Stiri 16 decembrie 2019, partea a doua

INDUSTRIE ALIMENTARA

Conferinţa ZF/Banca Transilvania Agribusiness la putere, Galaţi. Trebuie să producem şi să consumăm produse româneşti pentru a susţine dezvoltarea agriculturii Georgiana Mihalache 16.12.2019,

Conferinţa Agrobusiness la putere a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania, la Galaţi şi a atras 200 de participanţi, fermieri, producători, bancheri.

Agricultura românească se află într-un moment mai bun comparativ cu anii trecuţi, însă trebuie să realizăm şi produse finite pentru a ne atinge potenţialul în acest domeniu. Tinerii sunt din ce în ce mai interesaţi de afacerile din agrobusi-ness, iar antreprenorii trebuie să înveţe unii de la alţii, au susţinut antreprenorii şi bancherii prezenţi la Galaţi la conferinţa Agrobusiness la putere. Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania, la Galaţi, unul dintre polii importanţi ai agriculturii româneşti, şi a atras 200 de participanţi, bancheri, fermieri, producători.

„Din păcate, vindem fasole şi cumpărăm conserve, vindem porci şi cumpărăm prosciutto, dar avem potenţial mare. Trebuie să începem să utilizăm produse autohtone, să ne bucurăm de produsele pe care le realizăm. Suntem ceea ce facem, ceea ce producem, ceea ce mâncăm. Dacă businessul dumneavoastră merge înainte, şi noi mergem înainte, trebuie să facem tot posibilul să vă oferim soluţii“, a spus Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.

Antreprenorii din agricultură încep să împărtăşească din experienţa lor, ceea ce înseamnă o schimbare de paradigmă faţă de acum un deceniu, de exemplu,

crede Tiberiu Moisă, director general adjunct IMM şi MidCo al Băncii Transilvania.

„Trebuie să învăţăm unii de la alţii. Sunt din ce în ce mai mulţi fermieri în România dispuşi să împărtăşească din experienţa lor. Este o modalitate de a ne uni şi a socializa prin aceste întâlniri. Am ajuns cel mai mare finanţator al agriculturii româneşti, dar încă simţim că suntem departe de potenţialul pe care l-am putea atinge. Acest lucru însă ne motivează“, a mai adăugat Tiberiu Moisă.

Sorin Ignat, directorul agrobusiness al Băncii Transilvania, a vorbit despre punctele tari din agricultură, care vin din investiţiile realizate de antreprenori în tehnologizare, creşterea capacităţilor de producţie.

De asemenea, apetitul tinerilor spre afacerile din agricultură şi întoarcerea românilor spre produsele „made in România“ sunt aspectele pozitive care duc la evoluţia acestui sector al economiei care contribuie cu 4,8% la produsul intern brut.

„Punctele slabe vin din faptul că în anumite zone există ferme mici şi foarte mici care nu reuşesc să se unească. Există un nivel al extremelor. Lipsa curajului este un alt punct slab, nu avem curajul să ne asociem şi să ne cunoaştem limitele“, a mai spus Sorin Ignat.

Conferinţa ZF/ Banca Transilvania Agrobusiness la Putere, Galaţi. Agricultori din toată ţara, uniţi-vă! Viitorul agriculturii româneşti stă în asociere. „Din păcate, vindem fasole şi cumpărăm conserve, vindem porci şi cumpărăm prosciutto, dar avem potenţial mare.“ Georgiana Mihalache 16.12.2019, 00:08 748

Conferinţa Agribusiness la putere a fost organizată de ZF în parteneriat cu Banca Transilvania, la Galaţi, şi a atras 200 de participanţi, fermieri, producători, bancheri, directori de companii, avocaţi, consultanţi.

Colaborarea între antreprenorii din agricultură este cheia pentru o dezvoltare mai accelerată a businessurilor acestora, au susţinut fermierii, producătorii şi bancherii prezenţi la conferinţa Agribusiness la putere,

organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania la Galaţi.

Evenimentul a reunit 200 de persoane care au discutat despre oportunităţile din agricultură, cum pot creşte afacerile din domeniu şi cum poate agricultura să devină principalul contribuitor la PIB-ul României.

„Trebuie să începem să utilizăm produse autohtone, să ne bucurăm de produsele pe care le realizăm. Suntem ceea ce facem, ceea ce producem, ceea ce mâncăm“, a spus Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania. El a mai precizat că se vorbeşte prea puţin despre agricultură, deşi este un sector important al economiei.

Pentru a deveni atractivi în rândul consumatorilor, antreprenorii români trebuie să mizeze pe construcţia unui brand al produsului, a spus Mariana Verdeşi, administrator al Verdeşi & Co.

„Ne străduim să menţinem produsul românesc la cel mai înalt standard. Anul acesta am avut o creştere de 30%, iar la anul, digitalizând acest lanţ, credem că vom avea o creştere şi mai mare. Viitorul agriculturii româneşti poate fi şi lanţul scurt în care să dăm valoare produselor, dar trebuie multă muncă“, a mai spus Mariana Verdeşi. Ea a pus pe piaţă brandul Zimbria, un producător de specialităţi din carne şi brânzeturi, şi gestionează şapte magazine proprii, în oraşe ca Bucureşti, Galaţi.

Gabriel Stanciu, preşedinte al Braicoop, o cooperativă care cuprinde 55 de membri, fermieri care deţin suprafeţe cuprinse între 7 hectare şi 1.200 de hectare, spune că a pornit pe drumul asocierii pentru a aproviziona fermierii la preţuri corecte.

„Aş schimba mentalitatea, aici avem mult de lucru. Noi când am înfiinţat cooperativa acum zece ani am fost doar cinci membri şi am început cu greutăţi“, a mai spus Gabriel Stanciu.

O provocare menţionată de antreprenori a fost lipsa unei structuri de dezvoltare de irigaţii. Rezultatul unei astfel de structuri s-ar vedea în contribuţia agriculturii la Produsul Intern Brut, care s-ar dubla, cred antreprenorii din agricultură, de la 4,8% din PIB în prezent, la 8-9%.

„În România este nevoie de calitate. Se vorbeşte mult de dublul standard. E un segment din populaţia României care îşi permite să ia produse mai scumpe, dar de calitate. Pentru o reuşită în agricultură trebuie să formăm cooperative, asociaţii. Dacă nu înţelegem lucrul acesta, o să ne plângem la toţi cei care vin la

conducere“, a spus Gavrilă Tuchiluş, administrator al Agrimat Matca, o companie care cultivă 4.500 de hectare cu cereale şi care creşte peste 1.000 de bovine. Businessul Agrimat a ajuns la 7 mil. euro, iar pentru a se dezvolta antreprenorii au ridicat şi un depozit pentru a putea să vândă şi după perioada de recoltare.

„Anul 2019 a fost unul destul de greu. Globalizarea, care e din ce în ce mai crâncenă, afectează şi România, toate schimbările climatice ne fac pe noi, care cultivăm legume, dar şi cereale, să ne adaptăm şi să fim în continuă tehnologizare“; a spus şi Florin Popa, administrator al Agriter Group, companie ce comercializează fructe şi legume din bazinul Badalan, la 5 km de Galaţi.

El a precizat că dezvoltarea tehnologică ajută fermierii de astăzi să poată analiza căldura din sol, de exemplu, sau să conducă tractoarele prin GPS, însă pentru a putea beneficia la potenţial maxim de aceste schimbări, fermierii trebuie să fie uniţi.

„Ar trebui să înţeleagă şi retailerii să lucreze cu un grup de producători şi să nu-i divizeze. Sunt retailer care ajută la coagularea acestor grupuri de producători. Putem susţine aprovizionarea supermarketurilor în lunile de vară, însă este imposibil să concurezi cu costul de producţie din sudul Spaniei sau din Turcia de exemplu, iar consumatorul se uită după preţ“, crede Marius Petrache, administrator al Marcoser Galaţi din Matca, specializat în furnizarea de inputuri în agricultură, de la seminţe până la îngrăşăminte, un business de 10,5 milioane de euro în 2018, în creştere cu 17% faţă de anul trecut.

  Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania

- În zona de banking în ultimii ani vorbim de tehnologie, automatizare, digitalizare, dar lăsăm în urmă subiectele de bază. Agricultura este parte din economie, din business. Am văzut că agricultura a început să piardă atenţia din partea politicienilor, a oamenilor, a băncilor.

- Din păcate vindem fasole şi cumpărăm conserve, vindem porci şi cumpărăm prosciutto, dar avem potenţial mare. Trebuie să începem să utilizăm produse autohtone, să ne bucurăm de produsele pe care le realizăm. Suntem ceea ce facem, ceea ce producem, ceea ce mâncăm. Dacă businessul dumneavoastră

merge înainte, şi noi mergem înainte, trebuie să facem tot posibilul să vă oferim soluţii.

  Marius Petrache, administrator al Marcoser

- Eu reprezint legumicultura în spaţiul protejat. Vin de la Matca, cel mai mare bazin legumicol. Lucrez pe o nişă îngustă, dar potenţialul legumiculturii în România este de a hrăni 80 mil. oameni. De la realitate la potenţial e mult. Realitatea este că în momentul de faţă legumicultura nu poate hrăni nici 20 mil. oameni. Nu producem suficient.

- Am început compania cu gândul să oferim consultanţă în agricultură pentru fermieri. La momentul respectiv, producţiile erau foarte mici. Ne-am dat seama că nu avem infrastructura pentru a ne organiza activitatea.

- Pentru nişa mai largă, trebuie susţinuţi producătorii sau grupurile de producători care vor să meargă la târgurile internaţionale.

- Ar trebui să educăm şi consumatorii, să le spunem că produsele sunt cultivate în sol, lucru care va da un gust aparte produselor.

- Ar trebui să înţeleagă şi retailerii să lucreze cu un grup de producători şi să nu-i divizeze. Sunt retailer care ajută la coagularea acestor grupuri de producători. Putem susţine aprovizionarea supermarketurilor în lunile de vară, însă este imposibil să concurezi cu costul de producţie din sudul Spaniei sau din Turcia de exemplu, iar consumatorul se uită după preţ.

 

Tiberiu Moisă, director general adjunct IMM şi MidCo al Băncii Transilvania

- Astăzi suntem înr-un moment mult mai bun decât acum zece ani, agricultura românească este într-un moment mai bun. Trebuie să învăţăm unii de la alţii. Sunt din ce în ce mai mulţi fermieri în România dispuşi să împărtăşească din experienţa lor. Este o modalitate de a ne uni şi asocial prin aceste întâlniri. Am căpătat curaj finanţând agricultura, învăţând de la dumneavoastră an de an câte ceva. Din curajul acesta pas cu pas am ajuns cel mai mare finanţator al agriculturii româneşti, dar încă simţim că suntem departe de potenţialul pe care l-am putea atinge. Acest lucru însă ne motivează.

  Mariana Verdeşi, administrator al Verdeşi & Co, brandul Zimbria

- Ne străduim să menţinem produsul românesc la cel mai înalt standard. Anul acesta am avut o creştere de 30%, iar la anul, digitalizând acest lanţ, credem că vom avea o creştere şi mai mare. Mulţi nu mai avem timp să mergem la cumpărături, credem că se pot da comenzi de acasă, unde prin aplicaţii şi logistică să poată ajunge direct acasă produsul.

- Brandul va atrage oamenii. Trebuie să le dăm denumiri, să avem team-buildinguri.

- Chiriile din malluri sunt mari, dar noi avem curajul de a merge acolo, vrem să ajutăm producătorul mic, să-l punem în lumină.

- Cred că ar trebui să colaborăm cu statul ca atunci când fac o lege să fie făcută de noi, nu de ei.

- Noi în magazinele noastre avem propria şcoală, produsele pe care le vindem în proporţie de 70% sunt româneşti. Fiind poziţionaţi în malluri, trebuie să luăm personal tânăr pentru a rămâne în mall. Noi i-am pregătit pentru a vinde produsele.

- Viitorul agriculturii româneşti poate fi şi lanţul scurt în care să dăm valoare produselor, dar trebuie multă muncă şi nu ştiu câţi sunt dispuşi să facă acest lucru. 

Florin Popa, administrator al Agriter Group

- Agriter este o societate care produce legume în cel mai important bazin legumicol din ţară pe produse precum ceapa sau rădăcinoasele.

- Anul 2019 a fost unul destul de greu. Globalizarea, care e din ce în ce mai crâncenă, afectează şi România, toate schimbările climatice ne fac pe noi, care cultivăm legume, dar şi cereale, să ne adaptăm şi să fim în continuă tehnologizare.

- Agricultura trece printr-o dezvoltare şi inovaţie continuă, trebuie să fim uniţi. Până acum 10-20 de ani nimeni nu ştia de senzori puşi în sol să vedem indicatorii de acolo, tractoare conduse de GPS. Sperăm ca statul să se implice mai mult în infrastructura de irigaţii. Structura de irigaţii ar duce procentul agriculturii în Produsul Intern Brut de la 4,8% cât este în prezent la 8-9%.

- Avem 1 milion de euro business. Viitorul agriculturii româneşti este unitatea între producători, cooperative, fermieri.

  Sorin Ignat, directorul de agribusiness al Băncii Transilvania

- Punctele tari în agricultură sunt că există dezvoltare şi consolidare vizibilă an de an, sunt investiţii importante în tehnologizare, creşterea capacităţii de producţie. Sunt investiţii pe lanţ pentru a aduce valoarea. Există din ce în ce mai mult interes de a veni în agricultură pentru tineri şi faptul că noi, consumatorii, ne întoarcem către produsele româneşti.

- Punctele slabe vin dn faptul că în anumite zone există ferme mici şi foarte mici care nu reuşesc să se unească. Există un nivel al extremelor.

- Lipsa curajului este un alt punct slab, nu avem curajul să ne asociem şi să ne cunoaştem limitele. Un alt punct slab este birocraţia ridicată la toate nivelurile în ceea ce înseamnă agricultură şi nevoia pentru acest domeniu.

- Accesul la piaţă este un punct slab. Ceea ce vedem noi din afara sistemului este lipsa capacităţii de a genera volume constante. Pentru a genera aceste volume şi a accesa piaţa e nevoie de investiţii importante în logistică. Fermierii sunt în etapa de implementare şi dezvoltare.

- Partea de roboţi este deja aplicată în agricultură. Trebuie să stabilim o strategie şi un obiectiv de ţară pentru care să se canalizeze mai multe resurse.

 Gabriel Stanciu, preşedinte al Braicoop

- Cooperativa Braicoop din zona Braila - Buzău are 55 de membri fermieri, care deţin suprafeţe de la 7 hectare la 1.260 de hectare.

- Ne străduim să asigurăm aprovizionarea fermierilor noştri la preţuri corecte, supravegherea aprovizionării şi a livrării mărfurilor astfel încât fiecare fermier să nu se mai gândească la cât cumpără, cui vinde, cât încasează şi la siguranţa încasărilor.

- Anul 2019 a fost un an bun. Am constatat o creştere a cantităţilor de produse la o marfă brută. Am preferat cu toţii să vindem produsul. Ne pregătim pentru anul viitor. Am achiziţionat 80% din îngrăşămintele necesare pentru producţia anului viitor.

- Aş schimba mentalitatea, aici avem mult de lucru. Noi când am înfiinţat cooperativa acum zece ani am fost doar cinci membri şi am început cu greutăţi. Anul trecut am avut unul dintre fermieri căruia i-am dat inputuri de 1,5 mil. lei şi de abia acum ne-am recuperat toţi banii integral. Când vii şi formezi un asemenea grup, ai avantaje şi trebuie să fii serios pentru a beneficia de ele.

- Am demarat discuţii cu Facultatea de Agronomie din Brăila pentru un protocol prin care studenţii facultăţii să facă practică în fermele noastre.

 Gavrilă Tuchiluş, administrator al Agrimat Matca

- Lucrez peste 4.500 de hectare de teren arabil. Avem un sector bine organizat şi 1.300 de capete de vaci. La sectorul vegetal avem dotare performantă. Singura problemă este factorul de apă.

- A trebuit să facem şi altceva pentru a ne dezvolta, am făcut un spaţiu de depozitare pentru cereale de 20.000 mp. Apoi am obţinut preţuri cu 20-30% mai mari decât în momentul recoltării.

- Cât timp noi nu facem 6-7 tone de porumb, nu mai putem fi profitabili. Producem puţin şi scump din cauza factorului apa.

- Avem multe capete de animale care au depăşit 100.000 litri de lapte pe perioada de viaţă.

- Acum doi ani am luat decizia să facem cooperative, eu şi patru fermieri din Bacău. Trebuie să fim asociaţi ca să avem reprezentativitate în faţa instituţiilor statului şi a celor europene.

- În România este nevoie de calitate. Se vorbeşte mult de dublul standard. E un segment din populaţia României care îşi permite să ia produse mai scumpe, dar de calitate.

- Pentru o reuşită în agricultură trebuie să formăm cooperative, asociaţii pentru viabilitatea lor. Dacă nu înţelegem lucrul acesta, o să ne plângem la toţi cei care vin la conducere.

- Avem peste 7 mil. euro business. Putem mai mult. O să începem să cumpărăm mai multe cereale, să le valorificăm.

- Avem programe de colaborare cu două facultăţi. Ceea ce învaţă este diferit de ce avem noi nevoie în teren. E greu să convingi un tânăr să lucreze în mediul zootehnic în momentul acesta. Noi asigurăm cazare şi apartamente şi stabilitatea personalului vine şi de aici.

PFA-urile fac concurenţă serioasă SRL-urilor sau SA-urilor în agrobusiness. Peste 93.500 din afacerile agricole sunt de tip PFA sau întreprinderi familiale, de patru ori mai multe decât cele de tip SRL sau SA Florentina Niţu 16.12.2019,

„Am înfiinţat PFA pentru a accesa fonduri europene, pentru că avem o fermă mică şi era mai simplu să ne organizăm astfel“.

Una din provocările fermierilor este alegerea formei juridice de organizare a activităţii agricole, care este necesară, în special, pentru a atrage fonduri europene. Totodată, din 2015, fermierii care primesc subvenţii de peste 5.000 de euro trebuie să aibă o formă de organizare, astfel numărul PFA-urilor, II-urile sau IF-urile agricole a crescut în ultimii ani.

În prezent, peste 93.500 din afacerile agricole din România sunt de tip PFA (persoană fizică autorizată), II (întreprindere individuală), IF (întreprindere familială), de patru ori mai multe decât cele de tip SRL (societate cu răspundere limitată) sau SA (societate pe acţiuni), conform Confidas.ro, platformă ce ana-lizează riscul financiar al companiilor. Afacerile de tip SRL sau SA din agricul-tură sunt în număr de 23.800.

Ce arată datele: în agricultură sunt de patru ori mai multe PFA-uri decât societăţi comerciale Florentina Niţu 16.12.2019, Una din provocările fermierilor este alegerea formei juridice de organizare a activităţii agricole, care este necesară în special pentru a atrage fonduri europene.

Totodată, din 2015, fermierii care primesc subvenţii de peste 5.000 de euro trebuie să aibă o formă de organizare, astfel numărul PFA-urilor, II-urile sau IF-urile agricole a crescut în ultimii ani.  În prezent, peste 93.500 din afacerile agri-cole din România sunt de tip PFA (persoană fizică autorizată), II (întreprindere individuală), IF (întreprindere familială), de patru ori mai multe decât cele de tip SRL (societate cu răspundere limitată) sau SA (societate pe acţiuni), conform Confidas.ro, platformă care analizează riscul financiar al companiilor.

