24.08.2015

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI

20 - 24 august 2015

CUPRINS

8PRESA CENTRALĂ

9Teme ANAR

9CÂT costă reabilitarea Sudului Litoralului: Peste jumătate de miliard de lei!

10Peste 550 milioane lei pentru reabilitarea plajelor

10Cinci vidanje cu rahat deversate în Crișul Repede

12Teme similare

12PROIECT TURISTIC pe lacurile Floreasca - Tei: Un vaporaş electric va circula pe lacurile Herăstrău, Floreasca şi Tei. Cum va arăta noua zonă de agrement a Bucureştiului - FOTO, VIDEO

12CIRCUIT TURISTIC pe lacurile Floreasca şi Tei. În ce stadiu sunt LUCRĂRILE. Când va fi gata

14PRESA LOCALĂ

14ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

14Teme ABA

14Control la lacul Tarnița și Someșul Cald. Suspiciuni că în apa pe care o bem se scurg excremente de la vilele din zonă

15Cluj: Comisie de verificare privind deversări de dejecţii în lacul Tarniţa

17Scandalul dejecţiilor din Tarniţa. Ce calitate are apa care ne vine la robinet

18Apahidenii au primit bani de nimic pentru exproprierile de la Someș. Vezi lista cu proprietarii umiliți de Statul Român

20Trei amenzi pentru turism ilegal la Colibiţa!

20După ce ploile şi vântul au făcut prăpăd la Rodna, autorităţile s-au mobilizat şi au curăţat zona!

21Teme similare

21O conductă ciuruită aduce in siguranță apă din Varșolț la robinetele zălăuanilor

23Investiţii şi modernizări în comuna Treznea

24ACȚIUNEA AEROPORTUL – Zece firme participă la licitația pentru lucrările de modernizare. Posibile curse directe din Baia Mare spre patru capitale europene

25În verile caniculare, lipsa irigaţiilor ucide agricultura. Irigaţiile din Maramureş mai există doar în amintiri

26Drumuri noi şi reţea de apă la Gîrbou

27Proiecte de anvergură finalizate la Bănişor

28DSP Sălaj spune că apa de la fantanile arteziene din Zalău nu este bună de băut

30Teme de mediu

30Seplecan promite rezolvarea crizei deşeurilor din judeţul Cluj

32Primarul Turzii despre posibilul depozit de deșeuri de la Turda: „La noi încă nu s-a prezentat nimeni cu nici o documentaţie, nu a depus nimeni nici o solicitare şi nici nu am luat în discuţie sau să dăm vreo aprobare în acest sens”

33Compania de Apă Arieș, îngrijorată de o posibilă amenajare a unei rampe la Turda

35Criza gunoaielor a ajuns şi în comuna Baciu

36Agentia de Mediu Cluj a spart "balonul de sapun" al lui Mihai Seplecan. Rampa temporara de stocare a deseurilor de la Turda nu poate primi aviz de mediu mai repede de jumatate de an. Criza gunoaielor ramane de actualitate

39Un loc de vis peste care s-au aşternut peturi şi pungi cu gunoaie

40Unul dintre cele mai frumoase locuri din România. „E mai frumos ca-n Austria”

41Taxă nouă pe gunoi de la 1 ianuarie

41MEDIU - Peste 200 de locuri din Romania sunt contaminate si 2.000, potential contaminate. Printre zonele afectate se numara si judetul Maramures

44ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI

44Teme ABA

44Primăria Şuncuiuş, amendată de ABA Crişuri pentru poluarea Crişului Repede

45Acumularea Leşu a fost golită

46Barajul Leş a fost complet golit - Şanse pentru reabilitare

47Cinci vidanje cu rahat deversate în Crișul Repede

48Fotografiile surprinse la începutul săptămânii de un turist în defileul Crişului Repede au declanşat o anchetă a Agenţiei de Mediu Bihor

48Poluare pe Crişul Repede

49Control al Gărzii de Mediu la Şuncuiuş, după ce un turist a acuzat deversări în Crişul Repede

50ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

50Teme ABA

50Descoperă Rowmania - la Arad şi în acest an

51Fapt divers şi… nu prea! Din nou despre pasarelă

52Peste 200 de locuri din România sunt contaminate şi 2.000, potenţial contaminate

55Teme similare

55Apă potabilă şi canalizare la standarde europene cu tarife accesibile

56Apelul primăriței din General Berthelot

57Compania de Apă Arad a recepţionat final primele lucrări derulate în cadrul Proiectului Operaţional Sectorial Mediu

58Problemele de alimentare cu apă la Abrud vor dispărea în următorii ani. Detalii despre investiţia la sursa de apă de la Mihoești

59Strategia Națională și Planul Național pentru Gestionarea Siturilor Contaminate, aprobate de Guvern. Măsuri pentru investigarea terenurilor afectate de poluare

62Senatorul Igaş a promovat din barcă Aradul şi un mediu înconjurător curat

63Sectorul apei, la standarde comunitare?

64Apa Târnavei Mari vrea să rezolve problema întreţinerii şi reabilitării pâraielor din oraş

64Sub cod galben de ploi

64Căldura din casele oamenilor depinde de sentinţă/ Termocentralele Mintia şi Paroşeni află abia în toamnă dacă mai pot funcţiona

66Negocieri preferenţiale/ Administraţia CEH şi-a pus la adăpost protejaţii şi a tăiat tot la cei cu venituri mici

67Teme de mediu

67Hunedoara, printre județele cu cele mai multe situri contaminate

68Ce vrăji au mai făcut oamenii lui Ponta. Ultimele decizii guvernamentale cu bătaie hunedoreană

70CEH – cu un picior în faliment/ Concurenţii siguri de pe piaţa de energie, ignoraţi de Guvern

72Colectarea selectivă şi reciclarea gunoiului menajer, drumul spre o lume civilizată

75Groapa de gunoi: sursă de amenzi şi poluare

76Primarul a convocat Comitetul pentru Situaţii de Urgență

77Vezi ce schimbări majore se fac la Azomureş

77Lemne în valoare de aproximativ 6.500 lei, confiscate în urma unui control în trafic

78Transport ilegal de lemne depistat de polițiștii din Apuseni

78E oficial: O nouă taxă în România!

79Dorin Florea vrea să sesizeze organismele internaţionale cu privire la poluarea din Tîrgu-Mureş

80UDMR a depus proiectul referendumului Azomureș

81UDMR propune soluții pentru reducerea poluării de la Azomureș

82Subvenții pentru culturile afectate de secetă

83O bombă de aviaţie de 70 de kilograme, descoperită de un pescar pe malul râului Mureş

83ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

83Teme ABA

83Peşti morţi în iazul de la Lipoveni, cel mai probabil din cauza variaţiilor de temperatură

84RECORD de precipitații la Panciu. Putna a crescut cel mai mult

85Buhoci: Primaria face „semi-indiguire” cu mâl

86Teme similare

86La Fălticeni, a fost inaugurată cea mai modernă staţie de epurare a apelor uzate din judeţ

90ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

90Teme ABA

90ION STOENESCU: PRECIPITATIILE CAZUTE ASIGURA REFACEREA REZERVELOR DE APA SUBTERANA

91Efectul benefic al precipitaţiilor căzute în ultimele zile

91Cea mai mare păstrăvărie din ţară va fi vândută la fier vechi

94Rîul de sub Braşov

100ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

100Teme similare

100Apă cu porția, la Calafat

100Navigaţia pe Dunăre se desfăşoară cu dificultate

101ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

101Teme ABA

101COD GALBEN de inundaţii, emis de hidrologi în judeţele Argeş şi Dâmboviţa

102Teme similare

102Lotul Hidroelectrica, tot după gratii

102Teme de mediu

102Avem multe zone poluate!

105Deşeurile de la ARO, evacuate cu viteza melcului

105Din 2016, vom avea taxa la groapa de gunoi de 80 de lei pe tona

106ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA-LITORAL

10605.08. – 21.08.2015

106Teme ABA

106Viitura a lovit iar în județul Constanța

107Se întâmplă în Mamaia

107„Nu-ţi iei şezlong, îţi iei bătaie...”

107Extinderea plajei din Eforie supără turiştii

109A.B.A.D.L. caută utilaj SF de ecologizare a nisipului

109VIDEO/Primele sancţiuni după scandalul de pe plaja din Mamaia

110ABADL o „sprijină“ pe fosta soţie a lui Sorin Strutinsky să-şi amenajeze o plajă turistică în Mamaia

111A fost asociat cu Mazăre, Constantinescu şi Strutinsky

111Fiica lui Mihail Cârciog amenajează plaja Kudos

112Îşi poate extinde beach bar-ul

112Undă verde pentru SC H2O Sport Events SRL

113Plaja din Eforie Nord, extinsă cu peste 60 m

113Moment istoric pentru România: lărgirea plajelor de la țărmul Mării Negre

114Plajele unde se mai practica nudismul in tara. Nemultumirile turistilor: "Au venit cei cu prejudecati si cu chiloti pe ei"

116Somnul ABADL naşte monştri: "Boss" Dany Nikos snopeşte o femeie pe plaja deținută ilegal de clanul său Recomandat

120Vacanţă cu scandal la Eforie Nord. Turiştii sunt nemulţumiţi din cauza lucrărilor de înnisipare

121VIDEO. Litoralul românesc, invadat de alge

122Invazie de alge pe litoral. 2.400 de tone de plante marine au adunat muncitorii ABADL în 11 zile

124Costineştiul, staţiunea gunoaielor. Turiştii spun că s-au tăiat în cioburile de pe plajă

125A început extinderea plajei din Eforie Nord. În total, şapte kilometri de litoral vor fi de trei ori mai laţi

127Vacanţă cu scandal la Eforie Nord. Turiştii sunt nemulţumiţi din cauza lucrărilor de înnisipare

128Proiect de 170 de milioane de euro pe litoral. Mai multe plaje vor fi marite de la 20 la 100 de metri, cu nisip adus din adancuri

129Turistii de pe litoral care s-au "bucurat" de valuri de NOROI. Concediul a sute de romani, stricat de o firma olandeza

130Stanci ascutite, tevi si table ruginite ascunse de mare, la mica distanta de tarm. HARTA zonelor de pe litoral cu risc pentru turisti

131În 2016, vom avea încă 33 de hectare de plajă în stațiunile de pe litoralul românesc!

133Teme similare

133Seceta perturbă în continuare navigația pe Dunăre

133Navigația pe Dunăre se desfășoară în continuare cu probleme

134Seceta creează mari probleme în navigaţia pe Dunăre

135Apa din mare, foarte bună pentru îmbăiere

136Situaţia navigaţiei pe Dunăre în data de 20.08.2015

138Persistă problemele pe Dunăre

139Toalete insuficiente și insalubre pe plaja Modern. Niciun operator de plajă nu are autorizație sanitară!

PRESA CENTRALĂ

Teme ANARCÂT costă reabilitarea Sudului Litoralului: Peste jumătate de miliard de lei!

Lucrările de reabilitare a plajelor din sudul litoralului românesc al Mării Negre rămase de executat vor avea nevoie de peste 550 milioane de lei.

Suma este prevăzută într-un proiect de Hotărâre de Guvern, supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), informează Agerpres.

