Stiri 27 noiembrie 2020, prima parte

Cursul de schimb 27.11.2020 1 EUR 4.8735

1 USD 4.0875

Prognoza meteo: Iarna se întoarce în forţă în weekend. Ce fenomene se anunţă 27 noiembrie 2020, Ionela Stănilă

Vremea rea se întoarce în weekend. Temperaturile vor fi în scădere, iar la munte se vor semnala ninsori, în timp ce în restul regiunilor se anunţă ploi şi lapoviţă.

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM), vineri, 27 noiembrie, vremea va fi în general închisă în zonele joase de relief, unde la începutul şi sfârşitul intervalului va fi ceaţă sau nebulozitate stratiformă, ce local vor persista şi pe parcursul zilei. Ceaţa se va asocia şi cu depunere de chiciură, iar cu totul izolat, mai ales spre sfârşitul intervalului, vor fi condiţii de burniţă.

La deal şi la munte cerul va fi variabil. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime se vor încadra între 2 şi 14 grade, mai coborâte în zonele cu ceaţă persistentă, iar cele minime, vor fi cuprinse între -10 şi 6 grade. În Bucureşti, meteorologii anunţă vreme în general închisă, cu nebulozitate joasă sau ceaţă, posibil persistente şi pe parcursul zilei. Vântul

1

va sufla în general slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 6 grade, iar cea minimă va fi de -3…0 grade. Sâmbătă vom avea parte de vreme închisă în cea mai mare parte a ţării. Conform ANM, în jumătatea de nord a teritoriului, izolat pe parcursul zilei şi local noaptea, se vor semnala precipitaţii. Vor fi ninsori la munte şi sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare în rest. În celelalte regiuni, la începutul şi sfârşitul intervalului va fi nebulozitate joasă sau ceaţă, posibil persistente şi pe parcursul zilei; ceaţa se va asocia şi cu depunere de chiciură, iar pe arii restrânse vor fi ploi slabe sau burniţă.

Vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime se vor încadra între 1 şi 10 grade, iar cele minime între -4 şi 3 grade. În Capitală va fi nebulozitate joasă sau ceaţă pe aproape tot parcursul intervalului, iar spre sfârşitul nopţii probabilitatea pentru ploi slabe sau burniţă va fi în creştere. Vântul va sufla slab până la moderat.

Temperatura maximă se va va situa în jurul valorii de 3 grade, iar cea minimă va fi de -2…0 grade. De duminică, în majoritatea regiunilor cresc şansele de precipitaţii, iar frigul accentuat va pune stăpânire pe România. Astfel, în săptămâna 30 noiembrie-7 decembrie, temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Regimul pluviometric estimat pentru această săptămână va fi uşor deficitar în jumătatea vestică a ţării, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă. Duminică, 29 noiembrie, cerul va avea înnorări în majoritatea zonelor, iar probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai ridicată în regiunile din jumătatea de nord-vest a ţării, iar noaptea şi în regiunile sudice. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări izolate pe creste. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 4 şi 11 grade, iar cele minime vor fi cuprinse în marea lor majoritate între -4 şi 6 grade. Pe arii restrânse va fi ceaţă.

În Bucureşti. cerul va avea înnorări la începutul zilei şi mai ales noaptea, când va creşte probabilitatea pentru precipitaţii slabe.Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 7 grade, iar cea minimă va fide 0…1 grad, valori normale pentru sfârşitul lunii noiembrie. Vor fi condiţii de ceaţă, cu precădere dimineaţa.

Prognoza Agrometeorologică 27 noiembrie – 03 decembrie. Recomandările specialiștilor 27 noiembrie 2020 Potrivit datelor transmise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), în această perioadă, vremea va fi predominant normală sub aspect termic, în cea mai mare parte a zonelor de cultură agricolă. 

2

Meteorologii anunță că temperatura medie în timpul zilei se va încadra între -4 și 9°C, în timp ce maximele se vor situa între -1 și 13°C, iar minimele vor fi de -7-5°C. Valorile cele mai scăzute se vor înregistra în depresiunile din estul Transilvaniei, unde vor fi condiţiipentru producerea îngheţului la suprafaţa solului. 

Se prognozează precipitaţii sub formă de ploi locale, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), fiind însoțite de intensificări temporare ale vântului, iar izolat cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol. De asemenea, în zonele joase şi de luncă se va produce ceaţă, asociată cu burniţă şi local cu depunere de chiciură.

În stratul de sol 0-50 cm, rezerva de umiditate accesibilă plantelor de grâu de toamnă se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim, în cea mai mare parte a zonelor de cultură.

Conținutul de apă din sol va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă), în Dobrogea, estul, local sudul, centrul și nordul Munteniei, sudul, centrul și estul Olteniei, sudestul, sudul, estul, izolat centrul Moldovei și sud-vestul Crișanei.

Potrivit ANM, în condiţiile agrometeorologice menţionate, procesele vegetative ale culturilor de toamnă vor evolua pe ansamblu normal pe aproape întreg teritoriul, exceptând zonele depresionare, unde ritmurile de vegetaţie vor fi mai lente, acestea fiind chiar stagnate temporar în estul Transilvaniei. La intrarea în iarnă, starea de vegetaţie a cerealierelor de toamnă se va prezenta bună în majoritatea zonelor agricole, respectiv medie şi slabă pe suprafeţele afectate de fenomenul de secetă pedologică moderată.

Meteorologii recomandă ca în această perioadă, fermierii să finalizeze lucrările de eliberare a terenurilor agricole de resturile vegetale și să

3

efectueze arăturile adânci pentru semănăturile din primăvară. Mai mult, se recomandă aplicarea îngrăşămintelor pe bază de potasiu şi fosfor la culturile de toamnă înfiinţate în perioada optimă, precum și continuarea lucrărilor de arat în vii şi livezi.

Pentru o analiză detaliată, precum și mai multe recomandări de specialitate pentru culturile agricole în această perioadă, consultați analiza completă pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie.

APIA si SUBVENTII

EURODEPUTAT BUDA: SUBVENȚIE DIRECTĂ DE 100.000 DE EURO/FERMĂ PENTRU PRODUCȚIA PRIMARĂ DE PRODUSE AGRICOLE! Agroinfo 27 noiembrie 2020

OFICIAL BRUXELLES. Europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreședintele COMAGRI, Parlamentul European, a anunțat că a fost aprobată de către Comisia Europeană o schemă de ajutor pentru România în valoare de 216 milioane de euro. Ajutorul va fi acordat sub forma unor subvenții directe care nu pot depăși 100.000 de euro/fermă pentru producția primară de produse agricole și 120.000 de euro/întreprindere în sectorul pescuitului și acvaculturii.

Comisia aprobă o schemă românească în valoare de 216 de milioane de euro pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii afectate de pandemia de coronavirus!

Scopul măsurii este de a ajuta IMM-urile să facă față deficitului de lichidități cu care se confruntă din cauza pandemiei de coronavirus și de a se asigura că IMM-urile dispun de canale de finanțare diversificate. Comisia a concluzionat că schema este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei românești. Aproximativ 207 milioane EUR (1 miliard RON) de asistență financiară vor constitui garanții pentru produsele fabricate.

Subvențiile directe nu vor depăși 100 000 EUR per companie activă în producția primară de produse agricole, 120 000 EUR pe companie activă în sectorul pescuitului și acvaculturii și 800 000 EUR pe companie activă în toate celelalte sectoare. Garanțiile și subvențiile directe sunt plătite prin intermediari financiari și există garanții pentru a se asigura că ajutorul este

4

transferat în totalitate beneficiarilor finali, a anunțat europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), joi, 26 noiembrie 2020, pe pagina sa Facebook.

MINISTRUL OROS: AJUTOR DE 100 DE MILIOANE DE EURO/AN PENTRU SERE ȘI SOLARII! Agroinfo 27 noiembrie 2020

OFICIAL. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că fermierii români vor beneficia, în fiecare an, timp de 7 ani, de 100 de milioane de euro, ajutor pentru construirea de sere și solarii. Potrivit șefului MADR, va fi o nouă măsură de finanțare a agricultorilor români, lansată în premieră pentru următorul exercițiu financiar 2021-2027.

Din bani europeni, care sunt cerți și care vin timp de 7 ani, deci, pentru programul din legumicultură, sere și solarii, vor veni în fiecare an 100 de milioane de euro din care fermierii să-și facă sere și solarii. Pentru cei mici, singura soluție realistă este să se asocieze. Dacă se asociază știm cu toții, puterea lor de negociere crește și atunci când își procură inputuri, semințe, pesticide, răsaduri, orice, dar și atunci când vând, pentru că pot să vândă cantități mai mari, să asigure o anumită ritmicitate și o anumită standardizare, altfel vor rămâne doar unul.

De aceea, concret, dacă cineva accesează o măsură de procesare, de depozitare, este știut, intensitatea de sprijin este 50%, dacă este în cooperativă, deja intensitatea de sprijin este 70%, dacă este și într-o zonă defavorizată, crește la 90%, în așa fel încât să-i stimulăm, nu să-i obligăm, pe producătorii mici să se asocieze ca să devină rentabili pe termen lung. 100 de milioane de euro este mult mai mult decât s-a dat până acum, pentru că, până acum, nu a fost o măsură dedicată pentru acest segment. A fost doar investiții în exploatații agricole și foarte mulți care făceau puncte duceau acești bani într-o altă zonă.

Acum o să facem măsuri dedicate pentru fiecare sector, să zic așa, aflate în dificultate și care pot să devină competitive. În 7 ani sunt 700 de milioane de euro, a anunțat ministrul agriculturii, Adrian Oros.

APIA efectuează plata ajutoarelor în zootehnie meatmilk 27 noiembrie 2020 Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna octombrie, aferente serviciilor prestate în luna septembrie și trimestrul al III-lea 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 6.376.237 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale

5

(MADR), pentru un număr de 82 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat.

Plățile sunt efectuate în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare. SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

APIA a încheiat plata avansului. 731.459 de fermieri, eligibili Revista Fermierului

Campania de plăți în avans pentru beneficiarii care au depus Cerere unică de plată în anul 2020 s-a încheiat, anunță Ministerul Agriculturii. În conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/531 al Comisiei, a fost stabilit nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale aferent Campaniei 2020, respectiv de până la 70% în cazul plăților directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală.

Au fost autorizați pentru plata avansului 731.459 fermieri, ceea ce reprezintă 97.85% din numărul fermierilor care au depus Cerere unică de plată în Campania 2020 și au fost declarați eligibili la plata avansului.

Suma totală autorizată la plată este de 1,43 miliarde de euro, din care: 1,072 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

6

298,25 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR); 59,28 milioane de euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR, la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

„Dacă realizăm o comparație între avansul acordat în Campania 2019 (1,32 miliarde de euro) și avansul acordat în Campania 2020 (1,43 miliarde de euro), identificăm  o creștere în anul 2020 cu 110 milioane de euro”, se precizează într-un comunicat de presă al MADR.

Începând cu 2 decembrie 2020, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) demarează plata finală, ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2020. Roxana Dobre Roxana Dobre - 27 noiembrie 2020

Start plăți finale la subvențiile APIA! Autorizarea regulară a subvențiilor – din 2 decembrie! Fermierii își primesc banii pentru tranșa a doua din subvenții, plata finală, începând cu data de 2 decembrie, a anunțat vineri, 27 noiembrie, ministrul agriculturii Adrian Oros într-o intervenție online la o conferință de presă care s-a desfășurat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rulare (MADR). Acesta a mai spus că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), a finalizat plata subvențiilor în avans pentru campania de plăți 2020.

