, iar noi trebuie sa fim pregatiti sa gestionam eficient astfel de situatii. Am deschis in premiera o linie de finantare prin care fermierii pot obtine sprijin financiar pentru a incheia polite de asigurare atat pentru culturi, cat si pentru animale. Incurajam participarea la schemele de asigurare, in vederea gestionarii corespunzatoare a riscurilor ce pot afecta productia agricola. Inca de la transmiterea ghidului spre consultare publica, am analizat toate observatiile venite atat din partea fermierilor, cat si a asiguratorilor. Aceasta sesiune este doar prima etapa lansata pentru culturile de primavara, urmand sa deschidem o sesiune si pentru asigurarea celor de toamna. Fondurile europene disponibile pentru acest tip de sprijin, acordat fermierilor prin PNDR 2020 sunt in valoare de aproximativ 43 milioane de euro”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

Astfel, pentru a beneficia de sprijin financiar, solicitantii trebuie sa fie fermieri activi, sa incheie cu o societate de asigurari un contract pentru riscurile mentionate in cadrul submasurii 17.1 si sa se angajeze sa plateasca valoarea integrala a primei de asigurare in cuantumul si la termenele prevazute in contract. De asemenea, solicitantii pot beneficia de sprijin daca utilizeaza terenuri agricole (cu exceptia suprafetelor cultivate cu struguri pentru vin), daca detin, cresc sau exploateaza animale, daca incheie contractul de asigurare pentru toate suprafetele cultivate cu acelasi tip de cultura de la nivelul exploatatiei si daca nu creeaza  conditii pentru a obtine in mod necuvenit un avantaj.

Riscurile eligibile in cadrul acestei linii de finantare sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arsita, inundatiile, grindina, inghetul (timpuriu de toamna, de iarna sau tarziu de primavara), ploile torentiale sau ploile excesive si de lunga durata, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finantare se numara si infestarile cu organisme de carantina daunatoare plantelor prevazute in HG nr. 563/2007, cu modificarile si completarile ulterioare. Producerea unui fenomen climatic nefavorabil sau a infestarii cu organisme de carantina daunatoare plantelor trebuie sa fie recunoscuta in mod oficial de catre autoritatile competente din Romania.

Precizam ca aceasta sesiune este dedicata celor care doresc sprijin financiar pentru asigurarea culturilor de primavara, urmand ca spre finalul anului sa fie

22

deschisa o noua sesiune a submasurii 17.1 pentru asigurarea culturilor de toamna.

Cererile de finantare se depun on-line pe pagina de internet a Agentiei, www.afir.info, iar pentru intocmirea documentatiei necesare obtinerii finantarii, solicitantii pot consulta gratuit Ghidul solicitantului si anexele aferente, disponibile pe site, la sectiunea Investitii PNDR in pagina sM 17.1.

ALTELE

Aprozarele lui Daea, verificate de Corpul de Control al ministrului Agriculturii. Sunt probleme cu iz penal 17 noiembrie 2019, Afrodita Cicovschi

Petre Daea FOTO Mediafax Ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, a declarat vineri, la Izbiceni, că a trimis Corpul de control pentru verificări la Casa de Comerţ pentru produse agroalimentare "Unirea", după ce persoane din Consiliul de Administraţie al magazinelor menţionate i-ar fi transmis că acolo sunt "probleme cu iz penal".

Întrebat ce se va întâmpla în continuare cu magazinele "Unirea", Oros a răspuns că nu ştie exact, menţionând că aşteaptă un raport al Corpului de control trimis să verifice situaţia.  

"Nu ştiu exact cum rămâne cu magazinele Unirea, pentru că în prima mea zi de mandat cei din Consiliul de Administraţie au venit să-mi spună că acolo ar fi, şi citez, 'probleme cu iz penal' iar 'magazinele sunt nişte butaforii'. Drept pentru care am trimis Corpul de control, să vedem dacă într-adevăr aşa este. Şi, în urma anchetei, vom vedea ce s-a întâmplat acolo. Sper să nu fie ceea ce au spus dânşii şi, de la o idee, sigur, iniţial bună, aceea de a ajuta pe cei mici (producători- n.red.) să aibă unde să-şi depoziteze şi unde să-şi valorifice, să se ajungă la cu totul altceva, la interese clientelare şi cu iz penal, repet, citez

23

ce au spus cei din Consiliul de Administraţie. Mai multe am să vă spun când o să am şi eu un raport a ceea ce s-a întâmplat acolo", a declarat Oros scrie Agerpres.  

Casa de Comerţ Agroalimentar "Unirea" a deschis două magazine, unul în Sibiu şi unul în Bucureşti, din lanţul de 60 de magazine cu produse tradiţionale provenite de la micii producători români propuse a fi deschise în acest sistem.   Casa de Comerţ intenţiona să pună la dispoziţia micilor producători centre de colectare a produselor, inclusiv unele mobile, dar şi o reţea de distribuţie. 

Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare, în primele opt luni, este de 1,14 mld. Euro Mediafax astăzi, 00:00 

Se înregistrează excedente comerciale, conform tradiţiei ultimilor ani, la exportul de cereale, animale vii, seminţe şi fructe oleaginoase

 Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare, în primele opt luni ale anului, este de 1,14 miliarde euro, anunţă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, unde a avut loc o analiză a comerţului internaţional cu produse agroalimentare. Conform datelor statistice transmise de către INS privind comerţul internaţional cu produse agroalimentare (intra şi extracomunitar al României), sintetic, perioada ianuarie – august 2019, se constată că acesta prezintă caracteristici similare perioadelor anilor anteriori. Astfel, se înregistrează aceleaşi deficite comerciale la carne şi organe comestibile, lapte şi produse lactate, legume şi fructe, preparate pe bază de cereale.

De asemenea, se înregistrează excedente comerciale, conform tradiţiei ultimilor ani, la exportul de cereale, animale vii, seminţe şi fructe oleaginoase. După analizarea cifrelor prezentate în balanţă, conducerea MADR şi-a fixat ca obiectiv elaborarea de strategii şi politici specifice fiecărei grupe de produse agroalimentare unde au fost înregistrate deficite mari, arată un comunicat al ministerului. 

 MADR: Analiza balanței comerciale cu produse agroalimentare pentru primele opt luni ale anului 2019 Vineri, 15 Noiembrie 2019

24

În urma analizării datelor statistice transmise de către INS privind comerțul internațional cu produse agroalimentare (intra și extracomunitar al României) – sintetic, perioada ianuarie – august 2019, se constată că aceasta prezintă caracteristici similare perioadelor anilor anteriori. Astfel, se înregistrează aceleași deficite comerciale la carne și organe comestibile, lapte și produse lactate, legume și fructe, preparate pe bază de cereale.

De asemenea, se înregistrează excedente comerciale, conform tradiției ultimilor ani, la exportul de cereale, animale vii, semințe și fructe oleaginoase. Deficitul total valoric în primele opt luni ale anului 2019 este de 1,14 miliarde euro.

După analizarea cifrelor prezentate în balanță, conducerea MADR și-a fixat ca obiectiv elaborarea de strategii și politici specifice fiecărei grupe de produse agroalimentare unde au fost înregistrate deficite mari. Astfel, la pozițiile unde s-a constatat lipsa unităților de procesare a materiilor prime, factorii de decizie din minister au identificat ca soluții de echilibrare monitorizarea atentă a investițiilor care se vor realiza din fonduri europene nerambursabile. Investițiile în dezvoltarea capacității de procesare a materiilor prime agricole vor avea ca scop creșterea valorii adăugate a acestora.

La pozițiile unde s-au înregistrat deficite comerciale, cum ar fi legumele, conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a decis continuarea acordării ajutorului de minimis pentru cultivarea tomatelor în spații protejate în vederea asigurării pieței din România cu tomate produse în România pe o perioadă cât mai lungă a anului. La fructe, se va avea în vedere monitorizarea și informarea pe o scară mai largă a producătorilor în vederea accesării fondurilor europene destinate reconversiei pomicole derulate prin PNDR 2014-2020.

Toate aceste strategii vor fi centralizate, detaliate și vor fi incluse în viitorul Program Național Strategic 2021-2027, pe care România îl va transmite la Comisia Europeană.

România a importat produse agroalimentare de peste 5,43 miliarde de euro la 8 luni D.F. Miscellanea / 17 noiembrie

România a înregistrat în primele opt luni ale acestui an un deficit de 1,14 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când acesta s-a cifrat la 923,44 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

25

În perioada menţionată, exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă importurile au crescut cu 9,3%, până la 5,43 de miliarde de euro.

Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 în ţările intra şi extra comunitare a fost aproape dublă faţă de cea a importată, însă România continuă să exporte cu precădere materii şi aduce din import produse procesate cu valoare adăugată mare.

Astfel, în primele opt luni au fost exportate 11,23 de milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-a consemnat o cantitate de 10,801 milioane de tone. Importurile au totalizat 5,87 milioane de tone la opt luni, faţă de 5,65 milioane de tone în perioada similară din 2018.

Conform datelor MADR, în primele opt luni din acest an, importurile de carne de porc au crescut atât cantitativ cât şi valoric faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ocupând în continuare prima poziţie în topul produselor importate.

Astfel, în perioada 1 ianuarie -31 august au fost importate 179.079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce anul trecut s-au adus de pe piaţa UE şi din ţări terţe 169.795 tone, în valoare de 312,46 milioane de euro.

De asemenea, s-au majorat şi importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, de la 93.816 tone, în valoare de 194,98 milioane de euro, în primele opt luni din 2018, la 102.851 tone şi 221,07 milioane de euro cheltuiţi pe aceste produse în ianuarie-august 2019.

În top 5 produse importate de România în primele opt luni ale acestui an se mai află mai află preparatele alimentare nedenumite, cu 47.822 tone, în valoare de 210,26 milioane de euro, preparatele pentru hrana animalelor, cu 287.005 tone (190,47 milioane de euro) şi ciocolata şi alte preparate

26

alimentare care conţin cacao, cu o cantitate de 49.306 tone, în valoare de 184,335 tone.

ROMANIA IMPORTA CU 24% MAI MULT FATA DE 2018 Agroromania.ro 18 Nov. 2019

Desi exporturile au crescut timid in 2019, importurile se afla intr-un trend ascendent neasteptat. Spre exemplu, in primele luni din anul curent am importat mai mult cu 24% fata de 2018.

Romania a inregistrat in primele opt luni ale acestui an un deficit de 1,14 miliarde de euro in comertul cu produse agroalimentare, in crestere cu 24% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand acesta s-a cifrat la 923,44 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR). Datele au fost furnizate pentru Agerpres, in urma unei cereri in acest sens.

 Cantitatea totala de produse agroalimentare exportate in perioada ianuarie-august 2019 in tarile intra si extra comunitare a fost aproape dubla fata de cea a importata, insa Romania continua sa exporte cu precadere materii si aduce din import produse procesate cu valoare adaugata mare.

 Astfel, in primele opt luni au fost exportate 11,23 de milioane de tone de produse agroalimentare, in crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand s-a consemnat o cantitate de 10,801 milioane de tone. Importurile au totalizat 5,87 milioane de tone la opt luni, fata de 5,65 milioane de tone in perioada similara din 2018.

Obtine profit de 3 000 de euro pe luna cu propria ta covrigarie Cate covrigarii intalnesti in drumul tau spre serviciu Numai in zona centrului vechi din capitala sunt vreo 10 Si numarul lor este in crestere Daca esti un pic atent aproape fiecare covrigarie are clienti care stau la coada asteptand sa cumpere covrigi calzi Te-ai intrebat de...Conform datelor MADR consultate, in primele opt luni din acest an, importurile de carne de porc au crescut atat cantitativ cat si valoric fata de

27

aceeasi perioada din 2018, ocupand in continuare prima pozitie in topul produselor importate.

 Astfel, in perioada 1 ianuarie -31 august au fost importate 179.079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, in timp ce anul trecut s-au adus de pe piata UE si din tari terte 169.795 tone, in valoare de 312,46 milioane de euro.

 De asemenea, s-au majorat si importurile de produse de brutarie, patiserie si biscuiti, de la 93.816 tone, in valoare de 194,98 milioane de euro, in primele opt luni din 2018, la 102.851 tone si 221,07 milioane de euro cheltuiti pe aceste produse in ianuarie-august 2019.

 In top 5 produse importate de Romania in primele opt luni ale acestui an se mai afla mai afla preparatele alimentare nedenumite, cu 47.822 tone, in valoare de 210,26 milioane de euro, preparatele pentru hrana animalelor, cu 287.005 tone (190,47 milioane de euro) si ciocolata si alte preparate alimentare care contin cacao, cu o cantitate de 49.306 tone, in valoare de 184,335 tone.

 In ceea ce priveste exporturile, Romania continua sa obtina cele mai mari incasari din livrarea cerealelor in spatiul intra si extra comunitar, pe primul loc situandu-se si in acest an, la opt luni, graul si meslinul, cu o valoare de 820,07 milioane de euro si o cantitate de peste 4,4 de milioane de tone. In aceeasi perioada din 2018 s-au consemnat exporturi de 4,12 milioane de tone de grau si meslin, in valoare de 709,58 milioane de euro.

 Porumbul ocupa locul al doilea cu 2,93 milioane de tone si incasari 584,32 milioane de euro, fiind urmat de tigarile de foi, trabucuri si tigarete cu 25.330 tone (445,95 milioane de euro), seminte de floarea-soarelui, chiar si sfaramate, cu 816.906 tone (322,65 milioane de euro) si de alte tutunuri si inlocuitori de tutun cu 5.480 tone si o valoare de 163,52 milioane de euro.

 In ianuarie-august 2018, porumbul ocupa tot a doua pozitie la exporturi, cu o cantitate de 1,989 milioane de tone, pentru care s-au incasat 407,68 milioane de euro.

 Ministerul Agriculturii preciza intr-un comunicat ca analiza balantei comerciale cu produse agroalimentare pentru primele opt luni ale anului 2019 arata deficite comerciale la carne si organe comestibile, lapte si produse lactate, legume si fructe, dar si la preparatele pe baza de cereale.

 Pe de alta parte, in intervalul mentionat, se inregistrau excedente comerciale, la exportul de cereale, animale vii, seminte si fructe oleaginoase.

28

 "Dupa analizarea cifrelor prezentate in balanta, conducerea MADR si-a fixat ca obiectiv elaborarea de strategii si politici specifice fiecarei grupe de produse agroalimentare unde au fost inregistrate deficite mari. Astfel, la pozitiile unde s-a constatat lipsa unitatilor de procesare a materiilor prime, factorii de decizie din minister au identificat ca solutii de echilibrare monitorizarea atenta a investitiilor care se vor realiza din fonduri europene nerambursabile. Investitiile in dezvoltarea capacitatii de procesare a materiilor prime agricole vor avea ca scop cresterea valorii adaugate a acestora", mentiona ministerul de resort.

 Potrivit sursei citate, la pozitiile unde s-au inregistrat deficite comerciale, cum ar fi legumele, institutia anunta continuarea acordarii ajutorului de minimis pentru cultivarea tomatelor in spatii protejate in vederea asigurarii pietei locale cu tomate produse in Romania pe o perioada cat mai lunga a anului.

 "La fructe, se va avea in vedere monitorizarea si informarea pe o scara mai larga a producatorilor in vederea accesarii fondurilor europene destinate reconversiei pomicole derulate prin PNDR 2014-2020", noteaza ministerul.

 Conform MADR, toate aceste strategii vor fi centralizate, detaliate si vor fi incluse in viitorul Program National Strategic 2021-2027, pe care Romania il va transmite la Comisia Europeana (CE).

 In 2018, Romania a inregistrat un deficit de 1,153 miliarde de euro in comertul cu produse agroalimentare, in crestere cu 35,1% fata de 2017, cand a consemnat 853,9 milioane de euro.

……………………….

LEGISLATIV

NOU ORDIN ANSVSA CU REGULI ASPRE pentru CREȘTEREA PORCILOR! Agroinfo 17 noiembrie 2019 - OBLIGAȚII PENTRU ȚĂRANII CARE CRESC PORCI! Ordinul lui Daea cu limitarea la 5 a numărului de porci în gospodăriile țărănești este în vigoare din data de 8 noiembrie 2019! Ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, și conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, ANSVSA, au semnat un proiect de Ordin care completează Ordinul fostului ministru cu Norma sanitară veterinară privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine.

Proiectul de Ordin ANSVSA care stabilește Norma pentru creșterea porcilor cu instituirea a trei niveluri de biosecuritate completează Ordinul nr. 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor și a tipurilor de exploatații de suine

29

pe teritoriul României, emis de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, act normativ care a stârnit scandal pentru că limitează la 5 numărul porcilor crescuți în gospodăriile țărănești. Acest Ordin este în vigoare din data de 8 noiembrie 2019 când a fost publicat în Monitorul Oficial.

REGULI PENTRU CREȘTEREA PORCILOR ÎN EXPLOATAȚIILE DE SUBZISTENȚĂ. GOSPODĂRIILE ȚĂRĂNEȘTI CARE AU VOIE SĂ CREASCĂ MAXIM 5 PORCI!

I. Nivelul I de biosecuritate este aplicabil exploatațiilor noncomerciale (gospodării țărănești n.r.), stabilite conform art. 2 lit. a) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor și a tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României, și cuprinde următoarele reguli generale de biosecuritate:

a) introducerea în registrul de exploataţie cu respectarea pevederilor prevăzute de Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările şi completările ulterioare, a datelor privind toate intrările, inclusiv exploataţia sursă şi ieşirile animalelor, precum şi destinaţia acestora;

b) asigurarea asistenţei sanitar-veterinare de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condiţiile legii;

c) deţinerea suinelor în adăposturi împrejmuite, pardoseala să fie construită din materiale ușor de curățat și dezinfectat, fără posibilitatea de a veni în contact cu alte specii de animale, cu suine domestice din alte exploataţii sau cu porci mistreţi;

d) interzicerea hrănirii suinelor cu resturi de la bucătărie;

e) hrănirea suinelor cu nutrețuri vegetale este posibilă numai după trecerea unei perioade de cel puțin 30 de zile de la recoltare;

f) folosirea așternutului vegetal este posibilă numai după trecerea unei perioade de cel puțin 90 de zile de la recoltare;

g) suinele deținute exclusiv pentru consumul familial trebuie să provină din exploatațiile autorizate/înregistrate sanitar veterinar; toate suinele de sex masculin din exploatație trebuie să fie obligatoriu sterilizate;

h) respectarea regulilor de igienă generală înainte și după efectuarea diverselor lucrări de întreținere și îngrijire, respectiv spălarea mâinilor și schimbarea încălțămintei și a hainelor; hainele și încălțămintea utilizate vor fi destinate exclusiv acestui scop;

30

i) animalele sacrificate pentru consumul familial vor fi examinate obligatoriu sanitarveterinar, iar examenul ante-mortem se va realiza cu cel mult 24 ore înaintea sacrificării. Notificarea este în sarcina proprietarului;

j) se interzice creșterea suinelor în extravilan, cu exceptia acelor locații înregistrate sanitar veterinar;

k) suinele se vor crește exclusiv pentru îngrășare în vederea consumului familial, nu și pentru reproducție.

Articolul 2, litera a din Ordinul lui Daea este: a) exploatație noncomercială de suine - exploatație de creștere a suinelor de subzistență, pentru consum familial, prevăzută la art. 1 lit. a), cu animale înregistrate în Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor (S.N.I.I.A.), care îndeplinește prevederile normelor de biosecuritate specifice, deținută de persoane fizice neînregistrate la oficiul registrului comerțului. Concret, exploatație de creștere a suinelor de subzistență - exploatație agricolă cu un efectiv de maximum 5 capete de porcine.