Proiectul de act normativ care se referă la obiectivul de investiţii 'Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanţa (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru şi Tomis Sud) şi Eforie Nord, judeţul Constanţa" relevă faptul că, din punct de vedere al indicatorilor tehnico-economici, valoarea totală a investiţiei se ridică la 582,066 milioane lei (inclusiv TVA), iar 551,672 milioane lei (inclusiv TVA) reprezintă cuantum al investiţiei ca rest de executat. Potrivit sursei citate, cea mai mare sumă va merge către lărgirea plajei de la Tomis Nord (Constanţa), respectiv 157,829 milioane lei, urmată de Eforie Nord (153,524 milioane lei), Tomis Centru (112,921 milioane lei), Tomis Sud (95,571 milioane lei) şi Mamaia Sud (62,221 milioane lei). Toate sumele conţin TVA. /Evz, http://www.evz.ro/cat-costa-reabilitarea-sudului-litoralului-peste-jumatate-de-miliard-de-lei.html

/Ziare.com, http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-business/cat-costa-reabilitarea-sudului-litoralului-peste-jumatate-de-miliard-de-lei-5640846

/Infoziare, http://www.infoziare.ro/stire/4169606/C%C3%82T+cost%C4%83+reabilitarea+Sudului+Litoralului:+Peste+jum%C4%83tate+de+miliard+de+lei!

/Ziare live, http://www.ziarelive.ro/stiri/cat-costa-reabilitarea-sudului-litoralului-peste-jumatate-de-miliard-de-lei.html

Peste 550 milioane lei pentru reabilitarea plajelor

Lucrările de reabilitare a plajelor din sudul litoralului românesc al Mării Negre rămase de executat vor avea nevoie de 551,6 milioane de lei, prevede un proiect de hotărâre de Guvern, supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Cea mai mare sumă va merge către lărgirea plajei de la Tomis Nord (Constanţa), respectiv 157,829 milioane lei, urmată de Eforie Nord (153,524 milioane lei), Tomis Centru (112,921 milioane lei), Tomis Sud (95,571 milioane lei) şi Mamaia Sud (62,221 milioane lei). Toate sumele conţin TVA. Partea sudică a litoralului, cuprinsă între Năvodari şi Vama Veche, în dreptul localităţilor Mamaia, Tomis, Eforie, Tuzla, Olimp-Venus, Saturn-Mangalia, 2 Mai – Vama Veche, este cea mai expusă eroziunii. Finanţarea obiectivului de investiţii se face din fonduri externe nerambursabile din Programul Operaţional Sectorial Mediu. /Puterea, http://www.puterea.ro/economie/peste-550-milioane-lei-pentru-reabilitarea-plajelor-119750.html

Cinci vidanje cu rahat deversate în Crișul Repede

Miercuri seara, în comuna Șuncuiuș, județul Bihor, apa râului Crișul Repede a fost poluată prin deversarea unor deșeuri cu conținut menajer

Acțiunea iresponsabilă a fost semnalată de un turist care a pozat apa şi malul râului poluate cu dejecţiile provenite de la o staţie de epurare, care au fost deversate direct pe pământ, lângă albia Crișului. Incidentul s-a petrecut la 70 de kilometri de Oradea, într-o zonă turistică. Omul, care a alertat instituţiile de mediu din Bihor, a declarat că mai multe vidanje ale stației de epurare din Șuncuiuș au fost deversate în apele Crișului Repede și pe un câmp din zonă. În urma controlului la faţa locului în teren, comisarii de mediu au stabilit că sesizarea făcută este întemeiată. Inspectorii de la Apele Române au prelevat probe pentru a verifica ce conțin deversările. În astfel de cazuri, spun autoritățile, amenzile pot ajunge până la 40.000 de lei.

Au dat fecale la păstrăvii din Crișul Repede

Sanda Daniela Mercea, directorul executiv al Agenției de Protecția Mediului Bihor, a confirmat, pentru Evenimentul zilei, că poluarea s-a produs la stația de epurare respectivă, menționând că aceasta nu era funcțională: „A fost, întradevăr, o poluare la stația de la Șuncuiuș, dar aceasta nu este funcțională. Din păcate, acolo ar fi trebuit o retehnologizare, cu niște investiții pe care primăria și le-a asumat, dar nu și le-a onorat!”. Șefa APM Bihor a spus și cine este de vină: „S-a întâmplat că operatorul de la Salburis Alert – o firmă de salubritate din Bihor - a ordonat deversarea a cinci vidanje în «efluentul» stației de epurare. Nu s-a constatat, din fericire, mortalitate piscicolă, dar acele ape menajere au ajuns în Crișul Repede”. Practic, vidanjele și-au deversat conținutul fetid, cu materii fecale și ape reziduale, în apa râului ardelean.

Vinovații vor fi amendați

„Poluarea a avut loc miercuri seara, pe 18 august, dar APM Bihor a fost înștiințată abia ieri dimineață. Cea mai mare parte a nămolului vidanjat a rămas pe canalul de evacuare spre Crișul Repede. Vor fi cu siguranță și sancțiuni pecuniare, pe care le va da Garda de Mediu, după finalizarea anchetei. În prezent Apele Române analizează probe luate din râu”, a mai declarat Sanda Mercea. /Evz, http://www.evz.ro/cinci-vidanje-cu-rahat-deversate-in-crisul-repede.html

/Digi 24, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiinta+si+Mediu/Poluare+pe+Crisul+Repede

/Ziare.com, http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-actualitate/cinci-vidanje-cu-rahat-deversate-in-crisul-repede-5640203

/Ziare live, http://www.ziarelive.ro/stiri/cinci-vidanje-cu-rahat-deversate-in-crisul-repede.html

/Infoziare, http://www.infoziare.ro/ziare/4/ziare/8/Gazeta+Sporturilor

Teme similare

PROIECT TURISTIC pe lacurile Floreasca - Tei: Un vaporaş electric va circula pe lacurile Herăstrău, Floreasca şi Tei. Cum va arăta noua zonă de agrement a Bucureştiului - FOTO, VIDEO

Un vaporaş electric va face un circuit pe lacurile Herăstrău, Floreasca şi Tei, de anul viitor, după ce va fi finalizat proiectul de amenajare a unui traseu turistic în zona Floreasca - Tei, a anunţat, vineri, primarul Capitalei Sorin Oprescu.

Proiectul "Amenajare circuit turistic pe lacurile Floreasca -Tei şi zonele adiacente" a început în urmă cu opt luni. Noul traseu turistic va putea fi parcurs cu bicicleta, pietonal şi nautic. Municipalitatea intenţionează să cumpere un vaporaş electric, care va circula pe cele trei lacuri, prin două ecluze. Astfel, va fi extinsă zona de navigaţie de agrement, limitată în prezent la Lacul Herăstrău. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/proiect-turistic-pe-lacurile-floreasca-tei-un-vaporas-electric-va-circula-pe-lacurile-herastrau-floreasca-si-tei-cum-va-arata-noua-zona-de-agrement-a-bucurestiului-foto-video-14683769

/Bursa, http://www.bursa.ro/lacurile-floreasca-si-tei-obiective-turistice-din-2016-276881&s=autentificare&s_a=companii_afaceri&a_articol=276881.html

CIRCUIT TURISTIC pe lacurile Floreasca şi Tei. În ce stadiu sunt LUCRĂRILE. Când va fi gata

Primăria Capitalei a început lucrările de amenajare a unui circuit turistic pe lacurile Tei şi Floreasca, care va cuprinde piste de biciclete, porturi turistice, debarcadere, piscine, dar şi săli pentru activităţi culturale şi agrement. Potrivit primarului general Sorin Oprescu, proiectul va fi finalizat la începutul anului 2016.

"Ne dorim ca acest proiect, derulat cu fonduri europene, sa fie finalizat in primele luni ale anului viitor, avand grija sa respectam toate normele Uniunii Europene. Realizarea proiectului presupune construirea unui adevarat pol turistic in zona lacurilor Floreasca-Tei. Pe langa amenajarea unei ecluze navigabile, se vor construi doua poduri, debarcadere pentru vaporase turistice, dar si doua amfiteatre pentru activitati culturale. Ne dorim sa oferim astfel bucurestenilor, dar si turistilor aflati in Capitala posibilitatea de a beneficia de modalitati de petrecere a timpului liber, la standarde europene", a declarat, vineri, Sorin Oprescu. În prezent, lucrările sunt executate în proporţie de 30%.

"Proiectul a fost structurat in cadrane de interventie, iar pana in acest moment au fost realizate lucrarile privind crearea celor trei peninsule si lucrarile de decolmatare si de refacere a malurilor, acestea fiind si cele mai complexe tipuri de lucrari. De asemenea se pregatesc lucrarile pentru constructia cladirii polifunctionale (lac Floreasca), pentru pasarela ciclopietonala (lac Floreasca), si ecluza (Floreasca - Tei)", a declarat vineri Cristina Parvulescu, managerul de proiect. Proiectul isi propune realizarea unui traseu turistic, structurat in jurul celor 3 modalitati de parcurgere: cu bicicleta, pietonal si nautic. Traseul porneste din Lacul Herastrau, trece prin ecluza in Lacul Floreasca si ajunge, printr-o noua ecluza, in Lacul Tei.

De-a lungul circuitului turistic vor fi amenajate:

• piste de biciclete cu o lungime de 4410 m lineari

• un loc de joacă pentru copii cu o suprafaţă de 832 de mp (Lacul Floreasca)

• o sală poli-funcţională cu o suprafaţă de 260 mp şi o capacitate de 360 persoane (Lacul Floreasca)

• 5 platforme pentru activităţi culturale şi de agrement (4 pe Lacul Floreasca şi 1 pe Lacul Tei), care oferă posibilităţi de filmare, fotografierea peisajului albastru şi verde, relaxare)

• 2 amfiteatre pentru activităţi culturale şi de agrement (1 pe Lacul Floreasca şi 1 pe Lacul Tei)

• 3 piscine destinate agrementului (2 în Floreasca şi 1 în Tei)

• 6 porturi turistice (4 în Floreasca şi 2 în Tei)

• 12 debarcadere (8 pe Floreasca şi 4 pe Tei) pentru ambarcaţiuni mici de agrement şi ambarcaţiuni turistice (vaporaşe, bărcuţe, echipamente pentru wind surf şi kite surf, canoe şi hidrobiciclete).

Proiectul costă 87 milioane lei, din care 24 milioane vor proveni din fonduri europene nerambursabile, iar restul banilor vor fi daţi de la bugetul local. /Romania TV, http://www.romaniatv.net/circuit-turistic-pe-lacurile-floreasca-si-tei-in-ce-stadiu-sunt-lucrarile-cand-va-fi-gata_240155.html

/Digi 24, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Circuit+turistic+pe+lacurile+Bucurestiului

/B365.ro, http://www.b365.ro/piscine-plutitoare-pe-lacurile-tei-si-floreasca-de-la-1-mai-2016-cum-vor-arata-foto-video_235504.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Teme ABA

Control la lacul Tarnița și Someșul Cald. Suspiciuni că în apa pe care o bem se scurg excremente de la vilele din zonă

În urma unor semnalări publicate în mass-media clujeană privind situația apărută în zona lacului de acumulare Tarnița, prefectul județului Cluj, Gheorghe Ioan Vușcan, a dispus astăzi, ieri, prin Ordin, constituirea unei comisii de verificare a respectării legislației specifice privind protecția mediului în zona lacurilor de acumulare Tarnița și Someșul Cald din județul Cluj.

