primĂria municipiului arad · web viewse verifică fixarea tălpilor popilor în planşeul de...

CAIET DE SARCINI

În vederea participării la procedura de cerere de oferte de preţ pentru execuţia lucrărilor de : - Reparații la Centrul de ingrijire de zi.

I. Date generale

- Denumirea lucrării: Reparaţii la Centrul de zi Curtici .- Sursa de finanţare: Bugetul local.

- Autoritate contractantă: U.A.T Curtici, 315200, str.Primariei nr.47 CURTICI jud. ARAD Tel: 0257.464.004 Fax: 0257.464.130 - Amplasamentul lucrărilor: Localitatea Curtici,str.Revolutiei nr.36/A

II. Necesitatea şi oportunitatea lucrărilor

Lucrările au ca obiectiv executarea de reparații la cladirea Centrului de zi Acestea vor cuprinde urmatoarele categorii de lucrari

- lucrări de reparaţii şarpante, învelitori, tinichigerie ;- lucrari de acces in pod prin practicarea unui gol si montarea

unei scari pliabile- lucrări de reparatii tencuieli, placaje pereţi şi pardoseli;- lucrări de pardoseli;- inlocuirea ,completarea jaluzelelor verticale precum si

montarea de site antiinsecte;- zugrăveli, vopsitorii ;- acoperire terasa cu o copertina usoara din lemn;- lucrari de asanare a peretilor din subsol precum si zugravirea

acestuia- lucrări de reparaţii instalaţii electrice (circuite defecte, înlocuire

tabloude sigurante electrice, montare corpuri de iluminat, aparataj, etc.)

- lucrări de reparaţii instalaţii de apă, (înlocuire ţevi si fitinguri.)

III. Obiectul lucrărilor.

- Lucrările reparații se vor executa la :- Centrul de ingrijire de zi- Adresa: Str.Revolutieinr.36/A

Localitate: CurticiJudeț: AradCodPoștal: 315200Telefon: 0257/465066Tel/Fax: 0257/465066

Alăturat vă anexăm listele de cantitati si procedurile de lucru pentru principalele categorii de lucrari .

Demolarea elementelor din beton

1. SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE1.1. Scop1.1.1 Procedura stabileşte:- descrierea tehnologiei de execuţie pentru realizarea lucrărilor de

demolare;- stabilirea responsabilităţilor personalului implicat în realizarea

lucrărilor de demolare;- programarea activităţilor de monitorizare, măsurare şi întocmire de

documente pe toată perioada desfăşurării lucrărilor;- măsurile privind: protecţia, siguranţa şi igiena muncii; prevenirea şi

stingerea incendiilor; protecţia mediului.

1.2. Domeniul de aplicare1.2.1 Prezenta procedură se utilizează la execuţia demolării

elementelor din beton simplu/armat şi zidării cu mijloace manuale/mecanice

2.DESCRIEREA PROCESULUI2.1 Procedura2.1.1 Demolarea elementelor din beton simplu/armat se efectuează la

elementele menţionate în proiectul de execuţie.2.1.2. Înaintea demolării elementelor din beton se vor proteja zonele

adiacente cu sprijiniri locale, închideri de protecţie cu folie, prelate, grilaje, precum şi indicatoare de avertizare.

2.1.3. Demolarea elementelor din beton cu mijloace mecanice se execută cu personal autorizat, asigurându-se că dispozitivele mecanice (perforator, ciocan pneumatic, etc.) funcţionează la parametri normali, fără defecţiuni.

2.1.4. Pentru demolările manuale se vor utiliza unelte (şpiţ, ciocan) verificate în conformitate cu normativele tehnice.

2.1.5. După demolarea elementului de beton se face verificarea zonei libere (dacă demolarea s-a efectuat complet, dacă s-a respectat proiectul, dacă s-a evacuat molozul în întregime, astfel încât să se treacă la etapa următoare).

2.2 Protecţia, siguranţa şi igiena muncii2.2.1 În vederea evitării accidentelor (electrocutări, explozii, inundaţii),

înainte de începerea execuţiei lucrărilor se stabilesc şi se materializează poziţiile şi amplasarea instalaţiilor încheindu-se procese verbale a amplasamentelor de lucru împreună cu proprietarii acestor instalaţii;

2.2.2 În timpul lucrărilor trebuie asigurată protecţiei circulaţiei persoanelor, în zona lucrării şi se iau măsuri de semnalizare atât ziua cât şi noaptea a potenţialelor pericole, iar zona se protejează;

2.2.3 Se vor lua măsuri organizatorice şi tehnice pentru crearea condiţiilor de securitate a muncii, precum şi pentru realizarea instructajului de protecţie a muncii a personalului şi consemnarea acestuia în fişele individuale sau alte formulare specifice care urmează să fie semnate individual;

2.2.4 Se efectuează controlul aplicării şi respectării de către întreg personalul a normelor şi instrucţiunilor specifice, verificându-se cunoştiinţele asupra normelor şi măsurilor de protecţie a muncii, precum şi existenţa şi utilizarea echipamentului de protecţie adecvat;

2.2.5 Zonele periculoase se îngrădesc şi se avertizează interzicându-se accesul altor persoane decât a celor autorizate;

2.2.6 Persoanele care schimbă zona de lucru (locul de muncă) se instruiesc corespunzător noilor condiţii de lucru;

2.2.7 La locurile de muncă se afişează instrucţiuni specifice conţinând măsurile de protecţie a muncii (inclusiv măsurile menţionate de proiectant în caietele de sarcini);

2 .3. Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor 2.3.1. La executarea lucrărilor vor fi respectate măsurile generale şi

specifice, normele şi regulile prevăzute în normele generale de PSI aprobate prin O.M.I.. nr. 775/98 şi în normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, indicativ C 300, precum şi prevederile specifice din proiectele tehnice;

2.4 Măsuri privind protecţia mediului2.4.1 Prevenirea unui impact negativ asupra mediului prin producerea

şi răspândirea prafului ca urmare a executării lucrărilor de demolare presupune:

2.4.2 Realizarea lucrărilor de demolare sub perdea de apă;2.4.3 Udarea cu apă a elementelor care se demolează şi a căilor de

acces în şantier;2.4.4 Dotarea şantierului cu rampă destinată spălării roţilor mijloacelor

de transport şi ale utilajelor care părăsesc zona construibilă;

2.4.5 Evacuarea rapidă a molozului din şantier utilizându-se mijloace auto prevăzute cu prelate şi care nu permit pierderile de deşeuri pe drumurile publice.

2.4.6 Deşeurile reciclabile se vor depozita în containere speciale, în vederea valorificării;

2.4.7 Se vor folosi utilaje şi mijloace de transport moderne, corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi ale căror emisii se încadrează în normele impuse de legislaţia în vigoare;

2.4.8 Alimentarea utilajelor cu carburant trebuie să se realizeze numai în locuri special amenajate în vederea protejării solului împotriva poluării cu produse petroliere;

2.4.9 Motoarele utilajelor se vor afla în stare de funcţionare numai în perioadele în care sunt implicate în activitate.

Executarea lucrărilor de tencuieli1. SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE1.1. Scop1.1.1 Procedura stabileşte:- descrierea tehnologiei de execuţie pentru realizarea lucrărilor de

tencuieli groase şi subţiri la construcţii, actualizata pe baza reglementarilor tehnice existente;

- stabilirea responsabilităţilor personalului implicat în realizarea lucrărilor de tencuieli groase şi subţiri la construcţii;

- programarea activităţilor de monitorizare, măsurare şi întocmire de documente pe toată perioada desfăşurării lucrărilor;

- măsurile privind: protecţia, siguranţa şi igiena muncii; prevenirea şi stingerea incendiilor; protecţia mediului.

1.2. Domeniul de aplicare1.2.1 Prezenta procedură se utilizează la execuţia lucrărilor de tencuieli

groase şi subţiri la construcţii.

2.DESCRIEREA PROCESULUI2.1 Procedura

2.1.1 Condiţii prealabile2.1.1.1 Pentru execuţia lucrărilor sunt necesare următoarele:

• asigurarea documentelor de execuţie

• verificarea condiţiilor climaterice de temperatură şi umiditate;• instruirea personalului în executarea lucrărilor;• dotarea cu scule şi dispozitive necesare realizării lucrării;• racorduri pentru asigurarea resurselor de energie, apă şi alte

utilităţi.

2.1.2. Descrierea procedurii2.1.2.1. Prezenta procedura tehnica de execuţie se refera la tencuieli

interioare si exterioare aplicate, manual sau mecanizat, pe suport de cărămidă, beton, B.C.A. si plasa din rabiţ.

2.1.2.2. Tencuielile umede sunt finisaje din mortare plastice cu grosimi variabile.

2.1.2.3. Tencuielile groase sunt finisaje din mortare obişnuite cu grosimi variabile aplicate în 3 straturi: şpriţ, grund, tinci.

2.1.2.4. Tencuielile exterioare se aplică pe faţadele care acoperă suprafeţele exterioare ale pereţilor.

2.1.2.5. Pe suprafeţele acoperite cu plasă de rabiţ (la tavane false), tencuiala se execută în trei straturi – şmir, grund şi un strat vizibil.

2.1.2.6. Se vor utiliza mortarele pentru tencuieli în conformitate cu prevederile tehnice în vigoare şi în concordanţă cu detaliile din proiectul tehnic de execuţie.

2.1.2.7. Diversele operaţii necesare pentru realizarea cu diverse materiale (manipulare, prelucrare, etc.) se execută cu scule şi dispozitive speciale indicate în proiectul tehnologic, în funcţie de operaţia efectuată.

2.1.2.8. Depozitarea materialelor se va face la obiectul care se execută, în locuri uscate special amenajate, ferite de umezeală, pe suprafeţe plane.

2.1.2.9. Personalul de execuţie trebuie instruit pentru cunoaşterea particularităţilor materialelor utilizate.

2.1.2.10. Tencuielile se vor executa conform detaliilor şi prescripţiilor din proiectul tehnic de execuţie.

2.1.2.11. Rosturile zidăriei de cărămidă vor fi curăţate în prealabil cu ajutorul unei scoabe metalice, iar suprafeţele netede de beton vor fi în stare rugoasă.

2.1.2.12. Suprafeţele de lemn sau metal existente pe suprafeţele zidăriei de cărămidă se vor acoperi cu rabiţ.

2.1.2.13. Pe suprafeţele de lemn acoperite cu plase de rabiţ, sub plasă se va aplica fie un carton asfaltat, fie altă soluţie hidrofugă, pentru a se evita umflarea lemnului în contact direct cu tencuiala.

2.1.2.14. Înainte de începerea lucrărilor pentru executarea tencuielii interioare şi exterioare, trebuie terminate următoarele lucrări:

• învelitoare clădiri, inclusiv terasele, logiile, balcoanele cu amenajarea scurgerilor, astfel încât să nu fie afectate lucrările de placaje;

• toate profilele, solbancurile, glafurile;

• montarea conductelor sanitare, electrice sau de încălzire de sub zugrăveli şi vopsitorii;

• executarea probelor de scurgere şi a celor de presiune pentru conductele de alimentare cu apă;

• montarea diblurilor şi a dispozitivelor de fixare a obiectelor sanitare;

• executarea pardoselilor.2.1.2.15. Aplicarea tencuielilor se va face numai pe suprafeţe uscate,

pregătite în prealabil:• stratul suport va fi riguros controlat în ceea ce priveşte

respectarea pantelor, planeităţii şi a aliniamentului, în conformitate cu proiectul tehnic;

• executarea prealabilă a tuturor străpungerilor pentru coşuri, ventilaţii, conducte, cabluri;

• îndepărtarea tuturor urechilor de montaj, mustăţi, resturi de materiale, moloz, etc., de pe faţa stratului suport.

2.1.2.16. Executarea amorsei:a) Suprafeţele de beton (tavane şi pereţi) şi ale zidăriilor vor fi stropite

prealabil cu apă, apoi se face amorsarea prin stropire cu un şpriţ care se aplică în grosime de 3 mm;

b) Pe suporturile din plasă din rabiţ se va aplica direct şprit cu un mortar din aceeaşi compoziţie a mortarului pentru grund;

c) În timpul executării amorsei suprafeţelor, se va urmări ca şpriţul să fie aplicat cât mai uniform, fără discontinuităţi prea mari, iar înainte de aplicarea grundului se va verifica dacă şpriţul este suficient întărit, fără prelingeri pronunţate şi dacă suprafaţa amorsată este suficient de rugoasă şi aspră la pipăit cu măna.

2.1.2.17. Executarea grundului:a) Este cel mai gros strat al tencuielilor şi se aplică la:• 24 ore de la aplicarea şpriţului în cazul suprafeţelor de beton;• 1 oră în cazul suprafeţelor din cărămidă.

b) În cazul şpriţului prea uscat sau la tencuieli executate pe timp călduros, suprafaţa se va uda în prealabil cu apă înainte de a se aplica grundul.

c) Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat, într-una sau două reprize, grosimea totală fiind de circa la 20 mm.

d) Pe suprafeţe de beton care sunt netede şi au absorbţie redusă de apă, stratul de finisare se va executa cu mortar cu adaos de aracet, după ce aceste suprafeţe au fost amorsate.

e) Aplicarea grundului pe timp de arşiţă se va face luându-se măsuri contra uscării rapide, prin acoperirea suprafeţelor respective cu materiale protectoare.

f) Este interzisă aplicarea grundului pe suprafeţe dacă există pericolul ca acestea să îngheţe înainte de întărire.

g) În timpul executării grundului se va urmări obţinerea unui strat cu o grosime care să se încadreze în limitele admise şi se va verifica planeitatea şi verticalitatea suprafeţelor executate care să şi rectifice toate defectele stratului suport

h) Suprafaţa grundului se va verifica să nu prezinte asperităţi pronunţate, zgârieturi, neregularităţi, ciupituri, etc.

i) Şpriţul şi grundul se vor aplica pe faţa clădirilor de sus în jos de pe schele montate la 50 cm, faţă de suprafaţa faţadelor.

2.1.2.18. Executarea stratului vizibil:a) Înaintea aplicării stratului vizibil, se va controla ca suprafaţa

grundului să fie uscată şi să nu aibă granule de var nehidratat, care se poate stinge ulterior în contact cu umiditatea din stratul de grund şi să provoace împuşcături pe suprafeţele tencuite anterior.

b) Stratul vizibil se execută cu mortarul denumit tinci, de aceeaşi compoziţie cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var-pastă şi cu nisip până la 1 mm, sau în cazuri speciale numai cu ciment şi praf de piatră.

c) Stratul vizibil se va prelucra în funcţie de materialele utilizate, precum şi în funcţie de sculele utilizate, tencuielile respective purtând următoarele denumiri:

• drişcuite;• gletuite;• stropite;• sclivisite;• decorative;• din materiale speciale.d) După executarea tencuielilor, se vor lua măsuri pentru protecţia

suprafeţelor proaspăt tencuite, până la întărirea mortarului.

2.1.2.19 La recepţia calitativă a tencuielilor se vor verifica abaterile astfel încât să nu se depăşească valorile maxime admise de normativul C56-85 şi anume:

● pentru tencuieli driscuite-- umflături, ciupituri - nu se admit- zgrunţuri 3mm, zgârieturi - nu se admit- neregularităţi supraf. - maximum 2 în orice direcţie

având adâncime sau înălţime de 2mm

- abateri la verticala pereţi - max. 1mm/m şi 3 mm pe toată înălţimea

încăperii- abateri faţă de orizontala - max. 1 mm/m şi 3mm de la o latura

la alta

2.1.3. Executarea lucrărilor de tencuieli pe timp friguros2.1.3.1 Tencuielile exterioare nu se executa de regula pe timp friguros.