Afacerile de tip SRL sau SA din agricultură sunt în număr de 23.800. Cele mai multe afaceri de tip PFA din sectorul agricol, peste 21.000, au codul CAEN 0113, adică au activităţi în cultivarea legumelor şi a pepenilor, a rădăcinoaselor şi tuberculilor.

Aproape 17.000 de PFA-uri au codul CAEN 0149, cu activităţi de creştere a animalelor, iar 14.300 de PFA-uri au CAEN-ul 0150 – activităţi în ferme mixte (cultură vegetală combinată cu creşterea animalelor), conform Confidas.ro. „Am înfiinţat PFA pentru a accesa fonduri europene, pentru că avem o fermă mică şi era mai simplu să ne organizăm astfel.“

Consumul de whisky a crescut în primele opt luni cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 2,68 milioane litri RETAIL Profit.ro scris astăzi, În primele opt luni ale anului 2019, în România, consumul de whisky a crescut cu 11% față de aceeași perioadă a anului 2018, iar volumul a fost de 2.683.000 litri, potrivit datelor Audit Retail Nielsen, care arată că piața de single malt a crescut cu 13%, representând o cotă de 2% din consumul total de whisky.

”România este într-o continuă dezvoltare atunci când vine vorba despre consumul de whisky. Dacă în anii anteriori, consumatorul era atras doar de branduri cunoscute, ultimii ani ne demonstrează că obiceiurile de consum s-au schimbat. Consumatorul român alocă mai mult timp în identificarea băuturii potrivite, se informează, participă la workshop-uri și evenimente de specialitate”, arată un comunicat al Audit Retail Nielsen. În materie de whisky premium, consumul de whisky single malt a înregistrat o creștere de două cifre comparativ cu anul precedent, datorită interesului crescut pentru acest tip de whisky, scrie News.ro.

Alexandrion Group, liderul pieței de băuturi spirtoase în România, a lansat în 2017 proiectul Single Malt Society, prima comunitătate dedicată iubitorilor de whisky single malt. Comunitatea numără în prezent peste 3.000 abonați în mediul online.

Consumatorul român a învățat, treptat, să treacă dincolo de numele unui brand “Anul 2019 a fost un an excelent pentru lumea whisky-ului. Aceste procente în creștere nu fac decât să ne demonstreze că românul a început să fie foarte atent cu alegerile pe care le face. Consumatorul român a învățat, treptat, să treacă dincolo de numele unui brand și să descopere aroma, gustul și povestea dintr-un pahar.

Anul acesta, în cadrul evenimentelor Single Malt Society, am fost plăcut surprins să descopăr un public numeros, dornic să intre mereu într-o dezbatere din care să afle cât mai multe despre acest tip de whisky. Sunt convins că anul

2020 ne va surpinde cu noi procente în creștere în materie de whisky. Totodată, anul 2020 va fi un an de referință pentru industria producătoare de whisky din România, datorită lansării primului single malt autohton.  Anul acesta au fost adăugate la maturare alte 250 de butoaie, ceea ce înseamnă un ritm susținut al distilării și atenție sporită asupra calității, aspect de care am ținut cont încă de la începutul întregului procesului de maturare”, spune Dragoș Mateescu, specialist Single Malt Society. La inițiativa Alexandrion Group, anul 2020 va deveni an de referință pentru lumea single malt, pentru România și poziția acesteia pe harta țărilor producătoare și consumatoare de single malt. Anul viitor, ar urma să fie lansat primul single malt produs 100% în România. “În producția de single malt trebuie să te folosești toate resursele pe care le ai și aici ne referim inclusiv la vreme. În România, condițiile din cramă sunt răcoroase, ceea ce constituie un avantaj, în asociere cu o climă temperat continentală. În Scoția clima este mai rece, acesta este și motivul pentru care distilatul se maturează pe o perioadă mai lungă de timp”, afirmă Allan Anderson, specialist internațional în băuturi. Conform ipotezelor emise de principalii jucători din industria băuturilor spirtoase din România, anul 2020 va înregistra creșteri substanțiale pe toate categoriile și va aduce îmbunătățiri profilului consumatorului român. Alexandrion Group este lider în producţia și distribuţia de vinuri și băuturi alcoolice din România și din 2017 singurul producător de single malt din țară. Grupul este format din Distileriile Alexandrion şi Distileriile Saber 1789.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Strategie nouă la Carrefour: Accentul se mută de la marele magazin la cel de proximitate Ramona Dascălu12 decembrie 2019Carrefour România schimbă strategia! Cătălin Samora, director operațional al Carrefour România, a declarat săptămâna trecută la deschiderea celui mai nou magazin – Carrefour Corbeanca, că în următoarea perioadă se va pune accent pe dezvoltarea magazinelor de proximitate.

”Carrefour România derulează cu magazinul acesta (Carrefour Corbeanca, n.r.) operațiuni în 37 de hipermarketuri, mai avem supermarketuri, mai avem magazine de proximitate, și cu această ocazie aș dori să spun că proximitatea devine o zonă extrem de importantă asupra căreia Carrefour va face un focus extrem de important în anii ce urmează”, a declarat Cătălin Samora, director operațional al Carrefour România.

Primul pas spre atingerea acestui obiectiv a fost făcut luna trecută când retailerul francez a lansat noul concept de magazin de proximitate odată cu

deschiderea Carrefour Express Globalworth: “Vă invit cu această ocazie să vizitați și magazinul pe care l-am deschis recent, respectiv în 12 noiembrie, în Globalworth, este cel mai modern concept de proximitate pe care Carrefour îl are astăzi în România, evident avem și un concept de discount”.

Directorul operațional al Carrefour România a trecut în revistă și celelalte puncte forte ale retailerului francez pe piața din România, susținând că la ora actuală Carrefour este un jucător complet.

“De ce Carrefour este cel mai complet jucător din piață? Pentru că îmbină extrem de natural partea de magazine fizice cu partea de online. În partea de online avem mai multe opțiuni, avem carrefour.ro, unde găsiți pentru București, Ilfov, Prahova o gamă largă de produse alimentare, o gamă extrem de largă de produse nealimentare și pe acestea le găsiți oriunde în România. Carrefour este prezent în aplicația Bringo, cu peste 50.000 de referințe în 24 de orașe, este o aplicație în care am intrat acum aproape 3 ani de zile, suntem prezenți în 24 de orașe, de care suntem foarte mândri, este un express last my delivery pentru că este o livrare în 90 de minute.

În București și în alte 20 de orașe suntem prezenți cu aplicația Gurmandio, este o aplicație dedicată doar restaurantelor, Bringo este dedicată atât produselor food cât și celor non-food, Gurmandio este o aplicație dedicată în special mâncării gătite. Deci, putem spune cu certitudine că astăzi Carrefour este un jucător complet în piața internațională, dar în special în cea din România”, a spus Cătălin Samora.

De asemenea, acesta a vorbit și despre noul magazin care a fost deschis ieri în Corbeanca, pe care l-a catalogat ca fiind cel mai digitalizat și cel mai modern magazin din țara noastră.  Echipat cu etichete electronice aproape la toate produsele și cu o aplicație inovativă – Carrefour Pay, clienții care calcă pragul acestui magazin pot scana produsele la raft şi şi apoi le pot plăti direct din aplicaţie, la casele de marcat.

“Ajungând la partea de digitalizare, astăzi Carrefour Corbeanca este magazinul cel mai digitalizat din țară în acest moment. Concret, magazinul este echipat aproape în întregime cu etichete electronice, este unul din aspectele pe care din respect față de clienți, față de noi înșine, am vrut să-l implementăm cât se poate de bine, respectiv găsiți etichete electronice aproape la toate produsele din magazin. Este un magazin echipat aproape în întregime cu ecrane digitale în care avem fie prețuri, fie publicitate, putem rula orice ne dorim pe aceste ecrane.

Mai mult decât atât, în cazul în care o etichetă electronică nu merge, că se întâmplă ca tehnologia să mai dea rateuri, venim cu o aplicație extrem de inovativă pe care dacă nu o cunoașteți, mi-aș dori din suflet să o testați  – se

numește Carrefour Pay, este o aplicație prin care eu personal mă destresez atunci când fac cumpărăturile, la modul că sunt mai multe funcționalități, dar aș menționa doar două pe care le consider extrem de utile astăzi în retailul modern, respectiv toată partea de cataloage, de promoții, nu mai are rost să le așteptați în poștă, să nu mai știm ce să facem cu cataloagele respective, le găsiți acolo și le puteți răsfoi într-un format digital.

Evident, că puteți da click pe anumite produse prezente în online și sunteți direct duși în carrefour.ro pentru a le putea comanda și online, ceea ce e o chestie simplă și ne ușurează foarte mult viața.

Și mai are o funcționalitate extrem de interesantă, aceea prin care, pe lângă verificarea prețului, în situația în care nu știm exact dacă acela este prețul, putem să adăugăm produse în coș, practic tot coșul pe care vi-l construiți în momentul în care mergeți la cumpărături, adăugați fiecare produs, practic oricum faceți mișcarea de a pune produs în coș, deci le putem aduga în coș, înainte de casă se apasă un singur buton care generează un singur cod de bare, le scanează o singură dată, deci nu mai punem o dată pe bandă toate produsele, se achită produsele și cam acesta este procesul de cumpărături.

Deci, atunci când vorbim de digitalizare, astăzi Carrefour Corbeanca pe lângă experiența magazinului în sine, care este cel mai digitalizat și cel mai modern magazin din România, beneficiați tot timpul și de această experiență online, care vă duce din magazinul fizic înspre un magazin virtual”, a declarat Cătălin Samora, director operațional al Carrefour România.

Carrefour este unul dintre cei mai importanți jucători prezenți pe piața locală de retail. Compania a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 10,56 miliarde de lei, în creștere cu 10% față de anul precedent și un profit de 226 de milioane de lei, marcând un plus de 80% față de 2017.

Concurența aproba tranzacția prin care Profi preia 18 magazine aflate sub controlul companiei Pram Maya SRL : InCont.ro, 16 decembrie 2019

Tranzacţia prin care Profi Rom Food SRL intenţionează să preia 18 spaţii comerciale aflate sub controlul unic al companiei Pram Maya SRL a fost autorizată de Consiliul Concurenţei.

"Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Profi Rom Food SRL intenţionează să preia optsprezece spaţii comerciale aflate sub controlul unic al companiei Pram Maya SRL. În urma analizei acestei concentrări economice, Consiliul Concurenţei a constatat că operaţiunea propusă nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa româ?nească sau pe o parte substanţială a acesteia şi nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa

cu un mediu concurenţial normal", se arată într-un comunicat de presă al Concurenţei.

Profi este deţinută de compania luxemburgheză MEP Retail Luxco Sarl, care face parte din grupul de investiţii de tip private equity Mid Europa. Principalul obiect de activitate al Profi îl reprezintă comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun.

În România, Profi îşi desfăşoară în prezent activitatea prin magazine nespecializate de tip super/hipermarket şi magazine de proximitate.

Pram Maya SRL are ca obiect principal de activitate comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun. Spaţiile comerciale Maya se încadrează în categoria magazinelor de proximitate.

Al 37-lea restaurant McDonald’s în București. Investiție de 9 mil. lei și 75 de noi locuri de muncă  InCont.ro, 16 decembrie 2019

Premier Restaurants România, partenerul pentru dezvoltare al McDonald's în România, a deschis cel de-al 37-lea restaurant din Bucureşti, pe strada Valea Cascadelor, o investiţie de nouă milioane lei.

Potrivit unui comunicat al companiei, noul restaurant oferă cea mai modernă tehnologie McDonald's şi a creat 75 de locuri de muncă.

Restaurantul aduce experienţa viitorului de la McDonald's, conceptul care a revoluţionat restaurantele McDonalds din întreaga lume. Sistemul Experience of the Future le permite clienţilor să comande mâncarea preferată foarte uşor folosindu-se de kiosk-uri la care îşi pot personaliza comanda, pot plăti cu cardul sau cash, la casa de marcat, şi pot opta pentru Servire la Masă. Astfel, evită aşteptarea la rând şi se bucură de mai mult timp de calitate petrecut cu prietenii sau familia.

De asemenea, Experience of the Future aduce un beneficiu major în procesul de servire a produselor. În restaurantele în care acest sistem este implementat, fiecare produs este pregătit după ce clientul face comanda la kiosk, iar aceasta este înregistrată în sistem. Comanda confirmată ajunge apoi pe ecranele

angajaţilor din bucătărie şi este pregătită conform standardelor de calitate McDonald's.

"Avem 38 de restaurante în care este implementat acest sistem, iar planul pe termen mediu este să îl introducem în toate restaurantele din ţară. În acest moment, în România, restaurantele McDonald's nou construite au integrat sistemul Experience of the Future. În plus, în acest restaurant avem, în premieră, şi staţii de încărcare electrică, deoarece este important pentru noi să le oferim oaspeţilor noştri facilităţile de care au nevoie când vin în restaurantele noastre. Ne dorim ca fiecare client să simtă că e un loc potrivit pentru întreaga familie, de aceea echipa noastră lucrează pentru a le oferi un McDonald's mai bun", potrivit companiei.

Restaurantul de pe strada Valea Cascadelor dispune de 92 de locuri în interior, 72 de locuri pe terasă, o cameră pentru petreceri tematice sau aniversări, cu perete şi masă digitală, la care copiii se vor bucura de jocuri diverse, potrivite pentru vârsta lor. În plus, în parcarea restaurantului, oaspeţii vor avea şi locuri de parcare dotate cu staţii de încărcare electrică pentru automobile.

Cu 82 de restaurante în 24 de oraşe din România, McDonald's primeşte zilnic peste 230.000 de clienţi şi are o echipă formată din 5.500 de angajaţi care se asigură în fiecare zi că oferă cea mai bună experienţă fiecărui client. Până la finalul acestui an, McDonald's plănuieşte inaugurarea altor două noi restaurante.

Începând cu anul 2016, McDonald's este parte a companiei Premier Capital, partenerul pentru dezvoltare al restaurantelor McDonald's din Estonia, Grecia, Letonia, Lituania şi Malta. Premier Capital plc operează 152 de restaurante în locaţii importante, mai mult de jumătate dintre ele având McDrive şi numeroase cafenele McCafe. În România, McDonald's este lider al pieţei restaurantelor, cu 82 de restaurante în 24 de oraşe. Până în prezent, compania a investit peste 800 de milioane de lei în România, are 5.500 de angajaţi şi primeşte zilnic peste 230.000 de clienţi. În 2018 a fost desemnat cel mai bun angajator pentru al cincilea an consecutiv, conform AON România.

Fără niciun anunţ la Bursă, compania care administrează KFC şi Pizza Hut urcă pe neaşteptate cu 7% într-o şedinţă cu tranzacţii de aproape 1 milion de lei Tibi Oprea 16.12.2019,

Acţiunile Sphera (simbol bursier – SFG), administratorul KFC şi Pizza Hut în România, au crescut luni la Bursa de Valori Bucureşti cu 7%, pe fondul a 12 tranzacţii în valoare de 946.050 lei, peste valoarea medie zilnică tranzacţionată, arată datele de la BVB.

Dinamica acţiunilor SFG este surprinzătoare, având în vedere că cel mai recent anunţ al companiei a fost făcut la Bursă la finalul lunii noiembrie.

De la începutul anului, acţiunile SFG se tranzacţionează în creştere cu 0,25%, pe fondul unui rulaj de 72,3 milioane lei, emitentul ajungând la 768 milioane lei capitalizare. Spre comparaţie, indicele principal BET are un avans de 33,8% în aceeaşi perioadă.

Compania este deţinută în proporţie de 27,3% de către offhore-ul Tatika Investments din Cipru, în timp ce Computerland Romania are o participaţie de 21,4%, iar Wellkept Group are un pachet de 16,3% din capitalul social. Lunic Franchising and Consulting are o deţinere de 11% din numărul de acţiuni.

Tranzacţie surpriză pe final de an: Fondul de investitii Mozaik Investment, unde investitor şi co-fondator este patronul de la Superbet, a preluat 35% din lanţul de cafenele 5 to Go Cristina Rosca 16.12.2019,

Fondul de investiţii Mozaik Investment, unde investitor este Sacha Dragic, fondatorul grupului Superbet, a preluat 35% din businessul 5 To Go, cel mai extins lanţ de cafenele din România.

Restul de 65% din titluri le rămân antreprenorilor fondatori.

“Este un parteneriat menit să ajute la dezvoltarea businessului”, spune Radu Savopol, co-fondator al 5 to Go.

Lanțul 5 To Go pregătește produse noi și extinderea în afara țării, dar reclamă lipsa de angajați și spații pe piața locală RETAIL Ana Iliescu scris astăzi, 14:28

Lanțul de cafenele 5 To Go, fondat de Radu Savopol și Lucian Bădilă, plănuiește să deschidă anul viitor 100 unități, dintre care 50 în București și 50 în restul țării, și să-și extindă afacerea în afara țării.

„Plănuim să deschidem anul viitor încă 100 unități în țară, dintre care jumătate în București. Dacă până acum 70% dintre unități erau deschise în București și 30% în țară, acum vrem un procent de 50% în țară, să deschidem în orașe mai mici. De altfel, vrem să mai deschidem 2 unități până la finalul anului și avem deja contractele semnate pentru încă 12-13 unități, pe care le vom deschide la începutul anului viitor”, spune Radu Savopol. Recent, un pachet de 35% din acțiunile lanțului a fost preluat de fondul de investiții Mozaik Investments. Compania are în plan să-și extindă business-ul în afara țării, deschizând până la 5 magazine în Cracovia, Polonia.

„Ne dorim să deschidem în Cracovia pentru că sunt mulți turiști, mulți studenți, oferă multe oportunități, iar partenerul este din zona respectivă. Vrem să deschidem mai multe magazine mici, până în 5 unități de 20-25 metri pătrați, în primăvara anului viitor. Vom avea 5 meniuri, începând de la un euro până la 5 euro”, adaugă Savopol, susținând că ia în calcul, în viitor, să se extindă și în țări precum Ungaria și Bulgaria.

Compania mai are în plan să lanseze produse noi, printre care paie și pahare, și să dezvolte conceptul lansat anul acesta „shop in shop” ce se referă la spații 5 To Go amenajate în magazine, fiind deja lansate 5 spații. Co-fondatorul atrage însă atenția asupra lipsei de forță de muncă, dar și a lipsei de spații unde să deschidă, susținând că oferta locală de spații este mult mai mică decât cererea de franciză.

Compania estimează o cifră de afaceri de 8 milioane de euro pentru anul acesta, urmând ca anul viitor să ajungă la 10-12 milioane de euro și plănuiește să ajungă la 500 de unități deschide în țară în 3 ani. 5 to go a fost lansat în anul

2015, odată cu deschiderea primei cafenele în apropiere de Piața Lahovari. Patru ani mai târziu, 5 to go depășește 100 de cafenele deschise în 12 orașe din țară și devine cel mai mare lanț de cafenele din Europa de Est, dar și cea mai accesată franciză din România. ÎN PRIMELE 10 LUNI DIN 2019: Afacerile din comerţ au crescut cu 5,5% A.M. Miscellanea / 16 decembrie

Afacerile din comerţ au crescut cu 5,5% pe serie brută şi cu 6,2% pe serie ajustată, în primele 10 luni ale acestui an faţă de perioada similară a anului trecut, informează Agerpres.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate luni, avansul pe serie brută, în termeni nominali, al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a fost determinat, în principal, de creşterea afacerilor din comerţul cu bunuri de consum, altele decât cele alimentare (+11,9%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+10,4%) şi comerţul cu ridicata nespecializat (+10,3%).

