Stiri 27 ianuarie 2020 prima parte CURSUL DE SCHIMB 27.01.2020

1 EUR 4.7798

1 USD 4.3348

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 28 IANUARIE – 03 FEBRUARIE 2020! Agroinfo 27 ianuarie 2020 -

AGROINFO.RO Din punct de vedere termic, intervalul se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, la nivelul întregii ţări.Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între -3...10°C, mai ridicată cu 1...8°C comparativ cu mediile multianuale, în aproape toate regiunile.Temperatura maximă a aerului se va situa între 2...14°C, în cea mai mare parte a teritoriului agricol. Temperatura minimă a aerului va oscila între -7...5°C, în majoritatea zonelor de cultură.

Se prognozează precipitaţii, predominant sub formă de ploi locale, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), acestea fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului.

Caracteristici agrometeorologice

În cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va situa în limite scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă), în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei și a Banatului, local în nord-vestul, centrul, estul și sudul Transilvaniei, nordul, estul, izolat sudul și sud-estul Moldovei, sudul Olteniei și al Crișanei. Gradul de aprovizionare cu apă al solului, va prezenta valori satisfăcătoare, izolat apropiate de optim și optime, în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia și Crișana, local în

1

nordul, nord-estul și centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, centrul, estul și sudul Moldovei, nordul, nord-vestul și vestul Munteniei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

În condiţiile agrometeorologice menţionate, speciile de cậmp şi pomi-viticole îşi vor continua starea de repaus vegetativ pe aproape întreg teritoriul agricol. De asemenea, pe fondul temperaturilor maxime mai ridicate din aer, în zonele de cậmpie din jumătatea de sud a ţării, vor fi posibile reluări lente şi temporare ale proceselor de creştere şi dezvoltare, în special la culturile înființate în epoca optimă. Totodată, datorită alternanţei îngheţ-dezgheţ la sol, izolat se va putea produce fenomenul de „descălţare” a plantelor de orz şi grâu de toamnă.

Funcţie de data semănatului, la cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor înregistra fazele de răsărire, apariţia frunzei a treia şi înfrăţire (15-100%). Starea de vegetaţie a culturilor se va prezenta medie şi slabă în culturile semănate în afara epocii optime (după data de 01 Noiembrie 2019) şi insuficient pregătite pentru rezistenţa la condiţiile de iernare.

Cultura de rapiţă se va afla predominant la dezvoltarea aparatului foliar (4-13 frunze), cu o uniformitate şi vigurozitate a plantelor pe ansamblu bună şi medie, îndeosebi pe terenurile unde plantele au intrat în iarnă cu o rozetă de 5-8 frunze. Local, în vestul, sudul şi estul ţării starea de vegetaţie se va menţine medie şi slabă, în special pe arealele agricole unde culturile au fost înființate tardiv.

La nivelul întregii ţări, speciile pomi-viticole vor parcurge în continuare starea de repaus vegetativ. Pe ansamblu, condiţiile agrometeorologice vor fi favorabile desfăşurării lucrărilor agricole în câmp.

Recomandări de specialitate:

• Continuarea efectuării controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilităţii culturilor de toamnă, precum şi a elementelor de rod la speciile pomi-viticole;• Aplicarea îngrăşǎmintelor organice la pomii fructiferi şi viţa de vie.

* Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

2

Ciclonul pune stăpânire pe România. Meteorologii anunță schimbări radicale de temperatură   Andreea Guțu 27 ianuarie 2020

Un ciclon pune stăpânire pe România. Meteorologii au anunțat schimbări de temperatură radicale. Va începe din vestul țării și se va extinde către restul zonelor. Este o situație îngrijorătoare. ANM a avertizat care vor fi efectele ciclonului.

Meteorologii au anunțat că în următoarea perioadă, o masă de aer, ce vine dinspre Marea Mediterană, va afecta grav România. Este vorba despre un ciclon ce va aduce ploi, însă vremea va continua să fie mult mai caldă decât este normal în această perioadă. În plus, se anunță mult mai mulți nori. Românii se vor bucura de căldură, iar temperaturile vor atinge maxime de 13 grade Celsius.„Practic noi, în ultima săptămână din ianuarie ar trebui să avem maxime care să nu treacă de 5 grade Celsius. Ei bine, vor trece chiar și de 10 grade, dar nu atât de mult cât s-a întâmplat în săptămânile trecute. În weekend, de exemplu, am avut 16 grade în sud-vestul Olteniei. Săptămâna aceasta se vor opri la 12-13 grade. Temperaturile vor rămâne peste cele normale, mai ales în jumătatea de sud a țării”,  a spus Simona Căpșună.Ciclonul se va extinde pe întreg teritoriul țării

Potrivit meteorologului, ciclonul este unul foarte activ și își va face simțită prezența începând cu jumătatea de vest a țării, iar ulterior se va extinde pe tot teritoriul României.„Norii s-au înmulțit încă din timpul nopții, pentru că avem un ciclon foarte activ care a venit dinspre Marea Mediterană, va aduce precipitații în primul rând în jumătatea de vest a țării, dar ușor-ușor se vor extinde și în celelalte zone. În următoarele zile, nu dinspre Mediterana vom primi precipitații, ci de la niște cicloane din nordul Europei, care coboară mai mult de data aceasta și periferic aduc și la noi nori și precipitații”, a explicat meteorologul.

Valeriu Tabara: E seceta extrema! Trebuie incepute lucrarile de primavera In ian. 26, 2020  

Lipsa precipitațiilor din ultimele luni a dus la instalarea secetei pedologice severe în multe zone din țară, o parte din culturile de toamnă fiind compromise, dar și culturile de primăvară

3

există riscul să fie afectate. „În aceste condiții, se impune începerea imediată a lucrărilor de primăvară, altfel suprafețe însemnate de culturi de primăvară vor fi afectate”, spune Valeriu Tabără, citat de fermierinromania.ro.

”Fermierii trebuie să știe acest lucru. Precipitațiile care cad în perioada 1 octombrie-1 aprilie sunt determinante și pentru culturile de primăvară, nu doar pentru cele de toamnă, or din octombrie până acum precipitațiile au fost în cantități extrem de mici. Nu este apă în sol nici dacă sapi la o adâncime de 6 metri. Pentru a ajunge la un nivel optim de apă în sol ar trebui să plouă continuu timp de o lună, mocănește, nu ploi torențiale. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, suntem într-o zonă de risc major cu producțiile agricole din acest an”, a declarat, pentru Fermier în România, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu – Șișeșți” (ASAS) și fost ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără.

Tabără a subliniat că este imperios necesar ca ghidurile de bune practici de la nivelul UE privind tehnologiile agricole să fie modificate întrucât nu mai corespund situației actuale, în condițiile schimbărilor climatice din ultimii ani. În plus, acestea trebuie adaptate specificului fiecărei țări. „Campania agricolă de primăvară ar trebui să înceapă în lunile februarie-martie, nu în aprilie așa cum se întâmpla cu niște ani în urmă, pentru că s-au schimbat condițiile climatice. O altă măsură care ar trebui luată este aducerea în cultură a plantelor cu un consum redus de apă și să se recurgă la tehnică agricolă pentru menținerea apei în sol”, declară Valeriu Tabără.

Printre cele mai afectate culturi de toamnă se numără grâul și rapița, iar în primăvară cultura cartofului, grâul de primăvară, orzul, plantele furajere. „Trebuie să înceapă acum lucrările pentru primăvară, iar din 15 februarie, dacă vremea se menține la fel, se poate intra la semănat”, susține președintele ASAS.

Pentru săptămânile următoare, ANM prognozează precipitații slabe cantitativ, temperaturi mai mari față de normal și menținerea deficitului de apă din sol.

Până la finalul acestei săptămâni, ANM anunță valori scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) ale conținutului de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, local în nord-vestul, centrul și sudul Transilvaniei, nordul, nord-vestul și vestul Banatului, nordul, estul, izolat sudul și sud-estul Moldovei, sudul Olteniei și al Crișanei. Rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și izolat

4

optime, în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia și Crișana, local în nordul, nord-estul, estul și centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, centrul, estul și sudul Moldovei, nordul, nord-vestul și vestul Munteniei.

APIA si SUBVENTII

PLĂȚI DIRECTE FERMIERI ROMÂNI, 7,92 MILIARDE DE EURO! Agroinfo 27 ianuarie 2020 - AGROINFO.RO Suma rambursată României de către Comisia Europeană pentru plățile directe ale fermierilor români a ajuns, în această lună, la 7,92 miliarde de euro. AGROINFO a obținut de la Ministerul Fondurilor Europene situația banilor europeni intrați în România până la data de 10 ianuarie 2020.Situația fondurilor europene ianuarie 2020

•11,04 mld. euro bani europeni intrați în România prin Politica de Coeziune și Politica Agricolă. Acestor sume li se adaugă încă 7,92 mld. euro plăți directe către fermieri;•26,43 mld. euro – valoarea totală a liniilor de finanțare deschise, reprezentând 96,5% din alocarea totală a României;•46,75 mld. euro valoarea proiectelor depuse pentru aceste linii de finanțare;•29,4 mld. euro valoarea totală a contractelor de finanțare semnate, iar rata de contractare a ajuns la 105% din alocare.

Rata de absorbție a României este 36% raportat la media UE, care este de 39%.

5

Fonduri alocate prin Politica de Coeziune și Politica Agricolă, mai puțin plăți directe către fermieri.

Suma primită de România pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală este de 4.531.531.134 euro.

Rata de contractare, la 10 ianuarie 2020, era de 105%, 29,4 miliarde de euro.

6

APIA: OBLIGAȚIILE FERMIERILOR CARE SOLICITĂ PLĂȚI pentru BUNĂSTAREA PORCINELOR! Agroinfo 27 ianuarie 2020 TERMENE NOTIFICARE APIA. Crescătorii de animale care solicită anul acesta  la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) plăți compensatorii în favoarea bunăstării porcinelor sunt obligați să respecte 15 reguli stabilite de APIA. Atenție la cazurile de forță majoră definite de APIA și la termenele care vă scapă de sancțiuni sau de excluderea de la plată. AGROINFO a obținut toate informațiile de la APIA.

Obligaţiile beneficiarilor Măsurii 14 PLĂȚI COMPENSATORII pentru BUNĂSTAREA PORCINELOR

1. Să respecte cerinţele specifice condiţiilor de bunăstare (cerinţe minime obligatorii şi cerinţe superioare pe întreaga perioada a angajamentului);

2. Să respecte standardele de ecocondiţionalitate (SMR) aplicabile animalelor și terenurilor agricole aparţinând exploatației cu cod ANSVSA şi activităţilor agricole relevante desfăşurate la nivelul exploataţiei cu cod ANSVSA (conform normelor de ecocondiționalitate în vigoare);

3. Să notifice în scris Centrului judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în termen de 10 zile lucrătoare de la data producerii evenimentului (cu respectarea termenelor limită) orice modificări privitoare la informaţiile declarate în

7

cererea de plată si/sau din documentele atasate acesteia , anexând documentele justificative pentru aceste modificări;

4. Să prezinte documentele/informațiile suplimentare solicitate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în legătură cu cererea de plată și/sau documentele anexate, în termenele stabilite de aceasta( in conformitate cu termenle inscrise in notificarile intocmite și transmise).

5. Să permită accesul autorităţilor competente pentru efectuarea controlului la faţa locului. În cazul în care fermierul refuză efectuarea controlului la fața locului, cererea de plată va fi respinsă de la plată conform art. 59 alin. (7) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Să comunice în scris Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură dacă exploataţia cu cod ANSVSA a fost afectată de un caz de forţă majoră/circumstanță excepțională, în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care este în măsură să trimită respectivanotificare (art. 2 din Regulamentul UE nr. 1306/2013, cu modificările și completările ulterioare, și art.4 din Regulamentul (UE) nr. 640/2014) , cu modificările și completările ulterioare,. În acest sens vor prezenta dovezile privind apariţia cazului de forţă majorăsau a circumstanţei excepţionale.

Cazurile de forţă majoră sau circumstanţele excepţionale sunt: decesul solicitantului/beneficiarului, incapacitatea profesională de lungă durată a solicitantului/beneficiarului, expropierea unei părţi importante a exploataţiei, în cazul în care această expropiere nu era previzibilă la data subscrierii la respectivul angajament, o catastrofă naturală gravă care afectează foarte multe suprafeţele agricole ale exploataţiei, distrugerea accidentală a clădirilor destinate creşterii animalelor din exploataţie, o epizootie care afectează parţial sau integral şeptelul solicitantului.

7. Să comunice în scris Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură dacă exploataţia cu cod ANSVSA a fost afectată de un caz de circumstanţă naturală, în termen de 10 zile lucrătoare după constatarea acesteia (art.32 din Regulamentul (UE) nr.640/2014, cu modificările și completările ulterioare). Cazurile de circumstanţă naturală sunt: moartea unui animal ca urmare a unei boli şi/sau moartea unui animal ca urmare a unui accident de care solicitantul/beneficiarul nu poate fi considerat responsabil.

8. Să respecte angajamentul/angajamentele asumat/e voluntar.

9. Să ramburseze suma plătită necuvenit, în cazul în care se constată acest lucru ulterior efectuarii plații anuale

8

10.Să declare tehnologia de creştere a suinelor utilizată odata cu depunerea cererii de plată.

11. Pe parcursul derulării angajamentului anual, fermierul se obligă să nu schimbe tehnologia de creştere a suinelor și nici amplasamentul compartimentelor/ boxelor declarate odată cu depunerea cerereii de plată,

12. Să notifice în scris Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură dacă (una din) exploataţia cu cod ANSVSA a fost înstrăinată, a fuzionat, a fost divizată sau alte asemenea și nu va beneficia de plata compensatorie în cazul în care angajamentul/angajamentele nu este/sunt preluat/preluate.

13. Să își exprime acordul ca datele din cerere și documentele anexate să fie introduse în baza de date a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, procesate şi verificate (conform art. 74 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, cu modificările şi completările ulterioare) în vederea calculării plăţii transmise autorităţilor responsabile, în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice şi făcute publice cu respectarea prevederilor Legii129/2018. , cu modificările şi completările ulterioare.

14. Să își exprime acordul ca datele prevăzute la art. 111 şi 112 din Regulamentul (UE) nr.1306/2013, cu modificările şi completările ulterioare în legătură cu beneficiarii plăților să fie publicate ex-post anual pe site-ul AFIR/APIA și să poată fi prelucrate de către organisme de audit și de investigare ale Uniunii și ale statelor membre în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii, potrivit prevederilor art. 113 din același regulament.

15. Să certifice că datele înscrise în Formularul de cerere de plată/deconturile justificative şi în documentele anexate sunt reale, corecte, complete și perfect valabile.

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

CINE BENEFICIAZĂ ANUL ACESTA DE PLĂȚI APIA pentru BUNĂSTAREA PORCINELOR! Agroinfo : 27 ianuarie 2020 - TERMEN APIA CERERE AJUTOR 15 FEBRUARIE 2020. Crescătorii de porci au termen limită de depunere a cererilor pentru plata compensatorie în favoarea bunăstării animalelor până la data de 15

9

februarie 2020. Cererile se depun la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. AGROINFO a obținut de la APIA toate informațiile care vă ajută să încasați acest ajutor în anul 2020. Beneficiarii, condiții de eligibilitate, obligații fermieri, acte cerere, termene APIA, etc.

MĂSURA 14. BENEFICIARII PLĂȚILOR PENTRU BUNĂSTAREA PORCINELOR

Beneficiarii plăților în favoarea bunăstării porcinelor sunt exploatațiile comerciale autorizate sanitar-veterinar, încadrate în  categoria fermierilor activi (conform art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 cu modificările și completările ulterioare,,) care își asumă voluntar angajamentul anual în favoarea bunăstării animalelor.

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de beneficiari. Prima compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă pe unitatea vită mare (UVM). Sprijinul este acordat în cadrul acestei măsuri în urma încheierii pe o perioadă de 1 an a unor angajamente voluntare în favoarea bunăstării porcinelor.

Costurile eligibile în cadrul acestei măsuri sunt constituite din costuri standard, calculate pentru fiecare subpachet pe baza evaluării costurilor suplimentare şi a pierderilor de venit, care depăşesc nivelul obligatoriu neremunerat al cerinţelor de bază(constituite din standardele de eco-condiţionalitate şi obligaţiile stabilite prin legislaţia uniunii europene şi naţională relevantă), înregistrate de beneficiari în urma asumării angajamentelor voluntare de bunăstare a porcinelor.

Costurile standard nu includ costuri tranzacţionale şi investiţionale, acestea nefiind eligibile în cadrul acestei măsuri. Cheltuielile cu medicamentele, vaccinările și alte practici care conduc la creșterea beneficiului economic pentru fermierul aflat sub angajament privind bunăstarea animalelor nu sunt eligibile.

CONDIȚII DE ELIGIBILITATE

Plăţile pentru bunăstarea porcilor pot fi acordate dacă beneficiarul:- este fermier activ (conform definiției naționale) în înțelesul la art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, cu modificările și completările ulterioare,;- este înregistrat în Registrul Naţional al Exploataţiilor al ANSVSA şi deţine un cod de exploataţie;- deţine autorizaţie sanitară veterinară pentru întreaga exploatație cu cod ANSVSA;

10

- se angajează să respecte cerinţele de bază relevante și cerințele specifice subpachetelor pentru care aplică pe întreaga perioadă a angajamentului.

ATENȚIE!Autorizaţia sanitar veterinară trebuie să acopere acele perioade pentru care sunt crescute animalele în explotațiile beneficiare. Plata va viza numai animalele crescute în perioada de valabilitate a autorizaţiilor sanitar veterinare, respectiv de la data eliberăriiautorizaţiei sanitar-veterinare. Efectivele intrate în exploataţie înainte de emiterea autorizaţiei sanitar-veterinare nu sunt eligibile la plată.

Conform prevederilor art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 cu modificările și completările ulterioare:Persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă. Pentru a dovedi calitatea de FERMIER ACTIV, fermierul va depune odată cu cererea de plată, documente privind înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC)- cod CAEN/act de inființare/act constitutiv/statut din care reiese că are activitate agricolă (că desfăşoară activitate agricolă cu codul CAEN 0146 – Creșterea porcinelor) și/sau 0150 - Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor).În cazul în care, din documentele stipulate mai sus, nu reiese activitatea agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea condiției de fermier activ:- Situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, din care rezultă venitul total realizat în anul anterior anului depunerii cererii de plată;- formularul "Date informative" (cod 30) care cuprinde indicatorul "venituri din activităţi agricole";- formularul "Situaţia veniturilor şi cheltuielilor" (cod 20) care cuprinde indicatorul "venituri totale".

