Stiri 10 ianuarie 2020

CURSUL DE SCHIMB 10.01.2020

1 EUR 4.7795

1 USD 4.3088

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 10 – 16 IANUARIE 2020!Agroinfo  09 ianuarie 2020 -

Caracteristici meteorologice. În acest interval va predomina un regim termic al aerului în general mai ridicat decât în mod obișnuit, în majoritatea regiunilor agricole. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -7...8°C, abaterile termice pozitive fiind de 1...6°C, la nivelul întregii ţări.Temperatura maximă a aerului va oscila între -1...12°C, în cea mai mare parte a zonelor de cultură.

Temperatura minimă a aerului se va încadra între -13...3°C în aproape toată ţara, cele mai scăzute valori fiind posibile în depresiuni, producându-se îngheţ la sol. Sunt posibile precipitaţii reduse cantitativ în majoritatea regiunilor agricole, acestea fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului. De asemenea, în zonele joase și de luncă vor fi condiţii de producere a ceții.

Caracteristici agrometeorologiceConținutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și local chiar extremă, în majoritatea zonelor de cultură. Pe suprafețe agricole extinse din Maramureș, Oltenia și Crișana, local nordul, nord-estul, estul și centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, centrul, estul și sudul Moldovei, nordul, nord-vestul și vestul Munteniei, precum și în sud-estul Dobrogei, aprovizionarea cu apă a solului va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime.

1

Starea de vegetaţie a culturilor agricoleCa urmare, culturile agricole se vor afla în continuare în starea de repaus biologic în cea mai mare parte a ţării, izolat fiind posibile reluări lente şi temporare ale proceselor vegetative, îndeosebi în zonele de câmpie sudice şi vestice. De asemenea, în zilele cele maireci, pe fondul temperaturilor minime mai scăzute din aer şi sol, local, la speciile de toamnă vor fi posibile vătămări ale aparatului foliar prin brunificări şi arsuri ale vârfului frunzelor, îndeosebi pe terenurile fără strat de zăpadă.

Sub aspect fenologic, orzul şi grâul de toamnă vor parcurge răsărirea, formarea frunzei a treia şi înfrăţirea (10-100%). În funcţie de data semănatului, la cultura de rapiţă se va semnala dezvoltarea aparatului foliar (5-13 frunze).La speciile pomicole şi viticole se va înregistra stadiul de repaus vegetativ, la nivelul întregii ţări. Pe ansamblu, lucrările agricole de sezon se vor putea desfășura pe ansamblu în condiții bune, în aproape toată țara.

RECOMANDĂRI DE SPECIALITATE: 

• Efectuarea controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilităţii plantelor la culturile de toamnă şi a elementelor de rod la speciile pomi-viticole;• Administrarea îngrăşămintelor minerale complexe pe bază de fosfor şi potasiu la cerealierele de toamnă înfiinţate în epoca optimă.

* Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

ANM: vremea continua sa se incalzeasca in toata tara. Care sunt sansele de ninsori Ianuarie 10, 2020Vremea se va incalzi in urmatoarele zile in aproape toate regiunile, temperaturile maxime urcand pana la 8 grade Celsius, in timp ce probabilitatea pentru precipitatii va fi extrem de redusa pe tot parcursul intervalului, potrivit prognozei pentru urmatoarele doua saptamani publicata de Administratia Nationala de Meteorologie.

In Banat, vremea va debuta cu un regim termic in general caracterizat de valori apropiate de cele climatologic specifice in aceasta perioada din an, cu o medie a maximelor ce se va situa in jurul valorii de 2 grade Celsius. Din

2

data de 8 ianuarie vremea se va incalzi treptat, iar pana la sfarsitul perioadei de referinta variatiile termice vor fi nesemnificative, astfel incat se estimeaza a se inregistra temperaturi maxime cuprinse intre 4 si 8 grade, in medie regionala. Temperaturile nocturne vor fi negative de-a lungul celor doua saptamani si se vor situa in medie intre -4 si -2 grade, mai putin in primele trei nopti, cand vor tinde spre valori de -8 si -6 grade Celsius.

Pe tot parcursul intervalului de prognoza, probabilitatea de aparitie a precipitatiilor va fi extrem de redusa in aceasta regiune.

In zona Crisanei, primele zile ale intervalului de referinta vor fi caracterizate de valori ale temperaturii aerului apropiate de cele climatologic specifice in aceasta perioada din an, cu maxime diurne ce se vor situa in medie in jurul a 2 grade. Dupa data de 8 ianuarie se estimeaza o crestere a temperaturii aerului, spre valori de 7 grade in data de 10 ianuarie, iar pana la sfarsitul intervalului de referinta variatiile termice vor fi nesemnificative, cu maxime de 4 – 6 grade, in medie regionala. Temperaturile minime vor fi negative de-a lungul celor doua saptamani si se vor situa in medie intre -4 si -2 grade, mai putin in primele trei nopti cand vor tinde spre medii de -8 si -6 grade Celsius. Probabilitatea pentru precipitatii va fi extrem de redusa pe tot parcursul intervalului de referinta.

In Transilvania, valorile termice, desi cu usoare variatii, se vor situa in jurul celor climatologic specifice in aceasta perioada din an, cu maxime cuprinse intre 0 si 5 grade, in medie regionala. Temperaturile nocturne vor fi negative pe tot parcursul intervalului de referinta si se vor situa in medie intre -8 si -4 grade, exceptand primele trei nopti, cand acestea se vor situa sub pragul de ger, in medie intre -12 si -10 grade Celsius.De-a lungul celor doua saptamani de prognoza regimul pluviometric va fi deficitar.

Valorile de temperatura vor avea usoare variatii de la o zi la alta in zona Maramuresului, dar in mare parte din intervalul de referinta se vor situa in jurul celor climatologic specifice in aceasta perioada din an, cu maxime, in medie, de 1 – 5 grade Celsius. Temperaturile minime vor fi negative pe tot parcursul perioadei de prognoza si se vor situa in medie intre -6 si -2 grade, exceptand primele trei nopti, cand acestea vor fi in medie de -9 si -7 grade Celsius. In intervalul 8-11 ianuarie trecator vor fi conditii pentru precipitatii slabe, iar in rest regimul pluviometric va fi deficitar.

In Moldova, media maximelor termice se va situa in jurul valorii de 0 grade la inceputul perioadei, dar din data de 8 ianuarie se estimeaza o crestere a temperaturii aerului, spre valori medii diurne de 6 grade in data de 10 ianuarie, iar pana la sfarsitul intervalului de referinta variatiile termice vor fi nesemnificative, cu medii ale maximelor de 3 – 5 grade Celsius.

3

Temperaturile minime vor fi negative de-a lungul celor doua saptamani si se vor situa in medie intre -6 si -2 grade, mai putin in primele trei nopti, cand vor fi spre medii de -7 si -6 grade. Probabilitatea pentru precipitatii va fi extrem de redusa pe tot parcursul intervalului.

In Dobrogea, intervalul de prognoza va debuta cu un regim termic caracterizat de valori ce se vor situa, in general, in jurul celor normale pentru aceasta data, cu medii ale maximelor de 0 – 3 grade si ale minimelor de -5 si -3 grade Celsius. Ulterior vremea se va incalzi treptat si pana in data de 11 ianuarie, mediile diurne vor ajunge in jurul valorii de 7 grade, iar cele nocturne spre 0 – 2 grade Celsius. Pana la sfarsitul perioadei de referinta, variatiile termice vor fi nesemnificative, astfel incat se estimeaza a se inregistra medii ale maximelor intre 3 si 6 grade si ale minimelor intre -3 si 0 grade Celsius.Trecator vor fi conditii pentru precipitatii slabe.

In zona Munteniei, valorile termice se vor situa in general in jurul mediilor multianuale. Mediile temperaturilor maxime vor creste de la 1 – 3 grade in prima zi, pana la 7 – 9 grade in 11 ianuarie, iar cele nocturne de la -8 si -6 grade Celsius, spre -3 si -1 grad in aceeasi perioada. In continuare, variatiile termice vor fi nesemnificative pana la sfarsitul intervalului de prognoza, astfel ca mediile maximelor se vor situa intre 4 si 6 grade si mediile minimelor intre -5 si -3 grade Celsius. Probabilitatea de aparitie a precipitatiilor va fi redusa.

In Oltenia, regimul termic diurn va fi in crestere de la valori medii de 3 – 4 grade Celsius in prima zi de prognoza, pana la medii de 7 – 9 grade in 10 si 11 ianuarie. Dupa o usoara scadere in data de 12 ianuarie, variatiile termice diurne vor fi nesemnificative pana la sfarsitul intervalului de prognoza si se vor situa intre 5 si 7 grade, in medie regionala. Valorile termice nocturne se vor situa usor sub cele climatologic specifice in aceasta perioada din an in primele trei nopti, apoi vor fi in crestere, de la medii de -8 si -6 pana la -3 si 0 grade in 11 ianuarie. In continuare regimul termic nocturn nu va avea oscilatii importante. Regimul pluviometric va fi deficitar pe tot parcursul celor doua saptamani de prognoza.

In zonele montane, valorile termice diurne vor fi in crestere, de la -8 grade in prima zi a intervalului de referinta, pana spre 4 grade in ziua de 10 ianuarie. In restul intervalului de prognoza, maximele, desi cu usoare variatii, vor fi cuprinse intre 0 si 2 grade, in medie regionala. Temperaturile nocturne vor fi negative pe tot parcursul intervalului de referinta si se vor situa in medie intre -7 si -4 grade, exceptand primele trei nopti, cand acestea se vor situa si sub pragul de ger, in medie intre -12 si -8 grade. Trecator vor

4

fi conditii pentru precipitatii in prima zi si in intervalul 9-12 ianuarie, in rest regimul pluviometric va fi deficitar.

APIA si SUBVENTII

APIA, despre cererea care trebuie depusa pana la 31 ianuarie Ianuarie 9, 2020

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza potentialii beneficiari ca pana la data de 31 ianuarie 2020 inclusiv, se depun Cererile de plata pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantitatile de motorina achizitionate si utilizate in agricultura, aferente perioadei 01 octombrie – 31 decembrie 2019 (trim. IV al anului 2019).

Cererile se depun la Centrele Judetene ale Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, respectiv al Municipiului Bucuresti, de catre administrator/reprezentantul legal sau imputernicitul acestuia, caz in care imputernicirea este emisa de catre administratorul /reprezentantul legal si este insotita de copia actului de identitate al persoanei imputernicite.

Ajutorul de stat se acorda sub forma de rambursare a diferentei dintre rata accizei standard si rata accizei reduse (stabilita la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizata la efectuarea lucrarilor  mecanizate in agricultura a carui valoare unitara este de 1,8959 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plata pentru rambursare se depun insotite de urmatoarele documente:

1. documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsa, dupa caz;2. situatia centralizatoare a cantitatilor de motorina utilizate la lucrari

mecanizate, aferente perioadei pentru care solicita acordarea ajutorul de stat prin rambursare, intocmita conform modelului prevazut in anexa 9 ;

3. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumparare a motorinei emise de vanzator pe numele solicitantilor;

5

4. copie a documentelor de identitate si/sau a documentelor de inregistrare, in cazul in care au intervenit modificari fata de cererea de acord pentru finantare;

5. adeverinta in original de la Registrul agricol, cu suprafetele aflate in exploatare, in cazul in care au intervenit modificari fata de cererea de acord pentru finantare;

6. adeverinta in original de la Directia pentru Agricultura Judeteana, pentru suprafetele plantate cu vie nobila, in cazul in care au intervenit modificari fata de cererea de acord pentru finantare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plata pentru rambursare se depun insotite de urmatoarele documente:

1. situatia centralizatoare a cantitatilor de motorina utilizate pentru sectorul zootehnic, aferenta perioadei pentru care solicita acordarea ajutorul de stat prin rambursare, intocmita conform modelului prevazut in anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificarile si completarile ulterioare;

2. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumparare a motorinei emise de vanzator pe numele solicitantilor;

3. situatia privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, intocmita de beneficiar si vizata de medicul imputernicit de libera practica, dupa caz, intocmita conform modelului prevazut in anexa 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificarile si completarile ulterioare;

4. copie de pe cererea depusa de catre apicultori la consiliul local in vederea asigurarii acestora de vetre de stupina temporare sau permanente;

5. copie a documentelor de identitate si/sau a documentelor de inregistrare, in cazul in care au intervenit modificari fata de cererea de acord pentru finantare.

Pentru sectorul inbunatatiri funciare, cererile de plata pentru rambursare se depun insotite de urmatoarele documente:

1. situatia centralizatoare a cantitatilor de motorina utilizate pentru irigatii, aferenta perioadei pentru care solicita acordarea ajutorul de stat prin rambursare, intocmita conform modelului prevazut in anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificarile si completarile ulterioare;

2. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumparare a motorinei emise de vanzator pe numele solicitantilor;

3. situatia centralizatoare a cantitatilor de apa pentru irigatii, intocmita conform modelului prevazut in anexa 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificarile si completarile ulterioare;

6

4. copie a facturilor de apa din care sa reiasa volumul de apa consumat de catre beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apa livrat pentru irigatii, intocmit de catre orice furnizor de apa de irigatii;

5. situatia suprafetelor irigate, pe structuri de culturi, aferenta perioadei pentru care se solicita ajutorul de stat;

6. copie a documentelor de identitate si/sau a documentelor de inregistrare, in cazul in care au intervenit modificari fata de cererea de acord pentru finantare;

7. dovada cont trezorerie daca au intervenit modificari ale coordonatelor bancare fata de cererea initiala

S-au propus plafoanele ANT vegetal si zootehnic pentru anul de cerere 2019 : Plati APIA 09 Ianuarie 2020

Ieri s-a propus Hotararea pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor nationale tranzitorii in sectoarele vegetal si zootehnic pentru anul de cerere 2019.

Plafoanele maxime ale ajutoarelor nationale tranzitorii in sectorul vegetal propuse pentru culturile amplasate pe teren arabil - ANT 1, precum si pentru culturile de: in pentru fibra - ANT 2, canepa pentru fibra - ANT 3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5 si sfecla de zahar - ANT 6, pentru anul de cerere 2019, sunt in limita sumei de 97.253,350 mii euro, in echivalent 461.914,511 mii lei. Suma se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2020, si se distribuie astfel:

93.831,650 mii euro pentru culturile amplasate pe teren arabil; 6,050 mii euro pentru in pentru fibra si canepa pentru fibra; 1.656,200 mii euro pentru tutun; 92,400 mii euro pentru hamei; 1.667,050 mii euro pentru sfecla de zahar.

Culturile amplasate pe teren arabil sunt:a. cereale pentru boabe, de exemplu, dar fara a se limita la acestea:

grau, secara, orz, orzoaica, porumb boabe, sorg, orez;

7

b. leguminoase pentru boabe, de exemplu, dar fara a se limita la acestea: mazare, fasole;

c. radacinoase, de exemplu, dar fara a se limita la acestea: cartofi, sfecla de zahar, radacinoase furajere;

d. plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibra, canepa pentru fibra; plante uleioase: floarea-soarelui, rapita, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale, de exemplu: tutun, plante medicinale si aromatice;

e. legume, de exemplu, dar fara a se limita la acestea: tomate, ceapa, usturoi, varza alba, ardei, pepeni verzi si galbeni;

f. furaje verzi in teren arabil, de exemplu, dar fara a se limita la acestea: furaje verzi anuale, furaje verzi perene, de exemplu lucerna, trifoi;

g. capsuni;h. loturi semincere;i. culturi amplasate pe teren arabil in sere si solare, inclusiv culturi pe

teren arabil necuprinse la lit. a)-h).

Cuantumul per hectar al ajutoarelor nationale tranzitorii in sectorul vegetal se calculeaza de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, prin raportarea sumelor prevazute mai sus la suprafetele eligibile corespunzatoare ANT 1-6.

Plafoanele aferente platilor pentru ajutoarele nationale tranzitorii in sectorul zootehnic, propuse pentru anul de cerere 2019, sunt in limita sumei de 148.979,050 mii euro, in echivalent 707.590,895 mii lei, suma care se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat MADR pe anul 2020, si se distribuie astfel:

20.376,400 mii euro pentru schema decuplata de productie, specia bovine, in sectorul lapte;

85.631,700 mii euro pentru schema decuplata de productie, specia bovine, in sectorul carne;

42.970,950 mii euro pentru schema cuplata de productie, speciile ovine/caprine.