De asemenea, cifra de afaceri a scăzut la activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata cu 11,3%.

În luna octombrie 2019, afacerile din comerţ au a crescut faţă de luna precedentă, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,5%, respectiv cu 1%, un avans semnificativ consemnând comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+29%), comerţul cu ridicata nespecializat (+15,2%) şi comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+12,2%).

Pe de altă parte, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii a scăzut cu 11,1%. Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut atât ca serie brută cu 6,2%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,1%.

Principalele creşteri au fost consemnate în comerţul cu ridicata nespecializat (+15,8%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+10,3%) şi comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+8,7%).

Totodată, cifra de afaceri din activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata a scăzut cu 19%.

Prețuri piperate la târgurile de Crăciun cu produse specifice. De ce profită comercianții : InCont.ro, 13 decembrie 2019 Pofteşti? Plăteşti! Este din păcate regula de bază în aceste zile, când dacă nu te pricepi să îţi faci singur cârnaţi sau caltaboşi, dai în târgurile de profil mult mai mulți bani decât ar fi cazul.

Clienţii sunt conştienţi de situaţie, dar acceptă, pe motiv că o dată în an e Crăciunul.

La rândul lor, comercianţii invoca taxele mari, percepute de primărie, şi materia primă, din ce în ce mai scumpă.

Comerciant: „Avem tradiţionalele sărmăluţe cu cârnăciori afumaţi de casă, avem aici costiţe, cârnăciori de casă, avem ceafă, avem piept de pui, frigărui, ciupercuţe. Avem murături de casă aici foarte bune.”

Kilogramul de cârnaţi costă 55 de lei, jumările şi ceafa afumată 60 de lei, sunculita 50 iar pentru un kilogram de tobă, lebăr sau de caltaboşi o să daţi în jur de 40. Aceleaşi produse sunt cu 10 sau chiar 20 la sută mai ieftine în supermarketuri.

Cele mai multe produse se vând la sută de grame. Aşa că, până nu îţi este cântărită farfuria, nu ştii cât de scumpă va fi masa în oraş. În medie, o persoană plăteşte în jur de 100 lei pentru o porţie de carne cu garnitură, murături şi, poate, un pahar de vin fiert.

Tot la suta de grame se vinde şi în târgul de Crăciun de la Arad. 5 lei sută de grame de varză călită, 7 lei pentru aceeaşi cantitate de urechi de porc şi tot atât pentru un cârnat prăjit.

Busu Ionela, comerciant: „Prețurile sunt normale ca la orice târg, nu au crescut cu toate că la noi toate costurile au crescut, toate s-au scumpit, materia primă.”

Pe de altă parte, comercianţii spun că sunt nevoiţi să îşi recupereze şi taxele pe care le plătesc la primărie pentru a putea vinde la un astfel de târg.

UNIUNEA EUROPEANA

Ministrul Agriculturii participă la reuniunea Consiliului UE Agricultură şi Pescuit de la Bruxelles D.B.Miscellanea / 16 decembrie

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, va participa, în perioada 16-17 decembrie 2019, la reuniunea Consiliului UE Agricultură şi Pescuit, de la Bruxelles, unde va fi prezentat raportul intermediar asupra Pachetului de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) post-2020, informează ministerul de resort, relatează Agerpres.

Astfel, pe ordinea de zi a lucrărilor se întâlniri se vor discuta regulamentul privind planurile strategice în domeniul PAC, regulamentul privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea PAC şi regulamentul privind organizarea comună a pieţelor (OCP) produselor agricole.

Totodată, în cadrul Reuniunii Consiliului de miniştri va avea loc o informare din partea Preşedinţiei finlandeze privind utilizarea minoră a pesticidelor, precum şi concluzii asupra Strategiei actualizate a UE în domeniul bioeconomiei. De asemenea, delegaţia cehă va prezenta o informare despre Flexibilitatea bugetară în cadrul Fondului european pentru pescuit şi afaceri maritime pentru perioada 2014-2020.

Consiliul dă undă verde posibilităților de pescuit pentru 2020 aplicabile în Marea Mediterană și în Marea Neagră Luni, 16 Decembrie 2019

În cadrul Consiliului AgriFish, desfășurat astăzi la Bruxelles, la care participă ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a fost adoptat un regulament care stabilește limitele de captură aplicabile în 2020 pentru anumite stocuri de pește din Marea Mediterană și din Marea Neagră.

Este pentru prima dată când se adoptă un regulament de sine stătător privind posibilitățile de pescuit atât pentru Marea

Mediterană, cât și pentru Marea Neagră, ca urmare a intrării în vigoare în 2019 a planului multianual pentru stocurile demersale din vestul Mării Mediterane (WMMAP).

Normele adoptate, de interes pentru România, vizează:

• o cotă autonomă pentru șprot în Marea Neagră aplicabilă Bulgariei și României; aceasta a fost stabilită la un nivel care să permită menținerea nivelului actual al durabilității prin pescuit. Posibilitățile de pescuit pentru calcan în Marea Neagră au fost stabilite în cadrul CGPM.

Reamintim că Uniunii Europene i s-a atribuit o cotă anuală de 150 tone calcan pentru anii 2020, 2021 si 2022, din care 75 tone/an revin României și 75 tone/an Bulgariei.

 Menționam că în anul 2017 cota de calcan a României era de doar 43 tone/an, a crescut apoi în anii 2018 și 2019 la 57 tone/an, iar acum, pentru următorii 3 ani, cota este majorată la 75 tone/an.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Normele adoptate mai vizează, printre altele:

• eforturile de pescuit maxim admisibile, exprimate în număr de zile, pentru anumite stocuri de pește din vestul Mării Mediterane. Aceste eforturi de pescuit au fost stabilite la un nivel cu 10% mai scăzut decât nivelul de referință prevăzut în WMMAP și se aplică Spaniei, Franței și Italiei.

• posibilitățile de pescuit și alte măsuri stabilite în cadrul Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM). Măsurile respective includ, de exemplu, o perioadă de interzicere a activităților de pescuit pentru anghila europeană în întreaga Mare Mediterană și limite ale capturilor și ale efortului de pescuit pentru stocurile de pești pelagici mici din Marea Adriatică.

Aceste decizii s-au bazat pe cele mai bune avize științifice disponibile, furnizate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit, de Comitetul științific consultativ al CGPM pentru pescuit și de Grupul de lucru al CGPM privind Marea Neagră, și respectă principiile politicii comune reformate în domeniul pescuitului (PCP).

CGPM este o organizație regională de gestionare a pescuitului competentă pentru conservarea și gestionarea resurselor marine vii din Marea

Mediterană și din Marea Neagră. Uniunea Europeană este membră a CGPM, împreună cu Bulgaria, Croația, Cipru, Franța, Grecia, Italia, Malta, România, Slovenia și Spania. Măsurile adoptate în cadrul CGPM sunt obligatorii pentru membrii săi.

Regulamentul va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se va aplica de la 1 ianuarie 2020.

Klaus Iohannis a fost decorat cu premiul Charlemagne pentru anul 2020 Ionuț Fantaziu dec. 14, 2019

Președintele României, Klaus Iohannis, a primit premiul Charlemagne pentru anul 2020. Juriul a apreciat că Iohannis a fost „un campion de excepție în promovarea valorilor europene și a cooperării din UE”.

Acest premiu este acord în fiecare an de orașul Aachen, din vestul Germaniei, pentru cei care promovează valorile europene. Potrivit site-ului emisiunii Tagesschau, de la televiziunea națională germană, juriul a motivat că Iohannis „a condus România cu un mare angajament, de succes, către o politică pro-europeană de stat de drept” și că este „unul dintre cele mai mari progrese de integrare din 1989 încoace”.

Ai cu tine hidratarea de care cel mic are nevoie cu noua sticlă Dorna Junior 330 ml!Jurnaliștii germani mai spun că președintele României „consolidează Uniunea Europeană, se angajează să își atingă obiectivele și promovează cooperarea între țările membre”.

Ceremonia de premiere urmează să aibă loc pe 21 mai 2020, în sala de încoronare a Primăriei Aachen. Pentru anul acesta, premiul a fost acordat secretarului general al ONU, Antonio Guterres, iar pentru 2018 a fost dat președintelui francez Emmanuel Macron.

Acest premiu se acordă începând cu 1950 pentru servicii speciale în unificarea europeană. Au mai primit această distincție presonalități precum Angela Merkel, Donald Tusk, Jean Claude Juncker, Papa Francisc, Vaclav Havel, Jean Monnet sau Winston Churchill.

A fost și o perioadă de 10 ani, între anii `60 și `70 când premiul nu a fost acordat pentru că s-a considerat că nu este un candidat merituos.

Mâine, dezbatere în Parlamentul European privind bunăstarea animalelor, după eșuarea navei care transporta 14.600 oi din România spre Orientul Mijlociu REDACȚIA FIR 16 DECEMBRIE 2019

Marți, 17 decembrie, deputații din Parlamentul European vor discuta alături de președinția finlandeză și de Comisia Europeană despre acțiuni care trebuie luate atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre pentru a îmbunătăți siguranța și bunăstarea animalelor transportate către țări terțe.

Dezbaterea vine ca urmare a accidentului din 24 noiembrie a.c., când o navă de transport de mărfuri care se îndrepta spre Arabia Saudită a eșuat lângă portul românesc Midia, ducând la decesul majorității celor 14.600 de oi aflate la bord, informează Biroul de presă al Parlamentului European.

În februarie 2019, Parlamentul European a cerut statelor membre ale UE să asigure o mai bună protecție a animalelor în timpul transportului, criticând condițiile precare din timpul transportului maritim. 

Deputații europeni au solicitat autorităților naționale să intensifice inspecțiile, să se asigure că navele lor sunt întreținute corespunzător și să adapteze porturile la cerințele privind bunăstarea animalelor, insistând asupra faptului că, dacă normele de transport din țările din afara UE nu sunt aliniate cu cele ale UE și aplicate în mod corespunzător, transportul animalelor vii către aceste țări ar trebui interzis.

Reamintim că nava Queen Hind, sub pavilion Palau, care transporta 14.600 oi din România s-a scufundat, parțial, în data de 24 noiembrie a.c. în bazinul Portului Midia și mai mulți activiști în domeniul protecției bunăstării animalelor au reacționat prompt și dur. Membrii echipajului navei au fost aduși teferi la țărm, însă doar 252 de oi au fost salvate, iar dintre acestea numai 180 au supraviețuit, iar ele se află, în prezent, într-un adăpost sub restricție sanitară veterinară, potrivit ultimului comunicat al ANSVSA.

O știre difuzată în urmă cu două zile de postul de televiziune DigiTV anunța că, la trei săptămâni după producerea accidentului, în Marea Neagră încă plutesc oi înecate, punând în pericol viața organismelor marine. Autoritățile contactate au declarat că situația este sub control și că zilnic o navă controlează zona, iar în cazul în care cadavrele ajung în Marea Neagră, scafandrii vin și igienizează.

Summit UE: acord verde inexistent și totuși anunțat Mihaela Gherghişan 13 DECEMBRIE 2019

La început, Mateusz Morawiecki si Viktor Orban s-au aliat împotriva acordului

Liderii UE reuniți la Bruxelles au fost nevoiți joi seară să amâne discuțiile privind Acordul Verde pentru vara viitoare. Polonia nu este gata să-l accepte și a obținut o derogare de la obiectivul 2050. Cu toate acestea, politicienii europeni anunță că au găsit un acord... Polonia spune că nu poate realiza obiectivul european al neutralității cărbune pâna în 2050. In aceste condiții, ei i se oferă o derogare și eventual mai multi bani din fondul de tranziție (100 de miliarde de euro) al Acordului Verde. 

Odată „reglată” problema poloneză, liderii UE s-au grăbit deci joi seara la Bruxelles să anunțe un acord. Dar care să fie adevărul?

In realitate, ei au dezbătut timp de câteva ore propunere veche de o zi a Comisiei Europene care prevede ieșirea completă din energiile poluante pâna în 2050, fără a specifica care ar putea fi mixtul energetic național. Franța, Prin urmare,  a ținut să păstreze energia nucleară, în ciuda opiniei contrare clar exprimată de Germania și de Luxembourg. La finalul discuțiilor , nimic nu era decis. 

Acordul Verde presupune investiții de 1000 de miliarde de euro – si liderii UE sunt de acord cu asta – bani proveniți in mare parte de la BEI. Fondul de tranziție, destinat țărilor și regiunilor care vor avea nevoie de transformări masive, ar fi alimentat de BEI și de fondurile UE de coeziune completate cu bani naționali. 

Aici, Polonia, Ungaria, Cehia si Estonia au ridicat obiecții, dar doar Polonia a refuzat să cedeze.  In fine, liderii UE au calmat întrucâtva entuziasmul Comisiei Europene (și mai ales al Parlamentului European) cerând ca Acordul Verde să nu pericliteze economiile europene. 

Având în vedere poziția tranșantă a Poloniei ca și problema nereglată a energiei nucleare, UE se va întoarce asupra problemei în iunie 2020. 

Un acord unanim al statelor membre ar putea fi anunțat în octombrie 2020. Consumatorii din UE iau în calcul impactul cumpărăturilor asupra mediului meatmilk miercuri, 4 decembrie, 2019Comisia Europeană a publicat ediția 2019 a Tabloului de bord al condițiilor pentru consumatori. Tabloul constată că, în general, discrepanțele dintre diferitele regiuni ale UE în ceea ce privește condițiile pentru consumatori se micșorează, consumatorii sunt mai conștienți de amprenta lor de mediu, iar normele în materie de protecție a consumatorilor contribuie la consolidarea încrederii în piață.

Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Conform ultimelor cifre, peste 70 % din consumatori au încredere că vânzătorii cu amănuntul le vor respecta drepturile, dar din tablou reiese și că trebuie continuate eforturile de îmbunătățire a condițiilor pentru consumatori și a încrederii consumatorilor. Iar pachetul de măsuri „Noile avantaje pentru consumatori” va avea exact acest efect: le va oferi consumatorilor și autorităților un cuvânt mai greu de spus. Mă bucur să constat că, atunci când fac cumpărături, consumatorii sunt din ce în ce mai conștienți de amprenta lor de mediu. Acum, în apropierea sezonului Crăciunului, îi încurajez pe toți consumatorii să cumpere de la comercianți de încredere și într-un mod cu adevărat responsabil, precum și să își cunoască drepturile.” Principalele constatări: 

În contextul conștientizării tot mai mari a fenomenului încălzirii climatice și a problemei contaminării planetei cu materiale plastice, sondajul constată că un procent tot mai important de consumatori din UE iau în calcul impactul cumpărăturilor lor asupra mediului. Consumatorii din UE care sunt cei mai sensibili la problemele de mediu sunt cei din țările din sudul (59 %) și estul Europei (57 %). În rândul comercianților cu amănuntul, cei mai mulți (71 %) consideră că mențiunile „ecologic” utilizate pentru produsele sau serviciile din sectorul lor sunt fiabile.

Condițiile pentru consumatori înregistrează s-au depreciat în Europa de Vest, însă continuă să se îmbunătățească în alte părți ale UE, țările din sudul și estul UE recuperând în bună măsură decalajul față de media UE. Cu toate acestea,

între țara cu cel mai mare punctaj (Suedia, 71 %) și cea care a primit cel mai mic punctaj (Croația, 53 %) rămâne totuși un decalaj important.

Peste 70 % din consumatorii din UE au încredere că vânzătorii cu amănuntul le respectă drepturile de consumatori. Regăsim aceeași tendință și de partea cealaltă, peste 70 % din comercianții cu amănuntul afirmând că nu le este greu să respecte legislația în materie de protecție a consumatorilor. În plus, majoritatea comercianților cu amănuntul din UE apreciază drept adecvat felul în care se asigură respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de siguranță a produselor în sectorul lor. Sunt apreciate în mod deosebit măsurile luate pentru asigurarea respectării legislației în materie de siguranță a produselor, trei sferturi dintre comercianții cu amănuntul având remarci pozitive cu privire la activitatea de monitorizare realizată de autoritățile publice.

Procentul consumatorilor care cumpără bunuri sau servicii online a ajuns la aproximativ 60 % în 2018 și continuă să crească, în ciuda unor disparități notabile, care variază de la 84 % în Danemarca la aproximativ 20 % în România și Bulgaria. Cu toate acestea, consumatorii au mult mai puțină încredere să cumpere bunuri sau servicii dintr-o altă țară din UE (48 %) decât să cumpere de pe piața internă (72 %). Context Tabloul de bord al condițiilor pentru consumatori monitorizează condițiile de la nivel național pentru consumatori în trei domenii: 

1. cunoaștere și încredere;2. respectarea și asigurarea respectării legislației;3. soluționarea plângerilor și a litigiilor

 Tabloul de bord examinează și progresele înregistrate în ceea ce privește integrarea pieței UE a comerțului cu amănuntul și comerțul electronic. Principalele surse de date le reprezintă sondajele reprezentative realizate în rândul consumatorilor și al comercianților cu amănuntul din statele membre ale UE și din Islanda și Norvegia.

Deloitte: De sărbători, europenii vor cheltui mai mult, decât anul trecut meatmilk luni, 16 decembrie, 2019Fiecare european vacheltui înmedie 461 de euro în perioada sărbătorilor de iarnă, cu 3,4% mai mult față de 2018, ceea ce face capiațatotală estimată a cheltuielilor din această perioadă în Europa să ajungă la189,5 miliarde de euro, potrivit studiului Deloitte2019 Holiday Shopping Trends.

Sondajul a fost realizat în șapte țări europene care acoperă diferite regiuni ale continentului și analizează patru categorii de cheltuieli, și anume cadouri, alimente, activități de socializare și călătorii. Dintre țările analizate, britanicii intenționează să cheltuiască cea mai mare sumă (639 de euro), în timp ce olandezii, cea mai mică sumă (341 de euro). Europenii nu numai că și-au planificat cu atenție bugetul, dar 88% dintre ei au și decis deja ce cadouri să cumpere, subliniază studiul. Cele mai multe cumpărături de sărbători se fac în noiembrie sau în prima jumătate a lunii decembrie, menționează raportul, iar cea mai mare parte a bugetului de sărbători va fi cheltuită pe cadouri (43%), apoipe alimente (29%), călătorii (17%) și activități de socializare (11%). „Creșterea sumelor alocate pentru cheltuielile de sărbători este explicată de situația încurajatoare a economiei, resimțităla nivelul gospodăriilor europene. Mai mult de jumătate dintre respondenții studiului (53%) consideră că în 2020 evoluția economiei va fi pozitivă sau neutră, iar 67% dintre ei spun că anul acesta au o sumă egală sau mai mare disponibilă pentru cumpărăturile de sezon. Promoțiile – inclusiv campaniile de Black Friday – influențează, de asemenea, decizia de a cheltui mai mult, după cum indică 35% dintre respondenți”, a declarat Oana Buhăescu, Director de Audit, Deloitte România, și lider al industriei de retail. Mai mult, studiul relevă faptul că, în ciuda înregistrării unei creșteri a cheltuielilor în mediul online, magazinele fizice încă joacă un rol important în această perioadă a anului. Din suma totală de 461 de euro, europenii vor cheltui 310euro în magazine fizice, ceea ce reprezintă mai mult de două treimi (67%) din bugetul estimat de sărbători. Offline-ul este foarte important în trei din cele patru categorii de cheltuieli analizate – alimente și băuturi (89%), activități de socializare (76%) și cadouri (55%). Pe de altă parte, sumele cheltuite online în Europa vor fi cu 4,9% mai mari în acest an comparativ cu 2018. De asemenea, studiul arată că metodele de plată preferate pentru cheltuielile de sărbători variază în funcție de canalul prin care sunt efectuate cumpărăturile. Astfel, principalele trei metode preferate de plată ale europenilor pentru cheltuielile online sunt cardul de debit,portofelul digital și cardul de credit, în timp ce, pentru cumpărăturile în magazinele fizice, aceștia preferă cardul de debit, urmat de numerar și de cardul de credit. 