Comisia care urmează să întreprindă acțiunile de verificare este formată din reprezentanți ai Gărzii Naționale de Mediu — Comisariatul Regional Cluj și ai Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa și va fi însoțită în teren de către reprezentanții Consiliului Județean Cluj, Inspectoratului Județean în Construcții Cluj, Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, S.C. Companiei de Apă ‘SOMEȘ’ S.A. și ai S.C. HIDROELECTRICA S.A. — Sucursala Hidrocentrale Cluj. De asemenea, la acțiunile de control vor participa și primarii unităților administrativ-teritoriale pe raza cărora se află lacurile de acumulare Tarnița și Someșul Cald. Acțiunile de verificare, desfășurate în limita competenței legale a fiecărei instituții participante, vor viza respectarea de către proprietarii de construcții din zonele limitrofe lacurilor de acumulare Tarnița și Someșul Cald a reglementărilor în vigoare privind protecția mediului înconjurător, respectiv: deversarea apelor uzate, depozitarea/eliminarea deșeurilor menajere, precum și a dejecțiilor animaliere și de om. Totodată, va fi verificat modul de respectare a zonelor de protecție ale lacurilor de acumulare în ceea ce privește ocuparea terenurilor, amplasarea construcțiilor și amenajărilor aferente, precum și activitățile desfășurate în aceste zone, potrivit prevederilor legale specifice în vigoare. La finalizarea acțiunii de control, Instituția Prefectului — Județul Cluj va aduce la cunoștința opiniei publice rezultatele constatărilor din teren. /Ziarul Clujean, http://ziarulclujean.ro/control-la-lacul-tarnita-si-somesul-cald-suspiciuni-ca-in-apa-pe-care-o-bem-se-scurg-excremente-de-la-vilele-din-zona/

/E Clujeanul, http://eclujeanul.ro/2015/08/20/cabanele-si-vilele-de-vacanta-de-la-tarnita-si-somesul-rece-verificate-dupa-ce-un-smecher-a-fost-surprins-deversandu-si-dejectiile-in-lac/

/Gazeta de Cluj, http://gazetadecluj.ro/stiri-cluj-administratie/prefectura-cluj-verifica-daca-in-tarnita-se-arunca-dejectii-menajere/

Cluj: Comisie de verificare privind deversări de dejecţii în lacul Tarniţa

Potrivit unui comunicat al Prefecturii Cluj trasmis miercuri, verificarea va viza respectarea de către proprietarii de construcţii din zonele limitrofe lacurilor de acumulare Tarniţa şi Someşul Cald a reglementărilor în vigoare privind protecţia mediului înconjurător, respectiv deversarea apelor uzate, precum şi a dejecţiilor animaliere, transmite corespondentul MEDIAFAX. ”În urma unor semnalări publicate în mass-media clujeană privind situaţia apărută în zona lacului de acumulare Tarniţa, prefectul Gheorghe Ioan Vuşcan a dispus constituirea unei comisii de verificare a respectării legislaţiei specifice privind protecţia mediului în zona lacurilor de acumulare Tarniţa şi Someşul Cald. Verificarea va viza respectarea de către proprietarii de construcţii din zonele limitrofe lacurilor de acumulare Tarniţa şi Someşul Cald a reglementărilor în vigoare privind protecţia mediului înconjurător, respectiv deversarea apelor uzate, depozitarea/eliminarea deşeurilor menajere, precum şi a dejecţiilor animaliere”, se arată în documentul citat. De asemenea, va fi verificat modul de respectare a zonelor de protecţie ale lacurilor de acumulare în ceea ce priveşte ocuparea terenurilor, amplasarea construcţiilor şi amenajărilor aferente, precum şi activităţile desfăşurate în aceste zone.

Comisia de verificare este formată din reprezentanţi ai Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Regional Cluj şi ai Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa şi va fi însoţită în teren de către reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj, Inspectoratului Judeţean în Construcţii Cluj, Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj, SC Companiei de Apă Someş şi ai SC Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Cluj.

”La acţiunile de control vor participa şi primarii unităţilor administrativ-teritoriale pe raza cărora se află lacurile de acumulare Tarniţa şi Someşul Cald”, se mai arată în documentul citat. Şeful Gărzii de Mediu Cluj, Lucian Stanca, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că se vor face verificări în zona lacului Tarniţa în urma unei sesizări. ”Vom da un răspuns în termenul legal”, a spus Stanca. Lacul Tarniţa este un lac de acumulare, aflat între comunele Râşca, Mărişel şi Gilău, judeţul Cluj, la vest de municipiul Cluj-Napoca, având o suprafaţă de aproximativ 215 hectare, o lungime de peste opt kilometri şi o adâncime maximă de peste 70 de metri. Lacul are o capacitate de peste 70 de milioane de metri cubi de apă. Din 2009, lacul Tarniţa este sursă de bază de apă brută a Companiei de Apă Someş, apa fiind captată şi potabilizată, ulterior, la staţia de tratare Gilău, de unde este livrată populaţiei din Cluj-Napoca. În presa locală din Cluj-Napoca au apărut informaţii privind un proprietar de imobil de pe malul lacului Tarniţa care deversează dejecţiile în lac, printr-o ţeavă camuflată de vegetaţie. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/cluj-comisie-de-verificare-privind-deversari-de-dejectii-in-lacul-tarnita-dispusa-de-prefectura-14681477

/Transilvania Reporter, http://transilvaniareporter.ro/actualitate/controale-in-zona-lacurilor-de-acumulare-tarnita-si-somesul-cald/

/Ziarul Faclia, http://ziarulfaclia.ro/cabanele-si-casele-de-vacanta-de-la-tarnita-si-somesul-rece-in-vizorul-prefecturii-cluj/

/Comisarul, http://www.comisarul.ro/diverse/prefectul-clujului-ordona-verificari-privind-dever_541083.html

/Agerpres, http://www.agerpres.ro/comunicate/2015/08/19/comunicat-de-presa-institutia-prefectului-judetului-cluj-19-12-42

/Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/scandalul-dejectiilor-de-la-tarnita-institutiile-statului-au-tabarat-pe-poluatori--140386.htmlv

/Stiri de Cluj, http://www.stiridecluj.ro/social/vilele-de-la-tarnita-verificate-de-mediu-sunt-banuieli-ca-deverseaza-dejectiile-in-apa-potabila-a-clujului

/Adevarul, http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/prefectul-clujului-ordona-verificari-privind-deversarile-ilegale-deseuri-zona-lacurilor-acumulare-1_55d47b60f5eaafab2cb92a57/index.html

Scandalul dejecţiilor din Tarniţa. Ce calitate are apa care ne vine la robinet

Am dorit să aflăm care este poziţia instituţiilor care au legătură directă cu apa potabilă a clujenilor, Administraţia Bazinală Someş-Tisa şi Compania de Apă Someş.

ZIUA de CLUJ a descoperit cum un proprietar de la Tarniţa îşi trimite dejecţiile în lac, cu ajutorul unei ţevi camuflate de vegetaţie. Vecinii sunt oripilaţi, iar o serie de turişti au decis să nu mai facă baie în lac după ce au văzut ce se întâmplă. Proprietar este vicepreşedintele Asociaţiei "Împreună pentru România Modernă", Titus Iunian. Luni, acesta recunoştea că există "rahaţi" în apa lacului şi că sunt lucruri urât mirositoare pe proprietatea sa, dar ameninţa cu trimiterea în judecată a jurnalistului care a scris despre ţeava cu dejecţii. Articolul din ZIUA de CLUJ a creat o vie îngrijorare în rândul clujenilor, cărora la robinet le curge apă din Tarniţa. E clar, toţi suntem oripilaţi să aflăm că se scurg dejecţii în apa cu care ne spălăm copiii sau cu care gătim. Am dorit să aflăm care este poziţia instituţiilor care au legătură directă cu apa potabilă a clujenilor, Administraţia Bazinală Someş-Tisa şi Compania de Apă Someş. Acestea au aflat de situaţia de la Tarniţa, iar una dintre instituţii a şi trimis personal care să verifice ţeava lui Iunian.

„Facem investigaţii în zonă. Colegii noştri sunt deja acolo. Ne-am autosesizat în urma articolului din ZIUA de CLUJ", au declarat reprezentanţii Direcţiei Bazinale Someş-Tisa.

„Tarniţa nu este singura noastră sursă de apă, dar este sursa de bază. Avem surse de rezervă, complementare, lacul Gilău, lacul Someşul Cald şi sursa subterană Floreşti. Vorbesc de sistemul care alimentează cu apă localităţile de la Tarniţa la Cluj, Gilău, Floreşti, Vlaha, Săvădisla etc, Cluj-Napoca, Dej, Gherla şi localităţile rurale de o parte şi de alta. Noi cumpărăm apă brută de la Hidrolectrica şi de la Apele Române. Avem un turn de captare destul de aproape de baraj, el e realizat în cadrul programului ISPA 2003-2009, program cu confinanţare europeană. Monitorizăm calitatea apei brute înainte de intrarea în staţia de tratare Gilău prin analize de laborator şi evident la staţia de tratare Gilău, după potabilizare, analizele se efectuează din oră în oră, 24 cu 7. În ceea ce priveşte calitatea apei, ne încadrăm perfect dintotdeauna în parametri stipulaţi de Legea Calităţii Apei, care este aliniată la normele europene. Ne înscriem chiar şi în această perioadă cu o marjă mare, niciun parametru nu se apropie de limita minimă sau maximă, la niciun element. Acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care am selectat Tarniţa, este un lac de munte, cu fund stâncos şi un volum imens de apă. Asta nu înseamnă că cei care elimină dejecţii trebuie să o facă în continuare", a spus Lucian Croitoru, purtătorul de cuvânt al Companiei de Apă Someş. ZIUA de CLUJ a făcut sesizări şi la Agenţia de Protecţie a Mediului Cluj, respectiv la Garda de Mediu şi a primit confirmarea că se vor face verificările necesare. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/scandalul-dejectiilor-din-tarnita-ce-calitate-are-apa-care-ne-vine-la-robinet--140379.html

Apahidenii au primit bani de nimic pentru exproprierile de la Someș. Vezi lista cu proprietarii umiliți de Statul Român

Ziardeapahida.ro a intrat în posesia listei cu persoanele din Cluj Napoca și Apahida, care vor fi expropriate cu diferite suprafețe de terenuri pentru lucrările care se derulează pentru amenajarea râului Someșul Mic. Lucrările sunt cuprinse în cadrul proiectului de extindere a pistei de aterizare /decolare a Aeroportului Internațional Cluj Napoca, la 3.100 de metri. Dacă pentru suprafețele de teren situate în intravilanul municipiului Cluj Napoca, sumele sunt destul de generoase, dar mai mici decât prețul pieței, pentru apahideni și terenurile lor, situate în intravilanul comunei Apahida, sumele sunt de-a dreptul derizorii, fiind o bătaie de joc la adresa acestora. Ziardeapahida.ro îi anunță pe apahidenii care vor să dea în judecată comisia de expropriere și să solicite sume de bani, egală cu prețul pieței, că îi va sprijini. În Cluj Napoca, mai multe persoane care au dat în judecată Consiliul Județean Cluj și comisia de expropriere de la aeroport au câștigat deja, definitiv, sume importante de bani.

Revenind, dacă pentru un metru pătrat situat în intravilanul municipiului Cluj Napoca, s-au propus sume de 29 de euro pentru un metru pătrat, pentru aceeași suprafață situată în Apahida, un proprietar va primi mult mai puțin și anume 11 eurocenți.

De exemplu, Ștefan Părău din Cluj Napoca va primi pentru 4.294 mp. expropriați, suma de 548.129 lei în timp ce Petru Rocaș din Apahida, va încasa suma de 264 de lei, pentru 575 de mp. de teren. Un alt proprietar din Apahida, este Vasile Dezmirean căruia comisia de exproprieri i-a propus să primească 441 de lei pentru 959 de mp de teren.