”Avem 1,43 de miliarde euro achitați pentru 731.452 de fermieri. Din 2 decembrie, (miercurea viitoare n.r) începe și plata finală pentru fermieri”, a spus Oros.

Plățile finale se vor achita ca diferență între procentul de 70 la sută primit de fermieri în avans, respectiv 85 la sută pentru plățile compensatorii, și restul de 100 la sută. În plus fermierii care nu au încasat niciun ban în avans primesc sumele integrale pe hectar. Crescătorii de vaci din rasele de lapte și carne, bivolițe și viermi de mătase așteaptă de asemenea banii din 16 decembrie, aceaste scheme neintrând la plata avansului.

Adrian Oros a spus într-o conferință recentă că MADR are banii pentru plata subvențiilor având în vedere și sumele obținute la rectificarea bugetară din luna noiembrie.

7

”Rectificarea bugetară din această ședință de guvern, unde ministerul Agriculturii a primit o sumă de peste 1,2 miliarde lei ne permite ca să finalizăm toate plățile privind subvențiile către fermieri. La această dată, din avansuri sunt plătite aproximativ 96% pentru 750.000 de fermieri. S-au plătit până acum 1,370 miliarde de euro, cu 103 milioane euro mai mult decât s-a plătit în tot anul trecut către fermieri. De asemenea, ne permite să ne ținem de cuvânt și anume să finalizăm acele despăgubiri pentru secetă, pe care le-am inițiat în septembrie și să avem și alte cheltuieli legate de subvențiile pentru motorină”, a anunțat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la finalul ședinței de Guvern din această seară, luni – 23 noiembrie.

Plata finală se va desfășura în perioada 2 decembrie 2020 – 30 iunie 2021.

Ministrul Oros, despre strategiile „green” propuse de UE, in ceea ce priveste agricultura. Cum vor fi fermierii si consumatorii afectati de acestea noiembrie 27, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca toate ambitiile UE in ceea ce priveste politica „Green Deal” sunt cat se poate de necesare, intrucat o agricultura durabila si responsabila este esentiala. Cu toate acestea exigente foarte mari ar putea duce la cresterea preturilor pentru consumatori, este de parere seful MADR.

„Toate aceste ambitii ale Uniunii Europene legate de Green Deal sunt necesare, sunt foarte bune, suntem datori sa facem o agricultura durabila si responsabila pentru ca folosim resurse importante, cum ar fi apa sau solul, pe care le-am mostenit de la generatiile dinaintea noastra si trebuie sa le lasam si celor care vin dupa noi. Dar, pericolul mare este cel pe care l-am spus de mai multe ori la intalnirile cu omologii mei din celelalte tari europene, pericolul mare este ca daca noi ne impunem niste exigente foarte mari vor creste preturile pentru consumatori. Va scadea si venitul fermierilor, dar acest lucru am putea sa-l controlam, pentru ca este normal sa platim mai mult pentru o hrana mai curata, mai sanatoasa. Pericolul mare este invazia produselor din tari terte care nu respecta exigentele pe care noi la nivel european le impunem si daca acest lucru se va intampla si nu va putea fi controlat, atunci o parte dintre cumparatorii europeni vor prefera sa cumpere produse mai ieftine care sigur nu respecta exigentele UE, dar va contribui si la falimentarea fermierilor europeni. Aceasta este marea provocare”, a declarat Adrian Oros.

Totusi, Oros a apreciat ca strategia UE prin care sa se reduca utilizarea de substante si ingrasaminte chimice cu 50% nu i-ar afecta pe fermierii romani, intrucat tara noastra utilizeaza numai 660 de grame la hectar, mult sub media europeana de 2.200 grame/hectar.

8

„Daca ne referim la reducerea substantelor, a nutrientilor si a ingrasamintelor si acolo, in aceasta strategie am vazut niste procente foarte mari 50% la pesticide si peste 20% la nutrienti, noi ca tara suntem de acord daca aceste procente se refera la media europeana si nu la ceea ce se intampla in fiecare tara acum. Doar daca ne referim la substante, media europeana la pesticide este 2.200 grame pe hectar, iar in Romania de 660 de grame pe hectar. Ori pe noi nu ne-ar deranja ca reducerea aceasta cu 50% sa se refere la media europeana. Fermierii nostri si nici agricultura romaneasca nu ar fi afectata”, a mai spus ministrul Agriculturii.

El a precizat ca anii urmatori sunt decisivi pentru sectorul agricol intrucat se pun bazele noului Plan National Strategic (PNS), care va trebui sa beneficieze de o finantare consistenta si sa raspunda cerintelor fermierilor si tuturor actorilor din sector.

„O parte din aceste cerinte si strategii ale Uniunii Europene oarecum se pliaza pe specificul Romaniei si ne avantajeaza pe ceea ce noi ne dorim. Noi avem creionate in urma analizei SWOT pe care am facut-o, in urma analizei nevoilor, in urma dezbaterilor pe care le-am facut la minister in toata aceasta perioada si in teren, in fiecare judet din tara, atat cu fermierii mari cat si cu cei mici, atat cu legumicultorii cat si cu cei din zootehnie sau din cultura mare, avem creionate cateva nevoi si prioritati pe care o sa le cuprindem in PNS”, a adaugat ministrul.

Minivacanţă la APIA, DAJ și alte instituții pentru fermieri! Programul de lucru se reia pe 2 decembrie! Roxana Dobre - 27 noiembrie 2020

La sfârşitul lunii noiembrie instituțiile publice și bugetarii intră într-o minivacanaţă de 4 zile, ca urmare a faptului că pe data de 30 noiembrie (luni) se sărbătoreşte Sfântul Andrei şi pe data de 1 decembrie (marţi) se sărbătoreşte Ziua Naţională a României, zile libere conform Codului Muncii. Astfel, având cele 2 zile libere, plus zilele de weekend înaintea zilelor de 30 noiembrie şi 1 decembrie, instituțiile vor avea o minivacanţă de 4 zile. Și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), cea mai importantă instituție pentru fermieri, intră în minivacanță astfel dacă aveți de prezentat diverse documente trebuie să luați în calcul că puteți merge la APIA de miercuri, 2 decembrie când se reia programul normal.

Tot din 2 decembrie fermierii așteaptă și plata finală pentru subvenții, care se va derula până la 30 iunie 2021. Alte instituții care nu lucrează până pe 2 decembrie sunt Direcțiile Agricole, Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) sau Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

9

Adrian Oros: 100 milioane EURO pe an pentru legumicultură în sere și solari i 27 noiembrie 2020 O sută de milioane de euro pe an pentru legumicultura în sere și solarii! Într-o vizită efectuată în cursul acestei săptămâni în județul Buzău, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, a anunțat că legumicultorii români vor beneficia, începând de anul viitor, de măsuri de sprijin în valoare de 100 milioane euro pentru a-și construi sere și solarii.

”Pentru a stimula legumicultura în spații protejate, începând de la anul, deci chiar în perioada de tranziție, am prins câte 100 milioane de euro pentru măsuri prin care legumicultorii să-și facă sere și solarii și să cultive acolo ceea ce le cere piața, nu ce le spune ministrul agriculturii.

Am fost frecvent întrebat de ce doar tomata este importantă pentru Ministerul Agriculturii? Programul Tomata se termină anul acesta, pentru că orice măsură de minimis durează 3 sau 4 ani, acesta fiind al patrulea an, iar sprijinul pe care îl dai unui produs trebuie să îl muți către alt produs. Era foarte greu să alegem ce alt produs să sprijinim, de aceea m-am sfătuit cu asociațiile de legumicultori și am hotărât că cel mai coret pe termen lung este să-i sprijinim să-și facă sere și solarii din bani europeni, bani care sunt cerți și vin timp de 7 ani. Deci pentru programul de legumicultură, sere și solarii, vor veni 100 de milioane euro în fiecare an”, a subliniat șeful MADR.

Oros i-a mai îndemnat pe cei care fac legumicultură și vor să acceseze măsuri de procesare-depozitare să se asocieze, pentru a beneficia de ajutoare mai consistente.

”Pentru cei mici, singura soluție reală este să se asocieze. Dacă fac acest lucru, știm cu toții că puterea lor de negociere crește și atunci când își procură inputuri, dar și atunci când vând, pentru că pot să vândă cantități mai mari și să asigure o anumită ritmicitate, standardizare. Altfel, vor rămâne doar cu munca.

10

De aceea, concret, dacă cineva accesează o măsură de procesare-depozitare, este știut, intensitatea de sprijin este 50%. Dacă este în cooperativă, intensitatea de sprijin este de 70%. Dacă este și într-o zonă defavorizată, crește la 90%. În așa fel încât să-i stimulăm, nu să-i obligăm pe micii producători să devină rentabili pe termen lung”, a precizat ministrul agriculturii într-o conferință de presă susținută la Buzău.

MESAJ APIA DE ASTĂZI PENTRU TOȚI FERMIERII! Agroinfo 27 noiembrie 2020 SUBVENȚII APIA 2020! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a finalizat Campania de plăți în avans pentru beneficiarii care au depus Cerere unică de plată în anul 2020. În conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/531 al Comisiei a fost stabilit nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale aferent Campaniei 2020, respectiv de până la 70 % în cazul plăților directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală.

Astfel, au fost autorizați pentru plata avansului 731.659 fermieri, ceea ce reprezintă 97.85% din numărul fermierilor care au depus Cerere unică de plată în Campania 2020 și au fost declarați eligibili la plata avansului.

Suma totală autorizată la plată este de 1,43 miliarde euro, din care:

- 1,072 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);- 298,25 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);- 59,28 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

Dacă realizăm o comparație între avansul acordat în Campania 2019 (1,32 miliarde euro) și avansul acordat în Campania 2020 (1,43 miliarde euro), identificăm  o creștere în anul 2020 cu 110 milioane euro.

Misiunea noastră continuă! Începând cu 2 decembrie 2020, APIA demarează plata finală, ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2020. Astfel, asigurăm toți fermierii că motoarele APIA rămân turate la maximum pentru a continua autorizarea plăților finale în același ritm susținut.  APIA, mereu alături de fermieri! Precizează comunicatul APIA transmis pentru AGROINFO.

11

AFIR si FINANTARI

Florentin Bercu (UNCSV): ”Fondul mutual nu e suficient. Avem nevoie de un produs de asigurare complet” 27 noiembrie 2020

Într-un an agricol atât de greu cum a fost cel care tocmai s-a încheiat, mulți fermieri consideră că un fond mutual ar fi putut reprezenta un colac de salvare pentru cei mai greu încercați. Soluția, însă, pare să nu fie atât de simplă. Într-o intervenție în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, directorul executiv al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), Florentin Bercu, a explicat că România are nevoie de un instrument mai complex, care să poată fi cu adevărat eficient.

”România are nevoie de un fond mutual hibrid, care să țină cont de câteva specificități. Pentru a avea rezultate, acest fond mutual trebuie să fie la nivel național pe toate sectoarele. Nu trebuie să uităm că în programarea actuală am avut alocate 200 milioane de euro pentru gestionarea riscurilor, din care au fost folosite 46 milioane. Pentru culturile de toamnă, au fost alocate despăgubiri de 240-250 milioane euro, iar o sumă similară este necesară și pentru culturile de primăvară. Asta înseamnă că aceste fonduri nu sunt suficiente.