REGULI PENTRU FERMELE MICI DE CREȘTERE A PORCULUI, CU UN NUMĂR MAXIM DE 65 DE CAPETE!

II. Nivelul II de biosecuritate este aplicabil exploatațiilor comerciale de tip A, stabilite conform Art. 2, litera b) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor și a tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României și cuprinde următoarele reguli generale de biosecuritate:

4 1. Reguli generale de biosecuritate pentru exploatațiile comerciale tip A care dețin porcii numai pentru îngrășat:

a) introducerea în registrul de exploataţie cu respectarea prevederilor prevăzute de Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările şi completările ulterioare, a datelor privind toate intrările, inclusiv exploataţia sursă şi ieşirile animalelor cu destinaţia acestora, precum și a tuturor evenimentelor care au loc în exploatație;

b) existența filtrului postat la intrarea în exploatație cu posibilitatea schimbării hainelor și a încălțămintei de stradă cu echipament de protecţie destinat exploatației, respectiv șalopetă și încălțăminte de lucru, precum și existența facilităților de spălare și dezinfecția mâinilor;

31

c) permiterea accesului în exploataţia de suine numai cu respectarea strictă a regulilor de filtru sanitar-veterinar și a măsurilor de biosecuritate;

d) deţinerea suinelor în adăposturi împrejmuite, fără posibilitatea de a veni în contact cu suinele domestice din alte exploataţii sau cu porci mistreţi; perimetrul exploataţiei este împrejmuit cu gard continuu confecţionat din materiale rezistente şi care asigură o bună izolare şi este amplasat astfel încât să nu permită accesul altor animale, al persoanelor străine şi al autovehiculelor; adăpostul/adăposturile sunt compartimentate în boxe pe categorii de creștere și producție; se impune principiul ,,totul plin, totul gol” pentru fiecare boxă; înainte de populare se efectuează curățenie și dezinfecție;

e) deținerea suinelor în adăposturi compartimentate cu asigurarea condițiilor de bunăstare;

f) construirea adăposturilor din materiale ușor de curățat și dezinfectat;

g) interzicerea creşterii porcilor în regim de semilibertate;

h) interzicerea accesului persoanelor străine în exploataţie cu excepția celor autorizate, cu înscrierea în registrul vizitatorilor și care se supun măsurilor de biosecuritate;

i) interzicerea hrănirii suinelor cu deşeuri de catering, resturi menajere, aşa cum sunt definite la punctul 22 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011;

j) hrănirea suinelor cu nutrețuri vegetale este posibilă numai după trecerea unei perioade de cel puțin 30 de zile de la recoltare.

k) folosirea așternutului vegetal este posibilă numai după trecerea unei perioade de cel puțin 90 de zile de la recoltare; păstrarea furajelor, fânului, paielor se face în incinta exploatației, într-un spațiu separat fizic prin gard;

l) amenajarea de dezinfectoare pentru încălţăminte, atât la intrarea, cât şi la ieşirea din exploataţie;

m) dezinfectarea mijloacelor de transport înainte de intrarea în exploatație, cu aparate tip vermorel/atomizor;

n) eliminarea gunoiului de grajd din exploatație se efectuează cu mijloacele de transport proprii care se dezinfectează la intrare după fiecare transport cu aparate tip vermorel/atomizor iar la finalul operațiunii se spală și se dezinfectează; exploatația are în stoc un minim de substanțe dezinfectante și deține un registru pentru operațiunile de dezinfecție, dezinsecție, deratizare, cu posibilitatea efectuării trasabilității consumului de substanțe; deratizarea se efectuează cel puțin odată pe semestru și ori de câte ori este nevoie; acțiunile

32

de dezinfecție, dezinsecție, deratizare se efectuează sub supravegherea medicului veterinar responsabil de exploatație iar documentele justificative efectuării acestor operațiuni se păstrează 3 ani și se prezintă la solicitare inspectorilori sanitar veterinar;

o) depozitarea și păstrarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman într-u spațiu ce va fi dimensionat în corelație cu efectivul de animale, va asigura condiții de refrigerare/congelare, va fi ușor de curățat și dezinfectat; acest spațiu se amplasează la marginea exploatației astfel încât să nu fie necesară intrarea în exploatație a mijloacelor de 5 transport care preiau cadavrele și pentru a preveni vehicularea agenţilor patogeni şi contactul cu animale sau persoane neautorizate; acest spațiu este dotat cu dispozitiv de închidere;

p) asigurarea asistenţei sanitar-veterinare de către un medic veterinar de liberă practică, organizat în condițiile legii;

q) includerea exploataţiilor şi animalelor în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor;

r) interzicerea creșterii și circulației animalelor din alte specii în incinta exploatației, cu excepția animalelor de pază.

Articolul 2, litera b din Ordinul fostului ministru al Agriculturii este: b) exploatație comercială de tip A de suine - exploatație de suine înregistrată în Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor, înregistrată sanitar- veterinar, care îndeplinește prevederile normelor de biosecuritate specifice, deținută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condițiile legii, înregistrate și autorizate de oficiul registrului comerțului. Concret, exploatație mică de creștere a suinelor - exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 6 și 65 de capete de porcine.

33

REGULI GENERALE, SUPLIMENTARE, DE BIOSECURITATE pentru FERMELE MICI DE CREȘTERE, ÎNGRĂȘARE ȘI REPRODUCȚIE SUINE!

a) să asigure un flux corespunzător de mişcare a persoanelor, prin compartimentarea spaţiilor existente, cu intrare într-un spaţiu destinat hainelor şi încălţămintei de stradă, urmat de un spaţiu dotat cu grup sanitar, duş şi, în final, un spaţiu destinat echipamentului de lucru şi decontaminării mâinilor, cu ieşire în zona de producţie;

b) scroafele/vierii nu trebuie scoși din exploatație în scopul montei cu animale din altă exploatație; în cazul însămânțării artificiale această operațiune se va face doar cu persoanele autorizate care vor respecta măsurile de biosecuritate; materialul seminal utilizat va fi achiziționat de la unități înregistrate/autorizate sanitar veterinar;

c) fiecare deținător are obligația să completeze la zi evenimentele de reproducție în registrul de montă/însămânțare artificială și fătări.

REGULI PENTRU FERMELE MEDII ȘI MARI, CU UN EFECTIV DE MAXIM 130 DE CAPETE ȘI PESTE 130 DE CAPETE DE SUINE!

III. Nivelul III de biosecuritate este aplicabil exploatațiilor comerciale, stabilite conform art. 2 lit. c) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor și a tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României, și cuprinde următoarele reguli generale de biosecuritate:

a) introducerea în registrul de exploataţie cu respectarea prevederilor prevăzute de Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările şi completările ulterioare, a datelor privind toate intrările, inclusiv exploataţia sursă şi ieşirile animalelor, inclusiv destinaţia acestora;

b) împrejmuirea perimetrului exploataţiei comerciale de suine cu gard continuu confecţionat din materiale rezistente care asigură o bună izolare şi este amplasat astfel încât să nu permită accesul altor animale, al persoanelor străine şi al autovehiculelor; deţinerea suinelor în adăposturi compartimentate cu asigurarea condițiilor de bunăstare;

c) amplasarea afișelor la exteriorul și interiorul exploatatiei având inscripționate respectarea măsurilor de biosecuritate;

34

d) asigurarea de asistenţă sanitar-veterinară, pe bază de contract, cu un cabinet sanitarveterinar, organizat în condiţiile legii; cabinetul trebuie să dispună de un număr suficient de personal sanitar veterinar pentru asigurarea unei asistențe sanitar-veterinare corespunzătoare;

e) împrejmuirea exploatației este realizată cu gard continuu, suficient de înalt și îngropat sau cu fundație de beton astfel încât să nu permită pătrunderea animalelor și oamenilor; se realizează delimitarea strictă a zonei curate de zona murdară;

f) permiterea accesului persoanelor străine numai cu aprobarea administraţiei exploataţiei şi înregistrarea într-un registru special a tuturor datelor privind vizitatorii;

g) interzicerea accesului în exploataţia de suine a persoanelor străine care au vizitat alte exploataţii deținătoare de porcine; perioada de interdicţie va fi stabilită de fiecare fermă în parte, dar nu poate fi mai mică de 72 ore;

h) interzicerea accesului în exploataţia de suine atât a persoanelor străine, cât și al personalului propriu, care au efectuat activități în mediul silvatic în ultimele 72 ore;

i) permiterea accesului personalului propriu, al vizitatorilor sau al inspectorilor oficiali în exploataţia de suine numai cu respectarea strictă a regulilor de filtru sanitar-veterinar și a măsurilor de biosecuritate;

j) amplasarea unei incinte speciale, denumită vestiar-filtru, amenajată corespunzător, pentru a preveni vehicularea agenţilor patogeni în şi din exploataţie; vestiarul-filtru trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime de funcţionare:

1. să fie amplasat la limita dintre zona curată și zona murdară, astfel încât intrarea persoanelor în zona curată să nu fie posibilă decât prin filtrul sanitar-veterinar;2. să aibă mărimea direct proporţională cu numărul personalului angajat;3. să asigure un flux corespunzător de mişcare a persoanelor, prin compartimentarea spaţiilor existente, cu intrare într-un spaţiu destinat hainelor şi încălţămintei de stradă, urmat de un spaţiu dotat cu grup sanitar, duş şi, în final, un spaţiu destinat echipamentului de lucru şi decontaminării mâinilor, cu ieşire în zona curată;4. să fie dotat, pentru fiecare persoană care activează în zona curată, cu echipament de protecţie și de lucru individual, utilizat numai în spaţiul de producţie, săpun, substanţe dezinfectante, prosoape, uscător de păr;5. să fie dotat cu facilităţi pentru apă caldă și rece, fiind interzisă alimentarea prin surse de apă deschise;

35

6. apa utilizată pentru adăpatul suinelor trebuie să respecte standardele în vigoare și conform normelor de bunăstare; este interzisă adăparea suinelor din surse naturale de suprafață;7. să fie dotat cu facilităţi pentru igienizarea hainelor de lucru, cu acces obligatoriu din zona curată; 8. să fie construit din materiale uşor de curăţat, dezinfectat şi menţinut în permanenţă întro stare structurală şi igienică corespunzătoare; pereţii interior, tavanul și pardoseala să fie construiţi din materiale netoxice, rezistente, impermeabile, netede, care nu putrezesc și ușor de întreținut;

k) amplasarea sălii de mese destinată personalului astfel încât să asigure transbordarea alimentelor din zona murdară în zona curată;

l) amplasarea biroului medicului veterinar și al șefului de fermă în zona curată;

m) existenţa unui spaţiu dotat corespunzător pentru farmacie veterinară; spaţiul special pentru depozitarea produselor medicinale veterinare este identificat şi dotat cu sistem de asigurare şi monitorizare a temperaturii şi umidităţii, paleţi, dulapuri, rafturi metalice sau din alte materiale lavabile, uşor igienizabile, precum şi cu frigidere prevăzute cu termo/hidrometre;

n) amenajarea de dezinfectoare pentru încălţăminte la intrarea şi la ieşirea în/din vestiarulfiltru, precum şi accesorii pentru curăţarea mecanică acestora; se utilizează cel putin două tipuri/culori de încălțăminte, din care: una pentru utilizarea în interiorul adăposturilor de porcine și o pereche utilizată, separat, pentru zonele situate în afara adăposturilor.

o) amenajarea de dezinfectoare pentru încălţămintea la intrarea şi la ieşirea în/din fiecare adăpost pentru suine sau spații;

p) aplicarea la geamuri a plaselor de sârmă și a unor măsuri, la punctele de acces în halele de producţie și la intrarea în adăposturi, care să conducă la prevenirea pătrunderii păsărilor sălbatice și insectelor;

q) existenţa dezinfectorului rutier care să asigure decontaminarea mijloacelor de transport la intrarea/ieşirea în/din zona de producţie; în cazul în care autovehiculul care intră în zona curată, trece prin dezinfectorul rutier se efectuează obligatoriu decontaminarea suplimentară a 7 mijlocului de transport, inclusiv a părţilor laterale ale acestuia iar conducătorul mijlocului de transport utilizează echipamentul de protecţie; după dezinfecția suplimentară mijlocul de transport va staționa o perioadă de timp egală cu perioada de contact necesară pentru neutralizarea virusului pestei porcine africane, prevăzută în prospectul produsului folosit la dezinfecție; locul în

36

care a stat mijlocul de transport va fi imediat dezinfectat după plecarea acestuia;

r) spațiul pentru încărcarea și descărcarea suinelor este amplasat la limita dintre zona de producție și zona murdară;

s) interzicerea încărcării suinelor, în vederea livrării, în mijloace de transport neautorizate/neînregistrate sanitar-veterinar și care nu prezintă dovada efectuării acţiunilor de decontaminare;

t) depozitarea furajelor în buncăre se efectuează prin transbordare; în cazul în care autovehiculul care aprovizionează cu furaje intră în zona curată, trece prin dezinfectorul rutier și se efectuează obligatoriu decontaminarea suplimentară a mijlocului de transport, inclusiv a părţilor laterale ale acestuia iar conducătorul mijlocului de transport utilizează echipamentul de protecţie; după dezinfecția suplimentară mijlocul de transport va staționa o perioadă de timp egală cu perioada de contact necesară pentru neutralizarea virusului pestei porcine africane, prevăzută în prospectul produsului folosit la dezinfecție; locul în care a stat mijlocul de transport va fi imediat dezinfectat după plecarea acestuia; se stabilește un traseu de către medicul veterinar sau șeful de fermă; u) depozitarea și păstrarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman în condiții de refrigerare/congelare se efectuează într-un spațiu situat la marginea exploatației până la livrarea acestora la unitatea de neutralizare pentru a preveni vehicularea agenţilor patogeni şi contactul cu animale sau persoane neautorizate;

v) realizarea colectării şi neutralizării subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman în conformitate cu legislaţia specifică în domeniu;

x) interzicerea accesului în zona curată autovehiculelor care transportă subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman care provin din afara exploataţiei;

y) existenţa de spaţii și dotări cu facilități și instrumentar corespunzătoare pentru executarea necropsiilor, inclusiv sursă de apă curentă; acest spațiu va fi amplasat în imediata apropiere a spațiului de depozitare și păstrare a cadavrelor; se vor asigura facilități pentru transportul corespunzător a cadavrelor de la hale la spațiile de depozitare, păstrare sau necropsie;

z) efectuarea de acţiuni de decontaminare, dezinsecţie şi deratizare, ori de câte ori este necesar, utilizându-se numai produse înscrise în lista oficială a produselor medicinale de uz veterinar omologate, autorizate pentru comercializare şi care au concentraţia în substanţă activă prevăzută în instrucţiunile de utilizare, iar soluţia dezinfectantă trebuie să fie schimbată cu

37

o frecvenţă care să asigure menţinerea aceleiaşi concentraţii; aceste activități sunt consemnate într-un registru;

aa) după fiecare depopulare, suprafeţele din zonele de producţie se supun curăţării şi decontaminării într-o perioadă delimitată de timp care să permită efectuarea acestor acţiuni; fluxurile tehnologice sunt organizate astfel încât să se asigure efectuarea eficientă a acestor operaţiuni, inclusiv prin asigurarea posibilităţii principiului "totul plin - totul gol" subunitate de adăpostire; în acest scop, exploataţia de suine trebuie să dispună de echipamentele necesare pentru executarea curăţării mecanice, hidromecanice şi aplicarea substanţelor biocide;

bb) interzicerea deţinerii de suine la domiciliu de către personalul care îşi desfăşoară activitatea în exploataţie;

cc) interzicerea introducerii de către personalul care îşi desfăşoară activitatea în exploataţie alimentelor de origine animală provenite de la suine;

dd) colectarea dejecțiilor se face cu respectarea normelor de protecția mediului.

Art. 2 lit. c) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor și a tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României, Ordinul lui Daea, este: c) exploatație comercială de suine - exploatație de suine prevăzută la art. 1 lit. c) și d), înregistrată în Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor, care îndeplinește prevederile normelor de biosecuritate specifice și este autorizată sanitar-veterinar, deținută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condițiile legii, înregistrate și autorizate de oficiul registrului comerțului. Concret, exploatație medie de creștere a suinelor - exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 66 și 130 de capete de porcine și exploatație mare de creștere a suinelor - exploatație agricolă cu un efectiv de peste 130 de capete de porcine.

Proiectul de Ordin ANSVSA mai prevede următoarele: exploatațiile comerciale de tip A care sunt înregistrate sanitar-veterinar la data intrării în vigoare a prezentei norme sanitar-veterinare, solicită reînregistrarea sanitar-veterinară în decurs de 2 luni. În scopul prevenirii introducerii unor boli infectocontagioase, proprietarii exploatațiilor comerciale de suine trebuie să întocmească şi să implementeze un program de biosecuritate propriu, bazat pe proceduri, care să cuprindă şi alte măsuri suplimentare specificeexploataţiei, avizat de direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană,respectiv a municipiului Bucureşti.

38

Toate exploataţiile de suine trebuie să deţină adăposturi pentru animale care să asigure condiţii minime de bunăstare prevăzute de reglementările legale în vigoare.  În ceea ce priveşte eliminarea şi utilizarea gunoiului de grajd, toate exploataţiile de suine trebuie să respecte prevederile art. 13 din Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002.

Proiectul de Ordin ANSVSA este publicat pe pagina oficială a instituției din data de 13 noiembrie 2019.

INTERZISĂ CREȘTEREA PORCILOR pentru REPRODUCȚIE ÎN GOSPODĂRIILE ȚĂRĂNEȘTI! Agroinfo 18 noiembrie 2019 - INTERDICȚII ȘI OBLIGAȚII PENTRU ȚĂRANII CARE CRESC PORCI. Mulți dintre crescătorii de animale, fermieri sau cei care au doar gospodării țărănești, ne-au întrebat ce vor face în cazul în care dețin o scroafă cu purcei, mai mult de 5 purcei cât este limita prevăzută în legislația actuală. Răspunsul se găsește în proiectul de Ordin ANSVSA pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de suine.

AGROINFO v-a informat deja despre acest proiect de Ordin ANSVSA, semnat de ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros. Prin regulile stabilite pentru gospodăriile țărănești, este rezolvată și problema care-i preocupă pe mulți dintre crescătorii români de animale. Și anume, crescătorii se întreabă ce vor face în cazul în care o scroafă va făta mai mulți purcei și se vor trezi cu un număr mai mare de porci în gospodărie decât prevede legislația.Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor și a tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României, emis de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, în vigoare din 8 noiembrie 2019, limitează la 5 numărul porcilor crescuți într-o gospodărie țărănească sau în gospodăriile populației.

VEZI AICI DETALII: ORDIN MINISTRUL AGRICULTURII: MAXIM 5 PORCI ÎNTR-O GOSPODĂRIE ȚĂRĂNEASCĂ!Ordinul lui Daea cu limitarea numărului de porci dintr-o gospodărie țărănească și cu stabilirea dimensiunilor pentru exploatațiile de creștere a porcilor a fost acceptat și de actualul ministru al Agriculturii, astfel că acest Ordin, așa cum am spus mai sus, a trimis spre publicare la Monitorul Oficial și este în vigoare. Mai mult decât atât, proiectul de Ordin ANSVSA emis pe 13 noiembrie 2019 de ANSVSA și actualul ministru al Agriculturii vine să completeze cu norme, cu reguli și niveluri de biosecuritate Ordinul lui Daea.