Dacă se impune totuşi executarea acestora în zilele friguroase, se vor lua măsuri corespunzătoare de închidere şi încălzire a spaţiului de lucru, pentru a se crea condiţii de execuţie ca şi pentru lucrările interioare.

2.1.3.2 Tencuielile interioare pot fi executate dacă procesul tehnologic se desfăşoară în încăperi închise în care s-au creat condiţiile impuse de normativul C 16-84 şi anume: asigurarea temperaturii de +8…+10º pe toată durata execuţiei lucrării.

2.2 Protecţia, siguranţa şi igiena muncii2.2.1 În vederea evitării accidentelor (electrocutări, explozii, inundaţii)

înainte de începerea execuţiei lucrărilor se stabilesc şi se materializează poziţiile şi amplasarea instalaţiilor montate îngropat sau subteran, încheindu-se procese verbale a amplasamentelor de lucru împreună cu proprietarii acestor instalaţii;

2.2.2 Dacă în timpul lucrărilor poziţia instalaţiilor este diferită decât cea indicată în proiect sau procesele verbale încheiate cu beneficiarii, lucrarea trebuie întreruptă şi vor fi contactaţi proiectantul şi beneficiarii acestor reţele în vederea stabilirii noilor trasee;


2.2.4 Se efectuează controlul aplicării şi respectării de către întreg personalul a normelor şi instrucţiunilor specifice, verificându-se

cunoştinţele asupra normelor şi măsurilor de protecţie a muncii, precum şi existenţa şi utilizarea echipamentului de protecţie adecvat;






2.4 Măsuri privind protecţia mediului2.4.1 Materialele utilizate pentru realizarea tencuielilor nu trebuie să

producă un impact negativ asupra mediului, fapt specificat în declaraţiile de conformitate eliberate de către furnizori;

2.4.2 Se va verifica starea ambalajelor, avându-se în vedere ca acestea să nu permită împrăştierea pe sol a materialelor pulverulente;

2.4.3 Materialele se vor depozita numai in locuri special amenajate;2.4.4 Este interzisa prepararea mortarului pe domeniul public;2.4.5 Se va diminua la minimum înălţimea de descărcare a materialelor

care pot genera emisii de particule;2.4.6 Suprafeţele care se decopertează şi care urmează a fi decopertate

se stropesc în prealabil cu apă pentru evitarea producerii şi răspândirii prafului;

2.4.7 Deşeurile rezultate se vor colecta selectiv în containere speciale, în vederea valorificării lor;

2.4.8 Se vor folosi pentru aprovizionarea şantierului mijloace de transport moderne, corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi ale căror emisii se încadrează în normele impuse de legislaţia în vigoare;

2.4.9 Se va dota şantierul cu rampă utilizată la spălarea roţilor mijloacelor auto care părăsesc zona construibilă.

Executarea lucrărilor de vopsitorie şi zugrăveli

1. SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE1.1. Scop1.1.1 Procedura stabileşte:- descrierea tehnologiei de execuţie pentru realizarea lucrărilor de

vopsitorie şi zugrăveli la construcţii, actualizata pe baza reglementarilor tehnice existente;

- stabilirea responsabilităţilor personalului implicat în realizarea lucrărilor de vopsitorie şi zugrăveli la construcţii;



1.2. Domeniul de aplicare1.2.1 Prezenta procedură se utilizează la execuţia lucrărilor de

vopsitorie şi zugrăveli la construcţii.

2.DESCRIEREA PROCESULUI2.1 Procedura

2.1.1 Condiţii prealabile2.1.1.1 Stabilirea procesului tehnologic corespunzător suprafeţei suport

care se finisează de compoziţiile, uneltele, aparatele şi instalaţiile de care se dispune.

2.1.1.2. Pregătirea suprafeţei suport de care depinde aproape exclusiv aderenţa straturilor peliculogene şi implicit calitatea lucrării.

2.1.1.3. Alegerea compoziţiilor şi calitatea lor se face ţinând seama de condiţiile de exploatare a suprafeţei, de specificul lor şi de posibilităţile de execuţie.

2.1.1.4. Dotarea cu unelte, aparate şi instalaţii corespunzătoare de bună calitate şi bine întreţinute în funcţie de specificul fiecărei compoziţii de aplicat.

2.1.1.5. Calificarea zugrăvelilor şi vopsitoriilor care depinde de conştiinciozitatea, experienţa şi capacitatea tehnică a muncitorilor respectivi.

2.1.1.6. Condiţiile de temperatură influenţează realizarea zugrăvelii şi vopsitoriei.

2.1.1.7 Temperatura optimă pentru realizarea lucrărilor depinzând de procesul tehnologic ales, de reţeta folosită şi de modul în care componentele la temperaturi joase sau ridicate, limitele superioare sau inferioare fiind stabilite în certificatele de calitate ale furnizorului.

2.1.2. Principalele procedee de aplicare2.1.2.1. Aplicarea manuală – este procedeul cel mai vechi şi răspândit

de aplicare a compoziţiilor de finisare cu ajutorul bidinelelor şi pensulelor. Este un procedeu simplu care se aplică pe suprafeţe şi mărimi şi forme diferite.

2.1.2 Dezavantaje: - productivitate redusă;- consum mare de material.2.1.2.3. Aplicarea mecanizată – procedeu caracterizat printr-o mare

productivitate prin consum minim de compoziţii. Aplicarea se poate face atât la şantier pe obiectele sau suprafeţele respective, cât şi în atelierele şi camerele speciale de vopsit. Cele mai folosite procedee sunt:

• pulverizarea prin imersie;• aplicarea mecanizată prin vălţuire.2.1.2.4 Pentru realizarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se vor folosi

materialele prevăzute în proiect care corespund din punct de vedere

calitativ prevederilor standardelor în vigoare sau posedă certificate de omologare.

2.1.3. Pregătirea lucrărilor2.1.3.1. Organizarea lucrărilor:• vor fi terminate lucrările de construcţii şi instalaţii propriu-zise;• vor fi terminate lucrările exterioare şi de la faţada construcţiilor;• vor fi reparate defecţiunile de la instalaţiile de apă şi canalizare,

instalaţiile electrice şi de gaze;• tâmplăria din lemn şi metalică montată definitiv, inclusiv geamurile;• suprafeţele suport curăţate de praf, de stropi, etc., iar porţiunile

umede complet uscate;• pardoselile reci (beton mozaicat, ciment sclivisit) vor fi terminate,

exclusiv lustruirea; la pardoseli calde se va proteja stratul suport al îmbrăcăminţii;

• obiectele ce rămân în încăpere, tâmplăria şi sifoanele vor fi protejate contra murdăriei.

2.1.3.2. Tencuielile:• să nu aibă împuşcături;• să fie bine şi uniform uscate;• să adere bine la suport, să nu aibă burduşiri (se verifică prin

ciocănire);• să aibă egală rezistenţa la frecare (să nu se desprindă particule de

nisip la frecare cu palma).2.1.3.3. Elemente de lemn:• încheieturile şi îmbinările fixe, fără lipsuri şi fără ştirbituri;• să fie uscate;• cuiele de solidarizare să aibă floarea înfundată.2.1.3.4. Suprafeţele metalice:• nu trebuie să prezinte pete de rugină, păcură, mortar, vopsea veche,

noroi, zăpadă.

2.1.4. Realizarea lucrărilor2.1.4.1. Pregătirea suprafeţelor: faza de pregătire a suprafeţelor are

ca scop curăţirea şi netezirea lor.2.1.4.2 Prelucrarea suprafeţelor: faza de prelucrare a suprafeţelor

urmăreşte să desăvârşească netezirea lor şi să mărească aderenţa acestora faţă de straturile de zugrăveală sau vopsea ce urmează să se aplice.

2.1.4.3 Faza de prelucrare cuprinde operaţiile următoare: grunduirea, chituirea, şpăcluirea, şlefuirea şi acoperirea cu pelicule.

2.1.4.4 Grunduirea – este operaţia prin care suprafeţele suport se acoperă cu un strat s stratul următor de compoziţie. Aplicarea se face manual sau mecanizat. Grundurile pentru vopsitorii sunt: grunduri de îmbinare şi grunduri anticorozive.

2.1.4.5 Chituirea – este operaţia de umplere a fisurilor şi resturilor de pe suprafeţele grunduite şi uscate. Chituirea se aplică local, numai în punctele unde este necesară şi se execută manual cu şpaclul. Chitul bun de aplicat trebuie să fie omogen, să se lipească bine pe suprafeţele orizontale şi verticale, să se întindă uşor cu şpaclul, să nu sufere contracţii prea mari prin uscare şi să nu formeze crăpături la suprafaţă.

2.1.4.6 Suportul trebuie să fie grunduit şi uscat, curăţat de praf sau impurităţi.

2.1.4.7 Crăpăturile, porţiunile de tencuială căzută, aşchiile de lemn şi nodurile desprinse, cuiburile de beton, nu se repară cu chit deoarece aceasta necesită aplicarea unui strat mai gros, după uscare crapă.

2.1.4.8 Şpăcluirea – este operaţia de acoperire a denivelărilor şi netezire a suprafeţelor cu un strat de chit a cărei consistenţă depinde de modul de aplicare.

• chiturile mai vâscoase, numite chituri de cuţit se aplică cu şpaclurile;• chiturile fluide numite chituri de stropit se aplică prin stropire cu

vermorelul sau pistolul.2.1.4.9 Grosimea stratului este maximum 2 mm, iar a celui de pe

suprafeţele de vopsit de 0,5 mm.2.1.4.10 Şpăcluirea este în general obligatorie la lucrări de vopsitorii, iar

la zugrăveli, numai la cele de calitate superioară.2.1.4.11 Şlefuirea – are ca scop eliminarea asperităţilor unei suprafeţe

prin netezire cu materiale abrazive. Se aplică înainte de prelucrarea suprafeţei suport după fiecare chituire, şpăcluire şi după finisarea peliculelor de zugrăveli de vopsitorii. Şlefuirea poate fi uscată sau umedă.

2.1.4.12 Şlefuirea uscată se face cu hârtie sau pânză de şlefuit.2.1.4.13 Şlefuirea umedă se face cu aceleaşi materiale după umezirea

suprafeţei cu apă.2.1.4.14 Acoperirea cu pelicule – prin această operaţie obiectul care se

finisează se acoperă cu unul sau mai multe straturi de zugrăveală, vopsea email sau lac care formează pelicula feţei văzute.

2.1.4.15 Compoziţiile folosite pentru acoperirea suprafeţelor suport se pot aplica prin procedee clasice, manuale sau mecanice.

2.1.5 Pregătirea suprafeţelor noi2.1.5.1 Suprafeţele noi pe care se pot aplica zugrăveli şi vopsitorii pot

fi:

• tencuit, de cărămidă sau beton, de lemn sau metalice. Există în cantitate redusă şi suprafeţe de PVC, conducte care se pot vopsi.

2.1.5.2 Pregătirea suprafeţelor se poate face manual sau mecanizat.2.1.5.3 Lucrările de pregătire a suprafeţelor se pot executa în funcţie de

înălţimea (H) de lucru conform următoarelor principii:ubţire de compoziţie numit grund, care face legătura între suprafaţa suport şi

2.1.6 Pregătirea suprafeţelor tencuite2.1.6.1 Compoziţia de zugrăvit şi vopsit se aplică după întărirea şi

uscarea tencuielilor.2.1.6.2 Principala operaţie de pregătire este netezirea suprafeţelor

pentru înlăturarea asperităţilor. Pentru aceasta se folosesc:• piatra Ponce, gresie sau cărămidă bine arsă şi netezită;• aparatele electrice de şlefuit care pot fi folosite însă numai în cazul

suprafeţelor de mari dimensiuni.2.1.4.6.3 Dacă pe suprafaţa tencuită apar fisuri, se vor executa

următoarele operaţii:• se lărgesc fisurile cu ajutorul cuţitului de răzuit pe minimum 2 mm

adâncime şi la 45 grade; se netezesc marginile;• se curăţă de praf cu mătura sau prin suflare cu aer comprimat;• se repară crăpăturile cu mortar de tencuială.2.1.6.4 Dacă porţiunile mici de tencuială sunt burduşite sau deteriorate

se vor face următoarele operaţii:• se desface tencuiala până la zidărie;• se curăţă resturile zidăriei cu o scoabă până la 1,5 – 2 cm; conturul

tencuielii rămase trebuie să fie neregulat şi suprafaţa zgrunţuroasă;• se umezeşte prin stropire cu apă;• se repară tencuiala astfel:- dacă suprafaţa are diametrul mai mic de 20 cm, reparaţia se face cu

mortar de ipsos (glet) pentru tencuielile interioare şi cu mortar de var – ciment sau ciment – var pentru tencuielile exterioare;

- dacă suprafaţa este mai mare, reparaţia se face cu mortar de acelaşi fel cu cel al tencuielii existente.

2.1.7 Pregătirea suprafeţelor de cărămidă sau beton2.1.7.1 Suprafeţele de cărămidă sau beton se pregătesc executând

următoarele operaţii:• se curăţă de praf şi de pete de ulei;• se curăţă porţiunile umezite sau infectate de flori de mucegai;• se remediază zonele degradate;

• se închid rosturile între elementele prefabricate cu mortar de ciment;

• se închid şanţurile din beton rezultate de la montarea instalaţiilor;• se îndepărtează prin şlefuire bavurile şi dungile în relief;• se freacă cu peria de sârmă sau de paie betonul pentru înlăturarea

prafului de ciment şi a urmelor de mortar;• se aplică cu bidineaua o amorsă de aracet;• se aplică manual sau mecanizat un glet de nisip fin sau pasta

“GIPAC”.

2.1.8 Pregătirea suprafeţelor din B.C.A.2.1.8.1 Se pregătesc pentru finisare prin următoarele operaţii:• se curăţă de praf, de pete de ulei, etc.;• se şlefuiesc şi se desprăfuiesc;• se amorsează suprafaţa cu o soluţie de aracet;• se gletuiesc cu compoziţia de glet cu nisip fin sau cu pasta GIPAC.

2.1.9 Pregătirea suprafeţelor de lemn2.1.9.1 Se taie cu cuţitul, dalta sau şpaclul nodurile, dungile de răşină şi

cuiele de lemn.2.1.9.2 Se adânceşte cu 2 – 3 mm prin batere floarea capetelor cuielor

de metal. Se netezesc marginile pieselor de lemn.2.1.9.3 Se verifică umiditatea lemnului care nu trebuie să depăşească

15%.

2.1.10 Pregătirea suprafeţelor metalice2.1.10.1 Pregătirea constă în îndepărtarea tuturor urmelor de rugină,

oxizi, grăsimi, noroi, mortar sau vopsea veche.2.1.10.2 Curăţirea se face cu puţin timp înaintea vopsirii. Metalul se

grunduieşte la maximum 2 – 4 ore de la curăţire. Pentru curăţire se vor folosi procedee manuale, mecanizate, termice şi fizico-chimice. Suprafaţa pregătită pentru vopsire trebuie să fie curăţată până la luciu.