Efective de animale eligibile:

Numărul maxim de cicluri de producţie eligibil în cadrul M.14 este de:- 3,2 cicluri de producţie pe an – porci graşi (de la intrarea în categoria);- efectiv mediu anual – animale de reproducție femele (scrofițe și scroafe ținute în grup).

În categoriile de animale neeligibile se încadrează:- animalele care nu au intrat în categorie (ex: vierii);- porcii grași a căror populare/intrare în exploataţie s-a realizat după intrarea în categorie (la o greutate medie de peste 30 kg/cap - rezultată din documenele de livrare);- porci grași livrați la o greutate medie de sub 96 de kg/cap rezultată

11

din documenele de livrare;- animalele reformă;- animalele sacrificate de necesitate;- mortalităţile;- numărul de animale care depășește capacitatea maximă anuală a exploatației.

Alte condiții de eligibilitate:

Angajamentele de bunăstare a animalelor vor fi încheiate pentru minim 2 subpachete. Plăţile acordate în cadrul subpachetului 1a) nu se pot cumula cu cele acordate în cadrul subpachetului 2a) pentru aceeași categorie de animale în cadrul unui an de angajament. Orice alte combinaţii sunt posibile, plăţile acordate în cadrul celorlalte subpachete putându-se cumula.

Atenţie! Nerespectarea uneia din condiţiile de eligibilitate generale (oricând pe perioada derulării angajamentului) atrage după sine sancțiuni, reduceri și/sau excluderea la plată pentru anul aferent cererii, după caz. Beneficiarul trebuie să respecte cerinţele legale în materie de gestionare, împreună cu bunele condiţii agricole şi de mediu aplicabile animalelor și terenurilor agricole aparţinând solicitantului, precum şi activităţilor agricole relevante desfăşurate pe toată durata angajamentului.

Conform Regulamentului (UE) nr. 640/2014, cu modificările și completările ulterioare, art. 30, ajutorul sau sprijinul nu poate fi acordat pentru un număr de animale mai mare decât cel indicat în cererea de plată.

Subpachetul 1 a) - creşterea cu cel puţin 10% a spaţiului alocat disponibil fiecărui animal

Scăderea densității la porcii grași și animalele de reproducție – femele (scrofițe și scroafe) prin extragerea (eliminarea) unui număr suficient de animale din boxe astfel încât spaţiul alocat disponibil fiecărui animal rămas să crească cu cel puţin 10% față de densitatea corespunzatoare cerințelor minime obligatorii, iar suprafața de pardoseală alocată pentru fiecare categorie de porci trebuie să fie:

Porc gras:- 0,605 metri pătrați – pentru porci cu o greutate vie între 50-85 kg;- 0,715 mp – pentru porci cu o greutate vie între 85-110 kg;- 1,1 mp – pentru porci cu o greutate vie peste 110 kg;

Animale de reproducție – femele:- 1,804 mp - pentru scrofiţe ţinute în grup;- 2,475 mp /cap – pentru scroafe ţinute în grup.

12

Menținerea parametrilor de ventilație corespunzători populării halei la nivelul cerinței minime de bunăstare privind densitateaSe verifică parametrii de microclimat, respectiv temperatura, umiditate relativa, viteza aerului :- scroafe gestante și scrofițe: temperatură 15-30°C umiditate relativă 55-85%, viteza aerului pentru temperatura minimă 0,2-0,3 m/s, iar pentru temperatura maximă 1 m/s;- scroafe lactante: temperatură 15-30°C, umiditate relativă 55-85%, viteza aerului pentru temperatura minimă 0,2-0,3 m/s, iar pentru temperatura maximă 1 m/s;- porci 30 kg - până la abatorizare: temperatura 15-30°C, umiditate relativă 55-75%, viteza aerului pentru temperatura minimă 0,2-0,3 m/s, iar pentru temperatura maximă 1 m/s (conform prevederilor art. 2, alin. (5), lit. a), b) și g) din Ordinul Președintelui ANSVSA nr. 129/2017). Aceste evidențe/registre sunt obligatorii doar pentru beneficiarii care solicită subpachetul 1a) sau 2a) încombinație cu subpachetul 4a).

Subpachetul 2a) - creşterea cu cel puţin 15% a spaţiului alocat disponibil fiecărui animal

Angajamentul constă în scăderea densității la porcii grași și animalele de reproducție – femele (scrofițe și scroafe) prin extragerea (eliminarea) unui număr suficient de animale din boxe astfel încât spaţiul alocat disponibil fiecărui animal rămas să crească cu cel puţin 15% față de densitatea rezultată din aplicarea cerințelor minime obligatorii, iar suprafața de pardoseală alocată pentru fiecare categorie de porci trebuie să fie:

Porc gras:- 0,6325 m2 – pentru porci cu o greutate vie între 50-85 kg;- 0,7475 m2 – pentru porci cu o greutate vie între 85-110 kg;- 1,15 m2 – pentru porci cu o greutate vie peste 110 kg;

Animale de reproducție – femele:- 1,886 m2 - pentru scrofiţe ţinute în grup;- 2,5875 m2 /cap – pentru scroafe ţinute în grup.Menținerea parametrilor de ventilație corespunzători populării halei la nivelul cerinței minime de bunăstare privind densitatea. Se verifică parametrii de microclimat, respectiv temperatură, umiditate relativă, viteza aerului:- scroafe gestante și scrofițe: temperatură 15-30°C umiditate relativă 55-85%, viteza aerului pentru temperatura minimă 0,2-0,3 m/s, iar pentru temperatura maximă 1 m/s;- scroafe lactante: temperatură 15-30°C, umiditate relativă 55-85%, viteza

13

aerului pentru temperatura minimă 0,2-0,3 m/s, iar pentru temperatura maximă 1 m/s;- porci 30 kg - până la abatorizare: temperatura 15-30°C, umiditate relativă 55-75%, viteza aerului pentru temperatura minimă 0,2-0,3 m/s, iar pentru temperatura maximă 1 m/s (conform prevederilor art. 2, alin. (5), lit. a), b) și g) din OrdinulPreședintelui ANSVSA nr. 129/2017). Aceste evidențe/registre sunt obligatorii doar pentru beneficiarii care solicită subpachetul 1a) sau 2a) în combinație cu subpachetul 4a).

Subpachetul 3 a) - reducerea pulberilor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat

Monitorizarea zilnică cu echipamente specializate de măsurare și control a calității aerului (a pulberilor) de către beneficiar şi un buletin de analiză pe an în urma monitorizării de către entităţi independente pentru ca pulberile să nu depășească maximum 10,5 mg/mc pulberi în adăpost.

Subpachetul 4 a) - îmbunătăţirea condiţiilor zonei de odihnă

Menținerea zonei de odihnă în permanență uscată astfel încât să asigure confortul animalelor prin aplicări suplimentare de materiale absorbante corespunzătoare pentru așternut (materiale higroscopice) în zona de odihnă - în primele şapte zile de la populare materialele se aplică zilnic, iar apoi de două ori /săptămână. Materiale higroscopice se utilizează pe întreaga suprafaţă a boxei și cu frecvenţă crescută. În condiții minime, se utilizează aplicarea materialului higroscopic în primele 7 zile de la popularea fiecărui ciclu de producție și într-o cantitate redusă (50g material higroscopic/m2) pentru porcul gras (numărul de administrări este de 7 aplicări x 3,2 cicluri = 22,4 aplicări) iar în cazul scrofițelor și scroafelor se utilizează minim 50g material absorbant/m2 aplicat cu o zi înaintea populării și încă 10 zile după ce acestea se întorc în boxa în care sunt cazate în grup (nr de administrări/an = 11 aplicări x 2,3 fătări/an = 25,3 aplicări).

Aplicarea materialului higroscopic se va face astfel:- pentru porcul graso de la ziua 1 până la ziua a 7-a de la populare se utilizează cantitatea necesară condiţiilor minime plus cantitatea necesară condiţiilor superioareo începând cu ziua a 8-a se aplică de două ori pe săptămână în cantitatea necesară condiţiilor superioare- pentru scrofiţe şi scroafe- cu o zi înainte de populare se utilizează cantitatea necesară condițiilor minimeo de la ziua a 1-a până la ziua a 7-a de la populare se utilizează cantitatea necesară condiţiilor minime plus cantitatea necesară condiţiilor superioare

14

o de la ziua a 8-a până la ziua a 10-a de la populare se utilizează cantitatea necesară condiţiilor minimeo începând cu ziua a 11-a se aplică de două ori pe săptămână în cantitatea necesară condiţiilor superioare.

Declaraţii şi angajamente

Solicitanţii îşi vor asuma angajamentele referitoare la bunăstarea porcinelor (conform art. 33 din Regulamentul (UE nr.1305/2013) pentru fiecare exploataţie cu cod ANSVSA şi subpachet solicitat (minim 2 subpachete).

Nerespectarea cerinţelor minime relevante pentru subpachetul/subpachetele pentru care s-au încheiat angajamente conduce la excluderea de la plată. Nerespectarea standardelor de ecocondiţionalitate (GAEC+SMR) conduce la aplicarea unor reduceri care poate ajunge până la excluderea de la plată.

În cazul constatării existenţei unor anumite neconformităţi prevăzute de sistemul de sancţiuni aplicabil, beneficiarii vor fi sanctionați.Sumele aferente sancţiunilor administrative se recuperează în conformitate cu prevederile art. 28 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei din 6 august 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, normele referitoare la controale, valorile mobiliare şi transparenţa, cu modificările și completările ulterioare,, respectiv statele membre compensează orice creanţă restantă a unui beneficiar stabilită în conformitate cu dreptul naţional, din orice plăţi viitoare care urmează a fi efectuate de agenţia de plăţi responsabilă cu recuperarea creanţei de la respectivul beneficiar.

Dacă sumele respective nu pot fi reținute în totalitate în cei trei ani calendaristici care urmează anului calendaristic al constatării, în conformitate cu prevederile articolului 31 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.640/2014, cu modificările și completările ulterioare, soldul se anulează.

Cererea de plată pentru măsura 14 - bunăstarea animalelor – pachet a) – plăţi în favoarea bunăstării porcinelor se depune în perioada 15 ianuarie -15 februarie 2020.

Decontul/documentele justificative pentru porci grași se depun, trimestrial:o trimestrul 1 în perioada 1-30 aprilieo trimestrul 2 în perioada 1-31 iulieo trimestrul 3 în perioada 1-31 octombrie

15

o trimestrul 4 în perioada 1-31 ianuarie a anului următor, iar cele pentru animalele de reproducție – femele se depun anual, în perioada 1-31 ianuarie a anului următor.

Prin excepție, beneficiarii care au avut impuse restricții/interdicții de livrare ca urmare a cazului de forță majoră (pestă porcină africană) pot depune decontul justificativ aferent perioadei 4 însoțit de documentele obligatorii până la data de 31 martie dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:- ciclul de producție are o durată de minim 90 de zile până la data de 31 decembrie a anului de angajament,- dețin documentul/ele din care rezultă interdicție de livrare.

În acest sens, termenul de minim 90 de zile se calculează de la data ultimei populări până la 31 decembrie, iar avizele de însoțire/facturile de livrare pot fi emise în perioada ianuarie – martie a anului următor anului de angajament.

Atenţie!Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează (conform Art.181, alin. (2) din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010 cu modificările şi completările ulterioare, art. 12 din Regulamentul (UE) nr. 640/2014 cu modificările și completările ulterioare și Regulamentul (CE) nr. 1182/1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor şi expirării termenelor).

Solicitanţii depun o singură cerere de plată pentru toate exploatațiile cu cod ANSVSA deţinute, la centrul judeţean APIA pe a cărui rază teritorială se află sediul social al solicitantului. În cazul în care solicitantul are sediul social situat pe raza teritorială a unui judeţ, dar desfăşoară activitatea pe raza teritorială a altui/altor judeţ/e (deţine exploataţia cu cod ANSVSA pe raza teritorială a altui judeţ) poate depune cererea de plată pe raza teritorială a judeţului unde are capacitatea de producţie cea mai mare.

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

16

VERIFICĂRI APIA pentru AJUTOARELE din APICULTURĂ! CUM SE STABILEȘTE EȘANTIONUL DE CONTROL! Agroinfo  27 ianuarie 2020 - CAMPANIA AGROINFO DE INFORMARE A APICULTORILOR. AGROINFO continuă, așa cum v-a promis, să vă pună la dispoziție toate informațiile de care aveți nevoie pentru a obține ajutoarele din apicultură în perioada 2020-2022. Astăzi, publicăm în detaliu despre verificările pe care le face Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) înainte de plata ajutoarelor și cum se stabilește eșantionul de control. Documentul a fost obținut de AGROINFO de la Comisia Europeană.

Măsurile prevăzute în Programul naţional apicol 2020-2022 sunt monitorizate şi gestionate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), iar controlul la faţa locului se realizează de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie (ANZ).

Controale administrative şi la faţa locului

A) Verificarea administrativăDin punct de vedere administrativ controlul se realizează 100% la toate cererile de solicitare a sprijinului financiar comunitar şi naţional depuse de către Formele asociative (pentru acţiunea Asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori) şi de apicultori pentru acţiunile (combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei, raţionalizarea transhumanţei şi măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol).

Consilierii APIA verifică cererea de plată şi toate documentele justificative obligatorii pe baza listelor de control pentru verificarea administrativă a cererilor de plată, completate de fiecare consilier separat conform principiului celor “patru ochi”.

Verificarea administrativă are loc în două etape:

I. La nivel APIA Centrul judeţean/Centrul municipiului Bucureşti - 2 verificări administrative, cu respectarea principiului celor ”patru ochi”.În cazul în care sunt necesare clarificări, după primirea documentelor solicitate se reia procesul de verificare.

II. La nivel APIA Central- Control de management pentru verificarea modului de gestionare a dosarelor de plată de către Centrul Judeţean APIA – 2 verificări cu respectarea principiului celor ”patru ochi”.După efectuarea primului control administrativ au loc controalele la faţa locului.

B) Controale la faţa locului.Controalele la faţa locului sunt efectuate înainte de efectuarea plăţii astfel:

17

Cooperativele agricole sunt controlate 100%;Apicultorii sunt controlaţi după stabilirea unui eşantion de control în care sunt incluşi 5% apicultori selectaţi după factorul/factorii de risc, 1% apicultori selectaţi aleator (5%+1%) și 1% apicultori selectaţi pentru monitorizarea respectării angajamentului de păstrare a accesoriilor achiziţionate în anul 2017;Apicultorii (solicitanţi pentru acţiunile B.COMBATEREA AGRESORILOR ŞI A BOLILOR SPECIFICE STUPILOR, ÎN SPECIAL A VAROOZEI,C.RAŢIONALIZAREA TRANSHUMANŢEI / STUPĂRITULUI PASTORAL şi D.MĂSURI DE ASISTENŢĂ PENTRU REPOPULAREA ŞEPTELULUI APICOL DIN UNIUNE) şi Formele asociative (solicitanţi pentru acţiunea A. ASISTENŢĂ TEHNICĂ PENTRU APICULTORI ŞI ORGANIZAŢIILE DE APICULTORI) , pentru a beneficia de sprijin financiar acordat prin Programul Național Apicol,PNA, trebuie să se supună oricărui control efectuat de reprezentanţii APIA şi ANZ, respectiv reprezentanţii biroului de control ex-post din cadrul M.A.D.R., ai Organismului de Certificare precum şi de către reprezentanţii Comisiei Europene.Atât reprezentanţii legali ai formelor asociative cât şi apicultorii selectaţi care au depus o cerere de plată a sprijinului financiar la APIA, trebuie să fie prezenţi la data comunicată pentru efectuarea controlului sau să mandateze un reprezentant legal. Solicitanţii înştiinţaţi cu privire la efectuarea controlului trebuie să însoţească echipa/echipele de control pe perioada controlului şi să pună la dispoziţia echipei/echipelor de control orice document solicitat spre a fi verificat. În caz contrar, aceştia vor fi excluşi de la plată, sau se va recupera suma plătită.

De asemenea, familiile de albine achiziţionate, cutiile vechi, accesoriile, utilajele apicole achiziţionate şi stocurile de medicamente (în cazul neefectuării tratamentelor până la data controlului) trebuie să poată fi identificate de către echipa de control.

Controalele sunt destinate verificării respectării condiţiilor de eligibilitate prevăzute în actul normativ care reglementează acordarea sprijinului financiar prin PNA precum şi condiţiile de eligibilitate din ghidul solicitantului. Controalele se pot efectua atât înainte de plată cât şi după plată de către instituţiile/organismele abilitate pentru efectuarea acestora.

În timpul efectuării controlului la faţa locului inspectorii pot ridica în copie orice document conform legislaţiei în vigoare care poate să demonstreze eligibilitatea sprijinului solicitat. Reprezentanţii biroului de control ex-post din cadrul M.A.D.R., ai Organismului de Certificare precum şi ai Comisiei Europene pot efectua vizite de inspecţie şi la nivelul furnizorilor de material biologic/produse apicole/accesorii şi utilaje apicole.

18

Echipa/echipele de control verifică existenţa documentelor justificative care trebuie păstrate de solicitanţi şi le confruntă cu documentele depuse de aceştia la APIA Centrul judeţean/Centrul municipiului Bucureşti la dosarul cererii de solicitare a sprijinului financiar. Solicitanţii vor fi informaţi în prealabil cu maximum 48 ore cu privire la perioada de desfăşurare a controlului pe teren.

C) Stabilirea eşantionului de control şi controlul la faţa locului

Cererile de solicitare a sprijinului depuse la APIA- Centrul judeţean/Centrul municipiului Bucureşti de Formele asociative şi apicultori sunt controlate astfel:- Formele asociative sunt controlate 100%;- Apicultorii se controlează în procent de 5%+1%;

Se verifică respectarea obligaţiilor, angajamentelor şi criteriilor de eligibilitate prevăzute în actul normativ care reglementează acordarea ajutorului financiar. Controlul este finalizat prin încheirea unui Raport de control la sediul solicitantului.

Stabilirea procentului de minimum 1% din apicultori

Pentru stabilirea procentului de minimum 1% apicultori selectaţi în mod aleator, se ordonează solicitanţii apicultori în ordine alfabetică, se salvează din aplicaţia electronică fişierul în format .xls, apoi se foloseşte funcţia de selectare randomizată a apicultorilor din fişierul respectiv.