39

Ca să nu existe încurcături și să fie limpede pentru toți țăranii care cresc porci, Norma sanitară veterinară privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de suine, detaliată în proiectul de Ordin ANSVSA, le interzice țăranilor creșterea porcilor pentru reproducție. În gospodăriile țărănești, exploatații noncomerciale, se pot crește exclusiv porci pentru îngrășare.

Cei care cresc porci pentru consumul propriu, al familiei, nu au voie să crească porci pentru reproducție! Toate suinele de sex masculin aflate în gospodăriile țărănești este obligatoriu să fie sterlizate!

Astfel, țăranii noștri nu au cum să dețină mai mult de 5 porci. De asemenea, purceii pentru îngrășare este obligatoriu să fie cumpărați din exploatații autorizate/înregistrate sanitar veterinar.

Pentru creșterea porcilor în exploatațiile noncomerciale, exploatații de creștere a suinelor de subzistență, pentru consum familial, conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, ANSVSA, și ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, de profesie medic veterinar, au stabilit Nivelul I de biosecuritate. Ce înseamnă acest Nivel I de biosecuritate?

Include un set de reguli generale, obligatoriu de respectat. Aceste reguli dure, stricte, au fost stabilite pentru a limita dezastrul provocat de extinderea virusului Pestei Porcine Africane (PPA).

VĂ REAMINTIM REGULILE PENTRU CREȘTEREA PORCULUI ÎN GOSPODĂRIILE ȚĂRĂNEȘTI:

a) introducerea în registrul de exploataţie cu respectarea pevederilor prevăzute de Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările şi completările ulterioare, a datelor privind toate intrările, inclusiv exploataţia sursă şi ieşirile animalelor, precum şi destinaţia acestora;

b) asigurarea asistenţei sanitar-veterinare de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condiţiile legii;

c) deţinerea suinelor în adăposturi împrejmuite, pardoseala să fie construită din materiale ușor de curățat și dezinfectat, fără posibilitatea de a veni în contact cu alte specii de animale, cu suine domestice din alte exploataţii sau cu porci mistreţi;

d) interzicerea hrănirii suinelor cu resturi de la bucătărie;

40

e) hrănirea suinelor cu nutrețuri vegetale este posibilă numai după trecerea unei perioade de cel puțin 30 de zile de la recoltare;

f) folosirea așternutului vegetal este posibilă numai după trecerea unei perioade de cel puțin 90 de zile de la recoltare;

g) suinele deținute exclusiv pentru consumul familial trebuie să provină din exploatațiile autorizate/înregistrate sanitar veterinar; toate suinele de sex masculin din exploatație trebuie să fie obligatoriu sterilizate;

h) respectarea regulilor de igienă generală înainte și după efectuarea diverselor lucrări de întreținere și îngrijire, respectiv spălarea mâinilor și schimbarea încălțămintei și a hainelor; hainele și încălțămintea utilizate vor fi destinate exclusiv acestui scop;

i) animalele sacrificate pentru consumul familial vor fi examinate obligatoriu sanitarveterinar, iar examenul ante-mortem se va realiza cu cel mult 24 ore înaintea sacrificării. Notificarea este în sarcina proprietarului;

j) se interzice creșterea suinelor în extravilan, cu excepția acelor locații înregistrate sanitar veterinar;

k) suinele se vor crește exclusiv pentru îngrășare în vederea consumului familial, nu și pentru reproducție.

Proiectul de Ordin ANSVSA este publicat din data de 13 noiembrie 2019 pe pagina oficială a instituției.

..................................

Legislaţie românească

Ordinul nr. 70/2019 privind aprobarea valorilor preţurilor de referinţă pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, aplicabile în semestrul II al anului 2019, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Va fi abrogat de Ordin 206/2019 la 01.01.2020

Ordinul nr. 206/2019 privind aprobarea valorilor preţurilor de referinţă pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, aplicabile în semestrul I al anului 2020, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Publicat în Mof I nr. 925 din 15.11.2019. Va intra în vigoare la 01.01.2020

41

Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, Guvernul României Modificat de L 219/2019 la 18.11.2019

Decretul nr. 830/2019 privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, Preşedintele României Publicat în Mof I nr. 925 din 15.11.2019. A intrat în vigoare la 15.11.2019

Decretul nr. 831/2019 pentru promulgarea Legii privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei mediului, Preşedintele RomânieiPublicat în Mof I nr. 926 din 18.11.2019. A intrat în vigoare la 18.11.2019

Legea nr. 219/2019 pentru modificarea şi completarea art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, Parlamentul RomânieiPublicat în Mof I nr. 925 din 15.11.2019. A intrat în vigoare la 18.11.2019

Legea nr. 220/2019 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei mediului, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 926 din 18.11.2019. Va intra în vigoare la 21.11.2019

………………….

INTERNE

APEL DISPERAT FERMIER: ÎNCEPE EXECUTAREA SILITĂ A FERMELOR DE ANIMALE! Agroinfo 17 noiembrie 2019 - VOCEA FERMIERULUI! Mesaj disperat al unui crescător de animale pentru ministrul Agriculturii, Adrian Oros! Băncile au început executarea silită a fermelor de creștere a porcilor. Fermele ar fi la un pas de faliment. Un fermier ne-a rugat să publicăm mesajul lui ca să ajungă la ministrul Agriculturii.

Inserăm mesajul transmis către AGROINFO de un fermier din județul Covasna:

Sunt Chichernea Aurel, loc. Covasna,  jud Covasna asociat la o fermă de creșterea porcilor, SC Benchi Prod Com SRL. Aș sugera domnului ministru Adrian Oros ca relansarea  sectorului zootehnic, de creștere a porcului, să aibă prioritate și să înceapă cu modul de creditare. Pentru multe ferme a început executarea silită. Dacă s-ar putea negocia o reeșalonare a creditelor, având în vedere condițiile interne și internaționale începînd din septembrie 2014.

42

Menționez ca suntem arondați la Exim Bank SA.V-am scris dumneavoastră pentru că aș dori să se implice și presa, iar populația să cunoască realitățile.Vă mulțumesc!

MINISTRUL ADRIAN OROS: NU DISPARE PORCUL din GOSPODĂRIILE ȚĂRANILOR! Agroinfo: 15 noiembrie 2019 ÎNTÂLNIRE CU FERMIERII. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, s-a întâlnit astăzi, 15 noiembrie 2019, cu fermierii din județul Olt. Șeful de la Agricultură le-a dat asigurări fermierilor că vor continua toate programele de ajutoare de minimis, mai mult decât atât, vor fi îmbunătățite și că nu va interzice creșterea porcului în gospodăriile țărănești.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, a participat vineri, 15 noiembrie 2019, la întâlnirea cu membri ai conducerii Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, din localitatea Izbiceni, județul Olt, în incinta Căminului Cultural Tudor Gheorghe. Alãturi de ministrul Oros s-a aflat Emil Dumitru, secretar de stat al MADR, precum și primari ai comunelor din vecinătatea localității Izbiceni.

În discursul său, ministrul Nechita-Adrian Oros a subliniat pentru toți cei prezenți ca Programul Tomata va continua în același mod și anul viitor, la fel ca și restul programelor de sprijin care sunt aprobate prin acte normative. Mai mult decât atât, ministrul a precizat că se vor identifica măsuri pentru a le îmbunătăți, astfel încât fermierii să aibă posibilitatea de a depozita produsele, de a le sorta, ambala și vinde în condiții avantajoase. Totodată, ministrul Agriculturii a dat asigurări ca mediul asociativ va fi principalul său partener de dialog în elaborarea politicilor pentru agricultură și dezvoltare rurală.

La rândul său, secretarul de stat Emil Dumitru a făcut referire la Legea cooperativelor, adresându-le celor prezenți invitația de a se orienta spre mediul asociativ, având în vedere că în viitoarea alocare financiară, 2021-2027, vor fi alocate sume consistente pentru formele asociative.

De asemenea, în cadrul discuțiilor au fost abordate teme de actualitate și interes major pentru sectorul agricol românesc, precum: Planul Național Strategic în contextul noii Politici Agricole Comune 2021-2027, subvențiile APIA, noi programe de sprijin pentru fermieri, piețe de desfacere pentru micii producători, viitorul fermelor de familie, rolul formelor asociative, finanțarea și creditarea micilor fermieri etc.    

43

La finalul întâlnirii, ministrul Nechita-Adrian OROS le-a spus celor prezenți că porcul din gospodăriile populației nu va dispărea și că evoluția epidemiei de pesta porcina africană nu trebuie să oprească relansarea industriei creșterii porcinelor în România, precizează comunicatul Ministerului Agriculturii, transmis pentru AGROINFO.

După ce pesta i-a ucis afacerea, fermierul Andrei Petre a murit de supărare! agrointeligenta.ro17 noiembrie 2019

S-a stins de supărare la aproape un an și jumătate de când, din cauza pestei porcin africane, toate animalele din fermă au fost lichidate.

Pentru ing. Andrei Petre, directorul de la Complexul de porci Pigcom Satu Nou, județul Tulcea, nimic nu a mai fost la fel după acest necaz. Conform jurnaliștilor de la Dobrogeanews.ro, inginerul zootehnist a fost nevoit să scoată afacerea la vânzare, iar supărarea a fost atât de mare că, în final, i-a curmat viața. 20.289 de animale au fost ucise, zi și noapte, timp de două săptămâni, la complexul Pigcom din Satu Nou, județul Tulcea.

Se întâmpla în luna august anul trecut, iar momentul groaznic nu a putut fi depășit nici de afacere, nici de fondatorul ei. De supărare, cu o fermă distrusă și scoasă la vânzare, ing. Andrei Petre s-a stins zilele trecute. “Mă doare așa de tare sufletul încât nu știu dacă voi mai reuși vreodată să mă ridic și să merg mai departe.Ferma asta-i cu capital privat, integral românesc, și probabil, un fraier ca mine se mai poate zbate. E o lovitură letală pentru noi”, spunea, în urmă cu ceva timp, Andrei Petre. Complexul zootehnic Pigcom de la Satu Nou, o afacere grea pe care a condus-o cum a știut mai bine directorul Andrei Petre împreună cu o mână de oameni, a fost închis și scos la vânzare cu terenuri, cu active, fără datorii. Dar, s-au golit atâtea ferme-n România iar potențialii cumpărători ar vrea să le achiziționeze mai pe degeaba pentru că au văzut că așa merg lucrurile-n țărișoară…încât doar vântul și samsarii mai dau târcoale locului. ”Parcă nu mai am nici un sens. Mi-am lăsat aici toată viața. A fost greu, au fost timpuri grele dar am trecut, cu răbdare, cu muncă multă…

44

Livram peste tot dar oamenii erau bucuroși că aveau întotdeauna carne gustoasă pe masă. Acum nu, nu pot să înțeleg de ce a trebuit să ne închidă aproape pe toți. De fapt, înțeleg, dar nu pot să accept…Este prea multă nedreptate”, spunea cu amărăciune acest om în urmă cu câteva luni. Supărarea l-a măcinat și, fără să fie suferind, ieri – sâmbătă, 16 noiembrie, după ce s-a întors de la complex (unde continua să mergă în fiecare zi), a apucat să spună “nu mi-e bine” și a plecat.

A plecat într-o lume mai bună. A plecat devreme și la netimp, ros de supărare și de nedreptate.

ACA: mierea romaneasca de calitate ramane nevanduta. Care este motivul Noiembrie 18, 2019

Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania (ACA) sustine ca o cantitate importanta de miere sta nevanduta in magaziile apicultorilor din judetul Hunedoara din cauza pretului prea mic la export. Din aceasta cauza, aproximativ 40% din productia anului trecut este inca la producatori, noteaza Agerpres.

Cei mai afectati sunt apicultorii care obtin intre 500 – 1.000 de kilograme de miere pe an, in cazul acestora costul mic al mierii fiind grevat si de taxele pentru analizele de laborator, care, impartite la o cantitate mai mica ajung sa aiba o pondere mai mare in stabilirea pretului final.

„Anul trecut am avut o recolta foarte buna de miere la salcam si de foarte buna calitate. Din pacate, desfacerea a lasat mult de dorit si a trebuit sa oprim achizitia din cauza pretului mic. Cauza principala se regaseste in Germania – pentru ca acolo exportam foarte mult – unde a intrat miere din tari situate in afara Comunitatii Europene: Ucraina, China, tarile din America de Sus. Acolo s-au realizat productii bune, iar mierea oferita in Germania este la preturi de nimic. Normal ca acolo se aplica legile economiei de piata, cerere si oferta, si lor le convine sa cumpere la preturi mai mici, din alta parte. Probabil, daca mai scad preturile la noi, se va reporni si desfacerea”, a declarat joi presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine (ACA) Hunedoara, Iosif Korb.

Cum i-ar putea ajuta statul pe apicultorii afectati

45

In opinia sa, statul ar trebui sa-si protejeze producatorii locali prin subventii pe kilogramul de miere, dar si prin aplicarea unor taxe vamale pentru mierea importata din afara Uniunii Europene.

„Situatia este foarte grava, pentru ca sunt foarte multi apicultori care au cantitati mari de miere acasa. Sunt oameni care au depus eforturi, au realizat cheltuieli, si care acum nu au bani sa mearga mai departe cu familiile de albine. Cred ca ar trebui gasita o solutie pentru acesti oameni care nu au reusit sa vanda mierea. Este Planul National Apicol, dar iti trebuie foarte multe hartii si putini apicultori apeleaza, din pacate, la acesta. Sper sa ajungem la un dialog concret, cu cartile pe masa, cu Ministerul Agriculturii”, a adaugat presedintele ACA Hunedoara

Livada lu’ Costică din Brădăţel, județul Suceava Luni, 18 Noiembrie

Constantin Cozma din satul Brădăţel, comuna Horodniceni, judeţul Suceava, se ocupă de o bună perioadă de timp de cultivarea fructelor seminţoase şi sâmburoase, pe o suprafaţă de 4 ha. La o astfel de suprafaţă, producţia este una consistentă, de aceea s-a gândit să realizeze şi sucuri naturale, din mai multe sortimente, prin pasteurizare.

O parte din livada lui Constantin este în Brădăţel, iar restul în împrejurimi, ne spune suceveanul. „O suprafaţă considerabilă din livadă a fost înfiinţată în urmă cu 6 ani, iar restul de până la 4 ha, în timp, până în prezent. Ca soiuri de meri avem (Jonathan, Idared, Florina, Golden Delicious şi Jonagold), pruni (Stanley şi Centenar), cireş (Stella) şi peri de vară şi de toamnă“, ne prezintă bărbatul soiurile pe care le are în portofoliu. Plantarea a avut loc manual, iar întreţinerea mecanic, adică cu tractorul şi utilajele aferente. Tratamentele fitosanitare sunt administrate şi ele la timp, mai adaugă Constantin. „Administrăm tratamente pe bază de cupru, toamna târziu şi primăvara devreme, utilizând insecticidele şi substanţele pentru rapăn şi făinare. În schimb, în perioada de iarnă le pun gunoi de grajd, îngrăşământ natural sau bio. Numărul stropirilor pe sezon nu trece de 4 sau 5.“

46

Ca producţie, anul acesta la prun Constantin a avut în jur de 5 tone, iar la măr cca 40 de tone. Acesta mai spune că depozitarea fructelor o realizează în beci, urmând ca în primăvară să construiască un depozit. Dar, până a ajunge fructele pe piaţa liberă, acesta realizează sucuri. „Distribuţia fructelor o realizăm pe piaţa liberă, completând piaţa şi cu sucuri naturale, mai multe sortimente, de exemplu: suc natural de măr şi gutui; măr, morcov şi sfeclă de zahăr, cât şi măr, morcov şi ţelină, pasteurizate la 90°C. Pentru a ajunge la aceste sortimente de sucuri, merele trec prin procesul de tocare, apoi merg spre presare, urmând mustul amestecat cu gutui şi astfel ajung în bazin; apoi o pompă îl trage prin utilajul de pasteurizare, urmând a fi introdus în pungi prin staţia de umplere. Aşa procedez cu toate cele trei reţete“, adaugă bărbatul.

În ceea ce priveşte accesarea de fonduri europene, Constantin Cozma a accesat unul în urmă cu 6 ani, iar acum are trei proiecte depuse. Investiţia este atât cu fonduri proprii, cât şi europene.

Beatrice Alexandra MODIGA

Nicușor Șerban, Clubul Fermierilor Români: Acordarea subvențiilor va trebui făcută în funcție de performanță Ramona Dascălu14 noiembrie 2019

Nicușor Șerban, președintele Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, crede că singura variantă prin care România nu va mai trebui să importe produse agroalimentare din alte țări este ca subvențiile să se acorde în funcție de performanță. Prezent la cea de-a VI-a ediție a Balului Fermierilor, eveniment

47

organizat pe 31 octombrie de Agrointeligența – BTvideo, fondatorul și administratorul fermei Agroserv Măriuța din Ialomița a subliniat nevoia de a schimba reguli importante de subvenționare agricolă.

”Agricultura României are nevoie de performanță, indiferent de modul de organizare al fermelor. Agricultura României este într-o competiție dură cu agricultura țărilor din Uniunea Europeană, și nu numai, și cred că pentru acest lucru decidenții ar trebui să înțeleagă că dacă vrem ca balanța comercială a produselor agroalimentare să nu mai fie deficitară sau să fie mai puțin deficitară trebuie ca în noul Program Național Strategic (PNS), sprijinul agriculturii de orice mărime și de orice formă să se facă după performanță. Dacă România va continua să arunce bani europeni și bani de la bugetul național oricui deține o vacă sau oricui deține trei hectare de teren, indiferent ce se întâmplă cu vaca, cu pasărea, cu terenul respectiv, cred că și peste șapte ani, după terminarea viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), vom vorbi de aceleași importuri de lapte și produse din lapte, de aceleași importuri de carne de porc și așa mai departe”, a declarat fermierul Nicușor Șerban la cea de-a VI-a ediție a Balului Fermierilor, eveniment organizat de Grupul Agrointeligența. Președintele Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă susține că fermierii români vor avea o șansă pe piața europeană numai dacă vor fi competitivi și vor produce eficient și sănătos: “Suntem în competiție cu fermierii din Europa și din lume, este o piață dură, nu ne iartă nimeni dacă greșim și singura noastră șansă este să fim competitivi, să producem mai mult, să producem mai eficient și să producem mai sănătos decât produc ei. Aceasta cred că este misiunea noastră, a fermierilor, indiferent de mărime, indiferent de categoria în care ne putem încadra”.

Alina Donici, Managing Partner, Artesana: “Agricultura ar trebui să fie o prioritate, în dezvoltarea de jos în sus”Cosmin Zaharia in Business, Siguranta alimentara  15 November 2019

Agricultura ar trebui să fie o prioritate, în dezvoltarea de jos în sus, prin sprijinul acordar frunizorilor mici și mijlocii, a declart, vineri, Alina Donici, Managing Partner, Artesana, în cadrul unei conferințe.

Alina Donici, Managing Partner, Artesana

Artesana a pornit cu gândul că va face lactate din lapte de capră și ne-am trezit că în luna octombrie nu am mai avut niciun litru de lapte de capră. E o problemă reală pe care o avem (…) Din păcate până în primăvară trebuie să ne retragem de la raft”, a spus Donici.

48

Aceasta a precizat că este vorba de infrastructură și despre faptul că fermierii investesc forte mult pentru a menține laptele de capră la raft.Avem o problemă reală și avem nevoie de măsuri concrete. Avem un trend și e bun: informațiile despre laptele de capră au început să fie tot mai prezente, medicii pediatri îl recomandă (…) Ceea ce e important e că e o piață în continuă creștere”, a punctat managing partner Artesana.