• Curăţirea manualăStratul subţire de rugină şi oxizi, noroiul şi mortarul se îndepărtează prin frecare cu ajutorul periilor de sârmă, a răzuitoarelor de oţel şi a şpaclurilor, precum şi prin ciocănire cu dălţi şi ciocane de oţel.Suprafaţa se perie, se şterge de praf şi se suflă cu aer comprimat.

• Curăţirea mecanizatăCele mai folosite procedee sunt şablarea şi frecarea cu perii

mecanice.Curăţirea prin procedee fizico-chimice:

• DecapareSe îndepărtează straturile de oxizi şi pelicule vechi cu soluţii acide, alcaline (piese mici în băi) cu paste (pentru piese mari)

• DegresareSubstanţele folosite ca materiale degresante sunt: solvenţi organici (white-spirt, benzină, terebentină) şi soluţiile sau pastele alcaline.

Nu se folosesc petrolul lampant.

2.1.11 Pregătirea suprafeţelor vechi4.1.11.1 Pregătirea suprafeţelor vechi trebuie să se facă cu deosebită

grijă, metodele întrebuinţate fiind în funcţie de materialul suprafeţei suport.

2.1.12 Pregătirea suprafeţelor tencuite2.1.12.1 Tencuielile acoperite cu zugrăveli şi vopsitorii vechi se

pregătesc prin:• Spălare:- suprafeţele se înmoaie cu apă caldă din abundenţă cu ajutorul

bidinelelor sau prin stropire cu aparatul de zugrăvit.- după înmuiere se freacă cu un burete ud de mai multe ori până nu

mai rămâne nici o urmă din vechea zugrăveală.• Răzuire:- răzuirile pot fi simple şi integrate. Pentru răzuirea integrală se vor

executa următoarele operaţii:• se umezeşte suprafaţa cu bidineaua înmuiată în apă caldă;• se răzuieşte cu şpaclul de oţel;• se şterge şi se spală suprafaţa răzuită cu ajutorul buretului şi

cu apă curată.2.1.13 Pregătirea suprafeţelor de lemn2.1.13.1 Suprafeţele de lemn se curăţă de zugrăveală prin spălare cu

apă caldă.2.1.13.2 Aplicarea compoziţiilor:2.1.13.3 Aplicarea se face manual (cu bidineaua sau mecanizat cu

aparate tip KALI – MAX).2.1.13.4 Înainte de aplicare se va face o verificare a puterii de acoperire

a compoziţiei.2.1.13.5 Dacă aceasta este nesatisfăcătoare, se vor lua măsuri de

remediere, fie se vor înlocui cu compoziţii corespunzătoare.- pentru emailuri cu răşini alchidice se va adăuga masa de colorant

bază alb – bioxid de titan.

- pentru vopsele de ulei şi zugrăveli se recomandă oxid de zinc.- pentru zugrăveli de bază de apă recomandăm şi utilizarea de pastă

de var.2.1.13.6 Aplicarea compoziţiilor se execută numai după uscarea

completă a stratului de grund. Consistenţa compoziţiilor trebuie să corespundă modului de aplicare.

2.1.13.7 Se va ţine seama că o compoziţie prea apoasă, de pelicule transparente, iar cele cu consistenţa mare dau pelicule groase, care după uscare crapă şi se desprind uşor.

2.1.13.8 Pentru alegerea nuanţei culorii şi stabilirea consistenţei optime se efectuează probe.

2.1.13.9 Întreruperile în aplicarea straturilor se fac în dreptul unui colţ, la un capăt al elementului de construcţie care se finisează în dreptul unei linii de demarcaţie.

2.1.13.10 Straturile succesive de compoziţie se aplică numai după ce se constată că cel anterior este complet uscat.

2.1.13.11 Ordinea de execuţie este: tavanul, apoi pereţii. Pereţii este recomandabil să fie văruiţi concomitent cu întreaga înălţime. Pentru spoirea mecanizată se subţiază mai mult compoziţia pentru a trece prin duza injectorului acestor aparate.

2.1.13.12 Se trasează eventualele delimitări cu ajutorul unei sfori trecută prin praf de pigment (zona imediat învecinată liniei de demarcaţie se va zugrăvi cu o pensulă).

2.1.13.13 Înaintea aplicării compoziţiilor se vor face următoarele operaţii:

1 – Se verifică aparatul.2 – Se strecoară compoziţia printr-o sită şi se umple recipientul.3 – Se ridică presiunea până se obţine cea necesară lucrului.4 – Se reglează jetul şi buna funcţionare a aparatului, jetul de

compoziţie trebuie să cadă perpendicular pe suprafaţa de spoit.2.1.13.14 Duza injectorului trebuie să fie la o distanţă cuprinsă între

0,75 m – 1,00 m de suprafaţa de spoit.2.1.13.15 Pentru aplicarea cât mai uniformă a compoziţiei se plimbă

jetul executând mişcări în spirală de la stânga la dreapta şi invers.2.1.13.16 După terminarea lucrărilor, bidinelele şi pensulele, toate

uneltele, toate vasele care au venit în contact cu compoziţia se spală bine, se şterg şi se usucă.

2.1.13.17 Aparatelor de pulverizat li se curăţă pâlnia cu filtru, injectorul, ţeava injectorului, pompa, cutia supapelor şi se şterg pe dinafară.




2.2.3 Se vor lua măsuri organizatorice şi tehnice pentru crearea condiţiilor de securitate a muncii, precum şi pentru realizarea instructajului de protecţie a muncii a

personalului şi consemnarea acestuia în fişele individuale sau alte formulare specifice care urmează să fie semnate individual;

2.2.4 Se efectuează controlul aplicării şi respectării de către întreg personalul a normelor şi instrucţiunilor specifice, verificându-se cunoştinţele asupra normelor şi măsurilor de protecţie a muncii, precum şi existenţa şi utilizarea echipamentului de protecţie adecvat;






2.4 Măsuri privind protecţia mediului2.4.1 Materialele utilizate nu trebuie să producă un impact negativ

asupra mediului, fapt specificat în declaraţiile de conformitate eliberate de către furnizori;


2.4.3 Materialele se vor depozita numai in locuri special amenajate;2.4.4 Este interzisa prepararea vopselelor pe domeniul public;

2.4.5 Se va diminua la minimum înălţimea de descărcare a materialelor care pot genera emisii de particule;

2.4.6 Suprafeţele care se decopertează şi care urmează a fi decopertate se stropesc în prealabil cu apă pentru evitarea producerii şi răspândirii prafului;




Executarea învelitorilor pentru construcții

1. SCOP ȘI DOMENIU DE APLICARE1.1. Scop1.1.1 Procedura se aplica la realizarea lucrărilor de învelitori pentru

construcții:- descrierea tehnologiei de execuție pentru realizarea lucrărilor de

învelitori la construcțiile civile, actualizata pe baza reglementarilor tehnice existente și diferențiată pe tipuri constructive;

- stabilirea responsabilităților personalului implicat în realizarea lucrărilor de executare a învelitorilor;

- programarea activităților de monitorizare, măsurare și întocmire de documente pe toată perioada desfășurării lucrărilor;

- măsurile privind: protecția, siguranța și igiena muncii; prevenirea și stingerea incendiilor; protecția mediului.

1.2. Domeniul de aplicare1.2.1 Prezenta procedură se utilizează la se referă la executarea

învelitorilor pentru construcțiile civile.

2.DESCRIEREA PROCESULUI2.1 Generalităţi2.1.1 Învelitorile se vor executa în conformitate cu detaliile din proiectul

de execuție, elaborat cu respectarea prevederilor din normative și cataloagele de detalii tip de arhitectura și construcții.

2.1.2. Înainte de începerea execuției învelitorii, stratul suport al acesteia va fi riguros controlat în ceea ce privește:

- respectarea soluțiilor, materialelor, dimensiunilor, precum și a modului de prindere și asamblare a elementelor suportului, conform proiectului;

- respectarea pantelor, scurgerilor, planității și a aliniamentului fermelor, panelor și căpriorilor, în conformitate cu datele din proiect, abaterile admisibile de la planitate, măsurate cu dreptarul de 3 m lungime, care trebuie sa fie de 5 mm în lungul liniei de cea mai mare pantă și de 10 mm perpendicular față de aceasta;

- executarea prealabilă a tuturor străpungerilor pentru coșuri, ventilații, conducte, cabluri etc;

- realizarea unor distanțe de minimum 100 mm între coșurile de fum și părțile lemnoase sau combustibile ale suportului;

- asigurarea scurgerii apei în cazul coșurilor, luminatoarelor sau altor obstacole transversale mai late de 500 mm, prin realizarea în amonte de șei în doua ape, de minimum 150 mm înălțime fata de planul învelitorii;

- protecția anticorozivă prevăzuta în proiect pentru părțile metalice; - îndepărtarea urechilor de montaj, mustăților, resturilor de materiale,

molozului etc. de pe fața superioară a suportului. 2.1.3. În timp de iarnă, înainte de începerea execuției învelitorii, stratul

suport și materialele ce se pun în opera vor fi bine curățate de zăpadă și de gheață.

2.2 Executarea învelitorilor din țigle și olane2.2.1. Lucrările de tinichigerie (sorturi, dolii, pazii, străpungeri pentru

ventilații, tabacheră, îmbrăcarea coșurilor de fum, cârlige pentru jgheaburi etc.) vor precede montarea învelitorii propriu-zise.

2.2.2. Montarea țiglelor sau olanelor se va începe de la poală către coamă.

2.2.3. La învelitorile din țigla solzi așezate simple, primul rând de la poală și ultimul de la coama vor fi duble (fig. II 1 A).

2.2.4. Țiglele solzi așezate simplu vor fi astfel suprapuse încât în dreptul unei șipci să rezulte trei țigle, iar între șipci două țigle (fig. II 1 A si B).

2.2.5. Rândurile de tigle de orice tip se vor decala, unul fata de celalalt, cu o jumătate de țigla (fig. II 1 A).

2.2.6. La învelitorile din țigle așezate dublu toate rândurile vor fi duble (fig. II 1 C si D).

2.2.7. Țiglele suprapuse de pe același rând (așezate dublu) vor avea rosturile decalate cu jumătate din lățimea țiglelor.

2.2.8. La învelitorile din țigle cu jgheab (fig. II 2), trase sau presate, țiglele se vor așeza pe șipci astfel încât sa se asigure o rezemare perfecta pe toate laturile lor.

2.2.9. În câmpul învelitorii, țiglele solzi și țiglele cu jgheab se vor lega de șipci cu sârmă zincată la fiecare al patrulea rând. La streașină și la margini, precum și în câmpul acoperișurilor a căror pante depășesc pe cele uzuale, sau în zone seismice de gradul 809 (STAS 3684-71) se vor lega toate țiglele.

2.2.10. Olanele se montează pe suport continuu, izolat cu material bitumat, pe care se așează un rând cu concavitatea în sus, cu partea lata spre coama, iar peste aceasta un alt rând de olane cu concavitatea în jos, cu partea lată spre streașină.

2.2.11. Olanele se vor suprapune pe linia de cea mai mare pantă cu 4 cm. Spațiul dintre ultimul rând de olane și coamă sau calcan se va umple cu mortar de var-ciment (fig. II 3).

2.2.12. În cazul depășirii pantelor uzuale se vor prevedea din 10 în 10 rânduri legături longitudinale și transversale cu mortar între primul rând de olane și al doilea, după ce în prealabil primul rând a fost prins de astereala - din 10 în 10 rânduri - cu cuie cu cap conic (tip A).

2.2.13. Streșinile cu jgheab, pentru învelitorile din țigle și olane pe astereala, vor avea:

- un sort de tabla de 15 cm lățime, prins cu agrafe așezate la maximum 40 cm;

- un rând de carton bitumat (ce se lipește peste sortul de tabla) și continuă pe întreaga suprafață a asterelei;

- cârlige pentru susținerea jgheaburilor. 2.2.14. Coamele învelitorilor se vor executa cu: - coame mici (STAS 515-79), la învelitori din țiglă solzi; - coame mari, la învelitori din țiglă trasă de mortar de ciment; - coame mari (STAS 515-79), la învelitorile din țiglă cu jgheab; - olane obișnuite (STAS 513-74), la învelitori din olane.

Coamele vor fi petrecute pe 8 cm. Fixarea lor se va face cu mortar de var - ciment. Pentru coamele înclinate, montarea coamelor se va face

după ce în lungul pantei de coama se vor bate 2 șipci separate prin fururi la maximum 1 m distanta.

2.2.15. Doliile, la învelitorile din țigle și olane, vor fi din tablă de 0,5 mm, prinse de astereala prin copci de tablă, pe minimum 40 cm lățime. Falțurile doliilor din tablă vor fi duble și cositorite (fig. II 4 si II 9).

2.2.17. Coșurile sau ventilațiile care străpung învelitoarea se vor racorda cu învelitoarea de țiglă sau olane printr-o pazie de tabla, ce se ridica în jurul coșului pe minimum 30 cm.

2.2.18. Țiglele și olanele ce se montează la dolii, timpane, coșuri etc. se vor secționa la fața locului după necesități.

2.2.19. Pentru detaliile de execuție la streșini, coame, dolii, străpungeri la coșuri și ventilații, racordări la calcane, timpane, lucarne, se va respecta modul de așezare al elementelor și dimensiunile prevăzute în „Catalogul de subansambluri. Caiet II - detalii de construcții, grupa 10 - Învelitori", elaborat de IPCT.

2.2.20. Învelitorile de țiglă și olane se pot executa în orice anotimp, cu precizarea ca lucrările de rostuire cu mortar de var-ciment sa fie amânate pentru a fi executate pe timp călduros.

2.3 Executarea învelitorilor din șiță și lemn2.3.1. Baterea șiței sau șindrilei se va face în rânduri paralele cu

streașina, începând de la poală. 2.3.2. La șindrilă muchia ascuțită se introduce în ulucul șindrilei

alăturate. Rosturile paralele cu linia de cea mai mare panta vor fi decalate - de la un rând la altul - cu o jumătate de lamela. În secțiune se vor afla, în câmp, minimum doua șindrile (fig. III 2).

2.3.3. La șiță - în funcție de numărul de bucăți ce sunt indicate a se executa în câmp - suprapunerile fiecărei șițe peste cea inferioara (în același rând) vor fi de: 1/2, 2/3, 3/4, 4/5 ... Rândurile se vor suprapune cel puțin pe jumătate - partea vizibila nu va fi mai mica de 9 cm (fig. III 1).

2.2.4. Fiecare lamela va fi fixata cu un cui, care strabate si lamela rândului inferior. Capul cuiului va fi acoperit de lamela rândului superior.

2.3.5. La coama șiță sau șindrilă de pe fata expusa vânturilor dominante va depăși coama cu minimum 5 cm.

2.3.6. Pe coama va fi un rând în plus de șiță sau șindrilă.

2.3.7. Racordarea învelitorilor de șiță sau șindrilă la toate străpungerile se va face ca la învelitorile de țiglă.

2.4 Executarea învelitorilor din foi de tablă plane2.4.1. Înaintea începerii execuției învelitorii se va verifica suportul,

pentru a îndeplini următoarele condiții: - să nu prezinte denivelări mai mari de 3 mm/m; - astereala sa fie bine fixată pe căpriori, cu rosturile între scânduri de

maximum 2 cm, iar distanta până la coșurile de fum de minimum 10 cm; - cârligele pentru jgheaburi, prinse în astereala, sa fie înglobate la

nivelul acesteia, fără denivelări; - în cazul suportului de beton sau de mortar, sa fie înglobate diblurile de

lemn pentru fixarea copcilor.2.4.2. Foile de tablă neagră se vor trata anticoroziv, înainte de montare,

pe ambele fețe, cu un grund anticoroziv înainte de montare, pe ambele fețe, cu un grund anticoroziv adecvat, stabilit de un laborator de

specialitate, în funcție de condițiile de exploatare, iar după montare vor fi din nou vopsite, în doua straturi, pe fața exterioară.

