II

r rar-1

N. IORGA41,

CE INSEAMNA ASTAZICONCEPTIA ISTORICA

LECTIE DE DESCHIDERE DE LAUNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

(31 OCTOMBRE 1938).

voLIOTEZ-r,

ACADEMIE!sopt

'1/CUPInur.f.

DATINA ROMANEASCA", VALENII-DE-MUNTE

1939

I. I. U.

'

1308

1

'

44

"1

41!.

N. 1ORGA

CE iNSEAMNA ASTAZICONCEPTIA ISTORICA

LECTIE DE DESCHIDERE DE LAUNIVERSITATEA DIN BUCUREST1

(31 OCTOMBRE 1938).

114.10110Ct LAVE

Ala

1111UV,RL1

4111110,t;A%V.1

t.. -.............

DATINA ROMANEASCA", VALENII-DE-MUNTE

1939

,-1'

akt ,1""tav

vstmpew,

WO

4.

teLIOEAC40E111E1

i/ibraPIPgLALt

+

Extras din Revista Istoriceanul al XXV-lea, n-le 1-3.

igo s

,

.

40ek

p-4141/ POPULARE

ACADEMIE,

Ce inseamnA astazi conceptia istorica

imi face o deosebita placere sa revad pe cei cunoscuti si saintilnesc intaia oara pe cei cari acum s'au inscris in Universitate.

Dupa un obiceiu vechiu", pe care inteleg a-I 'Astra, lectiaintaiu de istorie universald trebuie sa atinga un subiect in lega-tura cu materia pe care o predau, dar sa se tina in linia unoranumite generalitati i, de la o bucata de vreme, cred chiar cageneralititile acestea nu au sa se tina numai in regiunea inal-telor teorii, despre care o sa vorbesc indata, ci sa se coboare larealitatile, foarte serioase, ba chiar tragice si amenintatoare, dintirnpurile noastre, pentru ca i studiile acestea istorice sa aducaun folos in marea lupta pe care o duce omenirea pentru drept,

unele popoare pentru insasi existenta lor.Acest punct de doctrina, pe care l-am fixat la inceput, cere o

explicatie, i yin la explicatia aceasta.

Problema Universitatilor s'a pus pretutindeni, cum s'a pus pro-blema intregii culturi a timpurilor noastre. Pang acum citiva aniproblema aceasta nu exista; acum ea se impune oricui : si ob-servatorului celui mai superficial si spiritului celui mai indiferenti se impune problema scolii in intregime, ca si problema tuturorlucrurilor care, in afara de coalà, represinta cultura.

Formele de odinioara, formalitalile goale, care incepeau cunimicuri si se terminau cu o diploma, acestea trebuie con-siderate ca ispravite. Distributia simpla de acte care Inseamnavaloarea cuiva intr'un moment, valoare care poate sa nu maiexiste dupa trecere de cativa ani, e un lucru al trecutului. Nicio-data omenirea n'a fost silita sa aiba o constiinta mai deplina§i mai adinca a greutatilor in mijlocul carora traieste. Ce s'afacut slits vreme, de multe ori in forme extraordinar de ele-

4

§i

.

0$ LIOTE-0.1 s.

it

2 N. lora

gante, ca i cand totul s'ar fi terminat i ar ramanea numai unfel de dant tiiiiific, pe care unii II faceau cu insusiri extraor-dinare i cu o grijà deosebita de a 'Astra anumite aparenteestetice, aceasta e o jucarie de care hotarit trebuie sa ne des-partim. Nu mai avem vrerne de asa ceva. Ni trebuie constiintaca, orice s'ar face pentru a continua acest joc elegant, el nu in-seamna decal timp pierdut. Viata infatiseaza inaintea noastragrozave probleme, care cer neaparat, i pentru un Stat i pentruo natiune i pentru clasele sociale i pentru deosebitele categorii

pentru orice individ, sa fie imediat i bine resolvate.Fiindca, alta data, faceai o greseala care se insemna i critica

prin reviste, prin discutii publice i nu era mare lucru; pe urmareveniai la acel* obiect pe o cale mai buna i ajungeai la re-sultate mai satisfacatoare. Acuma nu : totul este, ca sa intrebuin-tez o foarte veche formula din vechiul nostru drept de odinioara,totul este ;in ruptul capului", adeca, daca se savirseste intr'osocietate o anumita greseala, societatea aceasta se duce de HO