Cuantumul per unitatea de masura al ajutoarelor nationale tranzitorii in sectorul zootehnic se calculeaza de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, prin raportarea acestor sume la cantitatile de lapte / efectivele de animale eligibile.

Platile pentru ajutoarele nationale tranzitorii se vor realiza in lei, la cursul de

8

schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrala Europeana la data de 30 septembrie 2019.

Cetatenii si institutiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii la MADR in termen de 10 zile de la data publicarii.

AFIR si FINANTARI

7 Milioane De Euro, Pentru Extinderea Accesului La Finanţare Pentru Întreprinderile Micro Şi Mici Din Ţară De Redactia Financiarul Data ian. 9, 2020  59

Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) a acordat companiei BT Microfinanţare (BT Mic), membră a Grupului Financiar Banca Transilvania, un al doilea împrumut în lei, echivalentul a 7 milioane de euro, pentru extinderea accesului la finanţare pentru întreprinderile micro şi mici din ţară, conform unui comunicat de presă al băncii.

BT Mic este o companie care susţine prin finanţări companiile mici, un segment cu mare potenţial în România şi un factor cheie în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă şi creşterea economică.

„Suntem mândri să susţinem BT Mic. EFSE recunoaşte rolul crucial pe care îl au companiile micro şi mici în dezvoltarea economiei României, iar noua facilitate de credit va permite BT Mic să ofere finanţare pentru peste 800 de companii, în moneda locală, protejându-le astfel de riscul valutar”, a declarat Christoph Tiskens, preşedintele Consiliului de Administraţie EFSE.

Compania a fost înfiinţată în 2016 şi a devenit cea mai mare instituţie de microfinanţare din România, susţinând până acum peste 10.000 de antreprenori. BT Mic este o instituţie de creditare parteneră EFSE din decembrie 2018, beneficiind până acum atât de finanţare dedicată, cât şi de asistenţă tehnică orientată spre creşterea capacităţilor companiei de a susţine întreprinderile micro şi mici şi spre sporirea notorietăţii acesteia în rândul antreprenorilor locali.

„EFSE ni s-a alăturat în această călătorie de mai bine de un an, iar acum suntem bucuroşi să anunţăm extinderea colaborării. Împărtăşim aceeaşi viziune, avem aceleaşi obiective în ceea ce priveşte sectorul companiilor micro şi mici şi ne propunem să contribuim şi mai mult la dezvoltarea acestuia printr-o abordare de creditare sustenabilă”, a afirmat Cristina Sindile, CEO BT Mic.

9

Fondat în anul 2005, Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) are scopul de a dezvolta şi susţine creşterea economică şi prosperitatea în Europa de Sud-Est şi ţările din Parteneriatul Estic, investind în succesul întreprinderilor micro şi mici, cât şi îmbunătăţind condiţiile de trai ale gospodăriilor private. Deoarece accesul la servicii financiare reprezintă un factor cheie în dezvoltarea acestui segment, EFSE se focusează spre a ajuta sectoarele financiare locale în scopul îmbunătăţirii abilităţii acestora de a oferi finanţări responsabile. Pe lângă activităţile de investiţii, EFSE îşi sporeşte impactul prin intermediul Facilităţii de Dezvoltare EFSE, care oferă asistenţă tehnică, training-uri şi alt suport non-financiar întreprinderilor şi instituţiilor.

EFSE a fost creat de Banca de Dezvoltare KfW cu susţinerea financiară a Ministerului pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare din Germania (BMZ) şi a Comisiei Europene. Fiind primul parteneriat public-privat de acest gen, capitalul EFSE este oferit de agenţii donatoare, instituţii financiare internaţionale şi investitori instituţionali privaţi. Finance in Motion GmbH, Germania, activează în calitate de consultant investiţional EFSE, iar Hauck&Aufhauser Fund Services SA, Luxemburg, în calitate de manager.

BT Mic, companie a Grupului Financiar Banca Transilvania dedicată finanţării afacerilor mici, completează rolul BT de susţinere a antreprenorilor romani. Aceasta vizează antreprenorii cu o cifră de afaceri de până la un milion de lei, indiferent de domeniul de activitate şi de forma de organizare – societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, întreprinderi/asociaţii familiale, întreprinderi individuale, liber profesionişti, persoane care desfăşoară activităţi economice. Peste 10.000 de microîntreprinderi sunt susţinute de BT Mic.

EFSE si Patria Credit imbunatatesc accesul la finantare al fermierilor romani 09-01-2020 Credite agricultura 09 Ianuarie 2020

Patria Credit IFN acceseaza un nou imprumut de la Fondul European pentru Europa de Sud – Est (EFSE), partenerul sau pe termen lung. Valoarea imprumutului este de 2.5

10

milioane Eur (contravaloarea in lei) si va permite institutiei financiare nebancare sa isi dezvote capacitatea de finantare in moneda nationala a producatorilor agricoli, fermierilor si antreprenorilor din mediul rural din Romania.

Patria Credit IFN este una dintre cele mai importante institutii de microfinantare de pe piata romaneasca si un nume puternic in randul microintreprinderilor si micilor producatori din mediul rural, in special a celor care opereaza in sectorul agricol. Patria Credit IFN este institutie de creditare partenera EFSE din 2006, care pe langa finantarea primita pana in prezent, a beneficiat de diferite proiecte de asistenta tehnica sustinute de Facilitatea de Dezvoltare EFSE care au ca scop principal cresterea capacitatii acesteia de a ajunge la clientii sai vizati intr-un mod eficient si responsabil.

Christoph Tiskens, presedintele Consiliului de Administratie EFSE, a declarat: „EFSE si Patria Credit au o relatie de lunga durata de aproape 13 ani. Ne bucuram sa colaboram pentru a sprijini dezvoltarea economica si a promova finantarea responsabila in zonele rurale. Cu aceasta facilitate aditionala in moneda nationala, ne propunem sa continuam sa oferim acces la finantare producatorilor agricoli, a fermierilor si a antreprenorilor din mediul rural ce nu sunt acoperiti in mod natural la riscul valutar.”

Raluca Andreica, directorul general al Patria Credit IFN, a declarat: „Suntem incantati de parteneriatul puternic si sprijinul EFSE in continuarea misiunii noastre: imbunatatirea incluziunii financiare si sociale in zonele rurale. Imprumutul ne va permite sa ajutam in continuare dezvoltarea producatorilor agricoli, micilor fermieri, antreprenorilor si a comunitatilor locale."  

ALTELE

Ceva se întâmplă cu deficitul comercial al României Datele privind deficitul comercial pe primele 11 luni ale anului trecut arată o serie de transformări ale economiei românești. Constantin Rudniţchi10 IANUARIE 2020

Datele statistice privind deficitul comercial al economiei românești au mai făcut un pas. A fost publicată evoluția pe primele 11 luni ale anului trecut.Există o singură veste pe jumătate bună. Și anume aceea că în luna noiembrie 2019 dinamica exporturilor a fost mai bună decât cea a

11

importurilor. Adică, mai precis, exporturile au crescut cu un procent față de luna noiembrie 2018, în timp ce importurile au scăzut față de aceeași perioadă a anului precedent cu un fragil 0,1%.

Este totuși o „rara avis”, o raritate, pentru evoluția balanței comerciale, pentru că de foarte mult timp creșterea importurilor depășește cu mult ritmul de creștere al exporturilor.

Să nu ne bucurăm prea devreme. Este, de altfel, greu de spus dacă suntem în fața unei simple conjuncturi sau dacă tendința firavă de creștere mai rapidă a exporturilor decât importurile va continua și în următoarele luni. În orice caz, evoluția merită măcar semnalată.

Să ne întoarcem, însă, la problemele mari ale balanței comerciale a economiei românești. Ele sunt destul de multe și destul de complicate.

În primul rând, deficitul comercial în primele 11 luni ale anului 2019 continuă să crească. A atins deja niveluri record pentru ultimii ani. Este vorba despre un deficit de 15,5 miliarde euro, cu 2,1 miliarde euro mai mult decât în anul precedent. Adică, deficitul comercial a crescut cu 15%.

Pentru a face o comparație să spunem că în primele 11 luni ale anului trecut exporturile au crescut cu 1,7%, iar importurile cu 4,1%, față de aceeași perioadă a anului precedent. Sunt cifre care spulberă micul entuziasm al tendinței din luna noiembrie 2019 de creștere mai rapidă a exporturilor decât importurile.

O a doua problemă este că deficitul balanței comerciale a devenit deja acut în anumite sectoare ale economiei românești, iar, mai complicat, sectoarele care până acum aveau un nivel înalt al excedentului, în acest moment se află pe o pantă descedentă.

Concret, este vorba despre industria auto care se află în pierdere de viteză: excedentul comercial a fost, în noiembrie 2019, de 572 milioane euro, după ce în septembrie era de 866 milioane euro. Să fie oare conjunctural?

Iată și sectoarele cu cele mai mari deficite: produsele chimice au un deficit de 7,6 miliarde euro și produsele agroalimentare care au ajuns la un nivel de 1,7 miliarde euro.

Sectoarele economice de producere a băuturilor și tutunului au un excedent de 364 milioane euro, ceea ce devine interesant pentru că aceste industrii se apropie de sectorul auto, în materie de comerț internațional cu bunuri și mărfuri. Deci, se poate spune că sunt industrii, respectiv cele de producere a băuturilor și a alcoolului, care s-au consolidat semnificativ pe piața internațională.

Este o problemă de structură economică. România produce foarte puține mărfuri în industria chimică și, de asemenea, importă tot mai multe produse

12

agroalimentare. De altfel, în acest domeniu, Ministerul Agriculturii își propune să crească gradul de procesare a materiilor prime agricole în țară. Numai că reprezentanții industriei alimentare susțin că nu fabricile de procesare lipsesc, ci o mai bună structurare a liniilor de finanțare, inclusiv fonduri europene, pentru aceste industrii.

În concluzie, balanța comercială ne arată o serie de ajustări ale economiei reale. Nu spectaculoase, nu totdeauna pozitive, dar transformări există.

 

„Economia Românească Depinde De Ceea Ce Se Întâmplă În Spaţiul Economic European De Redactia Financiarul Data ian. 9, 2020  84

Consolidarea bugetară este urgentă, iar aceasta trebuie să înceapă în 2020 prin aducerea deficitului bugetar cât mai aproape de 3% din PIB, susţine Daniel Dăianu, consilier al Guvernatorului BNR şi preşedinte al Consiliului Fiscal, în articolul „Ratele reale negative persistă: încotro se merge?”, publicat pe blogul Opinii BNR.

„Economia românească depinde de ceea ce se întâmplă în spaţiul economic european, de politica monetară a BCE; ratele de politică monetară de la noi, ratele de pe piaţă monetară internă sunt influenţate de condiţiile monetare externe; avem aici o faţetă a unei dominante a condiţiilor monetare externe asupra politicii monetare interne. Această dominantă derivă din caracterul deschis al economiei autohtone, din integrarea în spaţiul economic al UE şi dimensiunea economiei autohtone. Diferenţiale excesive de rate de politică monetară pot induce mişcări de capital destabilizatoare şi de aceea este necesară o calibrare adecvată a politicii monetare, ce are nevoie de susţinerea unei politici bugetare optime. Politica bugetară nu trebuie să practice deficite mari, mai ales că leul nu este monedă de rezervă”, afirmă economistul.

13

El menţionează că deficitele în creştere (de buget public şi de cont curent), întruchipate de deficite gemene, sunt rezultatul unei cereri interne în exces şi reclamă corecţii macroeconomice pe filiera bugetului public. Dăianu spune că aici apare o dominantă fiscală asupra politicii monetare interne care lesne poate fi supraîmpovărată.

„Economia României este singulară în regiune prin dimensiunea deficitului bugetar şi a celui de cont curent; execuţia bugetară arată un derapaj major în 2019 cu deficit cash anunţat de MFP la 4,4% din PIB (deficitul ESA probabil 3,8 – 3,9%) în timp ce deficitul de cont curent probabil a trecut de 5% din PIB anul trecut, concomitent cu o înrăutăţire a structurii finanţării sale. Polonia şi Ungaria, cu care ne comparăm adesea, au balanţe externe mult mai solide. Iar Polonia a ajuns la surplus bugetar! România, care ţinteşte aderarea la zona euro, arată o fractură între vorbă şi faptă”, subliniază Dăianu.

Potrivit acestuia, politica monetară nu poate contracara cu eficienţă deficite mari ale bugetului public. BNR nu poate compensa prociclicitatea politicii bugetare decât într-o măsură limitată. Aceasta, fiindcă ar putea accentua dezechilibre externe, ar fi afectată chiar stabilitatea financiară. Deficite bugetare şi de cont curent în creştere pun presiune pe piaţa valutară, pe leu, afectează stabilitatea monedei naţionale.

„Consolidarea bugetară este urgentă; ea trebuie să înceapă în 2020 prin aducerea deficitului bugetar cât mai aproape de 3% din PIB. Bugetul din 2020 este de cumpănă, întrucât construcţia pune jaloane pentru bugetele din 2021 şi 2022; fără măsuri credibile de ajustare, deficitul bugetar în 2020 s-ar duce spre 5% din PIB, iar în 2021 ar trece de 6%. Aceste cifre invită la tot felul de scenarii rele pentru economia noastră. De aceea, este necesară, între altele, regândirea paşilor/calendarului de creştere de venituri personale (inclusiv pensii) din bugetul public. Creşterea veniturilor fiscale este absolut necesară, fiind neîntemeiată teza că aşa ceva nu poate avea loc (reformele din Bulgaria şi Polonia arată că se poate). Dar este imprudent ca acest deziderat să stea la baza construcţiei bugetului public; execuţia şi consolidarea bugetară efectivă pot profita însă de venituri fiscale superioare”, arată Daniel Dăianu.

În opinia acestuia, noi reduceri de taxe şi impozite, având în vedere ”încordarea teribilă a bugetului public” şi urgenţa consolidării bugetare, sunt iraţionale.

„Măsuri macroprudenţiale (MPP) sunt necesare pentru a orienta dinamica creditului. Această aserţiune pare curioasă, având în vedere ponderea creditului privat intern de circa 27% din PIB (de la peste 37% în 2008) şi

14

dinamica economică din ultimii ani. Dar să nu omitem că evoluţia creşterii economice a avut ca motor principal politica veniturilor. Avem şi o externalizare a finanţării, în condiţiile în care economia autohtonă are o structură duală – grupuri mari ce se finanţează mult din străinătate şi IMM-uri care au acces dificil la finanţare şi recurg masiv la credit comercial”, menţionează Daniel Dăianu.

Potrivit economistului, condiţiile din economia mondială sunt extrem de neobişnuite, ceea ce produce incertitudini mari şi dileme aparent insurmontabile. Factorii de decizie dintr-o economie emergentă, precum cea a României, trebuie să fie prudenţi în politica macroeconomică, să nu tolereze deficite mari, să aibă grijă permanentă pentru o finanţare neproblematică a balanţei de plăti şi câştiguri de productivitate (competitivitate) şi să beneficieze de rezerve (buffere).

Cu câți bani trăiesc românii pe lună. Gospodăriile din România şi-au majorat veniturile cu 9,4%, dar au crescut și cheltuielileVeniturile totale ale gospodăriilor din România au crescut, în al treilea trimestru al anului trecut, cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, până la 4.872 (1.020 euro) pe lună. De cealaltă parte, cheltuielile s-au majorat cu 8%, la 4.202 lei (880 euro), arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În al treilea trimestru din 2018, veniturile medii ale unei gospodării au fost de 4.454 lei, iar cheltuielile - de 3.891 lei pe lună.

În al treilea trimestru al anului 2019, veniturile medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 4.872 lei pe gospodărie şi 1.889 lei pe persoană.

Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în acelaşi trimestru, în medie, de 4.202 lei lunar pe gospodărie (1.630 lei pe persoană) şi au reprezentat 86,3% din nivelul veniturilor totale.

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.577 lei lunar pe gospodărie (1.775 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 295 lei lunar pe gospodărie (114 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (69,5% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18,2%), veniturile din agricultură (2,3%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,9%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%) precum şi

15

veniturile în natură (6%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (4,9%).