Planul Național Strategic pentru 2021-2027, în întârziere. România poate pierde 20 miliarde euro  Cosmin Zaharia  15 November 2019În cadrul Ministerului Agriculturii s-a constituit un grup de lucru pentru elaborarea Planului Național Stategic pentru perioada 2021 – 2027, a declarat, vineri, Viorel Morărescu, Director General al Direcției Generale Industrie Alimentară, în cadrul conferinței Romanian Food & Agribusiness.

Viorel Morărescu, Director General al Direcției Generale Industrie Alimentară

S-a constituit și un grup de lucru, iar un lucru îmbucurător este că foarte multe asociații, institute și entități și-au arătat interesul pentru ca noul PNS pentru 2021 să răspundă intereselor fermierilor. Ținând cont și de experiența anilor anteriori, putem corecta ceea ce nu a funcționat în trecut. Vrem pe viitor să dezvoltăm partea de procesare, de produse românești, pentru dezvoltarea locurilor de muncă și a industriei, atât pe orizontală, cât și pe verticală”, a declarat Viorel Morărescu, Director General al Direcției Generale Industrie Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii.Prezent în cadrul conferinței, Dorin Cojocaru, peședintele președintele Asociației Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), a subliniat faptul că în acest moment România se află în întârziere cu PNS, ceea ce ar putea conduce la pierderea a 20 de miliarde de euro.

49

Între 2020 și 2027, prioritatea este PNS – Programul Național Strategic. Suntem în întârziere, dar dacă nu se realizează, riscăm să pierdem 20 de miliarde de euro. Rugămintea către Ministerul Agriculturii e să îi consulte pe cei ce sunt reali în acest domeniu și să creeze strategii. Să ne gândim că, dacă până acum 10-20 de ani, aveam o economie ciclică, acum piața e atât de volatilă încât se schimbă la 6 luni”, a spus Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronală Română din Industria Laptelui.

Dezbatere-eveniment: „Actualități și perspective în ameliorarea genetică a taurinelor” agrointeligenta.ro17 noiembrie 2019

Academia de Științe Agricole și Silvice organizează luni, 18 noiembrie, începând cu ora 10.00, dezbaterea-eveniment “Actualități și perspective în ameliorarea genetică a taurinelor”. Cu acest prilej, dr.ing. Gheorghe Vaida va prezenta și cea mai nouă carte de specialitate despre creșterea vacilor de lapte și de carne, un document care include noutăți despre programele de ameliorare din România, dar și informații utile pentru direcțiile de finanțare pentru perioada următoare. Evenimentul va avea loc în Aula Magna a Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), din Bulevadul Mărăști nr.61, Sector 1, București.

Fermierinromania.ro:   Investițiile și inovațiile agricole din Insula Mare a Brăilei primesc recunoaștere europeană Financial Intelligence   18 noiembrie 2019,

50

Mai mulți reprezentanți ai unora dintre cele mai importante organizații agricole europene și ai Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR) s-au aflat, recent, într-o vizită profesională în Insula Mare a Brăilei, potrivit fermierinromania.ro.„Am venit în Insula Mare a Brăilei pentru că am văzut că producția de lucernă a crescut și pentru că România vrea să devină un actor important în ceea ce privește producția de lucernă la nivel european”, a declarat Eric Guillemot, secretar general al CIDE.

Insula Mare a Brăilei este cea mai mare exploatație agricolă din Europa, având 29 de ferme și fiind administrată de compania Agricost – Al Dahra. Programul de extindere a producției de lucernă și investițiile realizate de Agricost pentru dezvoltarea culturii au atras atenția asociațiilor de profil de pe întregul continent, în condițiile în care Uniunea Europeană este dependentă de importuri de lucernă pentru a satisface consumul local.

Investițiile în cultivarea și prelucrarea lucernei au demarat, la Brăila, în urmă cu câțiva ani. „Este un program care a început în urmă cu cinci ani de zile. Acum trei ani a fost construită o fabrică de deshidratare a lucernei. La acel moment, suprafața cultivată cu lucernă era de 2.500 hectare”, explică Mihai Solomei, director general adjunct Agricost – Al Dahra. Până în anul 2022, Agricost are în plan să ajungă la 12.500 de hectare cultivate cu lucernă.

Cu o producție medie de 17 tone de lucernă la hectar și cu 12-14% umiditate, această cultură este profitabilă. Agricost-Al Dahra are în construcție încă o fabrică de uscare a lucernei.

„O fabrică de lucernă costă aproximativ 16 milioane de euro. La acestea se mai adaugă utilaje de patru milioane de euro care asigură însămânțarea, recoltarea și transportul lucernei la fabrică”, explică Lucian Buzdugan, președinte al Consiliului de administrație al Agricost.

„Sunt impresionat de ceea ce am văzut, aici, în Insulă. Este spectaculos ce poate produce acest pământ. Se obține o medie de 17 tone pe hectar de lucernă, ceea ce este imens. Al Dahra a făcut aici cele mai bune terenuri arabile din Europa”, a declarat Eiko Jan Duusema, președinte CIDE, conform fermierinromania.ro.

51

Vizita unor reprezentanți importanți ai organizațiilor agricole din Uniunea Europeană, care fac auzite vocile a milioane de fermieri, înseamnă recunoașterea muncii pe care o desfășoară angajații companiei Agricost-Al Dahra.

„S-a aflat în Uniunea Europeană despre preocupările noastre și despre faptul că încercăm să extindem această cultură. Este un mare avantaj să facem parte dintr-o organizație agricolă europeană, pentru că România nu prea are reprezentativitate la Bruxelles”, afirmă Lucian Buzdugan. „România nu poate să stea singură, izolată, este bine să vină alături de toți membrii importanți din sectorul agricol european”, explică Eric Guillemot, secretar general al CIDE.

Agricost-Al Dahra are în plan investiții importante în cultivarea lucernei. O plantă „minune” care asigură 3,5 tone de proteină pe hectar, importantă pentru consumul animal și uman.

„Planul economic ne-a permis ca la o cerere de lucernă mondială și europeană – pentru că 75% din nevoia de proteină a Uniunii Europene este importată – să dezvoltăm această cultură plus cultura de soia”, a declarat Lucian Buzdugan, președinte al Consiliului de administrație al Agricost Brăila.

Investițiile Al Dahra realizate în Insula Mare a Brăilei vor ajunge, în următorii doi ani și jumătate, la 122 milioane euro. „Este o investiție făcută în pământul țării”, spune Lucian Buzdugan.

„Fabrica de deshidratare a lucernei nu este doar pentru atât, ci se fac mai multe combinații de plante de nutreț, se produc amestecuri de diferite furaje, precum mazăre cu triticale”, explică Mihai Solomei, director general adjunct Agricost – Al Dahra.

În anii următori, Insula Mare a Brăilei va avea cinci astfel de fabrici de uscare a culturii de lucernă, ceea ce va consolida producția și comercializarea acestei culturi agricole.

INDUSTRIE ALIMENTARA

52

La Bruxelles, moment dedicat pentru Cârnații de Pleșcoi și Telemeaua de Sibiu  REDACȚIA FIR 18 NOIEMBRIE 2019

Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a primit, astăzi, la Bruxelles, de la comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, documentele care atestă înregistrarea în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate a celor două produse românești recent recunoscute, Cârnații de Pleșcoi și Telemea de Sibiu, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe pagina sa de facebook.

Alte produse recunoscute oficial pe plan european sunt: Scrumbie de Dunăre afumată, Novac afumat din Țara Bîrsei, Telemea de Ibănești, Salamul de Sibiu, Magiunul de prune Topoloveni.

Oros se află la Bruxelles pentru a participa la reuniunea de astăzi a Consiliului Uniunii Europene pentru Agricultură și Pescuit unde se discută și pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) post- 2020.

Totodată, în cadrul reuniunii va avea loc un schimb de opinii privind aspecte legate de mediu și climă.

România exportă croissante în patria croissantelor, Franța SIMONA DAN 18 NOIEMBRIE 2019

România exportă produse de panificație în UE și în alte state non-UE, inclusiv în Statele Unite ale Americii, doar în ultimii doi ani investițiile în sector ridicându-se la 70 de

53

milioane de euro, a declarat pentru fermierinromania.ro președintele Rompan, Aurel Popescu.

Astfel, croissantele produse de o fabrică din Turda ajung chiar în patria croissantelor, Franța, și în Belgia, iar celebrii biscuiți cu cremă, eugeniile, trec Oceanul și se găsesc pe rafturile magazinelor din New York sau Chicago. De asemenea, spune Aurel Popescu, exportăm din ce în ce mai mulți cozonaci și paste.

Cu toate acestea, în balanța comercială cu produse agroalimentare „preparatele pe bază de cereale” se regăsesc printre cele care contribuie la adâncirea deficitului. Președintele Rompan a declarat, pentru fermierinromania.ro, că nu își explică această situație. „Trebuie văzut ce trece INS la preparate pe bază de cereale pentru că, din punctul de vedere al panificației, ce importăm și exportăm. E ceva care efectiv ne scapă”, afirmă președintele Rompan.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat la finalul săptămânii trecute că în urma analizării datelor statistice transmise de către INS privind comerțul internațional cu produse agroalimentare (intra și extracomunitar al României) – sintetic, perioada ianuarie – august 2019, se constată că aceasta prezintă caracteristici similare perioadelor anilor anteriori.

„Astfel, se înregistrează aceleași deficite comerciale la carne și organe comestibile, lapte și produse lactate, legume și fructe, preparate pe bază de cereale. De asemenea, se înregistrează excedente comerciale, conform tradiției ultimilor ani, la exportul de cereale, animale vii, semințe și fructe oleaginoase. Deficitul total valoric în primele opt luni ale anului 2019 este de 1,14 miliarde euro”, se arată într-un comunicat al MADR.

După analizarea cifrelor prezentate în balanță, conducerea MADR și-a fixat ca obiectiv elaborarea de strategii și politici specifice fiecărei grupe de produse agroalimentare unde au fost înregistrate deficite mari. Astfel, la pozițiile unde s-a constatat lipsa unităților de procesare a materiilor prime, factorii de decizie din minister au identificat ca soluții de echilibrare monitorizarea atentă a investițiilor care se vor realiza din fonduri europene nerambursabile. Investițiile în dezvoltarea capacității de procesare a materiilor prime agricole vor avea ca scop creșterea valorii adăugate a acestora.

MADR a precizat că la pozițiile unde s-au înregistrat deficite comerciale, cum ar fi legumele, conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a

54

decis continuarea acordării ajutorului de minimis pentru cultivarea tomatelor în spații protejate în vederea asigurării pieței din România cu tomate produse în România pe o perioadă cât mai lungă a anului. La fructe, se va avea în vedere monitorizarea și informarea pe o scară mai largă a producătorilor în vederea accesării fondurilor europene destinate reconversiei pomicole derulate prin PNDR 2014-2020. „Toate aceste strategii vor fi centralizate, detaliate și vor fi incluse în viitorul Program Național Strategic 2021-2027, pe care România îl va transmite la Comisia Europeană”, a precizat MADR.

Grafic ZF: Evoluţia producţiei de vin în România (2014-2919)

Toamna se culeg roadele: Purcari Wineries, profit la nouă luni de 29,4 mil. lei, plus 15%, la venituri de 138 mil. lei, plus 22%Tibi Oprea ,   Roxana Rosu astăzi, 00:05 

Eugen Comendant, COO al Purcari: Suntem multumiţi de creşterea numărului de acţiuni tranzacţionate liber la bursă şi de lichiditate, precum şi de lărgirea bazei noastre de investitori.

55

Vineri, acţiunile WINE s-au apreciat cu 0,44% pe fondul unui rulaj de 182.167 lei.

Producătorul de vinuri Purcari Wineries (simbol bursier – WINE) a raportat venituri de 138,6 milioane lei în primele nouă luni ale anului, în creştere cu 22%, şi un profit net de 29,4 milioane lei, cu 15% mai mare decât în perioada similară din 2018, arată datele financiare publicate vineri la BVB.

În acelaşi timp, EBITDA companiei s-a majorat cu 17%, la 46 milioane lei.

Piața de carne procesată din România se stabilizează

Potrivit Nielsen, la începutul verii, piața de carne procesată a crescut cu 2%, stabilizându-se după câțiva ani de creștere semnificativă, atât ca volum, cât și ca valoare. In nov. 18, 2019  6 0 Piața românească a cărnii procesate se stabilizează după câțiva ani de creștere și se va confrunta cu o concurență dură din partea produselor alternative la carne în viitor, potrivit unuia dintre experții Nielsen România prezenți la Indagra Food & Carnexpo 2019 la București.

Nicolae Hulea a menționat că, în prima jumătate a anului, creșterea valorii pe piața la carnea procesată din România a fost de 2%, în principal din cauza creșterii prețurilor la materiile prime și a inflației. Comerțul modern reprezintă în continuare principalul canal de vânzări, dar se așteaptă o concurență sporită pentru produsele din carne în anii următori, deoarece produsele alternative la carne și alternativele bio-organice încep să aibă căutare pe piață.

 “Piața FMCG din România continuă să înregistreze creșterea valorii față de anul trecut, determinată de creșterea continuă a consumului în volum și valoare. Această creștere este susținută de creșterea salariilor, dar și a inflației, care depășește nivelurile din ultimii 4 ani. Încrederea consumatorului rămâne la un nivel mai ridicat decât media europeană (98 de puncte Ro, față de 87 EU), scăzând ușor în trimestrul II 2019 din cauza scăderii securității financiare declarate.

 Volumul cărnii procesate la sfârșitul trimestrului II a crescut cu 2% din valoarea totală anuală în mișcare, stabilizându-se după câțiva ani de creștere semnificativă atât în volum cât și ca valoare. Alte categorii FMCG, cum ar fi produsele cosmetice și mâncarea pentru animale de companie, au devenit campioni ai creșterii înaintea categoriilor de produse din carne. Comerțul modern continuă să fie principalul motor al cărnii procesate, hipermarketurile deținând o creștere de 7% ca valoare și SuperMarketurile + 17%. Diferența totală a valorii de piață între hypermarketuri și supermarketuri este în scădere, din cauza extinderii rapide a lanțurilor de supermarketuri.

56

 rodusele alternative la carne acționează ca niște provocări susținute și de inițiativele bio-organice, care în ultima vreme beneficiază de un spațiu mai generos pe raft în Hypermarketuri”, a explicat Nicolae Hulea, consultant pentru dezvoltare pentru Nielsen România.

S-au desemnat castigatorii concursului ”Punem Afacerile Romanesti in Miscare!” In nov. 18, 2019  9 0

Cea de a doua ediție a campaniei comerciale NETagro dedicată fitofarmaciilor – “Punem Afacerile Românești în Mișcare!” 2019 – s-a încheiat vineri, 15 noiembrie, în cadrul unui eveniment de succes, ce a reunit peste 280 de fitofarmaciști, specialiști în domeniu și reprezentanți ai presei. AGRO TV a fost partener media al acestui eveniment.

NETagro este o companie distribuitoare de inputuri pentru agricultură, cu capital 100% românesc, prezentă pe piața de profil din România de 13 ani. Compania a înregistrat o creștere progresivă a cifrei de afaceri, iar pentru 2019 estimează o închidere la aproximativ 40 milioane de euro. Astfel, unul dintre dezideratele NETagro este acela de a contribui concret la creșterea la fel de organică a afacerilor colaboratorilor săi.

“Punem Afacerile Românești în Mișcare!” este o inițiativă NETagro de a sprijini afacerile mici și mijlocii din domeniu, nu numai prin premii atractive, ci mai ales prin încurajarea colaboratorilor săi de a face previziuni, de a-și asigura stocurile și de a face un salt îndrăzneț în afacerile pe care le conduc.

În cadrul evenimentului au fost invitați ca să ia cuvântul și reprezentanți ai companiilor SYNGENTA ROMÂNIA și ROSIER Group, care au prezentat portofoliile lor, tehnologii complete și game variate, toate dedicate afacerilor din domeniu. Finalul evenimentului a adus norocoșilor câștigători, prin tragere la sorți, trei vouchere în valoare de 5.000 RON fiecare, iar marelui câștigător un autoturism Dacia Duster.

Câștigătorii celor 3 vouchere “Punem Afacerile Românești în Mișcare!” 2019 sunt:

57

SC MONDOBAL SRL – reprezentant Bălașa Marin SC BIOPLANT SRL – reprezentant Bădescu Haralambie SC PLANTECO AGRO SRL – reprezentant Popovici Paul

Marele Premiu, un autoturism Dacia Duster, a fost câștigat de SC BIOPLANT SRL, reprezentant Bădescu Haralambie.

Alimentele bio româneşti, apreciate pe piaţa chineză Financial Intelligence   18 noiembrie 2019,

Piața chineză este pregătită pentru a absorbi cât mai multe produse alimentare românești, au confirmat reprezentanți ai guvernului și ai mediului de afaceri din China. Companii românești de profil au participat în perioada 7-14 noiembrie la misiunea economică organizată la Shanghai, care a avut ca principal obiectiv promovarea exportului de produse alimentare şi băuturi bio în zona asiatică.

Agenda misiunii a cuprins întâlniri cu oficiali guvernamentali şi reprezentanţi ai comunităţii de business, cu întreprinzători români care activează deja pe piaţa chineză, dar și participarea la cel mai mare târg de import al Chinei, CIIE (CHINA INTERNATIONAL IMPORT EXPO). Oamenii de afaceri români au avut posibilitatea să cunoască îndeaproape oferta altor ţări concurente, nevoile de import ale Chinei, structura și specificul comercial al piețelor asiatice.

Tot ca parte a demersului de adaptare a ofertei româneşti la specificul local, misiunea economică a inclus şi o vizită la Shanghai Innovative Research Center of Traditional Chinese Medicine. Dialogul a evidenţiat oportunitatea demarării unor proiecte de colaborare în domeniul cercetării, pentru îmbunatăţirea şi diversificarea ofertei de produse româneşti pe piaţa chineză.

58

La invitaţia organizatorilor CIIE şi cu sprijinul BPCE Shanghai, delegatia română a participat la un forum economic în oraşul Jiengshou unde a prezentat oferta autohtonă de export în domeniul alimentar și al băuturilor bio. Discuţiile purtate au evidențiat interesul pentru produsele româneşti şi a fost conturată o viitoare participare a României cu un stand dedicat promovării produselor autohtone în Jiengshou.

Firmele româneşti participante la misiune au fost: Mistrețul Alb SRL, Mihtin Honey Prod SRL, Domaine Vinarte, Infinity Honey Prod SRL, Romvelia Prodcom SRL, Pura Agro Partners Production SRL şi RR Suply Inc SRL.

Misiunea economică românească la Shanghai a fost organizată de Ministerul economiei, energiei şi mediului de afaceri, în colaborare cu Asociația Alimente și Îngrijire Inteligentă cu Produse Naturale Inovatoare (AIIPNI).

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Cu un nou nume, gelateria Emilia spune că are 1.500 de cereri de franciză pe mai multe pieţe: Suntem în discuţii pentru a intra pe piaţa din SUA şi din Asia, dar şi în alte ţări din Europa Alexandra Cepăreanu astăzi,

Lanţul de magazine de îngheţată artizanală Emilia Cremeria, redenumit Gioelia Cremeria Italiana, cu afaceri de 4 mil. euro, spune că va deschide noi gelaterii în Craiova, Braşov sau Iaşi, dar că urmează şi o puternică ofensivă pe pieţele externe.