”Nu vom semna niciun act de expropriere. Vom merge la judecată și vom demonstra că terenurile noastre nu valorează zece cenți/mp. Ne-au chemat deja să semnăm că suntem de acord cu aceste exproprieri dar noi nu putem fi de acord cu această bătaie de joc”, a declarat pentru ziar deapahida.ro, o femeie din Apahida, care este nemulțumită de valoarea sumelor primite pentru terenurile lor.

Ziardeapahida.ro a aflat că din comisia de expropriere face parte și secretarul comunei, Alexandru David. Îi solicităm pe această cale domnului secretar, să trimită pe adresa de mail a redacției un punct de vedere legat de această situație dar și despre ce trebuie să facă cei implicați. Proiectul de amenajare a râului Someșul Mic, are o valoare de 56.661.962 lei, din care 90% reprezintă finanțare de la Uniunea Europeană și doar zece la sută de la bugetul de stat. Investițţia are rolul de a apăra comuna Apahida de posibile inundații dar şi de diminuarea a efectelor negative ale acestora. /Ziar de Apahida, http://ziardeapahida.ro/2015/08/19/apahidenii-au-primit-bani-de-nimic-pentru-exproprierile-de-la-somes-vezi-lista-cu-proprietarii-umiliti-proprietari/

Trei amenzi pentru turism ilegal la Colibiţa!

Controalele făcute de Garda de Mediu în ultima perioadă la Colibiţa au adus amenzi drastice pentru cei care fac turism la negru. În total s-au aplicat sancţiuni de 65.000 de lei, două pentru persoane juridice şi una pentru o persoană fizică.

„Dacă faci controale şi găseşti turişti, proprietarii spun că de fapt sunt nişte prieteni care au venit în vizită” – asta este scuza pe care comisia de control susţine că o primeşte de la proprietarii de cabane şi case de vacanţă din Colibiţa.

Deşi în zonă sunt construite peste 250 de cabane, case de vacanţă şi pensiuni, dintre acestea doar 22 sunt cu acte în regulă. De asemenea, primarul comunei Bistriţa Bârgăului, Vasile Labă, spune că sunt doar 5 sau 6 proprietari de cabane şi pensiuni care plătesc taxă hotelieră.

„Au fost date trei amenzi pentru cei care fac turism ilegal. Amezile se ridică la suma de 65.000 de lei. Două dintre ele, de câte 30.000 de lei, au fost date unor persoane juridice, iar una de 5.000 de lei unei persoane fizice”, a declarat ieri într-o conferinţă de presă comisarul şef al Gărzii de Mediu, Cristian Niculae.

Reprezentanţii Gărzii de Mediu, cei ai Prefecturii Bistriţa-Năsăud şi cei de la Sistemul de Gospodărire al Apelor Bistriţa-Năsăud anunţă că nu vor opri controalele şi că toţi cei care nu respectă legea vor fi sancţionaţi. /Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/trei-amenzi-pentru-turism-ilegal-la-colibita-1439970798714.html

După ce ploile şi vântul au făcut prăpăd la Rodna, autorităţile s-au mobilizat şi au curăţat zona!

Sute de case din localitatea Rodna au rămas fără curent electric în noptea de luni spre marţi în urma unei furtuni. Ploaia torenţială a inundat mai multe gospodării, iar aluviunile aduse de torenţi au afectat ş drumurile. Autorităţile şi sătenii s-au mobilizat şi au curăţat totul, iar acum oamenii speră că natura va fi îngăduitoare. Un drum comunal distrus, mai multe beciuri, grădini şi curţi inundate şi sute de case rămase fără curent electric! Acesta este bilanţul furtunii care s-a abătut în noaptea de luni spre marţi asupra localităţii Rodna.

„De ieri de la ora 16.00 am rezolvat problema cu curentul şi toată lumea are electricitate. Ne-am mobilizat şi am curăţat totul”, a declarat pentru Bistriţeanul.ro primarul comunei Rodna, Alexandru Năşcan.

Reprezentanţii Sistemului de Gospodărire al Apelor Bistriţa-Năsăud spun că, deşi judeţul a fost sub cod galben de ploi şi vijelii, bistriţenii nu trebuie să îşi facă griji din cauza inundaţiilor. „Râurile sunt la cote mici, ar trebui să fie cam două săptămâni de ploaie ca sa crească debitele şi să fie probleme”, spun reprezentanţii SGA BN.Potrivit celor de la SGA în ultimele 24 de ore a plouat tare la Nepos (23,7 l/mp), Cristeşti Ciceu (23 l/mp), Piatra Fântânele (20 l/mp) şi Straja (18 l/mp). /Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/dupa-ce-ploile-si-vantul-au-facut-prapad-la-rodna-autoritatile-sau-mobilizat-si-au-curatat-zona

Teme similareO conductă ciuruită aduce in siguranță apă din Varșolț la robinetele zălăuanilor

Conducta de apă care alimentează Zalăul cu apă din barajul Vârșolț este veche, ponosită, peticită și răspeticită și se găurește permanent pe unde nici nu te aștepți. Pe segmentul care trece pe strada Făget din Zalău, locuitorii se așteaptă, pentru că au o experiență lungă de câțiva ani, ca conducta sa se sparge, la intervale de câteva zile. Că se sparge țeava Companiei de Apă nu le-ar păsa lor. Dar îi inundă permanent și le face mari probleme și mare mizerie. “Nu e amenajat nici drumul, ca să fie un șanț pe unde să meargă apa. Apa curge de-a lungul drumului și intră la noi, prin grădini și prin curte. Eu stau în partea de jos a străzii și apa vine chiar la mine în curte și în grădină. Acum vreo patru ani, țeava s-a spart pe timpul iernii. Atunci apa mi-a intrat până în casă, mi-a inundat beciul și fântâna. De atunci, apa din fântâna mea nu mai e potabilă. Apa din fântână e tulbure tot timpul. Patru case sunt cele mai afectate. Mie îmi este mai frică de apa aceasta care vine din țeavă decât ca și când plouă”, ne spune un locuitor de pe strada Făget povestea apei din conductă. Compania de Apă Someș Cluj, sucursala Sălaj, acționează prompt de fiecare dată când conducta are probleme și trimite echipe de intervenție la peticit. Pentru că deocamdată asta-i singura soluție, să astupe gaura pe unde curge apa din conductă. “Când se sparge, vin, bagă un dop de lemn acolo, și atâta-i tot. Peste câtva timp iarăși se sparge. Zilele trecute s-a spart din nou conducta. Cei de la apă au venit destul de repede, cam într-o jumătate de oră”, ne spune interlocutorul nostru de pe strada Făget. Locuitorii au însă multe gânduri negre și se tem că până ce autoritățile vor lua măsuri cu adevărat reparatorii în ceea ce privește această problemă, fundația caselor lor se va eroda și li se vor distruge locuințele.

Soluția momentului sunt peticele

Directorul Companiei de Apă Someș Cluj, sucursala Sălaj, Eugen Pop, spune că știe de problemă, însă recunoaște că în momentul de față nu se poate face nimic altceva decât să se tot peticească conducta. “Cunosc problema, sunt persoane care au fost în audiență la mine. Este vorba de conducta de o mie, aducțiunea care alimentează Zalăul. Întradevăr, avem multe intervenții la ea, dar se intervine la timp. Le-am transmis și eu oamenilor că acea conductă va fi schimbată pe următoarea tranșă de fonduri europene 2015 - 2020, la care lucrăm acum. Problema asta va fi eliminată. Încercăm pe cât posibil la orice anunț de-al lor să intervenim prompt. Sigur că este o situație neplăcută pentru acei locuitori”, explică directorul Eugen Pop. Clorul din apa care ajunge la robinetele zălăuanilor a distrus conducta de oțel. Conducta a fost construită înainte de anul 1990, din oțel, dar sub acțiunea clorului a apărut fenomenul de coroziune, ne explică directorul Companiei de Apă. Eugen Pop ne spune că apa din conductă are o concetrație de clor de 0,5 miligrame pe litru, iar la consumatori acesta se diminuează la 0,2 miligrame pe litru. Aici se impune o paranteză în care ne gândim dacă conducta de oțel a rezistat 25 de ani cu 0,5 miligrame de clor pe litru, ficatul zălăuanului cât va rezista cu o concentrație de clor de 0,2 miligrame pe litru? Directorul DSP, Ligia Marincaș, spunea zilele trecute că recomandă zălăuanilor apa de la robinet, pentru că cea din fântânile arteziene din oraș are o concentrație prea mare de amoniac. Avem de ales între clor și amoniac. Eugen Pop subliniază că singura soluție în privința conductei care se sparge este schimbarea ei cu bani din fonduri europene. “Anul acesta vom depune proiectul și documentația la Comisia Europeană, după care în mod sigur vom accesa fondurile din primăvară”. În același timp, directorul Companiei de Apă ne asigură că această problemă nu afectează Zalăul și că nu se pune problema ca municipiul să rămână fără apă. Vom avea așadar apă în Zalău și înainte și după ce se va schimba conducta. Locuitorii de pe Făgetu vor avea chiar prea multă până se schimbă țeava. /Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/o-conduct-ciuruit-aduce-in-siguran-ap-din-varol-la-robinetele-zluanilor-a-46703

Investiţii şi modernizări în comuna Treznea

Graţie unei iniţiative care aparţine autorităţilor locale din comuna Treznea, începând de anul viitor, locuitorii din zonă vor putea beneficia de servicii medicale. Şi asta datorită faptului că în centrul de comuna au început lucrările unei construcţii în care va funcţiona un dispensar, o farmacie şi un cabinet stomatologic. Potrivit unor informaţii furnizate de edilul comunei, Emanoil Stanciu, lucrările au demarat în urmă cu aproximativ două luni, iar investiţia este realizată cu bani de la bugetul local. În comuna Treznea, prin intermediul fondurilor guvernamentale, Ordonanţa 28, s-a finalizat lucrarea privind aducţiunea de apă. “Lucrarea privind aducţiunea de apă a fost realizată cu fonduri guvernamentale, bani de guvern, 21,5 miliarde de lei. Apa a fost adusă până la intrarea în gospodărie a fiecărui cetăţean, în faţa casei. Urmează ca în viitorul apropiat, prin diverse fonduri, fie din proiecte, fie din parteneriate, să realizăm şi lucrări de canalizare, să introducem reţeaua de canalizare în întreaga comună”, a adăugat edilul comunei de sub Meseş. Referitor la investiţiile realizate în comună, primarul a spus că cele două cămine culturale din Treznea şi satul Bozna au fost reabilitate şi modernizate pentru o bună desfăşurare a activităţiilor pentru comunitate. Investiţia privind reabilitarea celor două cămine a fost în valoare de trei miliarde de lei, bani de la bugetul local. Tot în această perioadă prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurală (FEADR) s-a reuşit finalizarea unui after-school în care, începând din această toamnă, vor urma cursurile aproximativ 40 de elevi din comună. În acest an, autorităţile locale de la Treznea intenţionează să reabiliteze aproape şase kilometri de drum comunal, DC71, pe ruta Treznea –Românaşi şi Bozna –Păuşa. /Magazinul Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/social/investitii-si-modernizari-in-comuna-treznea.html

ACȚIUNEA AEROPORTUL – Zece firme participă la licitația pentru lucrările de modernizare. Posibile curse directe din Baia Mare spre patru capitale europene

Zece societati comerciale s-au aratat interesate sa participe la licitatia publica de atribuire a lucrarilor de modernizare a Aeroportului Baia Mare. Etapa, importanta pentru derularea planului de dezvoltare, va fi inchisa in data de 31 august, la ora 09.00.Aeroportul ajunge la ultima etapa de implementare a planului de dezvoltare. Aerogara baimareana va fi modernizata dupa ce Guvernul a aprobat un memorandum pentru finantarea lucrarilor, suma alocata fiind de noua milioane de euro. “Din fericire pentru noi, un numar de zece societati comerciale au solicitat pana in acest moment clarificari cu privire la licitatia de atribuire pe care noi am urcat-o pe SEAP. Dintre acestea majoritatea, sunt societati multinationale care au capacitatea tehnica, logistica si umana sa execute in termen lucrarile la aeroport, stiind cu totii ca pana la 31 decembrie 2015 acestea trebuie finalizate. Majoritatea firmelor solicitante au experienta in lucrari de reabilitare a aeroporturilor”, a declarat Dorin Buda, directorul Aeroportului.