Stabilirea procentului de minimum 5% din apicultori prin analiză de risc

a. din numărul total al apicultorilor se elimină cei selectaţi pentru procentul de 1% + cei controlaţi anul precedent, dar fără nereguli;

b. se împarte populaţia în 2 categorii:- categoria cu maximum 75 familii de albine deţinute conform adeverinţei ANZ;- categoria peste 75 familii de albine deţinute conform adeverinţei ANZ;

c. se ordonează apicultorii din ambele categorii în funcţie de suma solicitată;

d. din fiecare categorie se selectează un procent de minimum 1% apicultori cu suma cea mai mare solicitată dar cel puţin un apicultor / judeţ din fiecare categorie; Atunci când ultimul apicultor selectat din fiecare categorie are aceeaşi sumă solicitată ca şi următorul, se va selecta apicultorul cu numărul cel mai mare de familii de albine.

e. din ambele categorii se selectează câte un procent de minimum 1% din apicultorii care au acelaşi nume şi aceeaşi adresă a stupinei, dar cel puţin o

19

stupină din fiecare judeţ unde se constată această situaţie. Se vor include în eşantion toţi apicultorii care figurează cu acelaşi nume şi aceeaşi adresă a stupinei selectate.

f. Din categoria cu maximum 75 familii de albine deţinute conform adeverinţei ANZ se selectează până la atingerea procentului de 5%, un procent de minimum 1% apicultori din cei care deţin un număr de familii minim şi care au achiziţionat numărul maxim de familii de albine al categoriei (75 familii de albine) precum şi un nr. de familii apropiate de acest maxim, până la încadrarea în procentul de selecţie.

Stabilirea procentului de minimum 1 % din apicultori care vor fi incluşi în eşantionul de control pentru monitorizarea respectării angajamentului de păstrare a accesoriilor achiziţionate:

a. dacă apicultorii care au achiziţionat accesorii apicole au depus cerere de plată și-n anii anteriori, iar aceştia sunt selectaţi în eşantionul de control (5%+1%), se realizează şi monitorizarea respectării angajamentului din cererile anterioare;

b. Apicultorii care au depus cerere de plată, de exemplu, în anul 2018 pentru achiziţia de accesorii apicole şi au obţinut sprijin pentru acestea, iar în anul următor, 2019, nu au mai solicitat sprijin se selectează pentru controlul de monitorizare în procent de minim 1%, dar cel puţin unul pe judeţ.

Eşantionul de control se poate suplimenta dacă APIA central este informată de un centru judeţean cu privire la o neclaritate, neconcordanţă constatată ca urmare a verificării administrative care poate fi clarificată prin efectuarea unui control pe teren.

Controlul la faţa locului este realizat de către ANZ în conformitate cu Acordul de delegare nr. A148/08.03.2016 privind verificarea respectării de către fermieri a conditiilor privind ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru speciile de ovine /caprine și a ajutoarelor privind sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, precum și sprijinul finaciar comunitarși național acordat sectorului apicol prin PNA, încheiat între APIA şi ANZ.

În urma controlului efectuat, inspectorii ANZ completează Raportul de control în trei exemplare originale, care vor fi semnate și datate de către reprezentanţii ANZ şi de către solicitant/reprezentantul legal sau persoana împuternicită să reprezinte apicultorul.

Un exemplar se transmite solicitantului după aprobarea de către OJZ/ANZ, unul rămâne la echipa de control ANZ si unul va fi transmis la APIA CJ/Bucureşti după aprobare. Inspectorii OJZ- ANZ vor completa toate rubricile din formularul RC/S în funcţie de situaţia de la faţa locului, vor

20

consemna documentele verificate, numărul familiilor de albine, cutiilor, etc, şi cantităţile demedicamente găsite la faţa locului şi vor înscrie concluziile în urma controlului şi tot ce consideră necesar a fi consemnat în vederea prezentării cât mai exacte a situaţiei din teren pentru luarea unei decizii corecte cu privire la sprijinul financiar solicitat, de către APIA CJ/CMB.

În caz de suspiciune de nereguli vor menţiona acest lucru în Raportul de control şi vor face fotografii la faţa locului pentru a se putea lua o decizie cât mai corectă în urma inspecţiei.

În cazul în care în raportul de control /supracontrol sunt consemnate nereguli, iar solicitantul/reprezentantul legal sau persoana împuternicită refuză să semneze, acesta va fi încheiat fără semnăturile respective şi se va face menţiunea că refuză să semneze.

D) Efectuarea supracontrolului la faţa locului

Conform acordului de delegare a controalelor încheiat între APIA şi ANZ, APIA este responsabilă cu realizarea activităţii de supracontrol pentru a se asigura că ANZ respectă procedurile de control şi verifică respectarea condiţiilor de eligibilitate privind sprijinul financiar comunitar şi naţional acordat sectorului apicol.

Algoritmul de stabilire a eşantionului de supracontrol

Supracontrolul se efectuează la apicultorii cuprinşi în eşantionul de control transmis la ANZ pentru un procent de 10% apicultori controlaţi de ANZ la nivel naţional, dar cel puţin un supracontrol pe judeţ, în ordinea mărimii sumei solicitate.

Supracontrolul se efectuează la un procent de 10 % forme asociative controlate de ANZ la nivel naţional, dar la minim o formă asociativă.

Termenul de realizare a supracontrolului este de 2 zile pentru toţi solicitanţii cuprinşi în eşantionul de supracontrol.

După finalizarea procesului de verificare a cererilor depuse de solicitanţii sprijinului, se stabilişte nivelul ajutorului financiar, în limita sumei aprobate prin Decizia Comisiei Europene pentru fiecare acţiune în parte.

Sancţiuni

În cazul în care în urma controlului efectuat de reprezentanţii APIA şi/sau organismul delegat pentru efectuarea controalelor la faţa locului se identifică neconcordanţe între informaţiile furnizate în cererea de plată, documentele justificative şi situaţia de la faţa locului, beneficiarilor li se aplică la suma

21

eligibilă o reducere a ajutorului cuvenit cu 20% sau se respinge cererea de plată, după caz.

Refuzul controlului la faţa locului la data comunicată atrage excluderea de la plată. Netransmiterea documentelor solicitate de APIA, caracterul incomplet, neconcordanţa dintre documente, lipsa de coerenţă a datelor cuprinse în documente, orice fals în declaraţii sau înscrisuri determină reducerea sau respingerea sprijinului solicitat, precum şi sesizarea organelor competente, potrivit prevederilor legale în vigoare, dacă este cazul.

Informațiile au fost obținute de AGROINFO de la Comisia Europeană, documentul furnizat nouă detaliază Programul Național Apicol pentru perioada 2020-2022, aplicat în România.

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

DISPAR AJUTOARELE NAȚIONALE TRANZITORII?! Agroinfo 26 ianuarie 2020 MAI BENEFICIAZĂ FERMIERII ROMÂNI DE AJUTOARELE NAȚIONALE? Ajutoarele naționale tranzitorii trebuie să fie acordate fermierilor în perioada de tranziție! Insistă europarlamentarul român Daniel Buda (PPE). Comisia Europeană nu ar mai dori menținerea acestor ajutoare, plătite fermierilor români de la bugetul național. Ce treabă are Comisia Europeană cu banii naționali? Este treaba statului membru să decidă cum sprijină fiecare sector! A spus eurodeputatul într-o intervenție recentă la Bruxelles.

În cadrul Comisiei AGRI din Parlamentul European, din data de 22 ianuarie 2020, au fost dezbateri aprinse cu privire la prevederile tranzitorii pentru sprijinul din partea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și a Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA) în anul 2021.

În intervenția sa, europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreședinte Comisia AGRI, Parlamentul European, a atras atenția asupra necesității ca ajutoarele naționale tranzitorii să fie acordate fermierilor români și în perioada de tranziție spre noua politică agricolă comună. Concret, fermierii noștri să beneficieze și la anul, în 2021, de aceste

22

ajutoare.

Aș dori să mă refer la ajutorul național tranzitoriu. Apreciez că trebuie să rămână mai departe o posibilitate, la îndemâna statelor membre. Mi se pare că de la nivelul Comisiei Europene este o oarecare contradicție: pe de-o parte, cere mai mulți bani statelor membre pentru buget, dar pe de altă parte, vrea să interzică statelor membre să vină cu bani în sprijinul fermierilor, bani care să le permită să rămână mai departe în sector.

Ce treabă are Comisia Europeană cu banii naționali? Este treaba statului membru să decidă cum sprijină fiecare sector! De aceea, cred că acest lucru trebuie clar stipulat: ajutorul național tranzitoriu trebuie să fie pe mai departe accesat și trebuie să se regăsească în raportul Parlamentului European pe acest regulament.

Elsi Katainen (Renew), raportoare pe acest proiect, a transmis: „Vreau să vă mulțumesc pentru posibilitatea de a lucra pe acest dosar important pentru fermierii europeni. Este responsabilitatea noastră să creăm stabilitate pentru siguranța agricultorilor. Fermierii vor cunoaște conținutul noului regulament înainte cu câteva luni ca legislația să intre în vigoare.

Fermierii trebuie să știe mult în avans ce legislație va apărea. De aceea, doresc ca acest raport să fie gata până la finele lui aprilie. În ciuda ambițiilor noastre, un aspect cheie nu stă în puterea noastră: CFM (cadrul financiar multianual n.r.) trebuie să fie finalizat înainte ca noi să finalizăm acest dosar. Dragi colegi, un obiectiv al proiectului de raport este să includ cât mai multe din propunerile dumneavoastră. În ceea ce privește conținutul proiectului de raport, propunerea Comisiei de a continua cu vechile reguli și noile fonduri este binevenită. Asta nu înseamnă că nu putem îmbunătăți propunerea Comisiei. Este clar că nu pot fi regulile vechi cu mai puțini bani. De aceea, Parlamentul European nu poate accepta o reducere a bugetului PAC pentru că și așa veniturile fermierilor sunt mai mici.

Una dintre problemele cheie a raportului: Comisia a propus un an, cu o creștere mai puțin realistă. După părerea mea, putem accepta o tranziție de un an, numai în anumite condiții. Acordul temporar din CFM privind reforma PAC să fie finalizat până la finele iunie 2020. E nevoie de 12 luni pentru pregătirea unui plan strategic și 6 luni pentru aprobarea Comisiei. Trebuie să susținem negociatorii noștri în reformarea PAC.” A scris, pe pagina sa oficială Facebook, europarlamentarul român.

În prezent, fermierii români beneficiază de ajutoare naționale tranzitori, atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru zootehnie.Aceste subvenții sunt plătite fermierilor în sistem regresiv, adică valoarea lor scade cu cca 5% în fiecare an.În această perioadă, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

23

achită fermierilor români ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) aferente anului de cerere 2019.

AGROINFO vă reamintește cuantumul pe hectar, pe cap de animal și tonă de lapte pentru aceste subvenții, pentru anul 2019.  

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU ÎN SECTOR VEGETAL (ANT) PENTRU ANUL 2019

ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil - 13,3202 euro/ha = 63,2656 lei/haANT 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră -  8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/haANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun 1.569,4413 euro/ha= 7.454,2183 lei/haANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei 400,2599 euro/ha= 1.901,0744 lei/haANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr 73,8219 euro/ha = 350,6244 lei/ha

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU ÎN ZOOTEHNIE (ANTZ) ANUL 2019

ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte 17,7220 euro/tonă= 84,1724 lei/tonă. Singurul ANTZ care crește.

ANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de bovină. Cuantumul care scade cel mai mult.

ANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine 4,7157 euro/cap = 22,3976 lei/cap de ovină/caprină

Plăţile ANT pentru anul de cerere 2019 se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/03 din 01.10.2019.

 ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

24

APIA, campanie pentru fermierii care isi doresc sa acceseze fonduri europene Ianuarie 27, 2020

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura continua astazi, 22 ianuarie 2020, seria sesiunilor de informare in randul fermierilor, dedicate exclusiv masurilor delegate de AFIR catre APIA din Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, cu o noua conferinta organizata in regiunea de nord-vest a tarii, respectiv la Zalau, judetul Salaj. Scopul Campaniei de informare este de a eficientiza implementarea masurilor de dezvoltare rurala gestionate de APIA si de a creste gradul de absorbtie a fondurilor europene aferente acestora.

Masurile vizate sunt Masura 10 – Agromediu si clima, Masura 11 – Agricultura ecologica, Masura 13 – Plati pentru zone care se confrunta cu constangeri naturale, Masura 14 – Plati in favoarea bunastarii animalelor, Masura 8 – Submasura 8.1  – Impadurirea si crearea de suprafete impadurite, Masura 15 – Submasura 15.1 – Plati pentru angajamente de silvomediu.

„Succesul de care s-a bucurat prima conferinta din aceasta Campanie de informare pe care o derulam la nivel national, respectiv conferinta de la Arad, din data de 15 ianuarie anul curent, la care numarul fermierilor participanti ne-a surprins placut si ne-a depasit toate asteptarile, ne duce catre concluzia ca fermierii incep sa constientizeze tot mai mult puterea informatiei si, pe cale de consecinta, importanta informarii corecte, lucru care nu poate decat sa ne bucure.

Totodata, ne reconfirma si noua ca este extrem de important sa venim cu expertii nostri in mijlocul fermierilor, cu informatii pe intelesul lor, cu clarificari punctuale ale neclaritatilor lor, daca vrem sa dinamizam implementarea acestor masuri.” a declarat Directorul General APIA, Adrian PINTEA.

La conferinta de la Zalau participa astazi fermieri din judetele Salaj, Cluj, Bihor, Maramures, Satu-Mare, Bistrita -Nasaud. Urmatoarea sesiune de informare va avea loc in data de 29 ianuarie la Sibiu.

AFIR si FINANTARI

MADR: cati bani a primit agricultura romaneasca de la UE Ianuarie 27, 2020Potrivit Ministerului Agriculturii, valoarea totala a fondurilor europene pe care Romania le-a primit pana acum pentru agricultura si dezvoltare

25

rurala se ridica la suma de peste 2,7 miliarde de euro (plati directe si investitii), noteaza Euractiv.

Potrivit insitutiei, doar in data de 26 august au intrat in conturile Romaniei pentru fermieri si dezvoltarea satului romanesc 176,41 milioane de euro, reprezentand rambursarea din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR).

Ministerul Agriculturii sustine ca Romania a atras de la UE 8,95 miliarde euro in perioada 2017-2019, in fonduri pentru agricultura si dezvoltare rurala. Cea mai mare parte a banilor o reprezinta subventiile pentru fermieri.

Fermieri nedumeriti, autoritati fara raspuns! ”Nu stim ce programe vor fi lansate” In ian. 27, 2020 

Zeci de fermieri şi primari din sudul țării îi întreabă pe specialiştii Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt când vor fi lansate noile programe din acest an. În lipsa răspunsurilor oficiale, agricultorii olteni nu îşi pot face strategia pentru acest an agricol, scrie gazetanoua.ro

Directorul DAJ Olt, Gabriela Andronie, a precizat că nu are date oficiale privind programele guvernamentale ce vor fi lansate în acest an.

„Fermierii şi primarii ne întreabă despre programe, însă nu am primit nimic oficial. Nu ştim ce programe vor fi lasate în acest an. Când avem ceva oficial, vom anunţa fermierii ca să ştie exact cum se vor organiza”, a spus Andronie.

Unii fermieri olteni, mai ales cei din bazinele legumicole, care deţin sisteme de încălzire, au plantat deja roşiile în solarii, însă aceştia spun că nu au certitudinea că vor mai putea accesa sprijinul de 3.000 de euro, acordat până anul trecut pentru încurajarea cultivării tomatelor.

26

Pentru a continua programele de sprijin, Ministerul Agriculturii și Dezvoltătii Rurale trebuie să emită Hotărâri de Guvern care să stipuleze atât bugetul estimativ pentru fiecare măsură, cât și termenele pentru depunerea cererilor la direcțiile agricole

Reamintim că ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a subliniat în repetate rânduri că toate programele de sprijin desfășurate anul trecut vor continua și în 2020.

ALTELE

Oros anunta masuri dupa Consiliul AGRIFISH. Ce a discutat cu omologii sai In ian. 27, 2020  

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a participat astăzi, 27 ianuarie, la reuniunea Consiliului UE Agricultură și Pescuit, desfășurată la Burxelles. Cu această ocazie, șeful MADR a stat de vorbă cu omologii săi din mai multe țări europene, printre care Germania și Croația. 

”Zilele acestea mă aflu la Bruxelles, unde particip la Reuniunea Consiliului UE Agricultură și Pescuit. În cadrul acestei reuniuni, ministrul german al Agriculturii, Julia Klöckner, a promovat o inițiativă privind etichetarea pe criterii de bunăstare animală. Această măsură trebuie precedată de o campanie susținută de informare a publicului și de o uniformizare a etichetării la nivel european. Trebuie asigurată o concurență loială, mai ales față de produsele alimentare din țări non-UE care nu respectă exigențele comunitare.

De asemenea, am avut o întâlnire cu Marija Vučković, ministrul croat al Agriculturii. Croația asigură pentru următoarele șase luni Președinția Consiliului Uniunii Europene. Una din prioritățile președinției croate, susținerea fermelor de familie, se pliază perfect pe prioritățile României, fiind o sursă de revitalizare a zonelor rurale”, a precizat ministrul pe pagina sa de Facebook.

27

Cea mai mare problema a fermierilor romani. Nu gasim oameni care sa munceasca Ianuarie 26, 2020

Fermierii romani sustin ca principala problema cu care se confrunta in prezent este lipsa personalului, in conditiile in care oamenii nu vin sa munceasca, indiferent de salariu si de conditii, ci prefera sa stea acasa si sa primeasca ajutor de somaj, noteaza Agerpres.Unul din fermierii care se plang de aceasta problema este Lucian Dor, un cultivator de rosii cherry din judetul Calarasi.

„Este greu sa fii fermier in ziua de azi daca nu te implici. Daca stai in spatele unui birou este foarte greu sa fii fermier. Este foarte greu sa lucrezi cu oamenii daca nu ii cunosti, daca nu ii cauti, daca nu le intelegi nevoile. Principala problema sunt oamenii si nu faptul ca nu ii gasesti, ci dezinteresul lor de a lucra. Cel putin la mine in zona sunt foarte multe persoane care prefera sa stea acasa si sa nu lucreze, indiferent de salariul pe care il oferi si de conditiile pe care le oferi. Prefera sa stea acasa si sa se bazeze pe un ajutor minim pe care il primesc de la stat”, spune el.