2.4.3. Prinderea foilor de tablă de suport (astereala sau dibluri) se va face cu agrafe (copci) de 30...50 mm lățime, confecționate din resturile de la croirea tablei învelitorii și având lungimi corespunzătoare tipului de falț la care se folosesc:

- circa 80 mm pentru falț simplu și falț dublu; - circa 120 mm pentru falț simplu în picioare. 2.4.4. Fiecare agrafă se va fixa în suport cu doua cuie pentru tabla (fig.

V.1). 2.4.5. Se recomandă prinderea foilor de tablă cu cel puțin două sau trei

agrafe pe fiecare latură, astfel ca distanța între agrafe sa nu depășească 40 cm (fig. V.2).

2.4.6. Fixarea foilor de tabla cu cuie nu este admisă decât în unele cazuri speciale și pe porțiuni limitate. În aceste cazuri, floarea cuiului se va acoperi cu un căpăcel de tablă cositorit de jur împrejur.

2.4.7. Foile de tablă mai lungi de 1 m se vor monta cu dimensiunea mare în lungul pantei.

2.4.8. La acoperișuri expuse la vânturi puternice se recomandă folosirea de table de dimensiunile cele mai mici, care datorita falțurilor mai numeroase se fixează și se rigidizează mai bine.

2.4.9. Falțurile de îmbinare a foilor de tabla vor fi unse cu chit de miniu înainte de a fi strânse.

2.4.10. În ordine tehnologica, se vor executa mai întâi falțurile orizontale, care se culcă. Ele vor fi alternate la jumătatea a doua foi alăturate. Distanta dintre falțuri orizontale a doua foi alăturate nu va fi mai mica de 15 cm.

2.4.11. Falțurile în picioare vor fi paralele cu linia de cea mai mare panta.

2.4.12. Falțurile în picioare (verticale) de pe doi versanți adiacenți se vor decala la coama cu jumătate din lățimea foii.

2.4.13. La coamă și la muchii foile de tabla se vor încheia cu falțuri în picioare (fig. V.2).

2.4.14. Dolia va fi alcătuită din fâșii din foi de tablă, încheiate între ele cu falțuri duble culcate. Încheierea cu fâșiile de pe versantele adiacente se va executa cu falțuri în picioare și, pentru a se evita stagnarea apelor în punctele de întâlnire a falțurilor în picioare din câmp cu cele ale doliei, ele se culcă în aceste puncte.

2.4.15. În dolii cu pante mai mici de 15 cm/m se recomanda lipirea cu cositor a falțurilor culcate.

2.4.16. Nu sunt restricții pentru executarea acestor lucrări pe timp friguros.

2.5 Executarea învelitorilor din carton bituminat2.5.1. Toate elementele confecționate din tabla (conf. prevederilor din

proiect) ca: șorțuri, pazii etc. si cele care traversează hidroizolația ca: ventilații, coșuri, conducte, ancore etc. vor fi montate înainte de începerea executării învelitorii.

2.5.2. Învelitorile dintr-un singur strat de carton bitumat se vor executa astfel:

a. pentru panta ≤ 20 cm/m - fâsiile se asaza în lungul liniei de cea mai mare panta;

b. pentru panta < 20 cm/m - fâșiile se așază paralel cu poala; foaia superioară va acoperi pe cea inferioară;

c. petrecerile la fâșiile așezate în lungul pantei vor fi de maximum 10 cm și vor fi lipite cu mastic bituminos; fâșiile vor fi fixate pe astereala cu cuie pentru carton asfaltat, dispuse la 7 cm (15 cuie/m); cuiele vor fi prevăzute cu bucăți mici de carton bitumat;

d. petrecerile (înnădirile) la fâșiile așezate paralel cu poala vor avea 5 cm;

e. la învelitorile cu pante ce depășesc pe cele uzuale, precum și în regiunile cu vânturi de peste gradul 6, se recomanda fixarea cartonului cu șipci ce se bat pe linia de cea mai mare panta - în dreptul căpriorilor; șipcile se acoperă cu un capac de carton bitumat, dispus în lungul șipcii și lipit cu mastic bituminos. Lățimea acestui capac va fi de minimum 15 cm (fig. VI.1).

f. petrecerile la coame și dolii vor fi conform detaliilor din fig. VI.2; și fig. VI.4.

2.5.3. Învelitorile în doua straturi de carton bitumat se vor executa astfel:

a. primul strat se fixează ca la punctul 4.5.2.; b. al doilea strat va fi lipit pe întreaga suprafață a stratului precedent,

cu mastic bituminos; c. fâșiile celor doua straturi de material vor fi decalate între ele cu 1/2

din lățimea fâșiei, și vor fi așezate în același sens (în lungul pantei sau perpendicular pe aceasta).

2.5.4. După executarea ultimului strat al învelitorii din carton bitumat se recomandă protejarea acestuia cu un strat de mastic bituminos peste care se presăra nisip spălat, având granulația de 1...3 mm.

2.5.5. Lucrările speciale (coame, streșini, timpane, calcane, dolii) se vor executa conf. detaliilor din figurile VI 2, vi 3, VI 4.

2.5.6. Coșurile de fum se vor îmbrăca cu tabla pe o lățime de minimum 30 cm (ca la învelitorile din tabla fig. VI. 7).

4.6. Controlul calității învelitorilor4.6.1. Controlul calității în timpul execuției se va face conform

prevederilor din „Normativul pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și instalații aferente” indicativ C 56-85 (Caietul I si Caietul XVII) și din „Instrucțiunile pentru verificarea calității și recepționarea lucrărilor ascunse" (Anexa I.1).

4.6.2. Pe parcursul execuției lucrărilor de învelitori se va verifica în mod special:

a) îndeplinirea condițiilor de calitate a suportului învelitorii conform pct. 4.1., consemnându-se aceasta în procesul verbal de lucrări ascunse;

b) calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor și normelor respective;

c) respectarea întocmai a prevederilor din proiect și a dispozițiilor de șantier;

d) corectitudinea execuției, conform prevederilor capitolului 4 al normativului C37-88.

2.6.3. Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziții de șantier pentru remediere sau refacere.

2.6.4. Recepția lucrărilor de învelitori se va face la completa terminare a execuției lor, inclusiv tinichigeria (jgeaburi, burlane, pazii etc.) și va consta în:

a) verificări scriptice privind: - calitatea suportului, pe baza de proces verbal de lucrări ascunse; - calitatea materialelor puse în opera, pe baza de certificare de calitate

și eventual buletine de încercări și analize. b) verificări fizice privind: - completa terminare a lucrărilor de învelitori; - respectarea prevederilor normativelor, a detaliilor tip a proiectului

lucrării și a dispozițiilor de șantier; - remedierea defectelor sau abaterilor constatate în cursul execuției,

conform dispozițiilor de șantier. 2.6.5. La recepția lucrărilor se va proceda la examinarea lor minuțioasa,

în special la dolii, racordări, străpungeri, rosturi. 2.6.6. Învelitorile terminale trebuie sa corespunda următoarelor condiții: - sa respecte cotele și pantele prevăzute, cu abatere admisibila la pante

de maximum 5 % fata de cele prevăzute în proiect; - sa îndeplinească funcția de îndepărtare completă a apelor pluviale și

să asigure condiția de etanșeitate generală; - elementele rigide ale învelitorii (țigle, olane, polimeri, sticla etc.) să nu prezinte rupturi, crăpături, perforări greșite, să fie fixate de suport pe care să rezeme fără să joace, sa aibă petrecerile aliniate și suficiente pentru a

asigura etanșeitatea generală a învelitorii (privind învelitoarea pe dedesubt, nu trebuie sa se vadă lumina din

exterior, atât în câmp, cât mai ales în dreptul racordurilor la coșuri, calcane, atice, etc.).

2.7 Protecția, siguranța și igiena muncii2.7.1 În vederea evitării accidentelor (electrocutări, explozii, inundații)

înainte de începerea execuției lucrărilor se stabilesc și se materializează pozițiile și amplasarea instalațiilor montate îngropat sau subteran, încheindu-se procese verbale a amplasamentelor de lucru împreună cu proprietarii acestor instalații;

2.7.2 Dacă în timpul lucrărilor poziția instalațiilor este diferită decât cea indicată în proiect sau procesele verbale încheiate cu beneficiarii, lucrarea trebuie întreruptă și vor fi contactați proiectantul și beneficiarii acestor rețele în vederea stabilirii noilor trasee;

2.7.3 Se vor lua măsuri organizatorice și tehnice pentru crearea condițiilor de securitate a muncii, precum și pentru realizarea instructajului de protecție a muncii a personalului și consemnarea acestuia în fișele individuale sau alte formulare specifice care urmează să fie semnate individual;

2.7.4 Se efectuează controlul aplicării și respectării de către întreg personalul a normelor și instrucțiunilor specifice, verificându-se cunoștințele asupra normelor și măsurilor de protecție a muncii, precum și existența și utilizarea echipamentului de protecție adecvat;

2.7.5 Zonele periculoase se îngrădesc și se avertizează interzicându-se accesul altor persoane decât a celor autorizate;

2.7.6 Persoanele care schimbă zona de lucru (locul de muncă) se instruiesc corespunzător noilor condiții de lucru;

2.7.7 La locurile de muncă se afișează instrucțiuni specifice conținând măsurile de protecție a muncii (inclusiv măsurile menționate de proiectant în caietele de sarcini);

2 .8. Măsuri de prevenire și stingere a incendiilor 4.8.1. La executarea lucrărilor vor fi respectate măsurile generale și

specifice, normele și regulile prevăzute în normele generale de PSI aprobate prin O.M.I.. nr. 775/98 și în normativul de prevenire și stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, indicativ C 300, precum și prevederile specifice din proiectele tehnice;

2.9 Măsuri privind protecția mediului2.9.1 Materialele utilizate pentru realizarea învelitorilor nu trebuie să

producă un impact negativ asupra mediului, fapt specificat în declarațiile de conformitate eliberate de către furnizori;

2.9.2 Se va verifica starea ambalajelor, avându-se în vedere ca acestea să nu permită contaminarea solului;

2.9.3 Materialele se vor depozita numai in locuri special amenajate;2.9.4 Suprafețele care se decopertează și care urmează a fi decopertate

se stropesc în prealabil cu apă pentru evitarea producerii și răspândirii prafului;

2.9.5 Deșeurile rezultate se vor colecta selectiv în containere speciale, în vederea valorificării lor;

2.9.6 Se vor folosi pentru aprovizionarea șantierului mijloace de transport moderne, corespunzătoare din punct de vedere tehnic și ale căror emisii se încadrează în normele impuse de legislația în vigoare;

2.9.7 Se va dota șantierul cu rampă utilizată la spălarea roților mijloacelor auto care părăsesc zona construibilă.

Executarea lucrărilorPlacare a peretilor cu faianta

1. SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE1.1. Scop

1.1.1Prezentul capitol cuprinde specificaţii tehnice de executie privind placarea peretilor cu faianta.

1.2. Domeniul de aplicare1.2.1 Prezenta procedură se utilizează la placarea peretilor cu faianta.

2.DESCRIEREA PROCESULUI2.1.PROCEDURA

Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia placajelorde faianţă şi gresie ceramică executate pe pereţi interiori de cărămidă,b.c.a. sau beton.2.2 MOSTRE ŞI TESTĂRIÎnainte de comandarea şi livrarea pe şantier a materialelor necesareexecuţiei placajelor de faianţă se vor pune la dispoziţia beneficiarului şiproiectantului, spre aprobare, următoarele mostre:- placaj faianţă sau gresie ceramică – cel puţin 10 mostre, cu desenul şiculoarea indicate în proiect;- borduri pentru placajul de faianţă sau gresie – 10 mostre, cu desenul şiculoarea indicate în proiect corespunzătoare mostrelor de faianţă saugresie prezentate.

2.3 MATERIALE UTILIZATEToate materialele care se pun în operă, în special plăcile de faianţă,adezivii, etc, pot fi import sau producţie internă, cu caracteristici tehnicecare să fie corespunzătoare standardelor şi normelor admise în România.- faianţă de producţie internă sau import;- tipuri de adezivi care să înlocuiască metoda tradiţională de montaj faianţă,dar care să corespundă standardelor admise în România.2.4 LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORTMaterialele livrate vor fi însoţite de certificatul de calitate.Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şimanipularea materialelor şi produselor încât să elimine posibilitatea degradăriiacestora, astfel încât, în momentul punerii lor în operă, acestea să corespundăcondiţiilor de calitate impuse atât prin caietele de sarcini cât şi prin normativeleîn vigoare.2.5 EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE PLACAJE DE FAIANŢĂ SAU GRESIEAplicarea placajelor de faianţă sau gresie pe elementele de beton şi zidărie seva face la cel puţin o lună după încărcarea cu greutatea permanentă, inclusiv din acoperirea clădirii.Înainte de începerea executării placajelor de faianţă sau gresie, trebuie să fieterminate următoarele categorii de lucrări:- montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau căpruşelilor la uşi;- tencuirea tavanului şi a suprafeţelor pereţilor care se plachează;- montarea conductelor sanitare, electrice, termice, inclusiv terminareaprobelor şi eventualele remedieri ale acestora;- executarea mascărilor şi şliţurilor din plasă de rabiţ- montarea diblurilor (în cazul în care se foloseşte metoda tradiţională demontaj cu dibluri de lemn, nu cu dibluri împuşcate din plastic), consolelor,etc;- executarea lucrărilor care necesită spargeri pe faţa opusă a peretelui caretrebuie placat;- îmbrăcăminţile pardoselilor reci.Pregătirea suprafeţei pereţilor- înainte de începerea lucrărilor de placare, suprafeţele pereţilor din zidărie,b.c.a. sau beton se vor pregăti conform Normativ C18-83 (executareatencuielilor) şi P104-82 (executarea pereţilor din b.c.a.);- placajul de faianţă sau gresie se aplică pe suprafeţe uscate, fără abateri dela planeitate (sub 3 mm / m pe verticală şi sub 2 mm / m pe orizontală);- suprafaţa pe care se aplică placajul nu trebuie să aibă neregularităţi, petede grăsime, rosturile zidăriei trebuie curăţate pe o adâncime de 1 cm, iarsuprafeţele de beton trebuie aduse în stare rugoasă.