executia se face asa de rapede, inat cel care a facut greseala,n'are vreine sa se adreseze la alta instanta. Ceia ce ieri Inca separea ca este lucrul de capetenie i care era in legatura cu oanumita orinduire interioara, democratica, fascista, comunista,cade pe planul al doilea. Acuma nu mai este vorba cumeste oranduita societatea nationala, ci daca societatea nationalaii pastreaza un anumit teritoriu. S'a darimat complect sistemulcare intrebuinteaza toate armele ca sa zugrume pe cine ii stainainte, pe cine impiedeca de a pune mina pe o anumitàprada, asa incal regimul violentei, in mina particularilor in servi-ciul unor anumite doctrine, cu toate consecintile pe care, din parteacelorlalti, astfel de violente le trezesc, e un lucru de ieri. Acumse cere, nu ca o parte din societate sä ia contra alteia o anumitaatitudine, cautind s'o convinga, sau sa se intrebuinteze alte arme,pang la condamnarea la moarte a unui grup din societate de catrecelalt, care-i raspunde prin condamnarea la inchisoare, ci se cerealtceva: o "intreagd societate trebuie sd se sitntd solidard dacd vreasd trdiascd; ea trebuie sa recurga la toate mijloacele materiale

la toate fortele morale, din care pleaca mijloacele materiale.Credeti ca Germania lui Hitler sau Italia lui Mussolini au plecatde la dorinta de a fabrica tunuri ? Dorinta de a fabrica tunuriavioane si gaze asfixiante, aceasta pleaca de la o =mild con-

si

si

si

Ce inseamna astazi conceptia Istorlea

vingere, de la o vlatä morald care poate fi potrivitã cu moralaobisnuitd, dar poate scI tncerce si altfel a ajunge la scop, insa,inainte de toate, o anumitd activitate sufleteasca trebnie creata siintretinutd.

Universitatea are un foarte mare rol in aceasta.

Dati-mi voie, acum, sa amintesc anumite lucruri din trecut,din trecutul de la noi sau de aiurea, mai apropiat sau maidepartat, in care ilusii curioase s'au ivit, in ce priveste rostulUniversitatii.

Vedeti, eu discut deocamdata rostul Universitatilor si, pe urma,voiu arata, in Universitate, care este rostul catedrelor de istorie,sau, mai bine, pentru ea sint multe catedre, profesori mai putini,trebuie sa fie intdiu profesorii de istorie si pe urma. catedrele.

La Universitate este o misiune nationala, care ea trebuie ser-vita cu toate mijloacele. Trebuie scormonit in sufletul acestoroameni. Cu arheologia, care scormoneste in cenusa mortilor, s'aajuns la resultate frumoase, dar trebuie scormonit in sufletulcelor vii.

Cu privire la ilusiile de odinioara, incep mai de departe, side aiurea. Mi-a cazut in mina o curioasa carte de istorie a Fran-ciei. Eu cunosteam pe autor, Ii cunoaste toata lumea, a lost sipe la Bucuresti pe vremuri : trebuia sa intre in serviciul unuiboier si a povestit drumul lui ping la noi; probabil ca inlauntruvorbia i despre lucrurile vazute in societatea noastra, dar nu s'atiparit decat partea care merge pang la Viena. E vorba de VictorDuruy, din a carui carte de Istorie Universala, tradusa in roma-neste, au invätat cunostinta trecutului, din vechile timpuri ale Gre-cilor si Romanilor 'Ana dincolo de Revolutia francesa, atiteageneratii. Victor Duruy, care a fost colaboratorul lui Napoleonal III-lea, acela care ii dadea material pentru Istoria lui Cesar",o personalitate importanta si supt raport didactic, fiind creatorulinvatamantului trances, pe la 1860, a publicat o carte, redactatacu citiva ani inainte, in care si-a propus si presinte istoriaFranciei altfel decit 'Ana atunci. Planul lui se vede foarte binein ce priveste alegerea ilustratiilor : inläuntru nu sint portreteaproape de loc : nu exista Ludovic al XIV-lea, nu exista niciofigura din secolele inaintea Revolutiei. Revolutia nu este repre-

.

.

.

.

8

Si

4 N. forg

sintata prin niciun portret; nici ceia ce a urmat pe firma nu esteinsemnat prin astfel de represintari personale ; lipseste chiar siNapoleon al III-lea, pe care Duruy I-a servit. $i, in loc, ce este ?In loc, sint vederi din Franta.