Printre primele trei tipuri de cadouri pe care adulții le așteaptă se numără ciocolata, cărțile și produsele cosmetice/parfumurile, arată studiul. Clasamentul cadourilor preferate de femeieste identic, în timp ce bărbații preferă cărțile, bomboanele, urmate de alimente și băuturi. În ceea ce privește copiii sub 12 ani, majoritatea respondenților (46%) susțin că vorsă primeascăjucării, urmate de articole educaționale și cărți. În rânduladolescenților, pe primul loc se aflăciocolata, urmată de cărți și jocuri. Studiul Deloitte „2019 Holiday Shopping Trends” este efectuat pe baza datelor obținute în urma aplicării unui chestionar pe un eșantion de peste 6.100 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Informațiile au fost colectate în perioada 16 septembrie-11 octombrie 2019. Rezultatele sunt disponibile aici.

.........................

R MOLDOVA 1

1 Familia Safin a detinut, in Romania, Fabrica de Zahar Urziceni, prin Marr Sugar Trading srl. https://unimedia.info/stiri/-9558.html

Ralif Safin: https://www.mold-street.com/?go=news&n=3191 ; Marat Safin: https://adevarul.ro/moldova/actualitate/marat-safin-milionar-rusia-infractor-moldova-1_50aedb317c42d5a663a1495e/index.html ;

R MOLDOVA

Votcă la robinet. Metoda inedită folosită pentru a trece alcoolul ilegal din Moldova în Ucraina  Ionuț Fantaziu dec. 14, 2019

Polițiștii ucrainieni au descoperit la granița cu Republica Moldova o conductă prin care era transportat ilegal alcool. Instalația trecea prin pământ.

Potrivit Agora.md, țeava a fost depistată în regiunea localității Cociurgan din Ucraina de angajații Serviciului de Securitate al Ucrainei din regiunea Odessa. Aceștia au blocat canalul circulației ilegale a alcoolului și au mers până la sursă.

Potrivit unor surse apropiate anchetei, în rețeaua care transporta astfel alcoolul ar fi implicați și oameni ai legii.

„În garajul unei case din satul Cociurgan a fost depistată o țeavă de plastic, prin care venea alcoolul din Moldova. Potrivit datelor preliminare, în timpul anchetei au fost găsite patru butoaie de plastic, a câte 250 de litri umplute cu alcool și peste 100 de butoaie goale de plastic cu un volum de 250 de litri”, se arată într-un mesaj al Procuraturii Generale din partea ucraineană.

Autoritățile lucrează la demontarea întregii rețele pe linia de frontieră. Potrivit codului penal al Ucrainei, se fac cercetări pentru infracțiunea de „abuz de putere”.

POLONIA

După ce UE a interzis tacâmurile și farfuriile din plastic, un polonez se concentrează pe o nișă exotică: farfuriile comestibile Bianca Dobrescu 04/12/2019 |

După ce a investit peste șase milioane de euro pentru a schimba modul în care folosim farfuriile de unică folosință,

polonezul Jerzy Wysocki vrea acum să revoluționeze și industria bioambalajelor alimentare.

Acest articol a apărut în numărul 79 (2 – 15 decembrie 2019) al revistei NewMoney

Imaginează-ți că te afli într-un restaurant din orașul polonez Przemyšl. Aici, ciorba ți se aduce într-un recipient maroniu de culoarea lemnului și miroase a grâu. Te uiți apoi în jur și îți dai seama că nu ești singurul care s-a gândit să facă același lucru. Și ceilalți clienți și-au mușcat, din simplă curiozitate, din farfurie. Prinzi curaj și realizezi că e cât se poate de comestibilă.

Acesta nu este vreun scenariu din serialul Black Mirror, ci normalitatea pe care Maria și Lukasz Lichtenberg, fondatorii Dent Cafe – un business care se ocupă cu distribuția produselor stomatologice, cu vânzări de aproape 300.000 de euro în 2018 – au adus-o în Cluj-Napoca în urmă cu trei ani. După o experiență pe care cei doi soți au trăit-o pe meleagurile natale, au decis să îi propună o afacere producătorului polonez de farfurii biodegradabile din tărâțe de grâu Biotrem și să devină astfel importatori exclusivi pentru România.

Numai că, între planurile de pe hârtie și realitatea concretă, s-au lovit pe de o parte de scepticismul producătorului polonez, iar pe de altă parte, lipsiți fiind de experiență în HoReCa, au început să se descurajeze pe măsură ce testau piața. Până când au realizat că nu se uită acolo unde trebuie. „Prețul unei farfurii din tărâțe este în medie 1 leu plus TVA. În cazul preparatelor precum mici și cartofi prăjiți este dificil să incluzi costul farfuriei în prețul final al produsului. Dar dacă vinzi mâncare de circa 35 de lei porția, atunci este mult mai ușor să-ți asumi și atitudinea responsabilă față de mediu. Ne-am îndreptat către evenimentele de mâncare stradală din cadrul festivalurilor pentru că majoritatea vând mâncare premium și pentru că acolo impactul asupra mediului este unul semnificativ“, explică Maria Lichtenberg.

Ce gust are piațaLansat pe piața românească la finele lui 2017, brandul Biotrem a început să atragă atenția anțurilor de restaurante abia din 2018, odată cu vânzările efective sub umbrela Dent Cafe. „În 2018 am fost spre zero ca profit, pentru că adaosul nostru pentru produs este foarte mic. Mai precis, 20% din prețul produsului îl reprezintă transportul și totuși vrem să păstrăm un preț cât mai accesibil pentru piața românească.“ Lucru pe care și l-au permis pentru că se ocupau în continuare de distribuția produselor stomatologice, afacerea cu farfuriile biodegradabile rămânând mai degrabă la nivel de hobby.

SPANIA

Interporc-Spania își intensifică acțiunile de prezervare a mediuluiMircea Demeter joi, 12 decembrie, 2019

Interporc, organizația spaniolă de o deosebită importanță pe piața mondială a cărnii de porc, și-a declarat recent intenția de a se angaja în acțiuni de mediu. În acest sens, Alberto Herranz, directorul Interporc, a subliniat importanța problemei:

 „Sectorul porcului spaniol este conștient de faptul că planeta are o situație de urgență climatică și, printre toți, trebuie să propunem soluții. Facem progrese mari în lupta împotriva schimbărilor climatice, dar știm că trebuie să ne redobândim eforturile și o facem pentru a continua să continuăm cu restul sectoarelor economice și productive. ” În cadrul unei întâlniri care a avut loc la Madrid în cadrul Summit-ului mondial asupra climei (COP25), Herranz a subliniat că „sectorul zootehnic, în general, și porcul, în special, au multe de spus în lupta împotriva schimbărilor climatice, deoarece lucrăm în fiecare zi în medii deschise și suntem primii interesați de o bună gestionare și îngrijire a teritoriului în care ne-am dezvoltat activitatea de secole ”. În ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră (GES), Herranz a spus că „ponderea sectorului porcin, în ansamblul emisiilor naționale de GES, este de doar 2%, mult mai mică decât ceea ce se crede în opinia publică uneori”. „Agricultorii spanioli aplică tehnici de reducere a emisiilor de GES, iar datorită acestui fapt am redus emisiile de amoniac cu 47% pe kilogram de carne produsă, cu 38% emisiile de oxid de azot și cu 14% cu emisiile de GES pentru gestionarea gunoiului de grajd.” Herranz s-a referit și la alte progrese în sector, precum eficiența energetică. El a amintit că, în Spania, exploatațiile de porci funcționează cu energie regenerabilă și au făcut investiții semnificative în aspecte precum îmbunătățirea izolației clădirilor, reglementarea echipamentelor de climatizare,iluminat eficient, etanșeitatea adăposturilor sau implantarea de bariere vegetale rezistente la vânt.

GERMANIA

Cea mai mare economie a UE începe să cadă. Cel mai mare declin al industriei din ultimul deceniu, afectată de criza de pe piața muncii InCont.ro, 16 decembrie 2019

Cel mai semnificativ declin al industriei germane din ultimul deceniu va afecta creşterea economiei cel puţin până în 2020, deoarece cererea internă începe să fie afectată de slăbirea pieţei forţei de muncă, avertizează Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank).

Bundesbank şi-a înrăutăţit estimările privind avansul celei mai mari economii europene în 2019 şi în 2020, dar a dat asigurări că Germania va depăşi gradual actuala perioadă de stagnare a economiei, un avans mai solid urmând să fie înregistrat din 2021.

În timp ce exporturile ar urma să se redreseze în cursul anului viitor, sprijinind producţia industrială, cheltuielile de consum ar urma să încetinească.

PIB-ul Germaniei va creşte cu 0,5% în 2019, cu 0,6% în 2020 şi cu 1,4% în 2021, a previzionat Bundesbank. Prognozele pentru acest an şi anul viitor au fost înrăutăţite, în timp ce previziunile pentru 2021 au fost revizuite în uşoară creştere, scrie Agerpres.

"Zona euro încă se confruntă cu riscuri externe, care ar putea agrava sau prelungi declinul industriei", a afirmat preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann. Acesta a adăugat că "pe lângă măsurile fiscale de sprijin acordate de guvernul Germaniei şi politica monetară ultrarelaxată a Băncii Centrale Europene, principalul motor al îmbunătăţirii perspectivelor economice în 2021 îl reprezintă exporturile".

Germania a evitat recesiunea în trimestrul trei din 2019, datorită cererii interne solide, a anunţat, recent, Peter Altmaier, ministrul Economiei, care a avertizat că perspectivele rămân fragile.

"Nu suntem în recesiune tehnică, dar cifrele privind creşterea economiei sunt încă prea slabe", a spus Altmaier la postul public de televiziune ARD, după ce Oficiul Federal de Statistică (Destatis) a anunţat că PIB-ul Germaniei a crescut cu doar 0,1% în trimestrul trei din 2019.

Germania, cea mai mare economie europeană, s-a contractat în trimestrul doi şi mulţi analişti se aşteptau la un declin şi în trimestrul trei, ceea ce ar fi dus la o recesiune tehnică. Majorarea cheltuielilor de consum, sprijinite de piaţa solidă a forţei de muncă, şi cheltuielile guvernamentale au ajutat, însă, la compensarea declinului din industrie, în perioada iulie - septembrie 2019.

În timp ce exporturile au crescut, în trimestrul trei din 2019, importurile au rămas aproximativ la nivelul înregistrat în precedentele trei luni, a precizat Destatis. Activitatea în sectorul contrucţiilor a crescut, în perioada iulie - septembrie 2019, faţă de trimestrul doi.

De asemenea, Destatis a revizuit în scădere estimările privind evoluţia Germaniei în trimestrul doi din 2019, când economia s-a contractat cu 0,2%, faţă de un recul de 0,1% previzionat anterior.

Economiştii susţin că tensiunile comerciale globale, incertitudinile legate de Brexit şi cererea mai slabă pentru produse industriale afectează economiile din întreaga lume.

BREXIT

Boris Johnson face prima mutare după alegeri: Premierul britanic va impune controale la graniţă Marinela Sarbu 16.12.2019

Boris Johnson va impune controale la graniţele Marii Britanii, îmbunătăţiri ale sistemului de sănătate şi investiţii în infrastructura din nordul ţării, au declarat surse din cadrul Partidului Conservator pentru Daily Mail.

Surse conservatoare au declarat că premierul are în vedere divizarea Biroului de Imigrare pentru a crea un nou departament pentru frontiere şi imigrări, în conformitate cu angajamentul său de a reduce numărul de migranţi slab calificaţi care ajung în Marea Britanie.

Noul departament se va concentra pe punerea în aplicare a unui sistem de imigraţie bazat pe puncte în stil australian şi întărirea graniţelor Regatului Unit - lăsând biroul intern să se concentreze pe lupta împotriva criminalităţii.

Johnson va folosi, de asemenea, un fond de infrastructură de 100 de miliarde de lire sterline pentru a-i recompensa pe alegătorii din regiunile centrale şi de nord ale ţării, care au votat pentru prima dată Partidul Conservator.

Strategia sa de „Boosterism” va implica pomparea numerarului în regiunile neglijate, în încercarea de a creşte oportunităţile de muncă.

CHINA

Pesta porcină a mărit de peste patru ori veniturile unui fermier, la 8,6 mld. dolari. Este averea cu cea mai rapidă creștere din lume   InCont.ro, 16 decembrie 2019

Epidemia de pestă porcină africană din China i-a îngrijorat pe consumatori şi a dus inflaţia la cel mai ridicat nivel din ultimii ani, dar în aceaşi timp a produs şi unii câştigători, transmite Bloomberg.

Unul dintre aceşti câştigători este Qin Yinglin preşedintele companiei Muyuan Foodstuff Co. a cărui avere s-a mărit de peste patru ori în acest an ajungând la 8,6 miliarde dolari. Este averea cu cea mai rapidă creştere din Bloomberg Billionaires Index, un clasament al celor mai bogaţi 500 de oameni ai planetei, potrivit Agerpres.

Preţurile angro la carnea de porc s-au dublat în acest an, potrivit datelor Ministerului chinez al Comerţului, ceea ce a alimentat cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din ultimii şapte ani în condiţiile în care epidemia de pestă porcină africană a condus la sacrificarea a milioane de porci.

Profitul companiei Muyuan Foodstuff Co. a crescut cu 260% în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, în principal ca urmare a creşterii preţului la carnea de porc. Această companie şi alţi mari producători şi-au majorat cota de piaţă pe seama micilor firme care au fost nevoite să îşi vândă afacerile din cauza pierderilor, susţin analiştii de la Fitch Ratings.

"Unele companii sunt într-o situaţie dificilă pentru că nu pot să îşi reproducă efectivele de porci. Însă alte companii trec printr-o perioadă de profitabilitate excelentă", subliniază analistul Fitch, Li Chen.

Născut în 1965 în provincia Henan şi absolvent al Universităţii agricole din Henan, Qin Yinglin a lucrat timp de trei ani după absolvirea facultăţii la o companie de stat după care şi-a început propria afacere de creştere a porcilor în oraşul său natal Nanyang. Când a început avea doar 22 de porci, iar acum compania sa Muyuan sacrifică aproximativ cinci milioane de porci pe an.

Într-un interviu acordat în primăvară cotidianului South China Morning Post, Qin Yinglin a subliniat că firma sa a început să dezinfecteze camioanele, să sterilizeze termic furajele pentru animale şi să filtreze aerul în fermele de porci pentru a împiedica răspândirea pestei porcine.

Qin Yinglin nu este singurul care a câştigat de pe urma epidemiei de pestă porcină. Alţi câştigători sunt grupul WH Group din Hong Jong, cel mai mare producător din carne de porc, şi New Hope Group, un crescător de porci şi producător de furaje pentru animale. Preşedintele companiei New Hope, Liu Yonghao, are în prezent o avere estimată la 11 miliarde dolari, aproape dublă faţă de cea de la finele lui 2018.

SUA si CHINA

SUA SI CHINA AJUNG LA UN NOU ACORD COMERCIAL. FERMIERII, AVANTAJATI Agroromania.ro 16 Dec. 2019

Fermierii sunt avantajati de noul acord comercial dintre SUA si China, intrucat partea asiatica s-a angajat sa cumpere cu 9 miliarde de dolari mai mult fata de 2017.

Beijingul a acceptat sa cumpere produse agricole suplimentare de 32 de miliarde de dolari, in urmatorii doi ani, fata de achizitiile de 24 de miliarde de dolari efectuate in 2017, inainte de inceperea razboiului comercial. China va mari si achizitiile de produse manufacturate, energie si servicii din SUA.

 Statele Unite vor suspenda tarifele pentru importuri din China care urmau sa intre in vigoare duminica si vor reduce tarifele existente.

 Un acord ferm urmeaza sa fie semnat in prima saptamana din ianuarie, la Washingon, de catre negociatorii principali.

 Presedintele Trump a scris vineri dimineata pe Twitter: ”Am convenit o prima faza a acordului comercial cu China. Oficialii din China au acceptat multe schimbari structurale si achizitii mari de produse agricole, energie si bunuri manufacturate si multe altele”.

 Trump a afirmat ulterior, intr-o conferinta de presa, ca in opinia sa achizitiile de produse agricole ale Chinei vor atinge 50 de miliarde de dolari.

 La Beijing, oficiali chinezi au declarat vineri seara ca cele doua tari au realizat progrese majore in aceasta etapa a negocierilor comerciale si au cazut de acord asupra unui text de acord. Acestia nu au oferit insa detalii concrete legate de volumul de bunuri pe care Beijingul a acceptat sa le cumpere.

Acordul a fost anuntat in timp ce Comisia Judiciara din Camera Reprezentantilor a votat la Washington inculparea presedintelui Trump pentru abuz de putere si obstructionarea investigatiei in vederea demiterii sale.

Unele grupuri de afaceri americane au salutat acordul comercial care ar pune capat incertitudinilor care au incetinit cresterea economiei mondiale. Criticii au

intrebat in schimb daca razboiul comercial a meritat locurile de munca pierdute si scaderea vanzarilor.

Reactia bursei de pe Wall Street a fost nesemnificativa, in urma anuntarii acordului, desi in ultimele luni a reactionat la zvorurile legate de negocieri.

RUSIA

Vor fi reluate exporturile de lactate ale UE, spre Rusia?Nora Marin miercuri, 11 decembrie, 2019

Acum, la foarte scurt timp după ce Rusia a fost admisă în Federația Europeană a Laptelui (IDF), brokerii italieni independenți, care tranzacționează produse lactate din Europa, reuniți în organizația Interform, au publicat un raport privind implicațiile și scenariile potențiale ale Rusiei, privind deschiderea pieței rusești cu scopul de a relua importurile de lactate din Uniunea Europeană.