Prea frumos ca să fie adevărat

Administraţia Aeroportului intenţionează ca după terminarea lucrărilor de extindere a pistei cu aproape 300 de metri, să introducă zboruri externe spre patru oraşe europene.

„Avem în vedere iniţierea unor zboruri externe cu plecare directă din Baia Mare spre Londra, Paris, Roma şi Madrid, iar primele discuţii le-am purtat cu principalele companii low -cost care operează pe piaţa din România. Şi cred că acest lucru se poate întâmpla în condiţii economice avantajoase. Mulţi dintre localnici aleg să plece spre cele două destinaţi zburând de pe aeroportul Cluj-Napoca sau Budapesta. Consider că după terminarea lucrărilor de prelungirea a pistei, aici vor putea ateriza şi decola aeronave mediu-curier, pentru că asta era una dintre principalele probleme întâmpinate de noi”, a declarat joi Dorin Buda. Acesta a mai precizat că după terminarea lucrărilor pista va avea o lungime de 2.150 de metri, o lăţime de 45 de metri, suportând rulajul aeronavelor de tonaj mediu. Valoarea totală a investiţiei a fost evaluată la aproximativ 15 milioane de euro, fiind realizată din fondurile puse la dispoziţie de statul român. /Actual MM, http://www.actualmm.ro/actiunea-aeroportul-zece-firme-participa-la-licitatia-pentru-lucrarile-de-modernizare-posibile-curse-directe-din-baia-mare-spre-patru-capitale-europene/

În verile caniculare, lipsa irigaţiilor ucide agricultura. Irigaţiile din Maramureş mai există doar în amintiri

La nivelul anului 2009, ultima dată când s-a adus în mod serios vorba de irigaţii, tot după un an foarte secetos, România avea Administraţie Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, ce avea în administrare lucrări de îmbunătăţiri funciare: amenajări de irigaţii pe suprafaţă de 2.998.255 ha; amenajări de desecare drenaj, pe suprafaţă de 3.085.295 ha. Suprafaţa amenajată cu lucrări de irigaţii era de 2.998.255 ha, sursa de apă asigurată pentru amenajările de irigaţii era dată de Dunăre pentru 2.017.420 ha, râuri interioare şi lacuri de acumulare pentru 980.835 ha. Patrimoniul ANIF în amenajările de irigaţii era de 10.975 km canale de transport, aducţiune şi distribuţie a apei de irigaţii. Ştim toate acestea pentru că a existat atunci o Comisie parlamentară de anchetă privind situaţia sistemelor de irigaţii, precum şi a altor sectoare de îmbunătăţiri funciare. Comisia a fost condusă de Valeriu Tabără, dar a avut în componenţă trei parlamentari maramureşeni: Ştefan Bereş, Ştefan Buciuta şi Pavel Horj. Staţii de pompare scoase din funcţiune. Raportul comisiei din 2002, referitor la Sucursala Tisa - Someş, arată următoarele: „În momentul de faţă, sucursala Tisa – Someş nu are niciun contract cu AUAI, neexistând solicitări din partea acestuia pentru livrări de apă, asistenţă tehnică etc. Amenajările de irigaţii pentru suprafaţa pentru care nu s-a constituit AUAI, de 1904 ha, sunt în conservare, cu staţiile de pompare dezafectate şi reţeaua de conducte nefuncţională. Sucursala are în administrare 49.971 ha amenajate cu lucrări de desecare – drenaj, deservite de următoarele lucrări: staţii de pompare - 2 buc, canale de pământ - 1.989 km, drenuri în desecare - 3.243 km. Cele două staţii de pompare de desecare din judeţul Maramureş sunt scoase din funcţiune din cauza unor defecţiuni sau descompletări”.

Ce spun oficialităţile? În primul rând, niciunul din cei trei foşti parlamentari maramureşeni din comisie nu răspunde la telefon. Apoi, directorul Direcţiei Agricole, Virgil Ţânţaş, ne spune că „Maramureşul nu are la acest moment sistem de irigaţii, decât individual. Dar instituţia ANIF există, are activitate”. În teren, mai există doar... amintiri despre sisteme de irigaţii:„Au existat irigaţii, pe vremea cealaltă, înainte de ‘89, la serele din Mireş. Erau kilometri de irigaţii, se alimentau cu motopompe din Someş. Nu mai există nimic, de mult, acum oamenii care au sere şi solarii la Lucăceşti şi Dăneşti au făcute puţuri la capătul tarlalei şi de acolo udă, cu motopompe”, spune Virgil Prună, primar al comunei Mireşu Mare, de pe lunca Someşului, În cea mai roditoare zonă a Maramureşului. O altă zonă rodnică e cea de pe lângă Lăpuş. Între Cătălina şi Săcălăşeni se mai văd nişte canale, dar acelea au fost... exact pe dos. „Sistem de irigaţii aici nu a fost nici înainte. Însă zona de care ziceţi mi-o amintesc că era cu mlaştină şi papură, iar în anii ‘70 s-a făcut desecare şi drenaj, toată zona aceea dintre Săcălăşeni şi Cătălina. Acum oamenii tot irigă, cu pompa după tractor, cu vidanje, care-cum”, spune Emilian Pop, primar al comunei Săcălăşeni. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/in-verile-caniculare-lipsa-irigatiilor-ucide-agricultura-irigatiile-din-maramures-mai-exista-doar-in

Drumuri noi şi reţea de apă la Gîrbou

Graţie unui proiect depus de autorităţile locale din comuna Gîrbou pe Măsura 322 – “Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, în valoare de 2,5 milioane de euro, în comuna precizată demarează o serie de lucrări de reabilitare şi modernizare. Potrivit unor informaţii furnizate de Alexandru Spătar, primarul comunei Gîrbou, este vorba despre aducţiunea de apă, introducerea reţelei în centru de comună şi realizarea unei staţii de epurare şi tratare a apei; modernizarea a peste şase kilometri de drum comunal în localităţile aparţinătoare şi modernizarea unei clădiri unde din această toamnă va funcţiona un after-school pentru copiii din familiile cu o situaţie materială precară. Tot cu fonduri europene, în comuna Gîrbou s-au realizat lucrări de modernizare la căminul cultural din localitatea Călacea. Potrivit primarului Spătar, în prezent, în derulare în comună se află câteva proiecte finanţate prin fonduri guvernamentale obţinute cu ajutorul Grupului de Acţiune Locală (GAL). Este vorba despre asfaltarea drumului comunal DC45 Gîrbou-Popteleac-Călacea, pe o lungime de circa şapte kilometri şi reabilitarea şcolilor din localităţile Cernuc şi Solomon.

Alesandru Papiu Ilarian – originar din comuna Gîrbou

Comuna Gîrbou a intrat în istorie odată cea mai veche atestare documentară – localitatea Popteleac. Atestarea documentară a localităţii Călacea s-a realizat în anul 1312, iar a localităţilor Solomon, Cernuc şi Bezded în anul 1336. Localitatea Gîrbou a fost atestată documentar în anul 1366. Potrivit documentelor istorice, localitatea Fabrica este o localitate mult mai “tânără”, unde în perioada 1833-1848 a funcţionat şi o fabrică de zahăr de unde s-a păstrat şi denumirea localităţii. În regimul comunist, întreaga comună a fost o zonă agricolă importantă, principala îndeletnicire a locuitorilor fiind cultura plantelor, îndeosebi a cerealelor şi creşterea animalelor. Tot în anii comunismului, Gîrboul a devenit un centru al intelectualităţii şi al culturii româneşti din împrejurimi. Aici se întâlneau anual intelectuali din toată vecinătatea, unde învăţătorii puneau în scenă fel de fel de piese de teatru româneşti. În anul 1878 comuna a fost un important centru administrativ, unde a funcţionat o judecătorie, bancă şi alte instituţii. În comuna Gîrbou, în localitatea Bezded, s-a născut Alesandru Papiu Ilarian – un important militant paşoptist care a luptat pentru libertate. /Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/rural/drumuri-noi-si-retea-de-apa-la-girbou.html

Proiecte de anvergură finalizate la Bănişor

Comuna Bănişor se poate lăuda cu proiecte de o importanţă majoră pentru localnici, ajunse în faza de finalizare. Fie că vorbim de drumuri, de reţele de apă, de instituţiile sau clădirile importante din comună sau de cele din sate, promisiunile s-au ţinut în cea mai mare parte şi s-au concretizat ulterior în realităţi. Primarul comunei Bănişor, Ioan Gheorghe Pop, ne-a vorbit despre proiectele importante pe care, cu sprijinul celor din Primărie dar şi al localnicilor, a reuşit să le vadă duse la bun-sfârşit. ”Am reuşit să finalizăm un proiect important pentru locuitorii din Peceiu, reţeaua de canalizare şi apă potabilă, în valoare de 2,5 milioane de euro. Tot prin Măsura 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, am modernizat drumuri pe o distanţă de 4 kilometri şi am finalizat două poduri peste Valea Banului, la Peceiu şi Ban. Urmează să dăm în folosinţă un Centru „After School” (centru care va putea fi folosit de elevii din comună şi sate după terminarea orelor de curs), în Bănişor. Tot aici, am finalizat reabilitarea şi dotarea Căminului cultural. Avem şi o bibliotecă nouă, pentru care am făcut şi achiziţie de carte, în cadrul Căminului”, a spus primarul Ioan Pop. Primăria Bănişor a finalizat şi un proiect, realizat prin fonduri guvernamentale, asfaltarea drumurilor din satele aparţinătoare – Bănişor, Ban şi Peceiu – în total peste 8 kilometri de drumuri nou-asfaltate. Primarul împreună cu specialiştii pregătesc documentaţia necesară accesării fondurilor europene disponibile în sesiunea 2014-2020, în vederea execuţiei reţelelor de canalizare şi apă potabilă pentru satele Bănişor şi Ban. Totodată, printr-un proiect finanţat de Compania Naţională de Investiţii (CNI), Căminul cultural din localitatea Ban urmează să fie modernizat şi dotat, proiectul aflându-se în acest moment în procedura de achiziţie publică organizată de CNI, având şanse foarte mari să fie aprobat şi demarat. /Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/rural/proiecte-de-anvergura-finalizate-la-banisor.html

DSP Sălaj spune că apa de la fantanile arteziene din Zalău nu este bună de băut

Apa din toate fântânile publice din Zalău nu este bună de băut, pentru că are o concentrație de amoniac cu mult peste limita admisă. Direcția de Sănătate Publică (DSP) Sălaj ne-a informat că pe data de 25 iulie a făcut analize la apa din toate cele nouă fântâni arteziene din Zalău și că în toate cazurile rezultatele au fost proaste în ce privește concentrația de amoniac, mult peste limita normală de 0,5 miligrame pe litru. Cele mai periculoase fântâni din Zalău sunt chiar cele care ne sunt cel mai la îndemână. Limita admisă pentru concentrația de amoniac (de 0,5 miligrame pe litru) este depășită și de 16 ori în unele fântâni. Din cele nouă fântâni verificate, trei au concentrații peste 5 miligrame pe litru, iar alte șase au concentrații între 2,5 miligrame pe litru și 5 miligrame pe litru. Cea mai toxică apă curge la cișmeauau situată pe strada Corneliu Coposu la intersecția cu strada Kosshut. Această apă are o concentrație de amoniac de 7,90 miligrame pe litru. La fântâna cu îngerași din centru apa are o cantitate de amoniac de 5,05 miligrame pe litru. O altă fântână cu o concentrație mare de amoniac este cea de pe platoul de marmură din fața Prefecturii Sălaj, care are o concentrație de amoniac de 7,17 miligrame pe litru.