 InCont.ro, 10 ianuarie 2020

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

 

Ordonanţa de urgenţă nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, Guvernul României Modificat de OUG 1/2020 la 09.01.2020

Anexele nr. 1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr. 985/2019 privind registrul agricol pentru perioada 2020-2024, din 27.12.2019, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 1055 din 31.12.2019. A intrat în vigoare la 31.12.2019

Codul administrativ din 03.07.2019, Guvernul României Modificat de OUG 1/2020 la 09.01.2020

Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, Parlamentul României Modificat de OUG 1/2020 la 09.01.2020

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Parlamentul României Modificat de OUG 1/2020 la 09.01.2020

Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice, Parlamentul României Modificat de OUG 1/2020 la 09.01.2020

Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, Parlamentul României Va fi modificat de L 1/2020 la 07.02.2020

Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, Parlamentul României Modificat de OUG 1/2020 la 09.01.2020

Ordonanţa nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, Guvernul României Va fi modificat de L 258/2019 la 11.01.2020

16

Ordonanţa de urgenţă nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, Guvernul României Modificat de OUG 1/2020 la 09.01.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, Guvernul României Modificat de OUG 1/2020 la 09.01.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, Guvernul României Modificat de OUG 1/2020 la 09.01.2020

Legea nr. 1/2020 privind pensiile ocupaţionale, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 10 din 08.01.2020. Va intra în vigoare la 07.02.2020

 

Ordinul nr. 568/2019 privind aprobarea tarifelor pentru prestarea serviciilor fitosanitare din domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare şi din domeniul comercializării şi utilizării produselor de protecţie a plantelor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Va intra în vigoare la 12.01.2020

Ordinul nr. 837/2016 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea inspecţiilor fitosanitare din domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare şi pentru controlul comercializării şi utilizării produselor de protecţie a plantelor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Va fi abrogat de Ordin 568/2019 la 12.01.2020

 

Decretul nr. 13/2020 privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, Preşedintele României Publicat în Mof I nr. 14 din 10.01.2020. A intrat în vigoare la 10.01.2020

Legea nr. 13/2020 pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 14 din 10.01.2020. Va intra în vigoare la 13.01.2020

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 10/2020 privind anumite măsuri provizorii de protecţie vizând gripa aviară înalt patogenă de subtip H5N8 din Polonia [notificată cu numărul C(2020) 75] (Numai textul în limba polonă este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 5 din 09.01.2020. A intrat în vigoare la 09.01.2020

Regulamentul delegat nr. 11/2020 de modificare a Regulamentului (CE)

17

nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, în ceea ce priveşte informaţiile referitoare la răspunsul în situaţii de urgenţă privind sănătatea (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 6 din 10.01.2020. A intrat în vigoare la 10.01.2020

..................................................................................

Lege importanta pentru crescatorii de animale, promulgata de Klaus Iohannis In ian. 9, 2020 

Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat astăzi, 9 ianuarie, Legea care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, care prevede că pășunatul animalelor este interzis în timpul iernii.

Camera Deputaţilor a adoptat în luna decembrie în calitate de for decizional, cu 252 de voturi „pentru”, 0 contra și 9 abțineri, proiectul de lege  proiectul de lege care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006.

Articolul 23 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

În scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzic:

„C) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie, cu excepţia cazurilor în care proprietarul animalelor domestice este proprietar sau deține cu orice titlu terenul agricol sau are acordul scris al deținătorului de teren agricol pe care se păşunează şi care este înregistrat la unitatea administrativ-teritorială.”

Crescătorii de animale riscă amenzi usturătoare, încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. c) sacționându-se cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei.

De asemenea, se modifică articolul 13 din legea 407/2006, deoarece „pagubele produse de animale nu se delimitează numai la culturi agricole,

18

silvice și la animale domestice, ci și la accidente auto, omucideri sau vătămări corporale produse de urși”.

Legea în vigoare prevede că despăgubirile pot fi acordate doar de către conducătorii structurilor teritoriale ale Ministerului Apelor și Pădurilor, iar potrivit expunerii de motive, documentele necesare despăgubirii în caz de daune ajung greu la gărzile forestirere ale Ministerului Apelor și Pădurilor și de multe ori incomplete, fiind imposibilă despăgubirea.

Totodată, legea modifică și definiția vânătorii.

„Vânătoare este acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca scop capturarea ori uciderea exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, aflate în stare de libertate, însă nu constituie acțiune de vânătoare capturarea autorizată a exemplarelor din speciile de interes cinegetic în scop ştiinţific, urmată de eliberarea acestora, precum și îndepărtarea sau imobilizarea animalelor care ameninţă viaţa ori integritatea corporală a persoanelor sau integritatea bunurilor acestora ori imobilizarea animalelor a căror viaţă ori integritate corporală este pusă în pericol în urma unei intervenţii umane realizate cu orice mijloace legale de protecţie şi imobilizare, de către personalul autorizat al Ministerului Afacerilor Interne în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu”, se arată în proiectul de lege.

Pentru facilitarea procesului de despăgubire, „se impune ca pagubele cauzate de exemplare din specia de faună de interes cinegetic să fie compensate direct și în cel mai scurt timp de către autoritatea publică deconcentrată pentru silvicultură, care prin organele sale teritoriale poate să acționeze prompt”, se arată în expunera de motive a proiectului de lege.

De asemenea, în cazul unui accident de circulație cu un specimen din fauna cinegetică , pagubele rezultate sunt suportate de administratorul drumului dacă nu sunt montate indicatoare inscripționate cu avertizarea „atenție animale”.

La articolul 13, din legea 407/2006, se adaugă un nou alineat care prevede că se pot da despăgubiri și daune morale pentru persoanele care sunt vitcima unui atac din partea animalelor, în caz de rănire sau deces.

Totodată, potrivit articolului III modificat, „reactualizarea delimitării fondurilor cinegetice și stabilirea suprafețelor acestora pe categorii de proprietari și de folosință se face în condițiile Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr 407/2006, de către administrator, în termen de un an de

19

la intrarea în vigoare a prezentei legi ori de cîte ori este necesar ca urmare a modificării condițiilor de mediu sau a structurii supfrafețelor fondurilor cinegetice”.

„În interesul protejării faunei şi florei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea producerii unor daune importante, în interesul sănătăţii şi securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major, pe suprafeţele din perimetrul intravilan construit sau împrejmuit, aeroporturi, gări, unităţi militare, recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică, a pisicilor şi a câinilor hoinari se realizează în condiţiile prezentei legi şi ale cotelor de recoltă sau ale derogărilor aprobate de gestionarul fondului cinegetic limitrof, pe baza unui contract de prestări servicii, cu respectarea prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice, la solicitarea consiliului local sau a administraţiei suprafeţei împrejmuite, după caz, şi cu acordul prealabil al proprietarului de teren”,se arată în articolul 34, punctul 1, modificat.

De asemenea, articolul 42, literea m) se modifică astfel: „vânătoarea la lumina farurilor sau a dispozitivelor de iluminare, cu excepţia situaţiilor de urgenţă stabilite prin derogări acordate de autoritatea publică centrală care răspunde de mediu pentru recoltarea exemplarelor din specia mistreţ în vederea prevenirii pagubelor sau pentru combaterea epizootiilor, şi vânătoarea prin folosirea dispozitivelor prevăzute în lege”.

………………….

INTERNE

AMENINȚARE pentru FERMELE din ROMÂNIA! ANSVSA, CONTROALE STRICTE la GRANIȚĂ! Agroinfo  09 ianuarie 2020 - FOCARE DE GRIPĂ AVIARĂ. Măsuri întreprinse de ANSVSA ca urmare a confirmării unor focare de gripă aviară în Polonia. Comisia Europeană a informat despre evoluția unui număr de 9 focare de gripă aviară, cu subtipul H5N8, înalt patogenă, care evoluează în regiunile: Krasnostawski, Lubartowski și Ostrowski din Polonia. Autoritatea Națională Sanitară Veterinari și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) anunță controale stricte la graniță!

Adoptarea Deciziei privind măsurile de protecție și regionalizarea, consecutivă declarării acestor focare de către Polonia, a fost demarată la nivelul Comisiei Europene.

Având în vedere prevederile legislației europene în vigoare, în baza principiului precauțiunii, ANSVSA a dispus aplicarea, la nivel național, a

20

unor măsuri cu scopul de a preveni introducerea virusului gripei aviare în țara noastră.În acest sens, au  fost informați operatorii economici care derulează operațiuni de comerț intracomunitar cu păsări vii, ouă pentru incubație, produse și subproduse de pasăre, despre apariția și fermele unde evoluează focarele de gripă aviară în Polonia.

Totodată, sunt informați crescătorii de păsări, despre situația epidemiologică mai sus menționată apărută în spațiul comunitar, pentru respectarea măsurilor de biosecuritate.

ANSVSA a dispus structurilor teritoriale efectuarea de controale, la destinaţie, în fermele de păsări vii, ouă pentru incubație, unităților care produc, depozitează și comercializează produse și subproduse de pasăre cu origine Polonia, pe teritoriul României, verificându-se următoarele aspecte:

– trasabilitatea produselor si subprodusele de pasare (carne, oua, prduse din oua) provenite din Polonia, inclusiv verificarea originii acestora, modului de marcare a ouălor, în sensul de a nu proveni din ferme supuse restricţiilor;– documentele însoţitoare, care trebuie să ateste originea şi conformitatea loturilor de ouă cu cerinţele legislaţiei Comunitare relevante;–  respectării cerinţelor generale si specifice de igienă.

ANSVSA monitorizează permanent, prin sistemele informatice de alertă (ADNS), existente la nivelul Comisiei Europene,  apariția și evoluția focarelor, precum și neconformitățile apărute în comertul intracomunitar cu produse și subproduse de pasăre (RASFF), precum și transporturile de păsări vii şi de ouă pentru incubaţie (sistemul TRACES), având ca destinație România, în cadrul comerţului intracomunitar.

Până la această dată nu au fost notificate, prin sistemele menționate, neconformități cu privire la păsări vii, ouă de incubație, produse și subproduse din pasăre.

În urma discutiilor, purtate de președintele ANSVSA cu conducerea Serviciilor veterinare din Polonia, au fost oferite asigurări din partea acesteia că au fost aplicate toate măsurile legale și că din zonele supuse restricțiilor nu au fost trimise spre comercializare în România păsări vii, ouă de incubație, produse și subproduse din păsăre.

De asemenea, ANSVSA a fost informată de către Comisia Europeană /Directoratul G – Crisis management in food, animals and plants, despre măsurile de protecție și restricțiile impuse în focarele de boală din Polonia.

Menționăm că, în perioada 16-17 ianuarie, experți din cadrul ANSVSA vor participa la Bruxelles, la o sesiune specială dedicată acestei teme.

21

În functie de evoluția epidemiologică a bolii în Polonia, ANSVSA va actualiza informațiile și va impune, după caz, aplicarea de noi măsuri.

ANSVSA se pregateste de gripa aviara. In ce context s-a luat aceasta decizie Ianuarie 10, 2020

Comisia Europeana a informat despre evolutia unui numar de 9 focare de gripa aviara, cu subtipul H5N8, inalt patogena, care evolueaza in regiunile: Krasnostawski, Lubartowski si Ostrowski din Polonia.

Adoptarea Deciziei privind masurile de protectie si regionalizarea, consecutiva declararii acestor focare de catre Polonia, a fost demarata la nivelul Comisiei Europene.

Avand in vedere prevederile legislatiei europene in vigoare, in baza principiului precautiunii, ANSVSA a dispus aplicarea, la nivel national, a unor masuri cu scopul de a preveni introducerea virusului gripei aviare in tara noastra.

In acest sens, au  fost informati operatorii economici care deruleaza operatiuni de comert intracomunitar cu pasari vii, oua pentru incubatie, produse si subproduse de pasare, despre aparitia si fermele unde evolueaza focarele de gripa aviara in Polonia.

Totodata, sunt informati crescatorii de pasari, despre situatia epidemiologica mai sus mentionata aparuta in spatiul comunitar, pentru respectarea masurilor de biosecuritate.

ANSVSA a dispus structurilor teritoriale efectuarea de controale, la destinatie, in fermele de pasari vii, oua pentru incubatie, unitatilor care produc, depoziteaza si comercializeaza produse si subproduse de pasare cu origine Polonia, pe teritoriul Romaniei, verificandu-se urmatoarele aspecte:

– trasabilitatea produselor si subprodusele de pasare (carne, oua, prduse din oua) provenite din Polonia, inclusiv verificarea originii acestora, modului de marcare a oualor, in sensul de a nu proveni din ferme supuse restrictiilor;

– documentele insotitoare, care trebuie sa ateste originea si conformitatea loturilor de oua cu cerintele legislatiei Comunitare relevante;

–  respectarii cerintelor generale si specifice de igiena.

ANSVSA monitorizeaza permanent, prin sistemele informatice de alerta (ADNS), existente la nivelul Comisiei Europene,  aparitia si evolutia

22

focarelor, precum si neconformitatile aparute in comertul intracomunitar cu produse si subproduse de pasare (RASFF), precum si transporturile de pasari vii si de oua pentru incubatie (sistemul TRACES), avand ca destinatie Romania, in cadrul comertului intracomunitar.

Pana la aceasta data nu au fost notificate, prin sistemele mentionate, neconformitati cu privire la pasari vii, oua de incubatie, produse si subproduse din pasare.

In urma discutiilor, purtate de presedintele ANSVSA cu conducerea Serviciilor veterinare din Polonia, au fost oferite asigurari din partea acesteia ca au fost aplicate toate masurile legale si ca din zonele supuse restrictiilor nu au fost trimise spre comercializare in Romania pasari vii, oua de incubatie, produse si subproduse din pasare.

De asemenea, ANSVSA a fost informata de catre Comisia Europeana /Directoratul G – Crisis management in food, animals and plants, despre masurile de protectie si restrictiile impuse in focarele de boala din Polonia.

Mentionam ca, in perioada 16-17 ianuarie, experti din cadrul ANSVSA vor participa la Bruxelles, la o sesiune speciala dedicata acestei teme.

In functie de evolutia epidemiologica a bolii in Polonia, ANSVSA va actualiza informatiile si va impune, dupa caz, aplicarea de noi masuri.

Vanatoarea de mistreti organizata de Tiriac, interzisa din cauza PPA In ian. 10, 2020 

Directorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Bihor, dr. Remus Moţoc a declarat joi că tradiţionala vânătoare de mistreţi de pe domeniul cinegetic al lui Ion Ţiriac de la Balc nu va avea loc din cauza pestei porcine africane (PPA) din acest areal, transmite AGERPRES.

„Vânătoarea de la Balc nu poate avea loc anul acesta, deoarece ei nu au voie să organizeze vânătoare având fond afectat de pesta porcină africană. Ei ştiu acest lucru şi nici nu ne-au trimis vreo solicitare în acest sens. Fondul de vânătoare de acolo este între cele 10 focare la mistreţi din judeţul Bihor”, a declarat, pentru AGERPRES, dr. Remus Moţoc.

23

Potrivit conducerii DSVSA Bihor, în judeţ sunt şase focare active de PPA la porcul domestic, afectând localităţile Săcuieni şi Ciocaia din oraşul Săcuieni, localitatea Leş din comuna Nojorid şi localitatea Crestur din comuna Abrămuţ.

În ce priveşte evoluţia PPA la porcii mistreţi, nu au fost confirmate cazuri noi de evoluţie a bolii, numărul total al fondurilor de vânătoare afectate de PPA fiind de 10.

BY LANTULALIMENTAR  2020-01-10

Uniunea Europeană finanțează din bugetul comunitar campanii pentru promovarea produselor agro-alimentare, atât pe piața internă și comunitară, cât și în țări din afara spațiului european. Instituția care gestionează aceste fonduri se numește Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimentație ( Consumers, Health, Agriculture and Food Executive Agency – CHAFEA ), iar sloganul este ”Enjoy it s from Europe”.

Asociația Operatorilor din Agricultura Ecologică din România, pe scurt BIO ROMANIA, a început să deruleze din 2015, pentru o perioadă de 3 ani, o campanie de promovare a produselor organice din România ( cereale, ulei, miere, vin, lactate și produse lactate ), atât pe piața internă, cât și în Germania și Franța. Bugetul total al campaniei a fost de 3 581 423,00 €, din care 1 790 711,00 € contribuție de la bugetul european.