Chiar dacă o să facem un fond mutual, nu este de ajuns. Chiar dacă va avea o contribuție de 65% din fonduri europene, tot e nevoie de o contribuție majoră din partea fermierilor. Soluția este un așa-zis fond mutual, un produs de asigurare complet care să țină cont de riscurile catastrofice pentru toate sectoarele, care să fie asigurat la nivel național pe o suprafață de cel puțin 4 milioane de hectare. În prezent se asigură undeva la 2 milioane hectare. Dacă nu o să ajungem la o suprafață asigurată de minim 4 milioane hectare, nu o să aibă un cost suportabil și rentabil pentru fermieri. 

12

Trebuie să învățăm din ce s-a întâmplat în trecut și să venim cu o soluție mult mai modernă, cum există deja în alte state atât din Europa, cât și din spațiul extra-comunitar, cum ar fi Turcia sau Argentina. (…) Am citit pe prognoza Comisiei Europene și spunea că pentru anul agricol 2020-2021 se estimează o scădere a producției agricole cu 50% față de anul acesta. Vă dați seama ce înseamnă asta? Înseamnă că vom avea și la anul secetă. Ce o să facem atunci? Toți banii din fondul mutual se vor epuiza într-un singur an.

Noi, cei care suntem organizați în cadrul Alianței pentru Agricultură și Cooperare, am discutat cu un consultant de talie mondială și încercăm să creionăm un produs integrat de gestionare a riscurilor catastrofice, dar o soluție care trebuie să fie acționată de fermieri și oarecum condiționată. În momentul în care fermierii vor accepta acest lucru, o să facem un pas major către protejarea lor pe termen lung. Chiar dacă pare un efort mare la început, dacă este făcut pe o suprafață mare, va avea rezonanță și succes. (…) Dacă nu va exista o condiționare sau o obligativitate, nu vom avea acest instrument mai devreme de 3-4 ani”, a explicat Florentin Bercu, directorul executiv al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV).

PRIMA SESIUNE ADS! UNUI SINGUR TÂNĂR FERMIER I S-AU ATRIBUIT FĂRĂ LICITAȚIE 50 HA DE TEREN! Agroinfo 27 noiembrie 2020 TEREN AGRICOL PENTRU TINERII FERMIERI. Tânărul fermier Marcel Pop din județul Satu Mare este primul tânăr fermier care a semnat astăzi un contract cu Agenția Domeniilor Statului pentru atribuirea directă a celor 50 de hectare de teren agricol, promise tinerilor fermieri. Pentru celelalte suprafețe declarate disponibile în câteva județe, se vor organiza licitații publice.

Contractul între tânărul fermier Marcel Pop și Agenția Domeniilor Statului a fost semnat astăzi, 27 noiembrie 2020, la sediul Ministerului Agriculturii.

În acest moment, noi avem un prim contract pentru o suprafață de teren de 49,6 hectare, categorie de folosință arabil, în județul Satu Mare. Au fost foarte, foarte multe solicitări pe întreaga suprafață de teren din fiecare județ pe care l-am scos, l-am ofertat la concesiune. Mă bucură să văd că există un număr foarte, foarte mare de solicitări pe întreg teritoriul României și că acest lucru a produs un ecou neașteptat pentru multă lume și consider că, într-adevăr, este necesară reîntinerirea generației în acest domeniu, mai ales că sunt tineri cu expertiză în domeniul agriculturii. Pe lângă sesiunea pe care o avem, în acest moment, urmează să demarăm și cea de-a doua sesiune.

13

Pentru celelalte terenuri pe care le avem pe prima sesiune, vor urma licitații pentru că sunt foarte mulți solicitanți și ajungem în procedura de licitație pentru concesionarea terenurilor, dar iată că am reușit să facem o atribuire directă unui tânăr eligibil, cu studii în domeniu care e la început de drum, îl sprijinim, îmi doresc să fie o colaborare foarte bună, îmi doresc să fie un moment bun și prielnic pentru el, la fel și pentru ceilalți care vor urma să adjudece terenuri din administrarea Agenției Domeniilor Statului, a anunțat astăzi, 27 noiembrie 2020, directorul general ADS, Camelia Procop.

Directorul general ADS a mai spus care sunt terenurile din administrarea ADS, libere de contract, ofertate în prima sesiune, pentru care tinerii fermieri vor concura la licitație.

Vă voi oferi câteva date statistice despre terenurile din prima sesiune pentru care urmează licitațiile publice. În județul Călărași avem 202 hectare și 34 de solicitări în acest moment, Dâmbovița 118 ha și 8 solicitări, Galați 110 ha și 32 de solicitări, Dolj 149 ha, Hunedoara 55 ha și 10 solicitări. În total, 735 de hectare au fost oferite pentru concesiune pe prima sesiune, a spus șefa ADS.

Contractele ADS de atribuire directă a terenurilor tinerilor fermieri au o durată de 20 de ani și se pot prelungi cu încă 10 ani.

ALTELE

Cad pe capete la MADR – lista oficialilor confirmați crește de la o zi la alta 27 noiembrie 2020

Dacă ieri seara, Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, anunța pe rețelele sociale că a fost confirmat pozitiv cu noul coronavirus, în această dimineață, un alt oficial al MADR a anunțat că a fost și el testat pozitiv.

Este vorba despre, George Scarlat, Secretar de Stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

” Cu toate că am fost atent și am luat măsurile de siguranță, din păcate “am pescuit și eu un Covid”. Acum sunt în izolare la domiciliu. Am simptome

14

ușoare, dar sunt optimist și vă asigur că situația este sub control, ca de obicei, de altfel. E greu de unul singur. Abia aștept să ne revedem!” – este mesajul postat de George Scarlat pe unul din conturile de social media.   

România celor trei viteze. Un bucureştean are 10.200 de euro pe an pentru cheltuieli, faţă de 3.400 de euro un locuitor din Vaslui. Capitala se apropie de media UE, restul României e departe Cristina Roşca 26.11.2020,

♦ Diferenţa de putere de cumpărare dintre Bucureşti şi Vaslui arată de fapt că există mai multe Românii într-una singură ♦ În afară de Capitală mai sunt doar trei judeţe – Timiş, Cluj şi Ilfov - a căror putere de cumpărare depăşeşte 50% din media UE ♦ În medie, la nivel naţional, un român are doar 5.611 euro pe an pentru cheltuieli, ceea ce reprezintă circa 60% din media europeană, iar cifrele sunt oricum trase în sus de Bucureşti.

Un bucureştean îşi permite să cheltuie în medie într-un an aproape 10.200 de euro, echivalentul a 850 de euro pe lună, arată calculele ZF pe baza datelor companiei de cercetare de piaţă GfK. Capitala este de departe cel mai dezvoltat punct de pe harta României, apropiindu-se constant de media europeană datorită investiţiilor şi a dezvoltării de locuri de muncă bine plătite.

Situaţia în provincie e însă cu totul alta, mai exact există diferenţe considerabile de la un judeţ la altul. Datele arată că doar în opt judeţe din ţară (inclusiv Bucureştiul) suma medie ce poate fi cheltuită sare de 6.000 de euro pe an, adică de 500 de euro pe lună de persoană. Este vorba, bineînţeles, de cele mai dezvoltate judeţe ale ţării, cele care au reuşit să atragă cele mai multe investiţii.

Familia Ionescu și rata sărăciei la români. Vezi distribuția pe regiuni sau după numărul copiilor. INS a numărat în 2019 peste 4,63 milioane de români săraci, mai mulți decât cu un an în urmă de DP     HotNews.ro Vineri, 27 noiembrie 2020, Când vine ziua de leafă, nu e mare bucurie în casa domnului Ionescu. Jumătate din bani se duc să acopere datoriile din săptămâna de dinaintea salariului, cu un sfert din leafă își plătește întreținerea și telefonul, iar cu sfertul rămas supraviețuiește cel mult o săptămână. După care o ia de la capăt cu împrumuturile. ”Am o listă cu prietenii

15

cărora le datorez bani. Cum încasez ceva, rambursez în ordine datoriile primului de pe listă. Dacă nu mai rămân cu nimic, mai împrumut și adaug alt nume în coada listei. Și asta de vreo doi ani”, spune Ionescu. Fără să știe, Marius este unul din cei 4.632.000 de români considerați oficial săraci. INS a publicat rata sărăciei pe 2019, aceasta crescând la 23,8% anul trecut de la 23,5% în 2018.

Ce mai arată datele INS:

Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative a fost în anul 2019 de 23,8%. În valori absolute,

16

numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 4632 mii persoane.

Față de 2016, în 2019 rata sărăciei a scăzut, dar față de datele de acum doi ani se înregistrează o ușoară creștere din păcate.

Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat între anii 2016-2019 în rândul tinerilor de 18-24 ani şi a copiilor în vârstă de până la 18 ani, circa 3 din 10 dintre aceştia s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor.

Bărbaṭii au fost mai afectaṭi de sărăcie decât femeile în 2019 la grupa de vârstă 18-24 ani, diferenṭa fiind de 3,6 puncte procentuale, în creṣtere faṭă de cea din 2016, când a fost doar de 0,2 puncte procentuale.

În anul 2019, rata sărăciei a fost de peste 14 ori mai mare în Nord-Est ṣi de 11 ori în Oltenia decât în Bucureşti

Sărăcia este inegal distribuită şi în profil regional. În anul 2019, rata sărăciei a fost de peste 14 ori mai mare în regiunile Nord-Est ṣi aproape de 11 ori în Sud-Vest Oltenia ṣi Sud-Est, decât în regiunea Bucureşti-Ilfov. În anul 2019, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (41,1%), Sud-Vest Oltenia (31,6%) ṣi Sud-Est (31,1%), iar cea mai mică în Bucureṣti-Ilfov (2,9%). Din analiza evoluţiei ratei sărăciei în anul 2019 faṭă de 2016, se observă că cele mai mari scăderi s-au întâlnit în regiunile Vest (10,4 puncte procentuale), Bucureṣti - Ilfov (7,3 puncte procentuale) ṣi Nord - Vest (2,4 puncte procentuale).

Creṣteri ale ratei sărăciei în perioada analizată s-au înregistrat în regiunea Nord - Est (5,0 puncte procentuale) ṣi Sud - Muntenia (1,2 puncte procentuale).

Important e să ne uităm la starea de sărăcie după existenţa şi numărul copiilor aflaţi în întreţinerea gospodăriei. Sărăcia este mai frecventă în rândul persoanelor care trăiesc în gospodăriile cu copii dependenţi (în anul 2019 a atins 26,4%), decât în cazul celor care trăiesc în gospodăriile fără copii (20,4% în ultimul an).

În anul 2019, dintre gospodăriile cu copii dependenţi, cele mai puternic afectate de sărăcie au fost gospodăriile numeroase formate din 2 adulţi cu 3 sau mai mulţi copii dependenţi (peste 3 din 5), familiile monoparentale, părinte singur cu cel puṭin un copil

17

dependent (aproape două din cinci), a celor de 3 sau mai mulţi adulţi cu copii dependenţi (aproape un sfert), dar ṣi persoanele din gospodăriile formate din 2 adulţi cu 2 copii dependenţi (mai mult de unul din cinci).