 După cum se știe, în 2014, UE a impus sancțiuni economice împotriva Federației Ruse. Ca răspuns, Federația Rusă a impus interdicții privind importul produselor agricole, inclusiv produselor lactate, din UE. Ca urmare a interdicțiilor, exporturile de produse lactate din UE (30.000 tone de unt, 257.000 tone de brânză, 21.000 tone de SMP și 26.000 tone de praf de zer anual), cu o valoare anuală totală de 1,4 miliarde de euro (1,54 miliarde USD), s-a oprit complet. Țările cele mai afectate de interdicție au fost Finlanda, Olanda, Lituania, Polonia și Germania. Concomitent, în urma introducerii sancțiunilor, prețul produselor lactate din UE (unt, brânză și SMP), a continuat să scadă semnificativ, a menționat raportul. Sancțiunile economice ale UE sunt în vigoare până la sfârșitul lunii ianuarie 2020. Cu toate acestea, Interform a declarat că are informații neoficiale potrivit cărora UE și Rusia și-ar putea reconsidera poziția lor actuală. În cazul în care sancțiunile nu vor mai fi aplicate, Interform a spus că se așteaptă la un șoc pozitiv pe termen scurt, pentru prețurile produselor lactate europene, și oportunități semnificative de afaceri pentru companiile lactate competitive din UE. Rusia importă în prezent aproximativ 250.000 de tone de brânză pe an, iar producătorii din UE o folosesc pentru a se bucura de aproape 60% din cota de piață. La o scară mai mică, piața de produse lactate rusești are, de asemenea,

potențialul de a deschide zeci de mii de tone de export suplimentar de unt, pentru producătorii din UE. Ca urmare a sancțiunilor, Rusia și-a mărit producția internă de lactate. Cu toate acestea, creșterea producției nu a fost suficientă, pentru a umple golul. Prin urmare, Rusia s-a bazat pe importurile de lactate, deși la volume mai mici, și care acum predomină din Belarus. În 2018, importurile de brânză din Belarus au reprezentat 83% din totalul importurilor de brânză rusești. La rândul ei, UE a extins sancțiunile economice împotriva Rusiei, până la sfârșitul lunii ianuarie 2020. Cu toate acestea, potrivit Interform, unii membri ai UE, în special Italia, Ungaria, Grecia, Franța, Cipru și Slovacia, au solicitat revizuirea deciziei, îndemnând la ridicarea sancțiuniloe asupra Rusiei. În plus, datorită tarifelor suplimentare de import din SUA, introduse recent pe o gamă largă de produse din UE, produsele lactate se confruntă cu condiții grele de vânzare pe piața americană. Interform susține că sursele sale consideră că UE ar putea lua în considerare schimbarea pozițiilor, dar nu este clar dacă acest lucru este determinat de factori economici sau dacă sunt implicate și considerente politice.lactate, Rusia, UE

SANATATE si GASTRONOMIE

De ce să freci carnea de găină cu zahăr, înainte de-a o fierbe. Trucul genial din bucătărie Ema Apostu / 15 dec 2019 / Acest truc face adevărate minuni. Zahărul te ajută mai mult decât crezi, atunci când vine vorba de fierberea cărnii de găină

Carnea de găină fierbe într-un timp mai scurt dacă o freci cu puţin zahăr înainte. De asemenea, pentru a grăbi fierberea cărnii, pune în oală o linguriţă inoxidabilă sau un păhărel de ţuică. Nu-ţi face griji: ţuica se va evapora înainte de-şi lăsa aroma în apă. După ce carnea devine moale, scoate linguriţa inoxidabilă şi adaugă legumele.

Atunci când vrei să cumperi carne de vită sau de porc și îți dorești să te asiguri că este proaspătă o poți face folosind un truc extrem de folositor: prin apăsare cu un deget. Cu cât adâncitura formată dispare mai repede, cu atât carnea e mai bună.

Apoi, înainte de preparare, carnea pentru friptură nu trebuie sărată, altfel se va usca. Tot pentru a fi mai fragedă, carnea de miel sau de oaie se opăreşte în lapte clocotit.

USA

INTERNATIONAL FLAVORS & FRAGRANCES, Un nou gigant al bunurilor de consum A.I.G Companii / 16 decembrie International Flavors & Fragrances(IFF) şi divizia de nutriţie şi bioştiinţă a grupului DuPont, de 26,2 miliarde de dolari, au convenit să fuzioneze, într-un acord care va crea un nou gigant al bunurilor de consum, evaluat la peste 45 de miliarde de dolari, relatează Reuters.

Potrivit acordului, acţionarii DuPont vor deţine 55,4% din acţiunile noii companiei, iar acţionarii IFF 44,6%, a anunţat IFF într-un comunicat. Noua companie va fi condusă de directorul general al IFF, Andreas Fibig, care va continua să fie şi preşedinte al consiliului de administraţie.

Compania irlandeză Kerry Group a negociat la rândul ei preluarea diviziei de nutriţie a DuPont, a relatat anterior Bloomberg.

"Am efectuat o analiză foarte atentă care a dus la selectarea IFF ca partener strategic pentru N&B", a declarat preşedintele executiv al DuPont, Ed Breen.

IFF, care creează arome şi parfumuri, lucrează cu branduri mondiale pentru dezvoltarea de parfumuri şi gusturi pentru produse destinate gospodăriei.

"Împreună vom crea un furnizor de ingrediente şi soluţii de top cu un set mai larg de capacităţi, pentru a satisface nevoile în evoluţie ale clienţilor", a declarat Fibig. Fuziunea va fi realizată prin intermediul unei structuri eficientă din punct de vedere fiscal, numită Reverse Morris Trust, a arătat IFF. Astfel de tranzacţii permit unei companii să evite costurile fiscale mari prin separarea de grup a unei divizii pe care vor să o vândă şi realizând în acelaşi timp o fuziune cu o altă companie.

După finalizarea tranzacţiei, IFF anticipează economii de costuri în valoare de circa 300 de milioane de dolari, până la sfârşitul anului al treilea.

Companiile au obţinut angajamente de finanţare totală a tranzacţiei de către Morgan Stanley şi Credit Suisse.

IFF a mai anunţat că cel mai mare acţionar al său, Winder Investments, a fost de acord că voteze în favoarea acordului.

DOSAR

În căutarea brandului de ţară: Consumul de apă minerală a crescut cu 74% în ultimul deceniu Mădălina Panaete 16.12.2019, 00:07 205

Consumul de apă minerală a crescut cu 74% în România faţă de 2009, la peste 87 de litri per capita în 2019, arată datele companiei de cercetare Market Vector. Cu toate acestea, consumul din România se află sub media Uniunii Europene, de 117 litri. Clasamentul este condus de Italia, Germania şi Belgia.

Deşi consumul de apă nu este la un nivel ridicat, capacitatea izvoarelor locale este mult mai mare, o capacitate care poate susţine chiar şi livrări pe pieţele externe.

  Datele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM) arată că în prezent sunt 91 de zăcăminte de ape minerale omologate, însă lipsa unui cadru legislativ de reglementare face ca o parte dintre aceste zăcăminte să fie exploatate în proporţie de 1-2%. 

„În căutarea brandului de ţară“ este o campanie editorială realizată de Ziarul Financiar cu sprijinul Aqua Carpatica

„În căutarea brandului de ţară“. Consumul de apă minerală din România este sub media UE, iar producătorii se uită către alte pieţe: „Trebuie să profităm de calitatea şi de numărul de resurse minerale“16.12.2019, 09:55  Mădălina Panaete♦ Branduri cu o istorie de zeci de ani sau de numai câţiva ani şi-au făcut loc împreună pe o piaţă unde consumatorul român caută produse româneşti ♦ Numărul de mărci de apă îmbuteliată (minerale, de izvor şi de masă) s-a dublat într-un deceniu, până la aproximativ 100 de branduri, iar în piaţă sunt disponibile 400 de tipuri de ambalaje ale celor 100 de mărci.

Industria apelor minerale naturale din România a fost de-a lungul timpului martora dezvoltării a zeci de branduri care au ajuns atât în casele românilor, cât

şi în cele ale japonezilor, chinezilor şi americanilor, izvoarele locale fiind nu doar surse de materie primă, ci şi o garanţie a unor afaceri care au rezistat testului timpului.

Branduri cu o istorie de zeci de ani sau de doar câţiva ani, toate şi-au făcut loc pe o piaţă unde consumatorul român caută în special produse româneşti.

„Noi suntem o entitate apărută în 2008, când am construit în zona masivului Ciucaş o fabrică de apă minerală în care am investit şase milioane de euro, investiţie care a fost urmată de altele. Exploatăm sursa de apă Izvorul Zăganului, dar şi alte surse de ape de izvor, şi avem în vedere exploatarea altora. Capacitatea resurselor este de 500 milioane de litri pe an şi îmbuteliem doar 25% din această capacitate“, spune Mihai Croitoru, director general al Nicoltana, îmbuteliatorului brandului Keia din localitatea Cheia (jud. Prahova).

Keia (Nicoltana), AQUA Carpatica (Valvis Holding), Aquatique (Romaqua Group) sunt doar câteva dintre cele mai noi branduri de pe piaţă, care se alătură unor branduri cu vechime aşa cum sunt Borsec sau Tuşnad (Apemin Tuşnad). Peste unele branduri s-au aşternut  200 de ani de istorie sau mai mult, iar unele abia acum încearcă să câştige consumatori. Dincolo de faptul că românii preferă branduri locale în ceea ce priveşte consumul de apă minerală, România se află sub media europeană. Datele analizate de compania de cercetare de piaţă Market Vector arată că românii consumă anual în medie 87 de litri de ape minerale, sub media Uniunii Europene de 117 litri.

Grafic ZF : Consumul de apă minerală în UE (litri per capita)

Ţările cu cel mai mare consum de apă minerală din UE sunt Italia (188 de litri), Germania (175 de litri), Belgia (160 de litri), Ungaria (126 de litri) şi Spania (126 de litri). Faţă de 2009, consumul de apă minerală a crescut cu 74% în România, conform aceleiaşi surse. Totodată, deşi consumul de apă nu este la un nivel ridicat, capacitatea izvoarelor locale este mult mai mare, o capacitate care poate susţine chiar şi livrări pe pieţele externe. Doar câţiva producători de apă şi-au făcut curaj să iasă pe pieţele externe, însă miza este foarte mare.

În acest context se pune întrebarea: cum pot deveni apele minerale un brand de ţară? Ziarul Financiar a început o serie de articole prin care vrea să identifice industriile cu potenţial pentru a deveni brand de ţară. Totodată, Ziarul Financiar a organizat şi conferinţa „În căutarea brandului de ţară. România, izvorul de ape minerale al Europei“. Reprezentanţii industriei de profil care au participat ca speakeri la această conferinţă  sunt Mihai Croitoru, director general Nicoltana (Keia), Jean Valvis, preşedinte Valvis Holding ( AQUA Carpatica) şi Silviu Manole, administrator Wega Invest (Apă minerală Vâlcele).

„Pentru construirea unui brand de ţară avem nevoie de strategie, politici publice, promovare, inovare, cercetare, inteligenţă şi acţiune. De la apă putem ajunge la produse complexe, inovative, putem fi deschizători de drum în diferite domenii, putem deveni mai competitivi, putem să aducem bani din inteligenţa românească, care este cea mai la îndemână resursă“, a spus Silviu Manole, administrator Wega Invest, care îmbuteliază apă minerală medicinală Vâlcele.

El a lucrat cu echipa sa mai bine de doi ani la produsul pentru care a şi primit brevet de invenţie.

Jean Valvis, preşedinte Valvis Holding, care deţine brandul AQUA Carpatica, crede că fiecare ţară a ştiut să îşi creeze o reputaţie într-un anumit domeniu, dar pentru a crea un brand de ţară trebuie o strategie, un cadru legislativ, dar şi de unirea forţelor tuturor producătorilor. 

„Pentru a crea brandul de ţară condiţiile sunt multiple. Avem cantitate, avem pădure care înseamnă protecţie, calitate, nu avem exces de magneziu, avem un gust plăcut al apei. Aici se reunesc toţi parametrii pentru ca România să fie diamantul apelor minerale. Dar nu avem strategia, nu avem cadrul legislativ. (…) Putem fi buni în acest sector. România este patria apelor minerale şi putem face fiind uniţi un brand de ţară de apă“, a spus Jean Valvis. Antreprenorul a creat două mărci de la zero pe piaţa apelor minerale Dorna (vândută în 2002 către Coca-Cola – n. red) şi AQUA Carpatica. Businessul grupului pe piaţa apelor minerale s-a ridicat la aproximativ 75 mil. euro în 2018. Primii cinci jucători din piaţă sunt Romaqua (Borsec), Coca-Cola HBC (Dorna – Izvorul Alb), Carpathian Spring (Aqua Carpatica), Maspex (Bucovina) şi Perla Harghitei (brandul cu acelaşi nume).

România a exportat în 2018 peste 24 milioane de litri de ape minerale, în creştere cu 12% faţă de anul precedent, arată datele de la Eurostat. Acesta este al treilea an de creştere a exporturilor de ape minerale, dar şi anul cu cel mai înalt nivel al livrărilor pe pieţele externe în ultimul deceniu. Faţă de 2009, exporturile de ape minerale au crescut cu 77%, conform calculelor ZF.

Cel mai mare exportator de ape minerale din Europa este Franţa, care a livrat pe pieţele externe 2,8 miliarde de litri de ape minerale, adică peste 38% din producţie, conform calculelor ZF pe baza datelor Eurostat.  Franţa este urmată în clasament de Italia care a licrat pe pieţele externe 1,58 de miliarde de litri, adică circa 8% din cantitatea produsă.

Comparativ, România a exportat în 2018 nici 2% din producţie, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Eurostat.

„Ca producători trebuie să investim continuu în tehnologie şi promovare. Trebuie să profităm de calitatea şi de numărul de resurse minerale. Trebuie să comunicăm mai bine şi trebuie să ştie lumea de noi. Aştept ca producătorii să adere la acest proces pentru a crea o linie unitară şi coerentă în această promovare a brandului de ţară. Este un prim pas“, a mai spus Mihai Croitoru, director general al Nicoltana.

Datele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM) arată că în prezent sunt 91 de zăcăminte de ape minerale omologate, însă lipsa unui cadru legislativ de reglementare face ca o parte dintre aceste zăcăminte să fie exploatate în proporţie de 1-2%. Tocmai acest nivel determină un potenţial uriaş de dezvoltare pe piaţa apelor minerale.

Cea mai importantă şi dorită resursă din lume şi cum ar putea ea să transforme România într-un jucător de top în domeniu la nivel mondial  Andra Stroe, Alexandra Cepăreanu  16 decembrie 2019  

Cu cea mai mare rezervă de izvoare de ape minerale din Europa, România poate fi numită, pe bună dreptate, patria apelor minerale, spun producătorii din industria locală. Când vine însă vorba de exploatarea acestei resurse, nu stăm nici pe departe la fel de bine.

Care sunt motivele şi cum putem să ajungem numărul 1 pe harta mondială a apelor minerale?

România deţine resursele necesare pentru a deveni un jucător de top pe piaţa apelor minerale la nivel mondial, o piaţă care se estimează că va creşte în cinci ani până la 174 de miliarde de euro, de la 145 de miliarde de euro, cât este în prezent. Miza producătorilor români ar putea să fie câştigarea unei felii din această piaţă. 

Industria apelor minerale din România este o piaţă de un miliard de euro anual, cu un consum de 87 de litri per capita, sub media europeană, unde consumul este de circa 110 litri anual per capita şi mult sub ţări precum Italia şi Germania, unde consumul anual ajunge la aproximativ 200 de litri pe cap de locuitor, potrivit datelor ZF.

Industria a crescut cu 70% în ultimul deceniu, dar pentru a face pasul spre o piaţă globală România trebuie să-şi construiască o reputaţie, să fie recunoscută peste tot în lume ca ţara numărul 1 pentru apele sale minerale, este concluzia conferinţei „În căutarea brandului de ţară. România, izvorul de ape minerale al Europei”, organizată de Ziarul Financiar şi susţinută de Aqua Carpatica, Aur'a, Lighthouse Communication şi Ecosmart Union.

Cu toate că pe piaţa locală, pe lângă brandurile puternice, cu tradiţie, au început să se dezvolte timid şi alte nişe, cum ar fi cea a apei cu vitamine sau arome, a apei pentru copii sau cu beneficii suplimentare pentru sănătate, ocupăm încă o marjă foarte mică din UE. Partea bună este că potenţialul de creştere este imens, atât în plan local, dar mai ales la export, în contextul în care doar 4% din producţia locală de ape minerale trece graniţele.

„Pot apele minerale din România să devină un brand de ţară? Poate România să devină izvorul de apă al Europei? Putem construi, dincolo de povestea fiecărui brand în parte, povestea unui brand de ţară?” sunt întrebările pentru care Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN şi-au propus să găsească răspunsuri în cadrul conferinţei „În căutarea brandului de ţară. România, izvorul de ape minerale al Europei”. Reprezentanţi din industria locală au pus pe masă în cadrul acesteia cifre, problemele cu care se confruntă şi rezolvările pe care le consideră cele mai bune.

Potrivit lor, dintre sectoarele cu potenţial enorm sau la care excelăm, precum IT, automotive sau turism, unde avem însă concurenţă acerbă din partea multor altor state, cel al apelor minerale este elementul diferenţiator, care ne face unici. Dar pentru a reuşi să transformăm această industrie într-un brand de ţară este nevoie de un parteneriat puternic public-privat şi de o comunicare eficientă. 

Jean Valvis, preşedinte Valvis Holding:„România merge bine în mai multe domenii. Unde este însă unică? Turism au toate ţările. Industrie auto, de asemenea. IT-ul nu e tangibil şi la fel de sustenabil cum este apa. Apa va fi absolut necesar să fie pură. Pe măsură ce trec anii, din cauza omului, care nu ştie să respecte planeta şi ecologia, apele pure necesare organismului nostru vor fi mai rare, deci mai valoroase. De aceea, România poate fi patria apelor minerale internaţionale. Elementul diferenţiator pe care îl avem în acest domeniu este unul unic. În celelalte domenii vor veni şi alte naţii. Ar trebui să ne promovăm cu un domeniu unde suntem deosebiţi.”

¶   Sunt aici pentru că am o viziune tangibilă, pe care am modelat-o cu experienţa oamenilor, instituţiilor, competiţiei şi prin efortul meu de a exporta Aqua Carpatica, care a început acum 3-4 ani. Semnalele sunt pozitive la Los Angeles, San Francisco, New York, Londra, Tokio, Dubai, Riad. Observ însă că nu se vinde – avem nevoie de export, pentru că e parte din creşterea economică. Consum, export, investiţii directe.

¶   Trebuie să ne gândim că se poate şi să mergem la un alt nivel. Am observat că în străinătate nu se vinde brandul, nu se vinde o anumită etichetă, ci se vinde originea produsului.

¶   În România există o lipsă de încredere în forţele proprii. Noi am venit, în urmă cu 3-4 luni, cu o campanie şi un slogan de bază: „România - patria apelor minerale”. În comparaţie cu alte ţări, noi avem 80.000 de kilometri pătraţi de pădure, care garantează puritatea originală a ploii. Apa este importantă. Vorbim de elementul care constituie 70% din corpul nostru, un diamant pentru sănătate, un element de bază al alimentaţiei, pe care noi în România îl primim sub o suprafaţă de 80.000 de kilometri pătraţi de pădure. Aceste ape pe care le îmbuteliem au şi un parcurs de 20-30 de ani în subteran, unde se îmbogăţesc cu minerale.

¶   Cred că suntem patria apelor minerale, pentru că avem cantitate, păduri, calitate, protecţie, nu avem exces de săruri, magneziu, avem un gust plăcut atât al apelor minerale, cât şi al celor de izvor, avem cele mai bune ape din punctul de vedere al nitraţilor. Aici se reunesc toţi parametrii pentru a spune că România este diamantul apelor minerale. Dar nu avem o strategie, un cadru legislativ.