Asociația beneficiară a banilor europeni trebuia să sprijine dezvoltarea sectorului bio din România, să crească nivelul de conștientizare a importanței agriculturii bio europene în rândurile tinerilor, producătorilor/procesatorilor, comercianților cu amănuntul și consumatorilor finali, precum și creșterea pe piața franceză și germană de produse bio românești, potrivit prezentării de pe siteul https: //ec.europa.eu/chafea/agri/en/campaigns

24

Campania urma să se desfășoare atât în mediul on line: site web, social media și publicitate online, cât și print: broșuri, tricouri, șorțuri și pălării cu imprimate cu mesaje eco, dar și sacoșe eco. De asemenea, era prevăzută participarea la târguri cu profil agricol: BIOFACH , INDAGRA, ANUGA și SIAL, dar și susținerea de seminarii / prezentări pentru profesioniști și seminarii în unități de învățământ), organizarea de festivaluri cu tematică bio dîn București, promovarea în reviste, la TV și prin bannere stradale.

Sectorul agriculturii bio din România nu a progresat semnificativ în perioada 2015 – 2018, în ce privește numărul operatorilor. Ba dimpotrivă: în 2016, numărul operatorilor a scăzut de la 12231 la 10562, iar în 2017 a scăzut la8434. În anul 2018 a cunoscut un reviriment, ajungând la 9008. A crescut, în schimb, suprafața totală certificată, de la 245923,9 ha în 2015, la226309 ha în 2016, ajungând la 258470,927 ha în 2017 și la 326.259,55 ha în 2018.Nu deținem informații despre volumul produselor eco livrate din România pe piața germană și franceză.

Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu din România a câștigat în 2017 un proiect cu un buget de 1 635 964,00 €, din care contribuție UE 1 145 174,80 €, pentru promovarea, timp de trei ani, a salamului de Sibiu, ca produs cu Indicație Geografică Protejată ( IGP ) recunoscut la nivel european. Campania urma să pună accentul pe diversele aspecte și caracteristici specifice ale metodei de producție IGP Salam de Sibiu (în ceea ce privește siguranța alimentelor, trasabilitatea, autenticitatea, aspectele nutriționale, respectul pentru mediu și durabilitatea), precum și caracteristicile sale unice din punct de vedere al calității, gustului, diferenței față de alte produse similare și tradiției. Obiectivele specifice au fost creșterea valorii adăugate a produsului și stimularea cererii sale pe piața internă, precum și în Italia și Spania.Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu are un site salamdesibiu.ro, de unde aflăm că președinte al asociației este Carmen Gavrilescu, iar vicepreședinte este Sorin Minea. Din asociație face parte procesatorii: Agricola, Aldis, Angst, Reinert, Scandia Food și Cris-Tim.

Organizația Interprofesională Națională Prodcom Legume-Fructe din România, împreună cu alte trei organizații similare din Bulgaria, Grecia și Cipru au avut un buget total de 4.587.452.2 euro pentru promovarea fructelor și legumelor proaspete pe piețele din Germania, Polonia și Republica Cehă. Bugetul total al organizației din România a fost 689 059,00 €, din care contribuție europeană 551 247,201 euro. Organizația din Grecia a avut un buget total de 1 550 342,00 €, din care 1 240 273,60 € contribuție europeană. Bulgarii au avut un buget total de 1 338 225,00 €, din care

25

contribuție europeană de 1 070 580,00 €, iar ciprioții au avut un buget total de 1 009 826,20 €, din care 807 860,96 € bani europeni. În urma campaniei desfășurate de cele patru țări, este estimată o creștere a exporturilor de fructe și legume în Germania, Polonia și Republica Cehă cu 6% în perioada 2019 – 2022! Precizăm însă că în ultimii ani, România a devenit importator de fructe și legume, mai ales de mere și tomate.

Procesatorul Romconserv SA a accesat bani europeni pentru promovarea fructelor și legumelor proaspete și procesate, pe piațele din Azerbaijan, Belarus, China și Federația Rusă. Campania este derulată împreună cu o organizație din Grecia și o societate din Cipru. Bugetul total al companiei românești este de 1 462 251,00 €, din care 992 029,00 € contribuție europeană. Campania, numită PAN-DORA , a fost demarată în 2015 și a inclus crearea unui site web, tipărirea de materiale promoționale, organizarea de prezentări de produse, misiuni de afaceri, invitații, publicitate și participarea la târguri de profil.

Asociația Națională a Producătorilor de Legume în Sere, Solarii și Câmp LEGROM a câștigat în 2018 un proiect cu buget total de 936 580,00 €, din care 749 264,00 € contribuție europeană, pentru a crește competitivitatea sectorulul de producere a legumelor proaspete din România, mai ales pentru producția de tomate, ardei roșu și salată verde. Campania, numită EUVEGME, ar trebui să crească cota de piață a legumelor proaspete livrate pe piața din Emiratele Arabe Unite și din Arabia Saudită, pentru ca valoarea exporturilor să atingă 2,1 milioane de euro în 2021.

Asociația Operatorilor din Agricultura Ecologică BIO ROMANIA a mai câștigat un proiect pentru promovarea sucurilor bio din România pe piețele din Kuweit, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Proiectul este derulat în comun cu o organizație din Bulgaria și una din Grecia. Bugetul BIO ROMANIA este de 668 161,00 €, din care 534 528,80 € contribuție europeană. Președintele BIO ROMANIA a declarat pentru Lantulalimentar.ro că nu a fost vândut până în prezent niciun litru de suc bio din România.

Egiptul a cumpărat 120.000 de tone de grâu din ţara noastră A.I.G. Miscellanea / 10 ianuarie Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului egiptean, a cumpărat 300.000 de tone de grâu din Ucraina, România şi Rusia la o licitaţie organizată în data de 8 ianuarie, la un preţ mediu de 245,71 dolari, inclusiv livrarea, informează

26

UkrAgroConsult, potrivit Agerpres. În carul acestei licitaţii, GASC a cumpărat 60.000 de tone de grâu din Ucraina la un preţ de 245,93 dolari pe tonă, inclusiv livrarea, 120.000 de tone de grâu din România (60.000 de tone de la Ameropa BV şi alte 60.000 de tone de la COFCO) la preţul de 245,59 dolari pe tonă, inclusiv livrarea, şi alte 120.000 de tone de grâu din Rusia - 60.000 de tone cu 245,45 dolari/tonă, inclusiv livrarea, şi 60.000 de tone la 245,98 dolari/tonă, inclusiv livrarea.

Grâul ar urma să fie livrat în perioada 18 - 29 februarie 2020.

Egiptul este cel mai mare cumpărător mondial de grâu, un produs de bază necesar pentru a menţine programul de subvenţionare a pâinii, de care depind zeci de milioane de egipteni.

România a reuşit să se claseze şi în 2019 pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui şi din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu un total 3,489 milioane de tone şi un plus de 13,93% faţă de 2018. Cu toate acestea, randamentul înregistrat a fost mai mic faţă de 2018, de numai 2.660 kg/ha, iar suprafaţa însămânţată mai mare, respectiv 1,31 milioane hectare, faţă de un milion hectare în 2018.

Holde Agri A Închis Cu Succes Oferta De Plasament Privat Pentru Acţiunile Sale De Redactia Financiarul Data ian. 8, 2020  99

Holde Agri Invest, companie cu capital românesc ce operează terenuri agricole, a închis cu succes oferta de plasament privat pentru acţiunile sale, atrăgând 10 milioane de lei de la investitorii de pe Bursa de Valori Bucureşti.

Potrivit unui comunicat al companiei, oferta s-a desfăşurat între 16 şi 23 decembrie 2019. Intermediarul tranzacţiei a fost SSIF BRK Financial Group, iar plasamentul privat a fost realizat prin intermediul sistemului de tranzacţionare POFX administrat de Bursa de Valori Bucureşti, destinat ofertelor publice şi plasamentelor private.

27

În perioada de ofertă, compania a plasat 8.984.267 acţiuni ordinare noi, care au fost vândute cu suma de 1,1135 lei pe acţiune. La ofertă au participat 27 de investitori, subscrierea medie fiind de aproximativ 370.000 de lei. Ca urmare a plasamentului privat, capitalul social al Holde va fi majorat până la 32,3 milioane de lei.

Conform cu informaţiile furnizate în Documentul de Ofertă, acţiunile companiei vor intra la tranzacţionare pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti în termen de 6 luni de la închiderea plasamentului privat, respectiv până la sfârşitul lunii iunie 2020.

Odată listată pe AeRO, Holde va fi prima companie agricolă disponibilă la tranzacţionare pe BVB. Acţiunile companiei se vor tranzacţiona sub simbolul HAI.

„Mulţumim tuturor investitorilor pentru participarea la plasamentul nostru privat. Acesta marchează un nou început pentru Holde Agri Invest, acela de companie tranzacţionată public. Capitalul strâns de la investitorii BVB va fi folosit pentru extinderea suprafeţei exploatate, ajutându-ne astfel să devenim un jucător semnificativ pe piaţa agricolă locală. Aşteptăm cu nerăbdare debutul acţiunilor HAI pe piaţa AeRO până la sfârşitul primei jumătăţi a acestui an şi între timp continuăm implementarea planului nostru ambiţios de dezvoltare”, a declarat Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest.

Capitalul strâns în timpul plasamentului privat va fi utilizat pentru extinderea suprafeţei lucrate prin achiziţia de ferme agricole. Odată ce investiţiile vor fi finalizate, Holde Agri Invest va avea cel puţin un total de 7.000 de hectare de teren în operare.

Obiectivul Holde este de a deveni unul dintre cei mai mari jucători români pe piaţa agricolă locală, cu un portofoliu de minim 20.000 hectare de teren operat în următorii 10 ani. Pentru a atinge acest obiectiv, Holde îşi propune să investească peste 50 de milioane de euro în dezvoltarea afacerii, să promoveze o afacere agricolă modernă, în care eficienţa şi excelenţa operaţională reprezintă principalele ingrediente din spatele rezultatelor.

„Odată cu închiderea plasamentului privat al Holde Agri Invest, am adus investitorilor Bursei de Valori Bucureşti o premieră pe piaţa de capital locală – prima companie agricolă tranzacţionată public. Prin acţiunile HAI, le propunem investitorilor BVB nu doar posibilitatea de a-şi diversifica portofoliile, dar şi de a realiza investiţii profitabile bazate pe guvernanţă corporativă şi principii solide de business, într-o industrie care a adus de-a lungul timpului randamente profitabile acţionarilor săi”, a declarat Eugen Voicu, membru al Consiliul de administraţie la Holde Agri Invest SA şi acţionar fondator al Certinvest.

28

Conceptul pentru Holde a fost inventat în 2016 de patru antreprenori români, Liviu Zăgan, Robert Maxim, Matei Georgescu şi Alexandru Covrig. În 2017, fondatorii şi-au unit forţele cu echipa companiei locale de asset management, Certinvest şi împreună, în 2018, au stabilit modelul de afaceri inovator din spatele Holde Agri Invest SA.

La scurt timp, Holde a primit prima investiţie externă de la Vertical Seven Group, un fond stabilit de antreprenorii români Iulian Cîrciumaru şi Andrei Creţu. După închiderea plasamentului privat, Holde Agri Invest SA are 52 de acţionari. Vertical Seven Group rămâne cel mai mare acţionar al Holde, cu 19,6% din companie, în timp ce restul investitorilor deţin între 9% şi 0,1% în afacere. Modelul de business prevede ca niciun acţionar să nu deţină o participaţie majoritară în cadrul companiei.

Producție Mică, Importuri Uriașe De Redactia Financiarul Data sept. 16, 2019  28

România nu face parte dintre „jucătorii” importanți pe piaţa mondială sau europeană de flori, cererea fiind acoperită în cea mai mare parte din import. În ultimii ani, suprafaţa de teren cultivată a scăzut constant ajungând în 2018 la doar 312 hectare cultivate cu flori.

-Cumpăr flori de câte ori simt nevoia să fac o bucurie cuiva. Florile parcă îşi reprezintă sufletul, dacă ai suflet bun şi o floare frumoasă şi dacă o oferi cu multă dragoste, ţine mai mult. Iau şi să împodobesc casa, parcă înveseleşte casa. Florile au viaţă şi dacă le îngrijeşti şi le iubeşti îţi dă altă senzaţie, altă, nu ştiu, simt ceva deosebit pe care nu ştiu să explic.

Astfel de cumpărători care iau flori pentru propria lor plăcere au devenit o raritate, spun florarii.

Proprietara unui magazin de flori: Toată lumea cumpără numai obligaţii, cadouri, mici atenţii, pentru ei nu prea se îndură să îşi mai cumpere.

Martie, lună de vârf la vânzările de floriPractic, românii cumpără flori de nevoie, atunci când normele sociale îi obligă să facă asta. 1 şi 8 Martie şi deschiderea anului şcolar sau sunt momentele în care românii dau buzna în florării.

Rodica Neamu, proprietara unui magazin de flori: Foarte puţini cumpără pentru a duce florile acasă ca şi cum duc trei flori acasă pentru că vreau să am în casă, preferă să ducă florile româneşti, cele de grădină care sunt mai accesibile ca preţ.

-Astăzi găseşti doar aranjamente şi mult mai scumpe.

29

-Cât de mare este diferenţa de ieri până astăzi?

-Ieri am găsit 25 de trandafiri scurţi la un milion, magenta, culoare pe care vreau să o cumpăr, astăzi nu mai găsesc deloc, sau dacă găseşti la bucată de la 4 lei este 7 lei.

Producție mică, importuri uriașeRomânia nu este un aşa numit „jucător” pe piaţa mondială sau europeană de flori. În ultimii 10 ani suprafaţa de teren cultivată a scăzut constant ajungând în 2018 la doar 312 hectare cultivate cu flori. Cererea este acoperită însă din import. De exemplu, în anul 2016, ţara noastră a importat peste 88 de mii de tone de flori în valoare de peste 97 de milioane e euro. În schimb, exporturile au fost aproape inexistente. Am exportat 1,6 tone, în valoare de 2,9 milioane de euro.

Proprietara unui magazin de flori: Avem din România lisianthus, acesta, restul de aici sunt toate de Olanda, gladiolul, crinul ăsta care este românesc, şi mai avem afară tuberoze, Ochiul Boului, floarea-soarelui, acestea de aici de jos pe care vă rog să le filmaţi, abia le-am făcut şi sunt foarte faine.

Olanda, principalul producător de floriÎn orice florărie ai intra găseşti doar câteva specii româneşti, restul sunt importate mai ales din Olanda dar şi din ţări mai exotice.

Rodica Neamu, proprietara unui magazin de flori: Trandafirii sunt cei din Ecuador, eu îi păstrez foarte bine aşa, nu îi desfac pentru că se menţin foarte bine.

-De ce din Ecuador şi nu de undeva mai aproape?

-Noi avem unul dintre importatori care a cumpărat teren acolo şi el cultivă acolo şi îi aduce la noi ca şi produs românesc cred. Mai de departe ar mai fi tropicalele, cum este anturiumul, mai este orhideea, streliţia nu mai e ea atât de…, orhideea Vanda care este deosebită.

-De unde este importată?

-Ea este venită prin Olanda, Thailanda, Indonezia, ţările asiatice care la ei nu se cultivă, cresc…

Trandafirii, florile preferate ale românilor

Indiferent de perioada din an, cel mai bine vânduţi sunt tradafirii. De altfel, puţinii producători români care au mai rămas îşi concentrază culturile pe specii şi soiuri pe care ştiu că românii le cumpără. Constantin Ungureanu are

30

o seră întinsă pe două hectare chiar în Bucureşti. A ales să cultive, în special, lalele şi frezii.

Constantin Ungureanu, producător flori: Statul român nu ne ajută cu nimic, absolut nimic, adică primim o subvenţie la hectar, exact ca la grâu, ori, se cheltuiesc foarte mulţi bani, echivalentul unui hectar de sera este circa 350 de hectare de câmp, deci este un efort financiar foarte mare şi cu utilaje şi cu forţă de muncă, nu se poate, comparativ.

Uneori reuşeşte să îşi vândă marfa, alteori o mai şi aruncă.

Constantin Ungureanu, producător flori: Mai mult, ne afectează acum moda aceasta de a se da nu ştiu câte zile libere. Dăm trei, patru zile, o legăm şi cu duminica şi iese săptămâna de weekend. Asta afectează foarte mult producţia. De exemplu de 1 Mai scad vânzările fantastic, se leagă cu 1 Mai, cu duminică, cu sâmbătă, stai că mai sărim una şi o recuperăm şi pur şi simplu nu se mai vinde nimic în perioada aceea, aia este marfă pe care o arunci.