În comparaţie cu acestea, gospodăriile formate din 2 adulţi şi 1 copil dependent au fost afectate de sărăcie într-o măsură mai redusă (15,6%). În gospodăriile fără copii dependenţi, considerate în general mai puţin afectate de sărăcie, apar totuşi diferenţieri notabile determinate de numărul şi vârsta persoanelor care trăiesc într-un anumit tip de gospodărie. Astfel, persoanele singure sunt mai expuse riscului de sărăcie, în special în cazul femeilor (41,5% faţă de 24,5% la bărbaţi).

De asemenea, persoanele care trăiesc singure devin tot mai sărace pe măsura înaintării în vârstă: persoanele în vârstă de până la 65 de ani au o rată de sărăcie de 26,6%, pe când cei cu vârsta de 65 ani şi peste sunt săraci în proporţie de 41,4%. Pentru evidenţierea influenţei transferurilor sociale asupra sărăciei se utilizează doi indicatori specifici şi anume: rata sărăciei înainte de transferurile sociale, inclusiv pensiile (adică înainte de toate tipurile de transferuri primite) şi, respectiv, rata sărăciei înainte de transferurile sociale, exclusiv pensiile (adică înaintea primirii diferitelor transferuri, altele decât pensia).

18

În anul 2019, aproape un sfert din populaţie nu a fost afectată de sărăcie datorită existenţei transferurilor sociale. Doar pensiile au făcut ca 17,1% din populaţie să nu „cadă” în această situaţie nefavorabilă. Dacă în anul 2019 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (45,2%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 83,9%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 53,4%.

Citește aici analiza integrală a Institutului Național de Statistică.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, Guvernul României Modificat de HG 1006/2020 la 26.11.2020

Ordinul nr. 2027/2020 pentru aprobarea derogării în scop ştiinţific pentru specia şoarecele săritor de stepă - Sicista subtilis (syn. Sicista trizona transylvanica), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 1149 din 27.11.2020. A intrat în vigoare la 27.11.2020

Ordinul nr. 4660123/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru satul Lazu, U.A.T. Agigea, judeţul Constanţa, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1143 din 26.11.2020. A intrat în vigoare la 26.11.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul nr. 1666/2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind îngrăşămintele cu scopul de a include un nou tip de îngrăşăminte CE în anexa I (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 01.12.2020

19

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1773/2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 429/2008 al Comisiei privind normele de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la pregătirea şi prezentarea cererilor, precum şi la evaluarea şi autorizarea aditivilor din hrana animalelor (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 398 din 27.11.2020. Va intra în vigoare la 17.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1768/2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1484/95 în ceea ce priveşte stabilirea preţurilor reprezentative în sectorul cărnii de pasăre şi în cel al ouălor, precum şi pentru ovalbumină, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 398 din 27.11.2020. A intrat în vigoare la 27.11.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1772/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2469 de stabilire a cerinţelor administrative şi ştiinţifice aplicabile cererilor menţionate la articolul 10 din Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului privind alimentele noi (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 398 din 27.11.2020. Va intra în vigoare la 17.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1770/2020 privind tipurile şi speciile de plante destinate plantării care nu sunt scutite de cerinţa privind codul de trasabilitate pentru paşapoartele fitosanitare în temeiul Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 92/105/CEE a Comisiei, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 398 din 27.11.2020. Va intra în vigoare la 17.12.2020

Proiecte de acte normative Vineri, 27 Noiembrie 2020 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDIN nr.  privind atestarea produselor agroalimentare marcate cu mențiunea „Calitate Premium”Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.indalim@madr.ro.Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii

20

publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

LEGE Declarația anuală privind beneficiarii reali - eliminată și în cazul anumitor asociații și fundații. Dispar și alte obligații Ovidiu Bărbulescu scris astăzi, 14:47

După ce în luna iulie, a intrat în vigoare legea care elimină obligația depunerii declarațiilor anuale privind beneficiarii reali în cazul societăților constituite doar din persoane fizice, un proiect de lege promulgat acum de președintele Iohannis stabilește prevederi similare pentru asociații și fundații. Totodată, noua lege elimină obligația patrimoniului inițial de minimum 200 lei și reduce numărul de asociați necesari la înființare. Parlamentul adoptase poiectul, prin votul final al deputaților, la începutul acestei luni.

De ce este important: Asociațiile și fundațiile sut obligate în prezent să depună anual o declarație prin care să ateste cine este beneficiarul real al entității. Obligația este valabilă chiar dacă nu s-a schimbat nimic in structura asociației sau fundației, iar beneficiarii reali sunt aceiași. De asemenea, chiar dacă există obligația declarării oricărei schimbări intervenite, tot mai trebuie depusă suplimentar o declarație anuală. Mai mult, chiar și entitățile constituite sau controlate exclusiv de persoane fizice sunt obligate să facă aceasta raportare, deși beneficiarul real rezultă chiar din datele existente deja în registrele autorităților publice.

Autorii noii legi sunt deputatul USR Claudiu Năsui și deputatul PSD Andrei Pop, primul fiind și autorul legii privind eliminarea declarației privind beneficiarii reali în cazul anumitor firme. Potrivit inițiatorilor, legea referitoare la firme a simplificat procedura pentru aproximativ 97% din firmele din România, acestea fiind constituite doar din persoane fizice care pot fi preluate automat în registrul beneficiarilor reali, conform criteriilor stipulate în directiva europeană și în Legea societăților. În mod similar, susțin autorii, majoritatea covârșitoare a asociațiilor și fundațiilor au atât ca membri fondatori, asociați actuali, cat și ca componență a organelor de conducere doar persoane fizice ale căror date pot fi preluate în mod automat de catre autorități pentru a completa registrul beneficiarilor reali. Conform datelor publicate pentru luna februarie 2020, există aproximativ 120.000 de asociații și fundații active, iar conform estimărilor realizate pe baza Registrului Național ONG, aproximativ 4.6% din asociații și fundații au în

21

componență sau în conducere o persoană juridică. Prin urmare, identificarea beneficiarului real prin intermediul unei declarații din partea unui împutemicit este instituită nejustificat pentru 95,4% dintre asociații și fundații, în cazul cărorar beneficiarii reali sunt ușor de determinat pe baza datelor inregistrate deja, arată inițiatorii proiectului.

Legea, care intră în vigore în 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, elimină obligația de a depune o declarație autentică anual chiar dacă nu există ceva nou de declarat, având în vedere că există obligația de a depune declarația ori de câte ori intervine o modificare a datelor relevante. Totodată, este anulată obligația de a depune declarație autentică atunci când asociația sau fundația respectivă este constituită sau condusă doar de persoane fizice, iar beneficiarul real poate fi identificat și preluat în registru cu datele de identificare relevante pe baza documentelor aflate deja la dosarul entității. Aceasta exceptare este aplicabilă doar cazului în care entitatea are in componență doar persoane fizice și nu există un alt beneficiar real care sa nu rezulte din actele de la dosar. Noul act normativ reglementează un act unic de inființare care va cuprinde prevederile actului constitutiv și statutului din forma actuală a legii. Totodată, scade de la trei la doi numărul minim de asociați pentru înființarea unei asociații.

De asemenea, este eliminată obligația unui activ patrimonial inițial de minim de 200 de lei, în scopul simplificării etapei de înregistrare. Noua lege clarifică și unele aspecte privind documentația solicitată la depunerea cererii de înregistrare, prevăzându-se că nu este necesar avizul pentru schimbarea destinației de locuință a imobilului folosit ca sediu al entității atunci când asociații declară că acolo nu se va desfășura activitate, neexistând o asemenea schimbare în fapt.

………………….

INTERNE

FERMIERII ROMÂNI ÎNGENUNCHEAȚI DE DATORII ÎNCEP SĂ-ȘI VÂNDĂ TERENURILE ȘI UTILAJELE! Agroinfo 27 noiembrie 2020 - DEZASTRU! Seceta și recoltele dezastruoase din Dobrogea îi forțează pe fermieri să își vândă utilajele și terenurile.Mulți nu mai au bani pentru salariile angajaților pe care i-au găsit foarte greu. Cornel Zamfir deţine peste 1300 de hectare în apropierea localităţii Cobadin, în Constanța. A scos la vânzare mai multe utilaje agricole ca să obţină banii pentru salariile angajaților. Dacă fermierii mari au probleme, cei mici nu vor rezista. În judeţul Constanța, din cele aproximativ 530.000 de hectare

22

de teren agricol şi păşune, mai bine de 75% au fost distruse de secetă. Fermierii susţin că producţiile foarte mici, ratele la bănci şi costurile de salarii i-au îngenuncheat.

Mircea Chipăilă administrează 500 de hectare în zona localităţii Poarta Albă şi a fost nevoit să vândă deja 10 hectare pentru a obţine bani de salarii.

Trebuie să găsim pârghii, soluţii, să menţinem angajaţii vechi, specializaţi, spune Mircea Chipăilă - membru Asociaţia agricultorilor Constanța.

Fermierul mai spune că a ajuns, din păcate, în situația de a vinde din terenul agricol. Da, din păcate, în economia de piaţă aşa stau lucrurile. Noi trebuie să găsim, cu spatele la zid, soluţii. Da, aşa stau lucrurile din păcate, a adăugat Mircea Chipăilă.

Cornel Zamfir deţine peste 1300 de hectare în apropierea localităţii Cobadin, în Constanța. A scos la vânzare mai multe utilaje agricole ca să obţină banii pentru salarii.

„V-am spus că frica noastră asta e să nu ne plece oamenii. pe un astfel de utilaj dăm sute de mii de euro” spune agricultorul.

Dacă nu va reuşi să vândă utilajele, va recurge la soluţia extremă, deşi nedorită: să vândă o bucată de pământ.

Deja am colegi, care deja au început să îşi vândă din pământ, mă gândesc şi eu la situaţia asta, mai spune Zamfir.

Estimările de anul acesta pentru agricultura românească sunt sumbre, spun specialiştii. Cifra de afaceri a companiilor din agricultură ar putea avea o scădere de 15%. Şi Comisia Europeană trage un semnal de alarmă.

Roxana Popescu - Managing Director KeysFin: „În 2020 vom avea din păcate, în România, o scădere de 40 % a producţiei de vegetale, cea mai mare din UE, iar acest lucru se întâmplă, din păcate, din lipsa infrastructurii şi a lipsei sistemelor de irigare. Cele mai calamitate zone ar fi Constanta, Tulcea, Botoşani, Ialomiţa, Timiş şi Buzău. Cam acestea ar fi zonele cele mai grav afectate.”

Rusu Teodor – director Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Cluj: „Fermierii mici nu rezistă în această situaţie, astfel se înregistrează chiar o tendinţă de comasare, fermele mari care preiau fermele mici.”

23

Comisia Europeană a avertizat că în 2020 România va înregistra o scădere de 40% a producției de vegetale, cea mai mare din toată Europa.

sursa: știrileprotv.ro

DEMETRA şi-a cerut insolvenţa J.P. / 27 noiembrie

DEMETRA SRL, firmă care are ca activitate de bază achiziţia şi vânzarea de animale vii din specia bovinelor, cu precădere vaci de carne, viţei si tăuraşi, a solicitat în baza Legii 85/2014, cererea de intrare în insolvenţă. Ca urmare a acestui demers a fost constituit Dosarul nr.1183/96/2020 de la Tribunalul Harghita, conform portal.just.ro.

Înfiinţată în mai 2007, societatea DEMETRA SRL a înregistrat în anul 2019 un profit net de 297.735 de lei la o cifră de afaceri de 25.532.198 de lei. Anul trecut, compania a avut un număr mediu de 19 de angajaţi, conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice (mfinante.gov.ro).