„Numai în acest moment avem aproximativ 1.500 de cereri de francize din toată lumea. Suntem deja în discuţii pentru a intra pe piaţa din SUA şi din Asia, dar şi în alte ţări din Europa. Din cele 1.500 de cereri de franciză, 10% sunt generate de persoane din România“, spune Alexandru Sautner, acţionar şi director comercial al companiei.

Celebrul club Bellagio din Bucureşti devine supermarket Mega Image Cristina Rosca astăzi, 08:15

59

Spaţiul de pe Şoseaua Ştefan cel Mare din Capitală ar urma să găzduiască şi un magazin şi un restaurant.

Lanţul de supermarketuri Mega Image va deschide un magazin şi un restaurant în locul clubului Bellagio din Bucureşti, potrivit informaţiilor ZF. Retailerul a cerut acordul locatarilor pentru a remodela spaţiul, care se află de mai mulţi ani în paragină.

Olandezo-belgienii au un alt magazin în diagonală cu acest spaţiu, la câteva zeci de metri depărtare, tot pe formatul supermarket.

Spaţiul ocupat anterior de clubul Bellagio este suficient de mare cât să găzduiască atât un supermarket, cât şi un magazin de tip concept store ce măsoară 2.000-2.500 mp şi care are o serie de insule sau de restaurante adiacente.

Pentru Mega Image nu ar fi primul proiect de acest gen. Ba mai mult, olandezo-belgienii au pariat în ultimul an pe dezvoltarea de foodcourt-uri şi chiar pe deschiderea unui restaurant în zona Floreasca - Aurel Vlaicu.

Retailerul olandezo-belgian are în România circa 720 de magazine, dintre care 50 au fost deschise în prima parte din 2019. Anul trecut compania a obţinut afaceri de 5,7 mld. lei, plus 17%. De altfel, în fiecare din ultimii ani cifra de afaceri a Mega Image a avut creştere de două cifre.

Noul ministru al Agriculturii nu vrea aprozare cu produse româneşti. Casa de Comerţ Unirea, creată de Daea, atârnă de un fir de aţă Florentina Niţu sâmbătă, 18:00 15534

60

Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea, un proiect iniţiat de Petre Daea, fostul ministru al Agriculturii, ce urma a fi un lanţ de magazine cu produse româneşti, nu este susţinut de noul ministru de resort, Adrian Oros, deoarece „nu este serios şi nu are impact economic şi social”. Până în prezent au fost deschise două magazine, unul în Sibiu şi unul în Bucureşti.

„Eu nu am fost de acord cu acest proiect nici cât eram în Comisia pentru Agricultură (vicepreşedinte – n.red.), nu mi se pare un lucru serios, care poate rezolva o problemă. Explicaţia a fost că prin aceste magazine se vor promova produsele locale şi tradiţionale. Produsele locale trebuie promovate în locul în care se produc, iar cele tradiţionale în alt loc. Nu mi se pare că a avut un impact economic şi social”, a spus Adrian Oros, ministrul Agriculturii, în cadrul unei conferinţe de presă.

Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea este cea mai mare companie înfiinţată în 2019, cu un capital social de 93 de milioane de lei, din bugetul statului. Adrian Izvoranu, preşedintele societăţii, anunţa recent că a închiriat spaţii şi a discutat cu furnizori din toată ţara pentru a deschide 80 de magazine cu produse agroalimentare româneşti în următorii doi ani, stabilite în planul de buget.

Oros a mai spus că mâine dimineaţă va trimite corpul de control pe teren să verifice toate plăţile privind acest proiect, şi mai ales să verifice legalitatea în care s-au efectuat. „Vom verifica fezabilitatea acestui proiect.”

Nici Ludovic Orban, premierul României, nu consideră că este de datoria statului să facă aprozare cu produse agroalimentare autohtone.

„Vremea gostaturilor a trecut. Pentru producătorii români trebuie să asigurăm condiţii egale de acces la piaţă, dar consider că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate (Casa de Comerţ Unirea – n.red.). Trebuie reglementări clare de asigurare a accesului la piaţă pentru producătorii autohtoni, iar dacă aceste reguli sunt respectate nu mai e nevoie să refacem gostaturile”, a spus Ludovic Orban, premierul României, în cadrul aceleaşi conferinţe.

McDonald’s și Fundația pentru Copii Ronald McDonald lansează Mi-e poftă să fac bine! Ancuța Paraschivoiu 18 noiembrie 2019

61

Premier Restaurants Romania, partenerul de dezvoltare al McDonald’s în România, și Fundația pentru Copii Ronald McDonald încep săptămâna Mi-e poftă să fac bine! Între 18 și 24 noiembrie 2019, în toate restaurantele McDonald’s din România, clienții vor putea face donații direct la casele de marcat pentru a susține construirea următoarelor două Case pentru copiii aflați sub

În Casele Ronald McDonald din București și Timișoara, peste 20.000 de părinți au găsit adăpost, alinare și încurajare pe perioada spitalizărilor de lungă durată a copiilor lor. De 21 de ani, prin cele două case, Fundația ține familiile împreună și le oferă sprijin necondiționat și cazare gratuită în cele mai dificile perioade ale vieții lor.

La începutul anului, Fundația a anunțat construirea altor două Case Ronald McDonald, una în Iași, la Spitalul de Copii Sf. Maria, iar a doua, în București, în curtea Spitalului de Copii Marie Curie. Mai mult, anul acesta, Fundația finalizează proiectul de remodelare completă și extindere a Casei din Timișoara, care va putea oferi anual peste 9.000 de nopți de cazare gratuită.

„Sunt bucuros că, împreună cu toți partenerii, angajații și clienții care ne trec pragul reușim, de 21 de ani, să fim alături de familiile copiilor aflați sub tratament în spitale prin Casele Ronald McDonald din București și Timișoara. Ne e poftă să facem bine și ne concentrăm atenția asupra comunităților din care facem parte, încercând să oferim sprijin ori de câte ori identificăm o nevoie. Este săptămâna în care în toate restaurantele McDonald’s din țară ne concentrăm atenția asupra Fundației și cauzei pe care aceasta o susține”, a declarat Daniel Boaje, Director General Premier Restaurants Romania și membru al Boardului Fundației pentru Copii Ronald McDonald. „Obiectivul campaniei este strângerea de fonduri pentru construirea următoarelor două Case Ronald McDonald din Iași și București, dar și susținerea familiilor găzduite în Casele deja prezente în București și Timișoara”, a detaliat Amalia Năstase, președintele Fundației pentru Copii Ronald McDonald. „Este un obiectiv ambițios, pe care suntem încrezători că îl vom realiza cu ajutorul prietenilor, partenerilor, angajaților și clienților McDonald’s, care, cu mic cu mare, sunt alături de noi în fiecare an” , a completat ea.

62

În cadrul campaniei Mi-e poftă să fac bine, are loc și un eveniment de strângere de fonduri: anul acesta pe 22 noiembrie, la restaurantul McDonald’s Barbu Văcărescu, zeci de vedete și persoane publice vor fi prezente pentru a susține misiunea Fundației și pentru a le povesti consumatorilor despre Casele Ronald McDonald. Pe întreaga perioadă a campaniei, McDonald’s donează Fundației câte 1 leu din costul fiecărui Happy Meal vândut, iar în tot timpul anului, clienții pot contribui la susținerea Fundației donând în cutiile speciale, așezate lângă casele de marcat din restaurante.

Schimbare radicală în magazine! Se întâmplă în câteva luni. Va fi obligatoriu Iulian Luca 16 noiembrie 2019

De anul viitor se schimbă regulile în magazine, toate cumpărăturile românilor urmând să arate foarte diferit. Comisia Europeană a impus un nou regulament!

Mai exact, de la 1 aprilie 2020, va intra în vigoare un nou regulament al Comisiei Europene în ceea ce privește unele dintre cele mai căutate alimente. Astfel acestea vor trebui să conțină pe etichetă şi locul de provenienţă al ingredientului principal.

Aceste noi informații prezente pe produse îi va determina pe români să se uite de două ori la produsele pe care le vor achiziționa.Măsura vine pentru a combate marketing-ul înșelător. Practic pe anumite produse se sugera faptul că acestea ar conține ingredientul principal de proveniență diferită față de cea reală.Produsele recunoscute și protejate în Uniunea Europeană sunt excluse de la această nouă regulă, acestea putând fi fabricate și cu ingrediente din import, scrie antena3.ro.

DIVERSE

Războiul din pădurile României Sâmbătă, 16 Noiembrie 2019

63

Probabil că niciodată expresia „a fura ca-n codru“ nu a fost mai bine pusă în practică ca în zilele noastre în pădurile României.

Nu atât cantitățile care dispar (și despre mărimea cărora părerile sunt împărțite), cât modul brutal și agresiv, fără teamă de lege, de pădurari, de forțele de ordine, impresionează. Situația a devenit atât de gravă încât chiar și în România lui „nu e treaba mea“ a ajuns să determine acțiuni în stradă, cum au fost cele care au marcat sfârșitul lunii octombrie și începutul lunii noiembrie.

Pădurarii au ajuns să fie uciși la datorie

Palatul Parlamentului a fost, la sfârșitul lunii octombrie, pichetat de aproximativ 200 de membri ai Federației Sindicatelor din Silvicultură. Acțiunea de protest a fost împletită cu una de comemorare a colegilor uciși de hoții de lemne. Șase cruci imense, împreună cu șase capace de sicriu, au fost depuse în fața intrării în Camera Deputaților. Pe fiecare dintre ele era înscris numele și se afla fotografia câte unuia dintre cei șase silvicultori care au fost asasinați de hoții de lemne în timp ce își exercitau activitatea. Numai în ultimele șase săptămâni doi pădurari, Liviu Pavel Pop în Maramureș și Răducu Gorcioaia în județul Iași, au fost uciși. Primul a fost împușcat cu propria-i armă, iar al doilea a fost răpus cu lovituri de topor.

În Neamț, în aceeași perioadă, maistrul de vânătoare Mihai Bostan a fost bătut și urmărit de hoții de lemne surprinși asupra faptului. Aceștia i-au furat arma și au încercat să-l împuște cu ea. Doar faptul că a găsit puterea să fugă și să se ascundă de agresori i-a salvat viața.

În Dolj, pădurarul Aurel Pârvu a fost accidentat intenționat cu mașina de către o bandă specializată în furtul de lemne, care îl urmărea. Lângă Turda, o altă grupare de hoți de lemne, care fuseseră sancționați în mod repetat, nu a ezitat să îl atace cu cuțitele și să-l amenințe cu moartea pe pădurarul Raul Fratean. Un alt episod, parcă desprins din filmele de groază, a fost cel în care un

64

infractor surprins la furat de lemne i-a atacat cu drujba pe inginerul Johannes Schuszler și pădurarii Mădălin Mitulescu și Ciprian Pop, angajați ai Ocolului Silvic Lipova.

Cu mâinile goale în fața infractorilor

Toate aceste fapte, petrecute, după cum se poate vedea, în toate zonele țării, au un numitor comun: silvicultorii agresați s-au aflat în imposibilitatea de a riposta pe măsura atacului din cauza cadrului legislativ, La ora actuală, personalul silvic nu mai are în dotare decât arme de vânătoare sau cu gaz, care sunt inutile împotriva agresorilor. Pe lângă aceasta, personalul silvic nu deține stații de emisie recepție, astfel încât în zonele fără acoperire GSM, așa cum sunt, în mare parte pădurile, comunicațiile sunt imposibile. Dar cel mai grav este că legea nu prevede pedepse suficient de aspre pentru a-i descuraja pe cei care ies la furat. Dimpotrivă, faptul că dacă silvicultorii sunt în echipă niciunul dintre ei nu poate avea calitatea de martor îi încurajează pe infractori. Așa cum spunea unul dintre sindicaliștii manifestanți: „În pădure, de unde să iau eu martor, dacă nu sunt decât hoții și eu cu un coleg?“. Un altul întreba retoric:„Credeți că ăla care sare la tine cu toporul sau cu drujba se sperie de legitimație sau de pistolul cu gaze?“

Hoția cu cravată la gât

Pe lângă hoția măruntă, ca să o numim astfel, mai există și o altă formă de hoție, mult mai periculoasă, mult mai puțin vizibilă, dar cu efecte dezastruoase. Este marea hoție, care se materializează prin retrocedări ilegale sau făcute prin legi îndoielnice către persoane care, apoi, exploatează pădurile până la dispariție. O hoție care se face discret, pe hârtie, de pe fotolii de parlamentari, din birouri de judecători, în cabinete de șefi de partide, de înalți funcționari din ministere. În total, aproximativ 1,85 milioane hectare de păduri riscă să intre sub incidența unor astfel de legi. În același timp, cei care administrează pădurile, respectiv Regia Națională Romsilva (care administrează pădurile aflate în proprietatea statului, pe cele fără stăpân și o parte dintre cele aflate în posesia unor entități administrative) și ocoalele silvice de regim (care administrează mai ales pădurile aflate în proprietate privată) nu au beneficiat de o legislație stabilă și care să le garanteze o funcționare eficientă și predictibilă. De multă vreme încoace legislația privind administrarea și exploatarea pădurilor se schimbă cel puțin o dată pe an, în general după cum dictează interesele unor grupuri oculte. Pe de altă parte, silvicultorii mai atrag atenția că a nu exploata pădurea este la fel de rău ca a o supraexploata. Pădurea trebuie exploatată, căci este o resursă prețioasă.

65

Numai că acest lucru trebuie făcut rațional, respectând reguli stricte. În acest context, proiectul unei legi, adoptate recent de Senat și trimisă Camerei Deputaților, prin care se interzice pentru zece ani exportul de bușteni, lemn rotund, cherestea și lemn de foc apare ca un instrument sigur de falimentare a sectorului silvic din România, susțin sindicaliștii.

După declarații vor urma și fapte?

Acțiunii sindicaliștilor li s-a alăturat și directorul general al Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, care a venit alături de ei, în semn de solidaritate. Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a coborât la rândul său printre manifestanți. O delegație a silvicultorilor a fost invitată la discuții. După aceea, parlamentarul a promis că în circa trei săptămâni vor fi discutate propunerile legislative ale sindicaliștilor, iar problemele vor fi rezolvate. Probabil că, în cel mai bun caz, doar în parte. E puțin probabil ca probleme care trenează de decenii să se rezolve în doar trei săptămâni. Opinia publică, la rândul ei, reclamă cu tărie reglementarea situației pădurilor, precum și a statutului celor care o păzesc. Acest lucru este dovedit fie și numai prin participarea largă a bucureștenilor la marșul pentru păduri, organizat la începutul lunii în Capitală. Căci, până la urmă, „codru-i frate cu românul“. Și, chiar dacă mare parte dintre noi nu avem nevoie de lemne sau de vânat, nu putem supraviețui fără aerul furnizat de pădure și ne bucurăm uneori de relaxarea pe care numai o plimbare printre copacii bătrâni ți-o poate da.

Casetă

În ultimii ani, șase pădurari au fost uciși, iar 650 de silvicultori au fost agresați de hoți. Probabil că nici unitățile speciale ale MI nu au înregistrat un asemenea bilanț...

Alexandru GRIGORIEV

GLOBAL

Scumpiri mondiale! Preturile la alimente au crescut pe toata planeta In nov. 18, 2019  

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a urcat în octombrie, pentru prima dată în ultimele cinci luni, în urma creşterii cotaţiilor la

66

zahăr şi cereale, a anunţat joi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite AGERPRES.

Creșteri remarcabile ale prețului de export s-au înregistrat la nivelul produselor cheie, precum, porumb, grâu, zahăr, ulei de palmier, în același timp înregistrându-se însă scăderi ale prețurilor brânzei, cărnii de pasăre precum și a uleiului de floarea soarelui.

Preţul la zahăr a urcat cu 5,8% comparativ cu septembrie, pe fondul perspectivelor privind reducerea livrărilor în acest sezon. De asemenea, preţul la cereale a crescut cu 4,2%, în timp ce preţul uleiurilor vegetale a urcat cu 0,5% în octombrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni, în timp ce carnea s-a scumpit cu 0,9%.

Conform indicelui FAO, prețurile la alimente în luna octombrie a acestui an au înregistrat o medie de 172,7 puncte în octombrie, cu 6% mai mult față de aceeași lună a anului 2018.

 UNIUNEA EUROPEANA

Generational renewal in agriculture EURACTIV.com  9:44 

More than 31% of all farms in the EU are run by farmers older than 65, whilst young farmers represent only 6% of European agricultural community. Reversing this trend is one of the toughest challenges for the main EU farming policy.

Young farmer looking at corn grains in tractor trailer after harvest. [SHUTTERSTOCK]

67

Generational renewal is, indeed, one of the post-2020 Common agriculture policy (CAP)’s nine objectives in the European Commission’s proposal presented on June 2018.

Income support but also measures facilitating access to land and land transfers are among the main young farmer’s demands.

Understanding their claims is particularly valuable, as all the hardships young farmers have to face today can give a sneak peek of what the future of agriculture will look like.

 ‘Burdensome administration’ means young farmers are missing out on EU subsidies News | Agrifood 9:45

Young farmers accessing land via non-conventional contracts are eligible for EU subsidies, according to the European Commission. But in practice, burdensome administrative constraints often outweighs any financial advantage, meaning that landowners are cashing in while young farmers are missing out.

EURACTIV's editorial content is independent from the views of our sponsors.

FRANTA

Situaţie nemaiîntâlnită: Regiunea în care se produc cele mai scumpe vinuri din lume, păzită zi şi noapte de jandarmi. Cine fură strugurii Andra Stroe  01 octombrie 2019

Un fenomen relativ nou afectează recoltele de struguri din Burgundia - furtul. Poliţia franceză s-a mobilizat şi patrulează, pe biciclete şi motociclete, pentru a proteja viile atacate un număr tot mai mare de hoţi, scriu cei de la thelocal.fr.

„Daunele sunt enorme”, a spus Vincent Gros, care deţine podgoria Gros Frère et Soeur din regiunea Cote d’Or.

68

Frère a fost nevoit să instaleze camere de securitate în zonele mai îndepărtate din cauza furturilor în curs de desfăşurare. Dar, după ce poliţia a început să patruleze în regiune, spune că se simte mai liniştit.Marea întrebare este, evident, cine sunt hoţii? Principalii suspecţi sunt, surprinzător, alţi fermieri ale căror recolte au fost deteriorate de vremea rea. Combinaţia din acest an de îngheţ, grindină şi soare a avut efecte devastatoare pentru multe podgorii.

„Când recolta este mică, este tentant să mergi şi să furi struguri. Tot ce ai nevoie este o foarfecă de vie şi o găleată. Dacă vin, de exemplă, 40 de hoţi, treaba poate merge foarte repede", spune Frère . Uneori, pierderea este accidentală. Sună puţin probabil, dar se pare că unii antreprenori au ales greşit porţiunea de teren pe care să recolteze.

Poliţia patrulează cu precădere noaptea. "Atunci când vedem în miezul nopţii oameni care nu au nicio treabă în podgorii, îi oprim, deoarece sunt posibili suspecţi”, a spus un ofiţer de patrulare care s-a identificat doar ca Philippe. „Furturile se întâmplă în cea mai mare parte noaptea sau în primele ore ale dimineţii. Uneori, hoţii sunt mulţi şi folosesc maşini de recoltat", adaugă el.

Potrivit departamentului de poliţie Cote d'Or, furtul strugurilor este pedepsit cu până la trei ani de închisoare şi o amendă de 45.000 de euro.