Aplicarea plăcilor de faianţă sau gresie:- se trasează suprafeţele pentru placare, cu atenţie deosebită la stabilireaorizontalităţii şi verticalităţii montajului;- plăcile curăţate în prealabil de praf se ţin în apă o oră şi se scurg preţ de2-3 minute înainte de aplicarea lor;- montarea plăcilor se face pe orizontală începând de jos în sus;- rosturile orizontale şi verticale trebuie să fie în prelungire (rost pe rost) şiîn linie dreaptă, având lăţimea indicată prin proiect, dar nu mai mare de0,5 mm;- suprafeţele orizontale (glafurile) se vor executa cu pantă de cca 2%.Operaţiuni:- montarea plăcilor se face pe tencuiala existentă executată la nivel de tinci,cu adezivi speciali de import, cu respectarea tehnologiei furnizorului deproduse, rosturile fiind închise cu chituri speciale de import. Atât culoareaplăcilor cât şi a chitului se va stabili de către proiectant;- după 5-6 ore de la montarea plăcilor se vor curăţa rosturile;- umplerea rosturilor se va face ulterior cu chituri speciale;- etanşările între suprafeţele placate şi recipienţi de orice fel se va face cuchituri speciale;- în cazul execuţiei placajelor de faianţă la interior, la o temperatură maimică de +5 grade C, se vor lua măsurile speciale prevăzute de “Normativulpentru executarea lucrărilor pe timp friguros” – indicativ C16-79.2.6 RECEPŢIA LUCRĂRILOR ŞI VERIFICAREA CALITĂŢIISe va controla aspectul general al placajului: corespondenţa cu proiectul şimostrele aprobate, uniformitatea culorii, planeitatea, verticalitatea şiorizontalitatea suprafeţelor (sub dreptarul de 1,2 m lungime orientat pe toatedirecţiile se admite o singură undă cu săgeată de maximum 1 mm),continuitatea şi execuţia îngrijită a rosturilor dintre plăcile de faianţă, rosturide lăţimi uniforme şi rectilinii, atât pe verticală cât şi pe orizontală, etc.Se va controla gradul de aderenţă al plăcilor la stratul suport. Liniile deracord ale placajului cu alte tipuri de finisaje adiacente (plinte, tencuieli, etc)trebuie să fie rectilinii, fără onduleuri în plan vertical sau orizontal, iarrosturile bine etanşate cu chituri speciale.Nu se admite ca nivelul placajului să fie nici sub nivelul tencuielii dar niciieşit cu mai mult de grosimea plăcii de faianţă.În jurul străpungerilor prin suprafaţa de placaj, găurile se maschează curozete metalice, capace, întrerupătoare, prize, etc, găurile netrebuind să fievizibile.Placajul de faianţă fiind un finisaj cu caracter pretenţios, recepţia se vaface cu exigenţă sporită.



2.2.2 Dacă în timpul lucrărilor poziţia instalaţiilor este diferită decât cea indicată în proiect sau procesele verbale încheiate cu beneficiarii, lucrarea trebuie întreruptă şi vor fi contactaţi proiectantul şi beneficiarii acestor reţele în vederea stabilirii noilor trasee;2.2.3 Se vor lua măsuri organizatorice şi tehnice pentru crearea condiţiilor de securitate a muncii, precum şi pentru realizarea instructajului de protecţie a muncii a

personalului şi consemnarea acestuia în fişele individuale sau alte formulare specifice care urmează să fie semnate individual;










2.4.3 Materialele se vor depozita numai in locuri special amenajate;2.4.4 Este interzisa prepararea vopselelor pe domeniul public;

2.4.5 Se va diminua la minimum înălţimea de descărcare a materialelor care pot genera emisii de particule;

2.4.6 Suprafeţele care se decopertează şi care urmează a fi decopertate se stropesc în prealabil cu apă pentru evitarea producerii şi răspândirii prafului;




Executarea lucrărilor de pardoseli1. SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE1.1. Scop1.1.1 Procedura stabileşte:- descrierea tehnologiei de execuţie pentru realizarea lucrărilor de

pardoseli la construcţii, actualizata pe baza reglementarilor tehnice existente;

- stabilirea responsabilităţilor personalului implicat în realizarea lucrărilor de pardoseli la construcţii;



1.2. Domeniul de aplicare1.2.1 Prezenta procedură se utilizează la execuţia lucrărilor de pardoseli

la construcţii.

2.1 Procedura2.1.1 Condiţii prealabile

2.1.1.1 Pentru execuţia lucrărilor sunt necesare următoarele:• asigurarea documentelor de execuţie;• verificarea condiţiilor climaterice de temperatură şi umiditate;• instruirea personalului în executarea lucrărilor;• dotarea cu scule şi dispozitive necesare realizării lucrării;

• racorduri pentru asigurarea resurselor de energie, apă şi alte utilităţi.

2.1.2. Descrierea procedurii2.1.2.1Acest capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru executarea pardoselilorprezentate pe subcapitole:a) Pardoseli din mochetăb) Pardoseli din gresie ceramică şi porţelanatăc) Pardoseli şi trepte din plăci marmură, granit etc.2.1.2.2. ALCĂTUIREA PARDOSELILORFiecare tip de pardoseală este alcătuit din:- îmbrăcăminte – strat uzură – care este supusă direct tuturor sarcinilor şiacţiunilor din exploatare- stratul suport – pe care se aşează pardoseala propriu-zisă2.1.2.3. REGULI GENERALE- controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şial procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor – ce trebuie să sefacă pe toată durata executării lucrărilor;- pardoselile vor fi plane, orizontale şi fără denivelări, cu excepţia celorprevăzute expres în proiect a avea o anumită configuraţie;- executarea fiecărui strat component al pardoselii se va face numai dupăexecutarea stratului precedent şi constatarea că acesta îndeplineştecondiţiile de calitate prevăzute;- în cazul în care proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaţie dintre douătipuri de pardiseli, care se execută în încăperi vecine, va coincide cuproiecţia pe pardoseală a mijlocului grosimii foii uşii în poziţie închisă,delimitarea realizându-se printr-un profil metalic special tip U din alamăsau aluminiu.2.1.2.4 LUCRĂRI CARE TREBUIESC TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR DE PARDOSELI- Lucrările de pardoseli se vor face numai după terminarea lucrărilorprevăzute sub pardoseli (canale, fundaţii, conducte, instalaţii electrice,sanitare, de încălzire, etc) şi efectuarea probelor prescrise, precum şi dupăterminarea în încăperea respectivă a tuturor lucrărilor de construcţiimontaja căror execuţie ulterioarăar putea deteriora pardoseala.Conductorii electrici care se montează sub pardoseală vor trebui protejaţicu mortar de ciment în grosime strict necesară.- Curăţarea planşeelor şi spălarea lor cu apă de eventualele impurităţi sauresturi de tencuială.- Diversele străpungeri din planşeu, rosturile dintre elementele prefabricateale planşeului, adânciturile mai mari, etc, se vor astupa sau chitui, dupăcaz, cu mortar de ciment.- Se va verifica dacă instalaţiile sanitare şi termice au fost izolatecorespunzător la trecerea prin dreptul planşeelor, evitând orice contact alacestora cu planşeul şi pardoseala.

- Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafeţei suportexistente cu ajutorul unui strat de egalizare (mortar) care trebuie să fiesuficient de întărit în momentul trecerii la executarea lucrărilor depardoseli. Dozajul şi natura acestui strat de egalizare este prevăzut înantemăsurătorile proiectului pentru fiecare tip de pardoseală în parte.2.1.2.5 Executarea stratului suport al pardoselilor:- Atunci când stratul suport al pardoselilor este rigid (mortar de ciment)acesta trebuie să aibă suprafaţa perfect plană şi netedă.- Când stratul suport este elastic trebuie să fie bine compactat, astfel încâtsub încărcările din exploatare să nu se taseze provocând degradareaîmbrăcăminţii pardoselilor.2.1.2.6 Executarea îmbrăcăminţii pardoselilor:2.1.2.6.1Executarea stratului de uzură (îmbrăcăminţii)- pentru fiecare tip de pardoseală în parte se va face conform prevederilor din subcapitolele ceurmează.Condiţii de calitate:- Respectarea condiţiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseală înparte se va face conform Normativului pentru verificarea calităţii lucrărilor deconstrucţii şi instalaţii aferente, indicativ C56-75, capitolul 8 “Pardoseli”.a) Pardoseli din mochetăPrevederile prezentului subcapitol se referă la condiţiile tehnice privindexecutarea pardoselilor din mochetă.2.1.2.6.2Alcătuirea pardoselilor din mochetă- şapă de egalizare a planşeului, realizată din mortar de ciment marcaM100T, cu suprafaţa fin drişcuită;- îmbrăcămintea alcătuită din mochetă covor, montat cu adeziv (Prenadez300) peste şapa de egalizare. În cazul în care mocheta este casetată,autoportantă, lipirea sa nu este necesară. În acest ultim caz se vorrespecta întrutotul instrucţiunile de montaj înaintate de furnizorul demochetă;- pervaz, baghetă – din lemn sau aluminiu pentru fixare covor, bătut cu cuieîn diblurile montate în şapă;- pardoselile cu îmbrăcămintea aplicată prin lipire se vor executa cu sau fărăetanşarea rosturilor (la latitudinea beneficiarului şi a proiectantului) prinsudură cu şnur din P.V.C. plastifiat.2.1.2.6.3 Materiale utilizate- covor mochetă, import sau producţie internă, a cărui caracteristici tehnicesă fie corespunzătoare standardelor şi normelor admise în România- pervazuri din lemn sau alte materiale (aluminiu)- adezivi: Prenadez sau alte tipuri de adezivi indicaţi de furnizorii demochetă sau covor P.V.C. (în cazul în care acestea, prin fabricaţia lor,impun tipuri de adezivi specifici)- nisip, conform STAS 1667-76- ciment metalurgic cu adaosuri M30, STAS 1500

- apă, conform STAS 790-842.1.2.6.4 Mostre:-Se vor prezenta spre avizare beneficiarului şi proiectantului (în cazul în careacestea nu sunt indicate în proiect) mostre de mochetă, însoţite şi depervazurile adecvate.2.1.2.6.5 Transportul şi depozitarea materialelor pe şantier-Materialele livrate vor fi însoţite de certificatul de calitate.-Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şimanipularea materialelor şi produselor încât să elimine posibilitatea degradăriiacestora, astfel încât, în momentul punerii lor în operă, acestea săcorespundă condiţiilor de calitate impuse atât prin caietele de sarcini cât şiprin normativele în vigoare.-Atragem o atenţie deosebită la condiţiile de securitate împotriva incendiilor,care trebuie asigurate spaţiilor de depozitare (în special a materialelor uşorinflamabile, ca de exemplu adezivii şi diluanţii). Se recomandă ca temperaturala locul de depozitare să fie cuprinsă între +15 şi +20 grade C.2.1.2.6.6Executarea lucrărilor de pardoseli de mochetă-Executarea stratului suport-Stratul suport va fi constituit dintr-o şapă de egalizare din mortar de cimentmarca M100T, de 5 cm grosime, aplicată direct pe suprafaţa respectivă, dupăce în prealabil aceasta a fost umezită pentru a asigura aderenţa. Şapa se vaexecuta după ce s-au terminat lucrările de tencuire a pereţilor.Condiţiile de finisare a şapei de egalizare sunt:- suprafaţă plană şi netedă (fără asperităţi, bavuri, granule rămase în reliefsau adâncituri); abaterea maxim admisă este de 2 mm sub un dreptar de2 m lungime, orientat pe toate direcţiile;- diblurile (în cazul în care acestea sunt din lemn) să fie bine încastrate înşapă- suprafaţa să fie perfect curată, fără urme de vopsea sau alte substanţe ca:acizi minerali şi organici, produşi petrolieri, săruri, uleiuri, etc) pentru caaderenţa adezivului să nu fie periclitată;2.1.2.6.7 Executarea îmbrăcăminţii pardoselilor:-În încăperea în care se va monta acest tip de pardoseală se va asigura, cuminimum 48 de ore înaintea montării îmbrăcăminţii, un climat cu temperaturăde cel puţin +16 grade C şi umiditate relativă a aerului de maximum 60%,care va fi menţinut pe toată perioada executării lucrărilor şi minimum 30 dezile după terminarea acestora.-Stratul suport, în cazul lipirii îmbrăcăminţii, nu trebuie să depăşească caumiditate 3% (în procente de greutate), măsurată cu aparatură şi metode

specifice.-Suprafaţa stratului suport se va curăţi cu ajutorul raşchetelor metalice saupiatră abrazivă şi apoi cu perii, pentru a îndepărta orice urmă ce ar putearezulta de la zugrăveli sau vopsitorii. De asemenea, în cazul unor adâncituriizolate se vor corecta cu chituiri care însă nu trebuie să depăşească 1,5 mmgrosime.2.1.2.6.8 Pregătirea covoarelor pentru aplicarePentru montare covorul se va croi în conformitate cu un plan de montaj,întocmit în prealabil, cu respectarea următoarelor criterii:- făşiile de covor se vor monta paralel cu unul din pereţii încăperii, curosturile între ele pe direcţia de circulaţie maximă şi, dacă este posibil, şiîn direcţia de iluminare naturală maximă;- rosturile perpendiculare pe perete nu trebuie să cadă în dreptul golului deuşă, în cazul în care în două încăperi alăturate se aplică acelaşi tip decovor. Nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul în care tipurile de covor suntdiferite între două încăperi alăturate, caz în care îmbinarea se face exact lamijlocul grosimii foii de uşă. Este indicat ca, în general, îmbinările să nu fiefăcute pe porţiunile intens circulate;- fâşiile necesare completărilor trebuie montate în aceeaşi direcţie cu restulcovorului;- covoarele vor fi aduse în încăperile respective cu minimum 24 de oreînainte de montaj, se vor derula pentru aclimatizare şi, în acelaşi timp,pentru eliminarea tensiunilor apărute în material datorită şederii în sul acovorului. Croirea definitivă va avea loc după aclimatizare.2.1.2.6.9 Lipirea covorului- înainte de aplicarea adezivului, atât suprafaţa stratului suport cât şispatele fâşiilor de covor se vor curăţa bine de praf;- fâşiile de covor croite se vor aşeza nelipite pe poziţia lor, cu marginilelongitudinale suprapuse pe o lăţime de 2 cm. Apoi, începând cu ultimafâşie aşezată se apucă unul din capetele fâşiei şi se aşează peste capătulopus, astfel încât cele două jumătăţi ale fiecărei fâşii să se suprapună, iarspatele covorului va fi în exteriorul fiecărei bucle astfel formate;- lipirea cu prenadez sau alt adeziv se va începe cu fâşia de lângă peretelecel mai apropiat de uşa de acces;- adezivul se aplică atât pe suprafaţa de covor întoarsă cât şi pe suprafaţastratului suport, într-un strat subţire şi uniform. Cantitatea de adezivaplicat este în funcţie de instrucţiunile fiecărui producător de adeziv înparte, care garantează prin produsul său aderenţa convenită;- după aplicarea adezivului se trece la aşezarea covorului, care se face peporţiuni mici şi în mod succesiv, pentru a evita prinderea de aer sub covor.Presarea covorului în vederea lipirii se va face de la mijloc către marginilefâşiei;- după lipirea primei jumătăţi de cameră covorul se presează pe toatăsuprafaţa, după care se trece la lipirea celei de-a doua jumătăţi, urmândacelaşi procedeu;

- în cazul încăperilor pentru care fâşiile de covor sunt mai mici de 4 mlungime, lipirea se face concomitent pe toată suprafaţa, nu pe jumătăţi caîn cazurile explicate mai sus;- trebuie acordată o atenţie deosebită poziţiei de lipire a covorului (muche înmuche) deoarece deplasările ulterioare ale fâşiei de covor sunt şi dificile şiduc la degradarea stratului de adeziv.2.1.2.6.10 Montarea pervazurilor, baghetelor-Pervazurile de lemn sau plastic se vor monta prin batere cu cuie în diblurile delemn înglobate în şapă sau prin prindere cu holşuruburi în dibluri de plasticîmpuşcate în şapă.-Baghetele şi pervazurile speciale prevăzute de furnizorii de mochetă vor fimontate conform instrucţiunilor furnizorilor.2.1.2.6.11 Condiţii tehnice de calitatePe parcursul execuţiei lucrărilor se va verifica în mod special:- covorul trebuie să fie lipit pe toată suprafaţa. Nu se admit colţuri şimargini nelipite sau umflături;- fâşiile de covor trebuie să fie bine alăturate, neadmiţându-se rosturi maimari de 0,5 mm lăţime la covor şi de 0,4 mm la dale;- suprafaţa rezultată trebuie să fie perfect plană, orizontală şi netedă (fărădenivelări între fâşii sau dale);- racordurile cu pardoseli de altă natură se vor realiza cu baghete (profile“U”) din alamă sau aluminiu.2.1.2.7 Pardoseli din plăci gresie ceramică şi porţelanată antiderapanta-Prevederile prezentului subcapitol se referă la condiţiile tehnice privindexecutarea pardoselilor din gresie porţelanată şi ceramică pe şapa de mortarciment, lipite cu adeziv import cu rosturi.2.1.2.7.1 Materiale utilizate- plăci din gresie ceramică sau alte tipuri de gresie porţelanată, import saupriducţie internă, ale căror caracteristici tehnice să fie corespunzătoarestandardelor şi normelor admise în România;- ciment metalurgic cu adaosuri M30, saci;- ciment alb, conform STAS 7055-87;- agregate naturale, conform STAS 1667-76;- acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76;- corpuri abrazive, conform STAS 601/1-84;- apă pentru construcţii, conform STAS 790-84;- oxizi coloranţi;- alte tipuri de adezivi pentru gresie ceramică, import, ale cărorcaracteristici tehnice să fie corespunzătoare standardelor şi normeloradmise în România.2.1.2.7.2Transportul şi depozitarea materialelor2.1.2.7.3 Materialele livrate vor fi însoţite de certificatul de calitate.2.1.2.7.4 Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi manipularea materialelor şi produselor încât să elimine posibilitatea degradării acestora, astfel încât, în momentul punerii lor în operă, acestea să corespundă condiţiilor de calitate impuse atât prin caietele de sarcini cât şi prin normativele în vigoare.