ÎN PRIMELE 9 LUNI ALE ANULUI 2020 Holde Agri Invest a obţinut un profit net de 1,5 milioane lei S.B. Piaţa de Capital / 27 noiembrie

Holde Agri Invest SA, companie românească ce operează terenuri agricole, raportează o cifră de afaceri consolidată de 26 milioane lei şi un profit net de 1,5 milioane lei în primele nouă luni ale anului 2020. Pentru întreg anul

24

2020, conducerea estimează o cifra de afaceri consolidată între 40-45 milioane lei şi un rezultat operaţional între 4-6 milioane lei.

"Anul 2020 a fost un an plin de provocări apărute în contextul unei pandemii globale care, în cazul nostru, s-a suprapus cu o secetă deosebit de severă care a compromis culturile din Europa Centrală şi de Est, inclusiv din România. În ciuda acestui context dificil, rezultatele Holde pentru anul agricol 2019/2020 sunt mai bune decât ne-am aşteptat după apariţia secetei şi în linie cu bugetul stabilit pentru exerciţiul financiar 2020, demonstrând că investiţiile în agricultura modernă pot fi profitabile chiar şi într-un an dificil", a declarat Iulian Cîrciumaru, Preşedinte Consiliu de Administraţie, Holde Agri Invest.

În primele nouă luni ale anului 2020, Holde Agri Invest SA a înregistrat venituri consolidate din activitatea principală de 26,2 milioane lei, dintre care 19,1 milioane lei din vânzarea de produse agricole, 5,7 milioane lei din subvenţii şi despăgubiri şi 0,95 milioane lei din disponibilizări utilaje.

În anul agricol 2019/2020 Holde a generat recolte totale de 24,003 tone din care, 3,400 tone din culturi bio de floarea soarelui, grâu, porumb, mazăre şi restul din culturi convenţionale de răpită, grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, soia.Până la 30.09.2020 au fost înregistrate venituri aferente vânzărilor prin contracte spot şi forward pentru 74% din recolta anului agricol 2019/2020, restul acesteia fiind stocată în silozurile companiei.

"Pe lângă provocările legate de secetă şi pandemia de COVID-19, în 2020, echipa noastră a reuşit să continue procesul de extindere a terenului şi a integrat patru noi ferme în operaţiunile Holde. În mod normal, acest tip de activităţi de M&A, desfăşurate la o scară atât de mare, în special în sectorul agricol, necesită timp şi nu se aşteaptă ca acestea să fie profitabile pe termen scurt, deoarece solicită o restructurare completă a modelului de business. În cazul nostru, achiziţionarea fiecărei ferme implică intervenţia biroului central şi include, printre altele: reorganizarea personalului, utilaje, contracte de muncă, investiţii, fiind o provocare operaţională masivă. Faptul că am integrat cu succes noi ferme şi am reuşit să generăm şi profit în mijlocul unei secete severe şi al unei pandemii globale, a fost rezultatul deciziilor corecte luate la nivelul echipei de management", a declarat Liviu Zăgan, CEO, Holde Agri Invest.

Rezultatele pentru primele nouă luni au fost obţinute în urma exploatării unei suprafeţe totale de 7.827 hectare, răspândite în fermele Holde din trei locaţii: Roşiori, Frumuşani şi Videle. Comparativ cu anul agricol 2018/2019, recoltele obţinute au înregistrat o creştere de 68%, comparaţie similară pentru suprafaţa existentă în ambele perioade. Profitul net de 1,5 milioane

25

lei (191 lei/ha), este peste previziunile din bugetul pentru 2020 şi reprezintă o îmbunătăţire semnificativă comparativ cu pierderea de 4,50 milioane lei înregistrată pentru întregul an 2019.

În primele nouă luni ale anului 2020, Holde a derulat un program investiţional de 43,9 milioane lei, finanţat prin două plasamente private consecutive, în valoare totală de 22 milioane lei, derulate în decembrie 2019, respectiv iunie 2020, completat cu credite bancare şi contracte de leasing financiar. Acţiunile Holde au intrat la tranzacţionare pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti în data de 1 octombrie 2020. De la debut, investitorii au tranzacţionat acţiuni HAI în valoare totală de 5 milioane lei, aproximativ 10% din capitalizarea de piaţă a companiei.

Reglementări suplimentare pentru protecția animalelor în timpul transportului 27 noiembrie 2020 România a adoptat o legislație cu reglementări suplimentare normelor Uniunii Europene pentru protecția animalelor în timpul transportului .

Prin legea nr.150 din 23 iulie 2020 privind protecția animalelor destinate exportului în țări terțe, România a introdus reglementări suplimentare normelor Uniunii Europene pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor în timpul transportului.Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) este autoritatea competentă din țara noastră responsabilă pentru asigurarea protecției și bunăstării animalelor pe timpul transportului.

Reprezentanții ANSVSA au facut parte din subgrupul de lucru care și-a desfășurat activitatea la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice de la Camera Deputaților și au a contribuit la finalizarea Legii nr. 150/2020 privind protecția animalelor destinate exportului în țări terțe.

Conform prevederilor acestui act normativ, ANSVSA elaborează, în prezent, normele de aplicare care includ prevederi referitoare la protecția animalelor exportate pe cale rutieră, navală si aeriană.

26

Îmbunătățirea bunăstării animalelor în timpul transportului este o preocupare permanentă a instituției, concretizată prin mai multe demersuri de modificare a cadrului legislativ în acest domeniu.

La ințiativa ANSVSA a fost elaborat actul normativ comun cu Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor – Ordinul 128/1669/2020. Conform acestui ordin, navele pentru animale sunt verificate de inspectori veterinari oficiali, reprezentanți ai Autorității Navale Române (ARN) și inspectori maritimi independenți autorizați atât înainte de aprobare, cât și înainte de fiecare operațiune a navelor de animale din porturile românești. Inspecțiile comune sunt efectuate în conformitate cu un protocol de cooperare, care a fost semnat anul acesta de către ANSVSA și ARN.

Acest act normativ include dispoziții naționale suplimentare, mai stricte în comparație cu legislația Uniunii Europene (Reg.1/2005/CE), cum sunt limitarea valabilității certificatului de aprobare la 3 ani și furnizarea de termometre pentru măsurarea temperaturii pe punțile în care sunt transportate animalele.

Tot în acest sens, în prezent, ANSVSA elaborează Procedura de aprobare a transportatorilor maritimi și de evaluare a navelor pentru animale în vederea aprobării acestora pentru călătoriile care depășesc 10 mile marine și pentru operarea lor de pe teritoriul României și actualizează Procedura pentru controlul la frontieră al bunăstării animalelor destinate exportului.

La elaborarea acestor reglementări s-a folosit versiunea 2019 a documentului de rețea pentru navele de transport animale vii – ghid realizat în coordonarea reprezentanților Comisiei Europene, bazat pe experiența tuturor statelor membre care autorizează vapoare destinate transportului pentru animale.

Precizam că, în perioada 30 septembrie – 2 octombrie 2019, Comisia Europeană a desfășurat o misiune de audit în România, pentru evaluarea bunăstării animalelor în timpul transporturilor navale către țări terțe. Raportul misiunii a identificat unele neconformități, iar ANSVSA a elaborat un plan de acțiune, cu un calendar strict,  pentru remedierea acestora.

Ulterior misunii de audit, pe termen scurt și mediu, ANSVSA si-a propus schimbarea cadrului legislativ referitor la transportul naval al animalelor, semnarea protocolului de colaborarea ANSVSA – ANR, finalizarea procedurii de autorizare a vapoarelor destinate transportului pentru animale și organizarea de instruiri cu personalul implicat în autorizarea și controlul vapoarelor destinate transportului pentru animale.

27

Menționăm că, până în prezent, termenele asumate în planul de acțiune transmis Comisiei Europene au fost respectate.

Bunăstarea animalelor în timpul transportului este o temă de mare interes pentru Uniunea Europeană, iar în acest sens, deputații europeni au decis să înființeze un comitet de anchetă pentru a analiza presupusele încălcări ale aplicării normelor UE privind bunăstarea animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara Uniunii Europene.

În data de 20 noiembrie a acestui an, s-a reunit Comisia de anchetă a Parlamentului European (PE) pentru audierea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA), al cărei mandat prevede emiterea de recomandări pentru prevenirea, limitarea și corectarea efectelor transportului asupra bunăstării animalelor.

Pentru că, în prezent, există dificultăți practice și informații insuficiente în asigurarea bunăstării animalelor, pe baza noilor date științifice furnizate de EFSA, Comisia Europeană va revizui Regulamentul 1/2005 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și va coordona statele membre pentru a implementa noile reguli.

România, care dispune, din luna iulie a acestui an, de o lege destinată protecției animalelor exportate, este apreciată de către deputații europeni ca fiind un exemplu de urmat pentru cerințele suplimentare reglementate, pentru asigurarea protecției și bunăstării animalelor în timpul transportului.

În creşterea porcilor, desfacerea e „cheia”!Marian MUŞAT 27 noiembrie 2020

Bistriţeanul Paul Varga creşte porci de rasă cu pasiune, dar consideră că munca nu-i este răsplătită deoarece porcii sunt ieftini. Preţul corect al cărnii ar fi 20 lei/kg în viu.

La sfârşitul lunii septembrie a.c., Paul Varga, născut în satul Buza Cătun, comuna Chiochiş, judeţul Bistriţa-Năsăud, avea la vânzare doi porci din rasa Marele Alb, în greutate 70-75 kg. Preţul cerut de crescător a fost de 900 de lei, negociabil. Până la urmă a reuşit să-i vândă.

 Siguranţa precară a zilei de mâine

Gospodarul se ocupă cu creşterea porcilor de mai bine de 20 de ani. A avut în fermă spre creştere şi exploatare animale din mai multe rase: Landrace, Bazna, Duroc şi Marele alb, dar a rămas cu ultimele două! Acum mai are în fermă un efectiv de 30 de capete.

28

Paul Varga consideră că este o îndeletnicire destul de grea creşterea porcilor, însă rezultatele obţinute conferă o siguranţă precară a zilei de mâine familiei sale. Cea mai mare problemă este că nu avem piaţă de desfacere. În plus, preţurile sunt destul de mici la munca pe care o depunem şi la investiţia pe care o facem în creşterea porcilor de rasă. Nu prea se merită! Numai că suntem într-o zonă închisă, izolaţi, ca într-o buclă a timpului, şi nu avem ce face!”, ne-a declarat, cu amărăciune, Paul Varga.

Probleme sunt şi cu furajele pentru animale; uneori le ajung, alteori nu. Anul acesta a fost ceva mai rodnic în zona lor, a plouat şi s-au făcut. Acum nu este îngrijorat că nu va avea ce să le dea de mâncare animalelor! Baza furajeră constă din ceea ce cultivă pe terenul său. Macină cerealele, face făină şi atunci când mai trebuie completat, cumpără furaje. Purceii mici cresc cu premixuri şi furaje concentrate.

De Crăciun, carnea de porc va fi mai bine preţuită?!

 Din rasa Marele Alb creşte 20 de porci, patru scroafe şi restul purcei. Carnea în viu se vinde greu. „Am încercat să dau la 12 lei kilogramul, dar merge extrem de lent de-o vreme încoace. În primăvară a fost preţul mai bun, dar în toamnă s-a blocat piaţa; nu ştiu ce se întâmplă. Probabil de vină sunt pandemia şi stagnarea economică a României... Aveam desfacere în zonă, dar nu mai e. Mai pun anunţuri pe net; poate cu sărbătorile de iarnă fac niţică treabă!”, speră fermierul. La fermă lucrează împreună cu părinţii. Are o bucată de teren de câteva hectare pe care o cultivă cu porumb, grâu, orz, floarea-soarelui şi plante furajere.