Dimitrie Musca in opozitie cu apicultorii: Oameni seriosi si oameni „cu gura mare” In ian. 10, 2020    Pesticidele de tipul neonicotinoidelor sunt dăunătoare si pentru albine, anunţa anul trecut Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară. In baza acestui avertisment, mai multi apicultori din Romania au incercat sa blocheze utilizarea acestei substante in agricultura. Pe de alta parte, aceasta masura ar fi o lovitura dura data cultivatorilor de porumb. Cel putin asa considera si Dimitrie Musca, un cunosc fermier cu state vechi in acesta industria Agricola nationala.

https://youtu.be/KijjOfk-Wfk

Programul usturoiul 2020! Iata ce sume se acorda anul acesta In ian. 10, 2020  

Cultivatorii care vor să se înscrie în program ”usturoiul” anul acesta trebuie să știe că nu se schimbă sumele acordate la hectar. Deși anul trecut oficialii din cadrul ministerului discutau despre un ajutor mai

31

mare, de 5.000 de euro la hectar, situația nu s-a schimbat, iar legumicultorii vor primi ca anul trecut, 3.000 de euro la hectar.

Înainte de a depune cererea pentru ajutorul de minimis pentru această cultură, fermierii trebuie să se asigure că nu au încasat deja ajutoare de minimis care să totalizeze 15.000 de euro pe ultimii trei ani. Acest aspect va fi verificat de către Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Iași.

Cei care se pot înscrie în program sunt producătorii persoane fizice care dețin atestat de producător, dar și producătorii care au întreprinderi individuale, familiale. Depunerea cererilor se va face începând cu data de 15 ianuarie, iar termenul final pentru depunerea lor va fi 25 mai 2020.

PROBLEME PENTRU AGRICULTURA DIN OLTENIA. REZERVA DE APA DIN SOL, INSUFICIENTA: Agroromania.ro 10 Ian. 2020

Iarna blanda deja scoate la iveala probleme pentru agricultura din Oltenia. Meteorologii spun ca rezerva de apa din sol este insuficienta.

Potrivit reprezentantilor Centrului Meteorologic Regional Craiova, in Oltenia nu a mai plouat din luna noiembrie, astfel ca deficitul de apa din sol este de aproximativ 50 la suta.

 O astfel de situatie nu s-a mai inregistrat de mai bine de un deceniu, iar plantele sunt in pericol, avertizeaza specialistii.

 "Din noiembrie nu mai avem strop de apa, este o seceta prelungita, iar lipsa de apa face ca rezerva din sol sa fie foarte mica, din cauza consumului normal al plantelor. Determinarile din sol ne arata un deficit din rezerva apei

32

din sol foarte mare. Suntem la 40-50 la suta din rezerva de apa. Am mai avut situatii asemanatoare, dar ca acum...o seceta asa prelungita in perioada asta, nu ne-am mai confruntat de peste 10 ani. Deocamdata plantele nu sunt afectate, dar curand, fara precipitatii, s-ar putea pierde cantitati insemnate la hectar, lucru care ar duce la productii foarte mult diminuate. Ca sa acopere acest deficit, este nevoie de un strat consistent de zapada, de cel putin 30 de centimetri", a declarat, pentru Mediafax, Victor Viorel Vatamanu, agrometeorolog la Centrul Regional de Meteorologie Craiova.

 "Este aproape 15 grade diferenta intre temperatura de noapte si cea de zi, aici, in sudul judetului Mehedinti, unde lucrez eu teren. Iar acest lucru afecteaza plantele. Acestea sunt in stres ca nici nu intra in repaos, nici nu vegeteaza cum trebuie. Eu sunt in fiecare zi pe camp, deocamdata nu sunt afectate, dar daca vor fi minus 10 grade noaptea, fara zapada, va fi un mare pericol pentru culturi. Atunci chiar vor fi compromise suprafete mari", a declarat, pentru Mediafax, Cornel Stroescu, fermier din Mehedinti.

 Si agricultorii din Dolj spun ca e nevoie urgenta de zapada.

 "Daca in urmatoarele zece zile nu ploua si nu e zapada, situatia este chiar grava. Este mare nevoie de zapada, sa protejeze plantele de inghet si sa aiba apa pentru la primavara", a spus un fermier din judetul Dolj.

http://www.fratiabacilorardeleni.ro/

Frăția bacilor ardeleni este un parteneriat, realizat de mai mulți fermieri care și-au unit forțele pentru a procesa laptele de calitate obținut în fermele lor.Parteneriatul facilitează utilizarea la comun a laptelui, provenit din ferme, pentru a crea o gamă largă de brânzeturi proaspete urmând rețete tradiționale ardelenești.Atunci când achiziționați produsele noastre, ne ajutați să construim o lume mai bună în jurul nostru. Alegeți un produs natural, obținut urmând rețete tradiționale, care întrunește cele mai înalte standarde de calitate, ajutați o comunitate rurală să se dezvolte, să își păstreze și respecte tradițiile. Noi suntem mândri de modelul nostru de parteneriat, care se bazează pe solidaritate, democrație, utilizarea în comun a resurselor. Considerăm că acest model este unul puternic care poate să unească comunități și să fie transmis mai departe generațiilor viitoare.

33

Pentru noi această cooperare reprezintă modalitatea de a construi o lume mai bună, bazată pe colaborare, exploatarea sustenabilă a resurselor naturale precum și dezvoltarea unei comunități locale unite de aceleași valori.Frăția bacilor ardeleni este o formă de colaborare modernă și ambițioasă.

DE UNDE SUNTEM Suntem ardeleni. Ne găsești oricând pe dealurile Transilvaniei, unde animalele noastre trăiesc liber sau poți să ne faci o vizită la ferma de vaci din Mociu.Dacă ești la Cluj înseamnă că suntem foarte aproape de tine și poți trece oricând să vezi fabrica unde procesăm laptele și obținem brânzeturile noastre.

CONTACT Sat Sânicoară, Comuna Apahida, str. 1 Mai, nr. 40, județul Cluj+40264-232810 office@fratialaptelui.ro

INS: Sacrificările de bovine, porcine, ovine şi caprine au crescut, în noiembrie M.A. Miscellanea / 10 ianuarie

Numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la bovine, porcine, ovine şi caprine, în noiembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, şi au scăzut la păsări, potrivit datelor publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).Potrivit sursei itate, faţă de luna noiembrie 2018, numărul sacrificărilor a crescut la porcine, ovine şi caprine, a scăzut la păsări, iar la bovine a rămas

34

constant, în timp ce greutatea în carcasă a crescut la ovine, caprine şi păsări, iar la bovine şi porcine a scăzut.

Conform statisticii, în noiembrie 2019, raportat la luna anterioară, sacrificările au crescut la porcine cu 9%, la ovine şi caprine cu 7,1% şi la bovine cu 3,8%, în timp ce la păsări au scăzut cu 12,6%.

În ceea ce priveşte greutatea în carcasă, conform datelor INS, în intervalul de referinţă, în cazul porcinelor a fost înregistrată o majorare cu 12,3%, al ovinelor şi caprinelor cu 4,3% şi la bovine cu 3,5%. La păsări greutatea în carcasă a scăzut cu 7,6%.

Pe de altă parte, comparativ cu aceeaşi lună din 2018, în noiembrie 2019 creşterea în cazul numărului de sacrificări a fost de 10,5% la ovine şi caprine şi de 1,8% la porcine. La păsări, sacrificările au scăzut cu 3,6%.

În cazul greutăţii în carcasă, majorările au fost de 10,1% la ovine şi caprine şi de 1,7% la păsări. La bovine a fost înregistrată o scădere cu 0,7%, iar la porcine cu 0,3%.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Grupul Boromir şi-a bugetat investiţii de 10 mil. euro în 2020. „Evoluţia pieţei în anul 2020 va fi pozitivă datorită in ves tiţiilor, lansării de noi produse şi extinderii pieţei de des facere“ Mădălina Panaete 10.01.2020,

Constantin Boromiz, unul dintre acţionarii grupului Boromir: În anul 2020 riscurile care pot apărea sunt volatilitatea cursului valutar, creşterea preţurilor materiilor prime şi recesiunea globală.

Grupul Boromir, controlat de mai mulţi antreprenori locali, şi-a bugetat în acest an investiţii de 10 milioane de euro, conform informaţiilor furnizate de companie.

„Investiţiile sunt direcţionate către un siloz de cereale şi către sectoarele de panificaţie, morărit şi patiserie“, a spus Constantin Boromiz, unul dintre acţionarii grupului Boromir. Din grup fac parte companiile Boromir Ind Râmnicu Vâlcea, Boromir Prod din Buzău (listată până la începutul anului

35

trecut la BVB), Moara Cibin din Sibiu (simbol bursier MOIB) şi Amylon Sibiu (AMY). Constantin Boromiz spune că la nivelul anului 2019 grupul a avut o creştere de 5%, iar în anul 2020 estimează un avans de 10% faţă de anul precedent.

  Grupul Agricola pregăteşte o investiţie în modernizarea abatorului din Bacău de 16 mil. euro. " Pentru 2020 ne-am bugetat o creştere de 5% a cifrei de afaceri" Florentina Niţu 10.01.2020,

Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola: Trebuie să luăm în considerare faptul că este posibil să înregistrăm o majorare privind consumul cărnii de pasăre, influenţată de creşterea preţului pentru carnea de porc.

Grupul Agricola din Bacău, unul dintre cei mai mari producători de carne de pui din România, estimează o creştere a cifrei de afaceri în 2020 cu 5% faţă de anul 2019, an în care a încheiat cu venituri de 161 mil. euro. Astfel, la nivelul grupului cifra de afaceri s-ar apropia de 170 mil. euro, creştere datorată consumului mai mare de carne de pasăre în rândul românilor. Totodată, investiţiile companiei în extinderea capacităţii de producţie susţin majorarea.

„Pentru anul 2020 ne propunem o creştere de 5%, în contextul în care în primele nouă luni ale anului trecut afacerile grupului Agricola au crescut cu 8%. Anul acesta, planificăm o investiţie de 16 mil. euro în modernizarea abatorului de păsări Agricola Bacău, investiţie care va genera automat şi noi locuri de muncă. De altfel, ne-am propus şi o investiţie de 3 milioane de euro pentru modernizarea unor echipamente din dotarea proprie“, a spus Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola.

 Soluții manageriale pentru creșterea   companiilor mici și mijlocii

Constantin Rudniţchi 09 IANUARIE 2020

Constantin Rudniţchi si Aliz Kosza. consultant management.

36

Consultanții în management pot oferi soluții pentru ca IMM-urile să își poată îmbunătăți modelul de business și bineînțeles indicatorii economici.Indiferent de domeniu, industrie, comerț sau agricultură, firmele românești pot găsi spațiu de creștere..

https://www.rfi.ro/emisiunile-rfi-ro-117291-solutii-manageriale-pentru-cresterea-companiilor-mici-si-mijlocii?utm_source=tranzit&utm_campaign=template_copy1662&utm_medium=email

GLOBAL

Preturile mondiale la alimente au atins in decembrie cea mai ridicata valoare din ultimii cinci ani 9 Ianuarie 2020 15:51, Economie

Preturile mondiale la alimente au crescut in decembrie, pentru a treia luna consecutiv, atingand cea mai ridicata valoare din ultimii cinci ani, ca urmare a najorarii puternice a preturilor la uleiurilor vegetale, zahar si lactate, precum si a relansarii preturilor la cereale, a informat joi, Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), transmite Reuters, citata de Agerpres.

FAO publica lunar propriul sau Food Price Index, care masoara modificarile de preturi inregistrate la un cos de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne si zahar. In luna decembrie 2019, acest indice a urcat cu 2,5% comparativ cu luna noiembrie, pana la 181,7 puncte, cea mai ridicata valoare de dupa luna decembrie 2014.

Pe ansamblul anului trecut, indicele pretului produselor alimentar calculat de FAO a inregistrat o valoare medie de 171,5 puncte, cu 1,8% mai mare decat in 2018 dar, cu toate acestea, cu 25% sub maximul istoric de 230 de puncte inregistrat pe ansamblul anului 2011.

Organizatia a subliniat ca in luna decembrie 2019 indicele care masoara pretul uleiurilor vegetale a crescut cu 9,4% fata de luna noiembrie, ceea ce inseamna ca a crescut pentru a sasea luna consecutiv.

Si in decembrie 2019 cresterea pretului uleiurilor vegetale a fost influentata de aprecierea preturilor la ulei de palmier, ca urmare a cererii solide si a ingrijorarilor cu privire la livrarile limitate.

37

De asemenea, indicele care masoara pretul la zahar a inregistrat un salt de 4,8% in decembrie comparativ cu noiembrie. Aceasta apreciere s-a datorat, partial, majorarii pretului titeiului, care incurajeaza producatorii brazilieni de etanol sa utilizeze mai multa trestie de zahar, reducand cantitatea de zahar disponibila la nivel mondial.

Studiu: cum este afectata agricultura de schimbarile climatice Ianuarie 10, 2020Pietele deschise, previzibile si echitabile la nivel mondial pot contribui la consolidarea eforturilor de raspuns la schimbarile climatice si pot contribui la combaterea foametei, potrivit unui nou raport.

In conditiile in care schimbarile climatice vor influenta semnificativ capacitatea multor regiuni ale lumii de a produce alimente, se asteapta ca un rol tot mai mare in livrarea alimentelor sa revina comertului international cu produse agricole, totodata si ca solutie de raspuns la crize de foamete generate de schimbarile climatice, se mentioneaza intr-un nou raport al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO).

Regulile comertului international instituite sub auspiciile OMC si mecanismele noi create in temeiul Acordului de la Paris, ce au ca scop sa raspunda schimbarilor climatice, se pot sustine reciproc, se mentioneaza in raportul “Evaluarea Pietelor Produselor Agricole, 2018”. Pentru a se realiza acest lucru, ar putea fi necesar ca politicile agricole si comerciale nationale sa fie reajustate pentru a ajuta piata globala sa se transforme intr-un pilon al securitatii alimentare si un instrument de adaptare la schimbarile climatice, se spune in raportul FAO.

Acest lucru se datoreaza faptului ca schimbarile climatice vor afecta inegal agricultura globala, imbunatatind pe de o parte conditiile de productie in unele locuri si inrautatind in altele – generand pe parcurs „castigatori” si „perdanti”.

38

Productia alimentara in tarile cu latitudini scazute – multe dincare sufera deja de saracie, insecuritate alimentara si malnutritie – vor fi afectate cel mai mult, se arata in raport.

Regiunile cu clima temperata, pe de alta parte, ar putea avea efecte pozitive, pe masura ce temperaturile mai ridicate vor duce la cresterea productiei agricole.

Potrivit directorului general al FAO, José Graziano da Silva, pentru a impiedica extinderea si mai mare a decalajelor economice si alimentare dintre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare, trebuie sa ne asiguram ca evolutia si extinderea comertului cu produse agricole este echitabila si ca se lucreaza in directia eliminarii foametei, nesigurantei alimentare si a malnutritiei. ”

„Comertul international are potentialul de a stabiliza pietele si de a realoca alimentele din surplus catre regiunile cu deficit de alimente, ajutand tarile sa se adapteze la schimbarile climatice si sa contribuie la securitatea alimentara”, se mentioneaza in cuvantul de introducere din raport.

„Impactul inegal al schimbarilor climatice in intreaga lume si consecintele asupra comertului cu produse agricole, in special pentru tarile in curs de dezvoltare, accentueaza necesitatea unei abordari echilibrate a politicilor care ar trebui sa consolideze rolul adaptabil al comertului, sprijinindu-i in acelasi timp pe cei mai vulnerabili”, a spus Graziano da Silva.

Pentru ca acest lucru sa se intample, totusi, „sunt necesare actiuni la scara larga”, a adaugat directorul general al FAO. Sunt necesare politici comerciale care sa promoveze piete globale bine functionale, combinate cu masuri interne inteligente-climatic, investitii si sisteme de protectie sociala.

Comertul ca plasa de siguranta

Multe tari se bazeaza deja pe pietele internationale ca sursa de alimente pentru a-si depasi deficitul, fie din cauza costurilor ridicate ale productiei agricole (cum ar fi, de exemplu, in tarile cu terenuri si resurse de apa limitate), fie atunci cand clima sau alte dezastre naturale scad productia nationala de alimente.