¶   În trei ani piaţa mondială a apelor minerale va creşte cu 30 de miliarde de euro. De la 145 de miliarde de euro care se realizează astăzi la 174 de miliarde de euro, potenţialul este enorm. 

¶   Pentru antreprenorii care vor să ajungă la o ţintă este extrem de important să simtă că Executivul le este alături. Mă bucur că statul vrea să se ocupe de resursele minerale, dar vreau să reamintesc că resursele minerale ale României sunt mărfuri. Apa minerală are nevoie de brand şi de marketing. Aurul, gazul, ţiţeiul le vinzi conform datelor de la bursă. Să pui însă valoare adăugată la un produs FMCG e puţin diferit. Este un fond, dar nu e inclus la fondurile europene, cu toate subvenţiile pentru PAC (Politica Agricolă Comună). Nu are fonduri. Apa minerală din România aparţine resurselor de subsol, dar nu este un fond care poate beneficia de finanţare europeană. Propunerea care vine din partea noastră este de a se găsi o modalitate de cofinanţare. Nu ar trebui să limităm apa minerală doar la nivel de marfă.

¶   În Europa sunt foarte multe ape minerale, iar consumul este foarte mare. Adevărata oportunitate a României nu este în Europa, unde există chiar şi un război de preţuri între francezi şi italieni, ci în Asia şi America.

Bogdan Jelea, director general adjunct Societatea Naţională a Apelor Minerale (SNAM):

„Există o mulţime de aspecte care ţin de absenţa unei politici publice coerente în domeniul apelor minerale. Fără un context legislativ limpede nici noi nu vom putea funcţiona suficient de bine, nici statul nu va putea să exploateze suficient de bine această resursă şi nici îmbuteliatorii nu vor putea să îşi maximizeze businessul.”

¶   Suntem la o cantitate mare de rezerve, avem un număr destul de mare de perimetre. Acoperirea majorităţii perimetrelor cu păduri înseamnă o purficare mai bună a apei şi o capacitate de regenerare mult mai rapidă decât în alte zone. Asta face ca, atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ, România să fie un lider în domeniu.

¶   Apa este o resursă din ce în ce mai limitată. Din cauza condiţiilor de mediu la nivel global există o scădere a cantităţilor exploatabile de apă. E o diferenţă substanţială între ce e apa industrială şi apa naturală.

¶   Toţi îmbuteliatorii nu ne sunt doar clienţi, ci şi parteneri de business. Avem obligaţia să facem o treabă cât mai bună să o exploatăm într-o manieră sustenabilă şi profitabilă.

¶   SNAM are drept acţionar unic statul român, prin Ministerul Economiei. Avem în concesiune 37 din cele 71 de branduri aflate în lista ANRM de ape minerale naturale. Restul sunt direct concesionate de ANRM către îmbuteliatori. 

Nicu Rădulescu,preşedinte Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR)

„Dacă aşteptăm mereu de la stat să ne încurajeze, greşim, statul ne poate ajuta şi sprijini, dar noi trebuie să facem restul.”

¶   Ideea brandului de ţară poate fi implementată repede dacă avem spirit întreprinzător, dacă lucrăm în echipă şi dacă punem toţi mână de la mână, pentru că staţiunile balneare sunt locuri de recreere şi izvor de sănătate. Dacă le asociem cu aceste efecte, avem rezultate fantastice. Cel mai puţin am dezvoltat turismul balnear, dar cred cu tărie că ne putem dezvolta.

¶   Dacă analizăm ce este brandul, ce avem noi, ce nu au alţii şi ce ne diferenţiază de ceilalţi, putem avea un brand de ţară sustenabil şi durabil cu care vom putea ieşi fără emoţii în faţa oricărui partener.

Ionel Dancă, şeful Cancelariei Prim-Ministrului: „Cred că cel mai bun lucru pe care îl poate face statul este să lase economia în pace, să lase oamenii de afaceri să îşi dezvolte planurile de business într-un cadru predictibil legal şi fiscal.”

¶   Aş vrea să transmit un mesaj foarte clar din partea actualului guvern în ceea ce priveşte domeniul resurselor minerale. Credem că este timpul ca ceea ce cer

investitorii, oamenii de afaceri, companiile de atâta timp să fie ascultat şi respectat. Ne trebuie o legislaţie coerentă, predictibilă, stabilă, fără hăţişuri birocratice, fără tergiversări inutile.

¶   Domeniul resurselor minerale este un domeniu pe care România trebuie să îl gestioneze astfel încât să aducă beneficii tuturor cetăţenilor, comunităţilor locale, într-un mediu de business prietenos, atât pentru comunitatea de afaceri, cât şi pentru mediu.

¶   Credem că în perioada următoare vom pune la punct reorganizarea, restructurarea şi eficientizarea agenţiei, astfel încât domeniul resurselor minerale să nu mai fie redus la zona carierelor de pietriş şi nisip, putem să facem din zona de resurse minerale un domeniu strategic pentru dezvoltarea economică a României, pentru că există potenţial foarte mare, atât în zona de minerit, petrol, gaze, cât şi de ape minerale. Vrem aşadar să implementăm la nivelul acestui domeniu o strategie care să pună în valoare aceste resurse, iar perioada în care zona de resurse era limitată la diverse activităţi locale de interes local sau politici cred că trebuie să ia sfârşit. Asta ne-am propus, ca guvern, la nivelul ANMR.

¶   În ceea ce priveşte strategia în domeniul resurselor minerale aici, de asemenea, sunt întârzieri mari. Vorbim de o strategie din 2009, care trebuie actualizată şi trebuie să răspundă nevoilor din acest domeniu. Sunt inclusiv chestiuni din zona legislaţiei, au fost câteva propuneri venite de la organizaţiile patronale în ceea ce priveşte modalitatea de emitere a licenţelor şi a permiselor de explorare-exploatare, lucrăm împreună cu ANMR la o astfel de îmbunătăţire a cadrului legislativ, astfel încât ceea ce e de competenţă locală să rămână la nivel local iar la nivel central să ajungă doar acele decizii care nu pot fi luate la nivel local.

¶   Ne propunem să îi aducem pe toţi producătorii şi patronatele din sectorul apelor minerale la aceeaşi masă, important e ca toată comunitatea să ia parte la decizii, sectorial, pe fiecare domeniu în parte.

¶   Credem că România are potenţial foarte bun. Credem în parteneriatul public-privat. Ceea ce poate să facă industria în beneficiul propriu se poate restrânge la nivelul întregii comunităţi.

¶   Sunt multe domenii în care România excelează – IT, resurse naturale, posibilităţile pe care le oferă România ca destinaţie turistică, industria auto, care în acest moment reprezintă motorul exporturilor româneşti, 24% din valoarea exporturilor, 14% din PIB, şi forţa de muncă pregătită din punct de vedere tehnic, unde avem însă un deficit, de aceea trebuie să dezvoltăm din nou zona de învăţământ dual, a şcolilor tehnice, pentru a asigura această resursă.

¶   România este plină de strategii. Suntem foarte buni, atunci când suntem întrebaţi, să răspundem la întrebarea „Ce ar trebui să facă România peste 20 de ani?“. Nu ştim să răspundem însă ce ar trebui să facă azi sau mâine. Din acest punct de vedere strategiile sunt necesare pentru a da un cadru de acţiune coerent. Dar inflaţia de strategie este profund dăunătoare. Noi credem că, de fapt, trebuie să lăsăm şi societatea, şi businessul, şi industriile să se dezvolte natural, să nu le împiedicăm, să nu le obstrucţionăm. 

Daniel Mischie, preşedinte al Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA): „Cu cât politicul este implicat mai mult, cu atât trebuie să descurcăm mai mult după. Politicul trebuie să fie facilitator pentru noi, atât. Trebuie să ne creeze platforma şi atât. Cred că puterea este la antreprenori, la îmbuteliatori şi la noi, la operatorii de restaurante şi de hoteluri.”

¶   Poziţia noastră e puţin diferită. Considerăm că apele minerale şi turismul balneo beneficiază de o fereastră de oportunitate. Cred că apa este unul dintre cele mai bune produse de care beneficiază România.

¶   Ne străduim de ani de zile ca turismul să fie gestionat de organizaţiile de management al destinaţiei, în care toţi actorii privaţi implicaţi să poată decide. Pentru că, după 30 de ani, am constatat faptul că statul nu poate promova acest turism. De aceea considerăm că privatul, care a reuşit să facă branduri de apă minerală, în turism ar trebui să gestioneze aceste ONG-uri.

¶   În restaurante, astăzi, consumul de ape minerale este în creştere. Predispoziţia consumatorului de a plăti pentru o apă minerală de calitate sau cu un marketing mai bun este mult mai mare, iar astăzi românul este predispus să aibă apă minerală românească pe masă. Fereastra de oportunitate există, dar trebuie exploatată de industria balneo şi de cea a îmbuteliatorilor.

¶   În industria din care vin eu, datorită politicului avem astăzi o infrastructură în care evoluăm foarte bine. Iar industria restaurantelor, care era hulită, astăzi a ajuns să fie un exemplu. Pentru că administraţia centrală a reuşit să faciliteze o anumită legislaţie prin care să nu mai fim nevoiţi să ne ascundem de reprezentanţii administraţiei. Dar astăzi, când avem promovarea turismului balneo din România şi suntem pe locul 4 la locuri balneo în Europa, noi vrem să facem staţiuni de schi.

Marius Caluian, managing partner Market Vektor: „Consumul per capita la români în 2019 este de 87,2 litri, fără să luăm în considerare zona de clădiri de birouri. Suntem mult sub media UE, unde, în 2017, era un consum mediu de 117 litri. Cel mai mare consum per capita îl întâlnim în Europa de Vest, Italia, Germania – unde valoarea se îndreaptă spre 200 de litri pe cap de locuitor. Consumul depinde şi de calitatea apei de la robinet.”

¶   În 1806 a apărut prima instalaţie de îmbuteliere, la Borsec. A fost o investiţie străină, dar trebuia să înceapă cineva. În 1938 erau deja 56 de instalaţii. După al doilea război mondial producţia de apă minerală din România cunoaşte o evoluţie spectaculoasă.

¶   Între 1949 şi 1970 consumul a crescut de peste 50 de ori, asta şi pe fondul urbanizării forţate de la momentul respectiv. A urmat apoi o perioadă de stagnare, dar începând cu 2006 piaţa a cunoscut o nouă evoluţie spectaculoasă. Printre factorii care au contribuit la asta se numără introducerea peturilor şi creşterea importanţei apei plate.

¶   În ultimii zece ani, din 2009 până în 2019, piaţa apei minerale îmbuteliate a crescut cu 70%, deci există un potenţial imens. În ultimii cinci ani a crescut cu 40%. Volumele de apă prezentate se referă la vânzarea prin canalul retail. Vânzările nu acoperă partea de vânzări instituţionale, cantine sau cea de dozatoare din clădirile de birouri.

¶   Dacă ne referim la cele trei canale de vânzare, comerţul modern deja este dominant, a ajuns la peste 70% din consumul total, în timp ce partea de comerţ tradiţional şi HoReCa reprezintă 30% din volum. Ca tip de apă, apa plată a crescut ca importanţă în vânzări şi reprezintă mai mult de 60% din consumul românilor. Ca valoare, ocupă un procent asemănător. Începând cu 2006, Pet-ul domină industria apelor minerale şi reprezintă 98% din volumul comercializat în prezent, inclusiv în HoReCa.

¶   În HoReCa observăm creşterea ambalajelor la sticlă, sticla reprezintă 21% din volum si 27% din valoarea din HoReCa. Ca valoare, HoReCa reprezintă undeva la 30% ca valoare, şi ca volum 10%, din toţi banii generaţi de această industrie.

¶   Dacă ne raportăm la consumul total pe Uniunea Europeană, România are o cotă de piaţă de 3% în UE, deci avem un potenţial imens, pentru că beneficiem de resursele naturale, care pot fi exploatate, piaţa poate creşte foarte uşor prin

creşterea consumului zilnic. Dacă am creşte cu 100 ml pe zi/locuitor am ajunge la media UE.

¶   România exportă doar 4% din producţie, şi aici avem un potenţial enorm. Ca populaţie, România reprezintă 4% din totalul UE şi avem o cotă de piaţă de 3%. Preţul apei româneşti, care este mult peste cea din UE din punctul de vedere al calităţii, este mult mai mic. De aceea, există un potenţial şi din acest punct de vedere.

¶   În contextul global există trei mari poluri la nivel de consum al apelor minerale: Asia, cu aproape 36%, nivel dat însă de populaţie, Europa, cu 26%, şi America de Nord cu 17%. Oportunitatea imediată ar fi în continentele unde consumul pe cap de locuitor este mare – Europa, implicit UE, şi America de Nord.

¶   În ultimii 10 ani am observat şi o aglomerare pe această piaţă. Acum 10 ani erau mai puţin de 50 de mărci la vânzare, acum există aproape 100, ceea ce a generat şi o creştere a numărului de produse în sine. În aceste condiţii piaţa a crescut cu 7%, chiar dacă populaţia a fost în scădere şi în proces de îmbătrânire.

¶   Consumul local poate creşte imediat, avem potenţial şi la export, avem resursele calitative, neexploatate acum, trebuie să găsim doar modalitatea să le utilizăm eficient. O altă modalitate de creştere este încurajarea competiţiei din domeniu. Numărul de produse a crescut în ultimii 10 ani, ceea ce înseamnă că avem de unde alege.

¶   În consumul total de apă din România, apa importată reprezintă doar 1%, deci vorbim de o cotă de piaţă de 99% pentru producătorii autohtoni. Am observat şi dezvoltarea timidă a unor nişe, de pildă apa pentru copii, care a ajuns undeva la 0,5% cotă de piaţă în volum.

¶   Putem ajunge la un consum de ape îmbuteliate de 95 de litri per capita într-un an, iar UE ar putea fi oportunitatea imediată de export. 

Mihai Croitoru, director general Nicoltana (brand Keia): „Noi, ca producători, trebuie să investim continuu în tehnologie, în promovare. Noi trebuie să profităm de calitatea şi vastitatea de resurse minerale. Trebuie să comunicăm mai bine, să ştie lumea de noi, acesta e un lucru pe care eu îl văd foarte important.”

¶   Am început să derulăm activităţi de export, în special în China şi statele din Orientul Mijlociu. Dar volumele de export sunt mici. Dintr-o piaţă de aproape 1,8 miliarde de litri exportăm doar 21 de milioane, adică 1%.

¶   Cred că soluţia este să avem o strategie comună, dar una care să fie discutată şi pe deplin acceptată de toţi jucătorii din piaţă, nu o strategie impusă. Sunt sigur că ar ajuta această chestiune. În UE nu se ştie mai nimic despre apa minerală şi calităţile apei minerale româneşti, despre faptul că deţinem cele mai mari rezerve din Europa, iar dacă noi, producătorii, nu comunicăm asta, nici nu se va şti. Este foarte important un consens la nivelul producătorilor.

Diana Caracota, senior strategic planner Cohn & Jansen J. Walter Thompson România: „Pentru a crea un brand, în primul rând trebuie să creezi o filosofie în care oamenii să creadă. Şi ca oamenii să creadă într-un lucru, trebuie să găseşti acele argumente care îl credibilizează. Cele mai importate trei argumente sunt resursele pe care le avem, şi care sunt neexploatate, potenţialul de creştere şi extindere în consum, atât în România cât şi pe partea de export, şi faptul că românii deja sunt ataşaţi de brandurile româneşti şi cred în ele.”

¶  Ideal ar fi ca România să aibă o strategie de brand de ţară foarte amplă, dar realitatea este diferită. Fiecare sector ar trebui să vadă cum ar putea să aducă beneficii României. La ce poate fi util un brand de ţară creat de un produs FMCG? Poate să devină un ambasador real în afară. Când le dai oamenilor senzaţia că sunt buni la ceva, într-un anumit domeniu, produsele respective pot deveni ceva cu care oamenii să se identifice, poate chiar şi cei din afară să ne identifice.

¶  Când afli că o ţară face ceva foarte bine, automat asta aduce beneficii şi altor sectoare, nu intră în competiţie, ci se susţin unele pe altele.

¶  Este important cine generează mesajul. Pentru ca un mesaj să fie credibil el trebuie să aibă o sursă credibilă. Dacă vrem să creăm un brand de ţară nu e suficient ca un singur brand să spună că are un brand de ţară. E foarte important ca respectivul mesaj să fie endorsat de cât mai mulţi jucători din industria respectivă, din zona politică, iar oamenii să îl creadă până la final. Cred că acesta este pasul următor pentru a credibiliza un astfel de proiect. 

Ana Maria Gardiner, managing partner  Lighthouse: „Construcţia unui brand se leagă de valori. Şi aici vorbim de valorile pur româneşti, care pot fi: tenacitatea, creativitatea, familia, tradiţionalismul pe care le găsim la poporul român.”

¶  Prin prisma experienţei mele de expat, înţeleg necesitatea şi beneficiile unui brand de ţară pentru România. Vedem des spoturi publicitare care promovează India, Indonezia, Arabia Saudită. Din perspectiva mea, o eventuală campanie de brand pentru România ar trebui să fie dusă mai departe de autorităţile centrale, pentru că ar trebui să luăm în calcul nevoile tuturor celor care contribuie cu taxe şi impozite la nivelul de stat, din care o astfel de campanie ar putea fi susţinută şi finanţată.

¶  Un brand de ţară ne-ar putea ajuta să atragem în continuare investiţii străine, mai ales că vedem acum upgrade-ul bursei de la Bucureşti, care sperăm să atragă investiţii de zece ori mai mari, deci există în continuare oportunităţi şi pe această parte. Vorbim de crearea unor parteneriate de business mai bune pentru afacerile locale în afara ţării, de consolidarea imaginii profesioniştilor români în străinătate. Vorbim însă în primul rând de un brand de ţară care să ne facă mândri pe noi toţi.¶  Autorităţile trebuie să înţeleagă că indirect toate aceste lucruri, eforturi se vor regăsi în bugetul de stat prin diverse taxe şi impozite şi credem că avem oportunităţi să se întâmple aceste lucruri pe viitor, aceste lucruri se pot face. 

Silviu Manole, administrator Wega Invest (Apa Minerală Vâlcele): „Noi putem să ne promovăm, avem ce promova şi este de dorit să ne promovăm apele. Important este să fim atenţi la cercetare şi inovare.”

¶  Suntem cel mai mic producător de apă minerală din România, noi facem un alt fel de apă, apă cu beneficii pentru sănătate.

¶  Plecând de la cunoaşterea apei putem ajunge la produse complexe pe bază de apă, inovative. Putem fi aşadar deschizători de drum în diferite domenii şi asta nu ar face decât să se întărească ramura economică a României, să putem face export, să devenim mai competitivi, să proiectăm în afară o imagine mai bună a acestei ţări şi să aducem şi bani din inteligenţa românească, care este cea mai la îndemână resursă.

Iulian Stoicescu, director general Ecosmart UNION: „Noi, ca şi consumatori, avem responsabilitatea de a-i motiva pe producători să meargă către o altă direcţie."

¶  În curând va fi obligatoriu să avem ambalaje din sticlă într-o proporţie mai mare, deoarece cu toţii vrem să eliminăm plasticul din viaţa noastră, sub orice formă. Asta pleacă de la producători, care trebuie să găsească o modalitate mai ingenioasă de a-şi ambala produsele. Este responsabilitatea producătorilor de a face asta.