Fermierul ar putea fi fortat sa-si reduca afacerea din cauza lipsei de personal

Anul acesta s-a descurcat, este multumit de productia de tomate de 6 kilograme pe planta, iar la capsuni a fost chiar peste asteptari.

Insa, din cauza problemelor cu forta de munca, anul viitor ar putea fi nevoit sa reduca productia sau sa regandeasca afacerea.

Fermierul s-a asigurat inca de la inceput ca are un contract pentru vanzarea legumelor si fructelor, asa ca s-a indreptat spre reteaua de magazine Mega Image.

“Eu de la inceput am privit aceasta activitate ca pe un business si atunci au cautat ca produsul meu sa nu mearga in piata, ci sa ajunga direct in supermarketuri. De la inceput am cautat sa am un contract. Contractul cu Mega Image il am de cinci ani”, a explicat Dor.

1.000 euro/luna – salariu oferit de fermierii din unul dintre cele mai sarace judete In ian. 27, 2020   Fermierii din unul dintre județele cele mai sărace ale româniei sunt dispuși să plătească salarii de 1.000 euro pe lună. Aceștia susțin că au

28

schimbat politica salarială deoarece sunt nevoiți să satisfacă nevoile angajaților, care sunt mai tentați să plece în străinătate decât să rămână să muncească în țară.

„La fel ca și în alte sectoare de activitate și în fermele agricole au crescut salariile. Problema este că noi suntem dispuși să oferim salarii de 1.000 euro/lună însă, de ani de zile, prețul produselor agricole bate pasul pe loc. Avem subvențiile europene care ne mai reduc din cheltuieli. Noroc că avem tehnică modernă și, astfel, ne-am permis să mai reducem din personal și la cei rămași să dăm salarii bune. Însă, de ce dăm mai mulți bani omului și mai mult se duce la stat. Ar trebui să fie lăsați mai mulți bani oamenilor”, a spus Constantin Cioată, fermier din județul Vaslui, pentru estnews.ro.

Problema nu este doar în sectorul agricol, ci în toate sectoarele, În contextul în care în județul Vaslui sunt printre cele mai mici salarii din România, oamenii de afaceri vasluieni trebuie să își schimbe urgent politica salarială. În ultimii ani, din cauza lefurilor mici, forța de muncă locală a migrat masiv în străinătate, dar și în alte orașe ale țării cum ar fi București, Arad, Cluj, Timișoarea sau Iași.

”Dacă nu vom plăti forța de muncă la nivelul aspirațiilor, nu o vom mai avea. Mi se pare mirajul de a merge în străinătate exagerat, iar mulți nu au reușit acolo. Uitați ce investiții s-au făcut în județ și în țară care stagnează, sunt case construite care nu se mai acoperă. Românii trebuie să înțeleagă că nicăieri nu e mai bine decât aici. Dacă în țările europene se achită salarii de 2.000 de euro și la noi în țară patronii pot achita salarii de 1.200 de euro pentru transportatori, constructori și alte categorii de angajați. La aceste salarii nu va mai pleca nimeni, pentru că și acolo sunt costuri, iar oamenii sunt departe de familiile lor”, a subliniat Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui.

Cresc preturile la fructe si legume? Iata ce spun fermierii In ian. 27, 2020  43 0

Pentru unii fermieri, lipsa apei din sol ar putea fi catastrofală pentru producția din acest an. Legumicultorii se tem ca în lunile de primăvară

29

să nu fie temperaturi scăzute care ar putea să le dea planurile peste cap. Specialiștii în agricultură susțin că deocamdată nu sunt probleme, iar fermierii au economisit bani, nemaifiind nevoiți să cheltuie pe încălzirea solariilor, cum se întâmpla în anii precedenți.

Schimbările climatice din ultima vreme le dau planurile peste cap agricultorilor din toată țara. Aceștia spun că vremea nu este deloc favorabilă dezvoltării culturilor și dacă în lunile martie-aprilie vor fi temperaturi scăzute, vor avea pierderi însemnate.

Toate categoriile de fermieri ar putea fi afectate de schimbările bruște de temperatură, inclusiv cei care dețin culturi în câmp, producătorii de legume sau pomicultorii. Nici pentru crescătorii de animale nu e o situație favorabilă pentru că, în cazul crescătorilor de ovine, vor fi fătări mai repede decât au prevăzut oierii și riscă să nu mai vândă mieii de Paște.

”Noi încă nu ne-am băgat la solarii. Luna viitoare începem lucrările. Oricum, nu-i bună vremea. Noi sperăm că va ninge în februarie, ne este frică să nu fie ger în martie. Dacă vine frigul atunci, distruge tot și dacă vor crește prețurile, nu mai cumpără nimeni. Măcar în februarie să ningă, că ar fi bun pentru noi. Asta-i iarnă, cu temperaturi de primăvară? Nu e bine deloc pentru noi. N-am pomenit așa ceva”, a precizat Mihai Mihalache, fermier din Iași, pentru bzi.ro.

Nou sef la ANZ! Planuri mari privind ameliorarea in zootehnie In ian. 27, 2020  

Fostul director adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Sălaj, Vaida Bela, a fost numit în cea mai înaltă funcţie din Agenţia Naţională pentru

30

Zootehnie “Prof. dr. G.K. Constantinescu”. Potrivit presei locale din Sălaj, noul director are o experienţă de peste 30 de ani în domeniul zootehnic.1

Vaida Bela a absolvit Facultatea de Zootehnie şi are o experienţă de peste 30 de ani în domeniu, fiind, de-a lungul anilor, şef de fermă CAP, şef de fermp IAS, director pajişti, dar şi director adjunct al Oficiului Judeţean pentru Consultanţă Agricolă Sălaj. Din 2008 şi până la începutul săptămânii trecute a fost director adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Sălaj.

Potrivit acestuia, noul șef de la ANZ vrea să pornească activitatea de ameliorare în zootehnie, să perfecţioneze rase de animale, și să facă programe de metisare, acolo unde se cere.

Președintele comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților: 'Cred că este foarte important să oprim, în primul rând, specula cu terenuri agricole' Roxana Ghiorghian  27/01/2020

Deputații din Comisia pentru agricultură a Parlamentului României vor să impună noi reguli pentru vânzarea terenurilor agricole, mai restrictive. În acest sens, a fost elaborat un proiect de modificare a legii în vigoare, Legea nr. 17/2014, care ar putea intra în dezbaterea plenului Camerei în luna martie a acestui an, potrivit declarației președintelui Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu, în emisiunea Agro Jurnal difuzată la Digi24.

Modificările propuse de inițiatorii proiectului țintesc trei obiective principale: limitarea vânzării de terenuri agricole la profesioniștii în domeniu, eliminarea speculei și accesul mai facil al tinerilor la suprafețele agricole. O condiție pentru validarea tranzacțiilor cu terenuri agricole este calitatea profesională a potențialilor cumpărători, ca o garanție că utilizarea suprafețelor nu va fi schimbată. Astfel, persoanele fizice ar trebui să aibă studii în domeniul agricol, iar persoanele juridice să fi obținut venituri din 1 Priviti ecranul monitorului. Va mai amintiti de Windows XP ? Merge! GB

31

agricultură în proporție de 75% din totalul cifrei de afaceri. Dreptul de preemțiune va putea fi exercitat de ceilalți proprietari și de rude de gradul I, dar și de arendași, cu respectarea unor condiții legate de reședință, ca și în cazul celorlalți cumpărători, și de perioada în care au avut suprafețele în arendă.

În viziunea inițiatorilor proiectului de lege, speculațiile în tranzacțiile cu terenuri ar putea fi eliminate prin nivelul impozitării. „Dacă ai cumpărat terenul și vrei să-l vinzi într-un orizont de timp de opt ani, diferența dintre valoarea de vânzare și cea de cumpărare va fi impozitată cu 80% atât în cazul persoanelor fizice, cât și juridice”, a precizat deputatul Alexandru Stănescu, la Agro Jurnal.

O nouă lege în domeniul vânzării de terenuri este necesară, chiar dacă ea vine cu întârziere, și politicienii sunt conștienți de acest lucru. În privința tranzacțiilor speculative, ele își au originea încă de pe vremea în care terenurile se vindeau cu o sută de euro hectarul (prețurile terenurilor la nivelul anului 2019 le puteți consulta aici). O temă sensibilă în România, dar și la nivel european, este cumpărarea de terenuri de către străini și acapararea suprafețelor agricole, dar prețurile atractive și lipsa unor reglementări mai restrictive au atras ușor capitalul din afara țării în tranzacțiile interne.

Discuții pe marginea proiectului de lege care se află încă în comisia de specialitate din Camera Deputaților au loc de mai bine de un an de zile, timp în care deputații au avut mai multe runde de discuții și cu fermierii. Există propuneri, inclusiv din partea unor parlamentari, de a se introduce, în viitoarele reglementări, plafoane maximale pentru cumpărarea suprafețelor agricole, la 1.000 hectare în cazul persoanelor juridice și 500 – 700 hectare pentru persoane fizice. Alexandru Stănescu este adeptul grăbirii apariției noii legi în forma conturată la comisie. „Eu cred că forma proiectului de lege de la această oră este foarte bună”, a declarat deputatul în emisiunea citată, dar nu exclude completarea ulterioară a actului normativ, în situația în care apar noi idei.

32

Tranzacțiile cu terenuri se fac, în prezent, în baza legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan.

Normele metodologice privind completarea Registrului agricol, în dezbatere publică REDACȚIA FIR 27 IANUARIE 2020

Normele tehnice privind modul de completare a registrului agricol pentru perioada 2020-2024 au fost elaborate și se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de ordin la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului, informează MADR

La sfârșitul anului trecut, Guvernul a emis H.G. nr. 985/27 decembrie 2019 privind registrul agricol pentru următorii cinci ani. Pe baza acestui document, fermierii primesc adeverințele necesare pentru accesarea subvențiilor agricole europene directe. Registrul agricol pentru perioada 2020-2024 este funcțional începând cu 1 ianuarie a.c.

Legea privind comercializarea produselor românești, contestată la Comisia Europeană. Discuțiile continuă de câțiva ani  REDACȚIA FIR 27 IANUARIE 2020

Legea privind comercializarea produselor românești, Legea nr. 150/2016, despre care producătorii autohtoni spun că nu s-a aplicat niciodată, iar reprezentanții supermarketurilor că este imposibil de aplicat, a adus, totuși, o schimbare în piața de retail pe segmentul de produse alimentare. „A creat apetitul pentru produsele românești. Marile rețele s-au temut de o revoltă puternică din partea producătorilor, după modelul Franței”, a spus Nini Săpunaru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în emisiunea Agro Jurnal de la Digi24. Astfel, au apărut

33

spațiile destinate exclusiv produselor românești și s-a redus timpul de plată a produselor de către comercianți.

Legea, care reglementează mai multe drepturi ale furnizorilor în relațiile cu lanțurile comerciale, care obligă marii retaileri să se aprovizioneze cu minimum 51% din lanțul alimentar scurt, în cazul anumitor categorii de produse, să elimine taxele și serviciile imputate furnizorilor, a fost contestată la Comisia Europeană și se află încă în procedură de examinare și într-un flux de corespondență și discuții care continuă de doi ani, între Comisie și autoritățile române, a declarat deputatul Alexandru Stănescu, peședintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, în emisiunea citată.

Anul viitor, până la 1 noiembrie, se va transpune în legislația internă directiva europeană privind practicile comerciale neloiale în lanțul de aprovizionare alimentar, Directiva Uniunii Europene nr. 663 din anul 2019.

Peste 500 UAT-uri, scoase la licitație în vederea cadastrării cu fonduri nerambursabile Revista Fermierului Duminică, 26 Ianuarie 2020 15:03

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) anunță că va scoate la licitație, în acest an, 510 unități administrativ-teritoriale (UAT) care vor fi cadastrate integral din fonduri externe nerambursabile, în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF). Reprezentanții ANCPI s-au întâlnit cu membrii Uniunii Geodezilor din România (UGR), în scopul stabilirii măsurilor necesare pentru accelerarea PNCCF.

ANCPI, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), este beneficiarul Proiectului „Creșterea gradului de acoperire și de incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, inclus în AXA prioritară 11 din POR 2014-2020, care are ca scop realizarea cadastrului general în 660 de UAT-uri rurale, până în anul 2023. 

34

„În prezent, prioritatea ANCPI este realizarea cadastrului general în cele 660 de comune incluse în Proiectul major, dintre care 510 vor fi scoase la licitație în 2020. Pentru 300 de comune, aceasta va fi a doua procedură de atribuire, în condițiile în care prima dată fie nu a fost depusă nicio ofertă, fie ofertele au fost respinse. În acest context, vom organiza o serie de întâlniri de lucru atât cu reprezentanții autorităților locale, cât și cu firmele care furnizează servicii de înregistrare sistematică a imobilelor. Cadastrul general nu poate fi realizat fără sprijinul tuturor celor implicați în acest proces.

Programul național de cadastru și carte funciară 2015 – 2023 (PNCCF) se derulează într-un ritm foarte lent. Există, pe de o parte, multe contracte întârziate, iar, pe de altă parte, avem de-a face cu un număr foarte mare de contracte care sunt reziliate”, a explicat Laurențiu Alexandru Blaga, președinte – director general al ANCPI. 

La rândul său, Ionuț Săvoiu, președintele Uniunii Geodezilor din România (UGR), a subliniat: „Firmele de cadastru nu participă la licitațiile organizate de ANCPI, deoarece costurile de execuție sunt mai mari decât valoarea contractului.

Prețul plătit de ANCPI pentru deschiderea unei cărți funciare ar trebui să fie direct proporțional cu timpul alocat unei lucrări, unui imobil. Trebuie să ne motivăm angajații, mai ales că, în această perioadă, ne confruntăm cu o lipsă acută de specialiști. Mulți au ales să lucreze la stat, în timp ce alții au plecat în străinătate.”

Proiectul „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România” completează obiectivul PNCCF, prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare din 660 UAT-uri situate în zone rurale ale României.

Valoarea totală a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 de euro reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46.933.673 de euro - cofinanțare de la bugetul de stat.

Selectarea UAT-urilor din zonele rurale a fost făcută după următoarele criterii de prioritizare: localități care fac obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură prevăzute în Master Planul General de Transport al României; localități care implementează ori sunt incluse în proiecte de dezvoltare a infrastructurii în cadrul altor programe; localități în care sunt identificate zone cu vulnerabilități sociale particulare privind accesul informal la proprietate. 

Cîţu: Evaziunea ar putea fi redusă, dacă vămuirea s-ar face la destinaţie 26 ianuarie 2020, 09:32 Afrodita Cicovschi

35

„Dacă noi ne încăpăţânăm să ţinem tot controlul la graniţă nu vom rezolva niciodată problema, cu scanere, fără scanere. Este factorul uman acolo. Trebuie să distribuim riscul”. Foto Cornel Putan Alin / Inquam Photos

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a afirmat sâmbătă, într-o emisiune la Digi24, că ştie problemele de la vamă, dar situaţia este mai complicată, iar una dintre soluţiile avute în vedere pentru reducerea evaziunii ar putea fi vămuirea la destinaţie.

„Una dintre soluţii este să facem ce fac cei din Uniunea Europeană, să facem vămuirea la destinaţie. Pentru că azi tot controlul şi decizia sunt la vama respectivă. Dar când faci la destinaţie, atunci sunt mai multe decizii şi e mai uşor de controlat. Aşa s-a eliminat o parte din evaziune în Ungaria, cu sigiliu electronic, cu urmărire cu camera la compania de drumuri.   Dacă noi ne încăpăţânăm să ţinem tot controlul la graniţă nu vom rezolva niciodată problema, cu scanere, fără scanere. Este factorul uman acolo. Trebuie să distribuim riscul (...). Aici este doar decizia mea, doar găsim acum cea mai bună soluţie”, a explicat ministrul, citat de Agerpres.   El a subliniat că scanerele din vamă „au devenit o legendă în ANAF”, deoarece „n-au prea mers niciodată”, iar în cel care a mers a intrat un TIR.   „Pentru că sunt din fonduri europene, nu poţi să iei altele, pentru că dai bani înapoi, e complicată toată procedura. La Vamă este un proiect separat de ANAF. Mă ocup şi de acela, dar deocamdată le luăm pe rând. Ştim problemele, acolo e mai complicat puţin”, a mai spus Cîţu.

MINISTRUL FINANŢELOR: "Nu se vor face modificări la Codul Fiscal în 2020"B.D. Miscellanea / 27 ianuarieMinistrul Finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat că, în 2020, nu vo fi făcute modificări la Codul Fiscal, acesta fiind un mesaj pentru mediul de afaceri. Cîţu a anunţat că au avut loc discuţii, în cadrul PNL, despre modificările care vor fi aduse în perioada următoare.

36

"Am vorbit şi despre o modificare la Codul de procedură fiscală. Ordonanţa care va permite ANAF să ridice într-un timp foarte scurt propririile de pe conturi are nevoie de modificări la Codul de procedură fiscală. Va fi adoptată, cred, în şedinţa de Guvern de mâine", a spus ministrul.

În plus, ministrul a dsicutat, cu colegii din PNL, despre măsurile care vor trebuie aduse la nivelul ANAF.

"Am avut discuţii despre planurile mele la Ministerul Finanţelor, despre informatizarea ANAF, despre modificările de organigramă atât la ANAF, cât şi la minister. Lucruri pe care trebuiau să le cunoască şi colegii mei din partid", a spus Cîţu.

Tot marţi, Cîţu a declarat că nu se va prezenta la Comisia Economică din Senat, pentru a da explicaţii legate de împrumuturile contractate de minister, ministrul spunând că solicitarea privind audierea contravine regulamentului Parlamentului.

Protecţia Consumatorului Constanţa solicită împiedicarea punerii pe piaţă a produselor din ChinaB.D.Miscellanea / 27 ianuarieComisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Constanţa a solicitat Biroului Vamal de Frontieră Constanţa Sud ca reprezentanţi ai instituţiei să asiste la controlul efectuat asupra mărfurilor importate din China. De asemenea, CJPC cere sprijinul, atât Biroului Vamal, dar şi Direcţiei de Sănătate Publică să împiedice punerea pe piaţă a produselor din China care intră în contact direct cu consumatorul.

"Am transmis o adresă către Direcţia Generală de Sănătate Publică Constanţa şi către Vamă, pentru a ne da concursul în evaluarea importurilor de jucării, cosmetice, electrocasnice provenite din China. Situatia actuală, legată de îmbolnăvirile din această ţară, ar trebui să fie un semnal de alarmă!", a declarat luni, şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa, Horia Constantinescu.