0 ciudata conceptie : detronarea factorilor umani si inlocuirealor prin simboluri nationale, care sint vederile de castele, debiserici, de orase, caci el isi impusese sa nu aiba emotii. Ce curioseste sa creada cineva Ca se poate vorbi de oamenii din oricevreme, }Ana' la un Faraon egiptean cuceritor, 'Ana la un neno-rocit de mic rege, cucerit de armatele Egiptului, ale Haldeii siBabilonului, sa se poata vorbi de orice fel de oameni Fara' emotielNu se poate scrie istoria fdrei o addncel simfire.

Cdci istoria este viata omeneascei, problemele de odinioard shitproblemele de acum ; in alta forma', cu alti oameni, este aceiasiumanitate care se induioseazei si se fringe, aceiasi umanitate, and,ajunsd Ia scopurile ei, cind ailcatd in picioare si strivitei. $i nuse poate sà te apropii fie si de oameni cari au murit acum patrumii de ani Fara ca lucrurile i durerile lor sd nu aiba rasunet insufletul tau.

Dar si istoria aceasta anonima, Fara ilustratii, care inseala peDuruy, il duce la lacrimi de singe pentru neomeniile Comunei :plinge zecile de mii de carti din Biblioteca Louvrului, pe careacesti Rosii din 1871 le-au distrus. Dui:4 ce a inlaturat oamenii,cind ajunge la conclusie, de-odata, pentru ca este vorba de inte-resul Orli lui, valul acesta, pe care a cdutat sal impiedece prinridicole zdgazuri de obiectivitate, vine asupra lui si-I copleseste.

Ti inchipuiau deci multi oameni, pe vremea aceia, ca se poatescrie istoria Fara a insemna rolul marilor personalitati.

Era un fel de reactiune impotriva vechii istorii biografice,care credea ca, daca alegi oamenii si Ii presinti biografiile, ai oepoca. $i atunci a venit aceasta reactiune, cu izgonirea persona-litatilor, si astfel s'a ajuns la miscarea maselor sau la cine stiece actiune a solului sau a unor forte obscure. Ce s'a intimplat ?Greselile pe care le savirsesc istoricii, si le indreapti une ori eisinguri, alte ori le Indreapta alti istorici ; sint insa casuri cindle indreapta opinia publica. Istoricul nu stie ce räsunet are car-tea lui in aceasta opinie, dar opinia judecd. Noi tiebnie si neinchipuim ca sintem incunjurati de ochi atintiti asupra noastra,si se poate intimpla sd nu auzim sentinta care se rosteste in

.

Ce inseamnä astazi conceptia istoricA 5

sufletul celor ce se servesc de acesti ochi. Dar cine rectifiedmai mult greselile de metodd istoricd sint evenimentele : este viatacare s'a deslasurat pe urma.

Astfel se stie cà, si acum, in anume locuri, se considera natiu-nile in totalitatea lor, regimul totalitar" ea individul nuinseamnä acolo nimic, ca a-i rapi libertatea nu este un pacat, ea

impiedeca de a gindi sau de a-si exprima gindirea este unlucru ingaduit. Orice guvern fascist nu da voie comunistului çî oriceguvern comunist nu di voie fascistului, si mai ales amindouà nudau voie sa se exprime pared deosebite de parerile simpliste,prin urmare false, si ale fascistului si ale comunistului.

Credinta de odinioarà era, deci, si ea, ca masele hotarasc i indi-vizii nu represinta nimic.

Cind am intrat in Academia Renting, tarziu, dupà un lungstagiu de membru corespondent, in deosebire de timpurile noastre,chid membrii corespondenti yin, se aseaza intre ceilalti, iau partela discutii si mai, mai sa inlocuiasca pe membrii activi, cind amintrat in Academie, zic, problema aceasta mi s'a pus si mie : maselesau indivizii. Si atunci eu am fost de parere ca si masele siindivizii holdrilsc fn mdsura in care au caracter dinamic sirepresentativ. Viata unei societati poate exprimata anonim intr'unmoment, si se poate intimpla, in altul, ca masele acestea sànu fie capabile de a da o directie si de a infatisa ceia ce repre-sintä spiritul unei societati si acesta sa se adune intr'un omcum se aduna razele intr'un punct luminos : sufletul national sase adune intr'o personalitate.