29

În aşteptarea preţului corect

În cele zece sate ale comunei Chiochiş, risipite în Câmpia Transilvaniei, nu prea sunt crescători de porci. E o zonă destul de izolată. „Dacă aş începe o afacere, categoric că nu voi mai creşte porci de rasă. Munca nu e bine plătită, undeva la un preţ de peste 20 de lei kilogramul în viu, cam aici s-ar obţine un profit cât de cât, să nu ieşi în pierdere!”, a susţinut crescătorul.

De la porcii de rasă, la rasa păstorească

Între timp, bistriţeanul s-a reprofilat; a trecut de la a creşte rase de porci la... rasa preoțească. Paul Varga este absolvent al Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca şi al Universităţii Babeş - Bolyai, Facultatea de Teologie Ortodoxă. Însă nu a renunţat la... slujba devenită hobby, ajutându-şi părinţii într-o ocupaţie care, asemenea păstorului de suflete, cere sacrificii!

Am început, ca orice fermier sărac, cu două scroafe şi, încet-încet, am crescut. Am vrea să extindem efectivele, să investim în construcţia unui grajd modern. Dacă cineva m-ar susţine şi m-ar încuraja, aş putea să mă duc mai departe afacerea, dar e greu fără desfacere. Dacă forţez un pic, mi-e teamă că mă blochez! Dacă nu pot să-i vând, ce mă fac? - PAUL VARGA, fermier din jud. Bistriţa-Năsăud

 TOP 5 RASE DE PORCI PROFITABILECare sunt cele mai profitabile rase de porci? Marele Alb? Landrace sau Duroc? Ce alte rase de nişă îţi pot asigura bunăstarea? Cum alegi rasa de porc potrivită pentru sacrificare?Click AICI şi citeşte un articol detaliat despre caracteristicile fiecărei rase!

De ce ia Carmistin cel mai mare credit sindicalizat din industria alimentară, de 427 mil. lei: „În 2024, Carmistin va fi în top 3 companii din piaţa agroalimentară românească prin mărirea capacităţii de producţie“Florentina Niţu 27.11.2020

Creditul sindicalizat în valoare de

30

90 mil. euro este cel mai mare acordat unei companii din industria alimentară românească în ultimii ani, potrivit datelor ZF.

Grupul Carmistin deţinut de familia Paraschiv, care include 20 de companii active în producţia de carne de pui, porc, vită, dar şi furaje şi servicii agricole, a luat un credit sindicalizat în valoare de 427 milioane de lei (aproximativ 90 mil. euro) de la un sindicat de bănci format din Banca Comercială Română, CEC Bank, EximBank, Intesa Sanpaolo România şi OTP Bank România.

„În 2024, Carmistin va fi în top 3 companii din piaţa agroalimentară românească prin performanţă financiară şi mărirea capacităţii de producţie, devenind un model de afacere integrată. Ne propunem să rămânem o afacere antreprenorială, pentru că acest lucru ne-a ajutat până acum să avem o dinamică şi o flexibilitate în deciziile strategice ale companiei şi în schimbările de piaţă“, se arată pe site-ul companiei, iar reprezentanţii aces-teia au spus pentru ZF că proiectul actual vizează extinderea afacerii şi crearea a foarte multe noi locuri de muncă. Ei nu au dorit să ofere mai multe detalii.

lantul alimentar 2020-11-27

”Firmele care activează în domeniul organizării de expoziţii, târguri, conferinţe şi congrese au activitatea suspendată total, începând cu mijlocul lunii martie. Dacă în alte domenii gen HORECA s-au prestat, parţial sau total, activităţile de bază ale companiilor, în acest domeniu activitatea a fost complet interzisă, cifra de afaceri fiind, în acesta perioadă, practic zero, fără speranţe de modificare în perioada următoare” arată principalii reprezentanți ai industriei de târguri și expoziții din România, într-o scrisoare deschisă adresată instituțiilor statului.

31

În această situație nefavorabilă, principalii organizatori de târguri și expoziții, roagă ”Preşedinția, Guvernul şi Parlamentul României să ia în considerare orice soluție care poate contribui la supraviețuirea firmelor din acest domeniu și la menținerea forței de muncă specializată şi calificată până la ieşirea din această criză epidemiologică, economică şi socială cu care ne confruntăm”. Firmele de profil solicită implementarea unor măsuri care vor putea permite reluarea activității în domeniul expozițiilor, târgurilor, conferințelor şi congreselor.

În comunicat este adus ca argument faptul că ”industria de târguri, expoziții, conferințe şi congrese contribuie la dezvoltarea economiei locale prin crearea de oportunităţi de afaceri pentru firmele românesti, fiind un catalizator al dezvoltării relaţiilor de afaceri şi al implementării de inovaţii şi tehnologii noi în economia românească, cu rolul de a-i creşte productivitatea şi competitivitatea pe plan internaţional. Pandemia provocată de coronavirus a afectat puternic această industrie, prin anularea sau amânarea evenimentelor, cu efect de domino pentru multe sectoare industriale”.

Totodată, expoziţiile şi târgurile profesionale sunt instrumente foarte eficiente și deosebit de rapide pentru propagarea noutăţilor tehnologice, pentru prezentarea produselor de vârf din diverse domenii precum: auto, construcţii, automatizări, IT, medicină, agricultură, turism, mobilă, mase plastice etc. Expoziţiile şi conferinţele specializate sunt indispensabile pentru companiile și IMM-urile româneşti, care reprezintă coloana vertebrală a economiei şi trebuie tratate cu mare importanţă de către guvern şi instituţiile de stat.

”De asemenea, expoziţiile, conferinţele şi târgurile profesionale oferă un impuls puternic pentru întreaga economie locală: constructori de standuri, furnizori de echipamente audio-video, agenții de publicitate, hoteluri, restaurante, comerț cu amănuntul și multe altele” se mai arată în comunicatul semnat printre alții și de organizatorii celebrelor evenimente cu profil agroalimentar, DLG Intermarketing (organizator: Agraria, Agriplanta, Forest) și Romexpo SA ( organizator Indagra ).

Fermier: ”Cu 2 hectare de legume în spații protejate obții venituri mai mari decât cu 1000 hectare de cereale” 27 noiembrie 2020 În timp ce unii fermieri nu știu de unde să se mai împrumute și cum să-și mai amâne creditele din cauza producțiilor dezastruoase provocate de secetă, alții, mai fericiți, își extind fermele în plină criză. Este și cazul fermierului Fănel Pețanca – după un an agricol bun, în care și-a vândut cerealele la prețuri excelente, fermierul din județul Giurgiu plănuiește să-și

32

extindă ferma, intrând și în sectoarele de pomicultură și legumicultură în spații protejate.

”Pentru securizarea afacerii mele m-am gândit să merg în altă parte, tot în agricultură, dar nu pe partea de producție vegetală, pentru că aici, până se pun la punct irigațiile va mai dura, iar în cazul acesta nu avem securizată investiția, suntem mereu la mâna lui Dumnezeu. Ca să avem o securizare, să nu mai depindem de nimeni, m-am gândit la niște investiții în pomicultură și legumicultură, dar totul la cel mai înalt nivel, în spații protejate”, a precizat Fănel Pețanca în direct la ”Agricultura la Raport”.

Potrivit fermierului giurgiuvean, legumele în spații protejate reprezintă o investiție mult mai sigură decât cultura mare, unde irigațiile reprezintă o mare problemă. În plus, în urma investigațiilor pe care le-a făcut, Pețanca susține că profiturile generate de o astfel de afacere sunt mult mai consistente decât cele din cereale, deși suprafața cultivată este mult mai mică.

”Da, sunt niște investiții mari, dar nu trebuie să faci totul într-un an, doi. Mă gândesc să accesez și fonduri europene, dar dacă îmi spune că mi le dă peste doi ani, nu stau. Mă duc și fac un credit la bancă. Vreau să fac niște investiții astfel încât să depind 100% doar de mine. Pentru securizarea investiției, m-am gândit să fac treaba aceasta, am identificat deja o parte din firme și o să mă duc să vorbesc, să vedem care sunt pașii, iar dacă se poate, de la anul din toamnă o să-mi pregătesc și terenul să demarăm.

Vă spun sincer, în spații protejate, poți să faci pe două-trei hectare producție și să obții venituri mai mari decât iau eu acum pe 1.100 de hectare. Am verificat la cifra de afaceri firma care are până în două hectare și am crezut că minte, dar aceasta este realitatea. Am făcut socoteala și așa este”, a mai spus Fănel Pețanca pentru AGRO TV.

Consultanță personalizată pentru fermieri de la o doctorandă USAMV Iași 27 noiembrie 2020 Daria Diaconiuc 

33

O doctorandă de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad” din Iași vrea să dea o mână de ajutor micilor fermieri. Mai exact ea le oferă consultanţă personalizată prin servicii unice la nivelul Moldovei.

Florentina Vrîncianu este doctorandă în anul II la Facultatea de Horticultură, specializarea Legumicultură și împreună cu soțul, absolvent al USAMV Iași, au pus bazele unei afaceri unice în zonă, oferind sfaturi și tratamente fitosanitare abia după un set întreg de analize prelevate din ferme. doctorandă

”Foarte mulți tineri s-au întors din străinătate și au pus bazele unor mici afaceri aici în România, dorind să investească în producția locală, ecologică. Toate demersurile fermierilor implică o serie de costuri destul de mari, de aceea toți cei care apelează la ajutorul nostru pun preț pe transferul de cunoștințe de specialitate. Din ce în ce mai mulți mici fermieri pun preț pe cunoaștere, pe știință, nu își doresc să piardă investițiile și atunci apelează la consultanță de specialitate”, a povestit Florentina Vrîncianu

Serviciile oferite de tinerii specialiști presupun deplasarea pe teren, în fermă, evaluarea situației, întocmirea unei scheme personalizate de tratamente în funcție de toți parametrii necesari unei culturi explică reprezentanții instituției de învățământ superior ieșean.

Din cauza pandemiei, tinerii antreprenori au pus bazele și unei farmacii fitosanitare online pentru a veni și mai aproape de nevoile celor care apelează la specialiști mai completează cei de la USAMV Iași.

”Numărul acestora din urmă este în creștere fapt ce ne-a determinat să ne mărim echipa și am apelat la tineri absolvenți ai Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iaşi. Ne-am pus la punct și un sistem de consultanță online pentru a fi aproape de cei care au nevoie de sprijinul nostru”, a povestit Florentina Vrîncianu, doctorandă USAMV Iași.

Acesta este un alt exemplu că o facultate de specialitate poate dezvolta orizontul celor care au ales USAMV Iași.

34

Contractele la termen bulversează piaţa Gheorghe Ghise 27 noiembrie 2020

Consecinţele nerespectării contractelor la termen, pentru toţi jucătorii din piaţa agricolă (de la fermieri, la exportatori), se preconizează că vor fi extrem de negative. Anul acesta a crescut ponderea contractelor la termen (forward) neonorate atât pentru seminţele de floarea-soarelui, cât şi la porumb.

 Prognozele dau rateuri!