În adresele transmise către Biroul Vamal de Frontieră Constanţa Sud şi către Direcţia de Sănătate Publică din Constanţa conducerea Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor solicită sprijinul acestor instituţii

37

pentru a împiedica punerea pe piaţă a produselor care intră în contact direct cu consumatorul.

"Având în vedere existenţa în China a unei noi tulpini de coronavirus ce poate fi mortală pentru anumite categorii de persoane care se transmite pe cale aeriană şi pentru care nu există încă tratament, vă solicităm sprijinul în împiedicarea punerii pe piaţă în vederea comercializării a produselor care intră în contact direct cu consumatorii din ţara noastră (jucării, cosmetice, articole textile, încălţăminte", se arată în adresele transmise de CJP Constanţa.

……………………….

LEGISLATIV

 

Legislaţie românească

Ordinul nr. 1269/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Va fi modificat de Ordin 8/2020 la 01.07.2020

Ordinul nr. 1366/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul şi certificarea calităţii şi/sau comercializarea seminţelor de legume, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Va fi modificat de Ordin 8/2020 la 01.07.2020

Ordinul nr. 772/2016 privind cerinţele referitoare la etichetarea, sigilarea şi ambalarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe, care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Va fi modificat de Ordin 7/2020 la 01.04.2020

Ordinul nr. 7/2020 pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 772/2016 privind cerinţele referitoare la etichetarea, sigilarea şi ambalarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer

38

destinat producţiei de fructe, care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADRPublicat în Mof I nr. 48 din 23.01.2020. Va intra în vigoare la 01.04.2020

Ordinul nr. 8/2020 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.366/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul şi certificarea calităţii şi/sau comercializarea seminţelor de legume, precum şi a anexelor nr. 2 şi 3 la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.269/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADRPublicat în Mof I nr. 48 din 23.01.2020. Va intra în vigoare la 01.07.2020

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr 113/2020 de modificare a Deciziei 2009/11/CE privind autorizarea unor metode de clasificare a carcaselor de porc în Spania [notificată cu numărul C(2020) 232] (Numai textul în limba spaniolă este autentic), Comisia EuropeanăPublicat în JOCE nr. 21 din 27.01.2020. A intrat în vigoare la 27.01.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 112/2020 privind operarea de deduceri din cotele de pescuit disponibile pentru anumite stocuri în 2019 din cauza depăşirii cotelor de pescuit pentru alte stocuri în anii precedenţi şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1726, Comisia EuropeanăPublicat în JOCE nr. 21 din 27.01.2020. A intrat în vigoare la 27.01.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 114/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/47 privind măsurile de protecţie vizând gripa aviară înalt patogenă de subtip H5N8 din anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 487] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia EuropeanăPublicat în JOCE nr. 21 din 27.01.2020. A intrat în vigoare la 27.01.2020

39

INTERNE

Statul român oferă fermierilor apă pentru irigații. Care sunt pașii Andreea Guțu 23 ianuarie 2020

Statul român oferă fermierilor apă pentru irigații. Care sunt pașii Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a anunțat că toți cei care au nevoie de apă pot să ceară sprijin în acest scop. Se vor semna anumite contracte pentru a primi cantitatea de apă necesară. Care sunt pașii?

Având în vedere lipsa precipitațiilor în multe regiuni ale țării și regimul termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit din ultimele luni, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare aduce la cunoștință tuturor fermierilor că, prin filialele teritoriale, va asigura apă pentru irigații până la punctele de livrare, acolo unde sunt încheiate contracte pentru anul 2020.

ANIF încurajează toți fermierii care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei să meargă la Filialele Teritoriale de Îmbunățiri Funciare pentru a face demersuri în acest sens, încheierea contractelor fiind în această perioadă în plină desfășurare.

Pentru informații și clarificări legate de încheierea contractelor, fermierii pot lua oricând legătura cu membrii conducerii Filialelor Teritoriale de Îmbunățiri Funciare, datele de contact ale acestora fiind publice și disponibile.

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare informează toți fermierii că, și în acest an, apa pentru irigații până la punctele de livrare este gratuită, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat. Fermierii pot beneficia de apă gratuită indiferent dacă sunt persoane fizice, persoane juridice, organizați în OUAI/FOUAI sau asociație agricolă.

40

1.800 de km de canale de irigații în 27 de județe

Suprafața totală pregătită pentru contractare și irigații, până la această dată, este de 1,4 milioane hectare, fiind deservită de 1.800 km de canale și amplasată pe 27 de județe. ANIF a încheiat, prin filialele teritoriale, până în prezent, 556 contracte, din care 503 multianuale și 53 sezoniere, pentru o suprafață totală de 724.447 ha. În anul 2019, suprafața pe care s-au aplicat udări, inclusiv în luna decembrie, a fost de 747.776 ha, iar suprafața contractată a fost de 837.639 ha.

Fermierii care întâmpină probleme legate de încheierea contractelor în teritoriu pot lua legătura cu Unitatea Centrală ANIF prin email,  la adresa centrala@anif.ro, sau fax 0213322816.

De asemenea, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare pune la dispoziția potențialilor beneficiari, spre consultare, modelul de Contract multianual/sezonier pentru asigurarea nivelului optim al apei de irigații la stațiile de punere sub presiune și alte puncte de livrare.

ANIF: fermierii care isi doresc acces la apa pentru irigatii trebuie sa depuna cererea Ianuarie 27, 2020

Avand in vedere lipsa precipitatiilor in multe regiuni ale tarii si regimul termic al aerului mai ridicat decat in mod obisnuit din ultimele luni, Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare aduce la cunostinta tuturor fermierilor ca, prin filialele teritoriale, va asigura apa pentru irigatii pana la punctele de livrare, acolo unde sunt incheiate contracte pentru anul 2020.

ANIF incurajeaza toti fermierii care inca nu au incheiat contracte pentru livrarea apei sa mearga la Filialele Teritoriale de Imbunatiri Funciare pentru a face demersuri in acest sens, incheierea contractelor fiind in aceasta perioada in plina desfasurare. Pentru informatii si clarificari legate de incheierea contractelor, fermierii pot lua oricand legatura cu membrii conducerii Filialelor Teritoriale de Imbunatiri Funciare, datele de contact ale acestora fiind publice si disponibile.

Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare informeaza toti fermierii ca, si in acest an, apa pentru irigatii pana la punctele de livrare este gratuita, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat. Fermierii pot beneficia de apa gratuita indiferent daca sunt persoane fizice, persoane juridice, organizati in OUAI/FOUAI sau asociatie agricola.

Suprafata totala pregatita pentru contractare si irigatii, pana la aceasta data, este de 1,4 milioane hectare,  fiind deservita de 1.800 km de canale si

41

amplasata pe 27 de judete. ANIF a incheiat, prin filialele teritoriale, pana in prezent, 556 contracte, din care 503 multianuale si 53 sezoniere, pentru o suprafata totala de 724.447 ha. In anul 2019, suprafata pe care s-au aplicat udari, inclusiv in luna decembrie, a fost de 747.776 ha, iar suprafata contractata a fost de 837.639 ha.

Fermierii care intampina probleme legate de incheierea contractelor in teritoriu pot lua legatura cu Unitatea Centrala ANIF prin email,  la adresa centrala@anif.ro, sau fax 0213322816.

De asemenea, Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare pune la dispozitia potentialilor beneficiari, spre consultare, modelul de Contract multianual/sezonier pentru asigurarea nivelului optim al apei de irigatii la statiile de punere sub presiune si alte puncte de livrare.

Nu e o glumă! Încălzirea globală pune la pământ România. Se anunță un dezastru național  Sandra Salagean 25 ianuarie 2020

Alertă în agricultură! Culturile de rapiţă şi de grâu, distruse de secetă. În această dimineața, la postul Radio România Actualități, specialiștii Direcției Agricole au declarat că vremea din această iarnă este o nenorocire pentru producțiile țăranilor.

„Lipsa zăpezii în zonele agricole şi frigul din ultimele săptămâni pun în pericol culturile, mai ales cele de rapiţă şi de grâu. Probleme din cauza secetei prelungite sunt şi în judeţul Sălaj, unde fermierii se plâng că nu au mai întâlnit o asemenea situaţie de câţiva ani. Dacă vremea nu se va schimba, producţiile vor fi afectate grav”, este știrea prezentată la RRA.

Apa, o problemă uriașă

Zăpada din această iarnă este insuficientă pentru a proteja culturile, iar seceta se agravează de la o lună la alta, atrag atenția nu doar fermierii, ci și oficialii Direcției Agricole Sălaj.

42

Producătorii agricoli din județ spun că în cazul în care nu va ninge consistent culturile de rapiță vor fi afectate, iar pierderile vor fi evidente, la fel și la grâul semănat în toamna anului trecut. Cea mai mare problemă este însă apa insuficientă, o asemenea secetă prelungită nemaifiind întâlnită în județ de ani de zile. În Sălaj a plouat în toamnă, dar nu suficient pentru dezvoltarea culturilor agricole. Din păcate, prea puţine culturi din judeţ sunt asigurate, mai atrag atenţia autorităţile din domeniul agricol.

The Economist: Aprozarele lui Daea, „nod către trecutul comunist”, vor să pună impozit fermierilor 26 ianuarie 2020, 08:27de Afrodita Cicovsch

Petre Daea voia să creeze o reţea naţională de magazine care să concureze cu hipermarketurile şi supermarketurile străine. Aprozarele înfiinţate de Petre Daea anul trecut sub numele „Casa de Comerţ Unirea” sunt un efort pentru a introduce agricultura românească în economie şi de a începe impozitarea fermierilor care le aprovizionează, scrie economist.com.

„Noul supermarket de stat din România, Casa de comerţ cu produse agroalimentare Unirea, arată ca un nod către trecutul comunist. Primele două magazine, care s-au deschis în octombrie, au rafturile goale, doar ici şi colo putând fi văzute borcane de gem de pere şi carne de porc în untură. Dar aceasta nu este o bancă de alimente care să furnizeze săracilor alimente ieftine; preţurile sunt similare cu cele ale concurenţilor privaţi. Mai degrabă, este un efort pentru ca agricultura românească, aflată acum în mare parte din cărţi, să intre în economia formală - şi să înceapă impozitarea acesteia”, scrie economist.com.  

După căderea comunismului, România şi-a împărţit terenurile agricole între fostele CAP-uri (transformate în companii private) şi oamenii care lucraseră la ele. De atunci, mulţi dintre aceşti mici proprietari au părăsit mediul rural sau au îmbătrânit. Unii îşi închiriază pământul firmelor care au utilaje agricole mari, inclusiv celor străine. Dar, de obicei, le dau în arendă, în schimbul unei porţiuni din recoltă.  

Drept urmare, scrie economist.com, România are un număr mare de fermieri (una din trei ferme din Uniunea Europeană este română), dar un sector agricol neproductiv. Fermele mari sunt păstrate, deci dificil de industrializat. Restul sunt în mare parte mai mici decât două terenuri de fotbal. Fermierii mănâncă mare parte din recolta lor şi vând restul în pieţe sau chioşcurile de

43

pe stradă.   Guvernul a încercat să mărească producţia, împingând fermierii să obţină credite şi asigurări şi să le înregistreze pentru a-şi impozita vânzările. A eşuat. Fermierii se plâng că statul le percepe impozite, dar nu oferă subvenţii. Mulţi nu îşi pot permite casele de marcat pe care ar trebui să li se stabilească impozitele.  

„Noul lanţ de supermarketuri, Casa Unirea, schimbă tactica, de la „push” la „pull”. Cumpără numai de la fermierii mici, care primesc o garanţie că recoltele lor vor fi achiziţionate (şi transportate gratuit pe piaţă). Dacă se înregistrează suficient de mulţi fermieri, Ministerul Agriculturii speră să strângă câteva miliarde de dolari din impozite pe care nu recunoaşte însă că le colectează de la fermieri.   Dar s-ar putea ca ministerul să-şi numere puii înainte să eclozeze. Până acum, majoritatea producătorilor agricoli care vindeau în noul magazin erau deja în sistem. Ministrul agriculturii care a venit cu ideea şi-a pierdut locul de muncă când s-a schimbat Guvernul, în noiembrie. Supermarketurile îşi pot pierde sponsorii guvernamentali înainte de a câştiga mai mulţi clienţi”, încheie cinic jurnaliştii economist.com. Aprozarele urmau să concureze cu hipermarketurile Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea, înfiinţată în ianuarie 2019 de Ministerul Agriculturii, va fi în măsură să scoată din piaţă intermediarii de produse agricole, care falsifică preţurile, declara atunci ministrul Agriculturii, Petre Daea.  

Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea îşi propune să crească consumul de produse fabricate în România şi să creeze o reţea naţională de magazine care să concureze cu hipermarketurile şi supermarketurile străine pe o piaţă estimată la 20 de miliarde de euro anual.  Guvernul îşi propunea realizarea unor investiţii de 100 de milioane de euro prin intermediul Unirea. Petre Daea spune că Unirea va prelua produse de la fermieri şi că în lupta cu intermediarii sunt necesare instrumente valide, aşa cum este respectiva Casă de Comerţ. Ministrul a apreciat că înfiinţarea casei de comerţ nu va atrage reacţii din partea Comisiei Europene. Voiau să deschidă 60 de magazine în toată ţara Primul magazin de tip „Aprozar“ din Bucureşti, sub tutela Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea“, s-a deschis în luna octombrie a anului trecut.   La începutul lunii septembrie, primul magazin de acest tip, intitulat „Brânzărie“, a fost deschis în Piaţa Cibin din Sibiu.   Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea, cu un capital de 93 de milioane de lei de la stat, a fost creată pentru a valorifica produsele agroalimentare fabricate în România şi pentru a creşte consumul de produse locale.   Adrian Izvoranu, preşedintele Casei de Comerţ Agroalimentar „Unirea” declara în toamna anului trecut că vor fi deschise magazine în oraşele Piteşti, Slatina, Craiova şi Timişoara. Planurile reprezentanţilor companiei sunt să creeze o reţea de 60 de magazine.

44

  „Este cel mai mare proiect pe care şi l-a propus MADR şi pe care l-a lansat pur şi simplu. Trebuie să rezolve cea mai importantă şi cea mai grea situaţie: să valorifice producţia pe care fermierii mici o realizează printr-o muncă grea şi care nu are o valorificare pentru că nu exista o asemenea verigă”, a spus ministrul Agriculturii Petre Daea, într-o conferinţă de presă anterioară. 

Românii Au Consumat Mai Multe Produse De Origine Vegetală De Redactia Financiarul Data ian. 20, 2020  

Consumul mediu net zilnic pe locuitor a fost constituit, în anul 2018, în proporţie de 60,1% din produse de origine vegetală şi de 39,9% din produse de origine animală, conform cercetării statistice „Disponibilităţile de consum ale populaţiei în anul 2018”, realizată de Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit INS, cele mai mari ponderi în consumul mediu net zilnic pe cap de locuitor le-au avut laptele şi produsele din lapte (30,6%), legumele şi produsele din legume (17,0%), cerealele şi produsele din cereale (16,1%), fructele şi produsele din fructe (10,6%), cartofii (9,5%) şi carnea şi produsele din carne (7,2%); aceste şase grupe de produse au reprezentat peste 90% din consumul mediu net zilnic pe locuitor.

În anul 2018, o persoană a consumat, în medie pe zi, 2.315 grame alimente, mai mult cu 85 grame faţă de anul precedent, din care: 1.391 grame (+57 grame faţă de anul precedent) alimente de origine vegetală şi 924 grame alimente de origine animală (+28 grame faţă de anul precedent).

Conform INS, calitatea consumului mediu net zilnic este evidenţiată prin conţinutul în calorii şi factori nutritivi (proteine, lipide, glucide). Pentru realizarea funcţiilor vitale, organismul are nevoie de energie (calorii) şi factori nutritivi (proteine, lipide, glucide). Producerea de energie necesară organismului uman se realizează, în special, prin consumul de glucide şi lipide, proteinele având un rol deosebit în creştere. Conform unor studii referitoare la nutriţie, proporţia substanţelor nutritive într-o raţiecalorică echilibrată (pentru adultul sănătos) trebuie să fie de: 10 – 15% (13%

45

în medie) proteine; 25 – 30% (28% în medie) lipide; 55 – 65% (60% în medie) glucide.

Având în vedere aceste limite, consumul mediu zilnic de calorii pe locuitor în anul 2018 poate fi considerat echilibrat şi s-a situat: – peste medie la proteine; proporţia caloriilor provenite din proteine în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 13,6%; peste medie la lipide, depăşind uşor limita superioară; proporţia caloriilor provenite din lipide în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 30,9%; sub medie la glucide; proporţia caloriilor provenite din glucide în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 55,5%.

Studiul arată că, în 2018, comparativ cu 2017, consumul mediu anual pe locuitor a înregistrat atât scăderi, cât şi creşteri la grupele de produse de origine vegetală. Astfel, consumul mediu anual de cereale şi produse din cereale (în echivalent boabe) pe locuitor, a înregistrat o scădere de 2,8 kg, faţă de anul precedent. Atât consumul mediu anual de grâu şi secară şi produse din grâu şi secară (în echivalent boabe) pe locuitor, cât şi consumul mediu anual de porumb şi produse din porumb (în echivalent boabe) pe locuitor, au înregistrat scăderi de 1,4 kg, respectiv de 1,3 kg.

Comparativ cu anul precedent, consumul mediu anual de orez, pe locuitor, a scăzut cu 0,1 kg. Consumul mediu anual de legume, produse din legume (în echivalent legume proaspete), leguminoase boabe şi pepeni, pe locuitor, a înregistrat o creştere, de 14,4 kg, faţă de anul precedent. Această evoluţie s-a datorat creşterii consumurilor medii anuale pe locuitor de: tomate (+3,8 kg), ceapă uscată (+2,8 kg), varză (+1,9 kg), leguminoase boabe (+1,7 kg), pepeni (+1,3 kg), alte legume (+1,3 kg), rădăcinoase comestibile (+1,1 kg), castraveţi (+0,8 kg), ardei (+0,7 kg) şi usturoi uscat (+0,1 kg). S-au înregistrat scăderi ale consumurilor medii anuale, pe locuitor la: mazăre verde (-0,7 kg) şi fasole verde (-0,4 kg).