Dar, lath' de explicatia ca totul pleaca de la mase, a trecutvremea, si s'a intimplat ce ? Personalitatile au ajuns sa guvernezelumea. Evident Ca astazi, in cele mai multe tari, unde este unom, singur omul acela porunceste i ceilalti s'au deprins s'A selase represintati i condusi de acel om. Daca este vorba deGermani, nu numai tineretul, dar i o mare parte din ceilalti,mai ales femeile, striga Heil Hitler inaintea aceluia care esteseful Statului german. La Italieni, de cite ori apare d. Mussoliniin public, om de o calitate superioara aceleia a d-lui Hitler,de atitea ori se aud strigatele acelea : Duce, Duce: natiunea in-treaga pare a se cuprinde intr'insul. Cind s'a imbolnavit in urmad. Atatfirk, ce adinc sentiment de ingrijorare, de durere a lostin sufletul tuturor Turcilor : pare cd ar fi crezut ca disparitia

6 N. lorga

aceluia care a restabilit gloria de odinioara a Imperiului, devenitnational acum, ar insemna prabusirea patriei si disparitia natiuniidin rindul popoarelor care inseamna ceva in fume. La noi, esteevident ca se incearcd, si se face bine cd se incearca, a sestringe natiunea in jurul Suveranului, pe care fiecare este datorsa-I iubeasca, sà-I sprijine i, eventual, sa-1 sfatuiasca. Cad oriceom are nevoie de sfat si nu exista niciun sfat omenesc caresa nu foloseasca. Si, prin urmare, nu este vorba de ideologie,ci de concentrarea unei natiuni intr'o mare figura representativa,care este mai bine sä fie a unui Suveran, decit a cuiva care,Fara drept, cauta inlocuiascd pe Suveran, Fara sa-i poata tinealocul inteadevar.

Dar sint State de acestea totalitare, State guvernate de o per-sonalitate exceptionala i indrázneata, sau de o personalitatecare-si trage drepturile din situatia pe care o ocupà, din rostulpe care I-a primit de la inaintasii sai i, cu toate ca ni se faceteoria Statului totalitar, ca ni se vorbeste si aici de totalitarism,de actiunea generala a maselor, se face exceptie pentru unulsingur. Ori este vorba insa de o abdicare de caracter general siatunci fiecare trebuie sa se creada in serviciul vointii obscure amultimilor, neconfundate inteo singura personalitate ginditoare

activa, ori, dacd iti reservi pentru d-ta acest drept, atunciai sfärimat insusi caracterul abstract deplin al teoriei totalitare.

Prin urmare, si in ce priveste scrisul istoric, el a trecut printr'omultime de ilusii : inlaturarea personalitatilor, restabilirea perso-nalitatilor, adeca revenirea, in domeniul politic, din nou la actiuneapersonalitatilor conducatoare, dar toate acestea mai mult sau maiputin in afard de viata ea insdsi. Viata se desfasoara de o parte,de altd parte sint metodele acestea istorice, care ele n'ar trebuideci, sá aiba o atingere cu ceia ce se petrece in mijlocul societatii,pentru ca, atingerea aceasta dach se produce, societatea nu in-vata nimic din teorii, iar, in ce priveste metodele istorice, caresint reduse la sclavie, ele iese, oricum, scdzute prin contactulacesta cu viata. Prin urmare. vedeti, i o altd ilusie, pe lingäilusiile celelalte.

Dar, in viata aceasta de astazi, a stärui intr'o parere, a nuvedea nimic in afara de dinsa, aceasta fard indoiald este o in-gustare; si aici este un totalitarism care poate fi accentuat, alaturi

sa-1

.

Ce Inseamnä astAzi conceptia istoricA 7

de acela impotriva tiraniei caruia se luptg insasi puterea de viatasi instinctul de independenta al sufletului omenesc.

Oriunde, in toate domeniile, nu numai in domeniul universitar,dar in toate ramurile culturii, se produce insa, nu numai la noi,dar si aiurea, o miscare impotriva abstractiei mindre de sine, carecrede ca este cu atit mai vrednica de rostul ei, cu cit evità oricecontact cu viata.

lata, in timpul din urrna, am avut de vorbit in doug locuri despremusee, si aratam cit de gresith este parerea pe care si-o facecineva de obiceiu despre un museu, parere pe care o au siconducatorii de musee. 0 pinza e luatà dintr'o biserica, unde erapotrivita pentru cutare arhitectura, pentru cutare fel de lumina,pentru privitorii cari se gasesc intr'o anumità atitudine si stapinitide anumite sentimente acolo, in biserica, in sunetul de orga unit curugaciunea latina, slab rostith de preot. Evident ea pinza estefacuta pentru aceasta, iar tu ai luat-o si ai prins-o in cuiu intr'unloc unde e doar un pdrete alb, i, aldturi, pui alta pinza, säzicem: de acelasi pictor si din aceiasi vreme, Cronologic, sepotriveste, numai cit pinza era facuta pentru altceva. Pui o na-turd moarta undeva pe pdrete; natural cà vederea acestei na-turi moarte aminteste o said de mincare, numai cit, la Museu,stau oameni fläminzi si se uith la lucrurile acestea asa de bune, re-gretand ca pinza nu se &este in sufrageria pentru care a lostfacuta. Daca acelasi pictor a facut o natura moarta si a facut untablou religios i altul istoric, cum ele apartin aceluiasi om, ace-leiai i aceluiasi secol, ele se pun aldturi.