De exemplu, in Bangladesh, in 2017, guvernul a redus taxele vamale pentru orez, pentru a creste importurile si pentru a stabiliza piata interna, dupa inundatiile severe care au avut loc si care au dus la cresterea preturilor la cerealele de baza cu peste 30 %.

39

Un caz similar a fost si in Africa de Sud – producator traditional si exportator net de porumb – care a majorat recent importurile pentru a atenua efectul secetelor succesive.

In general, raportul FAO sustine ca pietele internationale deschise, previzibile si echitabile sunt importante pentru comert pentru a ajuta la sustinerea securitatii alimentare si adaptarii climatice.

Cu toate acestea, in timp ce pietele mai bine integrate intaresc rolul adaptabil al comertului la schimbarile climatice, pentru tarile care se bazeaza deja in mare masura pe importurile de alimente, aceasta ar adanci aceasta dependenta, se arata in raport. Astfel, se impune necesitatea tot mai importanta de a lua in considerare prioritatile si obiectivele nationale.

Optiuni suplimentare de politici

Dincolo de masurile de integrare a pietei, exista o gama si mai larga de abordari echilibrate de politici publice, care ar putea fi utilizate pentru a valorifica mai bine comertul agricol pentru a ajuta fermierii sa isi dezvolte rezistenta la schimbarile climatice, sa stimuleze productia agricola, sa sprijine securitatea alimentara si sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera din sectorul alimentar se mai spune in raportul FAO.

La nivel national, acestea includ mai multe investitii in cercetare si dezvoltare si in serviciile de extensiune in agricultura pentru a incuraja utilizarea abordarilor inteligente din punct de vedere climatic in agricultura. Cheltuielile pentru programele de mediu si serviciile ecosistemice care reduc efectele negative ale emisiilor din agricultura nu ar afecta, de asemenea, comertul.

In special in tarile in curs de dezvoltare aflate sub riscul schimbarilor climatice, sprijinul acordat fermierilor va fi esential pentru a-i ajuta sa devina competitivi si pentru a obtine un echilibru mai bun in ceea ce priveste exportul si importul de alimente.

Toate aceste optiuni ar putea fi aliniate la normele OMC, precum si la noile angajamente asumate in temeiul Acordului de la Paris – nu exista un conflict fundamental intre politicile privind schimbarile climatice din cadrul acordului si normele comerciale multilaterale, se arata in raport.

Tendinte recente in comertul agricol global

40

Raportul ofera, de asemenea, o imagine de ansamblu asupra performantei sistemului de comert international agricol din ultimii ani si asupra directiei in care se indreapta.

In timp ce cresterea rapida a comertului agricol intre anii 2000 si 2008 a condus la contractii in perioada 2009-2012 si apoi la o crestere lenta de atunci, per ansamblu, in termeni valorici, comertul agricol a crescut semnificativ intre 2000 si 2016 – de la 570 miliarde la 1,6 trilioane de dolari.

O mare parte a acestui fapt a fost determinata de expansiunea economica din China, precum si de cresterea cererii globale de biocombustibili.

De notat este faptul ca profilul economiilor emergente in comertul agricol la nivel mondial a crescut considerabil, cu cresterea veniturilor pe cap de locuitor si reducerea nivelului saraciei. Acest lucru a sporit consumul de alimente si importurile si a dus la castiguri in productivitatea agricola, stimuland exporturile de alimente, nu numai pe pietele din lumea industrializata, ci si in alte tari din sudul planetei.

Intr-adevar, in timp ce traditionalii giganti exportatori de alimente cum ar fi Europa sau Statele Unite raman exportatori agricoli de top in termeni de valoare, noii veniti le contesta suprematia.

De exemplu, intre 2000 si 2016, Brazilia si-a marit ponderea in comertul cu produse alimentare la nivel mondial de la 3,2 la 5,7 la suta, China avanseaza inaintea Canadei si Australiei, devenind al patrulea exportator agricol din lume, iar Indonezia si India si-au marit considerabil exporturile ajungand printre cei mai mari zece exportatori de alimente din lume (8 si 10, respectiv). In aceeasi perioada, ponderea combinata a valorii totale de export a Statelor Unite, a Uniunii Europene, a Australiei si a Canadei a scazut procentual cu zece puncte.

UNIUNEA EUROPEANA

Comisia Europeană îi răspunde europarlamentarului român Daniel Buda pe tema conținutului de carne din mezeluri REDACȚIA FIR 10 IANUARIE

„Aproximativ 18% dintre români declară că mănâncă salam, parizer, kaizer, crenvuşti și alte preparate de acest fel în fiecare zi, iar cel puțin 72%, măcar o dată pe săptămână. Cei mai mulți dintre aceștia sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani și au venituri medii. Anual, un român consumă aproape 70 de kilograme de carne”, informează europarlamemtarul român Daniel Buda, pe pagina sa de facebook.

41

Cele mai multe mezeluri conțin un procent nesemnificativ de carne, mai spune Daniel Buda, iar calitatea îndoielnică a acestora poate duce la diverse probleme de sănătate. Dincolo de tot ceea ce înseamnă etichetarea transparentă a produselor, trebuie găsite mecanisme eficiente pentru a se interzice în mod expres folosirea denumirii mezeluri dacă aceste produse nu conțin o proporție semnificativă de materie primă de origine animală, consideră europarlamentarul român.

În acest context, Buda a solicitat Comisiei Europene un răspuns clarificator referitor la instrumentele europene în vederea interzicerii folosirii denumirii de mezeluri dacă aceste produse nu conțin o proporție semnificativă de materie primă de origine animală.

Stella Kyriakides, comisar european pentru Sănătate și Siguranța Alimentară, a răspuns, din partea Comisiei Europene, următoarele:

„Legislația UE nu prevede cerințe specifice privind conținutul minim de carne din produsele din carne. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare stabilește cerințe generale referitoare la etichetarea produselor alimentare și conține o serie de dispoziții care le permit statelor membre să acționeze atunci când anumite mențiuni, sau etichetarea în ansamblu, îi induc în eroare pe consumatori. În ceea ce privește carnea, regulamentul stabilește dispoziții specifice pentru definirea cărnii și criterii conexe privind conținutul maxim de grăsime și țesut conjunctiv pentru indicarea cărnii în lista de ingrediente. Termenul „carne” poate fi folosit numai în cazul în care este în conformitate cu această definiție. În plus, acest regulament impune indicarea cantității unui ingredient (respectiv a cărnii), dacă ingredientul respectiv (a) figurează în denumirea produsului alimentar sau este asociat acestei denumiri de către consumator, (b) este scos în evidență în etichetare prin cuvinte, imagini sau reprezentări grafice sau (c) este esențial pentru a caracteriza un produs alimentar și pentru a-l diferenția de produsele cu care ar putea fi confundat din cauza denumirii sale sau a aspectului său. 

Aceste informații trebuie să figureze în denumirea produsului alimentar, imediat lângă acesta ori în lista ingredientelor. Comisia consideră că legislația actuală oferă cadrul necesar și instrumente suficiente pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor cu privire la caracteristicile produselor din carne. Punerea în aplicare a dispozițiilor de mai sus este responsabilitatea autorităților competente din statele membre.”

42

Produsele agroalimentare, vinul și băuturile spirtoase protejate la nivelul Uniunii Europene sunt disponibile acum într-o bază de date comună REDACȚIA FIR 10 IANUARIE 2020

Indicațiile geografice (IG) pentru produse agroalimentare, vin și băuturi spirtoase înregistrate și protejate în Uniunea Europeană sunt disponibile acum într-o nouă bază de date publică, eAmbrosia – the EU Geographical Indications registers, după trecerea tuturor denumirilor și înregistrărilor IG-urilor din baza de date DOOR și e-Bacchus la eAmbrosia, informează Comisia Europeană.

Noua bază de date centralizează informațiile despre toate tipurile de produse (alimentare, vin, băuturi spirtoase) și indicație geografică simplificând, astfel, căutările și conferind consumatorilor o mai mare transparență. Baza de date cuprinde informații privind numele produsului, tipul protecției (indicație geografică protejată, denumire de origine protejată, indicație geografică) categoria, țara, statusul, data înregistrării.

IG protejează legal peste 3.300 de nume de produse a căror reputație și caracteristici sunt datorate regiunii lor de producție, mediului natural și abilităților producătorilor locali.

România figurează cu 80 de nume de produse în baza oficială de date a Comisiei Europene, majoritatea vinuri, aflate în diferite stadii, înregistrate și publicate în Jurnalul Oficial al UE sau în curs de obținere a protecției.

Comisia Europeană informează că IG-urile promovează caracteristicile unice ale acestor produse de specialitate și expertiza tradițională a producătorilor lor. Fiecare indicație geografică are standarde legale specifice

43

cu privire la modul în care sunt fabricate produsele, oferind totodată o garanție pentru calitatea acestora.

Representative actions for the protection of collective interests of consumers Research

Representative actions for the protection of collective interests of consumers As part of efforts to improve compliance with consumer protection rules, the European Commission has proposed a directive on representative actions for the protection of collective interests of consumers. The proposal, presented as part of the 'New Deal for Consumers', aims to enable consumers across the EU to use representative actions to demand compensation from companies that infringe their rights. The European Parliament is expected to vote on its first-reading position during the March II plenary session.

Background

When the rights of a large number of consumers are violated, it is more efficient if they can join forces to launch a representative action before a court or an administrative body. However, rules on such actions are not harmonised across the EU. A 2018 report1 showed that only 19 EU Member States have compensatory collective redress in place. That report also warned of vast differences in the way such representative actions work across the EU. The 2009 Injunctions Directive2 requires Member States to have procedures for representative actions whose aim is to stop or ban harmful practices, but not to require compensation for consumers. In 2013, however, the Commission issued a recommendation3 that representative actions should be available for compensation too.

European Commission proposal

On 11 April 2018, the Commission adopted a proposal4 to harmonise provisions in this area to ensure equal consumer protection across the EU. Representative actions would be possible for infringements of a much wider body of law than at present, including horizontal consumer legislation and sector-specific laws in the field of financial services, energy, 1 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/en/TXT/?uri=CELEX:52018DC0040 2 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/GA/TXT/?uri=CELEX:32009L0022 3 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A32013H0396 4 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=COM:2018:184:FIN

44

telecommunications, health and environment. Member States would be required to have procedures not only for injunction orders to stop or prohibit a practice, but also measures for redress, such as compensation, repair, replacement, price reduction, contract termination and reimbursement. Collective actions could be brought not by law firms, as in the United States, but by qualified entities which have been duly authorised in that regard.

European Parliament position

Parliament’s Legal Affairs Committee (JURI) adopted its report5 on 6 December 2018. The committee suggested that each Member State should be required to name at least one qualified entity that could bring representative actions. Qualified representative entities would be required to disclose publicly how they are financed, organised and managed. The report also suggests explicitly prohibiting punitive damages and fees for lawyers that are paid only if a case is won (contingency fees). Within three years, the Commission would be required to asses if there is a need to establish a European ombudsman for collective redress. Although the committee’s mandate to enter interinstitutional negotiations with the Council was confirmed in plenary in December 2018, as Council has not yet reached a general approach, Parliament will vote on its first-reading position during the March II plenary session.

SIEGFRIED MUREŞAN: ''Pactul Ecologic European este un obiectiv ambiţios, dar totodată costisitor'' A.I.G. Politică / 10 ianuarie

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European, afirmă, într-o declaraţie de presă, că România are nevoie de sprijin financiar şi logistic din partea UE pentru a atinge obiectivul din Pactul Ecologic European (Green Deal), informează G4Media.

Sprijinul este necesar pentru ca până în 2050 Uniunea să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră. Mureşan atrage atenţia că în România există regiuni carbonifere, precum Valea Jiului şi Oltenia, pentru care tranziţia se va face cu mare greutate.

5 https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-8-2018-0447_EN.html?redirect

45

Potrivit unui comunicat remis Redacţiei noastre, Mureşan afirmă: ''România se numără printre ţările membre care vor avea nevoie de sprijin financiar şi logistic suplimentar din partea Uniunii Europene pentru a atinge aceste obiective.

Avem regiuni carbonifere, precum Valea Jiului şi Oltenia, pentru care tranziţia se va face cu mare greutate. Soluţia propusă de Comisia Europeană este adoptarea unui Mecanism pentru o Tranziţie Echitabilă, estimat la aproximativ 100 de miliarde de euro pentru perioada 2021 - 2027. Scopul lui este sprijinirea regiunilor europene pentru care tranziţia economică implică eforturi mai mari. Consider că acest mecanism trebuie să sprijine cu prioritate tocmai regiunile miniere carbonifere, precum Valea Jiului''.

De asemenea, europarlamentarul a declarat că este conştient de faptul că ţara noastră are şi alte priorităţi, precum dezvoltarea infrastructurii şi sprijinirea sectorului agricol.

De aceea Grupul PPE din Parlamentul European, nu vor accepta ca alocările pentru Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune să aibă de suferit sub pretextul de a finanţa Pactul Ecologic European, iar orice nouă prioritate a Uniunii Europene trebuie să vină cu o alocare suplimentară de fonduri europene.

“Aruncăm prea multă mâncare la pubelă, 175 kg de mâncare/an/ persoană trăitoare in spațiul european!”

12 sfaturi pentru a evita risipa alimentară 8 ianuarie 2020, 17:12de Elena

Daniel Botănoiu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, subliniază faptul că risipa alimentară este foarte ridicată în România şi oferă 12 sfaturi pentru a reduce acest fenomen.

România risipitoare: mii de tone de alimente ajung zilnic la gunoi Portretul-robot al românului care aruncă cea mai multă mâncare la coşu... „Aruncăm

46

prea multă mâncare la pubelă, 175 kg de mâncare/an/persoană trăitoare în spaţiul european!

Alimentele se obţin greu! Se consumă resurse naturale, bani, energie, forţă de muncă, etc.”, subliniază Botănoiu. El a realizat o listă cu 12 sfaturi pentru a evita risipa alimentară: 1. Stabiliţi meniul săptămânal; 2. Faceţi lista de cumpărături; 3. Nu faceţi cumpărături când vă este foame; 4. Cumpăraţi produse în vrac; 5. Uitaţi-vă la data de expirare a produsului; 6. Respectaţi temperatura de păstrare a produsului; 7. Aranjaţi produsele după data lor de expirare; 8. Sortaţi alimentele după temperatura lor de păstrare; 9. Notaţi data la care produsul a fost deschis; 10. Gătiţi cantităţile potrivite de care aveţi nevoie; 11. Păstraţi corespunzător şi utilizaţi alimentele gătite; 12. Gătiţi resturile de legume sau fructe din frigider. Potrivit lui Botănoiu, respectând aceste sfaturi, vom avea resurse mai multe, bani mai mulţi şi munca producătorului apreciată! ........................................................................................

POLONIA

Polonia începe lupta cu creşterea preţurilor: Rata inflaţiei va depăşi, cel mai probabil, ţinta din buget în 2020 Mihai Gongoroi 10.01.2020,

Indicele preţurilor de consum din Polonia este posibil să depăşească nivelul de 2,5% prognozat în draftul de buget al guvernului de la Varşovia, a anunţat, vineri, ministrul de finanţe din Polonia, Leszek Skiba. El a precizat că o inflaţie peste ţintă va aduce venituri bugetare mai mari."Inflaţia în 2020 ar putea să fie mai mare. Însă trebuie menţionat că o inflaţie mai mare înseamnă venituri bugetare mai mari. O inflaţie mai ridicată nu este un motiv de îngrijorare", a spus Skiba într-o conferinţă de presă.

47

Indicele preţurilor de consum din Polonia pentru luna decembrie publicat marţi a înregistrat o valoare de 3,4%, peste aşteptările economiştilor ce prognozau o creştere a preţurilor de 2,9%. Creşterea preţurilor pentru decembrie din Polonia a fost cea mai accelerată din 2012 încoace.

Pentru 2020, Varşovia a înaintat un buget echilibrat, cu deficit zero, care estimează venituri şi cheltuieli de 429,5 miliarde zloti, echivalentul a 109 miliarde de dolari. Acesta este primul buget echilibrat în Polonia din ultimii 30 de ani.

SUA

Apocalipsa în retail continuă. Încă un gigant închide zeci de magazine şi sute de angajaţi îşi pierd locurile de muncă  Ioana Matei  10 ianuarie 2020

Macy's vrea să închidă aproape 20 de magazine în prima parte a anului curent. Lanţul de magazine a confirmat închiderile a mai multe unităţi din Statele Unite, atât unele aflate în centre comerciale, cât şi unităţi de sine stătătoare.Reprezentanţii Macy's au declarat în presa internaţională că vor oferi un update referitor la închiderile de magazine pe 5 februarie.