2.1.2.7.5 Alcătuirea pardoselilorAlcătuirea structurii pardoselilor de gresie ceramică şi porţelanată va fi:- şapă din mortar de ciment, agalizare marca M100T de 30-50 mm grosime;- îmbrăcăminte din gresie ceramică sau porţelanată;- plinte din gresie ceramică sau porţelanată.2.1.2.7.6 Executarea lucrărilor de pardoseli din gresie ceramică sau porţelanată.-Stratul suport se va realiza, pe un suport rigid din beton, dintr-un strat de mortar de ciment marca M100T de 30-50 mm grosime, având dozajul de cca 400 kg ciment / 1 mc. Nu se vor utiliza cimenturi cu întărire rapidă, ci cimenturi cu întărire normală.-Înainte de montare, pentru evitarea absorbţiei de apă din mortarul de poză,plăcile de gresie ceramică se vor ţine în apă timp de 2-3 ore.-Îmbrăcămintea din gresie ceramică sau porţelanată va fi montată cu adezivispeciali din import.-În cazul adezivilor speciali, prepararea (dozajul), modul de aplicare alacestora se va executa conform instrucţiunilor furnizorilor de adezivi. Atenţieca tipurile de adezivi să corespundă naturii şi funcţiunii încăperilor în careurmează a se folosi.-Plăcile vor fi montate rost pe rost, urmărindu-se în permanenţăplaneitatea.Rosturile se vor umple cu chit de rosturi (import) la 3-5 zile dupămontarea plăcilor, iar în acest interval pardoseala nu va fi dată în circulaţie şiva fi udată cel puţin o dată la 24 de ore.-Curăţarea îmbrăcăminţii din plăci de gresie ceramică şi porţelanată se face curumeguş sau alte metode, fără însă a utiliza frecări cu corpuri abrazive carepot deteriora suprafaţa finită.-La intersecţia pardoselilor din gresie ceramică cu elementele verticale – subplinte – se vor realiza interspaţii de cca 5 mm, care se vor umple cu materialelastic. (Scopul este de a prelua diferenţiat, faţă de verticale, eventualeletasări şi deformări care apar în construcţie.)-În cazul încăperilor cu suprafeţe mai mari se recomandă realizarea de rosturide dilataţie la cca 30,0 mp, în funcţie de modularea structurii de rezistenţă aconstrucţiei.2.1.2.7.7Execuţia plintelor-La îmbrăcăminţile din gresie ceramică ce se racordează vertical cu faianţa nu se montează plinte. În cazul când se racordează vertical cu zugrăveli se execută

plinte din plăci gresie ceramică sau porţelanată fixate tot cu adezivi speciali deimport.2.1.2.7.8Condiţii tehnice de calitateÎn timpul executării îmbrăcăminţilor se vor respecta condiţiile tehnice decalitate prevăzute în STAS 2560/1-75 şi STAS 2560 7 2 – 75, prin metode deverificare stabilite de STAS 2560/3-76.Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantierpentru remedieri sau refaceri.2.1.2.8. Pardoseli şi trepte din plăci marmură, granit etc.

-Prezentul capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru trepte şi pardoseli din plăci marmură, precum şi plintele aferente.-Furnizorii de astfel de produse vor asigura calitatea impusă de standardeleinterne, dimensiuni cu abateri stabilite de STAS şi calibrate.2.1.2.8.1 Mostre şi testări-Înainte de comandarea şi livrarea acestor materliale, ofertanţii vor pune ladispoziţia beneficiarului şi proiectantului spre analizare şi aprobare un paletarcu mostre pe culori. Se recomandă beneficiarului alegerea unui furnizorexecutant cu experienţă în domeniu (lucrări realizate) care să realizeze şi execuţia, evitând astfel neajunsurile ce ar apărea în corelarea furnizorexecutant.-Atât pentru pardoseli cât şi pentru trepte (drepte sau balansate) se impunerealizarea unui proiect de stereotomie de comun acord proiectant-beneficiarexecutant.2.1.2.8.2 Materiale şi produse-Plăcile de marmură pentru pardoseli vor avea dimensiunile apropiate decele existente, respectându-se şi gama coloristică existetă.-Plăcile de marmură folosite la trepte vor fi dintr-o singură bucată de 4 cmgrosime, iar contratreapta se admite din 2 bucăţi de 1,5-2 cm grosime.-Plăcile vor fi tăiate conform proiect de stereotomie şi se livrează:- fără ştirbituri, lipsuri, fisuri, etc;- cu abatere de planeitate de max. 1 mm / metru;- cu abatere de dimensiune sau vinclu de max. 1 mm / metru;- şlefuite şi lustruite.Toate materialele şi produsele trebuie să fie agrementate.-La montare, plăcile se pot rectifica pe şantier prin polizare pe cant şi reşlefuirepentru eliminarea abaterilor admise de furnizor acolo unde soluţia din proiecto cere.-Stratul suport constă dintr-o şapă de mortar de ciment M100T de cca 2-3 cmgrosime, iar fixarea plăcilor se va face cu adeziv special de import.2.1.2.8.3 Livrare, depozitare, manipulare

-Furnizorul va asigura ambalarea, transportul şi livrarea plăcilor în condiţiioptime, pentru evitarea deteriorării.-Plăcile vor fi ambalate şi stivuite pe platforme de lemn (paletizat) care săpermită manipularea din camion cu mijloace de încărcat. Plăcile lustruite seaşează două câte două, cu partea lustruită faţă în faţă, pentru a se evitazgârierea.-Depozitarea se face în spaţii acoperite, închise sub cheie, respectându-semodul de stivuire şi ordinea lor.2.1.2.8.4Executarea lucrărilorProiectantul de specialitate, de comun acord cu investitorul, constructorul şifurnizorulde materiale vor stabili termenele de predare solicitate de investitor,etapele de realizare şi asigurarea frontului de lucru.Lucrările ce trebuiesc terminate înaintea întocmirii proiectului de stereotomieşi începerii montajului sunt:curăţarea de moloz şi praf a planşeului, precum şi udarea acestuia;- realizarea şapei de egalizare din mortar de ciment marca M100T;- realizarea tuturor instalaţiilor interioare: electrice, telefonie, sanitare,termice, alarmare, semnalizare, etc;- fixarea ştergătoarelor de picioare la intrare;- realizarea tuturor finisajelor interioare în spaţiile unde urmează a serealiza aceste pardoseli;- blocarea trecerilor către zona unde urmază a fi realizate pardoselile dinplăci pentru a nu se circula pe parcursul execuţiei;- trasarea şi fixarea cu martori a axelor.2.1.2.8.5 Pozarea plăcilor-Plăcile se montează ţinând seama de martorii ce au fixat în prealabil axele şinivelul pardoselii.- Plăcile se aşează după aplicarea stratului suport şi se fixeazăcu adezivi de import, iar zona se izolează în afara circulaţiei 24 de ore.-După montarea plăcilor, rosturile se umplu cu chit de rost la culoarea plăcilor.-După 7 zile de la montare pardoseala se curăţă şi ceruieşte.-În cazul întârzierii predării la termen a obiectivului, pardoselile placate nu selustruiesc, ci se protejează cu hârtie impermeabilă fixată cu dopuri ipsos până la 7-10 zile înainte de recepţia lucrării, când se va executa lustruirea.La treptele de marmură se vor monta şi plinte aferente acestora. Ele semontează după realizarea pardoselii, direct pe zidărie, tot cu adezivi de import la culoarea plăcilor. După montare, la 7 zile, plintele se curăţă şi se ceruiesc.2.1.2.8.6 Recepţia lucrăriiPe tot parcursul execuţiei, atât investitorul cât şi proiectantul şi furnizorul demateriale vor acorda asistenţa tehnică necesară realizării unei calităţisuperioare. Se va urmări:

- aspectul şi starea generală;- alinierea în cadrul ansamblului, planeitate, rostuire, rosturi mici şi egale,continuitatea culorii şi a lustruirii;- corelarea lucrărilor din plăci (granit, plăci gresie porţelanată sau gresieglazurată) cu lucrări de altă natură (zugrăveli, alte pardoseli, tavane, etc);- lovirea uşoară a plăcilor pentru verificarea aderării totale a acestora lastratul suport.











2.4 Măsuri privind protecţia mediului2.4.1 Materialele utilizate pentru realizarea tencuielilor nu trebuie să

producă un impact negativ asupra mediului, fapt specificat în declaraţiile de conformitate eliberate de către furnizori;


2.4.3 Materialele se vor depozita numai in locuri special amenajate;2.4.4 Este interzisa prepararea mortarului pe domeniul public;2.4.5 Se va diminua la minimum înălţimea de descărcare a materialelor

care pot genera emis4.4.6 Suprafeţele care se decopertează şi care urmează a fi decopertate se stropesc în prealabil cu apă pentru evitarea producerii şi răspândirii prafului;




Executarea lucrărilorDe sarpanta


1.1.1 Prezentul capitol cuprinde specificatii privind executarea şarpantelor dinlemn

1.2. Domeniul de aplicare1.2.1 Sarpanta şi învelitoarea se vor executa în conformitate cu prevederilematerializate în planşele în care sunt prezentate planurile,sectiunile şi detaliilepodului, şarpantei şi învelitorii elaborate în proiect în faza PT , cu respectareaprevederilor legale în vigoare.Lista prescriptiilor tehnice de baza si tehnologii

2.DESCRIEREA PROCESULUI2.1.PROCEDURAEtapele principale ale procesului tehnologic sunt:- trasarea poziţie tălpilor continue de sub panorile pereţilor- realizarea panourilor pereţilor,- montare si realizarea îmbinărilor panourilor de pereţi,- montarea tălpii superioare continue pentru rigidizarea pereţilor- trasarea si montarea grinzilor de planşeu- trasarea si montarea popilor şarpantei- trasarea si montarea panelor de acoperiş- montarea căpriorilor- montarea asterealei şi apoi a straturilor învelitorii;- realizarea streşinii,- ignifugare-vopsire prin peliculizarea materialului lemnos.- realizarea dispozitivelor de evacuare a apelor meteorice;- dispunerea termoizolaţiei între căpriori.Cleştii simpli pentru susţinerea tavanelor se fixează de căpriori şi eventual depereţi.VERIFICAREA CALITĂŢIIVerificarea defectelor lemnului şi verificarea asamblărilor se face vizual.Verificarea dimensiunilor se face cu aparate obişnuite de măsurat.Lemnul din care se confecţionează elementele de şarpantă nu trebuie sădepăşească umiditatea maximă de 15%.Se verifică fixarea elementelor şarpantei prin buloane, scoabe, cuie şi tălpi.Se verifică fixarea tălpilor popilor în planşeul de beton armat prin intermediuljugurilor din platbandă.Abaterile admisibile de la planeitate, măsurate cu dreptarul de 3,0m lungimesunt 5mm în lungul liniei de cea mai mare pantă.Din punct de vedere al condiţiilor in care se exploatează elementele deconstrucţie din lemn, clădirea se încadrează in clasa 2 de exploatare,caracterizata prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoareunei temperaturi θ = 20± 20C si a unei umidităţi relative a aerului 65% ≤ φi ≤80%.La elementele de construcţie din lemn exploatate in clasa 2, umiditatea deechilibru a lemnului nu va depăşi 20%.Daca la punerea in opera materialul lemnos are o umiditate mare (dar maxim20%) si nu exista posibilitatea de a fi uscat pe şantier, se vor adopta soluţiiconstructive, masuri de protecţie care sa permită ventilarea elementelor de

construcţie fără a introduce in structura de rezistenta deformaţii periculoase saucreşterea eforturilor secţionale.Elementele de îmbinare de tip tije (cuie, agrafe si şuruburi) – cu excepţiaelementelor din otel dur, cuiele, agrafele si şuruburile au o comportare plastica.Creşterea lungimii de pătrundere a tijei in elementul de lemn previne riscul desmulgere. Pentru majorarea rezistentei de smulgere se recomanda utilizareatijelor profilate (cu caneluri in spirala, cu dinţi, etc.). Un coeficiente de zvelteţe altijei mai mare ca 8 garantează o buna ductilitate.Buloanele si dornurile vor fi montate in goluri practicate in prealabil prinpregăurire.Buloanele si dornurile mari (d >16mm) nu vor fi folosite in îmbinările lemn pelemn si metal pe lemn, exceptând combinaţiile cu alţi conectori.Dornurile, cuiele netede si scoabele nu vor fi folosite fără rezerve adiţionale –piesesuplimentare de strângere (buloane) care se dispun in noduri sau pe lungimeaelementului compus pentru a strânge pachetul de bare împotriva retragerilor.Panourile cu elemente structurale din lemn, îmbinate cu cuie, prezintă ocomportare ductila, superioara. Trebuie ca panourile sa fie realizate din lemn saudin produse pe baza de lemn cu fete având grosimea t1 > 4d (diametru cuilui).Pentru îmbinarea fata-rama, se recomanda ca diametrul cuielor sa fie ≤ 3.1 mmsi acestea sa se dispună la o distanta de maximum 150mm la elementeleperimetrale (montanţi marginale, rigla superioara si inferioara) si la maximum300mm la montanţii si riglele intermediare.ÎMBINĂRI CU TIJE METALICETijele cilindrice (cuie, dornuri, şuruburi pentru lemn, buloane) sunt piesemetalice sau din lemn, de forma cilindrica introduse in elementele de îmbinat insens transversal direcţiei efortului pe care îl transmit de la un element la altul.Clasificarea îmbinărilor cu tije- introduse in locaşuri pregătite in prealabil (buloane, dornuri, ştifturi)- introduse prin batere sau înşurubare, fără pregătirea prealabila a locaşurilor(cuie cu d ≤ 6mm, şuruburi cu d ≤ 4mm, unde d este diametrul tijei)- introduse prin batere sau înşurubare in găuri pregătite pe o parte dinadâncimea de pătrundere (l gaura ≈ 0.75 ltija) si cu diametrul mai mic cu 1mm