Si criticam in felul acesta, nu numai asezarea museelor, darfaptul cä museele sint oarecum in afarä de public, care, cu citvine mai rar si este mai putin, cu atit este mai multamit con-servatorul museului. Niciun functionar stiintific in Europa nu sederanjeazd, pentru ca sa-i poti adresa o intrebare, nicio carte nu-tieste la indeming ; se evità, in foarte multe musee, pina si in-semnarea aceia de pe tablou, care sa te lamureasca asupra va-lorii artistului.

Acestea sint deci lucruri moarte. Si am avut satisfactia, acum inurma, cind am luat un ziar frances care reproducea discur-suri tinute la Academia din Paris, ca' un altul presinta aceastachestiune la fel cu mine,

coli

8 N. Iorga

Ce probleme mari nu se ridica, apoi, in Academii ! Astfel, la Aca-demia de stiinte morale si politice din Franta, chestiuni monetare,chestiuni de comert, de industrie, toate acestea sint necontenitpresintate i lamurite acolo. Cine asistä? Nimeni. Se publica in-tr'un buletin, pe care il cetesc citeva sute de persoane. Presa nuse intereseaza, ea care se intereseaza cum a fost strivit nasulunui negru de un campion inca mai salbatec decit dinsul, saucine a izbutit, cu mai multa dibacie, sa treaca prin toate aceleinelari de care dispun specialistii jocului cu mingea.

Prin urmare, o intreaga activitate intelectuala, care este ficutade Stat cu cheltuieli mari, ramine cu totul in afara de public.

Iata, la acel Institut de Franta, in anumite zile din saptarning,se intrunesc membrii deosebitelor Academii. Acolo e stiinta ceamai inalta, acolo se Oa oameni venerabili, acolo se främinta, sedesluesc unii pe altii, iar, in strada, o lume al carii nivel eune ori foarte scazut.

In ce priveste clasele sarace, care nu sint vinovate ca sint.sarace, in care sint inteligente mai stralucitoare poate decit aleacademicienilor celor mai glorio§i de acolo, caci aceia din stradan'au lost pusi in acele* conditii, sint oameni ale cdror curios-tinti sint ca i la 1500 si 1600, ca la 500 si 600 une ori. De ce esteinauntru in palatul acela ei n'au habar, iar cartile pe care le-aucetit se resurnd la citeva manuale ce li-au cazut in mina, saula citeva brouri de propaganda revolutionara.

In afard de aceasta, gazetele. Ce cuprind gazetele acestea ?...Merge cineva dincolo de Paris, la SaintDenis, unde este iadulpe pamint, cu mii de oameni tinuti in afarâ de tot ce poate dareligia, cultura : bestii care puteau fi sfinti i bestii care puteaufi genii. Nascuti in cea mai desavirsitä miserie, traiti in cea maiperfecta neglijare, storsi cit se poate i murind ca niste cini cindnu mai sint folositori in fabrica. Este aceasta civilisatie ? Ras-punsul trebuie sa fie hotarit : nu. Civilisatia trebuie, §i, pentrucivilisatia aceasta, care sa fie pentru orice om, in orice impreju-rare, care sa-1 mingiie, sa-1 inalte, pentru aceasta orice omorice institutie sint datori sa lucreze. Nu este numai datoriafata de o tara §i de o natiune, ci datoria fata de umanitatea in-sasi. Datoria aceasta este complet neglijata i intr'o tail cum estetara noastra, tara de oameni inteligenti, cari pot invata orice : o

minune ce daruri se gasesc in mintea i inima acestor oameni,

§i

Ce inseamnA astAzi conceptla istoricA 9

Imi spunea cineva ieri mie, un om care a facut rázboiul, ca,atunci cind au venit ofiterii francesi i au explicat mitraliera,desfacind-o in bucati, reservi§tii nostrii batrini au facut-o la loc,supt ochii Francesilor uimiti ; fata de cità vreme-i trebuia unuiom de aiurea ca sh invete mecanismul unei astfel de arme, omulnostru II desluia cu admirabila lui putere de atentie, care apasa siasupra fiecdrui pas pe care-I facem noi, cei de sus, i apasä asuprafiecarui cuvint rostit usuratec de noi, pe cari ochii aceia seriosine cerceteaza, i ei ne judeca dupa aceasta.