Consumul mediu anual de cartofi, pe locuitor, a scăzut cu 1,1 kg în 2018, comparativ cu anul precedent. Consumul mediu anual de fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete), pe locuitor, a crescut (+14,7 kg) în 2018, comparativ cu anul precedent, în principal datorită creşterii consumului mediu anual pe locuitor, de mere (+5,4 kg), prune (+2,3 kg), diverse fructe indigene (+2,0 kg), cireşe-vişine (+1,7 kg) şi struguri (+0,6 kg). Scăderi ale consumului mediu anual pe locuitor s-au înregistrat la piersici-nectarine (-1,2 kg).

Consumul mediu anual al tuturor componentelor grupei diverse fructe indigene (nuci, caise-zarzăre, pere şi alte fructe indigene) a fost în creştere.

46

La categoria fructe meridionale şi exotice faţă de anul precedent s-au înregistrat creşteri la consumul mediu anual, pe locuitor, cu 3,9 kg

În ceea ce priveşte consumul mediu anual de zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat) pe locuitor, acesta a scăzut cu 0,3 kg în anul 2018 comparativ cu anul 2017. Consumul mediu anual de grăsimi vegetale, pe locuitor, a scăzut comparativ cu anul precedent.

Consumul mediu anual de uleiuri vegetale, pe locuitor, a crescut cu 0,2 kg în anul 2018 comparativ cu anul precedent, iar consumul mediu anual de margarină, pe locuitor, a scăzut cu 0,7 kg în anul 2018 comparativ cu anul precedent.

De asemenea, consumul mediu anual de produse de origine animală, pe locuitor, a înregistrat atât creşteri, cât şi scăderi la majoritatea componentelor. Consumul mediu anual de carne, produse din carne şi organe comestibile (în echivalent carne proaspătă), pe locuitor, a crescut cu 5,2 kg.

Evoluţia componentelor consumului mediu anual de carne, produse din carne şi organe comestibile se prezintă astfel: s-au înregistrat creşteri ale consumurilor medii anuale, pe locuitor, la carne şi produse din carne de porcine (+2,2 kg), de pasăre (+2,0 kg), de bovine (+0,3 kg) şi la alte feluri de carne (+1,0 kg). Scăderi s-au înregistrat la consumul mediu anual, pe locuitor, de organe comestibile (-0,2 kg) şi la cel de carne şi produse din carne de ovine – caprine (-0,1 kg). Consumul mediu anual, pe locuitor, de peşte şi produse din peşte (în echivalent peşte proaspăt) a crescut cu 0,4 kg faţă de anul 2017.

Consumul mediu anual, pe locuitor, de lapte şi produse din lapte, în echivalent lapte de 3,5% grăsime (exclusiv unt) a crescut cu 6,7 litri în anul 2018. Consumul mediu anual, pe locuitor, de ouă a scăzut cu 19 bucăţi faţă de anul precedent.

Analiză USDA: piața românească în creștere la fructe de mare și carne de pui, curcan și rață REDACȚIA FIR 25 IANUARIE 2020Românii și-au diversificat preferințele de consum alimentar în ultimii ani, sunt mai pretențioși, mai atenți la conținutul produselor alimentare, la tendințele internaționale și la raportul calitate preț, arată un studiu al Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA).

47

Brandul și calitatea încep să conteze tot mai mult, dar, totuși, promoțiile și prețurile reduse contează. Vânzările de alimente în comerțul cu amănuntul au crescut, în ultimii ani, pe toate canalele de vânzare, atât în spațiile special amenajate, cât și on-line, stimulate de veniturile mai mari ale populației și de reducerile repetate de TVA, în special pentru produsele alimentare.

Veniturile medii nete lunare au ajuns la aproximativ 680 de euro, iar consumatorii români cheltuiesc o pondere semnificativă, mai mult de 40%, pentru achiziționarea de produse alimentare, procentaj de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, dar în decizia de cumpărare, nivelul prețurilor reprezintă mai mult de 60%.

Vânzările online de produse alimentare și băuturi au înregistrat o creștere record în anul 2018, ajungând la 67,7 milioane dolari, conform USDA (aproximativ 58 de milioane de euro), dintr-o piață totală a comerțului electronic românesc de 4,1 miliarde de dolari (în creștere cu 30% față de 2017), dar rămân, totuși, la un nivel mult mai redus decât în țările din vestul Europei, însă există așteptări că trendul ascendent va continua și că ofertele online se vor dezvolta pe segmentul alimentar.

Vânzările de carne și fructe de mare procesate au crescut cu 10% în 2018 (creștere cu 11% pentru carnea refrigerată), din punct de vedere valoric, până la aproximativ 800 de milioane de dolari, și se așteaptă să ajungă la un miliard de dolari până în anul 2023. Cantitativ, creșterea a fost cu 5%, până la 148.400 tone.

USDA a remarcat avansul consumului de fructe de mare, de pui, curcan, gâscă și rață în România. Carnea și preparatele din carne reprezintă aproximativ un sfert din cheltuielile cu produsele alimentare și băuturile alcoolice în România, iar împreună cu produsele de panificație, legume și conserve de legume ajung la 50%. Volumul vânzărilor produselor de panificație a scăzut în 2018 cu aproape 2%, până la 1,6 milioane tone, în special pe seama reducerii consumului de pâine, dar în termeni valorici vânzările au crescut cu 3%, o consecință a creșterii prețurilor, ajungând la

48

2,5 miliarde de dolari. Se preconizează că produsele de panificație preparate la cuptor vor atinge 2,64 miliarde de dolari în 2023.

Vânzările de sosuri și de condimente cresc constant și se estimează că vor ajunge la 217,5 milioane dolari în 2023. Vânzările de sosuri pentru paste au crescut cu 22% în 2018, relevă USDA.

Consumul de produse organice rămâne, însă, limitat în România. Prelucrarea internă nu s-a dezvoltat pe acest segment, iar oferta furnizorilor locali către consumatori este redusă. Prețurile pentru aceste produse sunt mari, fiind cumpărate, în special, de consumatorii cu venituri peste medie. România produce aproximativ 305.000 tone de produse certificate ecologic, anual, din care se consumă intern 52%, iar restul se exportă, potrivit oficialilor Ministerului Agriculturii.

În Uniunea Europeană, există o tendință tot mai accentuată către consumul de produse organice, vânzările anuale ajungând până la aproximativ 30 de miliarde de euro, germanii fiind cei mai mari consumatori (9,5 miliarde euro vânzări în 2019).

Analiza USDA remarcă dependența consumului intern de importuri. Valoarea importurilor de produse alimentare și agricole ale României a crescut constant în ultimii ani, ajungând la 9 miliarde de dolari în 2018, cu un miliard mai mult decât în 2017, iar în primul semestru din 2019 crescuseră deja cu 3,6%, comparativ cu perioada similară din anul precedent. USDA a remarcat că alimentele de bază pentru români – carne, fructe, lapte şi legume – generează cele mai mari importuri. Deficitul de balanță comercială în comerțul cu produse agroalimentare a crescut de la 1,1 miliarde euro în 2017, la 1,6 miliarde euro în 2018, iar în primele 11 luni din 2019 depășise 1,7 miliarde euro.

Studiul USDA a fost publicat ca instrument de informare pentru exportatorii americani în România. Recomandări pentru producătorii americani au fost făcute, în special, pentru livrări de nuci și fructe uscate. SUA exportă în România în principal nuci, pește și fructe de mare și mâncare pentru animale de companie. USDA a informat pe platforma online și despre apariția gripei aviare în România.

De remarcat că România apare în rapoartele de piață ale USDA, după o lungă perioadă de timp, în vreme ce țări vecine, precum Bulgaria, captează atenția mult mai des.

49

G rafic ZF: Evoluţia PIB/capita şi a consumului de carne pe cap de locuitor în România (1990-2018)

Cele mai mari zece ferme de vaci de carne au primit subvenţii de 8,8 mil. lei

Florentina Niţu 27.01.2020,

Primii zece crescători de bovine din România după numărul de capete au încasat în 2019 subvenţii totale de 8,8 milioane de lei, potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Cele zece companii deţin peste 25.000 de capete de vite, potrivit calculelor ZF.

Primii trei crescători de bovine de carne din România sunt Karpaten Meat din Sibiu, Pajo Holding din Prahova şi Maria Trading din Călăraşi, care au încasat subvenţii de 4,4 milioane de lei în campania din 2019, adică jumătate din suma alocată de stat primilor zece crescători de vite.

Din top zece crescători de bovine după numărul de capete, şapte companii au acţionariat străin, Pajo Holding, Agricol Carm Invest şi Lacto Agrar fiind singurele companii cu capital integral românesc.

Din subvenţiile totale de 8,8 mil. lei acordate primilor zece crescători de bovine de carne, 75% au mers către companiile străine, adică 6,6 mil. lei, potrivit calculelor ZF. Restul banilor au ajuns la companiile româneşti, 2,1 mil. lei.

50

Producătorul de îngrăşăminte organice Norofert are acordul ASF pentru a-şi lista acţiuni la Bursa de la Bucureşti Tibi Oprea 27.01.2020,

Grupul Norofert, producător de îngrăşăminte organice şi prima companie agro-tech care vrea pe bursă, a primit aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) pentru admiterea la tranzacţionare a acţiunilor NRF pe segmentul alternativ de tranzacţionare al Bursei de la Bucureşti.

„Emiterea Certificatului de înregistrare a acţiunilor emise de societatea Norofert S.A. Bucureşti în vederea admiterii la tranzacţionare pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare administrat de BVB”, este una dintre deciziile adoptate miercuri de Consiliul ASF. 

Norofert a atras 11,5 mil. lei de la investitorii pe Bursă, oferind o dobândă anuală de 8,5%, plătibilă semestrial Cristina Bellu 22.01.2020,

Vlad Popescu, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Norofert

Producătorul de îngrăşăminte organice Norofert a închis în mai puţin de o zi primul plasament privat pentru obligaţiuni corporative şi a atras 11,5 milioane de lei de la 102 investitorii activi pe Bursa de Valori Bucureşti, subscrierea medie fiind de peste 100.000 de lei, potrivit datelor transmise de companie.

Astfel, în cadrul ofertei au fost scoase la vânzare 115.000 de obligaţiuni corporative cu o valoare nominală de 100 de lei şi cu o scadenţă la 5 ani. Rata dobânzii finale, care trebuie plătită semestrial, a fost stabilită la 8,5%.

51

Aceasta este a doua tranzacţie pe piaţa de capital pentru Grupul Norofert, care în iulie 2019 a atras 7,25 milioane de lei de la investitorii pe BVB în timpul unui plasament privat pentru acţiuni, care a fost, de asemenea, închis în mai puţin de o zi.

„Faptul că pentru a doua oară am reuşit să strângem capitalul necesar în mai puţin de o zi arată potenţialul pe care îl are piaţa de capital din România şi oportunităţile pe care le oferă antreprenorilor locali. Am decis să ne finanţăm în continuare afacerea prin intermediul bursei de valori pentru a atinge trei obiective - să strângem capitalul necesar dezvoltării, să o facem într-un mod transparent şi, să nu reducem din participaţia noastră şi a celorlalţi acţionari în companie”, explică Vlad Popescu, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Norofert.

Pe o piață globală, ca să reziști trebuie să cercetezi  Delia Ciobanu luni, 27 Ianuarie 2020

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Caracal reușește în continuare să pună la dispoziția fermierilor soiuri și hibrizi și să fie pe plus, indiferent de condițiile dificile prin care trece cercetarea românească. Multiplică soiuri românești realizate la Fundulea pentru păioase, pe care le distribuie până în nordul țării, și urmărește reluarea producerii de sămânță și la culturile prășitoare, dar când va fi repus în funcțiune sistemul de irigat.

În prezent, SCDA Caracal aparține de Universitatea din Craiova, iar despre rezultatele deosebite, obținute prin muncă susținută și o colaborare strânsă, am discutat cu dr. ing. Eugen Petrescu, șeful Departamentului de Cercetare din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Caracal. De la dumnealui am aflat că mulți cercetători au părăsit cercetarea academică și au ales să lucreze pentru companii străine, având în vedere drumul anevoios pe care cercetarea autohtonă l-a parcurs. 

Investițiile în cercetare, o necesitate

Indiferent cărei instituții erau arondate stațiunile, până în 2005 SCDA Caracal a aparținut de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS) sub coordonarea Institutului Național de la

52

Fundulea, colectivul din prezent a lucrat și înainte aici, la Caracal. Iar faptul că oamenii de știință au ales să meargă în sectorul privat are ca o cauză principală lipsa finanțării. „Cercetarea s-a distrus în lipsa unei finanțări. După cum se știe, cercetarea necesită fonduri, investiții. Noi nu primim niciun leu de la buget. Companiile străine investesc însă în cercetare peste 15% din cifra de afaceri, nu din venit – vă dați seama că se lucrează cu miliarde de dolari. Într-o piață competitivă, într-o piață globală, ca să reziști trebuie să cercetezi, să fii tot timpul în același pas sau cu un pas înainte, să vii cu ceva nou, altfel rămâi în urmă”, a explicat cercetătorul.

De altfel, stațiunea se confruntă cu tot soiul de probleme legate de statutul său de unitate publică ce aparține de Universitatea din Craiova. Una dintre ele este imposibilitatea de a utiliza forța de muncă zilieră. Asta, „în condițiile în care noi suntem unitate agricolă și primul segment pentru utilizarea zilierilor este agricultura. Deci sunt tot felul de neconcordanțe legislative sau anumite interese care ne perturbă activitatea. Vă spun sincer că tot ceea ce realizăm se înfăptuiește cu un efort deosebit”, a detaliat dr. ing. Eugen Petrescu.

O problemă generală în România: forța de muncă

De altfel, forța de muncă a devenit o problemă în ultima vreme și pentru agricultori, dar din alt motiv: e tot mai greu să găsești zilieri. Pentru stațiunea de la Caracal, problemele sunt mai multe. „În primul rând, legislația ne interzice să utilizăm forța zilieră, cu toate că, din punctul meu de vedere, este o discriminare și cine a conceput această lege a știut din start ce face, deoarece a spus că numai stațiunile care aparțin de ASAS pot folosi zilieri – se știa că există și alte stațiuni, deci această lege a fost făcută cu rea-intenție. Al doilea aspect, într-adevăr, este foarte greu să mai găsești un om disponibil în agricultură. Noi, în sectorul de cercetare, lucrăm cu forță zilieră de mulți ani, s-au specializat oamenii, dar în ultimul timp n-am mai rămas decât cu doi-trei, pentru că s-au pensionat, s-au angajat în companii private, pentru că fiecare vrea ceva mai bun, să aibă un venit garantat. Toată forța de muncă tânără din jurul SCDA Caracal a migrat, din păcate, în alte țări și noi mai lucrăm cu câteva persoane care sunt aproape de pensionare. Apoi, tineretul, cu părere de rău vă spun, nu mai este atras de acest sector”, a menționat Eugen Petrescu.

SCDA Caracal este o unitate producătoare de sămânță și, ca orice segment agricol, indiferent de cât evoluează tehnologia, are nevoie de forță de muncă manuală.

Doar soiuri românești pentru păioase

SCDA Caracal produce sămânță în special pentru fermierii din zona de influență, mai exact pentru 500.000 de hectare din jurul stațiunii. Din anul

53

2018 a început să distribuie sămânță în toată țara, chiar și în nordul țării. „Noi nu am multiplicat sămânță străină până acum. La cereale păioase, multiplicăm creațiile de la Institutul de la Fundulea, soiurile românești. Din păcate, nu mai producem sămânță de floarea-soarelui și porumb de câțiva ani buni, din cauza oscilațiilor mari climatice din zonă și a nesiguranței. Așa că ne-am axat pe culturile de păioase. Intenționăm să reluăm producerea de sămânță și la culturile prășitoare, dar atunci când vom repune în funcțiune și sistemul de irigat, atunci când putem controla cultura”, a precizat șeful cercetării de la SCDA Caracal.

În fiecare an, la SCDA Caracal se organizează diferite manifestări, atât în scop științific, cât și demonstrativ, pentru a prezenta fermierilor noi genotipuri care vor fi introduse în cultură de firmele care acționează în piața de agrobusiness românesc. Se prezintă atât secvențe tehnologice, cât și verigi tehnologice complete, pentru protecția plantelor. Companiile multinaționale vin la SCDA Caracal pentru a testa noile soiuri deoarece aceasta este una dintre puținele stațiuni din țară care beneficiază și de un climat extrem de secetos, dar și de o echipă de profesioniști care fac pași importanți pentru agricultura românească. „Anual, la Caracal sunt testate peste 20.000 de genotipuri de porumb și floarea-soarelui. Se face o testare, o selecție a acestora, se lucrează și în ameliorare și, în următorii ani, o parte din tot ce se testează aici va intra în producție la fermieri. Noi încercăm să testăm și să selecționăm acele genotipuri care se aclimatizează și care corespund zonei noastre de cultură și zonei noastre de influență. Încercăm, după puterile noastre, să avem și noi un aport la promovarea agriculturii pe aceste meleaguri. De fapt, ăsta e scopul stațiunii de la înființare, încă de acum mai bine de o sută de ani, din 1896”, a punctat dr. ing. Eugen Petrescu.

Proiecte aprobate, dar nefinanțate

Stațiunea de la Caracal are un baraj propriu de 150.000 de metri cubi, din care sectorul de cercetare irigă doar platforme și nu toată suprafața, deoarece nu există aici infrastructura necesară. Proiecte au fost depuse pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare în universități, și în 2013, și în 2015. „Am câștigat în 2013, în 2015 am depus 700 de pagini în română și în engleză, iar am câștigat, iar statul n-a avut bani să finanțeze. Am rămas în lista de rezervă și am rămas cu câștigul și cu lucrul neîmplinite. Deci o treabă românească”, ne-a povestit cercetătorul.

În acel proiect, au fost trecute aparatură și mijloace specifice sectorului de cercetare, din care multe sunt prototipuri sau serie limitată, iar prețurile sunt pe măsură. De pildă, o combină de microploturi experimentale, fără toate echipamentele, ajunge la 270.000 de euro. Cu toate astea, unitatea a demarat un intens program de dotare. „Avem 2.560 de hectare teren arabil pe care-l lucrăm. Agricultura a început să fie ca o loterie, trebuie să faci lucrarea în

54

momentul optim ca să ai și randamentul pe măsură. Și noi asta încercăm. Ne-am dezvoltat foarte mult baza materială, în special mașinile agricole și tractoarele, suntem într-un continuu proces de dotare, astfel încât să rămânem la nivelul la care suntem, ba chiar să mai urcăm puțin, dacă se poate”, a afirmat în încheierea dialogului nostru dr. ing. Eugen Petrescu.