Ligia Marincaș recomandă zălăuanilor apa de la robinetDSP a făcut analize și pentru apa de la alte trei arteziene cunoscute zălăuanilor - în Treznea, pe Meseș și în Panic. Directorul DSP, Ligia Marincaș, spune că apa de la aceste trei fântâni este în regulă. Chiar dacă simțim cu toții gustul neplăcut al apei de la robinet și constatăm că este plină de impurități, DSP Sălaj, prin vocea directorului Ligia Marincaș, ne recomandă să consumăm apă de la robinet. “Eu le recomand zălăuanilor să consume apa de la rețeaua publică, pentru că corespunde parametrilor normali din Legea Apelor. Trebuie să spun că, un consum îndelungat de apă de la cișmelele din oraș poate la anumite persoane să aibă efecte negative”, spune Ligia Marincaș.

Amoniacul și amoniul sunt dăunătoare în cantități mariApa de la fântânile din Zalău, pe lângă amoniac (gaz toxic cu miros (înțepător) are în concentrație și sarea de amoniu. Ambele, în cantități mari, sunt periculoase, după cum ne-a informat dr. Marius Andrei Călinici, medic nutriționist. Amoniacul este un gaz incolor cu miros caracteristic, extrem de solubil în apă, care se dizolvă în căile nazale și într-un final e inghițit ajungând în stomac. O foarte mică parte din amoniac, dacă este inhalat, poate ajunge în plămâni, de unde ajunge în sânge. Efectele biologice în cazul expunerii acute depind foarte mult de concentrație, de cantitatea ingerată și de durata expunerii. În general, spun specialiștii, nu există efecte cronice la expunerea de lungă durată la concentrații mici de amoniac, însă lucrurile se schimbă când vorbim de concentrații mari, care pot duce până la iritații grave ale ochilor, bronhospasm, tuse severă etc. Cele mai grave efecte asupra organismului uman sunt la concentrații foarte mari, când apare acumularea de fluide în plămâni, arsuri ale pielii și uneori chiar decesul. /Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/dsp-slaj-spune-c-apa-de-la-fantanile-arteziene-din-zalu-nu-este-bun-de-but-a-46653

Teme de mediuSeplecan promite rezolvarea crizei deşeurilor din judeţul Cluj

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, a dat asigurări, ieri, că problema deşeurilor cu care se confruntă clujenii de mai bine de două luni va fi rezolvată în scurt timp. El a anunţat că firma bucureşteană Prosal va investi două milioane de euro într-un depozit lîngă Turda pentru a putea stoca deşeurile pînă la finalizarea Centrului Integrat de Management al Deşeurilor. Seplecan a menţionat că deşi CJ Cluj nu era obligat să creeze condiţii pentru depozitarea temporară a seplecandeşeurilor colectate din oraşele şi comunele judeţului, de mai bine de două luni a făcut eforturi în a găsi o soluţie astfel încît operatorii să nu mai fie nevoiţi să transporte deşeurile la Oradea sau în alte zone din Transilvania. Cu această ocazie, Seplecan a ţinut să facă apel la populaţie şi la operatorii de deşeuri să colecteze selectiv gunoaiele, astfel încît operatorul rampei temporare ce va fi amenajată la Turda să poată valorifica cît mai mult din deşeurile colectate. Preşedintele CJ Cluj a spus că dacă şi pînă acum se făcea colectare selectivă nu se ajungea la blocajul legat de gunoaie.

”Vom avea o discuţie cu toţi reprezentanţii primăriilor pentru a se face o colectare selectivă. S-a ajuns la un blocaj pentru că în judeţul Cluj nu s-a colectat selectiv. Deşi oamenii făceau selecţie, firmele nu adunau deşeurile pe fracţie umedă şi uscată. Îi avertizez pe operatori să colecteze selectiv. La această nouă rampă temporară se va respecta legea. Voi înfiinţa un corp de control pentru a se face controale la firmele care operează în judeţul Cluj şi pentru a vedea cum se colectează deşeurile”, a mai spus şeful administraţiei judeţene. La rîndul său, reprezentantul firmei Prosal, Emanuel Romoşan, a dezvăluit că s-a gîndit o soluţie destul de costisitoare însă extrem de utilă pentru situaţia legată de deşeurile de la Cluj. El a spus că firma pe care o reprezintă a cumpărat de pe piaţa privată 30 de hectare de teren în extravilanul municipiului Turda, urmînd ca pe 8,7 ha dintre acestea să fie amenajată rampa de stocare provizorie. ”Este o soluţie costisitoare, dar care este eficientă. Este vorba despre o tehnologie inovatoare, care este folosită în Europa. Este o staţie tampon care va prelua o cantitate mai mare decît ceea ce s-a preluat pînă acum. Din punctul meu de vedere este important pentru judeţ şi un pas mare pentru operatorii de din zonă”, a spus Romoşan. Directorul tehnic al firmei Prosal, Octavian Mateescu, a arătat că noua staţie va putea fi dată în folosinţă în cel mult 20 de zile de la obţinerea tuturor autorizaţiilor. ‘’Vom acoperi zona cu membrană şi vom putea prelua o cantitate însemnată de deşeuri. Vom face sortarea. Diferenţa va putea fi dusă la un depozit ecologic de către noi. Am decis să ne apucăm de treabă aici. Avem achiziţionată staţia de sortare, membrana şi în maxim 20 de zile ne vom amplasa acolo, după ce vom primi autorizaţia”, a spus directorul tehnic al firmei Prosal. Mateescu a adăugat că noua rampă va putea fi exploatată timp de un an, însă dacă va mai fi nevoie se poate extinde. ”Sperăm să nu umplem foarte repede depozitul. Noi putem rezista un an de zile. Putem asigura stocarea, dar se poate şi extinde. Am făcut proiecţia pentru un an de zile, astfel încît să decongestionăm situaţia din judeţ”, a mai spus Romoşan. Acesta a explicat că investiţia de două milioane de euro va fi acoperită prin valorificarea deşeurilor, însă pentru asta e nevoie de creşterea gradului de reciclare. ”Profitul va fi realizat din valorificarea deşeurilor. Vom încerca să creştem gradul de reciclare şi valorificare. Componenta de reciclare a deşeurilor este foarte redusă în judeţul Cluj. Dacă reuşim să valorificăm acel reciclabil, vom ieşi pe profit”, a mai menţionat Mateescu. Preşedintele CJ Cluj, Mihai Sepelcan, a ţinut să sublinieze că instituţia pe care o conduce nu are nicio obligaţie financiară sau de altă natură în cazul acestui depozit. El a spus că Prosal va încheia contracte doar cu operatorii de salubrizare. Legat de continuarea lucrărilor la Centrul de Management al Deşeurilor, Seplecan a spus că negocierile cu firma italiană Atzwanger au eşuat şi e posibil să fie organizată o altă licitaţie pentru finalizarea proiectului. /Ziarul Faclia, http://ziarulfaclia.ro/seplecan-promite-rezolvarea-crizei-deseurilor-din-judetul-cluj/

Primarul Turzii despre posibilul depozit de deșeuri de la Turda: „La noi încă nu s-a prezentat nimeni cu nici o documentaţie, nu a depus nimeni nici o solicitare şi nici nu am luat în discuţie sau să dăm vreo aprobare în acest sens”

Consiliul Judeţean Cluj a anunţat, joi, că deşeurile menajere din judeţ vor putea fi depozitate în perioada următoare, pe o rampă temporară amenajată pe o suprafaţă de 8.700 de mp lângă municipiul Turda unde acestea vor putea fi stocate pe o perioadă de cel puţin un an, până la finalizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID). O firmă de salubrizare din Bucureşti a achiziţionat 30 de hectare în extravilanul municipiului Turda pentru viitoarea rampă, iar în cazul în care CMID nu se va finaliza într-un an de zile, aceasta va fi extinsă. Primarul municipiului Turda, Tudor Ştefănie, spune că nu a auzit de construirea unei rampe temporare la el în oraş, că nu a văzut nicio documentaţie şi spune că până la emiterea unui aviz de construcţie trebuie să se gândească cum va afecta comunitatea. ”În acest moment, nici eu personal, nici instituţia pe care o conduc, nu avem cunoştinţă despre detaliile privind depozitul temporar de deşeuri despre care s-a vorbit la nivelul Consiliului Judeţean. La noi încă nu s-a prezentat nimeni cu nici o documentaţie, nu a depus nimeni nici o solicitare şi nici nu am luat în discuţie sau să dăm vreo aprobare în acest sens. Nici măcar nu ştim unde este terenul la care se face referire. Conform procedurilor legale, trebuie să primim o solicitare în acest sens, cu documentaţia aferentă. Până atunci, nu putem avea nici o poziţie, pentru că nu avem despre ce să vorbim”, a declarat primarul Tudor Ștefănie. Primăria Turda precizează că discuțiile despre acest subiect au apărut „pe fondul unor speculații care nu își au rostul”. Întrebat cum i se pare ideea construirii unei rampe temporare de depozitare la Turda, primarul s-a limitat să precizeze: “Nu comentez”. /Monitorul de Cluj, http://www.monitorulcj.ro/actualitate/47916-primarul-turzii-despre-posibilul-depozit-de-deseuri-de-la-turda-%E2%80%9Ela-noi-inca-nu-s-a-prezentat-nimeni-cu-nici-o-documentatie-nu-a-depus-nimeni-nici-o-solicitare-si-nici-nu-am-luat-in-discutie-sau-sa-dam-vreo-aprobare-in-acest-sens#sthash.3ErFzNBr.dpbs

Compania de Apă Arieș, îngrijorată de o posibilă amenajare a unei rampe la Turda

Compania de Apă Arieș este îngrijorată în urma materialelor apărute în presa locală, națională și județeană referitoare la o posibilă amenajare a unei rampe temporare de deșeuri menajere care să deservească întreg județul Cluj, până la darea în folosință a Centrului de Management Integrat a Deșeurilor de la Pata Rât. În acest sens, cel puțin din punct de vedere profesional, avem obligația de a trage toate semnalele de alarmă cu privire la riscurile pe care le presupune amplasarea unui astfel de obiectiv în arealul de deservire al CAA. Dorim să aducem la cunoștința factorilor de decizie implicați că în acest areal al CAA există mai multe zone de protecție a surselor de apă potabilă care deservesc municipiile Turda și Câmpia Turzii, dar și celelalte comunități rurale care au aderat la ADI Apa Văii Arieșului, zone în care este exclusă amenajarea unor astfel de rampe, chiar și cu caracter temporar. Din punct de vedere tehnic ar trebui discutat de protecţia hidrogeologică, de siguranţa reţelelor. Conform normativelor trebuie să fie respectate nişte distanţe, care să nu pericliteze desfăşurarea activităţii şi a alimentării cu apă a întregului sistem, mai ales pentru Câmpia Turzii a cărui sistem de aducțiune trece prin zonă. Totodată, CAA dorește să evite periclitarea Pasului II la programul european, în a cărui finanțare este cuprinsă și reabilitarea vechilor surse de apă a municipiului Turda, iar dacă sursa de apă este compromisă, alocarea de fonduri se face inutil. Pe lângă reabilitarea sursei Turda 1, mai sunt prinse la reabilitare și sursele Poiana şi Călăraşi aflate în avalul acviferului, și ele trebuind să fie protejate în mod imperios.