Anunţul a venit la mai puţin de două luni după ce compania şi-a publicat rezultatele financiare pentru cel de-al treilea trimestru al anului (încheiat la data de 2 noiembrie). Compania, cu sediul central în Cincinnnati, a pus rezultatele financiare dezamăgitoare ale companiei pe seama sezonului de toamnă care a fost mai cald decât de obicei, precum şi din cauza trecerii de la cumpărăturile din magazine fizice înspre cele online.

„După şapte trimestre consecutive cu rezultate în creştere, am înregistrat o scădere în cel de-al treilea trimestru”, a spus Jeff Gennette preşedintele şi CEO-ul companiei. Chiar dacă Gennette declarase pe 21 noiembrie că retailerul are „încredere în strategia din perioada sărbătorilor”, Macy's şi-a redus aşteptările, cu câştiguri ajustate pe acţiune cuprinse între 2,57 dolari şi 2,77 dolari, în scădere faţă de previziunile anterioare, cuprinse între 2,85 şi 3,05 dolari. Se aşteaptă, de asemenea, ca vânzările să scadă cu între 2,5% şi 2%.

48

SANATATE si GASTRONOMIE

Miturile alimentare, dărâmate de un cunoscut nutriționist! „Renunțați la…” Carmen Alecu 9 ianuarie 2020

Nutriționistul Mihaela Bilic e hotărâtă să dărâme toate miturile alimentare pe care societatea modernă și le-a însușit în ultimii ani, fără discernământ

Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Mihaela Bilic susține că „dpdv nutritiv carnea de porc este o sursă de proteine de calitatea întâi, vitamine din grupul B, minerale (fier în special) și grăsime. 

De multe ori porcul este considerat o carne grasă, însă se face o confuzie între grăsimea globală (a carcasei) și conținutul de grăsime al cărnii. Grăsimea porcului se găsește mai ales la periferie, sub piele, deci este ușor de degresat înainte sau după gătit. Conținutul de grăsime variază în funcție de bucata de carne: mușchiul conține 3,5-4% lipide, pulpa aprox 7% iar costița până la 45%.”

Bilic susține că, pentru consum, carnea de porc este mai bună decât carnea de vită. „Comparativ cu carnea de vită, porcul are o carne mai bogată în acizi grași nesaturați decât în acizi grași saturați: 50% dintre lipidele cărnii de porc sunt acizi grași mono-nesaturați similari cu cei din uleiul de măsline. Nefiind rumegător precum vita, oaia și capra, porcul nu poate satura grăsimea; de aceea slăninuța de porc este fragedă și gustoasă, spre deosebire de seul de vită din care poți face doar săpun.”

Nutriționistul ne îndeamnă să consumăm carne de porc, cu moderație, bineînțeles, aducându-ne aminte că nu degeaba există vorba din popor „porcu-i frate cu românul” și că „la porc totul e bun, de la vârfurile urechilor până la vârful cozii.”

„Renunțați la uleiul alimentar și slăbiți sănătos”

Mihaela Bilic susține, de asemenea, că dacă vreți să slăbiți în mod sănătos, trebuie să urmați câteva reguli simple. Cel mai important sfat pe care îl oferă celebra nutriționistul, este acela de a renunța la uleiul alimentar. „Avem în tradițiile culinare uleiul ca ingredient obligatoriu, în orice preparat. Totul începe cu „se pune ulei în cratiță”. La 100cal/lingură pot să vă spun că obiceiul ăsta ne „costă” silueta. Vă provoc la o încercare: renunțați o lună la sticla de ulei de gătit şi descoperiți ce gust are mâncarea fără el. Lăsați doar 1-2 linguri/zi de ulei crud, pus peste salate. Veți slăbi, vă promit!”

49

Mihaela Bilic susține, de asemenea, necesitatea de a ne reîntoarce la mâncarea gătită în casă.

„Nimic nu se compară cu mâncarea gătită, când vine vorba de preparate echilibrate și sănătoase. Orice ai mânca, gata ambalat dintr-un pachet sau orice pui la repezeală pe pâine din frigider, are volum mic și multe calorii. Orice poți mânca rece în picioare, în mașină sau pe canapea la televizor îngrașă mai tare decât o farfurie de ciorbă sau de tocăniță. Pentru cei care vor să slăbească, există chiar recomandarea să nu aibă la îndemână decât mâncarea care trebuie gătită/încălzită/mâncată cu tacâmuri. Dar și gătitul ăsta poate fi o capcană, dacă nu suntem atenți la ulei.”

FARMACIA VERDE – Maracinele care te scapa de crampe In ian. 10, 2020  

Dracila, o tufă spinoasă cu fructe roşii, a fost folosită de sute de ani pentru tratarea disconfortului abdominal. Planta, aproape uitată în zilele noastre, conţine o serie de substanţe active recomandate atât în ameliorarea problemelor digestive, cât şi în tratarea bolilor ficatului. Dracila va fi vedeta minutelor urmatoare la rubrica Minutul de sanatate sustinta de Ing. Petre Biolan.

https://youtu.be/Gqom-lGtlY8

DOSAR

Cea mai importantă şi dorită resursă din lume şi cum ar putea ea să transforme România într-un jucător de top în domeniu la nivel mondial Andra Stroe, Alexandra Cepăreanu 16 decembrie 2019

Cu cea mai mare rezervă de izvoare de ape minerale din Europa, România poate fi numită, pe bună dreptate, patria apelor minerale, spun producătorii din industria locală. Când vine însă vorba de exploatarea acestei resurse, nu stăm nici pe departe la fel de bine. Care sunt motivele şi cum putem să ajungem numărul 1 pe harta mondială a apelor minerale?

50

România deţine resursele necesare pentru a deveni un jucător de top pe piaţa apelor minerale la nivel mondial, o piaţă care se estimează că va creşte în cinci ani până la 174 de miliarde de euro, de la 145 de miliarde de euro, cât este în prezent. Miza producătorilor români ar putea să fie câştigarea unei felii din această piaţă. 

Industria apelor minerale din România este o piaţă de un miliard de euro anual, cu un consum de 87 de litri per capita, sub media europeană, unde consumul este de circa 110 litri anual per capita şi mult sub ţări precum Italia şi Germania, unde consumul anual ajunge la aproximativ 200 de litri pe cap de locuitor, potrivit datelor ZF.

Industria a crescut cu 70% în ultimul deceniu, dar pentru a face pasul spre o piaţă globală România trebuie să-şi construiască o reputaţie, să fie recunoscută peste tot în lume ca ţara numărul 1 pentru apele sale minerale, este concluzia conferinţei „În căutarea brandului de ţară. România, izvorul de ape minerale al Europei”, organizată de Ziarul Financiar şi susţinută de Aqua Carpatica, Aur'a, Lighthouse Communication şi Ecosmart Union.

Cu toate că pe piaţa locală, pe lângă brandurile puternice, cu tradiţie, au început să se dezvolte timid şi alte nişe, cum ar fi cea a apei cu vitamine sau arome, a apei pentru copii sau cu beneficii suplimentare pentru sănătate, ocupăm încă o marjă foarte mică din UE. Partea bună este că potenţialul de creştere este imens, atât în plan local, dar mai ales la export, în contextul în care doar 4% din producţia locală de ape minerale trece graniţele.

„Pot apele minerale din România să devină un brand de ţară? Poate România să devină izvorul de apă al Europei? Putem construi, dincolo de povestea fiecărui brand în parte, povestea unui brand de ţară?” sunt întrebările pentru care Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN şi-au propus să găsească răspunsuri în cadrul conferinţei „În căutarea brandului de ţară. România, izvorul de ape minerale al Europei”. Reprezentanţi din industria locală au pus pe masă în cadrul acesteia cifre, problemele cu care se confruntă şi rezolvările pe care le consideră cele mai bune.

51

Potrivit lor, dintre sectoarele cu potenţial enorm sau la care excelăm, precum IT, automotive sau turism, unde avem însă concurenţă acerbă din partea multor altor state, cel al apelor minerale este elementul diferenţiator, care ne face unici. Dar pentru a reuşi să transformăm această industrie într-un brand de ţară este nevoie de un parteneriat puternic public-privat şi de o comunicare eficientă. 

Jean Valvis, preşedinte Valvis Holding:

„România merge bine în mai multe domenii. Unde este însă unică? Turism au toate ţările. Industrie auto, de asemenea. IT-ul nu e tangibil şi la fel de sustenabil cum este apa. Apa va fi absolut necesar să fie pură. Pe măsură ce trec anii, din cauza omului, care nu ştie să respecte planeta şi ecologia, apele pure necesare organismului nostru vor fi mai rare, deci mai valoroase. De aceea, România poate fi patria apelor minerale internaţionale. Elementul diferenţiator pe care îl avem în acest domeniu este unul unic. În celelalte domenii vor veni şi alte naţii. Ar trebui să ne promovăm cu un domeniu unde suntem deosebiţi.”

¶   Sunt aici pentru că am o viziune tangibilă, pe care am modelat-o cu experienţa oamenilor, instituţiilor, competiţiei şi prin efortul meu de a exporta Aqua Carpatica, care a început acum 3-4 ani. Semnalele sunt pozitive la Los Angeles, San Francisco, New York, Londra, Tokio, Dubai, Riad. Observ însă că nu se vinde – avem nevoie de export, pentru că e parte din creşterea economică. Consum, export, investiţii directe.

¶   Trebuie să ne gândim că se poate şi să mergem la un alt nivel. Am observat că în străinătate nu se vinde brandul, nu se vinde o anumită etichetă, ci se vinde originea produsului.

¶   În România există o lipsă de încredere în forţele proprii. Noi am venit, în urmă cu 3-4 luni, cu o campanie şi un slogan de bază: „România - patria apelor minerale”. În comparaţie cu alte ţări, noi avem 80.000 de kilometri pătraţi de pădure, care garantează puritatea originală a ploii. Apa este importantă. Vorbim de elementul care constituie 70% din corpul nostru, un diamant pentru sănătate, un element de bază al alimentaţiei, pe care noi în România îl primim sub o suprafaţă de 80.000 de kilometri pătraţi de pădure. Aceste ape pe care le îmbuteliem au şi un parcurs de 20-30 de ani în subteran, unde se îmbogăţesc cu minerale.

52

¶   Cred că suntem patria apelor minerale, pentru că avem cantitate, păduri, calitate, protecţie, nu avem exces de săruri, magneziu, avem un gust plăcut atât al apelor minerale, cât şi al celor de izvor, avem cele mai bune ape din punctul de vedere al nitraţilor. Aici se reunesc toţi parametrii pentru a spune că România este diamantul apelor minerale. Dar nu avem o strategie, un cadru legislativ.

¶   În trei ani piaţa mondială a apelor minerale va creşte cu 30 de miliarde de euro. De la 145 de miliarde de euro care se realizează astăzi la 174 de miliarde de euro, potenţialul este enorm. 

¶   Pentru antreprenorii care vor să ajungă la o ţintă este extrem de important să simtă că Executivul le este alături. Mă bucur că statul vrea să se ocupe de resursele minerale, dar vreau să reamintesc că resursele minerale ale României sunt mărfuri. Apa minerală are nevoie de brand şi de marketing. Aurul, gazul, ţiţeiul le vinzi conform datelor de la bursă. Să pui însă valoare adăugată la un produs FMCG e puţin diferit. Este un fond, dar nu e inclus la fondurile europene, cu toate subvenţiile pentru PAC (Politica Agricolă Comună). Nu are fonduri. Apa minerală din România aparţine resurselor de subsol, dar nu este un fond care poate beneficia de finanţare europeană. Propunerea care vine din partea noastră este de a se găsi o modalitate de cofinanţare. Nu ar trebui să limităm apa minerală doar la nivel de marfă.

¶   În Europa sunt foarte multe ape minerale, iar consumul este foarte mare. Adevărata oportunitate a României nu este în Europa, unde există chiar şi un război de preţuri între francezi şi italieni, ci în Asia şi America.

Bogdan Jelea, director general adjunct Societatea Naţională a Apelor Minerale (SNAM):

„Există o mulţime de aspecte care ţin de absenţa unei politici publice coerente în domeniul apelor minerale. Fără un context legislativ limpede nici noi nu vom putea funcţiona suficient de bine, nici statul nu va putea să exploateze suficient de bine această resursă şi nici îmbuteliatorii nu vor putea să îşi maximizeze businessul.”

¶   Suntem la o cantitate mare de rezerve, avem un număr destul de mare de perimetre. Acoperirea majorităţii perimetrelor cu păduri înseamnă o purficare mai bună a apei şi o capacitate de regenerare mult mai rapidă decât în alte zone. Asta face ca, atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ, România să fie un lider în domeniu.

53

¶   Apa este o resursă din ce în ce mai limitată. Din cauza condiţiilor de mediu la nivel global există o scădere a cantităţilor exploatabile de apă. E o diferenţă substanţială între ce e apa industrială şi apa naturală.

¶   Toţi îmbuteliatorii nu ne sunt doar clienţi, ci şi parteneri de business. Avem obligaţia să facem o treabă cât mai bună să o exploatăm într-o manieră sustenabilă şi profitabilă.

¶   SNAM are drept acţionar unic statul român, prin Ministerul Economiei. Avem în concesiune 37 din cele 71 de branduri aflate în lista ANRM de ape minerale naturale. Restul sunt direct concesionate de ANRM către îmbuteliatori. 

Nicu Rădulescu,preşedinte Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR)

„Dacă aşteptăm mereu de la stat să ne încurajeze, greşim, statul ne poate ajuta şi sprijini, dar noi trebuie să facem restul.”

¶   Ideea brandului de ţară poate fi implementată repede dacă avem spirit întreprinzător, dacă lucrăm în echipă şi dacă punem toţi mână de la mână, pentru că staţiunile balneare sunt locuri de recreere şi izvor de sănătate. Dacă le asociem cu aceste efecte, avem rezultate fantastice. Cel mai puţin am dezvoltat turismul balnear, dar cred cu tărie că ne putem dezvolta.

¶   Dacă analizăm ce este brandul, ce avem noi, ce nu au alţii şi ce ne diferenţiază de ceilalţi, putem avea un brand de ţară sustenabil şi durabil cu care vom putea ieşi fără emoţii în faţa oricărui partener.

Ionel Dancă, şeful Cancelariei Prim-Ministrului: „Cred că cel mai bun lucru pe care îl poate face statul este să

54

lase economia în pace, să lase oamenii de afaceri să îşi dezvolte planurile de business într-un cadru predictibil legal şi fiscal.”

¶   Aş vrea să transmit un mesaj foarte clar din partea actualului guvern în ceea ce priveşte domeniul resurselor minerale. Credem că este timpul ca ceea ce cer investitorii, oamenii de afaceri, companiile de atâta timp să fie ascultat şi respectat. Ne trebuie o legislaţie coerentă, predictibilă, stabilă, fără hăţişuri birocratice, fără tergiversări inutile.

¶   Domeniul resurselor minerale este un domeniu pe care România trebuie să îl gestioneze astfel încât să aducă beneficii tuturor cetăţenilor, comunităţilor locale, într-un mediu de business prietenos, atât pentru comunitatea de afaceri, cât şi pentru mediu.

¶   Credem că în perioada următoare vom pune la punct reorganizarea, restructurarea şi eficientizarea agenţiei, astfel încât domeniul resurselor minerale să nu mai fie redus la zona carierelor de pietriş şi nisip, putem să facem din zona de resurse minerale un domeniu strategic pentru dezvoltarea economică a României, pentru că există potenţial foarte mare, atât în zona de minerit, petrol, gaze, cât şi de ape minerale. Vrem aşadar să implementăm la nivelul acestui domeniu o strategie care să pună în valoare aceste resurse, iar perioada în care zona de resurse era limitată la diverse activităţi locale de interes local sau politici cred că trebuie să ia sfârşit. Asta ne-am propus, ca guvern, la nivelul ANMR.

¶   În ceea ce priveşte strategia în domeniul resurselor minerale aici, de asemenea, sunt întârzieri mari. Vorbim de o strategie din 2009, care trebuie actualizată şi trebuie să răspundă nevoilor din acest domeniu. Sunt inclusiv chestiuni din zona legislaţiei, au fost câteva propuneri venite de la organizaţiile patronale în ceea ce priveşte modalitatea de emitere a licenţelor şi a permiselor de explorare-exploatare, lucrăm împreună cu ANMR la o astfel de îmbunătăţire a cadrului legislativ, astfel încât ceea ce e de competenţă locală să rămână la nivel local iar la nivel central să ajungă doar acele decizii care nu pot fi luate la nivel local.