¶  Trebuie să luăm în calcul faptul că sticla este un mediu inert pentru transportul tuturor băuturilor, este reciclabil. Pentru a refolosi sticla nu trebuie să adaugi nimic.

¶  Susţinem toţi producătorii români în îndeplinirea obligaţiilor pe care le au la fondul pentru mediu. Sunt sigur că putem face ceva pentru România ca brand de ţară şi una dintre obligaţii este să ne îndeplinim datoria faţă de mediu, nu cele pe care UE ni le impune, ci obligaţiile pe care le avem faţă de copiii noştri, de la reciclare, acasă la noi în primul rând, la obligaţia pe care producătorii o au să deconteze aceste cheltuieli.

¶  O parte dintre materialele de ambalare au o valoare negativă în industrie şi aici trebuie să intervină producătorii, care au responsabilitatea de a face ca acele materiale să devină rentabile pentru anumiţi operatori economici, în aşa fel încât ei să poată să câştige ceva din desfăşurarea operaţiunilor de colectare. Dacă vrem să avem o strategie pentru un brand de ţară trebuie să avem grijă de mediul înconjurător. Eu văd România ca patria apelor minerale, ambalată la sticlă, pentru că sticla este unul dintre cele mai bune şi curate materiale de ambalaj, care rămâne întotdeauna la dispoziţia noastră.

În ce dată pică solstițiul de iarnă. Când vom avea cea mai lungă noapte din an Daria Petrescu, 

Durata nopții este de aproximativ 15 ore și 10 minute (pentru București)

Solstițiul de iarnă reprezintă cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului. Perioada solstițiului de iarnă este marcată de numeroase superstiții, obiceiuri și povești uluitoare.

Când se produce solstițiul de iarnăÎn jurul datei de 21 decembrie-  22 decembrie are loc solstițiul de iarnă, respectiv începutul iernii astronomice.

Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Soarele se află în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator.

Soarele efectuează mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și nopților.

Durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea

Din punctul de vedere al zonelor ecuatoriale solstițiile nu pot fi numite nici „de vară” nici „de iarnă”.

Atunci când în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, mișcarea aparentă a Soarelui văzut de pe ecuator are traiectoria cea mai nordică și, simetric, când are loc solstițiul de vară în emisfera sudică traiectoria Soarelui atinge extrema sudică.

În momentul amiezii, Soarele „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. Prin urmare, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute.

Durata nopții este de aproximativ 15 ore și 10 minute (pentru București).

Când se mărește ziua 2019?

În emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Solstițiul de iarnă, mai exact al începutului iernii astronomice, are loc, în fiecare an, în jurul datei de 21 decembrie.

De la această dată, până pe 21 iunie, durata zilelor va crește continuu. Implicit, durata nopților va scădea în mod corespunzător.

Solstițiul de iarnă, tradiții și obiceiuriObiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie), scrie Agerpres.

Pentru păgâni, aceasta reprezenta noaptea în care Marea Zeiță dădea naștere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, și pe Mithras, zeul luminii, potrivit evz.ro.

Povești uluitoareCea mai veche informație scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui datează încă din antichitate.

În Mesopotamia, sărbătoarea avea o durată de 12 zile, timp în care se credea că îl ajută pe zeul Marduk să îmblânzească monștrii haosului pentru încă un an.

* * *

Ştefan Neagu este noul director interimar al INCDS I.L. Miscellanea / 16 decembrieMinistrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a încheiat, astăzi, delegarea lui Ovidiu Badea în funcţia de director general al Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" (INCDS). Ştefan Neagu a fost numit director general interimar al instituţiei, informează Agerpres.

Ministrul a declarat, luni, într-o conferinţă de presă: " Anunţ această decizie în urma numeroaselor petiţii pe care le-am primit la Ministerul Educaţiei, dar şi din cauza unor semnale pe care le-am primit din partea presei. Interimatul va fi preluat de domnul cercetător Ştefan Neagu, urmând ca, în cel mai scurt timp, să

venim în faţa opiniei publice cu o numire demnă de acest institut".

Monica Anisie. Sursa foto: EDUPEDU.RO

Oficialul a precizat că Ovidiu Badea nu a fost concediat, ci va reveni în funcţia ocupată anterior. Anisie a subliniat că datoria Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură era evaluarea corectă a lemnului recoltat din pădurile României, potrivit sursei citate.

Ea a declarat: "Domnul director Badea, dacă nu a fost convins de corectitudinea datelor de la Departamentul Inventarului Forestier NaţionaL, trebuia ca, într-un an de zile, să vină cu o alternativă, cu date concrete care să fie prezentate opiniei publice. Consider că este inadmisibil ca, la mai bine de un an de la finalizarea IFN, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură să nu poată face o evaluare a valorii lemnului recoltat din pădurile României. Domnul Badea a contestat această cifră. Prin urmare, l-am întrebat care sunt măsurile concrete pe care le poate prezenta, dar nici până la această dată nu le-a prezentat. Ministerul Educaţiei nu va accepta ascunderea informaţiilor de interes public şi discreditarea unor profesionişti din sistem pentru că au refuzat să tacă".

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură a înregistrat, până la 31 noiembrie, o pierdere de 5,9 milioane de lei şi defrişări ilegale anuale estimate la 38,6 milioane metri cubi de lemn.

* * *

Situații confuze privind pădurile României Luni, 16 Decembrie 2019 Maria Bogdan  Silvicultura

A făcut înconjurul țării anunțul (sau consternarea) noului ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe. Citând datele din Inventarul Forestier Național II, întocmit de IFN, o structură ce activează în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“, aflat în subordinea Ministerului Educației și Cercetării Științifice, Alexe a declarat că, în perioada 2013-2018, „ȋn România se taie, ȋntr-un an, aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste

cifrele oficiale. Diferența de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate“.

Această cifră este dătătoare de fiori reci pe șira spinării. Și vine cumva să întărească punctul de vedere al organizațiilor non-guvernamentale care acuză defrișări ilegale de păduri de ani de zile. Declarația ministrului și studiul în sine (IFN II) au fost însă primite și privite cu rezervă în special de reprezentanții Romsilva. Și atunci a apărut nuanțarea: „Astăzi, cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităților publice locale și, pe locul trei, în pădurile administrate de RNP Romsilva (declarație ministrul Costel Alexe).“ Acum, cei care au călătorit prin zonele montane ale României știu că adevărul este pe undeva la mijloc; realitatea este că masive sau dealuri întregi, altădată pline de codri, sunt acum dezolant de golașe (vezi Suceava, Argeș, Vâlcea, Hunedoara, Alba).

Dar ce să vedeți, chiar statistica, adică datele oficiale ale statului, contrazic și Inventarul Forestier Național, și ceea ce uneori vedem noi cu ochiul liber. Să detaliem:

în 1990, atunci când pădurile ocupau inclusiv zone întinse în câmpie, potrivit Institutului Național de Statistică, România avea 6,685 milioane ha păduri și altă vegetație forestieră. Tot INS ne spune că în 2014, ultimul inclus în statistică, suprafața de păduri era de 6,734 mil. ha;

un raport al Ministerului Mediului, denumit Starea Pădurilor României, indică faptul că în 2017 suprafața forestieră era de 6,565 mil. ha;

Inventarul Forestier Național II vine cu alte date: România dispune de 6,929 mil. ha terenuri acoperite cu arbori, la care se adaugă 0,108 mil. ha terenuri destinate împăduririi sau goale, urcând totalul suprafeței la 7,037 mil. ha.

Așadar, ce date, care raportări și ce instituții să credem? După INS și INF, chiar pe fondul acesta al defrișărilor masive, reclamate inclusiv în IFN II, România are mai multe păduri astăzi ca acum 30 de ani; după Ministerul Mediului,

suprafața împădurită este mai mică în 2017, comparativ cu 1990, cu 0,12 mil. ha, situație oarecum plauzibilă, punând față în față, fie și mental, imaginile de astăzi cu cele de acum 25-30 de ani.

La sfârșitul anului 2017, structura fondului forestier, pe forme de proprietate, arăta în felul următor: proprietate publică a statului (Romsilva) – 48,6% (3,138 mil. ha); proprietate publică a unităților administrativ teritoriale – 15,9%; proprietate privată a persoanelor fizice și juridice – 34,1%; proprietate privată a UAT – 1,4%. Având această ultimă oglindă, putem oarecum accepta disculparea Romsilva, care spune că tăierile ilegale se produc în special în pădurile nepăzite ale proprietarilor persoane fizice și mult mai puțin la stat. Oare???

* * *

BANK OF CHINA A patra cea mai mare banca din lume s-a lansat la Bucureşti E.O. Bănci-Asigurări / 16 decembrie

Bank of China, a patra cea mai mare instituţie bancară din lume, şi-a lansat, în urmă cu câteva momente, sucursala de la Bucureşti. Evenimentul, care se află în desfăşurare, vine în ocazia împlinirii a 70 de ani de relaţii diplomatice dintre Republica Populară Chineză şi România.

În deschiderea manifestării de lansare au vorbit Jiang Yu, ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, Liu Liange, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bank of China, Teodor Meleşcanu, preşedintele Senatului şi Florin Georgescu, prim vice-guvernatorul BNR.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a anunţat, recent, într-un discurs susţinut în ocazia aniversării a 70 de ani de relaţii bilaterale România - Republica Populară Chineză, că Bank of China intenţionează să deschidă o sucursală în ţara noastră. Şeful BNR a precizat: "Înfiinţarea pe teritoriul României de către Bank of China a unei sucursale, ce preconizează să desfăşoare operaţiuni din luna decembrie a acestui an, este rezultatul firesc al acestor evoluţii pozitive".

* * *

Judetul in care lemnul de foc s-a ieftinit cu 17% iar cantitatile disponibile sunt tot mai mari Decembrie 16, 2019

Pretul lemnului de foc comercializat de ocoalele silvice din judetul Arad a scazut cu 17% in acest an, iar cantitatile disponibile sunt de patru ori mai mari decat in ultimii ani, insumand 120.000 de metri cubi. Aceasta crestere

a cantitatii este pusa pe seama furtunilor violente inregistrate in ultimii ani, care au doborat zeci de mii de copaci, noteaza Agerpres.

In luna septembrie, institutia a decis sa vanda lemn de foc la preturi cuprinse intre 98 lei pe metru cub si 265 de lei pe metru cub (fara TVA), in functie de specie, sortiment si conditia de livrare.

De exemplu, lemnul de esenta tare se vinde cu 128 de lei direct in padure sau 166 de lei in depozitele ocoalelor silvice, iar lemnul de esenta moale se vinde cu 98 de lei in padure si 136 de lei in depozite.

„Directia Silvica a redus preturile fata de anul trecut cu 17%, tinand cont de cerere si oferta. Exista cantitati mari de lemn disponibile pe piata in acest moment, motiv pentru care a fost necesara scaderea preturilor. La ocoalele silvice din judet exista sute de mii de metri cubi rezultati din doboraturi, in urma fenomenelor meteorologice severe inregistrate in special in 2017. O parte din cantitate va fi pentru industrie, dar pentru populatie avem 120.000 de metri cubi de lemn de foc”, a declarat, pentru AGERPRES, purtatorul de cuvant al Directiei Silvice Arad, Gelu Zdrenghea.

Ocoalele silvice din Arad au o cantitate de patru ori mai mare decat in anii anteriori

Cu toate ca ocoalele silvice anunta ca au disponibila o cantitate de 4 ori mai mare decat in anii anteriori, cererea se mentine insa la 30.000 – 35.000 metri cubi de lemn de foc pe an.

Directia Silvica Arad gestioneaza aproximativ 48 la suta din suprafata forestiera a judetului, care are peste 200.000 de hectare. Restul padurilor sunt private sau ale primariilor.

Care au fost pagubele produse de furtuni in paduri

In 2017, mai multe furtuni au cauzat pagube importante in padurile din Arad, fiind doborati de vijelii zeci de mii de arbori.

Doar in Padurea Ceala, de la marginea municipiului Arad, autoritatile au inventariat peste 25.000 de arbori rupti in iunie 2017, echivalentul masei lemnoase exploatate timp de trei decenii. Autoritatile spun ca acesta a fost cel mai mare dezastru inregistrat in acest loc in istoria cunoscuta.

* * *

Cele mai scumpe gaini din lume Decembrie 16, 2019

Exista o multime de rase de gaini in intreaga lume. Sunt cele mai populare pasari domestice pentru ca sunt usor de intretinut. Unele dintre ele valoreaza, insa, cat o masina de lux. Iata care sunt cele mai scumpe. 

Ayam Cemani – Ferrari-ul gainilor

Gainile din rasa Ayam Cemani sunt de departe cele mai scumpe din lume. Originare din Indonezia, sunt unice pentru ca sunt negre in intregime. Pana si organele sunt negre, limba fiind singura care este gri. Desi sunt hranite cu furajele obisnuite, iar cresterea lor nu este deloc costisitoare, cel mai scump exemplar poate ajunge si la 100 de mii de euro. Pretul mediu al unui pui Ayam Cemani este de 2.500 de euro.  

Foarte asemanatoare sunt gainile negre suedeze, Svart Hona. Se diferentiaza doar prin penele cu irizatii de verde si auriu. Acestea sunt, insa, si mai rare decat cele din rasa Ayam Cemani, dar, cu toate acestea, un pui poate fi achizitionat la preturi cuprinse intre 100 si 300 de euro. 

Rasa Orpington (Australop) – cele mai productive gainiOriginara din Australia, rasa Orpington sau Australop este considerata drept cea mai productiva. Un astfel de exemplar da intre 250 si 340 de oua de marime medie spre mare, pe an. De aceea este si una dintre cele mai scumpe gaini din lume, cu preturi ce sar de 50 de euro. Pe langa productivitatea ridicata, gainile din rasa Orpington sunt si foarte frumoase. Sunt mari si au un penaj deosebit, iar carnea lor este, de asemenea, foarte gustoasa. 

Cocosul din Liege, campionul absolutCunoscut si sub denumirea de Luikse Vechter, cocosul din rasa Liege era si este (in unele tari precum Spania si Franta) folosit la lupte. Este supranumit si Soldatul din Liege, pentru ca exemplarele din aceasta rasa sunt puternice și ajung pana la 5-5,5 kilograme. Pretul unui cocos din rasa Liege porneste de la 100 de euro. 

Westfalischer Totleger, calitate nemteascaEste o pasare cu adevarat rara. In 2009, in Germania, erau inregistrate oficial 1353 de gaini si 300 de cocosi din rasa Westfalischer Totleger. Se spune despre ele ca dau oua pana la moarte si sunt considerate foarte productive. Penele lor

sunt argintii sau aurii, cu tente rosiatice. Preturile pornesc de la 100 de euro/exemplar, dar sunt foarte greu de gasit pe piata.  

Kadaknath, cea mai scumpa gaina din IndiaGainile din rasa Kadaknath sunt intalnite in regiunea Madhya Pradesh din India. Sunt cunoscute si sub denumirea “kali masi”, care inseamna “gaina cu carne neagra”. Se aseamana cu cele din rasa Ayam Cemani si sunt folosite in India, in scopuri medicinale. Un kilogram de carne din aceasta rasa se vinde pe pietele locale cu 15 euro. 

Gainile Serama, mici, dar foarte pretioaseOriginare din Malaezia, gainile din rasa Serama sunt unice prin dimensiunile lor reduse. Clasificarea lor se face in functie de greutate. Cocosii maturi din clasa A cantaresc 350 de grame, iar gainile nu au mai mult de 325 de grame. La clasa B, ajung pana la 5-600 de grame. Cele mai mici exemplare, care ajung sa castige concursuri, pot valora chiar si zeci de milioane de euro. 

Rasa Bresse, mandria francezilorGainile din rasa Bresse ajung rareori la export. Doar 5% dintre proprietarii din regiunea Rhone-Alpes pun la vanzare astfel de pasari. In Franta, exista si reguli speciale pentru crescatorii gainilor din rasa Bresse. Acestia trebuie sa detina minimum o jumatate de hectar, iar fiecare gaina sa aiba la dispozitie un spatiu de cel putin 10 metri patrati. Carnea gainilor Bresse este foarte scumpa: se vinde cu 40 de euro/kilogram in magazinele de specialitate din Paris, dar poate ajunge, in unele cazuri, si la 100 de euro. Este folosita la una dintre retetele deosebite ale francezilor, Poulet Bresse. 

* * *

Agricultura de precizie cu drone2

Turcia este prima ţară din lume care adaptează drone pentru uz domestic cu mitraliere veritabile Aurelian Mihai - 16 dec 2019

Simple jucării pentru oamenii de rând, dronele zburătoare au însă origini mult mai tenebroase, tehnologia din spatele acestora originând direct din industria militară, aşa numitele UAV-uri perfecţionând ceea ce majoritatea dinte noi numim astăzi, pur şi simplu, jucării.

Dronele controlate cu ajutorul unui joystick rudimentar, sau autonome pe de-a-ntregul, au devenit atât de puţin costisitoare încât oricine şi le poate permite, inclusiv armatele unor ţări care până de curând nu au avut de-a face cu asemenea inovaţii.2 Subtitlul meu, GB

https://www.go4it.ro/curiozitati/turcia-este-prima-tara-din-lume-care-adapteaza-drone-pentru-uz-domestic-cu-mitraliere-veritabile-18668824/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+Go4itro-Stiri+%28go4it.ro+-+Stiri%29

Atunci când sunt create special pentru aplicaţii militare, dronele pot fi folosite pentru a ataca direct obiective militare, supraveghere, sau pentru a livra „provizii” utile în diferite operaţiuni. Însă cel mai adesea este vorba despre simple operaţiuni de supraveghere, dronele fiind perfect pregătite pentru observaţii de la distanţă, atrăgând cât mai puţin atenţia la sol.

Însă armata turcă pare să fi dus lucrurile mai departe decât atât, găsind o modalitate pentru a amplasa mitraliere complet funcţionale la bordul dronelor, fără ca reculul acestora să destabilizeze traiectoria de zbor.

Fixată la capătul unui braţ stabilizator, mitraliera de tip convenţional poate fi îndreptată asupra oricărui obiectiv fără ca rafalele trase să rateze ţinta.

Cu această invenţie, dronele zburătoare tranziţionează deodată de la simple dispozitive pentru supraveghere la veritabile arme de asalt, capabile să lovească orice ţintă desemnată atât timp cât se află în aria de vizibilitate.

Probabil justificat, sistemul denumit Asisguard stârneşte deja îngrijorare, tehnologia adaptată pe un dispozitiv de zbor creat iniţial pentru uz comercial putând fi duplicată şi pentru alte aplicaţii nu tocmai legale, cum ar fi atentatele teroriste.

Având în vedere direcţia luată de tehnologiile actuale, dezvoltarea unor contramăsuri şi mai sofisticate, precum sisteme laser anti-drone este poate inevitabilă, pregătind terenul pentru o nouă eră a războaielor hiper-tehnologizate.