 La noi se cunosc puţine date privind volumele şi numărul contractelor la termen nerespectate. Însă în Ucraina, de exemplu, se apreciază că 50% din contractele pentru floarea-soarelui şi cca. 40% din cele pentru porumb nu vor fi onorate.

Preţul actual la floarea-soarelui este cu 30-35% peste cel din contractele la termen încheiate în iarna trecută. Astfel, problema jucătorilor din piaţa internaţională este lipsa de fiabilitate a previziunilor privind producţia agricolă, în ciuda aplicării unor instrumente de prognoză destul de avansate. Se pare că anul acesta imaginile spaţiale nu au ajutat, alte tehnici nu au funcţionat, iar anchetele efectuate de către echipele din teren au fost insuficiente din cauza măsurilor de carantină.

 Incertitudine pe tot lanţul

 Această incertitudine privind prognoza recoltelor viitoare poate conduce la nesiguranţă în predicţia evoluţiei preţurilor şi face imposibilă determinarea în mod fiabil a potenţialelor pierderi pe lanţul de la fermă la nave şi la destinatarii finali.

35

Trebuie subliniat că suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui în SUA s-a extins cu 29% în 2020, semn că piaţa nord-americană a prevăzut şi a reacţionat la scăderea producţiei europene de floare. În aceste condiţii, reacţia pieţei este simplă, cererea de ulei de floarea-soarelui pe piaţa mondială va fi suplinită cu alte tipuri de uleiuri.

 CEL MAI MARE CUMPĂRĂTOR DE ORZ DIN LUME

 Importurile de orz ale Arabiei Saudite au scăzut faţă de prognozele din 2019/2020. Conform Saudi Grain Association, achiziţiile în anul de comercializare anterior au totalizat 6,7 mil. tone. Până recent, Departamentul Agriculturii din SUA (USDA) estimase volumul importurilor saudite de orz la 7,5 mil. tone.

Comparativ cu sezonul precedent, importurile sunt acum cu 160 mii tone mai mari. Cu o cotă de circa 25% din piaţa mondială, Arabia Saudită rămâne cel mai mare cumpărător de orz din lume, înaintea Chinei. După Ucraina, cei mai importanţi furnizori de orz către Arabia Saudită sunt ţările din UE şi Rusia.Pentru actualul sezon 2020/2021, USDA se aşteaptă la o scădere cu 17% a importurilor Arabiei Saudite de orz, până la 6,2 mil. tone. Acest lucru se justifică prin scăderea utilizării orzului în hrana animalelor.

Fermierul EXECUTAT de catre un trader de cereale adreseaza tuturor o scrisoare deschisa 27 noiembrie 2020

Scrisoare deschisa catre toti fermierii din Romania si in atentia domnului Ministru al Agriculturi:Buna ziua stimati domni si colegi care ati fost afectati de catre seceta pedologica instituita in vara anului 2020, vin catre dumneavoastra cu urmatoarea problema:

36

Ma numesc Iancu Gigi Ion, sunt administrator la Geocad Construct S.R.L., societate cu obiect de activitate in agricultura pe raza comunei Poeni, jud.Teleorman, activam de 5 ani in acest domeniu, avem in arenda 230 Ha.Anul acesta am avut un contract de vanzare cumparare pentru 300 tone porumb cu firma CHS GRITRADE ROMANIA SRL. Am reusit sa onoram contractul cu 151 tone, la termenul scadent al contractului ne-a fost introdus biletul la ordin, am fost executati cu o contravaloare a 30% din contract, reprezetand contravaloarea a 90 tone porumb respectiv 52650 lei.Mentionez urmatorul aspect: comisia de constatare si evaluare a pagubelelor, formata din reprezentantii Comunei Poeni, Directia Agricola Teleorman si A.P.I.A Teleorman, a stabilit ca seceta pedologica instituita in vara anului 2020 a afectat recolta de porumb in procent de 65%.

Intrebari:

1.Ati avut probleme cu traderii de cereale, v-au introdus biletele la ordin, v-au luat bani din cont?

2.In cazul in care ati fost executati ce ati facut sau ce este de facut?

3.Ne putem adresa ministerului agriculturii pentru a ne sprijini in aceasta problema?

4.Ne putem asocia in scopul deschiderii in instanta a unui proces comun?

 Va multumesc si va astept cu propunerile dumneavoastra.

Cu stima , IANCU GIGI ION

 Adminstrator  SC.GEOCAD CONSTRUCT S.R.L.

Cererea de cartofi, in cadere libera de peste 10 ani. Care este motivul noiembrie 27, 2020

In ultimii ani, cererea interna de cartofi s-a diminuat semnificativ iar, intre anii 2008-2018, consumul a scazut cu o rata anuala de circa 1,4%, arata o analiza a Bancii Transilvania.

37

In 2018 consumul intern de cartofi s-a redus cu 1,7% an/an la 1,87 milioane tone, cel mai scazut nivel din 1997. Aceasta evolutie a fost determinata atat de diminuarea consumului de cartofi pe locuitor spre minimul din 2002, cat si de scaderea populatiei.

De asemenea, datele INS indica si tendinta descendenta a productiei interne de cartofi. Astfel, in perioada 1990-2018 productia interna de cartofi s-a ajustat cu un ritm mediu anual de 0,2% pana la 3 milioane tone (in 2018 s-a inregistrat o scadere cu 3% an/an).

Evolutia a fost determinata de restrangerea suprafetelor cultivate cu cartofi. Pe de alta parte, productivitatea la hectar a inregistrat o tendinta ascendenta in ultimii ani, dar se pozitioneaza la niveluri inferioare celor din Polonia si Uniunea Europeana.

De remarcat este intensificarea deficitului balantei comerciale cu cartofi (la un nivel record de peste 64 milioane euro in 2019) si la majorarea preturilor spre maxime istorice (conform Eurostat anul trecut s-a inregistrat un nivel de 44 euro / 100 kg in Romania, cu mult peste cel din Polonia, de 19,7 euro / 100 kg). Incidenta pandemiei COVID-19 ar putea determina o crestere a cererii interne de cartofi pe termen scurt si mediu, incheie analiza.

Lanțurile alimentare scurte nu sunt sinonime cu sustenabilitatea noiembrie 27, 2020 agrimanet

Lanțurile alimentare scurte, adesea considerate o modalitate mai „verde” de a pune mâncarea pe masă, nu sunt neapărat sinonime cu sustenabilitatea, potrivit unui oficial al Comisiei.

„Distanța nu este factorul determinant al sustenabilității”, a subliniat Rupert Schlegelmilch, în cadrul unui eveniment recent al EURACTIV.

38

El a subliniat în schimb că este important să înțelegem pe deplin complexitatea lanțului alimentar.

Comentariile sale vin în urma unui interes crescut pentru scurtarea lanțurilor de aprovizionare agricole, un punct cheie al politicii alimentare emblematice a UE, strategia Farm to Fork.

„În mod normal, efortul de a avea climatul potrivit, solul potrivit sau apa potrivită depășește foarte des costul transportului, ceea ce este primul lucru la care te gândești când te gândești la sustenabilitate”, a spus el.

El a oferit exemplul cultivării bananelor în Islanda, despre care a spus că se face în prezent cu energie regenerabilă. Dar cântărirea costurilor îngrășămintelor și a aporturilor de energie necesare pentru realizarea acestui lucru în comparație cu costurile importării bananelor din alte țări nu se poate face.

Flavio Coturni, șeful unității pentru agricultură și probleme sanitare și fitosanitare la DG TRADE, a fost de acord, spunând că trebuie clarificat faptul că „ceea ce contează în ceea ce privește durabilitatea nu este atât locul în care este produs produsul, cât mai degrabă  modul de productie”.

„Un produs este diferit de altul în ceea ce privește amprenta de carbon, dar și modul în care este produs. Iar metodele de producție pot fi durabile sau nesustenabile, în funcție de o varietate de elemente și nu neapărat în funcție de locul și cât de lung sau scurt este lanțul de aprovizionare”, a subliniat el.

În ciuda acestui fapt, există o asociere puternică a distanței cu sustenabilitatea în rândul consumatorilor, potrivit Léa Auffret, responsabil cu politici comerciale în cadrul Organizației Europene a Consumatorilor, BEUC.

„Două treimi dintre consumatori spun acum că sunt gata să-și schimbe obiceiurile alimentare pentru a reduce impactul pe care îl au asupra mediului. Și majoritatea dintre ei spun că lanțurile de aprovizionare locale sunt un sinonim al durabilității, într-adevăr asociază cele două concepte”, a spus ea, adăugând că originea rămâne unul dintre cei mai importanți factori pentru consumatori atunci când cumpără alimente.

Cu toate acestea, ea a subliniat că acest interes pentru origine depășește durabilitatea.

39

„Când spunem că consumatorii vor să aducă ferma mai aproape de furculiță, nu este doar reducerea impactului transportului. Vor să sprijine producătorii locali, vor să știe de unde provine produsul”, a spus Auffret.

Libertate de alegere

Ca atare, ea a subliniat că este vital ca consumatorii să fie împuterniciți să facă propria lor alegere, atât în ceea ce privește originea, cât și alte criterii, cum ar fi standardele de bunăstare a animalelor, solicitând ca politica comercială să fie „mai curajoasă” cu privire la aceste aspecte pentru a ajuta consumatorii „să facă alegerea sănătoasă și durabilă ”.

Aceasta este însă o provocare pentru consumatori, deoarece aceștia nu au în prezent suficiente informații, a spus ea.

Aceasta este în special cazul alimentelor preparate, a adăugat ea, cum ar fi originea cărnii din produsele procesate.

„Trebuie să analizăm acest lucru la nivelul UE pentru a îmbunătăți cu adevărat modul în care îi informăm pe consumatori cu privire la originea și, de asemenea, la aspectele durabilității”, a subliniat ea.

Fermă ”blindată” în fața secetei: Am redus suprafața cu grâu, la porumb și floare am comandat hibrizi timpurii și semitimpurii! Ramona Dascălu - 27 noiembrie 2020

Anul agricol trecut a lăsat urme adânci în finanțele fermelor din România. Toamna nu a adus nici ea condițiile la care agricultorii sperau ca să poată privi viitorul cu speranță. Deficitul de precipitații i-a determinat de producătorii agricoli să se ”blindeze” în fața secetei cu toate

40

”armele”: echipamente de irigații, adaptarea planului de culturi și alegerea unor hibrizi timpurii și semitimpurii la culturile de primăvară.

Vremurile sunt grele pentru agricultorii din România care pe lângă problemele aduse de secetă, au de furcă și cu problemele funciare. Fermierii au nevoie de legea arendei – susține Nina Gheorghiță, o agricultoare din județul Brăila, într-o postare pe pagina sa de Facebook, prin intermediul căreia le transmite guvernanților că fermierii români au nevoie de această legislație prin care își pot securiza suprafața agricolă un anumit număr de ani, mai ales în condițiile actuale în care și anul agricol care tocmai a început este pus semnul întrebării în zona Bărăganului, din cauza secetei care persistă.

Început de an agricol dificil pentru fermierii din Bărăgan

Nina Gheorghiță de la ferma Triagroexim spune că, în zona Băraganului, anul agricol care tocmai a început are un start mai prost și decât anul trecut, lucru care ar trebui să le dea de gândit celor de la putere, care ar trebui să înțeleagă că fermierii români au nevoie să știe că suprafața agricolă pe care o au în arendă și o lucrează va fi securizată pentru o perioadă mai lungă de timp și nu doar pentru un an de zile, cum este în prezent.