Deloitte: Driver-e ale piețelor globale de lapte, în 2020meatmilkluni, 27 ianuarie, 2020

La nivel mondial, sectorul produselor lactate traversează în prezent o perioadă de turbulență. Încetinirea cererii din China, embargoul comercial al Rusiei și eliminarea cotelor de lapte din UE au dus la o perioadă de ofertă excesivă și la prețuri scăzute. În ciuda acestui fapt, perspectivele pe termen lung pentru sector rămân pozitive. Creșterea populațiilor și schimbarea dietei cresc, la rândul lor, cererea de produse lactate.

 Pe măsură ce veniturile cresc și națiunile devin din ce în ce mai urbanizate, consumatorii tind să primească mai multe calorii din proteine (inclusiv lactate), spre deosebire de carbohidrații de bază (în mare parte cereale). De aceea, se preconizează că cererea globală de produse lactate va crește cu 2,5%, în 2020, în mare parte, determinată de creșterea urbanizării și creșterea veniturilor pe piețele emergente. Profitați de noile tehnologii La nivel tehnic, tehnologiile emergente și ”dateificarea” agriculturii oferă fermierilor informații cuantificabile pentru a măsura, reacționa și monitoriza în mod continuu operațiunile agricole. Acest lucru poate oferi fermierilor o perspectivă ideală, pentru a se asigura că toate deciziile contribuie pozitiv la eficiența și rentabilitatea fermei. Tehnologiile relativ simple, pentru a ajuta la gestionarea ierbii și a efectivelor, sunt tot mai răspândite și pot semnala începutul unei tendințe mai largi. Diverse aplicații de date pentru smartphone-uri, robotică (cum ar fi saloane de muls automate), drone, tehnologie cu micro-senzori și sisteme de satelit sunt toate susceptibile să devină mai obișnuite în fermele viitorului. Aceste sisteme tehnice trebuie să fie completate de procese operaționale adecvate, pentru a maximiza beneficiile. De exemplu, în timp ce diverse

55

tehnologii pot fi utilizate pentru a măsura creșterea ierbii, este de competența fermierului să se asigure că aceste date sunt utilizate pentru a roti pășunile într-un mod care optimizează utilizarea ierbii. Îmbunătățirea competențelor comerciale În cele din urmă, conștientizarea comercială și abilități solide în afaceri sunt necesare pentru a se asigura că fermierii au o viziune clară asupra rentabilității fermei lor și a principalilor factori ai acestei rentabilități. Gestionarea fluxurilor de numerar a fost întotdeauna o preocupare centrală a fermierilor și va continua să fie așa, în special în contextul piețelor agricole volatile. Volatilitatea este un fapt de viață în agricultură. Nu numai că fermierii de lapte se confruntă cu volatilitatea în ceea ce privește prețul laptelui, ci și factori precum costurile de intrare, sănătatea animalelor și vremea. Prin urmare, a avea practici eficiente pentru a gestiona această volatilitate este esențial pentru succesul pe termen lung. Pentru a gestiona volatilitatea la nivel de fermă, prima apărare este eficiența. Când prețurile laptelui sunt mici, fermierii trebuie să exercite controale și mai stricte asupra costurilor pentru a maximiza randamentul factorilor de producție fixați. Pentru sistemele bazate pe pășune, este eficientă utilizarea eficientă a ierbii și a furajelor. Eficiența este deosebit de importantă în fazele de extindere. Anumiți fermieri, care fac rentabilități rezonabile la prețuri relativ ridicate ale laptelui, pot decide să se extindă, numai pentru a afla că încep să piardă bani, pe măsură ce prețurile se modifică. Dacă acest lucru este combinat cu niveluri ridicate ale datoriei, întreprinderea poate fi pusă în pericol. Prin urmare, fermierii ar trebui să încerce să crească producția printr-o mai bună utilizare a inputurilor și practicile de gestionare a fermelor, înainte de a face investiții de capital substanțiale. Competența ar trebui să fie maximul, pentru intențiile fermierilor de a se extinde pe piața volatilă de astăzi. La nivel de procesator, s-au observat mișcări ale mai multor companii lactate, pentru a ajuta fermierii să diminueze riscurile, oferind furnizorilor contracte cu prețuri fixe pe o perioadă de până la trei ani (în unele cazuri, cu ajustări, pentru a reflecta modificările costurilor de intrare și a prețurilor de piață). Fermierii pot apoi să blocheze o parte din producția preconizată la un preț relativ fix și să-și planifice investițiile în consecință. La rândul lor, procesatorii pot oferi clienților prețuri fixe ale produselor, oferind un exemplu despre modul în care coordonarea de-a lungul lanțului de aprovizionare poate ajuta la gestionarea riscurilor. 

56

Mediu și Durabilitate Durabilitatea reprezintă, atât o provocare, cât și o oportunitate pentru sectorul produselor lactate în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare. Emisiile de gaze cu efect de seră (în special metanul provenit de la vaci și carbonul din producție), și deșeurile alimentare, sunt motive de îngrijorare. Un raport al ONU pentru alimentație și agricultură, intitulat ”Animalele și umbra” (!), afirmă că sectorul zootehnic este responsabil pentru 18% din emisiile totale de gaze cu efect de seră, în termeni de CO2, mai mult decât cel generat de întregul sistem de transport. Cu toate acestea, dezvoltarea unor practici durabile poate reduce, atât costurile de intrare, cât și o reputație pozitivă în rândul consumatorilor. Diminuarea costurilor de intrare și distribuție reprezintă pași critici în capacitatea generală a sectorului, de a oferi rentabilitate pe termen lung. Creșterea va apărea, de asemenea, prin dezvoltarea unor practici durabile, care să fie aliniate cu preferințele consumatorului conștient de mediu, maximizarea resurselor regenerabile, pentru a reduce costurile de deșeuri și de intrare, și prin adoptarea activă a sistemelor de producție alimentară durabile auditate. Creșterea presiunii pentru afacerile ”verzi” Presiunea crescândă din partea guvernelor, a organizațiilor fără scop lucrativ și a consumatorilor, încurajează companiile alimentare să dezvolte strategii de sustenabilitate și să stabilească ținte pentru reducerea deșeurilor și a emisiilor de seră. Cu o reglementare suplimentară în acest domeniu, va deveni din ce în ce mai importantă colaborarea de-a lungul lanțului de aprovizionare, pentru a reduce deșeurile și a îmbunătăți gestionarea energiei, atât la fermă cât și în fabrică. Deja, ”Forumul pentru bunuri de consum” s-a angajat să reducă la jumătate deșeurile alimentare ale membrilor săi, până în 2025. Acest lucru este în conformitate cu obiectivele sustenabilității Națiunilor Unite pentru 2030, de reducere la jumătate a deșeurilor alimentare pe cap de locuitor, la nivelul consumatorilor și reducerea pierderilor de produse de-a lungul lanțurilor de producție și aprovizionare. Mai mult decât atât, apariția politicilor de responsabilitate socială corporatistă și a divulgărilor de amprentă carbonică, devin obișnuite, în rapoartele anuale ale companiilor, exercitând presiuni asupra altor firme pentru a-și urmări acțiunile. De aici, capacitatea de a comercializa o imagine de brand durabilă și ecologică poate atrage clienții, fiind un stimulent pentru agricultori și

57

producători deopotrivă, să adopte practici durabile. În plus, companiile lactate care își desfășoară activitatea în țări în care sistemul de hrănire este predominant bazat pe pășune, au un scop special de a valorifica imaginea lor de marcă verde, atunci când comercializează produse lactate. Adaptare procesatorilor la cerințele unui consumator bine informat Îmbătrânirea populațiilor și creșterea nivelului de obezitate și diabet în Occident, împreună cu o creștere a cercetării care leagă dieta, de sănătate, a făcut consumatorii mai conștienți de alegerile lor nutritive. Acest lucru a dus la o cerere mai mare de opțiuni sănătoase și produse clean label. La rândul lor, consumatorii sunt interesați din ce în ce mai mult de proteine, datorită listei lungi de beneficii pentru sănătate: de la formarea mușchilor și recuperarea exercițiilor fizice, până la pierderea în greutate, sațietate și îmbătrânirea sănătoasă. De aceea, companiile lactate vor profita în 2020 de această tendință, mulți adăugând proteine suplimentare produselor lor. Cererea consumatorilor de produse sănătoase este în creștere și acest lucru se reflectă în tiparele de cheltuieli. Potrivit studiului Deloitte, 74% dintre consumatori acordă o atenție deosebită conținutului nutrițional al alimentelor pe care le achiziționează. În plus, studiul a constatat că 55% dintre respondenți sunt dispuși să plătească cu până la 10% mai mult pentru o versiune sănătoasă a unui produs, iar 23% sunt dispuși să plătească între 10 și 20% mai mult. Sectorul produselor lactate este bine poziționat pentru a valorifica această tendință, datorită utilizării crescânde a proteinei pentru sațietate, antrenament și gestionarea greutății. În plus, există o cerere din ce în ce mai mare pentru alimente funcționale care au beneficii specifice pentru sănătate. De aceea, produsele lactate joacă un rol cheie în acest sector, prin produse precum iaurturi probiotice și creme care scad colesterolul. În 2020 și în anii viitori, a fi capabil să atașezi afirmații de sănătate specifice și dovedite științific, la produse, este un element vital în creșterea marjelor pe această piață.

Tematica Expo-Conferinței Internaționale Meat.Milk 2020meatmilkluni, 27 ianuarie, 2020

Cea de-a IX-a ediție a conferinței Internaționale Meat.Milk va avea loc în zilele de 7 și 8 mai 2019, la hotel Alpin din Poiana Brașov. Temele din acest an vor fi reunite sub titlul ”Realități și perspective ale sectoarelor de carne și lapte din România”.

58

 Pusi in fata noilor realitati dramatice, determinate de evolutia pestei porcine africane si a gripei aviare, de cresterea importului de alimante si a inflatiei, de diminuarea drastica a profitului si de marginalizarea agroindustriei romanesti, fermierii si procesatorii trebuie sa isi adapteze afacerile. 

Cum vor reusi sa faca acest lucru si in ce masura vor fi sprijiniti de autoritati? Care vor fi instrumentele de sprijin decise de institutiile Uniunii Europene? Cum se va implica marele retail in acest joc in care interesul national trebuie sa prevaleze, in egala masura cu obtinerea de profit? Sub aceste idei este conceputa ce-a de-a IX-a editie a Expo-Conferintei Meat.Milk., acolo unde organizatorii vor pune accent pe analiza in amanunt a mediului de afaceri dar si pe cele mai noi informatii furnizate de speaker-i de talie internationala, conducatori ai asociatiilor profesionale, precum si de manageri ai companiilor care isi vor prezenta ultimele solutii tehnologice, de sanatate animala, de laborator si siguranta alimentara etc. Informații și înscrieri pe www.meat/milk/conferinta, www.meat-milk.ro, office@infogroup.ro și la telefon: 021.223.25.21.

Romania, inconjurata de gripa aviara! Noi focare identificate In ian. 27, 2020  

Gripa aviară s-a extins și în Slovacia, Ucraina şi Germania. Ministerul agriculturii din Slovacia a anunţat că a descoperit virusul gripei aviare H5N8 la o fermă de păsări din vestul ţării.

Acesta este al doilea caz de gripă aviară H5N8 descoperit în Slovacia, după un prim caz descoperit la începutul  lunii, tot în zona de vest a ţării.

59

Ministerul agriculturii din Slovacia a precizat că ultimul caz afectează un lot de 19 găini ouătoare care nu erau destinate a fi vândute publicului.

Totodată, Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (OIE) a informat că și în Ucraina a fost raportat un focar de gripă aviară H5 la o fermă de păsări din zona de vest-centrală a ţării, acesta fiind primul caz de gripă aviară H5 descoperit în Ucraina în ultimii trei ani.

Potrivit autorităţile germane virusul gripei aviare H5N8 a fost confirmat și la o pasăre sălbatică descoperită în landul Brandenburg, estul Germaniei.

Ministerul Sănătăţii din landul Brandenburg a precizat că este vorba de virusul gripei aviare H5N8 descoperit la o gâscă sălbatică din zona Spree-Neisse, din apropiere de graniţa cu Polonia și că acest caz nu implică nicio pasăre domestică.

“Sarcina Germaniei este să împiedice răspândirea virusului la păsările din ferme”, a comunicat  Ministerului agriculturii din Germania.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Albrau, producător de bere, şi-a majorat cu 42% exporturile în 2019. „În acest an vom continua creşterea sortimentatiei de bere produsă, introducând în fabricatie noi reteţe, noi produse“ Mădălina Panaete 27.01.2020,

Albrau Prod şi-a început activitatea în 1992 şi are în portofoliu mărci precum Albrau sau Zimbru, ultima având o istorie de peste 170 de ani

Compania Albrau Prod, unul dintre cei mai mari producători independenţi de bere de pe plan local, a terminat anul 2019 cu o cifră de afaceri mai mare

60

cu 6% faţă de anul precedent, până la circa 35,6 mil. lei (circa 7,5 mil. euro), conform calculelor făcute de ZF pe baza datelor furnizate de companie.

„În 2019 ne-am extins piaţa la export (am avut o creştere de 42 %), am mărit sortimentaţia produselor, am crescut vânzările, am retehnologizat anumite procese de fabricaţie şi am achiziţionat o instalaţie de producţie de bere cu arome. În anul 2020, datorită creşterii arealului de vânzare prognozăm o creştere de 10 % a cifrei de afaceri“, a spus pentru ZF Luminiţa Martin, directorul general al companiei. Conform estimărilor ZF făcute pe baza datelor furnizate anterior de companie, Albrau Prod exportă în jur de 40% din producţie.

Îmbuteliatorul de apă Cumpăna şi-a majorat afacerile cu 10% în 2019. Cumpăna este o companie activă atât pe piaţa de apă îmbuteliată, cât şi pe cea de cafea Mădălina Panaete 27.01.2020,

Cumpăna, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de apă îmbuteliată în sistem de watercoolere şi de cafea, a terminat anul 2019 cu o creştere a cifrei de afaceri de 10% faţă de anul precedent. În 2018, compania a raportat un rulaj de 39,2 milioane de lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

„Faţă de 2018, compania a înregistrat o creştere de 10% a cifrei de afaceri, o contribuţie importantă fiind adusă prin vânzările diviziilor de cafea şi vending. Parteneriatele pe termen lung construite alături de clienţi dar şi creşterea portofoliului vor menţine în 2020 un trend ascendent din punctul de vedere al cifrei de afaceri”, au spus reprezentanţii companiei.

În căutarea brandului de ţară. Cum pot produsele tradiţionale româneşti din industria alimentară să devină cunoscute pe plan internaţional: „Trebuie să dezvoltăm cultura gastronomică locală“ 27.01.2020, Mădălina Panaete

Brânzeturile, mezelurile, dulciurile, produsele de panificaţie şi dulceţurile tradiţionale româneşti sunt deocamdată la mare căutare în rândul românilor aflaţi în ţară, al celor plecaţi în afara ţării şi tânjesc după gustul copilăriei, dar şi al turiştilor străini care vor să încerce gastronomia locală.

61

Produsele tradiţionale româneşti din industria alimentară sunt recunoscute şi foarte căutate deocamdată doar pe plan intern, însă treptat brânzeturile, dul-ciurile sau mezelurile locale ar putea să fie mult mai căutate de străini după exemplul parmezanului italienesc, al jamonului spaniol sau al brânzei franţuzeşti Camembert. Însă, cum pot deveni produsele tradiţionale româneşti un brand de ţară la export?

„Eu cred că produsele tradiţionale româneşti pot deveni un brand de ţară prin dezvoltarea culturii gastronomice locale. Gustul tezaurizează perfect istoria produselor şi tocmai de aceea trebuie să ne aplecăm cu atenţie asupra turismului gastronomic care este punctul de pornire în poziţionarea şi evident evoluţia, brandurilor de produse tradiţionale româneşti“, consideră Carmen Gavrilescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS).

Însă, în termeni de turişti străini atraşi România stă la coada Europei, dar niciun guvern nu a pus turismul pe un plan important, ceea ce a lăsat piaţa locală fără nicio strategie în nicio categorie de turism, inclusiv cel gastronomic. Practic, creşterea numărului de turişti din ultimii ani a venit prin promovarea României de către alţi turişti care au descoperit frumuseţile locale sau de românii plecaţi la muncă în străinătate. De exemplu, în 2018, România a primit doar 2,8 milioane de turişti străini, de trei ori mai puţini ca Bulgaria şi de şase ori mai puţini ca Ungaria.

Cu toate acestea, Carmen Gavrilescu spune că un rol important în dezvoltarea unui brand comun o au chiar asociaţiile de producători, atât în faţa societăţii, cât şi a consumatorilor, dar şi în faţa autorităţilor atunci când e vorba de înregistrarea şi protecţia sistemelor de calitate.

„Provocarea noastră, a asociaţiilor, este să dezvoltăm programe care să îmbunătăţească imaginea produselor şi să conştientizeze consumatorii cu privire la calitatea produselor şi a metodelor de producţie, astfel încât să crească cererea pe piaţa internă şi să  încurajeze deschiderea de noi pieţe“, a mai spus Carmen Gavrilescu.

62

Asociaţia a fost fondată în anul 2014 şi este compusă din producătorii Agricola Bacău, Scandia Sibiu, Salsi Sinaia (parte din grupul Angst), Cris-Tim, Aldis cu fabrica din Călăraşi şi Reinert. Salamul de Sibiu este unul dintre produsele tradiţionale româneşti şi are o istorie de peste 130 de ani. Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS) a obţinut certificarea produsului de salam de Sibiu cu distincţia europeană a calităţii IGP (Indicaţie Geografică Protejată) în octombrie 2018.

Asociaţia a obţinut o finanţare de la Uniunea Europeană de circa 1,5 milioane de euro pentru această certificare, dar membrii au contribuit şi cu fonduri proprii. Unul dintre cei mai importanţi paşi făcuţi de România în direcţia realizării unei strategii pentru promovarea produselor alimentare româneşti este realizarea Registrului naţional al produselor tradiţionale (RNPT), conform Ordinului nr.724 din 29 iulie 2013 privind atestarea produselor tradiţionale. Atunci autorităţile au încercat să facă ordine în ceea ce priveşte produsele tradiţionale, în condiţiile în care mulţi producători fie foloseau materii prime din afara ţării pentru a realiza mezeluri sau brânzeturi, fie se foloseau denumiri cunoscute pentru produse, dar nu respectau reţetele tradiţionale.