decât diametrul tijei (cuie cu d >6mm si şuruburi cu d > 4mm)Cuiele pentru construcţii din lemn (STAS 2111-90) au diametrul cuprins intre1.8…8.0mm si lungimea intre 30…250mm.Grosimea minima a celei mai subţiri piese care se îmbina cu cuie trebuie sa fiecel puţin 4d, pentru a nu crăpa piesele in momentul in care se bat cuiele.Pentru a lua in considerare secţiunea de forfecare, cuiul trebuie sa pătrundă inpiesa respectiva cel puţin 3.5d (lungime efectiva fără vârful cuiului de 1.5d).Buloanele se executa din otel beton OB37, cu cap si piuliţa de strângere cudiametrele otelului beton neted folosit in construcţii (12…25mm).Diametrul bulonuli se alege in mod obişnuit (1/30…1/40)l, unde l este grosimeapachetului care se strânge, dar minim 12 mm.Găurile in care se introduc buloanele se realizează cu dgaură= dtijă+1mm, iargăurile in care se introduc dornurile si ştifturile se realizează dgaură= dtijă – (0,8~ 1,0)mm Buloanele, şuruburile şi dornurile se dispun pe un număr par derânduri, longitudinale pentru a evita amplasarea unui rând de tije în zonacentrală slabă a lemnului.Piesele metalice folosite la îmbinări se protejează prin grunduire cu vopseapreparată cu ulei de in dublu fiert şi miniu de plumb, care trebuie să acopereîntreaga suprafaţă a elementului metalic.Înainte de aplicarea stratului de protecţie anticorosivă, suprafaţa metaluluitrebuie curăţată de pojghiţa de laminare (tunderi) şi de alte impurităţi (praf,oxizi, grăsimi) şi să fie perfect uscată.ÎMBINĂRI ÎNCLEIATEÎmbinările prin încleiere asigură comportarea monolită a tuturor elementelorcare se îmbină înlăturând posibilitatea oricărei deformaţii independente aelementelor componente.Cleiurile care se vor folosi pentru realizarea elementelor încleiate trebuie sa aibăurmătoarele caracteristici:- rezistenţa la apa va fi de minim 1,5N/mm2 după o oră de fierbere sau după oimersie de 48 ore în apă- vor face parte din grupa 1-cleiuri rezistente la intemperii (cu pelicula maidurabilă decât a lemnului) având o rezistenţă deosebită la acţiunea apei (caldăsau rece), a microorganismelor şi variaţiilor de umiditate; în această grupă seîncadrează cleiurile pe bază de fenol, cleiuri epoxidice, etc.Pentru realizarea elementelor încleiate se utilizează numai piese din lemn

ecarisat, care nu trebuie să depăşească 5cm grosime, în cazul elementelordrepte şi 1/300 din raza de curbură în cazul elementelor curbe.Lemnul folosit pentru realizarea elementelor de rezistenţă încleiate trebuie să fiedin răşinoase, având umiditatea de maxim 18%; lemnul de foioase se admitenumai în cazul în care se iau măsuri de protecţie împotriva biodegradării şi secreează un sistem special de încleiere.Executarea elementelor încleiate se face în fabrici sau ateliere echipate cu utilajenecesare prelucrării lemnului, cu spaţii speciale pentru uscarea lemnului şiîncăperi încălzite pentru a se crea condiţiile de microclimat optime (minim 160Cîn cazul întrebuinţării adezivilor sintetici şi umiditatea interioară de 55…65%).Suprafeţele încleiate trebuie să fie rindeluite şi curăţate de praf, pete de ulei, lac,etc., cu cel puţin 12 ore înainte de încleiere.Cleiul se aplică manual cu pensula sau cu ajutorul unor valţuri; grosimea peliculeide clei trebuie să fie 0,1…0,3mm.Suprafeţele date cu clei se ţin descoperite 5…10 min., după care se asambleazăşi se presează.Presarea pieselor se realizează cu prese manuale, pneumatice sau hidraulice. Înmod obişnuit, presiunea de încleiere variază între 0,3 şi 0,5N/mm2.MASURI DE PROTECTIE A LEMNULUI PRIN IGNIFUGAREI. Prevederi generale: Condiţii generale privind produsele ignifuge Pentru ignifugarea materialelor si elementelor de construcţii combustibileeste obligatorie utilizarea numai a produselor avizate de ComandamentulTrupelor de Pompieri si - după caz -cu agrement tehnic. Produsele ignifuge vor fi avizate de Ministerul Sanatatii asupra toxicităţii. Producătorii si, după caz, furnizorii produselor ignifuge sunt obligaţi salivreze numai produse corespunzătoare standardului de firma sau normei interne si sa obţină avizul Comandamentului Trupelor de Pompieri si agrementul tehnic pentru produsele noi sau modificări ale caracteristicilor produselor existente. După tratarea cu produse ignifuge a lemnului, materialelor si produselor pebaza de lemn (placi din aşchii de lemn, placi din fibre de lemn etc.) si amaterialelor textile trebuie sa se reducă posibilitatea acestora de a se aprindeuşor si de a arde in continuare. Întrucât prin ignifugare se întârzie aprinderea materialelor combustibile

dar nu se elimina posibilităţile de ardere a materialelor protejate, pot fi luate sialte masuri de protecţie contra incendiilor.Condiţii referitoare la personalul de execuţie Lucrările de ignifugare vor fi executate de personal instruit si atestat inacest scop, cu respectarea stricta a instrucţiunilor de utilizare elaborate deproducător (tehnologie de aplicare, consum specific s.a.). Obligaţii pentru executant si beneficiar Executantul lucrărilor de ignifugare este obligat sa certifice calitateaignifugării executate, prin buletine de încercare eliberate de laboratoareautorizate. La recepţia lucrărilor, beneficiarul este obligat sa verifice buletinele deîncercare si asigurarea condiţiilor de eficienta. Ignifugarea materialelor si produselor din lemn sau pe baza de lemn Condiţii de pregătire a suprafeţelor Pregătirea suprafeţelor in vederea aplicării produselor ignifuge desuprafaţa are in vedere :— curăţarea suprafeţelor (de praf, noroi, var, vopsea sau impurităţi, inclusivprotecţii ignifuge anterioare), prin periere, răzuire etc. ;— chituirea cu masa de şpaclu (realizata din produsul ignifug respectiv si praf decreta) a tuturor crăpaturilor, îmbinărilor si golurilor existente pe suprafeţele ce seprotejează. Pentru ignifugarea prin impregnate, materialul lemnos trebuie saîndeplinească următoarelecondiţii :— sa fie decojit (sa nu aibă la suprafaţa coaja) ;— sa nu fie tratat in profunzime sau la suprafaţa cu substanţe chimice care saîmpiedice pătrundereaprodusului ignifug in masa materialului. Pentru asigurarea unei bune protecţii, umiditatea materialului înainte deignifugare nu va depăşi 18 % in cazul protecţiei de suprafaţa cu produse ignifuge si 25 % in cazul ignifugării in profunzime prin impregnare. La lambriuri si alte elemente decorative pentru amenajări interioare, umiditatea lemnului înainte de ignifugare nu va depăşi 10 % pentru a evita apariţia rosturilor după uscare.Conditii de aplicare a produselor ignifuge La alegerea produselor ignifuge si a procedeelor de ignifugare se au invedere :— esenţa materialului si particularităţile de impregnare ale acestuia ;— condiţii specifice in care este utilizat materialul (in interior sau exterior) ;

— dispunerea vizibila sau nevizibilă a materialului, precum si rolul acestuia inconstrucţii (de rezistenta, finisaj, decorativ etc). Lucrările de ignifugare se executa in spatii in care se asigura temperaturade minim +10°C. Produsele ignifuge pe baza de apa nu se aplica in cazul suprafeţelor pecare au loc condensări sau suprafeţe ce nu sunt ferite de precipitaţii, carenecesita sa fie spălate periodic etc. In aceste cazuri se pot folosi produse ignifuge de impregnare solubile in apa, daca suprafeţele respective sunt protejate prin finisări peliculogene (vopsele, emailuri, etc.) rezistente la apa. Protecţia ignifuga a suprafeţelor exterioare ale construcţiilor si a celorprevăzute la art precedent se realizează prin produse ignifuge rezistente la apa,avizate ca atare. Aplicarea produselor ignifuge de suprafaţa se face numai după prelucrareadefinitiva a elementelor de construcţie, nefiind admise ulterior nici un fel deprelucrări care sa îndepărtezestratul ignifug de la suprafaţa (rindeluire, secţionare, cioplire, despicare etc.). Aplicarea produselor ignifuge pe suprafaţa poate fi făcută atât asupraproduselor înainte de montare, cat si asupra construcţiei deja executate.In primul caz, deteriorările straturilor ignifuge provocate prin manipulare vor firectificate prin tratarea suplimentara a suprafeţelor după montare, iar in al doileacaz este recomandabil a se aplica ignifugarea pe măsura realizării lucrărilor,pentru a se asigura o acoperire cat mai completa a întregii suprafeţe lemnoasecare intra in construcţie. Ignifugarea prin impregnare se realizează pe lemnul fasonat indimensiunile de utilizare. In cazul in care pe şantier, la montaj, apare necesitateaunor mici prelucrări, zonele respective vor fi reignifugate cu acelaşi produs,aplicat cu pensula pana la realizarea consumului specific stabilit de producător. Operaţia de ignifugare prin impregnare se executa numai in instalaţiispeciale. Utilizarea in producţie a materialului lemnos ignifugat prin impregnare seface după uscarea acestuia in condiţiile de montare in construcţie. La expirarea perioadei specificate de producător pentru menţinereacalităţii in timp a ignifugării (de suprafaţa, prin impregnare) este obligatorie

reignifugarea întregii suprafeţe protejate anterior, respectiv a întregului material ignifugat prin impregnare. Tehnologia de aplicare Calitatea lucrărilor de ignifugare este condiţionată de respectarea stricta a tehnologiei de aplicare a produsului si a consumului specific, stabilite deproducător. In cazul produselor ignifuge la care se utilizează aplicarea a doua sau maimulte componente se vor respecta consumurile specifice pentru fiecarecomponenta in parte. Consumul de produs ignifug se determina in funcţie de suprafaţa totaladesfăşurată a elementelor de construire ce urmează sa fie tratate ignifug, ţinândseama si de pierderi, care la aplicarea cu pensula pot fi pana la 50% iar lastropire pana la 20%. Suprafeţele ignifugate pot fi acoperite cu vopsea pe baza de ulei, emailurialchidice, vinarom etc., numai daca încercarea la foc a fost efectuata cu acestetipuri de finisaje si daca exista specificaţii in acest sens din partea producătorului. Ignifugarea de suprafaţă Aplicarea produselor ignifuge de suprafaţa se face conform prevederilordin STAS 9302/4. Aplicarea produselor ignifuge de suprafaţa se poate face cu pensula sauprin pulverizare. Aparatele utilizate pentru pulverizare sunt de tipul Vermorel, Calimax saupistol de pulverizare. Produsele ignifuge de suprafaţa se aplica strict in conformitate cuinstrucţiunile producătorului, in straturile stabilite, respectând intervalele de timpde uscare.CON, PAF etc. se au in vedere următoarele:— aplicarea se face prin aceleaşi procedee ca si la lemnul masiv, respectându-se consumul specific precizat de firma producătoare pentru fiecare produs ignifug ;— uscarea materialelor ignifugate se va realiza in timp cat mai scurt astfel incatprodusele sa nu fie degradate de umiditate.Ignifugarea prin impregnare Protecţia prin ignifugare in profunzime a lemnului prin impregnare serealizează prin unul din următoarele procedee :— la presiuni diferite de cea atmosferica, conform STAS 9302/2 ;— la presiune atmosferica, conform STAS 9302/3 ;

Condiţii de livrare, transport, recepţie si păstrare a produselor ignifuge. Produsele ignifuge se livrează de către producător in ambalaje închiseetanş, conform standardului de firma sau normei interne. Ambalajele vor purta etichete pe care se vor specifica: denumirea siadresa producătorului, denumirea produsului, standardul de firma sau normainterna, lotul, data fabricaţiei, termenul de garanţie, masa neta. La livrare se vor pune la dispoziţia beneficiarului certificatul de calitate siinstrucţiunile de aplicare a produsului. Transportul produselor ignifuge pe baza de apa se face fără catemperatura sa coboare sub 5°C, iar a celor pe baza de solvent, neexpuse surselor de radiaţie termica.Produsele vor fi protejate contra apei. Pentru recepţia produselor ignifuge se vor verifica condiţiile deadmisibilitate prevăzute de standardele de firma sau normele interne. Înainte de recepţie se va verifica integritatea ambalajelor. Produsele ignifuge se păstrează închise etanş, pana la întrebuinţare, inambalajele originale ale producătorului. Daca termenul de garanţie a fost depăşit prin depozitare, utilizareaprodusului ignifug este admisa numai cu avizul producătorului. Produsele ignifuge se păstrează in locuri ferite de ploaie sau de acţiuneadirecta a soarelui, precum si de îngheţ, la o temperatura de +5°C...+30°C, depreferinţa in magazii uscate. Soluţiile ignifuge se livrează gata preparate de producător. Cu avizulproducătorului, acestea pot fi preparate si la locul de utilizare, de către cel carele aplica. Recepţionarea si controlul lucrărilor de ignifugare Verificarea calităţii protecţiei prin aplicarea pe suprafaţă a produselorignifuge consta in :— verificarea integrităţii si uniformităţii peliculei de protecţie, care se face peîntreaga suprafaţa tratata ;— verificarea cantităţii de produs ignifug utilizata, calculata conform art. 2.3.3. Lucrarea se considera corespunzătoare daca pelicula de protecţie estecontinua si uniforma sidaca s-a realizat consumul specific indicat in standardul de firma sau normainterna a produsului respectiv. Verificarea calităţii impregnării se face prin controlul absorbţiei de soluţiesi adâncimii de pătrundere a acesteia, precum si prin controlul soluţiei deimpregnare conform STAS 9302/2 si STAS 9302/3.