Este toata lumea aceasta lasata cu totul in afard de triumfurileculturii, iar noi sintem mindri ca avem Universitati cu mai multecatedre impunatoare, lectii care se publica in volume si, in afarade aceasta, ce actiune asupra societatii; ce ?

Nu vedeti ce recunoscatoare este lumea, chiar lumea presupusaculta, lard sä fie pretentioask cind i se da o conferinta : cumalearga barbati, femei, oameni de orice vrista, cum se ingrama-desc ei acolo sä asculte. Nu existä public care sa urmareascamai atent ceia ce i se spune decit publicul romanesc. Cei maimulti dintre vorbitori nu cauta insa contact cu publicul: au adusceva scris, i nu se uitä la lumea din fata lor, iar semnele deneatentie nu-i preocupa pentru nimic pe lume nu s'ar opriaiurea decit la punctele fixate d'inainte, pentru nimic pe lumen'ar schimba directia pe care au pornit, directie care se gäsestein afarà de nevoile publicului. Prin urmare, in afara de atentiape care publicul o poate cheltui, vorbitorul ii dd inainte, caoratorii de provincie pe cari i-am cunoscut §i eu, i carom stu-dentii din vremea mea aveau obiceiul de li tineau luminareaasa de aproape, incit se aprindea un colt de hirtie si toatesilintile oratorului erau zadarnice : discursul se termina a§a ;sau erau aplause formidabile, atit de repetate, incit el trebuia sarenunte.

Universitatea are numai acest rol de a face §tiinta", mai multsau mai putin originald ? i observati un lucru foarte ciudat inorganisarea Universitatilor noastre. Eu am incercat ca rector oschimbare, dar schimbarea aceasta n'a continuat. Mi-am zis :sint lectii de drept care pot interesa pe studentul de la istorie,sint la stiinte o multime de lectii foarte interesante pentru ori-cine. Ginditi-va la teoriile profesorului Perrin, cel mai modest om

;

10 N. lorga

de pe lume, care a izbutit sa descopere taine inaintea carorainlemneste mintea omeneasca. Ei bine, explicatia intreaga a lumii seschimba dupa astfel de descoperiri ; ceia ce a invatat fiecare omin liceu nu mai are valoare. Generatia mea, care a avut inaintecartile de fisicd i chimie ale lui Petru Poni, ce atitudine poate säaiba inaintea lucrurilor care se stiu si se raspindesc in lumeaintreaga, dar nu ajung pang la noi I La fel in domeniul religiei:noi apartinem unei credinte si, credinta aceasta se cerceteaza,dar un preot de oarecare vristd nu poate sti ceia ce s'a gasitpe urma in ce priveste insesi cartile pe care se sprijina credintacresting i imprejurArile in care ea a ajuns sa se raspindeascáasupra lumii intregi.

Dar ce nu este in lectia de istorie I Lectia de istorie bine acutetrebuie sà cuprinda, nu capitole de istorie literara, stiintifica saumilitara, ci sd Mint amestecate in desvoltarea omogend a societdtiitoate elementele care via din domeniul artistic, economic, militar.

Nimic nu se poate intelege din ceia ce este fill cunostinta atot ceia ce a fost, si nimic nu trebuie stiut in ceia ce este, fartdeschiderea perspectivelor catre ceia ce neaparat trebuie sa fie,si aceasta prin silintile acelora cari au stiut ceia ce a fost intrecut, cari au cunostinta de ceia ce este in present si cari deacolo trag tot ceia ce trebuie pentru a intrevedea viitorul, darsi energia trebuitoare pentru a fi factori activi in pregAtireaacestui viitor.

lath' anumite ideologii care prind tineretul. Ele pot fi nobile,pot fi servite de suflete devotate, care au nevoie de a fi intelese,care pot fi respectabile si inaintea sacrificiului carora sd se in-chine oricine, dar acestea nu impiedeca de a recunoaste ca, daceoamenii ar fi vazut cà inovatiile lor, de care sint asa de mindri,sint lucruri repetate in istoria omenirii si au produs anumite re-sultate si este foarte sigur ca si in timpurile noastre, dace seurmeaza aceasta metoda, se va ajunge la acelasi resultat, evidentCa aceasta admirabila reserva de energie si-ar fi cheltuit-o in altachestiune.

atunci eu am zis : sä fie cursuri comune pentru toate Fa-cultatile. A zice mai mult : este mai interesant, intr'o Universi-tate care poate sa-ti dea cetateni activi si luminati, cursurileacestea generale decit ceia ce se invata in fiecare din compar.