„Furtul de struguri nu este doar o infracţiune, ci afectează în mod direct economia regiunii şi sectorul vinicol care este deja puternic afectat de pericolele climatice", a subliniat departamentul local de poliţie pe pagina sa de Facebook.

 GERMANIA

S-a incheiat Agritechnica 2019! Record de vizitatori internationali In nov. 18, 2019  

Agritechnica a închis, sâmbătă, și porțile ediției din 2019, înregistrând încă un succes remarcabil al celui mai important târg mondial în materie de tehnologii și utilaje agricole, desfășurat în Hanovra, Germania. Aproximativ 450.000 de vizitatori, printre care și fermieri sau producători români, au călcat pragul evenimentului.

69

”Cu 2.820 de expozanți și 450.000 de vizitatori – dintre care mai bine de 130.000 din afara Germaniei – Agritechnica și-a demonstrat încă o dată, în mod impresionant, poziția pe care o deține ca lider mondial în materie de târguri de tehnologie agricolă” a declarat Dr. Reinhard Grandke, director execuiv DLG. ”Tema care a ghidat această ediție – ”Agricultură Globală, Resonsabilitate Locală” – s-a axat pe provocările actuale în domeniul agricol, cum ar fi creșerea productivității și protecția mediului, a climei și a resurselor la nivel mondial. Expozanții au prezentat soluții inovatoare la viitoarele probleme ale industriei și societății. Agritechnica 2019 a prezentat strategii de implementare pentru provocările locale din toate regiunile agricole ale lumii. Noile metode, conduse de digitalizare, automaizare și robotică, sunt cei mai mari trend-setteri în acest domeniu.”

Numărul total de vizitatori continuă să fie la nivel înalt

Cei 450.000 de vizitatori fac evidentă relevanța și atracția Agritechnica la nivel mondial. Cu 30 la sută vizitatori profesioniști internaționali, Agritechnica este locul de întâlnire al comunității agricole globale. Vizitatorii s-au declarat foarte mulțumiți de programul expozițional al târgului, după cum indică rezultatele sondajului realizat de organizatori.

320.000 de vizitatori din Germania

Sondajul efectuat în rândul vizitatorilor arată că fermierii și antreprenorii din toate regiunile Germaniei au fost extrem de bine reprezentați, cu aproximativ 320.000 de vizitatori. Fermierii germani s-au folosit de Agritechnica pentru a discuta perspectivele operațiunilor lor din agricultură în condițiile nesigure din prezent, pentru a decide strategiile viitoare și pentru a pregăti investițiile.

Record de vizitatori internaționali

Peste 130.000 de vizitatori au venit din 152 de țări, majoritatea din Olanda, Danemarca, Austria, Italia și Rusia, urmate de Elveția, Franța și Regatul Unit. Târgul a înregistrat o creștere peste medie a numărului de vizitatori din Rusia, Italia, Polonia, Ucraina și SUA. De asemnea, corespondenții AGRO TV de la Agritechnica au stat de vorbă cu mulți fermieri și producători români prezenți la târg.

Interesul politicienilor internaționali pentru Agritechnica a crescut, de asemenea, semnificativ. De exemplu, numeroși miniștri și delegații comerciale din întreaga lume au adunat informații despre strategiile viitoare pentru agricultură la Agritechnica.

70

Ponderea expozanților străini a crescut la peste 60 la sută

2.820 de companii din 53 de țări, inclusiv producătorii de frunte din lume, au arătat o gamă completă de tractoare, mașini, unelte, piese de schimb și accesorii. Ponderea din afara Germaniei a crescut la 62%. 

Salariile în Germania: Venitul brut şi netSalariile în Germania sunt mari – cel puțin așa cred migranții, care vin pentru a trăi și a munci aici. Dar cât de mari sunt în realitate veniturile în Germania? Și cât îi revine statului?

Salariile din Germania variază în funcție de clasa de impozitare

Cifrele nu mint niciodată, important este însă ca ele să fie corect „interpretate“. De exemplu, este bine de știut că atunci când se referă la salarii, germanii indică varianta brută și nu cea netă. Aceasta doar dacă accceptă să vorbească despre salariu. Germanii consideră întrebarea ca fiind indiscretă și nu răspund cu plăcere.Potrivit statisticilor, venitul mediu brut în 2018 a fost de 2.950 de euro. Salariul net a fost mai mic, cu circa 33 de procente, ajungând la 1.945 de euro. Diferența de peste 1.000 de euro este reprezentată de contribuțiile și asigurările obligatorii. Volumul acestor contribuții depinde de clasa de impozitare a angajatului, de la 1 la 6. Iar aceste clase sunt determinate de diferiţi factori, între care: statutul civil (căsătorit sau necăsătorit), despărțit sau părinte singur, principal întreținător al familiei sau de exercitarea mai multor servicii, cu venituri impozabile.

https://www.dw.com/ro/salariile-%C3%AEn-germania-venitul-brut-%C5%9Fi-net/a-51290916?maca=rum-newsletter_rum_themen_des_tages-4143-html-newsletter

Venit brut şi netCum se prezintă situația în mod concret? Primul exemplu: un tată căsătorit, cu doi copii, principalul întreținător al familiei, are un venit lunar brut de 2.948 de euro. Salariul lui reprezintă practic venitul mediu din Germania. Din acesta se rețin 167 de euro impozit pe venit, 215 euro (7,65 la sută) pentru asigurarea medicală, 274 de euro (9,3 procente) pentru fondul de pensii, 36 de

71

euro (1,25 la sută) pentru asigurarea de șomaj și 45 de euro (1,5 la sută) pentru asigurarea de îngrijire. La finalul lunii, îi rămân 2.209 euro, venit net.Al doilea exemplu: o persoană necăsătorită, fără copii, primește același salariu brut, adică 2.948 de euro. Plătește însă mai mult impozit, la care se adaugă și contribuția la fondul de solidaritate de 22 de euro (5,5 procente din salariul brut), pe care tatăl de familie din exemplu anterior nu trebuie să o plătească. Prin urmare, venitul net este mai mic, reprezentând 1.944 de euro. Dacă angajatul  în cauză este catolic sau protestant, atunci venitul final se mai reduce cu 40 de euro, contribuție care intră direct în bugetul administrației cultului respectiv.

Profesii bine și mai puțin bine remunerate

Venitul mediu reprezintă doar o valoare statistică și nu oferă informații despre salariile din diversele domenii. În anumite branșe, salariații sunt foarte bine remunerați, în vreme ce în altele de abia reușesc să supraviețuiască. În topul celor mai bine plătite profesii, fără a avea responsabilități de conducere, sunt medicii primari, cu un venit anual mediu de 120.000 de euro. Și medicii specialiști câștigă aproape 90.000 de euro pe an. Printre salariații cu venituri mari se numără și cei care activează în sectorul financiar sau economic, managerii de la burse, account managerii sau șefii de vânzări.Cel mai slab plătiți sunt cei necalificați, care lucrează în gastronomie și care primesc mai puțin de 2.000 de euro brut pe lună. Doar puțin mai mult câștigă chelnerii și frizerii. Din topul celor mai slab plătite profesii mai fac parte și agenții din Call Center, personalul din cabinetele stomatologice și îngrijitorii de bătrâni. Un venit relativ mic are și personalul medical auxiliar, asistentele medicale câștigând lunar între 2.000 și 2.400 de euro.

Salariul minim pe economie

În Germania, salariul minim se ridică la 9,19 euro pe oră (în noiembrie 2019). Cea mai mare valoare a salariului minim pe oră din UE se regăsește în Luxemburg, unde a fost stabilit la 11,97 euro. Există și alte state comunitare în care venitul minim stabilit prin lege depășește nivelul din Germania, cum ar fi Belgia, Irlanda, Olanda și Franța. La polul opus, cu cele mai mici salarii minime în UE, se află Bulgaria (1,72 euro), urmată de Letonia (2,54 euro), România (2,68 euro), Ungaria (2,69 euro) și Croația (2,92 euro). Acestea sunt valorile brute ale venitului minim.Dacă salariații nu sunt funcționari publici sau agajații unor companii private, ci lucrează pe cont propriu sau pe baza unui onorariu prestabilit, atunci ei trebuie să își plătească singuri impozitele și contribuțiile obligatorii. Se recomandă în acest caz să apeleze la serviciile consultanților financiari, pentru că declarația de impozit nu este deloc simplă în Germania. Important

72

este să fiți conștienți că , în Germania, autoritățile care se ocupă de colectarea impozitelor nu știu de glumă. Legislația în domeniu este complicată și un consultant finciar de nădejde ar putea identifica surse pentru reducerea impozitului obligatoriu plătit statului.Peste media europeană, dar sub nivelul salariilor din Elveția

Costurile zilnice sunt semnificative în Germania

Sunt, așadar, salariile din Germania mari? Analizate din perspectiva multor state comunitare, veniturile sunt mari, uneori de două sau trei ori mai mari decât în alte țări din Uniunea Europeană. Salariul mediu net din Croația, de exemplu, a fost, în prima jumătate a anului, de 6.436 kuna (circa 870 euro). Ne referim însă, ceea ce trebuie subliniat, la joburi legale și oficial înregistrate. „Munca la negru“ nu reprezintă obiectul statisticilor, fiind evident ilegală.

Cifrele din actualele statistici arată că veniturile lunare din Germania depășesc cu mult media europeană, dar se situează sub nivelul celor din Elveția, Luxemburg sau Danemarca.

Dar cifrele singure nu au valoare, ele trebuie analizate în context. Este important de știut că, la nivelul anului 2017, costurile medii într-o familie germană erau de 2.517 euro pe lună, din care numai locuința și întreținerea reprezintă 900 de euro. Aceste informații sunt evident utile atunci când este analizat venitul mediu din Germania.

CHINA

China verifică posibila folosire a vaccinurilor ilegale împotriva pestei porcine africane F.B.Internaţional / 18 noiembrieMinisterul Agriculturii din China a anunţat că va demara o investigaţie privind producerea, vânzarea şi folosirea ilegală a vaccinurilor împotriva pestei porcine africane în statul asiatic, citând informaţii publicate online de unii fermieri, transmite Reuters.Nicio ţară nu a aprobat încă un vaccin pentru această maladie, deşi pe plan global câteva institute încearcă să dezvolte un vaccin împotriva pestei porcine africane.

Anterior, Ministerul Agriculturii de la Beijing avertizase împotriva unor astfel de vaccinuri, după ce au apărut informaţii privind produse fabricate pe plan intern sau extern folosite în China.

73

În ultimele 12 luni pesta porcină africană a decimat efectivele de porci din China, cel mai mare producător şi consumator mondial de carne porc. Autorităţile de la Beijing susţin că 100 milioane de porci infectaţi cu pesta porcină africană au fost sacrificaţi de la descoperirea virusului în 2018.

UNGARIA

Ungaria lansează un program naţional de împădurire : Lidia Neagu  17 November 2019Ministerul Agriculturii din Ungaria a lansat un program național de împădurire prin care vrea să crească zonele împădurite la 26-27% din suprafaţa ţării în 15-20 de ani. În prezent, aceste suprafeţe ocupă 21% din teritoriu.

Împădurirea este o măsură eficientă pentru protecția mediului și reducerea emisiilor de carbon, a declarat secretarul de stat Sándor Farkas, într-o conferință de presă.Câmpiile Jász-Nagykun-Szolnok, care nu sunt zone deosebit de împădurite, includ zone precum arii pustii, margini de autostradă, drumuri de acces, parcuri publice unde pot fi plantați copaci, a spus el, subliniind că guvernul investește puternic în protecția mediului.El a raportat că în cadrul programului de reîmpădurire a județului Jász-Nagykun-Szolnok din Tószeg sunt plantate aproximativ 9 hectare de pădure, dar există zone în țară unde este posibilă împădurire a 100-200 hectare.Iarna viitoare, instituţiile de stat vor planta noi păduri pe 550 de hectare, cu cooperarea a 86 de localități, au spus organizatorii într-o conferință de presă.În ultimii zece ani autorităţile au plantat aproximativ 450 de milioane de puieți și au semănat 9.500 de tone de ghinde. Programele începute deja pot aduce în următorii 3-5 ani, 25.000 de hectare de păduri noi şi aproximativ 100 milioane de arbori noi.

74

SANATATE si GASTRONOMIE

Nutriţioniştii recomandă ouăle fierte: Ce conţin şi cât de des trebuie consummate Cristina Popescu

 Unul dintre alimentele care nu ar trebui să lipsească din alimentaţia ta este oul, însă nu consumat oricum, ci fiert.

Oul fiert este o adevărătă oază de sănătate, spun nutriţioniştii care recomandă consumului lui de mai multe ori pe săptămână. Îl poţi consuma ca atare, adăuga în salate sau îl poţi combina cu diverse alte legume.

Oul poate face parte din toppingul pentru pizza, se potriveşte la micul dejun, cu pâine prăjită, la prânz într-un sandviş rapid şi consistent sau seara cu felii de castravete, morcov şi puţin suc de lămâie. În plus, îl poţi savura şi simplu cu sare, piper şi puţină boia de ardei dulce, scrie eva.ro.

Fiecare ou fiert îţi furnizează multe vitamine şi minerale şi are aproximativ 50g.

Iată ce conţine:

– 77 de calorii;– 0,6g de carbohidraţi;– 5,3g de grăsimi totale;– 2g de grăsimi mononesaturate;– 1,6g de grăsimi saturate;– 212mg de colesterol;– 6,3g de proteine;– 6% din necesarul zilnic de vitamina A;– 15% din necesarul zilnic de vitamina B2 (riboflavină);– 9% din necesarul zilnic de vitamina B12;– 7% din necesarul zilnic de vitamina B5 (acid pantotenic);– 9% din necesarul zilnic de fosfor;– 27% din necesarul zilnic de colină;– 22% din necesarul zilnic de seleniu.

75

Ouăle fierte conţin o gamă variată de aminoacizi, ceea ce înseamnă că sunt o sursă de proteine complete. În componenţa lor se regăsesc şi calciu, vitamina D şi zinc. Majoritatea nutrienţilor sunt conţinuţi în gălbenuş, în timp ce albuşul are proteine în mod special, mai scrie sursa citată.

Proteinele sunt esenţiale pentru susţinerea masei musculare, fortificarea oaselor şi producerea hormonilor şi enzimelor digestive în cantităţile optime. Un ou fiert este una dintre cele mai utile surse de proteine.

DOSAR

Oțet pus în apa găinilor: beneficii pentru sănătatea păsărilor de curte agrointeligenta.ro25 august 2019 22:27

Oțetul pus în apa găinilor și a puilor este de mare ajutor pentru o sănătate mai bună a păsărilor de curte. Nu orice oțet este bun pentru puii de găină și găinile adulte, ci trebuie să folosiți oțetul de mere, căutând ca acesta să fie un produs artizanal, din ingrediente naturale, chiar preparat în casă. La ce ajută oțetul de mere pus în apa găinilor și puilor Când dăm oțet găinilor Cât oțet de mere punem în apa găinilor Cum preparăm oțetul de mere în casă Contraindicațiile oțetului la păsări La ce alte păsări de curte mai putem pune oțet în apă La ce ajută oțetul de mere pus în apa găinilor și puilor Oțetul de mere pus în apa din care beau puii sau găinile este de mare ajutor, existând beneficii recunoscute ale acestui truc des folosit de crescătorii pasionați. Aciditatea oțetului de mere este cea mai importantă în acest context întrucât acționează ca un antibiotic ușor, natural. Oțetul de mere este bogat în vitamine și minerale care sunt de mare ajutor păsărilor de curte.

Când dăm oțet găinilor și puilor

76

Cel mai potrivit moment pentru a susține dieta găinilor cu oțet de mere este când păsările trec prin momente de stres. Poate fi vorba de perioada de vară, când păsările suferă de caniculă, de mutarea lor într-un coteț nou, de introducerea în efectiv a unor păsări noi, după un atac al unui animal sălbatic (vulpe) sau la căderea primei zăpezi. Oțetul picurat în apa de băut este benefic și la păsările care se recuperează după anumite răni. În toate aceste situații, păsările pot deveni vulnerabile printr-un sistem imunitar slăbit pe care îl puteți susține cu ajutorul aportului de oțet de mere introdus în apă. La pui, oțetul pus în apa de băut a dovedit că ajută la creșterea mai rapidă și luarea în greutate în cazul puilor pentru carne. Pentru menținerea sănătății păsărilor, puteți pune oțetul de mere în apa de băut cam o dată pe lună, timp de o săptămână.

Cât oțet de mere punem în apa găinilor

Oțetul de mere nu se administrează niciodată direct găinilor, ci se pune în apa din vasul de băut al păsărilor. Nu trebuie să depășiți un procent de 2% de oțet de mere în raport cu cantitatea de apă, astfel că vorbim despre cel mult 20 ml de oțet la un litru de apă. Foarte mulți crescători merg pe 10 ml de oțet la un litru pentru perioadele în care găinile sunt stresate și numai 3-5 ml de oțet în apa de băut pentru întreținere, timp de 3-5 zile pe lună.

Cum preparăm oțetul de mere în casă

Rețeta pentru prepararea în casă a oțetului de mere nu este deloc complicată, nici scumpă. Se pot folosi și resturi de mere – cotoare, coji, lângă acestea fiind bine să punem cam 10-15 mere (în funcție de mărimea lor), pe care să le curățăm și să le feliem. Tot conținutul de mere se adună într-un bol și se acoperă complet cu apă, apoi se pune zahăr – cam 100 de grame, pentru a grăbi fermentarea. Folosiți un tocător mai greu pentru a menține bucățile de mere sub nivelul apei. Preparatul se lasă la întuneric și o temperatură de cel mult 23-24 de grade Celsius. După șapte zile, se strecoară și se pune în borcane tifon și cu filet, ce se vor păstra timp de șase săptămâni, având grijă să le învârtim periodic, ca pe fund să se adune reziduurile. După cele șase săptămâni, oțetul de mere este gata de folosit atât pentru a fi pus în apa de băut a găinilor, cât și pentru consumul casnic, în bucătărie. Tot ce mai trebuie să faceți este să scoateți tifonul și să depozitați borcanele în cămară, în loc ferit de lumină și de căldură.

Contraindicațiile oțetului la păsări

77

Oțetul de păsări poate provoca păsărilor arsuri dacă se pune prea mult sau dacă este administrat perioade mai îndelungate. Atenție să nu puneți oțet în apă dacă dacă dați păsărilor de băut din vase de metal. Preferabil să folosiți în acea perioadă vase de ceramică sau de plastic.

La ce alte păsări de curte mai putem pune oțet în apă

În afară de găini, oțetul pus în apă este benefic și pentru curci la care se pare că ajută la frăgezimea cărnii.

Oțetul este bun și pentru porumbei, existând cazuri de afecțiuni la care se recomandă acest tratament: reumatism, anemie, slăbiciune corporală (mai ales la pui). La porumbei, crescătorii apelează la rețeta cu oțet pentru un penaj mai strălucitor și pentru stoparea unor bacterii precum tricomonoza și salmonella.

* * *

ASTĂZI, OFICIAL ANSVSA: JUDEȚUL CU CELE MAI MULTE FOCARE DE PESTĂ PORCINĂ AFRICANĂ! Agroinfo  18 noiembrie 2019 INFORMARE ANSVSA. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, ANSVSA, ne-a transmis astăzi, 18 noiembrie 2019, cea mai recentă situație a focarelor active de pestă porcină africană, PPA. Județul cu cele mai multe focare active este Giurgiu, 241 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 293 de cazuri la mistreți. Giurgiu este urmat de județul Teleorman unde sunt cele mai multe focare active PPA la mistreți.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 260 de localități din 26 de județe, cu un număr de 792 de focare (dintre care 17 focare în exploatații comerciale și 5 focare în exploatații de tip A). Numărul focarelor active se află în scădere față de precedenta actualizare a situației. În alte 8 județe există doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost eliminați 539.341 de porci afectați de boală și există 2.262 de cazuri la mistreți.