In vederea recepţionării lucrărilor de ignifugare, la cererea executantului,se pot executa încercări conform standardelor in vigoare (STAS 652), de cătrelaboratoare autorizate. Epruvetele pentru încercări se vor pregăti si vor avea caracteristicileprevăzute in standardele de metoda. Pregătirea epruvetelor se va executa subsupravegherea beneficiarului lucrării, concomitent si in aceleaşi condiţii cu celeutilizate in obiectivul protejat. Epruvetele se ambalează, in prezenta reprezentantului beneficiarului, fără a se deteriora stratul ignifug, se sigilează si se etichetează.Pe eticheta se vor specifica: denumirea obiectivului unde s-a efectuat lucrareamaterialului ignifugat, denumirea produsului ignifug, data aplicării, modul deaplicare, denumirea executantului. Epruvetele vor fi însoţite de un proces verbal de recepţie provizorie(conform modelului din anexa) din care sa rezulte ca acestea au fost pregătite de către executant in prezenta beneficiarului, precum si de documentaţia privind produsul utilizat (certificat de calitate, aviz de expediţie de la producător pentru întreaga cantitate de produs). Laboratorul care executa încercările va elibera buletin de încercareconform standardului de metoda. Pentru avizarea produselor ignifuge, precum si la cererea beneficiarului, se executa încercări de laborator pentru încadrare in clasa de combustibilitate(STAS 7248, STAS 11357).Materiale şi produseAvând în vedere ca şarpanta are rolul de a susţine învelitoarea, constituindscheletul acoperişului, lemnul care o alcătuieşte va fi ales cu grijă dupastandardele în vigoare astfel:- lemn rotund conform STAS 1040 – 85;- cherestea (lemn ecarisat) conform STAS 4510 – 89 - poate fi standardizată şiconform STAS 1949 – 86.Piesele mai importante care intră în alcătuirea şarpantei sunt1.Tălpile sunt grinzi cu sectiunea rectangulară, dispuse sub popi sau alte pieseale şarpantei, cu latura mare pe verticala, avand rolul de a repartiza sarciniletransmise de şarpanta la planşeul de susţinere.2.Popii sunt elemente solicitate la compresiune - vor fi executati din lemnecarisat. Imbinarea dintre popi, talpi şi pane se face cu cep, iar îmbinarea cucontrafişele se face cu prag.

3. Contrafişele sunt piese înclinate într-un sens sau în ambele sensuri, solicitatela compresiune sau la întindere, având rol de a ridigiza şarpanta, asigurand omai buna trimitere a sarcinilor la piesele componente. Imbinarile contrafişelor cu piesele şarpantelor se fac cu prag.4. Panele sunt piese orizontale aşezate în lungul acoperişului care rezema pepopi. Rolul panelor este de a prelua şi a transmite sarcinile din învelitoare laşarpantă prin intermediul căpriorilor.Panele, fiind solicitate la încovoiere, trebuie repartizate cât mai uniform peversantii acoperişului la distante egale unele de altele pentru a asigura o bunatransmitere a sarcinii. Panele se executa din lemn ecarisat.După locul unde sunt asezate sunt denumite astfel:- pană de coama – la partea superioara a şarpantei;- pană intermediare – pe generatoarea versantului;- cosoroabă – pană aşezata pe zidurile exterioare ale clădirii.5. Căpriorii sunt elementele care preiau sarcinile acoperişului, greutateaînvelitorii, a zăpezii, ş.a..Sunt montati perpendicular pe poala învelitorii, pe linia de cea mai mare panta,aşezati la distante egale unul de celalalt.Capriorii reazama la poala pe cosoroaba, iar la coama pe o pana sau unul pecelalalt.Vor fi confectionati din lemn ecarisat.Inadirea capriorilor se face de obicei prin alaturarea şi petrecerea lor de fiecareparte a panei cu cel putin 20cm, interzicandu-se înadirea lor în camp (întrepane).6.Cleştii au rolul de a consolida şarpanta şi sunt elemente solicitate la întindere.Se executa din perechi de scânduri sau dulapi, care se fixeaza pe ambele părţiale pieselor pe care le consolidează(căpriori şi popi).Cleştii se fixează de obicei între popi împiedicând răsturnarea acestora.Îmbinarea cleştilor cu piesele pe care le consolideaza se pot realiza prin chertare..Livrare şi manipulareTransportul pieselor componente de la atelier la locul de montare se face prindiferite mijloace în raport cu dimensiunile şi greutatea lor,astfel scaunele mici se transporta manual,ridicarea lor la locul de montare facându-se cu scripeti sau cu elevatorul.Pe distante mari se foloseste transportul cu mijloace auto.

Fermele de dimensiuni mari se vor ridica la locul de montare cu macaraua.Executarea lucrarilorPeste placa de beton armat de 15 cm grosime se va monta bariera de vapori dinîmpâslitura din fibra de sticla bitumata,lipita cu mastic de bitum.Se monteaza talpile din lemn şi cosoroabele,dupa care se monteaza elementelecomponente ale şarpantei.Intre talpile de lemn se monteaza termoizolatia din vata minerala de 12 cm,protectia izolatiei realizandu-se cu podina de lemn .Sarpanta se compune dintr-o serie de elemente de sustinere,dispusevertical,perpendicular pe poala pe care se aseaza panele aşezate în lungulacoperişului şi care transmit sarcinile ce încarca învelitoarea.Prin forma lor,fermele permit realizarea pantele necesare scurgerii apelorpluviale.Pe pane reazema capriorii dispuşi transversal pe panta acoperişului,având rolulde a sustine învelitoarea.Partile componente ale şarpantei sunt:- piesele de rezistenta ale şarpantei,care au rol de preluare a sarciniloracoperişului (talpile,popii,arbaletrierii,panele,capriorii);- piesele de consolidare care leaga şi consolideaza şarpanta;- piesele care asigurarea stabilitatea şarpantei - contrafişele sunt cele careîmpiedica rasturnarea şarpantei.Executarea şi verificarea pieselor componente se face pe şantier şi consta înurmatoarele operatii:- trasarea pieselor (cu ajutorul şabloanelor);- taierea la dimensiuni şi forme dupa liniile trasate,apoi ajustate şiverificate;- confectionarea pieselor de acelaşi fel în serie.Daca nu exista nici o nepotrivire fata de desenele din proiectul de executie setrece la începerea lucrului în serie - de montare a pieselor fermei şi aoperatiunilor succesive de ansamblare a acestora.Muncitorii care lucreaza la executarea şarpantei vor fi tot timpul asigurati cucenturi de siguranta.O atentie deosebita se va acorda manipularii materialului lemnos cu macaraua,în special opririi balansului încarcaturii din cârligul macaralei.Depozitarea materialului pentru sarpanta se va face numai pe suprafeteorizontale de pe ultimul planseu.Elementele verticale,pe masura ce se montzeaza,vor fi contravântuiteprovizoriu,pentru a evita pericolul de rasturnare.Pâna la ancorarea definitiva a întregii şarpante,diferitele parti alecomponente,dupa ce au fost montate,vor fi ancorate provizoriu.

Se admit tolerante de montare de pâna la 1%,avându-se grija ca prin dispunerea capriorilor,eventualele deficiente sa fie egal repartizata ca toleranta sa dispara.Nu se admit defecte.Toate elemntele structurale ale sarpantei existente cat si cele ce urmeaza a fiinlocuite, vor fi tratate ignifug, antifungic si impotriva insectelor si daunatorilor,conform normelor si standardelor in vigoareVerificarea în vederea receptieiSarpantele din lemn trebuie sa corespunda întocmai proiectului.Pentru controlul comportarii şarpantelor în timpul exploatarii şi pentru ventilarea reazemelor,acestea trebuie sa ramâna descoperite.De asemenea piulitelebuloanelor trebuie sa ramana accesibile,ca sa poata fi revizuite şi strânseperiodic,înlaturandu-se astfel slabirea îmbinarilor care se produce datoritafaptului ca lemnul lucreaza în timp.La acoperişurile confectionate din lemn trebuie sa se ia masuri obligatorii învederea prevenirii pericolului de incendiu.In acest scop,în pod piesele şarpantelor trebuie aşezate la distanta de cel putin 10 cm fata de coşurile de fum.














2.4.3 Materialele se vor depozita numai in locuri special amenajate;2.4.4 Este interzisa prepararea vopselelor pe domeniul public;4.4.5 Se va diminua la minimum înălţimea de descărcare a materialelor






Executarea lucrărilor De montare a schelelor


1.1.1Prezentul capitol cuprinde specificaţii tehnice de executie pentru montarea schelelor.

1.2. Domeniul de aplicare1.2.1 Prezenta procedură se utilizează la montarea schelelor

2.DESCRIEREA PROCESULUI2.1.PROCEDURA

Schelele exterioare şi interioare folosite la lucrările de construcţii montajtrebuie să fie obiect de inventar sau standardizate.În cazul în care totuşi se utilizează schele, podine din lemn şi eşafodajenestandardizate. Acestea se vor executa pe baza unor proiecte aprobate deinginerul şef al şantierului.Suprafaţa de teren pe care se montează schelele trebuie nivelată şiamenajată pentru scurgerea apelor.Lăţimea podinei schelelor şi eşafodajelor trebuie să fie de cel puţin 2 m pentru tencuieli şi betonări, iar pentru finisaje de cel puţîn 1 m.Înălţimea trecerilor pe schelă trebuie să fie de cel puţîn 1,8 m (între douăpodine orizontale).Podinele schelelor şi eşafodajelor trebuie să aibă o suprafaţă netedă,rosturile între panourile sau dulapii podinei să nu depăşească 10 mm. Podineleschelelor şi eşafodajelor trebuie să aibă o suprafaţă plană netedă.Podina schelei trebuie să fie distanţată de zid cu cel puţîn 50 mm pentrutencuieli şi cel mult 150 mm la finisaje.Aşezarea podinei se va face în aşa manieră încât să se excludăposibilitatea deplasării sau alunecării ei.Schelele trebuie bine ancorate de părţile solide ale construcţiei pe toatăînălţimea. Se interzice de a se rezema sau fixa schela de elementele nestabile ale construcţiei.Pentru a preveni căderea oamenilor, a sculelor sau a materialelor, podinileschelelor şi rampelor de acces situate mai sus de nivelul solului sau planşeuluitrebuie să fie împrejmuite cu parapete solide. Parapetele vor avea o înălţime decel puţîn 1 m şi vor fi compuse din mână curentă geluită şi rigle intermediareorizontale.Se interzice cu desăvârşire folosirea podinelor amenajate pe suporturiimprovizate în loc de podine reglementar executate.

Montarea şi demontarea schelelor trebuie executate sub supraveghere.Schelele şi eşafodajele se dau în exploatare numai după recepţia tehnică,cu întocmirea unui proces verbal de către o persoană desemnată în acest sens.Pe schele şi eşafodaje se vor afişa plancarde sau scheme de încărcare.Trebuie organizat controlul zilnic al stării schelelor şi eşafodajelor înainteaînceperii lucrului.Podinele, scările şi rampele de acces trebuie să fie curăţate zilnic de molozşi deşeurile de construcţie, pentru a se evita formarea de suprafeţe alunecoasepe acestea.Atât pe timpul montării şi demontării schelelor, cât şi în timpul perioadeide exploatare, zona în care se lucrează va fi îngrădită şi închisă pentru a nupermite accesul persoanelor străine.De asemenea, este interzisă staţionarea sub schelele suspendate.Montarea şi demontarea schelelor se va face pe baza unui ordin scris datde către conducătorul unităţii şi numai după ce s-au luat măsurile de protecţie amuncii.Demontarea schelăriei se va face pe baza unei reguli şi anume, să seexecute de sus în jos, pe etape.Pe măsura demontării, toate materialele se schelărie trebuie să se coboarecu ajutorul cablurilor sau a frânghiilor, prin scripete şi troliu şi să se depoziteze în ordine în locuri special amenajate în acest scop.Este interzisă demontarea prin dărâmare sau aruncare a materialelorrezultate din demolare.Zona în care se demontează schele se împrejmuieşte sau, în cazurispeciale se poate asigura protecţia, prin executarea copertinelor.În timpul furtunilor sau vânturilor, cu o intensitate mai mare de 6 grade(11km/sec), precum şi în timpul nopţii (în cazul în care punctul de lucru nu a fostprevăzut cu iluminat artificial), trebuie să se întrerupă lucrul pe schelă, cât şioperaţiile de demolare. 1. Schele de inventar din tuburi metaliceLa montarea schelelor metalice tubulare, se vor verifica cu atenţie tuburilemetalice, pentru a nu se foloşi cele îndoite, turtite sau ci crăpături.Stâlpii tubulari ai schelelor metalice trebuie să se monteze perfect verticalîn saboţii de sprijin.La sosirea pe şantier a schelelor metalice, trebuie să fie recepţionate înprezenţa organelor tehnice care se ocupă de conducerea lucrărilor de montare aschelelor.După montarea sau în timpul montării sau demontării lor, toate fireleelectrice din apropierea schelelor vor fi îndepărtate.Schelele metalice vor fi legate la pământ şi se vor instala şi paratrăsnete.Pentru a preveni răsturnarea lor din cauza vântului, schelele tubulare vor fifixate rigid de elementele stabile sau ancorate prin cabluri.2. Schele interioare, rampe de acces

Caprele pe care se aşează podina, pentru a forma schelele interioaretrebuie să fie legate prin diagonale, în sens longitudinal.Urcarea muncitorilor pe schele interioare trebuie să se facă pe scări(rampe) de acces.Înainte de montarea schelelor interioare, trebuie să se controleze stareabună a elementelor ce o compun.Scoaterea consolelor în afară, se face cu cel mult 1/3 din lungimeagrinzilor.Rampele de acces pentru circulaţia muncitorilor trebuie să fie confecţionatedin panouri bine legate între ele, cu o lăţime de cel puţîn 0,5 m, dacă se circulăîntr-o direcţie şi cel puţîn 1 m dacă se circulă concomitent în ambele direcţii.La rampele de urcare montate pe o înclinaţie de cel mult 1:3, pe toatălungimea lor vor fi montate la fiecare 30-40 cm şipci transversale cu o secţiunede 4 X 5 cm pe toată lăţimea caprei. Pentru evitarea deplasării transversale şilongitudinale, rampele de acces vor fi bine fixate pe reazemele respective.Este interzisă blocarea rampelor de acces cu materiale de construcţii saualte obiecte.Nu se admite înădirea între ele a mai mult de două scări portative, dândmuncitorului posibilitatea să lucreze stând pe o treaptă aflată la o distanţă de cel puţin 1 m de la capătul superior al scării. Pentru ca scara să nu alunele, capetele inferioare ale ramelor longitudinale trebuie să aibă saboţi metalici, cu capetele ascuţite sau de cauciuc.În cazul când se montează piese, obiecte sau părţi de cofraje de pe scăriduble, acestea trebuie să fie prevăzute la partea superioară cu platformeîmprejmuite cu balustrade, pe care să stea muncitorul în timpul montajului.Latura platformei nu va depăşi 1/3 din deschiderea scării.


înainte de începerea execuţiei lucrărilor se stabilesc şi se materializează poziţiile şi amplasarea instalaţiilor montate îngropat sau subteran, încheindu-se procese verbale a amplasamentelor de lucru împreună cu proprietarii acestor instalaţii; 2.2.2 Dacă în timpul lucrărilor poziţia instalaţiilor este diferită decât cea indicată în proiect sau procesele verbale încheiate cu beneficiarii, lucrarea trebuie întreruptă şi vor fi contactaţi proiectantul şi beneficiarii acestor reţele în vederea stabilirii noilor trasee;











2.4.3 Materialele se vor depozita numai in locuri special amenajate;2.4.4 Este interzisa prepararea vopselelor pe domeniul public;2.4.5 Se va diminua la minimum înălţimea de descărcare a materialelor




INTOCMIT

primĂria municipiului arad · web viewse verifică fixarea tălpilor popilor în planşeul de...

Documents