Conform datelor de pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale (MADR), sunt înregistrate peste 770 de produse tradiţionale româneşti din categorii precum dulciuri, brânzeturi, produse de panificaţie, preparate din peşte sau mezeluri. Produsele trebuie să fie alimentare, fabricate pe teritoriul naţional şi pentru care se utilizează materii prime locale, nu are în compoziţia lui aditivi alimentari, sunt realizate după o reţetă tradiţională. Totodată, produsele care vor să primească această „stampilă“ trebuie să aibă un mod de producţie şi/sau de prelucrare şi un procedeu tehnologic tradiţional şi care se distinge de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii.

De exemplu, producătorii au înregistrat produse precum Urdă Viofanny (Botoşani), Pâinea lui Cuza (Vrancea), Telemea de capră transilvăneană din Moiad (Sălaj), Poale-n brâu de Tocileni (Botoşani), Zacuscă bănăţană din vinete (Caraş-Severin) sau plăcintă întinsă de Turnu (Arad).

Pe de altă parte, mulţi producători îşi încearcă norocul la târguri internaţionale, promovarea la acest tip de evenimente fiind de multe ori susţinută din bugetul de stat. De exemplu, la târgul internaţional Anuga din Germania participă anual câţiva zeci de producători locali, mulţi dintre ei având în portofoliu produse tradiţionale.

63

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Piața Progresul devine una dintre cele mai moderne zone agro-alimentare din București / FOTO & VIDEO Alexandra Cruceru, Redactor 25/01/2020

Urmare a unei investiții totale în valoare de 11.176.500 lei, Piața Progresul devine una dintre cele mai moderne zone agro-alimentare din București. Cu spații comerciale reconfigurate si renovate, piața va oferi condiții civilizate și de maximă siguranță, atât pentru comerciații care își desfășoară activitățile în acest complex, cât și pentru locuitorii Sectorului 4 și nu numai care se aprovizionează de aici.

Lucrările, începute în luna noiembrie a anului trecut, au vizat, în primul rând, obținerea autorizației de securitate la incendiu.În acest sens, a fost montat un sistem automatizat de ventilație,  compus dintr-o centrală de tratare a aerului, echipată cu filtre de aer,  combinat cu un sistem  de încălzire și răcire, alcătuit din ventilo-convectoare și calorifere.

Totodată, a fost montat un sistem complet automatizat pentru detecția și stingerea incendiilor, compus din :

-  centrală detecție echipată cu senzori de fum, lămpi de semnalizare, sirene și butoane de panica.

-  instalație de splinklere,  alimentate dintr-un rezervor de apă cu capacitatea de 5000 litri, proiectată să acopere  suprafața totală a pieței, de 9.500 mp.      -  instalație de 11 hidranți complet echipați, alimentată din două rezervoare de apa însumând 3000 litri.

-  sistem presurizare și desfumare, comandat de o centrală dotată cu 7 ventilatoare, clapete antifoc (montare pe un sistem complex de  tubulatura) și ferestre motorizate ce asigură ventilația în camerele tehnice și casele de scară.

64

De asemenea, pereții au fost realizați din materiale ignifugate, rezistente la foc 90-120 de minute.

Pe lângă lucrările specifice obținerii autorizației de securitate la incendiu, au fost efectuate și ample lucrări de reconfigurare și modernizare.

Astfel, la etaj, pe o suprafață de 4.000 metri patrați, într-un open-space au fost amenajate 142 de tarabe duble pentru producătorii de fructe și legume, urmând ca în scurt timp să fie dat în folosință și parterul pieței, unde pe o suprafață de 4.500 metri patrați, vor funcționa magazine alimentare, brutării, cofetării și farmacii. Tot la parter, vor fi amenajate o zonă de tip fast-food precum și una de promenadă.

Nu doar comercianții vor avea condiții moderne pentru a-și desfășura activitatea, ci și bucureștenii care aleg să se aprovizioneze din această piață. Aceștia vor putea, de acum înainte, să-și achite cumpărăturile și cu cardul, direct la tarabă, la comercianții care vor avea în dotare, sisteme de plată POS. Mai mult, aceștia vor putea plati chiria zilnică pentru spatii/tarabe la automatatele de tip self pay.

”Am creat la Piața Progresul un spațiu cu dotări moderne, începând de la instalațiile de securitate la incendiu și terminând cu modul în care este proiectată și organizată această piață. În aceste condiții, invit toți cetățenii din București, ca începând de mâine, să vină să facă cumpărăturile din Piața Progresul, unde îi asigurăm că vor găsi cele mai proaspete legume și fructe. Totodată, un lucru foarte important este acela că tarifele nu s-au modificat, întrucât am avut grijă să menținem un standard de cost foarte accesibil”,  a declarat Daniel Băluță, primarul Sectorului 4.

Aproximativ 100 de comercianti isi desfasoara activitatea in Piata Progresul. Dintre acestia, 70% sunt producatori.

https://www.facebook.com/stiripesurse.ro/videos/609120473221481/

65

Bunexim, un producător de panificaţie, cofetărie şi patiserie din Oradea, exportă 57% din producţie în Europa. „Exportăm în Spania, Franţa, Austria, Germania, Danemarca, Olanda, Suedia şi Belgia“ Florentina Niţu 27.01.2020,

Bunexim are propria reţea de magazine care numără şapte unităţi în Oradea

Bunexim, un mic business din Oradea controlat de familia Popa, care realizează produse de panificaţie, cofetărie şi patiserie, a încheiat anul 2019 cu venituri de 3 mil. euro, în creştere cu 20% faţă de anul precedent, potrivit reprezentanţilor companiei. Mai bine de jumătate din producţia realizată în 2019 în laboratoarele din Oradea a fost trimisă în ţări ca Spania, Franţa, Austria, Germania, Danemarca, Olanda, Suedia şi Belgia.

„În ultimii ani am investit constant în tehnologizare şi în cursuri de specializare pentru întreg personalul, astfel că în 2019 ne mândrim cu maeştrii cofetari, patiseri şi brutari, iar reflectat în cifre, putem vorbi de o cifră de afaceri de aproximativ 3 mil. euro pentru anul 2019. Estimăm o creştere semnificativă pentru anul 2020, având în vedere investiţia facută în noile utilaje şi în noul corp de clădire“, a spus Ioana Popa, unul dintre asociaţii de la Bunexim, alături de Valentin Popa şi Irina Gavrilaş. 

Topul restaurantelor din Bucureşti în 2019: Le Bistrot Francais, desemnat cel mai bun restaurant, iar Alex Petricean, de la Noua, cel mai bun chef 27.01.2020,

Restaurantul Le Bistrot Francais din Bucureşti, deţinut de familia de antreprenori locali Preotu, a fost desemnat cel mai bun restaurant din Capitală în 2019, în timp ce Alex Petricean de la Noua şi-a adjudecat titlul de cel mai bun chef, în cadrul premiilor acordate recent de către

66

platforma de evaluare a restaurantelor Restocracy.

După bucătărie, cel mai bun restaurant Românesc tradiţional a fost desemnat Caru’ cu Bere, cel mai bun restaurant Românesc aristocratic Zahanaua Zexe, iar cel mai bun restaurant restaurant cu noua bucătărie românească a fost desemnat restaurantul Noua.

Clasamentul integral este redat mai jos:

Cel mai bun restaurant din Bucureşti în 2019 -  Le Bistrot Français

După bucătărie:

    Cel mai bun restaurant Românesc tradiţional: Caru’ cu Bere    Cel mai bun restaurant Românesc aristocratic: Zahanaua Zexe    Cel mai bun restaurant restaurant cu Noua Bucătărie Românească: NOUA    Cel mai bun restaurant Internaţional: Joseph by Joseph Hadad    Cel mai bun restaurant Nord-Mediteranean: Poesia    Cel mai bun restaurant Sud-Mediteranean: Caju    Cel mai bun restaurant Fusion: Loft    Cel mai bun restaurant Japonez: Yuki    Cel mai bun restaurant Libanez: Piccolo Mondo    Cel mai bun restaurant Grecesc: Amvrosia    Cel mai bun restaurant Spaniol: Pata Negra    Cel mai bun restaurant Chinezesc (European): Zen Garden    Cel mai bun restaurant Urban creativ: Maison des Chefs by Mega Image

După specificul dominant:

    Cel mai bun restaurant de Peşte şi fructe de mare: Raionul Floreasca    Cel mai bun Oyster & Caviar bar: Le Vivier

67

    Cel mai bun Sushi bar: SushiRoom    Cel mai bun Steakhouse: Osho

Premii speciale:

    Cel mai bun restaurant nou deschis: KANE    Restaurantul Cel mai bun prieten al copiilor: Complex Herăstrău    Cel mai apreciat show de restaurant: Locanta Jariştea

Cel mai bun chef din Bucureşti în 2019: Alex Petricean

Tinerii chefs români pe care Restocracy îi apreciază cel mai mult (Restocracy applauded Romanian young chefs) (în ordine alfabetică):

    Adrian Tihulca (Loft)    Alex Melinte (Poesia)    Alexandru Dumitru (fost la Bistro Ateneu)    Alexandru Iacob (Maison des Chefs)    Cătălin Jernoiu (BistroMar)    Cătălin Petrescu (Argentine)    Cristian Lazăr (Prime)    Daniel Palici (Maize)    Iulian Constantin (ZenSushi)    Nicu Lică (JW Marriott Bucharest Grand Hotel)    Nicolai Tând (La Cantine de Nicolai)    Radu Ionescu (Kaiamo)    Sorin Miftode (Le Bistrot Francais)    Cătălin Bejenariu (Kane)

Menţiunile speciale “Preferinţele Restocracy” de anul acesta:

    Mesogios    Cherhanaua Ancora    Amalgam

Topul Restocracy al Mâncărurilor din Bucureşti în 2019

    Peşte, cu subcategoriile peşte crud şi marinat, respectiv peşte gătit la cald    Fructe de mare, cu subcategoriile fructe de mare crude şi marinate, respectiv gătite la cald    Sushi, cu subcategoriile suhi, sashimi, ramen şi udon    Steak, cu subcategoriile vită nejaponeza, respectiv japoneză    Foie gras

68

    Paste, cu subcategoriile paste şi risotto    Humus, cu subcategoriile humus şi kibby

În concurs s-au înscris 40 dintre cele mai bune restaurante ale oraşului. Au fost 75 de evaluatori din peste 30 de ţări în jurii, dintre care peste 20 de ambasadori străini acreditaţi în România, personalităţi din business, cultură şi alte domenii.

UNIUNEA EUROPEANA

France bets on development of biocontrol to solve pesticide problemBy Cécile Barbière | EURACTIV.fr | translated by Daniel Eck  Jan 24, 2020

"France has been looking at the issue of biocontrol for ten years. It developed a definition in 2014 and has planned to launch a strategy, the broad outlines of which are awaited. The 2020s are going to be the years when we see

69

implementation," explained Denis Longevialle, Secretary-General of the French association of biocontrol companies .

Having struggled to reduce the use of plant protection products, France intends to work twice as hard on the development of so-called ‘biocontrol’ methods. Besides, it is pushing to develop more favourable rules at European level for the industry. EURACTIV France reports.

The crop protection technique known as biocontrol makes use of natural mechanisms, such as predator insects that target parasites and fungus-killing bacteria, as well as substances derived from natural plants, animals or minerals such as sulphur.

And although biocontrol is by no means a miracle solution to the reduction of phytosanitary products, it should nevertheless significantly contribute to it.

The aphid-predatory ladybird, or the Trichogramma, a micro insect predator that is widely used for the control of pests in organic as well as conventional field maize crops, are among the biocontrol solutions that have already proven themselves in agriculture.

A wide range of solutions

The development of the sector was placed at the top of the French political agenda at the sixth annual biocontrol meetings, which took place on 21 January in Paris. That day, Agriculture Minister, Didier Guillaume, promised a roadmap to boost the sector, which will include support measures for the industry for the next five years.

However, the acceleration of France’s biocontrol sector did not happen by chance.

Sales figures for pesticides exploded in 2018, which appears counterproductive given that France aims to halve its use of pesticides by 2025. The Minister of Ecological and Inclusive Transition, Elisabeth Borne, has also called it “an agricultural model, which has reached the end of its lifespan”.

For the time being, the French biocontrol sector continues to benefit from a better framework than the one at the European level, explained Denis Longevialle, Secretary-General of the French association of biocontrol companies (IBMA).

“France has been looking at the issue of biocontrol for ten years. It developed a definition in 2014 and has planned to launch a strategy, the

70

broad outlines of which are awaited. The 2020s are going to be the years when we see implementation,” he continued.

In 2018, biocontrol represented 8% of the pesticide market, or €170 million, according to IBMA figures. “And we will probably be at 10% by 2020. Our goal is to reach 30% in 2030,” said Longevialle.

Another advantage is that in France biocontrol products benefit from accelerated procedures for the evaluation and processing of applications for marketing authorisation. Thus, when ANSES’s evaluation period for plant protection products is 12 months, it is only six months for biocontrol products.

But this is not the case in Europe, where the issue of biocontrol has neither a standard definition nor an adapted marketing procedure.

Europe is lagging behind

European law subjects biocontrol products to the same requirements as plant protection products, as laid down in 2009’s Regulation concerning the placing of plant protection products on the market.

In 2017, the European Parliament adopted a resolution on biocontrol products asking the European Commission to simplify the procedures for placing these products on the market. But for now, the matter is still on the back burner.

“We need to adapt the assessments linked to the placing on the market of biocontrol products, which are currently not adapted.  We don’t need low-range approval, but it has to be adapted,” the secretary-general said.

To facilitate approval, the various European representatives of the sector are working on a common definition of biocontrol.

“It should be kept in mind that biocontrol is not a substitute for plant protection. It is a change in practice,” warned Philippe Noyau, the president of Centre Val de Loire’s regional chamber.

In addition to the regulatory obstacles, biocontrol products also face issues of efficiency and cost.

“In biocontrol, there is no miracle solution to a problem and the risk of non-effectiveness is higher,” explained Philippe Noyau. “The use of biocontrol will help reduce the use of phytosanitary products, but it takes time, because there is currently no solution for everything, and it is still costly,” he added.

71

“The challenge at French and European level is to reduce the use of pesticides. To do this, biocontrol is a fundamental solution”, Denis Longevialle stressed.

“To achieve this, the main lever is to speed up research and innovation in the area of biocontrol. Today, many solutions are lacking, especially in the case of field crops, for example. So, we need incentives for research”.

Despite plans to ban glyphosate, its sales in France increase by 10%By Cécile Barbière | EURACTIV.fr |  Jan 13, 2020

Another concern regarding the 0% glyphosate project is the lack of alignment with other European countries, whose timetable for the phasing out glyphosate is not constrained since the substance's authorisation at EU level has been extended to 2022

Despite France’s campaign against glyphosate and a plan to ban it in a majority of agricultural practices by the end of 2020, the sale of the world’s most commonly used weedkiller in the country soared by 10% in 2018.

Furthermore, the overall sales of plant protection products went through the roof in 2018, putting in doubt the feasibility of France’s plan to halve the use of pesticides by 2025,  even though Agriculture Minister Didier Guillaume recently sought to reassure the public on glyphosate.

“The commitments made by the President will be kept […] glyphosate will be banned for most uses by the end of 2020,” Guillaume told a National Assembly hearing on 9 January.

But the issue of cases where banning the use of glyphosate will remain impossible due to a lack of alternative solutions has not yet been resolved. The list of exceptions should be unveiled by June 2020.

72

Another concern regarding the 0% glyphosate project is the lack of alignment with other European countries, whose timetable for the phasing out glyphosate is not constrained since the substance’s authorisation at the EU level has been extended to 2022.

“If we say that glyphosate is to be banned by the end of the year, it will not be in other countries […] We have a problem of unfair competition within the member states,” the minister acknowledged.

France has been quite vocal against the EU re-authorisation of glyphosate. However, in practice, it’s been facing some difficulties. (See background)

The question regarding the existence of a cheap and effective alternative to glyphosate in the market has heated up in the farming community. Dr Bob Reiter, a high-ranking official from Bayer, which now produces glyphosate after it bought Monsanto, said no alternative to glyphosate is going to “magically” appear in the market in the next five years.

In an interview with EURACTIV last year, the then EU Health Commissioner Vytenis Andriukaitis hinted that French President Emmanuel Macron “spoke too ‘loudly’ against glyphosate” before elections.

France’s so-called ‘Ecophyto’ plan, which aims to reduce the use of phytosanitary  (or plant protection) products by 50% by 2025, has already been postponed several times since its creation in 2008.

And since figures on the sales of plant protection products saw a sharp increase in 2018, such an objective now seems unattainable.

Storage and substitution effect

Agriculture Minister Guillaume confirmed that “the objective of reducing the use of phytosanitary products by 50% is still the same,” but acknowledged: “Never before has so much been done, yet the purchase curve of phytosanitary products continues to rise.”

According to figures published on 7 January, sales volumes of phytosanitary products soared by 21% in 2018 compared to 2017. “It’s not a failure, […] but we’re not getting there,” the minister said.

Part of the reason is supply issues. Farmers are reported to have made “massive purchases” in anticipation of an increase in the non-point source pollution charge, which taxes substances of greatest concern as of 1 January 2019, according to an agriculture ministry news release.

73

“But the issue of stocks doesn’t explain everything,” the minister said, however. “We have to look at which types of substances are on the rise because those that are increasing the most are also the least toxic […]” he added.

In detail, part of this increase can be explained by the decline in sales of the most harmful products (CMR1 and CMR2), whose volumes have decreased by “ten to 15% since 2009”, Didier Guillaume detailed.

“A certain number of molecules have also been banned in Europe, and have been replaced by products which are being used in greater quantities,” he added. Specific volume effects may indeed be at the origin of part of the increase.

Obstruction in the agricultural world

The reason why the fight for the reduction of phytosanitary measures appears to be failing is also linked to the obstruction by part of the agricultural world.

Although the number of organic farms has reached 10% in France and practices are evolving, agricultural unions are still broadly opposed to the vague desire for a speedy phase-out of pesticides.

The country’s largest farmers’ union, FNSEA, called for a moratorium on the application of pesticide-free zones around populated areas on Friday (10 January), threatening protest actions, it said in a statement.

Given that “by imposing restrictive measures with a strong economic impact, the government is creating an increasing number of burdens that undermine the financial health of farms”, the union is calling for “economic compensation for the farmers’ loss of income”. [Edited by Zoran Radosavljevic, Sarantis Michalopoulos]

... citeste si partea a doua ...

74