?;

$i

Ce inseamnä astAzi conceptia istorica. 11

timentele, inchise cu atita grija, ale Facultatilor, cu laboratoareleseminariile lor.Am lacut incercarea: a venit o multime de lume acolo unde

era ceva de spus pentru toata lumea.Noi nu avem omul cult. Exista, in schimb, un fel de monstru

pregatit in deosebite cutiute de acestea stiintifice si care, in afardde cutiuta stiintifica a fiecdruia, nu mai stie nimic. 0 societate cumau lost cele din antichitate era o societate de oameni adeveirati sicompleti. Grecul mergea in piata publica, i, sa fi voit sau nu, 'Incaar fi auzit pe Pericle i pe Demostene, i, iarasi, toata lumea mergeala Areopag ca sa asiste acolo la discutii. Pe and, acum, ginditi-vateatrul cere o anumità plata, teatrul unde intra orice prost careplateste si nu intra cei cari inteleg, dar nu gasesc suma trebui-toare pentru a plati. In provincie, acolo unde cetatenii rominisint multi, dar Rominii de singe putini, se dau represintatiiinaintea unor sali goale, de si afara este o lume intreaga carear fi bucuroasa sa intre. La Iasi mi s'a spus, dupd ce au incetatanumite miscari acum merge foarte bine, fiindc yin Jidanii"la teatru". Prin urmare Statul romin la Iasi intrebuinteaza acestmijloc admirabil de educatie, pe and in Atena orice cetateanvenia acolo i invata si rnitologia i filosolia i istoria si moralasi amfiteatrul era deschis oricui Statul intrebuinteaza, deci, sacri-ficiul acesta, pentru ca, dupd aceiasi formula, sa inalte simtulestetic al Jidanilor" cari yin la teatru. Este absurd !

lath' dovada, pe care, oriunde ma duc, o gasesc in chestiuneaaceasta a inutilitatii lucrurilor solemne i marete fata de miseriamorala a unei societati intregi, care rdmine in incultura si estecapabila de toate greselile, Farà raspunderea, pe care n'o simte,a darimarii unei societati intregi.

Am incercat la Universitate, si o bucata de vreme am avutconvingerea ca reusesc, ca i aiurea, in cursul vietii mele destulde lungi , am incercat sa sfarm usile inchise, sa aria' zidurilechinezesti, pentru ca sä se reverse asupra lumii cit mai multedin cunostintile care trebuie sa se prefaca in izvoare de ener-gie pentru a crea fapte. Idei, la inceput, cit de inalte, fapte,la urrna, cit de depline, i, cind ajungem aici, nimeni nuse poate gindi cu grija la viitorul unei societati care nu este insama unui om predestinat, nu este in sama unui grup de pre-torieni can ii incunjura, nu este in sama unor entusiasti, cari

0LlL.rACADEM1E1

.A0410 MUM

si

:

12 N. lorga

pot trece de la o credinth la alta cu aceiasi aprindere a mintii sicu aceiasi furie a actiunii deslantuite, nu este in sama unei clase,cum este clasa burghesa aiurea, cum este clasa muncitoreascain Rusia, ci societatea este in sama ei insei, cu tot ceia ce stie,poate si face. Universitatea nu este atunci altceva decit o usindde gdndire, menitd sd desldnfuiascd dinamismul unei societdti.

lath ce am cautat si caut inch' in lectiile acestea de orientare,care nu trebuie sa vä mire, ci sint indemnul sh ni schim-barn cu totii metodele, caci aceasta este o necesitate abso-luta, si sa avem atita simt de responsabilitate, incit sa darimarnvechile obiceiuri i, cu toata hotarirea, sa ne manifestam liberi,impotriva oricui i, inainte de toate, impotriva lipsei de intelegeresi lenevirii de gindire si de actiune, de care inca sintem cuprinsi.

Ni se Ida insa nouà o misiune exclusiva, pe care marturisesc cän'am inteles-o niciodata : misiunea de a pregati profesori de liceu.