* * *

EUROSTAT:

Ţara noastră a fost în 2018 cea mai mare exportatoare de viori A.I.G. Miscellanea / 15 decembrie

România a exportat în 2018 un număr de 14.000 de viori în state din afara Uniunii Europene, reprezentând 28% din totalul exporturilor de acest tip ale UE. În acest fel, România a fost anul trecut cel mai mare exportator de viori din UE către restul lumii, fiind urmată îndeaproape de Danemarca (12.200 unităţi, 24%) şi la mare distanţă de Germania (6.400 unităţi, 13%), potrivit datelor biroului european de statistică, Eurostat, informează News.ro.Marea Britanie a exportat anul trecut 5.000 de viori în afara UE (10% din totalul exporturilor UE), Cehia 2.900 (6%), Franţa 2.700 (peste 5%), Italia 2.500 (5%), iar Belgia 1.800 (4%).

Aproape jumătate din exporturile europene de viori au avut ca destinaţie două ţări, Statele Unite şi Coreea de Sud (11.900 de viori fiecare, respectiv 24% din exporturile în afara UE). Cele două ţări sunt urmate de Japonia (6.700 viori, 14%), Canada (2.900, 6%), Australia (2.300, 5%), Elveţia (2.100, 4%), Hong Kong (1.800, sub 4%), China (1.700, 3%), Rusia (1.600, 3%), Norvegia (1.200, 2%) şi Serbia (870, sub 2%).

În 2018, statele Uniunii Europene au exportat în total 105.000 de viori, în valoare de 23,3 milioane de euro, şi peste jumătate dintre acestea au avut ca destinaţie alte state membre. Numărul total al viorilor exportate a scăzut cu 7% comparativ cu 2013.

Statele membre au importat anul trecut 234.800 de viori, în valoare de 15,7 milioane de euro. Majoritatea acestora (82%, respectiv 191.500 de viori) au provenit din afara Uniunii Europene. Numărul viorilor importate de statele membre a crescut cu 27% faţă de 2013.

Marea Britanie a importat 71.300 de viori din afara UE, reprezentând 37% din importurile totale din afara Uniunii, fiind cel mai mare importator din state din afara UE. Germania a importat 31.300 de viori din afara UE (16%), urmată de Italia (18.200, 9%), Spania (16.900, puţin sub 9%), Belgia (15.100, 8%) şi franţa (9.100, 5%).

Majoritatea viorilor importate din afara UE au provenit din China (188.500 de viori, respectiv 99% din importurile din afara Uniunii). Majoritatea celorlalte

viori importate au provenit din şapte ţări: Statele Unite, Taiwan, Republica Moldova, Nepal, Brazilia, Japonia şi India, potrivit sursei citate.

* * *

Mai multe companii se bat pentru ranfluarea „navei mortii” din Midia

In dec. 15, 2019   Cinci firme, dintre care două româneşti şi trei din Turcia, Grecia, respectiv, Gibraltar, sunt interesate de ranfluarea navei încărcate cu oi care a eşuat în acvatoriul Portului Midia, până în a doua parte a săptămânii viitoare fiind aşteptate ofertele acestora, a informat vineri directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, Daniela Şerban, transmite AGERPRES.

Reprezentanta CNAPM a spus că ar mai exista o a şasea solicitare ce urmează să fie primită de la o firmă din străinătate.

„Avem cinci solicitări, avem două firme româneşti, una din Turcia, una din Grecia şi una din Gibraltar. Astăzi am înţeles că mai vine o solicitare de la o altă firmă, tot internaţională. Noi vom trimite caietul de sarcini către toate aceste societăţi şi companii. Termenul va fi vinerea viitoare. În caietul de sarcini le-am scris să vină şi cu un plan de ranfluare şi atunci nu putem să le dăm un termen de două zile, trei zile, ţinând cont de complexitatea pe care o are această operaţiune trebuie să fim foarte atenţi în ceea ce facem. Până joi, la ora 16,00, primim ofertele. Vineri ne pronunţăm”, a spus Daniela Şerban, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acesteia, Autoritatea Navală Română a înştiinţat săptămâna trecută CNAPM că are obligaţia de a ranflua nava eşuată.

„Vinerea trecută, Autoritatea Navală Română, prin Căpitănia Portului Midia, ne-a făcut adresă prin care CNAPM are obligaţia de a scoate navele eşuate din bazinul portuar. Din acea clipă am făcut şedinţă a comitetului de urgenţă şi am

demarat procedura pentru ranfluarea acelei nave. Nu este o operaţiune uşoară, discutăm despre o navă care se află în şenalul navigabil din Portul Midia, această navă ocupă 40% din şenal. Procedura noastră de achiziţie este una, nu pot să spun că e greoaie, o facem pe situaţii de urgenţă. Am depus la Camera de Comerţ, ca să ne dea certificatul pentru situaţie de urgenţă, astăzi îl aşteptăm. Am pregătit un caiet de sarcini, nu a fost uşor să-l facem pentru că este un accident naval atipic, marfa este în interiorul navei, nu este o marfă normală, ci sunt animale care sunt descompuse şi nu este uşor”, a declarat Şerban.

Directorul general al CNAPM Constanţa a mai spus că firma care va câştiga licitaţia privind ranfluarea navei trebuie să nu blocheze şenalul navigabil în timpul executării operaţiunilor care sunt estimate a dura circa 30 de zile.

„În momentul în care cei care vor câştiga această licitaţie şi vor veni pentru ranfluarea navei, noi nu trebuie să blocăm şenalul navigabil. Vor fi utilaje foarte mari, ţinând cont că nava are 11.000 de tone, Administraţia nu-şi poate permite să facă o greşeală pentru siguranţa navigaţiei şi pentru operatorii portuari care sunt în zona respectivă, nu putem să le blocăm activitatea. E un proces foarte complex, să ne luăm toate măsurile de siguranţă”, a afirmat Daniela Şerban.

Ea a menţionat că o operaţiune grea este, pe lângă ranfluare, şi scoaterea cadavrelor oilor din vapor.

„Nu numai scoaterea acestei nave ne va da bătăi de cap. Ne va da bătăi de cap foarte mari scoaterea mărfii din navă. Din cargoplanul pe care l-am cerut de la Căpitănie şi ne-a fost pus la dispoziţie, acolo sunt 635 de tone, reprezintă marfa din navă. Aceste 635 de tone trebuie duse la incinerare”, a precizat reprezentanta CNAPM.

Conform acesteia, CNAPM Constanţa a cheltuit până în prezent cel mult 60.000 de euro cu operaţiunile efectuate în zona producerii incidentului din Portul Midia, inclusiv cele de strângere a cadavrelor din jurul navei.

Daniela Şerban a mai spus că, în prezent, nu există pericol ecologic în zona unde a eşuat nava cu oi.

„În momentul de faţă nu există pericol ecologic în Portul Constanţa. Important este pentru noi, ca administraţie, să nu periclităm activitatea, ţinând cont că acolo în navă sunt cadavre, este vorba numai despre mirosul pe care îl emană aceste cadavre şi după aceea, planul logistic de a le lua de la navă, de încărcare. Toate documentele primite nu atestă că este un pericol. Acest pericol ar fi existat dacă temperatura este peste 20 de grade. Atunci cu siguranţă era, dar

acum, ţinând cont de condiţiile meteo, nava care e numai fier, nu e un pericol”, a declarat directorul CNAPM Constanţa.

Nava Queen Hind, încărcată cu peste 14.000 de oi, s-a răsturnat pe 24 noiembrie, la plecarea din Portul Midia, scufundându-se parţial. Echipajul format din 22 de marinari sirieni a fost salvat, scoase vii de la bordul vaporului fiind, în zilele de după incident, şi câteva sute de oi. 

* * *

Solutii cloud-to-cloud in agricultura: Climate FieldView, date stiintifice la dispozitia fermierilor In dec. 16, 2019  

The Climate Corporation, divizia Bayer ce deține FieldView, platforma integrată de agricultură digitală lider în industrie, anunță un parteneriat încheiat recent cu CLAAS Telematics. Astfel, fermierii care utilizează și echipamentele companiei partenere vor avea acces cloud-to cloud la toate rapoartele generate de tehnologia agricolă, inclusiv cele de la recoltare, vor putea vizualiza hărți din teren și vor putea face diverse înregistrări digitale

legate de suprafața lucrată.

Parteneriatul dintre cele două mărci presupune integrarea informațională completă; informațiile colectate de echipamentele Class Telematics vor putea fi accesate din contul platformei FieldView, fără a mai fi necesară utilizarea dispozitivului FieldView Drive. Astfel, fermierii vor putea colecta, stoca și analiza cu ușurință datele generate de tehnologia agricolă CLAAS, accesând totodată modelele predictive puse la dispoziție de Climate FieldView. Conectivitatea și stocarea de date agronomice generate cu ajutorul utilajelor din teren sunt astfel sporite.

„Datele colectate devin și mai valoroase pentru fermierii noștri atunci când pot fi combinate cu tehnologia AI avansată pe care o dezvoltăm, pentru a crește productivitatea și a minimiza riscurile din fermele acestora. Parteneriatul cu CLAAS simplifică acest proces, ajutând fermierii din întreaga lume să utilizeze echipamente digitale pentru a-și crește productivitatea în mod sustenabil” declară Mike Stern, CEO al Climate Corporation, Head of Digital Farming al Bayer Crop Science.

„CLAAS dorește nu doar să le ofere fermierilor utilaje de înaltă performanță, ci și cele mai bune soluții de conectivitate. Schimbul de date direct și sigur cu Climate FieldView, folosind CLAAS API, le permite utilizatorilor să integreze și mai bine utilajele CLAAS în infrastructura lor agricolă existentă” afirmă Thomas Böck, CEO, CLAAS.

Platforma Climate FieldView a fost lansată în SUA în 2015 și le oferă fermierilor o analiză în profunzime a terenurilor agricole, astfel încât aceștia să poată lua decizii operaționale mai informate pentru optimizarea recoltelor, maximizarea eficienței și reducerea riscului. În prezent, mai mult de 24 milioane de hectare sunt monitorizate cu FieldView în America de Nord, America de Sud și Europa, FieldView devenind astfel platforma cu cea mai mare acoperire a industriei; în prezent, tehnologia digitală cucerește și alte piețe la nivel internațional.

Mai multe informații despre platforma FieldView pot fi accesate pe www.fieldview.com, iar pentru utilajele CLAAS, pe www.claas.ro.

* * *

Valahorum – un exemplu de brand (privat de țară) văzut la Apogeumdecembrie 12, 2019 Cezar Ioan Rose Valahorum din 2019 (Busuioacă de Bohotin sec, din Tohani) și o Fetească neagră Valahorum 2017 (sec, din Tohani), plus Feteasca neagră Apogeum 2016, 2015 și 2019 (aceasta din urmă direct din amforă, cu fermentația malolactică neterminată) – astea au fost vedetele unei vizite în

care ne-am cam autoinvitat, împreună cu un grup de jurnaliști, comunicatori și bloggeri, după ce gama Siel de la Tohani România a obținut două Medalii de Aur și una de Mare Aur (pentru rose) la Premiile de excelență Vinul.ro 2019. Dar citiți până la sfârșit.

Vinurile Valahorum au etichete noi și sunt foarte reușite: atrăgătoare aromatic, ușor de înțeles și de abordat

Am avut noroc la vizita noastră: gama Valahorum ne-a fost prezentată cu pasiune de către creatorul lor, Daniel Dorneanu (foto sus), și de către brand managerul Dan Bundur (foto mai jos), în asociere cu bucate gândite de somelierul Ștefan Timofti.

Am avut parte de o experiență complexă, în care vinurile – în cazul de față produse chiar la Tohani de enologul Daniel Dorneanu (din Valahorum fac parte și vinuri produse la alte crame și selectate pentru a fi promovate sub acest nume) – au fost și povestite, și asortate.

Pentru cei mai noi în lumea vinului, e cazul să precizăm că Daniel Dorneanu – un profesionist recunoscut în domeniu – are o îndelungată experiență în producția de vinuri “de Dealu Mare” și nu numai.

El este asociat, în crama boutique Mierla Albă, cu Răzvan Macici, cel care a și semnat prima ediție a colecției Valahorum. Continuitatea brandului umbrelă inițiat de antreprenorul Virgil Mândru este, așadar, asigurată.

Gama Valahorum beneficiază de o nouă etichetă, inspirată din motivele tradiționale românești, pentru a indica misiunea pe care și-a asumat-o: aceea de a grupa sub aceeași umbrelă (numele Valahorum și identitatea gamei) vinuri reprezentative de la crame mici independente, cu personalitate, din diferite regiuni viticole

Dan Bundur, brand manager Valahorum

Intens aromatic – căpșune, trandafir – și mineral-sec, bine structurat și echilibrat gustativ – așa s-a prezentat rose-ul din Busuioacă de Bohotin 2019 Valahorum. Un vin care atrage de la prima adulmecare și confirmă apoi prin degustare, ideal în special pentru cei care vor să bea mai mult de un pahar.

Pentru fetele care vor să se răsfețe cu arome intense, un avertisment: gustativ, acest vin cere și ceva de mâncare alături – noi l-am încercat și de sine stătător, și alături de telemea cu pâine și semințe de rodie, și alături de somon la cuptor cu un mix de legume (unele, la abur și unele delicat murate – și un sos special marca Ștefan Timofti, care este brand managerul Apogeum).

Fructat (vișine, prune) dar mai ales vanilat și cu impresii de fulgi de cocos și ciocolată (ciocolată Bounty), cu o textură mătăsoasă și impresii dulcege pe un corp care susține senzațiile inițiale – așa a fost perceput de către degustători Valahorum Fetească neagră 2017. Agreabil, frumos rotunjit și gata de băut, un vin care nu dă deloc impresia de butoi din stejar românesc, ci mai degrabă american. Cu siguranță, are o exprimare directă, care va fi bine primită de cei care vor să simtă totul într-un vin de la bun început, fără să aibă nevoie de “scheme” complicate.

Ce înseamnă, mai exact, Apogeum?

Întâi și-ntâi, câteva precizări: Apogeum de la Tohani (entitate distincta de compania Tohani România)  înseamnă nu doar vinul în sine, ci și o cramă dedicată obținerii acestui singur vin, plus conacul cu același nume, moștenire

istorică a Principelui Nicolae, fratele Regelui Carol al II-lea – restaurat în ultimul deceniu de actualul proprietar.La cramă se lucrează fără presă – strugurii sunt selecționați manual cu severitate și introduși în niște amfore de 2.500 de litri, unde are loc zdrobirea sub propria greutate, apoi macerația, fermentația și restul etapelor enologice, care sunt făcute tot manual. Vinurile sunt apoi transferate în butoaie din stejar franțuzesc marca Seguin Moreau, probabil unele dintre cele mai celebre din lume – practic, niște Rolls Royce…

Conacul, la rândul lui, dispune de o sală de mese amplă, cu geamuri de sus până jos care oferă vedere către vie, o terasă dotată cu un mare cuptor de inspirație tradițională și cinci camere (dintre care 3 mini-apartamente) amenajate confortabil și cu bun gust.

Vinurile Apogeum – un vis care deja a devenit realitate

Verticala de Apogeum demonstrează o consecvență calitativă de natură să consolideze imaginea unui brand superpremium

Alături de cramă și conac, vinurile care poartă numele Apogeum întregesc un vis al antreprenorului Virgil Mândru, după cum a declarat chiar el: acela de a se dedica, pe cât de mult posibil, producerii unor vinuri de elită, în cantități limitate. Iar după o degustare pe verticală (anii 2015, 2016 și 2019, acesta din urmă direct din amforă), impresia celor prezenți a fost că e cel puțin pe drumul cel bun, dacă nu cumva a și reușit deja: există în spatele numelui Apogeum șase recolte, între care e foarte greu să faci o alegere. Cireșe și vișine, prună, lemn cu adevărat nobil se disting olfactiv – însă cu finețe și echilibru, fără nicio discrepanță. Iar gustativ resimți din prima că ai de-a face cu licori de excepție, indiferent de an: o structură fermă, cu senzații de corpolență, o bună

convergență între gust și miros, cu finaluri picante înviorătoare care ridică și mai mult impresia generală. Acestea sunt notele comune între ani diferiți de recoltă, dar diferențe între ele există – pentru a confirma că fiecare recoltă are propria personalitate.

Valahorum și Apogeum, parte din construcția unui brand de țară. Sau măcar a unei vitrine românești de vinuri representative

Senzația pe care mi-a lăsat-o vizita la Conacul Apogeum, degustarea și discuția cu antreprenorul Virgil Mândru (foto dreapta) este că  am întâlnit mai mult decât un ingenios proiect comercial – și anume chiar un prim proiect de brand de țară.

Unul privat, dar poate din această cauză mai fezabil.

Dincolo de activitatea companiei Tohani a lui Virgil Mândru, brandul-umbrelă Valahorum separat de Tohani – cu ambiția de a grupa vinuri reprezentative de la crame mici și medii din diferite regiuni, cu personalități distincte și apte să găzduiască turiști și să ofere experiențe gustative și culturale diverse, dar întotdeauna românești – permite afișarea unei diversități de “esențe românești” (acesta este, de altfel, și sloganul brandului: “Essence de Roumanie“).Cum de la autorități sau asociații e greu să așteptăm o astfel de construcție în viitorul previzibil, e de înțeles și de salutat când cineva își suflecă mânecile către acest scop. Succes!

Anul 2019, cel mai călduros de când se fac măsurători în România LIFE Profit.ro scris astăzi, 17:19

Anul 2019 este, la acest moment, cel mai călduros de când se fac măsurători în România, respectiv din 1900, luându-se în considerare simularea ca luna decembrie să fie o lună normală, ceea ce este posibil să nu se întâmple, a declarat Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

"Întreg anul 2019 a înregistrat nouă luni în care abaterile termice au fost semnificative. Noiembrie este cea mai caldă lună din istoria măsurătorilor meteorologice, cu o abatere de 4,9 grade Celsius față de ceea ce ar fi normal pentru o lună noiembrie, în România. Luna iunie din acest an a fost, de asemenea, cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor meteorologice.

Chiar și anul 2019 este, la acest moment, cel mai călduros an de când se fac măsurători în România, respectiv pentru perioada 1900 - 2019, luând în considerare simularea ca luna decembrie să fie o lună normală, ceea ce este posibil să nu se întâmple. Deja, avem în prima jumătate a lunii o abatere termică de 1,8 grade, în condițiile în care semnalul pentru această săptămână indică, din nou, o vreme foarte caldă", a menționat Mateescu, potrivit Agerpres.

Cât privește tendințele meteorologice înregistrate la nivel mondial, oficialul ANM a subliniat faptul că 2019 se află pe podiumul celor mai călduroși ani din ultimii 140 de ani. "La nivel mondial, în 3 decembrie, a fost prezentată analiza anului în curs de către Organizația Meteorologică Mondială, în cadrul Conferinței Globale Climatice COP25 care s-a desfășurat la Madrid. Astfel, concluzia este că anul 2019 pare a fi pe locul 2 sau 3 în topul celor mai călduroși ani din istorie, de fapt din ultimii 140 de ani de când se fac măsurători la nivelul serviciilor meteorologice din întreaga lume. Este semnificativ de menționat faptul că deceniul 2001 - 2019 este cel mai călduros. De asemenea, fiecare deceniu începând din 1980 și până în prezent a fost mai cald decât deceniile precedente, comparativ cu perioada pre-industrială. Toate aceste comparații se fac, în special, cu perioada de referință 1850 - 1900. Acest lucru confirmă tendința evidentă, de la an la an, în ceea ce privește creșterea temperaturii medii anuale la nivel mondial și, iată, că nici România nu face excepție", a susținut directorul general al ANM.

.

* * *