Compania de Apă nu a fost anunțată despre demersurile pentru construirea rampei și nici nu cunoaște cu exactitate locația rampei planificate, însă în urma unor discuții purtate de domnul director general Cristian Octavian Matei cu președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Mihai Seplecan, dorim să facem următoarele precizări:

1. Potrivit legislației în vigoare, sursele de apă potabilă sunt protejate împotriva poluării apei prin instituirea a două zone de protecție sanitară (una cu regim sever, a doua cu regim de restricție) și un perimetru de protecție hidrogeologică, toate trei fiind concentrice. HG 930/2005 prevede la art.3, art. 4, art. 5, art. 6, art. 7 definirea acestor zone de protecție din jurul surselor și rolul lor de protecție din jurul surselor și rolul lor de protecție. La art. 19 (1) se precizează: „în perimetrele de protecție hidrogeologică măsurile de protecție au drept scop păstrarea regimului de alimentare a acviferelor cât mai aproape de cel natural, precum și evitarea poluării apelor subterane și a lacurilor și nămolurilor terapeutice cu substanțe poluante greu degradabile sau nedegradabile (…)

2. În Ordinul nr. 88 din 20 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apă și de canalizare (emis de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală) se arată:

„Art. 55 (1) Pe traseul reţelelor aparţinând sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare este interzisă amplasarea de construcţii provizorii sau definitive.

(2) Pentru construcţiile ce urmează a fi executate în zona de protecţie şi de siguranţă a conductelor reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare, autorizaţia de construire va fi emisă numai după obţinerea avizului operatorului.”

„Art. 57 (1) Executarea de către terţi a lucrărilor de orice fel, în special a celor de săpătură, de-a lungul traseelor sau în intersecţie cu reţelele de apă şi de canalizare, precum şi a celor de extindere a reţelelor de apă şi de canalizare se va face numai în baza unui proiect întocmit de un operator economic autorizat, însuşit de operatorul sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare. (…)

(3) Avarierea sau distrugerea parţială ori totală a unor părţi din reţeaua de apă şi/sau de canalizare, provocată cu ocazia efectuării de lucrări de construcţii, va fi remediată prin grija persoanei juridice vinovate de producerea avarierii sau distrugerii, pe cheltuiala sa, fără ca prin această persoană juridică vinovată să fie exonerată de plata daunelor produse operatorului cu privire la imposibilitatea acestuia de a asigura serviciile de apă şi/sau de canalizare. Lucrările se vor efectua imediat după avariere sau distrugere, reglementarea aspectelor juridice sau financiare realizându-se ulterior înlăturării avariei. După terminarea lucrărilor de remediere reţeaua afectată trebuie să corespundă condiţiilor pentru care a fost proiectată.”Având în vedere aceste reglementări, Compania de Apă Aries, fără a se opune apriori proiectului de construcție a rampei temporare de depozitare a deșeurilor menajere, atrage atenția asupra respectării acestora și a pericolului reprezentat de eventuale scurgeri de la o astfel de rampă în pânza freatică, adică în acviferul ce reprezintă sursa de apă potabilă a CAA pentru întreg arealul deservit, ceea ce ar compromite întregul volum de apă destinat consumului. /Monitorul de Cluj, http://www.monitorulcj.ro/actualitate/47923-p-compania-de-apa-aries-ingrijorata-de-o-posibila-amenajare-a-unei-rampe-la-turda#sthash.Fwe6zyqg.dpbs

Criza gunoaielor a ajuns şi în comuna Baciu

Locuitorii capitalei judeţului nu sunt singurele victime ale incapabililor angajaţi ai consiliului judeţean care au generat criza gunoaielor. Locuitorii comunei Baciu ar putea plăti de două ori mai mult decât până acum pentru ridicarea şi depozitarea deşeurilor menajere. În ședința consiliului local de joi a fost primit un raport de necesitate din partea firmei care asigură salubritatea pe raza comunei, care propune dublarea preţului plătit de populaţie pentru serviciile prestate, de la 6 la 12 lei de persoană pe lună. „Înainte de a aproba sau respinge această solicitare vom face o verificare a modului în care sre justifică această majorare de preţ", a declarat primarul comunei, Florin Mureşan. El apreciază, însă, că majorarea preţului va fi inevitabilă, iar motivul principal îl reprezintă faptul că, la fel ca şi municipiul Cluj-Napoca, comuna Baciu a fost o abonată a vechii gropi de gunoi de la Pata Rât şi acum îşi duce deşeurile în alt judeţ.

„E adevărat că nu s-a mai făcut o actualizare a preţului din 2012, dar în principal costurile cu transportul şi depozitarea deşeurilor în judeţul Sibiu reprezintă principalul motiv pentru care va trebui să creştem preţul la populaţie. Numai transportul ne costă 72.000 de lei în fiecare lună. În plus, pentru depozitarea la Pata Rât, Salprest ne cerea 20 de lei pe tona de deşeuri, în cele două luni în care am dus gunoaiele în judeţul Alba am plătit 32 de lei pe tonă, dar acolo n-a mai fost loc. Aşa am ajuns să le ducem la Sibiu, unde ni s-a cerut 75 de lei plus TVA pe tona de deşeuri depozitate", a explicat Mureşan. Edilul comunei a mai precizat că autorităţile locale sunt în curs de a identifica un teren de aproximativ 1.000 de metri pătraţi, pentru care speră să obţină autorizaţiile de mediu necesare, pentru organizarea unui depozit temporar în zona comunei. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/criza-gunoaielor-a-ajuns-si-in-comuna-baciu--140434.html

Agentia de Mediu Cluj a spart "balonul de sapun" al lui Mihai Seplecan. Rampa temporara de stocare a deseurilor de la Turda nu poate primi aviz de mediu mai repede de jumatate de an. Criza gunoaielor ramane de actualitate

Promisiunea facuta de catre liderii PNL Cluj, Marius Nicoara, Emil Boc si Daniel Buda lui Mihai Seplecan ca daca va rezolva situatia deseurilor va putea candida in 2016 pe orice functie isi doreste, l-a determinat pe acesta sa faca toate demersurile pentru a solutiona problema gunoaielor din judet. Agentia de Protectie a Mediului Cluj i-au spulberat insa visul de a deveni candidatul PNL la Primaria Cluj-Napoca. Deschiderea unei rampe temporare in extravilanul municipiului Turda anuntata cu mult fast de presedintele Seplecan nu va putea fi avizata. Motivul este unul exceptional. Firma care doreste sa infiinteze depozitul de selectare a deseurilor nu are punct de lucru in judetul Cluj.

Potrivit reprezentantilor APM, la aceasta ora sunt depuse, la nivelul judetului Cluj, trei documentatii pentru obtinerea avizelor de functionare de rampe de depozitare temporara a deseurilor. Una se afla in apropiera municipiului Gherla, una este cea a Salprest Rampa, iar alta este cea promisa de Emil Boc la doar 300 de metri distanta de vechea rampa de la Pata Rat.“Orice rampa de stocare temporara are nevoie de absolut toate avizele si de toate autorizatiile, care in mai putin de 6 luni nu se pot obtine. Nu este cum. Realist vorbind, autorizarea unei rampe temporare de gunoi sub 6 luni este o poveste de spus copiilor, chiar daca se misca foarte repede, lucru dovedit si de celelalte trei rampe care sunt in judet in curs de autorizare. In al doilea rand, in cazul in care firma nu are serviciul de salubritate in judetul Cluj, nu vad cum se poate autoriza. Daca nu am contract sa fac salubritate, pentru ce imi trebuie o rampa de stocare temporara? Trebuie sa aiba punct de lucru si contracte. In autorizatie sunt cerute atat contractele de salubritate, cat si contracte de eliminare a deseurilor, procedura este riguroasa si destul de clara. In afara de comunitatea locala care este obligatia conform Legii 211 “ea produce, ea elimina deseurile” restul firmelor au de indeplinit mai multe obligatii, cereri, criterii, avize “ a declarat directorul APM, Grigore Craciun.

Potrivit directorului APM, firma DMV Prosal SRL nu a depus intreaga documentatie, iar in cazul in care nu vor obtine avizele de urbanism, cererea de autorizare va putea fi respinsa. “Nu am vazut inca dosarul, dar din cate am vorbit cu colegele mele, ei (DMV Prosal SRL - n.red.) nu au adus documentatia completa. Au adus o cerere si o notificare si cam atat. Nu doresc sa ma antepronunt, am sa vad documentatia luni, dar daca nu este completa poate fi respinsa in cazul in care nu au certificat de urbanism”, a afirmat Grigore Craciun. Criteriile de obtinere a autorizatiei de mediu in vederea deschiderii unei rampe de gunoi, chiar si cu caracter temporar, sunt destul de stricte. Potrivit APM solutia propusa de catre firma bucuresteana, cu acea membrana geoflexibila, nu este una viabila, deoarece la ora actuala in judetul Cluj mai sunt inca doua cereri de autorizare de rampe temporare, iar una dintre conditiile impuse de catre APM a fost ca terenul sa fie acoperit cu un strat de beton dotat cu sistem de scurgere in rezervoare de colectare. “Nu ei spun care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o rampa de stocare temporara. Conditiile sunt impuse de catre Agentie. Noi stabilim conditiile si, asa cum la rampa de stocare de la Cluj-Napoca am obligat sa fie platforma betonata cu rigole de scurgere in rezervor cu colectare levigat, asa vom face la toate. Trebuie sa punem aceleasi conditii. Chiar daca ar dori si ar aduce toate documentele, nu au cum sa obtina mai repede de 6 luni autorizatia de mediu. Un exemplu este cel de la Salprest Rampa care are documentatia depusa de un an si jumatate si inca nu a ajuns sa obtina autorizatia. Cea de la Cluj, anuntata ca solutie pentru desurile din Cluj-Napoca, probabil ca va obtine autorizatia cam la 6 luni, cel mai probabil dupa 15 septembrie, fiindca e depusa cam de prin martie-aprilie”, a afirmat Grigore Craciun.

Directorul APM a afirmat ca rampele temporare nu sunt o solutie, in prezent fiind trei cereri de autorizare la nivelul judetului. “Politicienii pot sa spuna ce doresc, noi ne facem datoria conform legii. In momentul in care firma respectiva nu va avea ceea ce cerem noi conform legii, efectiv nu se poate autoriza. Acest lucru se va face doar dupa studierea actelor depuse la dosarul in care au cerut autorizarea. In orice autorizatie scrie clar ca trebuie eliminat si adus spatiul la forma initiala. Rampele de stocare temporara nu sunt o solutie. Noi avem trei rampe temporare care sunt in autorizare, de ce trebuie sa mai facem inca una?”, a mai completat Grigore Craciun.