Eu nu inteleg ce inseamna aceasta. Se fac in momentul de fatatrei Scoli Norma le Superioare. Intentia este foarte buna. Eu amtrecut printr'o Scoala Normala Superioara, dar niciodata in viatamea n'am vazut atita anarhie, atita despret de autoritate, atitalipsa de colegialitate, atita uscaciune sufleteasca decit in ScoalaNorma la' Superioara din Iasi. Ii sint recunoscator numai pentrubiblioteca ei, care mi-a ingaduit sa cetesc Estetica" lui Hegelsi alte lucruri nerecomandate de vre-un profesor.

Dar profesorul de liceu, acela nu se formeaza prin pedagogie:acela se naste cu anumite insusiri, se naste cu o nevoie de co-municativitate, pe care n'o poate opri nimic, cu putinta de asari i gardurile cele mai inalte de osebire umand, cu o puterecare-I face sä se puna la nivelul, nu al celui mai inteligent dinclasà, ci al baiatului prostit i persecutat, care poate ajunge, priniubirea profesorului, sa se aseze in acelasi rang cu cel carea trecut toate clasele, fiind notat cel d'intaiu. Aceasta nu se facecu retetele invatate din pedagogie, ci cu acea nevoie a unor portinecontenit deschise care sa primeasca pe oricine, incalzindu-l.In felul acesta n'ar mai fi metoda aceia care facea pe un foarteelegant preot din Bucuresti, profesor de religie, sa intrebefetele pe care le examina despre toate doctrinele care au fostinfatisate la toate sinoadele ecumenice. Si atunci I-am intrebat,ca ministru in inspectie: Din fetele acestea vrei sa faci Mitro-politi ? Nu. Dacca nu vrei aceasta, lasa sinoadele ecumenice,

t's

Ce inseamnA astäzi concepfia Infos la 13

du-te acasa i ceteste ce este mai nobil in literatura crestina,infatiseaza vieti de sfinti si de mucenici, alege scenele cele maimiscatoare din istoria de lupte si triumf a crestinismului si,cind ar pleca fetele de la aceasta lectie, sä se intoarca acasauitindu-se in ladle cerului, de parca ar vedea umbrele celorinfatisati de Sfintia Ta".

A fabrica profesori nu este de sigur menirea noastra, cumnici a discuta cu studentii puncte de eruditie, cu credinta ca dinorice om poate iesi un creator de stiinta. Sa nu confundärn oUniversitate cu o Academie Da, Academia este facuta pentruaceasta, Universitatea nu : sint douà lucruri deosebite. tiinta trebuiecultivata, dar nu pentru ca oricine sa fie creator in materie destiinta, ci pentru ca nimeni sa nu ramina strain de supremeleadevaruri pentru viata care se desfac din orice stiinta.

Acesta este rostul Universitatii.lar pentru aceasta nu existä nimic mai folositor in tot ce

preda Universitatea decit marturia vietii umane, marturie plinade singe si de lacrimi, insufletita de cea mai inalta sperantade cel mai cald entusiasm, care este Istoria Universala. Istoriapopoarelor, istoria Statelor, istoria gindurilor, istoria realisata deoameni din toatà lumea, si de aceia cari prin fatalitatile vietii aulost tinuti mai de o parte de cunostinta acestor lucruri. Cacinimeni nu s'ar fi gindit ca Roscelin sau Abélard sa se in-chida intre patru ziduri i acolo sa aiba la dispositie o cancelarieca sa vie oameni numai pini la anumità vrista si sa li se inscrie.

Pe cind, dupa rostul obisnuit, sant doar anumite zile din sap-tamina cind trebuie facute cele saizeci de minute reglementare,iar, dupA ce trec citeva luni, vine un examen si profesorul trebuiesa puie o nota. Aceasta este Universitatea, aceasta este menireaei ? Jocul acesta, care samara cu teatrul chines ? La San-Francisco,intr'un moment, marele preot face sa-i salte barba in aierde cite ori vorbeste regele, musica intovaráseste cu sunete degong fiecare manifestatie a Maiestatii Sale. Nu gasiti o asama-nare intre acest teatru chines si ceia ce se chianti ca sintemchemati a indeplini fiecare aici ?

daca oamenii tineri n'au curajul de a spune acest lucru, intr'unceas ca acesta, cind Statul i poporul romanesc au nevoie de a-siaduna toate energiile, si nu numai energiile luminate, ci toate eelz ,care folosesc unei natiuni, ei bine, cu experienta si la vrista me Oram curajul sä rostesc adevarul acesta.

_

.,*41

§i,

V13

Si,

I \\,=.

I

si

ir,11t1