În anul 2018, numărul porcilor afectați de PPA a reprezentat 9,3% din efectivul de suine din țara noastră, în timp ce, pentru primele zece luni ale lui 2019, procentul este de 3,7%.

În total au fost stinse 1.978 de focare după cum urmează: 54 de focare în județul Satu Mare, 43 de focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A și unul într-o exploatație comercială), 81 de focare în

78

județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A), 3 focare în județul Maramureș, 172 de focare în județul Brăila (dintre care 12 în exploatații comerciale), 159 de focare în județul Dolj, 8 focare în județul Vrancea, 85 de focare în județul Bihor, 150 de focare în județul Ialomița, 10 focare în județul Ilfov, 27 de focare în județul Giurgiu, 18 focare în județul Argeș (dintre care unul într-o exploatație de tip A), 65 de focare în județul Olt, 54 de focare în județul Galați, 144 de focare în județul Teleorman, 95 de focare în județul Constanța, 121 de focare în județul Călărași (dintre care 4 focare în exploatații comerciale, 3 focare în județul Timiș; 10 focare în județul Sălaj; 586 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A); 18 focare în Arad (dintre care unul într-o exploatație de tip A); 2 focare în județul Covasna; 4 focare în județul Bacău; 18 focare în județul Botoșani; 2 focare în județul Vâlcea; 43 de focare în județul Prahova; un focar în județul Hunedoara și 2 focare în județul Mehedinți.

Detaliat, situaţia focarelor active de PPA se prezintă astfel:

–        Judeţul Satu-Mare – 2 focare (dintre care unul într-o exploatație comercială) și 160 de cazuri la mistreţi;

–        Judeţul Bihor – 14 focare în gospodăriile populaţiei şi 182 de cazuri la mistreţi;

–        Judeţul Sălaj – 47 de cazuri la mistreţi;

–        Judeţul Tulcea – un focar în gospodăria populației și 178 de cazuri la mistreţi;

–         Judeţul Brăila – 30 de focare (dintre care 3 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;

–        Judeţul Constanţa – 2 focare în gospodăria populației și 33 de cazuri la mistreţi;

–        Judeţul Ialomiţa – 15 focare în gospodăriile populației și 165 de cazuri la mistreţi;

–        Judeţul Galaţi – un focar în gospodăriile populației şi 40 de cazuri la mistreţi;

–        Judeţul Ilfov – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 151 de cazuri la mistreți;

–        Judeţul Călăraşi – un focar într-o exploatație comercială și 114 cazuri la mistreţi;

79

–        Județul Buzău – 7 focare în gospodăriile populației și 24 de cazuri la mistreți;

–        Județul Giurgiu – 241 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 293 de cazuri la mistreți;

–        Județul Teleorman – 229 de focare în gospodăriile populației și 534 de cazuri la mistreți;

–        Județul Argeș – 11 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale și unul într-o exploatație de tip A) și 9 cazuri la mistreți;

–        Județul Olt – 58 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 5 cazuri la misteți;

–        Județul Dâmbovița – 8 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 40 de cazuri la mistreți;

–        Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.

–         Județul Botoșani – 95 de cazuri la mistreți;

–         Județul Dolj – 73 de focare în gospodăriile populației și 27 de cazuri la mistreți;

–         Județul Maramureș – 20 de cazuri la mistreți;

–         Județul Prahova – 8 cazuri la mistreți;

–         Județul Iași – 2 focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț;

–         Județul Vrancea – 6 focare în gospodăriile populației și 24 de cazuri la mistreți;

–          Județul Arad – 17 focare (dintre care un focar înntr-o exploatație de tip A) și 59 de cazuri la mistreți;

–          Județul Vaslui – 9 focare (dintre care unul într-o fermă comercială) și 5 cazuri la mistreți;

–          Județul Gorj – 38 de focare în gospodăria populației și 4 cazuri la mistreți;

–          Județul Vâlcea – un caz la mistreț;

–          Județul Neamț – 2 focare în gospodăriile populației;

–          Județul Sibiu – 4 focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț;

80

–         Județul Covasna – un focar în gospodăria populației și 6 cazuri la mistreți;

–         Județul Brașov – un focar în gospodăria populației și 6 cazuri la mistreți;

Județul Alba – un focar în gospodăria populației;Județul Mureș – un caz la mistreț;Județul Bacău – un caz la mistreț.

* * *

Ce trebuie să știi pentru a-ți face propriul sistem de irigare în grădină Noiembrie 18, 2019

Plantele din grădina ta au nevoie de câteva lucruri esențiale: lumină, apă, nutrienți și protecție în fața dăunătorilor. Dintre toate, lumina și apa sunt esențiale. Dacă nu prea poți face mare lucru în privința primului, cu excepția găsirii unei zone fără multă umbră, asigurarea apei necesare plantelor stă doar în puterea ta. Și poți face acest lucru simplu, folosind o stropitoare sau un furtun, sau poți da plantelor exact câtă apă au nevoie, prin amenajarea unui sistem de irigare în grădină.

Există două mari feluri de irigare: prin picurare sau prin aspersie (stropire). Fiecare are avantajele si dezavantajele sale. Sistemul de irigare prin picurare este menit să asigure apa necesară direct la rădăcinile plantelor, dar într-un ritm foarte lent. Avantajele unui astfel de sistem constau în faptul că împiedică apariția buruienilor, încetinesc sau previn dezvoltarea anumitor boli foliare, previn evaporarea apei și consumă foarte puțin. Un sistem foarte simplu se poate realiza cu ajutorul unui furtun de picurare, conectat la un rezervor de apă. Sistemele mai complexe pot fi automatizate, având și senzori de umiditate sau duze care reglează cantitatea de apă.

Avantajele unui astfel de sistem sunt: Consumul redus de apă Costuri reduse cu fertilizarea

81

Menținerea umidității în parametri optimi doar în zona rădăcinilor Reducerea infestării cu buruieni și ușurarea lucrărilor mecanizate Reducerea eroziunii  Reducerea riscului de atac al agenților patogeni

Sistemele de irigare prin aspersie au rolul de a imita precipitațiile. Apa este stropită nu doar la rădăcinile plantelor, ci pe toată suprafața. Se pot folosi în special pentru suprafețele mici. Un astfel de sistem de irigare conține câteva elemente de bază: rezervorul de apă (poate fi o fântână în care ați instalat o pompă submersibila), conductele necesare și aspersoarele, care pot fi de tip spray sau rotative.

Dacă vreți un sistem automatizat de irigare, trebuie să mai adăugați un temporizator care va programa durata și momentul stropirii grădinii, un senzor de ploaie, ca să nu irosiți apa în caz de precipitații, electrovalve pentru a controla accesul apei și un sistem de filtrare. Rețineți însă, cu cât sistemul este mai complex, cu atât pot apărea și mai mulți factori care să ducă la defecțiuni. În plus, sistemele de irigare prin stropire necesită o presiune mai mare a apei, deci asigurați-vă că pompa de apă poate asigura un debit corespunzător. Aspersoarele trebuie alese și ele în funcție de suprafața care trebuie udată, de rata de aplicare a apei și înălțimea de lucru.

Irigarea prin aspersie are costuri reduse, dar mai ridicate comparativ cu sistemele de irigare prin picurare. 

Printre beneficiile unui astfel de sistem se numără: Distribuirea uniformă a apei Cantitatea redusă de apă, comparativ cu stropirea manuală Mai mult timp liber în cazul în care folosiți un sistem de irigare cu

automatizare Potrivire pentru orice fel de suprafețe Durată mai lungă de viață comparativ cu sistemele de irigare prin

picurare Puteți efectua și o fertilizare a plantelor, diluând fertilizanții, în dozele

recomandate de producători, în apa de irigat.Există însă și câțiva factori de care trebuie să ții cont în cazul în care alegi un astfel de sistem. În primul rând, momentul zilei trebuie ales cu atenție, mai ales în zilele foarte călduroase, deoarece o stropire a plantelor în plină zi, la temperaturi ridicate, poate duce la arderea acestora, deoarece picăturile de apă de pe frunze se pot comporta precum niște lentile, concentrând asemenea unei lupe razele soarelui. Totodată, evită udarea în exces a plantelor pentru că, la fel ca lipsa apei, abundența acesteia le poate afecta semnificativ și poate crește mult riscul apariției unor boli care-ți pot distruge plantele. Un alt dezavantaj apare în situația folosirii unui sistem foarte simplu (rezervor,

82

furtun, aspersor) sau subdimensionat, deoarece va trebui să schimbi periodic poziția furtunelor de alimentare și a aspersoarelor pentru a preveni tasarea plantelor și pentru a acoperi întreaga suprafață.

* * *

Semănatul cu rată variabilă: Rezultatele obținute în România cu Climate Fieldview agrointeligenta.ro18 noiembrie 2019

În ultima vreme, se vehiculează constant termenii de “agricultură de precizie” sau “agricultură digitală”, însă este prea puțin înțeleasă complexitatea acestei noi tendințe.

Fermierii din Europa și de pretutindeni caută soluții pentru a produce mai mult cu mai puțin, astfel încât să suplinească nevoia de hrană, aflată în continuă creștere. Mai mult, administrarea fermei a trecut deja de mult timp de la agendă la dispozitive mobile.

Acum ne aflăm în etapa de aprofundare, în care nu doar monitorizăm culturile și culegem datele, ci avem nevoie și de analize complexe, metru cu metru, pentru a înțelege cum se poate obține o producție din ce în ce mai mare la fiecare hectar din lotul de teren. Climate FieldView este o tehnologie creată în acest scop, care permite o analiză extrem de minuțioasă a unor date multistratificate, colectate din teren chiar și în timp real. Scopul ultim este acela de a simplifica procesul decizional și de a fi alături de fermieri în luarea unor hotărâri bazate pe fapte și nu pe intuiție, așa cum se întâmpla până acum.

Unul dintre aspectele pozitive aduse de agricultura de precizie este reprezentat de potențialul crescut, asigurat prin semănarea cu densitate variabilă. Genetica avansată de la Dekalb, în condiții optime în teren, unde este implementată și tehnologia Climate FieldView, poate genera o serie de rezultate excepționale. Desimea plantelor este un factor ce poate influența creșterea potențialului de producție. Având în vedere diversitatea ridicată a terenurilor cultivate cu porumb (diversitatea solului, de exemplu), creșterea uniformă a desimii pe o anumită solă poate constitui un impediment în obținerea profitului așteptat. Prin asocierea densității hibrizilor cu potențialul de producție al fiecărei microzone specifice a

83

câmpului, fermierii își pot crește rata de recuperare a investiției depuse la semănare.

Cu alte cuvinte, prin semănatul cu densitate mai mare în zonele productive ale câmpului, se va crește producția la hectar, iar pe de altă parte, reducând norma de semănat în zonele mai slabe, se vor limita pierderile de producție, evitându-se riscul de suprapopulare. Astfel, beneficiul imediat este reprezentat de scăderea costurilor cu sămânța la hectar, iar rezultatul pe termen lung este o recoltă mult mai bogată la finalul sezonului agricol.

https://youtu.be/PgbtSrsdlD8

În perioada 2016-2018, pe tot teritoriul Europei, au fost create condițiile pentru studierea îndeaproape a modului în care implementarea noilor soluții pentru agricultură pot influența pozitiv rezultatele obținute la finalul fiecărui sezon. 56 de puncte strategice pe harta agricolă a Europei au fost incluse în acest studiu, fiind localizate în țări precum: Franța (10 sole), România (10 sole), Ucraina (10 sole), Italia (7 sole), Spania (6 sole), Portugalia (4 sole), Ungaria (5 sole), Polonia (2 sole), Turcia (2 sole). Per total, în Europa, se raportează o rată de succes în 79% dintre solele incluse în studiu, cu o medie de 0,6 t/ha ca spor de producție la recoltare și o creștere a profitului net de aproximativ 76 EUR/ha.

România se află în top cu unele dintre cele mai bune rezultate; pe plan local, marja de succes a fost în jur de 90% și o creștere a profitului net de peste 50 EUR/ha.

În momentul semănării cu densitate variabilă, atât în Europa cât și pe plan local, prescrierea s-a realizat și pe baza unor cartări extrem de complexe ale solului. Răspândirea tehnologiei GPS în exploatațiile agricole din Europa este foarte încurajatoare pentru viitoarele aplicații ale agriculturii de precizie. În curând, tot

84

mai multe semănători vor fi modernizate cu tehnologia ratei de semănat variabile. Digitalizarea unei ferme stă într-un gadget extrem de util, numit FieldView Drive, ce se poate atașa pe orice utilaj agricol compatibil. Prin utilizarea ratei de semănat variabile pe scară mai largă, agricultorii pot maximiza potențialul solului, selectând totodată cei mai potriviți hibrizi de porumb Dekalb pentru mediul de producție specific din fiecare fermă. Este astfel crescută eficiența utilizării terenurilor, ținând cont de specificul acestora. Pentru a îmbunătăți și mai mult performanța, Climate FieldView generează și hărți satelitare ale terenurilor.

De asemenea, s-a observat că rezultatele cresc și mai mult dacă prescrierile au la bază un număr cât mai mare de straturi de informații colectate din teren, astfel încât analiza să fie cât mai aproape de realitate, iar decizia să fie în concordanță cu aceasta. The Climate Corporation, o companie subsidiară a Bayer, este alături de fermierii din întreaga lume, contribuind la creșterea productivității în mod sustenabil cu ajutorul instrumentelor digitale. Platforma de agricultură digitală integrată, Climate FieldView, pune la dispoziția fermierilor o suită completă și conectată de instrumente digitale. Aducând laolaltă o colecție de date din teren, modelare agronomică avansată și monitorizarea locală a vremii în soluții simple pentru mobil și web, platforma Climate FieldView le oferă fermierilor o înțelegere mai profundă a terenurilor pentru ca aceștia să poată lua decizii mai informate pentru a-și spori randamentul, maximizând eficiența și reducând riscurile.

Pentru mai multe informații, vizitați www.climatefieldview.ro, urmăriți contul companiei de Twitter, @climatecorp și pagina de Facebook, Climate FieldView România.

Romsilva scoate la vanzare 40.000 pomi de Craciun anul acesta. Care sunt preturile In nov. 18, 2019  

85

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva scoate la vânzare în acest an 40.000 de pomi de Crăciun, din care 26.000 din specia brad şi 14.000 din specia molid, iar preţurile vor fi între 15 şi 35 de lei, informează AGERPRES.

“În acest an, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva are posibilitatea de a recolta 40.000 de Pomi de Crăciun, din care 26.000 din specia brad şi 14.000 din specia molid. Din totalul de 40.000 Pomi de Crăciun, 27.000 provin din culturi specializate şi pepiniere silvice, iar 13.000 din lucrări silvo-culturale”, precizează Romsilva, potrivit AGERPRES.

Regia mai precizează că și în 2018 a scos pe piaţă o cifră similară, în jur de 40.000 de Pomi de Crăciun, dar a avut şi o ofertă de peste 35.000 de brazi plantaţi în ghivece, la un preţ între 35 şi 250 de lei, în funcţie de mărime şi de costurile cu ambalarea. Reprezentanţii Romsilva susţin că şi anul acesta preţurile de vânzare pentru pomii destinaţi sărbătorilor de iarnă variază în funcţie de înălţime şi categoria din care fac parte.

Astfel, pentru un pom din specia molid sau alte răşinoase cu o înălţime de 0,7 – 1,3 metri, preţul este de 15 lei/bucată, pentru pomii cu o înălţime între 1,31 şi 2 metri – 20 de lei/bucata, iar cei între 2,01- 3 metri vor costa 25 de lei/bucata. În schimb, pentru specia brad preţurile vor fi ceva mai ridicate, respectiv 25 de lei pentru pomii de Crăciun cu o înălţime de 0,7- 1,3 meri, 30 de lei pentru cei cu o înălţime de 1,31 – 2 metri şi de 35 de lei, pentru brazii cu o înălţime între 2,01 şi 3 metri.

* * *

86

Soiuri de prun vechi românești , 18 Noiembrie 2019

În materialul de față vă prezentăm soiurile de prune cele mai reprezentative pentru arealul românesc.

Tuleu gras: este unul dintre cele mai vechi soiuri autohtone de prun, originar din Argeș (Leordeni), un fel de etalon calitativ pentru întregul sortiment de prune. Pomul, care reușește altoit pe corcoduș,  are vigoare mare, cu coroană invers-conică și ramuri de schelet cu inserție într-un unghi îngust, lemn fragil, care se rupe sub greutatea rodului.

Este precoce, productiv, androsteril (necesită obligatoriu polenizatori – Stanley, Anna Späth, Early Rivers, d`Agen etc.), sensibil la Plum Pox. Fructifică pe formațiuni scurte și mijlocii, înflorește semitârziu, prezintă fructe de calitate superioară, de mărime mijlocie, cu pielița albastră, abundent acoperite cu pruină albăstruie, pulpă galben-verzuie, crocantă, suculentă, cu gust foarte plăcut. Coacerea are loc spre sfârșitul lunii august.

Grase românești: soi românesc vechi, cu o largă arie de răspândire în dealurile subcarpatice ale Munteniei și Olteniei. Are o mare rezistență la ger și umiditate, putând fi cultivat aproape pe orice fel de sol în arealul său, dar în același timp este sensibil la secetă, căldură excesivă și, pe timp ploios, la monilioză.

Pomul este viguros, rodește pe buchete de mai și ramuri mijlocii. Înflorește în luna aprilie, este parțial autofertil, având nevoie, pentru siguranță, de polenizare cu soiurile d`Agen, Anna Späth, Stanley. Fructul este mic spre mijlociu, sferic sau ușor alungit, cu prindere bună de pom, de culoare vineție, acoperit cu pruină albastră. Pulpa galben-verzuie este foarte suculentă, dulce, lipsită de aromă, aderentă la sâmbure, nepropice pentru consum în stare proaspătă, dar excelentă pentru deshidratare și mai ales distilare. Din acest soi rezultă cea mai bună țuică, băutură prin excelență românească.

Vinete românești: soi românesc de asemenea foarte vechi, cu populații numeroase în diferitele zone din țară. Pomul are vigoare mijlocie spre mare,

87

cu coroana invers piramidală și ramuri de schelet lungi. Fructifică pe buchete de mai și ramuri mijlocii. Înflorește târziu, este parțial autofertil, necesitând polenizare cu d'Agen, Stanley, Anna Späth, Renclod Althan. Prezintă rezistență la ger și suficientă toleranță la secetă, dar în condiții de caniculă prelungită producția scade. Este, apoi, foarte sensibil la Plum Pox. Fructul este mic spre mijlociu, elipsoidal, de culoare albastră, cu pulpă aromată, neaderentă la sâmbure. Maturizarea are loc în luna august-septembrie. Se recomandă pentru deshidratare și prelucrare sub formă de gemuri, dulcețuri, marmeladă.