Presedintele Consiliului judetean, Mihai Seplecan, nu a dorit sa raspunda la intrebarile adresate de catre Ziar de Cluj. Acesta a preferat sa nu comenteze in niciun fel modul in care i-a selectat pe reprezentantii DMV Prosal SRL, de ce nu a purtat discutii cu ceilalti operatori de salubritate din judet care au deja depuse cererile de autorizare sau unde vor fi depozitate gunoaiele ulterior colectarii selective de la noua rampa propusa.

“Cei de la mediu sa ne dea un raspuns de ce timp de 5 ani s-a depozitat ilegal in Cluj si nu s-a luat nicio masura. Am venit cu aceasta solutie pentru Cluj si pentru clujeni, de aici autoritatile statului, ca este Primaria Turda, care trebuie sa dea autorizatia de constructie, ca este Agentia de Mediu care trebuie sa dea avizul de mediu sa respecte legea si sa dea acele autorizatii in temeiul legal in termenul legal”, a declarat Mihai Seplecan. Afacerea rampei temporare de a Turda propusa de catre firma Prosal este la prima vedere o copie la indigo a afacerii Codec, o alta afacere liberala. Asa cum in afacerea Codec in care primariile din judetul Cluj au acceptat sa le fie amplasate radare fixe pe teritoriul comunelor fara nicio investitie publica, urmand sa incaseze procente din cuantumul amenzilor, la fel se intampla in prezent cand, o firma privata vine, amenajeaza o rampa temporara de gunoi fara investitie din bani publici, promite primarilor din judet ca nu vor fi nevoiti sa transporte gunoiul in alte judete, reducand astfel costurile. Practic castigul firmei va fi din taxade rampa aplicata operatorilor de salubritate si din valorificarea deseurilor reciclate.

Protocolul intre CJ Cluj, SC Codec SRL si Serviciul de Politie Rutiera Cluj a fost semnat in ianuarie 2007, si prevedea amplasarea pe drumurile judetene a 100 de camere video cu functionalitate de radar. Primarii comunelor in care au fost amplasate radarele au acceptat sa semneze contractele cu Codec, in urma protocoalelor incheiate primariile urmand sa incaseze 40% din amenzile incasate pe baza imaginilor video. In perioada 2007-2009 radarele Codec au dat vitezomanilor amenzi in valoare de peste 3 milioane de euro. Ulterior Inspectoratul General al Politiei Rutiere a stopat afacerea Codec in 24 aprilie 2009 dupa ce cu o zi inainte ANRMAP a decis ca protocoalele si licitatie in urma carora au fostmontate radarele fixe erau ilegale. /Ziar de Cluj, http://www.ziardecluj.ro/agentia-de-mediu-cluj-spart-balonul-de-sapun-al-lui-mihai-seplecan-rampa-temporara-de-stocare-deseurilor-de-la-turda-nu-poate-primi-aviz-de-mediu-mai-repede-de-jumatate-de-criza-gunoaielor-ramane-de-actualitate

Un loc de vis peste care s-au aşternut peturi şi pungi cu gunoaie

Zona Fîntînele-Rîşca, un obiectiv turistic preferat de mii de persoane din diverse colţuri ale ţării dar şi din străinătate, este sufocată de pet-uri şi pungi cu gunoaie. An de an sînt aruncate tone de ambalaje şi resturi, iar autorităţile locale par a fi indiferente faţă de această situaţie. În zonă nu se găseşte nici măcar un container sau un tomberon în care turiştii să poată lăsa resturile menajere. Deşi ziarul Faclia a mai atras atenţia şi anii trecuţi cu privire la dezastrul ecologic din această zonă, lucrurile au rămas neschimbate.

Zona Fîntînele, situată în proximitatea lacului de la Beliş, face parte din Parcul Naţional Apuseni, iar administrativ aparţine de comuna Rîşca. Deşi zona s-a dezvoltat continuu din punct de vedere turistic, autorităţile din comuna Rîşca nu au răspuns, din păcate, cu măsuri edilitare la noile realităţi din acest colţ al judeţului. Astfel, în zonă nu poate fi găsit nici măcar un container sau tomberon în care turiştii să-şi poată lăsa resturile menajere după vacanţa petrecută în această parte a judeţului. Dacă o parte dintre cei care-şi petrec timpul liber prin aceste locuri îşi transportă resturile menajere la locul de domiciliu pentru a nu le lăsa la voia întîmplării, mulţi însă nu înţeleg că natura trebuie protejată, lăsîndu-şi pungile cu mizerie la locul de picnic sau le aruncă prin văi, pădure sau pe păşune. Şi în această vară, cei care au ales să meargă la Lacul Beliş au avut parte de imagini deplorabile. Chiar pe malul lacului, lîngă parcarea din staţiune, turiştii au putut vedea un adevărat morman de gunoaie. De asemenea, pe apă pluteau sute de pet-uri. Mulţi dintre turişti se arătau revoltaţi de faptul că nicăieri în zonă nu găseau un coş de gunoi sau un tomberon în care să arunce deşeuri menajere. Cum zona aparţine administrativ de comuna Rîşca, responsabilitatea legată de salubrizare revine autorităţilor de aici. Mai mult, potrivit Legii 54/2012 cu privire la activităţile de picnic, autorităţile care au în administrare zone de afluenţă publică trebuie să asigure serviciul de salubritate în vederea ridicării deşeurilor colectate selectiv. Actul normativ mai prevede că în cazul în care nu sînt respectate aceste prevederi, administratorul poate fi sancţionat cu amendă cuprinsă între 10.000 lei şi 50.000 lei. /Ziarul Faclia, http://ziarulfaclia.ro/un-loc-de-vis-peste-care-s-au-asternut-peturi-si-pungi-cu-gunoaie/

Unul dintre cele mai frumoase locuri din România. „E mai frumos ca-n Austria”

O fotografie realizată cu ajutorul unei drone prezintă unul din cele mai frumoase locuri din România. Mulţi turişti care ajung acolo pentru prima dată rămân plăcut impresionaţi şi declară, fără nicio reţinere, că la Firiza… „E mai frumos ca-n Austria”!Lacul Firiza a fost dat în folosinţă în anul 1964 şi a fost construit pentru a alimenta oraşului Baia Mare cu apă potabilă. Lacul actual are o lungime de 3 kilometri şi o lăţime de un kilometru și a devenit rapid şi o zonă de agrement. Din acest motiv, dacă doriţi să nu fie prea mare aglomeraţie, ar trebui să evitaţi weekendurile de vară, pentru că băimărenii se înghesuie să ocupe un loc pe malul lacului.

Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a declarat că dorește să repună în valoare din punct de vedere turistic această zonă. ”O imagine de o frumusețe care îți taie răsuflarea! Baraj Firiza este una dintre minunatele zone care reprezintă o mândrie pentru noi, băimărenii. Un proiect important pe care doresc să îl văd realizat cât de curând este înființarea Parcului Natural Firiza pentru a proteja această zonă superbă, dar și pentru a o pune în valoare din punct de vedere turistic. Acest proiect este o prioritate în dezvoltarea turistică a municipiului Baia Mare, un aspect care nu a reprezentat interes în trecut”, a spus Cherecheș. /Vocea Transilvaniei, http://www.voceatransilvaniei.ro/unul-dintre-cele-mai-frumoase-locuri-din-romania-e-mai-frumos-ca-n-austria/

Taxă nouă pe gunoi de la 1 ianuarie

România va avea o taxă pe deșeuri la groapa de gunoi în valoare de 80 de lei pe fiecare tonă, începând din ianuarie 2016, iar din anul 2017 aceasta va crește la 120 de lei pe tonă, a anunțat ieri ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu.“Avem Hotărârea de Guvern prin care se va aplica o taxă la groapa de gunoi de 80 RON pe tonă, de la 1 ianuarie 2016. De asemenea, din 2017 taxa va crește la 120 RON pe tonă. La ora actuală, România nu are taxă de deșeuri la groapa de gunoi, ci doar un tarif de 15 euro pe tonă, perceput de administratorul fiecărei gropi de gunoi”, a declarat ministrul Mediului. Gavrilescu a precizat că taxa care va fi percepută din 2016 se va aplica în paralel cu tariful de 15 euro încasat de administratorii gropilor de gunoi, iar banii obținuți vor merge către Fondul de Mediu. Bineînțeles că această taxă, fie ea de 80 de lei ori 120 de lei pe tonă va proveni din bugetul cetățenului de rând, adică din buzunarul celui care va beneficia de serviciile firmelor de salubrizare. Cine și cum va măsura cantitatea de gunoi pe care o colectează o familie nu se știe. Cert este că un bir va mai fi pus pe spinarea noastră. /Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/tax-nou-pe-gunoi-de-la-1-ianuarie-a-46664

MEDIU - Peste 200 de locuri din Romania sunt contaminate si 2.000, potential contaminate. Printre zonele afectate se numara si judetul Maramures

Peste 200 de locuri din Romania sunt contaminate si aproximativ 2.000, potential contaminate, costul pentru evaluarea riscurilor si remedierea lor fiind de 8,5 miliarde euro, a anuntat Guvernul, cele mai multe zone afectate fiind in Hunedoara, Caras-Severin, respectiv Giurgiu, Arges si Maramures.Guvernul a aprobat, miercuri, prin hotarare, Strategia Nationala si Planul National pentru Gestionarea Siturilor Contaminate, documente ale caror prevederi au in vedere diminuarea problemelor generate de contaminarea solului si a apelor subterane, precum si a riscurilor provocate de acestea pentru sanatatea umana si pentru mediu. Ele constituie punctul de plecare pentru viitoare initiative legislative care vor trebui sa asigure aplicarea proceselor de remediere durabila a siturilor contaminate.

Strategia isi propune sa stabileasca liniile de actiune pentru investigarea terenurilor afectate de poluare si a zonelor limitrofe, in vederea stabilirii statutului de ”sit contaminat”, precum si a modului de implementare a actiunilor corective si, ulterior, de validare a terenului remediat. Pe termen scurt, pana la sfarsitul anului 2015, scopul strategiei este de a trasa principiile gestionarii siturilor contaminate; pe termen mediu, pana in 2020, strategia isi propune sa rezolve problema siturilor contaminate ce necesita actiune urgenta, iar pe termen lung, pana in 2050, finalizarea actiunii.Inventarul national al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului a fost actualizat in noiembrie 2013, iar pe baza datelor obtinute de la autoritatile publice locale s-a constatat un total de 1183 de situri potential contaminate, judetele cu cele mai multe astfel de situri fiind Giurgiu (223), Arges (111) si Maramures (109). Numarul de situri contaminate a inregistrat un total de 210, cele mai afectate judete fiind Hunedoara si Caras-Severin. Judetele in care se afla cele mai putine zone poluate sunt Iasi, Tulcea si Satu-Mare.Costurile estimative pentru evaluarea riscurilor si remedierea celor 1.183 de situri potential contaminate se ridica la 7,145 de miliarde de euro, iar in cazul celor 210 situri contaminate, la un total de 1,264 miliarde de euro, fonduri ce vor fi asigurate prin accesarea de fonduri structurale UE, prin finantare de stat, dar si prin finantari externe si investitii din sectorul privat. Conform primului inventar realizat la nivelul anilor 2007-2008 de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului pe teritoriul Romaniei au