¶   Ne propunem să îi aducem pe toţi producătorii şi patronatele din sectorul apelor minerale la aceeaşi masă, important e ca toată comunitatea să ia parte la decizii, sectorial, pe fiecare domeniu în parte.

¶   Credem că România are potenţial foarte bun. Credem în parteneriatul public-privat. Ceea ce poate să facă industria în beneficiul propriu se poate restrânge la nivelul întregii comunităţi.

¶   Sunt multe domenii în care România excelează – IT, resurse naturale, posibilităţile pe care le oferă România ca destinaţie turistică, industria auto, care în acest moment reprezintă motorul exporturilor româneşti, 24% din

55

valoarea exporturilor, 14% din PIB, şi forţa de muncă pregătită din punct de vedere tehnic, unde avem însă un deficit, de aceea trebuie să dezvoltăm din nou zona de învăţământ dual, a şcolilor tehnice, pentru a asigura această resursă.

¶   România este plină de strategii. Suntem foarte buni, atunci când suntem întrebaţi, să răspundem la întrebarea „Ce ar trebui să facă România peste 20 de ani?“. Nu ştim să răspundem însă ce ar trebui să facă azi sau mâine. Din acest punct de vedere strategiile sunt necesare pentru a da un cadru de acţiune coerent. Dar inflaţia de strategie este profund dăunătoare. Noi credem că, de fapt, trebuie să lăsăm şi societatea, şi businessul, şi industriile să se dezvolte natural, să nu le împiedicăm, să nu le obstrucţionăm. 

Daniel Mischie, preşedinte al Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA): „Cu cât politicul este implicat mai mult, cu atât trebuie să descurcăm mai mult după. Politicul trebuie să fie facilitator pentru noi, atât. Trebuie să ne creeze platforma şi atât. Cred că puterea este la antreprenori, la îmbuteliatori şi la noi, la operatorii de restaurante şi de hoteluri.”

¶   Poziţia noastră e puţin diferită. Considerăm că apele minerale şi turismul balneo beneficiază de o fereastră de oportunitate. Cred că apa este unul dintre cele mai bune produse de care beneficiază România.

¶   Ne străduim de ani de zile ca turismul să fie gestionat de organizaţiile de management al destinaţiei, în care toţi actorii privaţi implicaţi să poată decide. Pentru că, după 30 de ani, am constatat faptul că statul nu poate promova acest turism. De aceea considerăm că privatul, care a reuşit să facă branduri de apă minerală, în turism ar trebui să gestioneze aceste ONG-uri.

¶   În restaurante, astăzi, consumul de ape minerale este în creştere. Predispoziţia consumatorului de a plăti pentru o apă minerală de calitate sau cu un marketing mai bun este mult mai mare, iar astăzi românul este predispus să aibă apă minerală românească pe masă. Fereastra de oportunitate există, dar trebuie exploatată de industria balneo şi de cea a îmbuteliatorilor.

¶   În industria din care vin eu, datorită politicului avem astăzi o infrastructură în care evoluăm foarte bine. Iar industria restaurantelor, care era hulită, astăzi a ajuns să fie un exemplu. Pentru că administraţia centrală a reuşit să faciliteze o anumită legislaţie prin care să nu mai fim nevoiţi să ne

56

ascundem de reprezentanţii administraţiei. Dar astăzi, când avem promovarea turismului balneo din România şi suntem pe locul 4 la locuri balneo în Europa, noi vrem să facem staţiuni de schi.

Marius Caluian, managing partner Market Vektor: „Consumul per capita la români în 2019 este de 87,2 litri, fără să luăm în considerare zona de clădiri de birouri. Suntem mult sub media UE, unde, în 2017, era un consum mediu de 117 litri. Cel mai mare consum per capita îl întâlnim în Europa de Vest, Italia, Germania – unde valoarea se îndreaptă spre 200 de litri pe cap de locuitor. Consumul depinde şi de calitatea apei de la robinet.”

¶   În 1806 a apărut prima instalaţie de îmbuteliere, la Borsec. A fost o investiţie străină, dar trebuia să înceapă cineva. În 1938 erau deja 56 de instalaţii. După al doilea război mondial producţia de apă minerală din România cunoaşte o evoluţie spectaculoasă.

¶   Între 1949 şi 1970 consumul a crescut de peste 50 de ori, asta şi pe fondul urbanizării forţate de la momentul respectiv. A urmat apoi o perioadă de stagnare, dar începând cu 2006 piaţa a cunoscut o nouă evoluţie spectaculoasă. Printre factorii care au contribuit la asta se numără introducerea peturilor şi creşterea importanţei apei plate.

¶   În ultimii zece ani, din 2009 până în 2019, piaţa apei minerale îmbuteliate a crescut cu 70%, deci există un potenţial imens. În ultimii cinci ani a crescut cu 40%. Volumele de apă prezentate se referă la vânzarea prin canalul retail. Vânzările nu acoperă partea de vânzări instituţionale, cantine sau cea de dozatoare din clădirile de birouri.

¶   Dacă ne referim la cele trei canale de vânzare, comerţul modern deja este dominant, a ajuns la peste 70% din consumul total, în timp ce partea de comerţ tradiţional şi HoReCa reprezintă 30% din volum. Ca tip de apă, apa plată a crescut ca importanţă în vânzări şi reprezintă mai mult de 60% din consumul românilor. Ca valoare, ocupă un procent asemănător. Începând cu 2006, Pet-ul domină industria apelor minerale şi reprezintă 98% din volumul comercializat în prezent, inclusiv în HoReCa.

¶   În HoReCa observăm creşterea ambalajelor la sticlă, sticla reprezintă 21% din volum si 27% din valoarea din HoReCa. Ca valoare, HoReCa reprezintă undeva la 30% ca valoare, şi ca volum 10%, din toţi banii generaţi de această industrie.

57

¶   Dacă ne raportăm la consumul total pe Uniunea Europeană, România are o cotă de piaţă de 3% în UE, deci avem un potenţial imens, pentru că beneficiem de resursele naturale, care pot fi exploatate, piaţa poate creşte foarte uşor prin creşterea consumului zilnic. Dacă am creşte cu 100 ml pe zi/locuitor am ajunge la media UE.

¶   România exportă doar 4% din producţie, şi aici avem un potenţial enorm. Ca populaţie, România reprezintă 4% din totalul UE şi avem o cotă de piaţă de 3%. Preţul apei româneşti, care este mult peste cea din UE din punctul de vedere al calităţii, este mult mai mic. De aceea, există un potenţial şi din acest punct de vedere.

¶   În contextul global există trei mari poluri la nivel de consum al apelor minerale: Asia, cu aproape 36%, nivel dat însă de populaţie, Europa, cu 26%, şi America de Nord cu 17%. Oportunitatea imediată ar fi în continentele unde consumul pe cap de locuitor este mare – Europa, implicit UE, şi America de Nord.

¶   În ultimii 10 ani am observat şi o aglomerare pe această piaţă. Acum 10 ani erau mai puţin de 50 de mărci la vânzare, acum există aproape 100, ceea ce a generat şi o creştere a numărului de produse în sine. În aceste condiţii piaţa a crescut cu 7%, chiar dacă populaţia a fost în scădere şi în proces de îmbătrânire.

¶   Consumul local poate creşte imediat, avem potenţial şi la export, avem resursele calitative, neexploatate acum, trebuie să găsim doar modalitatea să le utilizăm eficient. O altă modalitate de creştere este încurajarea competiţiei din domeniu. Numărul de produse a crescut în ultimii 10 ani, ceea ce înseamnă că avem de unde alege.

¶   În consumul total de apă din România, apa importată reprezintă doar 1%, deci vorbim de o cotă de piaţă de 99% pentru producătorii autohtoni. Am observat şi dezvoltarea timidă a unor nişe, de pildă apa pentru copii, care a ajuns undeva la 0,5% cotă de piaţă în volum.

¶   Putem ajunge la un consum de ape îmbuteliate de 95 de litri per capita într-un an, iar UE ar putea fi oportunitatea imediată de export. 

Mihai Croitoru, director general Nicoltana (brand Keia): „Noi, ca producători, trebuie să investim continuu în tehnologie, în promovare. Noi trebuie să profităm de calitatea şi vastitatea de resurse

58

minerale. Trebuie să comunicăm mai bine, să ştie lumea de noi, acesta e un lucru pe care eu îl văd foarte important.”

¶   Am început să derulăm activităţi de export, în special în China şi statele din Orientul Mijlociu. Dar volumele de export sunt mici. Dintr-o piaţă de aproape 1,8 miliarde de litri exportăm doar 21 de milioane, adică 1%.

¶   Cred că soluţia este să avem o strategie comună, dar una care să fie discutată şi pe deplin acceptată de toţi jucătorii din piaţă, nu o strategie impusă. Sunt sigur că ar ajuta această chestiune. În UE nu se ştie mai nimic despre apa minerală şi calităţile apei minerale româneşti, despre faptul că deţinem cele mai mari rezerve din Europa, iar dacă noi, producătorii, nu comunicăm asta, nici nu se va şti. Este foarte important un consens la nivelul producătorilor.

Diana Caracota, senior strategic planner Cohn & Jansen J. Walter Thompson România: „Pentru a crea un brand, în primul rând trebuie să creezi o filosofie în care oamenii să creadă. Şi ca oamenii să creadă într-un lucru, trebuie să găseşti acele argumente care îl credibilizează. Cele mai importate trei argumente sunt resursele pe care le avem, şi care sunt neexploatate, potenţialul de creştere şi extindere în consum, atât în România cât şi pe partea de export, şi faptul că românii deja sunt ataşaţi de brandurile româneşti şi cred în ele.”

¶  Ideal ar fi ca România să aibă o strategie de brand de ţară foarte amplă, dar realitatea este diferită. Fiecare sector ar trebui să vadă cum ar putea să aducă beneficii României. La ce poate fi util un brand de ţară creat de un produs FMCG? Poate să devină un ambasador real în afară. Când le dai oamenilor senzaţia că sunt buni la ceva, într-un anumit domeniu, produsele respective pot deveni ceva cu care oamenii să se identifice, poate chiar şi cei din afară să ne identifice.

¶  Când afli că o ţară face ceva foarte bine, automat asta aduce beneficii şi altor sectoare, nu intră în competiţie, ci se susţin unele pe altele.

¶  Este important cine generează mesajul. Pentru ca un mesaj să fie credibil el trebuie să aibă o sursă credibilă. Dacă vrem să creăm un brand de ţară nu e suficient ca un singur brand să spună că are un brand de ţară. E foarte important ca respectivul mesaj să fie endorsat de cât mai mulţi jucători din industria respectivă, din zona politică, iar oamenii să îl creadă până la final. Cred că acesta este pasul următor pentru a credibiliza un astfel de proiect. 

59

Ana Maria Gardiner, managing partner  Lighthouse: „Construcţia unui brand se leagă de valori. Şi aici vorbim de valorile pur româneşti, care pot fi: tenacitatea, creativitatea, familia, tradiţionalismul pe care le găsim la poporul român.”

¶  Prin prisma experienţei mele de expat, înţeleg necesitatea şi beneficiile unui brand de ţară pentru România. Vedem des spoturi publicitare care promovează India, Indonezia, Arabia Saudită. Din perspectiva mea, o eventuală campanie de brand pentru România ar trebui să fie dusă mai departe de autorităţile centrale, pentru că ar trebui să luăm în calcul nevoile tuturor celor care contribuie cu taxe şi impozite la nivelul de stat, din care o astfel de campanie ar putea fi susţinută şi finanţată.

¶  Un brand de ţară ne-ar putea ajuta să atragem în continuare investiţii străine, mai ales că vedem acum upgrade-ul bursei de la Bucureşti, care sperăm să atragă investiţii de zece ori mai mari, deci există în continuare oportunităţi şi pe această parte. Vorbim de crearea unor parteneriate de business mai bune pentru afacerile locale în afara ţării, de consolidarea imaginii profesioniştilor români în străinătate. Vorbim însă în primul rând de un brand de ţară care să ne facă mândri pe noi toţi.

¶  Autorităţile trebuie să înţeleagă că indirect toate aceste lucruri, eforturi se vor regăsi în bugetul de stat prin diverse taxe şi impozite şi credem că avem oportunităţi să se întâmple aceste lucruri pe viitor, aceste lucruri se pot face. 

Silviu Manole, administrator Wega Invest (Apa Minerală Vâlcele): „Noi putem să ne promovăm, avem ce promova şi este de dorit să ne promovăm apele. Important este să fim atenţi la cercetare şi inovare.”

¶  Suntem cel mai mic producător de apă minerală din România, noi facem un alt fel de apă, apă cu beneficii pentru sănătate.

¶  Plecând de la cunoaşterea apei putem ajunge la produse complexe pe bază de apă, inovative. Putem fi aşadar deschizători de drum în diferite domenii şi asta nu ar face decât să se întărească ramura economică a României, să

60

putem face export, să devenim mai competitivi, să proiectăm în afară o imagine mai bună a acestei ţări şi să aducem şi bani din inteligenţa românească, care este cea mai la îndemână resursă.

Iulian Stoicescu, director general Ecosmart UNION: „Noi, ca şi consumatori, avem responsabilitatea de a-i motiva pe producători să meargă către o altă direcţie."

¶  În curând va fi obligatoriu să avem ambalaje din sticlă într-o proporţie mai mare, deoarece cu toţii vrem să eliminăm plasticul din viaţa noastră, sub orice formă. Asta pleacă de la producători, care trebuie să găsească o modalitate mai ingenioasă de a-şi ambala produsele. Este responsabilitatea producătorilor de a face asta.

¶  Trebuie să luăm în calcul faptul că sticla este un mediu inert pentru transportul tuturor băuturilor, este reciclabil. Pentru a refolosi sticla nu trebuie să adaugi nimic.

¶  Susţinem toţi producătorii români în îndeplinirea obligaţiilor pe care le au la fondul pentru mediu. Sunt sigur că putem face ceva pentru România ca brand de ţară şi una dintre obligaţii este să ne îndeplinim datoria faţă de mediu, nu cele pe care UE ni le impune, ci obligaţiile pe care le avem faţă de copiii noştri, de la reciclare, acasă la noi în primul rând, la obligaţia pe care producătorii o au să deconteze aceste cheltuieli.

¶  O parte dintre materialele de ambalare au o valoare negativă în industrie şi aici trebuie să intervină producătorii, care au responsabilitatea de a face ca acele materiale să devină rentabile pentru anumiţi operatori economici, în aşa fel încât ei să poată să câştige ceva din desfăşurarea operaţiunilor de colectare.

Dacă vrem să avem o strategie pentru un brand de ţară trebuie să avem grijă de mediul înconjurător. Eu văd România ca patria apelor minerale, ambalată la sticlă, pentru că sticla este unul dintre cele mai bune şi curate materiale de ambalaj, care rămâne întotdeauna la dispoziţia noastră.

* * *

61

Vinul de azi: Magari 2014 - 92 de puncte Robert Parker POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Achiziționată de Angelo Gaja în 1996, această cramă toscană a fost numită de Angelo Gaja Ca’Marcanda (“Casa negocierilor fără sfarsit”, în dialectul piemontez), pentru a evoca numărul mare de întâlniri avute cu fostul proprietar până la încheierea tranzacției. Odată cu achiziționarea Ca’Marcanda, Angelo Gaja a urmărit să transfere experiența sa piemonteză în celebra regiune Bolgheri, iar prin înțelegerea relației dintre solurile toscane și soiurile internaționale, să pună în evidență unicitatea vinurilor produse aici. Este recomandată decantarea pentru cel puțin o oră.

Asamblaj de Merlot, 50%, Cabernet Sauvignon, 25% și Cabernet Franc, 25%, cu o perioadă de maturare în butoi de stejar de 18 luni, Magari 2014 este o creație complexă cu o corpolență plină, taninuri elegante și final persistent. Este un vin roșu rubiniu închis, cu irizații purpurii, bogat în arome de prune, fructe negre și condimente dulci, cu note minerale. Se recomandă asocierea cu barbeque, brânzeturi, miel, vânat, vită. 

* * *

* * *

62

63