Gras ameliorat: este un soi autofertil creat în 1968, la Stațiunea Istrița-Buzău, ușor sensibil la Plum Pox Virus. Pomul este viguros, bogat în ramuri de schelet, fructifică pe ramuri mijlocii și lungi. Înflorește timpuriu, în prima epocă specifică prunului. Fructul este mijlociu spre mare, de formă globuloasă, alungit ușor la capete, cu pieliță de culoare vânăt-roșcată și pruină violacee. Pulpa galben-verzuie este dulce, crocantă, suculentă, neaderentă la sâmbure. Fructele ajung la maturitate la mijlocul lunii septembrie și sunt destinate consumului în stare proaspătă. Maria BOGDAN

* * *

De la Institutul de Cercetări Agricole al României la Academia de Științe Agricole a României (I) Sâmbătă, 16 Noiembrie 2019

De la Institutul de Cercetări Agricole al României la Academia de Științe Agricole a României (I)

Academia de Științe Agricole și Silvice a României (ASAS) a împlinit anul acesta 50 de ani de la înființare. Cu această ocazie am primit la

88

redacție un document care punctează momentele cheie din istoria cercetării agricole românești din ultimul secol.

Eveniment de sărbătoare pentru cercetarea agricolă românească:

• 50 de ani de la înființarea Academiei de Științe Agricole și Silvice (1969-2019);

• 92 de ani de cercetare științifică agricolă instituționalizată în România (1927-2019);

• Institutul de Cercetări Agronomice al României (ICAR) a luat ființă în temeiul Legii nr. 32 din 1927 promulgată prin Înaltul Decret Regal nr. 1205/1927;

• Susținători ai înființării de unități de învățământ și cercetare – ferme model au fost:

Ion Ionescu de la Brad; Petre S. Aurelian; Haralamb Vasiliu; Vlad Cârnu Munteanu; Corneliu Roman

Cercetarea agricolă instituționalizată a fost creată ca urmare a nevoii de a determina progres cantitativ, calitativ și economic într-un sector de maximă importanță pentru economia României Mari. Așadar, Institutul de Cercetări Agronomice al României a luat ființă sub presiunea necesității de a determina științific progresul agriculturii românești asemenea țărilor europene.

În perioada premergătoare înființării ICAR, profesorul Gh. Ionescu-Șișești spunea referitor la necesitatea cercetării agricole: „Mai mult decât alt domeniu, în agricultură cercetarea locală (autohtonă) este singura care poate da soluții juste. Un procedeu industrial se poate aplica cu deplin succes oriunde, un motor funcționează la fel în diferite țări, aceste creații ale spiritului uman se pot împrumuta cu succes din alte țări, în agricultură însă planta, animalele, tehnicile culturale trebuie adaptate regiunii respective și țării respective, cu condițiile ei specifice de climă, sol și de structura socială.‟

• Profesorul Gheorghe Ionescu-Șișești a cerut o lege de înființare a ICAR și a stațiunilor agronomice.

• Constantin Garoflid, ministrul Agriculturii și Domeniilor în perioada 1926-1928, a avut un rol important în promovarea legii în Parlament, susținând elaborarea și aprobarea legii de înființare a ICAR și Stațiunilor agricole. Acesta spune în favoarea proiectului de lege: „Populația care sporește și

89

nevoile crescânde ale fiscului impun dezlegarea problemei agrare într-un singur chip – prin sporirea producției, deci tehnica agricolă trebuie perfecționată și agricultura intensificată. Însă aceste posibilități nu pot fi realizate decât aplicând agriculturii noastre metodele și cuceririle științei. Desigur, datele științei generale și tehnicile din alte țări ne stau la dispoziție, dar valabilitatea lor pentru împrejurările noastre particulare este limitată.“

Prin Legea nr. 32/1927 ICAR era dotat cu 11 ha din terenul Academiei de Înalte Studii Agronomice București, cu vecinătățile bine definite. Tototdată, i-au fost acordate 40 ha din terenul de la Băneasa, cu vecinătăți de asemenea bine definite, precum și cu „toate terenurile, clădirile și întregul inventar aflate în folosința institutului, a stațiunilor și laboratoarelor ce depind de ele, care trec în deplina proprietate a Institutului de Cercetări Agronomice al României‟. Stațiunile de cercetări centrale aveau ca misiune dezvoltarea științifică a producției principalelor sectoare.

• În 1933, printr-o decizie ministerială, s-a trecut în patrimoniul ICAR rezerva de stat pentru crearea unor stațiuni noi, având temei și articolul 10 și 11 din Legea nr. 32/1927 care prevedea că „Institutul poate înființa stațiuni de cercetare în diferite regiuni ale țării, diferite după sol și climă“.

• Prin Decretul-Lege nr. 1.500/1940, publicat în Monitorul Oficial, au fost numiți 47 de membri titulari, membri fondatori ai Academiei de Agricultură a României, printre care:

Gheorghe Ionescu-Șișești; Grigore Antipa; Constantin I. C. Brătianu; Alexandru Ciucă; Gheorghe K. Constantinescu; Marin Drăcea; Constantin Garoflid; Aurelian Pană; Nicolae Săulescu; Traian Sãvulescu;

Conducerea Academiei de Agricultură a României a fost asigurată de către:

Constantin Garoflid – președinte; Gheorghe Ionescu-Șișești – vicepreședinte; Alexandru Ciucă – vicepreședinte; Aurelian Pană – vicepreședinte; Nicolae Săulescu – secretar general.

90

• În anul 1943, în ICAR s-a înființat un Laborator special pentru Studiul Eroziunii Solului, cu obiectivul stabilirea mijloacelor de luptă contra acestei calamități.

• În 1957, ICAR se reorganizează prin transformarea unor Secții ale Institutului în Institute de profil noi și un număr de stațiuni și centre de cercetare (100 de stațiuni, în 1962).

Coordonator al activității de cercetare devine institutul Central de Cercetări Agricole (ICCA). ICAR-ul își încetează activitatea, care este continuată de entitatea nou creată.

• Înainte de ICAR a fost înființat, în anul 1926, prin legea privind îmbunătățirea și apărarea sănătății animalelor, Institutul Național Zootehnic.

Scopul Institutului Național Zootehnic:

studiul științific și practic al chestiunilor din domeniul zootehnic național; formarea de specialiști în diferite ramuri ale zootehniei; elaborarea de îndrumări privind

creșterea și hrănirea animalelor.

Institutul Național Zootehnic se compunea din:

– Secțiuni;

– Stațiuni experimentale sau ferme.

În 1947, prin Legea nr. 176 publicată în Monitorul Oficial nr. 127/07.06.1947, Institutul Național Zootehnic se reorganizează în Institutul de Cercetări Zootehnice al României, scopul acestuia fiind creșterea animalelor de rasă din diferite specii.

Institutul Central de Cercetări Agricole, conform Legii nr. 1/1962, avea în structură:

Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea, înființat prin HCM nr. 305/22.05.1961 prin unificarea ICAR cu Institutul de Cercetări pentru Cultura Porumbului Fundulea;

91

Institutul de Cercetări Horti –Viticole; • În 1967 are loc divizarea Institutului de Cercetări Horti-Viticole în trei

institute: Institutul de Cercetări Pomicole Mărăcineni; Institutul de Cercetări pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească; Institutul pentru Cercetări în Legumicultură și Floricultură Țigănești – Vidra. • Institutul de Cercetări Zootehnice este reorganizat prin Legea nr. 176/1947. • Institutul de Cercetări Veterinare este înființat în anul 1895. • Institutul de Mecanizare a Agriculturii este înființat prin HCM nr.

543/16.04.1952 prin transformarea Stațiunii de Încercare a Mașinilor și Uneltelor Agricole a ICAR prin Directiva Ministerială nr. 1145/1930.

• Se mai înființează Secția de Economie Agrară și Secția de Pedologie.

Tot în cadrul ICCA, prin HCM nr. 2380/1967, s-au înființat:

Institutul de Cercetări pentru Cultura Cartofului și a Sfeclei de Zahăr (condus de dr. Matei Berindei);

Institutul de Cercetări pentru Protecția Plantelor București; Institutul de Cercetări pentru Economie Agrară prin reorganizarea Secției de

Economie Agrară din ICCA; Stațiuni experimentale de cercetări agricole regionale; Stațiunea Centrală pentru Apicultură și Sericicultură.

Prof. univ. dr. ing. dr. h. c. Valeriu TABĂRĂ

În prima sa structură, ICAR avea șase secții științifice:

1. Secțiunea fitogenetică și fitotehnie;2. Secțiunea de chimie, microbiologie și fizică agricolă;3. Secțiunea de fitopatologie, entomologie și parazitologie agricolă;4. Secțiunea de creștere a animalelor necesare agriculturii;5. Secțiunea de mașini, îmbunătățiri funciare și construcției rurale;6. Secțiunea de economie rurală.

(Va urma)

* * *

92

Regal al păsărilor de rasă la Craiova 15 noiembrie 2019

Un adevărat regal al păsărilor de rasă, exotice, dar şi porumbei, descoperă toţi cei care ajung la Centrul Multifuncţinal din Craiova în acest weekend! Sunt peste 600 de exemplare din aproape toate rasele, iar de departe atracţia este cea mai mică găină din lume, Serama, dar şi porumbei campioni ce ajung să coste zeci de mii de euro.

Am stat de vorbă cu Florin Gătejescu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor şi Păsărilor de Agrement Fauna Băniei, care ne-a povestit că a 15-a ediţie a păsărilor de rase, exotice şi porumbei este una jubiliară, de excepţie, ce aduce de la an la an cât mai mulţi crescători. “Am început cu prima ediţie în iarna lui 2005, a fost destul de greu, într-un spaţiu improvizat, cu un număr mic de mebri, 24 de membri fondatori, iar acum am ajuns la un număr de peste 60 de membri, un număr important, probabil în primele 10 asociaţii în rândul crescătorilor de păsări de agrement. Este o expoziţie reuşită , sunt circa 600 de exemplare de păsări, porumbei de agrement şi găini de rasă, iar în cadrul expoziţiei, puteţi admira porumbei româneşti voiajeri de o frumuseţe aparte, o rasă omologată recent în România, iniţiativa fiind demarată chiar din oraşul nostru!”, ne-a transmis acesta.

Sunt aproximativ 60 de crescători ce au adus la Craiova, în incinta Centrului Multifuncţional cele mai frumoase păsări, unele premiate, care vor fi arbitrate în cadrul concursului de juriu specializat. „Am reuşit după 15 ani să aducem păsări de valoare foarte bună, care au participat în expoziţiile anterioare. Sunt găini de rasă şi porumbei ce au dobândit titlul de campioni naţionali multe ediţii, la expoziţii

93

naţionale consecutive, şi la expoziţii europene, spre exemplu în Danemarca, sunt oamenii care au expertiză şi pasiune şi încearcă să amelioreze prin investiţii păsările de agrement”, a adăugat Florin Gătejescu.Cea mai mică găină din lume, uriaşul maghiar, găini spectaculoase şi frumos colorate, din rasa Mătase Japoneză sau porumbei campionii, toate aceste păsări pot fi admirate la Centrul Multifuncţional până duminică la ora 13.30.

Orice expoziţie de păsări de agrement are invitaţi arbitrii, iar la Craiova sunt veniţi din Bucureşti, din ţară, şi juriu arbitru din oraşul nostru. „Sunt circa 60 de crescători la această expoziţie, majoritatea au participat la aproape toate ediţiile. S-au obţinut multe premii de către crescătorii noştri, naţionale şi europene, există o rasă de porumbei originară din Craiova, este considerată la nivel mondial una dintre cea mai frumoase din lume, denumită şi „Perla columbofiliei” româneşti de agrement.

Găini din rasa Mătase japoneză, cu penaj diferit de cel al găinilor normale, pentru că penele sunt extrem de pufoase, pielea e cenuşiu spre negru şi are cinci degete la fiecare picior, faţă de cele care au patru. Se întreţine foarte greu, trebuie să stea în permanenţă pe un paviment uscat, cu paie, fân, nu trebuie să ia contact cu nicio suprafaţă umedă, terbuie să i se asigure o hrană variată şi un supliment de vitamine şi diverse stimulatoare pentru a întreţine penajul”, a continuat Florin Gătejescu, şi el crescător cu tradiţie, de peste 25 de ani.

 În Craiova sunt peste 400 de iubitori de păsări de rasă, iar la nivel de ţară suntem în top 10 la nivel naţional. Pasiunea înseamnă şi investiţii, iar uneori valorificarea nu este cea aşteptată. Sunt însă şi cazuri excepţionale. „Din păcate la nivelul României, preţurile sunt destul de mici, uneori modice faţă de cele la nivelul Europei. Cel mai scump porumbel voijor din lume a fost vândul anul acesta de un belgian cu 1.250.000 de euro. Este o sumă colosală, dar astfel de porumbei campioni sunt antrenaţi să străbătă peste 1500 de km şi

94

să ajungă la o destinaţie dată anterior. În România, cel mai scump porumb s-a vândut cu câteva zeci de mii de euro, este un porumbel olimpic , există şi o ofertă de 500.000 pentru porumbelul cel mai valoros din ultimele decenii, cu un coeficient mult obţinut faţă de ce este în lume, în funcţie de performanţele porumbelul , obţinerea unor coeficienţe de penalizare, există un campionat naţional unde se ierarhizează toate performanţele!

În funcţie de categoriile de concurs, putem vorbi de peste 1000 de km, porumbelul este lansat din punctul A de la 100 de km, primul concurs, până la distanţe de peste 1500 de km. Orientarea proumbelul e o enigmă, există inele tip senzori care se aplică porumbelului, ca un mini GPS şi s-a constat că cei mai buni porumbei , care sosesc primii şi care zboară cu o viteză mare şi care reuşesc să parcurgă această distanţă pe cea mai scurtă rută, au o orientare foarte bună şi o viteză remarcabilă, de 2000 m pe minut, adică sunt foarte rapizi”, a încheiat Florin Gătejescu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor şi Păsărilor de Agrement Fauna Băniei.

 Păsările sunt arbitrate de juriul specializat, ce încearcă să găsească pasărea care se apropie cel mai mult de standardul rasei respective. „Aici sunt păsări din rasele grele, Brahma, care este regina expoziţiei, întânită în cele mai multe expoziţii, sunt păsări mixte, rase combatante, rase de ornament, cea mică găină din lume. Arbitrajul constă în păsarea care este ecl mai aproape de standard, există un standard al raselor şi cine îl atinge, este o pasăre premiată”, ne-a transmis unul dintre arbitrii de la expoziţia de păsări din Craiova.

Vizitatorii care vor să admire aceste frumuseţi sunt aşteptaţi astăzi şi mâine, până la ora 17.00, iar duminică, până la orele 13.30!

95

Comunitatea Forestierilor solicită o poziție oficială față de cifrele false privind tăierile ilegale  REDACȚIA FIR 18 NOIEMBRIE 2019

Propagarea în spațiul public a unei cifre de 20 de milioane metri cubi, volum de masă lemnoasă taiată ilegal anual din pădurile României, inclusiv în media internațională, neasumată oficial de nici o instituție a statului român, constituie un atac la adresa industriei lemnului din România, cu scopul de a afecta exporturile acestei industrii, care aduce un aport pozitiv de aproape trei miliarde de euro anual, aport esențial pentru echilibrarea balanței comerciale a României, arată reprezentanții Comunității Forestierilor.Fordaq, Comunitatea Forestierilor și Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva, solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să-și asume o poziție oficială față de cifra vehiculată în mod fals și față de acuzațiile care afectează capacitatea de export a industriei lemnului, dar și imaginea României.

„Considerăm că asimilarea diferenței între „volumul dispărut” dat de Inventarul Forestier Național (IFN) și volumul recoltei de masă lemnoasă evaluat prin Actele de Punere în Valoare (APV) ca tăieri ilegale este o greșeală și o dezinformare, situație care trebuie clarificată și asumată public de către autoritatea tutelară, Ministerul Apelor și Pădurilor – beneficiarul studiului IFN. Un aspect esențial pe care îl aducem în dezbatere este lipsa de logică și de fundamentare a blamării industriei lemnului din România pentru „tăierile ilegale” de păduri. Sensul „tăierilor ilegale” trebuie înțeles mai degrabă ca tăieri neautorizate, cu diferite grade de pericol privind afectarea integrității pădurilor, asemănător gradelor de intensitate ale evaziunii fiscale, care însoțeste mersul economiei: de la evaziunea fiscală benignă asociată autoconsumului gospodăriilor populației, la mica evaziune din comerțul tradițional și până la marea evaziune fiscală. Evaziunea fiscală ca și tăierile neautorizate de masă lemnoasă există și vor continua să existe. Sunt necesare măsuri eficiente de combatere și de sancționare, astfel încât să nu îngreuneze mersul economiei naționale, respectiv al economiei forestiere! După cum economia națională nu trebuie culpabilizată în ansamblu pentru evaziune fiscală, nici economia forestieră nu trebuie culpabilizată în ansamblu pentru „tăierile ilegale”. Răspunderea este individuală, a fiecărui operator

96

economic, faptele trebuie identificate, dovedite și sancționate, cu concentrarea eforturilor pe zonele de risc și în raport de pericolul social asociat acestora!”, precizează reprezentanții Comunității Forestierilor.

Confuzia voită din Inventarul Forestier Național

Cifra de „20 milioane de metri cubi de lemn tăieri ilegale” a fost prezentată ca fiind rezultat al Inventarului Forestier Național – ciclul II. Fordaq – Comunitatea Forestierilor și Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva consideră că aceste date reprezintă o dezinformare și o manipulare a opiniei publice din România. IFN-ul evaluează creșterea totală și volumul total al arborilor, nu volumul „comercializabil” evaluat în APV-uri. IFN-ul lucrează cu conceptul de „lemn dispărut”, care include și lemnul mort în urma eliminării naturale a arborilor din arborete.

Ministerul Apelor și Pădurilor – beneficiarul studiului IFN – a făcut o greșeală gravă prin faptul că a recepționat studiul IFN fără componenta de „lemn dispărut” și nu a solicitat I.N.C.D.S Marin Dracea clarificarea acestei cifre.

Bineînțeles, există și o responsabilitate directă a conducerii I.N.C.D.S., care a avizat studiul IFN fără componenta de „lemn dispărut”. Componenta „lemn dispărut” este un indicator esențial al oricărui Inventar Forestier Național, indicator care în corelație cu valoarea creșterii anuale oferă imaginea sintetică a sustenabilității administrării pădurilor și fundamentează raportările privind bilanțul amprentei de carbon pentru segmentul „păduri” în cadrul raportărilor României privind combaterea schimbărilor climatice.

Eficiența măsurilor de combatere a tăierilor ilegale

După anul 2014, măsurile de combatere a tăierilor ilegale și urmărirea trasabilității provenienței legale a masei lemnoase s-au dovedit eficiente. Reducerea drastică a lemnului din tăieri ilegale s-a remarcat în fluxurile de import-export. De la exporturi de aproximativ 2 milioane metri cubi de cherestea şi 400.000 metri cubi buştean în 2013 s-a ajuns în perioada 2017-2018 la o scădere a exporturilor de cherestea de molid, până la 0,7 milioane metri cubi. Exporturile de buştean aproape au dispărut şi s-a ajuns la importuri de aproape 3 milioane metri cubi echivalent lemn rotund răşinoase, în 2018.

97

Ca efect al deficitului de resursă cauzat de reducerea semnificativă a volumelor disponibile din tăieri ilegale, prețurile masei lemnoase au crescut cu aproximativ 250% în perioada 2013-2017.

Reducerea volumelor lemnului din tăieri ilegale s-a văzut cel mai pregnant în apariția unei crize a lemnului de foc, atenția fiind îndreptată asupra acestui segment al pieței lemnului.

* * *

Transalpina, toamna.

* * *

98

99