”Seceta nu vrea să ne părăsească! Din păcate, anul agricol 2020/2021 a debutat, pentru zona Băraganului, zona mea, și nu numai, mai prost decât anul trecut. Luna noiembrie se va încheia cu o medie a precipitațiilor sub nivelul normal al zonei. Este foarte clar că trebuie să ne pregătim pentru secetă. Sper ca și guvernanții, să privească această hartă, și să se grăbească, măcar, cu legea arendei. Avem nevoie de această lege. Fermierii au nevoie să știe că au suprafața securizată pentru un număr de ani. Personal, cred că ar fi corect minim 10 ani la neirigat și 15 ani la irigat. Există o lege la Comisia de agricultură, care, după spusele domnului deputat Stănescu, ar avea avizele juridice. Legea are o durată de arendare de 7 ani. Nu este ceea ce mi-aș dori eu, dar este ceva față de momentul actual, adică arendare pe un an. Cum să meargă un fermier, la bancă, să-și pună semnătura pe un contract de credit, ca să-si cumpere echipamente de irigat, unde se angajează că va restitui până la ultimul leu, chiar și din pensia lui, acel credit, dacă nu are garanția suprafeței? Și chiar dacă își asumă acest risc, credeți că banca îi va da creditul? În baza a ce să-i dea credit? Cu ce poate dovedi că va avea venituri în viitor ca să poată restitui banii?”, se întreabă brăileanca.

”Atât cât sunt aceste ajutoare, profiți, apoi închizi taraba și pleci”

Aceasta spune că actuala guvernare nu a venit cu o strategie pentru agricultura românească, ci doar cu ajutoare, iar în momentul când acestea nu

41

vor mai fi mulți se vor lăsa de agricultură. ”În condițiile în care actuala guvernare, flutură sume de 400 euro/ha subvenție pentru micul fermier, 100.000 euro pentru cei care vor să se instaleze ca tineri fermieri, 50 de ha gratuite de la stat. În condițiile acestea, cine nu-și dorește să fie fermier? Adică, atât cât sunt aceste ajutoare, profiți, apoi închizi taraba și pleci de unde ai venit! Asta-i agricultura pe care ne-o dorim, adică, pe care și-o dorește PNL-ul, PSD-ul, USR-ul? Astăzi, pentru mine, ca fermier, nu văd la niciunul o strategie pentru agricultură chiar dacă suntem în campanie electorală. Toți ne prezintă, în opinia mea, niște cuvinte/expresii cheie, ca-n fluturașii de campanie. Și cam atât! Eu sunt într-o situație bună. Anul acesta mi-au expirat contractele de arendă, și-am pierdut doar 80 de ha din cele 600 ha. N-am reușit să-i conving să-mi prelungească contractul decât pe 5 ani. Sub 5 ani, n-am acceptat. Poate daca acceptam, mai puteam câstiga ceva din cele 80 ha pierdute. În 2021, îmi vor expira 118 ha de la un fond de investiții, unde mizez pe dreptul de preemțiune la arendare, și sper să nu pierd această suprafață”, a arătat Nina Gheorghiță.

Va fi al doilea an, din viața de fermier, după anul acesta, în care nu vom semna contracte futures

Mai departe, brăileanca arată cum s-a pregătit să înfrunte problemele care cel mai probabil vor apărea și în acest an agricol. De asemenea, aceasta dezvăluie că nici în acest an agricol nu va semna contracte futures.

”Am semanat grâu doar pe 127 ha. Grâul a răsărit, dar n-are apă să vegeteze normal. Am încercat să irig de aprovizionare. N-am reușit decât 50 de ha. Pentru restul suprafeței n-am mai avut apă pe canal, la momentul la care terenul a fost eliberat de cultura premergătoare și lucrat pentru grâu. Tradițional, mergeam pe 50% cereale păioase, ca un mijloc de lupta împotriva secetei, cunoscut fiind faptul ca cerealele de toamnă valorifică cel mai bine precipitațiile de peste iarna. În primăvara 2020 n-au avut ce valorifica! Am înaintat din octombrie, la asigurator, intenția de asigurare, dar până astăzi n-am o polița semnată pentru grâu. Sper să mă număr, printre cele 2000 ha, maxim, câte au în intenție să asigure în județul Brăila. Istoricul meu, de 10 ani, sper să conteze. Vă dați seama, 2.000 ha??? La nivel de România, se discută pe surse că nu vor asigura mai mult de 200.000 ha grâu. Asta sper că și guvernanții stiu, actuali sau viitori, ca tot aceeași oameni sunt! Prin programul IMM Invest, am accesat o linie de credit, pentru investiții, și-am mai cumpărat încă o motopompă, pe lângă cea cumpărată în primăvară, plus încă 10 tamburi de irigat. Acum am 15 tamburi și două motopompe. Sper să reușesc, din resurse proprii, să cumpar o coloană de țevi supraterană, de 2000 ml, ca să o pot folosi atunci când cedează cea subterană, până reușesc s-o repar, și să nu mai pierd timp prețios la irigat.

42

Coloana n-am putut să o cumpăr prin linia de credit, n-a fost eligibilă. Tot prin IMM Invest am luat și linie de credit, de exploatare, din care mi-am plătit furnizorii, o parte din arendă și salarii. N-am amânat decât creditele de investiții (credite pentru pămant și utilaje agricole), restul mi-am achitat tot. Mi-am comandat deja hibrizi de porumb, cu grupa FAO maxim 350 și hibrizi timpurii/semitimpurii de floarea-soarelui. Tehnologia va viza doar 8.000 kg/ha porumb și 3.000 kg floarea-soarelui. Nu voi investi în inputuri, mai ales în îngrașăminte solide și lichide (foliare), mizând pe producții mai mari. Sunt convinsă că daca va fi apă, pot suplimenta nevoia de hrană pe parcurs și cu aceste grupe FAO și o densitate de 65.000 pl/ha la porumb pot atinge 10 tone/ha. Fiind o fermă la neirigat, până anul acesta, n-am proiectat scenarii tehnologice cu producții medii pe fermă de 12 -14 tone/ha la porumb sau 4,5 – 5, 0 tone/ha la floarea-soarelui. Va fi al doilea an, din viața de fermier, în care nu vom semna contracte futures. N-am avut nici anul acesta. Sigur, mai sunt și alte măsuri, dar mă opresc aici”, a explicat Nina Gheorghiță, agricultoare din județul Brăila.

”Eu ca fermier fermier am arătat cum mă pregătesc, ei – cei care conduc destinele agriculturii – cum se pregătesc?”

Agricultoarea din județul Brăila susține că se anunță vremuri grele pentru agricultura românească și este de părere că trebuie să-i poarte cineva de grijă.

”În acest context, mă întreb, oare, o exista cineva în administrația agricolă, din minister, din câte agenții, consilii, direcții avem, care să se gândească și să-i poarte de grijă agriculturii ? Cei de la ANIF s-or pregăti ca la 15 martie 2021 să avem apă pe canale, că dacă nu vom avea, vom pierde cultura de grâu. Anul trecut la 18 martie, grâul era în ”agonie” din cauza secetei. Cred că organizațiile naționale de fermieri, după instalarea noilor guvernanți, ar trebui să-și consulte membrii și să stabilească o agendă cu prioritățile perioadei următoare, să încerce să negocieze cu decidenții politici un calendar de implementare, de data asta, cu toată hotărârea, pentru că vremurile care se anunță vor fi grele. Agriculturii trebuie să-i poarte cineva de grijă!”, a completat aceasta.

În final, brăileanca a spus că fermierii au nevoie de o cantitate dublă de precipitații, față de normal, pentru refacerea rezervei de apă a solului. ”Vă rog să nu-mi spuneți că e prea devreme pentru a ne gândi la secetă! La cum se arată prognozele, și discuta agrometeorologii, se pare că decembrie va fi normal, din punct de vedere al precipitațiilor, deci nu excedentar! Noi avem nevoie de cantitate dublă de precipitatii, fața de normal, ca să ajungem să refacem rezerva de apă a solului”.

43

Foto: ANM

INDUSTRIE ALIMENTARA

Investiţi în România! Marian Olteanu, Gramma Wines: Ajutorul de la Comisia Europeană înseamnă 7.500 de euro pentru noi, dar şi aceştia contează 27.11.2020, Alex Ciutacu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-marian-olteanu-gramma-wines-ajutorul-de-la-19759374

Comisia Europeană a aprobat un ajutor de 12,4 mil. euro pentru producătorii de vin din România, care se traduce în 500 de euro per hectar, plafonat la 100.000 de euro pentru fiecare producător. 

Crama Gramma din Iaşi, cu o podgorie de 15 ha, ar urma să primească 7.500 de euro de la Comisia Europeană până la finalul anului, în contextul în care braţul executiv al Uniunii Europene a aprobat în noiembrie un ajutor pentru producătorii de vin din piaţa locală, a explicat Marian Olteanu, fondator al Gramma Wines, în emisiunea Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

44

„Deocamdată nu avem foarte multe de povestit pe tema aceasta, am văzut şi noi aprobarea Comisiei, din păcate aceşti bani se împart pe hectar. Noi avem 15 hectare, se dau 500 de euro pe hectar, deci 7.500 de euro. Sunt buni şi aceşti bani, dar îi aşteptăm să vină, încă nu au ajuns“.

În acelaşi timp, proprietarul cramei a subliniat că acesta nu este singurul sprijin venit în acest an de la Comisia Europeană, în contextul în care producătorii de vin au beneficiat de o co-finanţare mai mare pentru acţiuni precum replantarea viei. 

„Dacă pe replantarea viei finanţarea venea în proporţie de 75% şi 25% noi, acum ponderea este 90%-10%, iar aceşti 500 de euro la hectar anunţaţi acum ne vor ajuta să susţinem cheltuielile în programul de reconversie“.  Din cele 15 hectare, Marian Olteanu a decis să replanteze în acest an 3,5 hectare, urmând să continue replantarea cu încă 3,5 hectare în 2021. Crama produce circa 100.000 de litri pe an, dar în 2020 producţia a fost mult mai slabă. 

„A fost cel mai bun an din punct de vedere climatic, în contextul în care agricultura s-a confruntat cu seceta, dar via noastră era mai bătrână, cu rădăcini mai adânci şi nu a suferit foarte mult. Totuşi, am avut o productivitate mai scăzut, circa 50% dintr-un an obişnuit“. 

Înainte de pandemie, circa 80% din vinul Gramma era comercializat prin intermediul HoReCa, însă ultimele luni au schimbat total acest tablou, iar HoReCa are astăzi o pondere de 20% din business, în timp ce online-ul a câştigat teren şi a ajuns la 40%. 

„Probabil sub impactul fricii, când s-a decretat starea de urgenţă şi s-au închis restaurantele, a fost un moment bun pentru noi să facem pasul pe care îl pregăteam către online. Am reuşit să compensăm o parte din scăderea de pe HoReCa“. 

Restul de 40% din vânzări sunt realizate astăzi în retail, un canal spre care producătorul s-a orientat în 2020, atât prin propriul brand, cât şi printr-un proiect de marcă privată. 

„Pentru producătorii mici de vin nu este dificil neapărat să intrăm la raft pentru că mulţi producători nu încearcă de obicei, iar retailerii nu ratează ocazia când cineva merge spre ei. Într-adevăr, pentru că toată lumea s-a dus spre ei în ultimele luni se iau tot mai greu deciziile. (…) Trebuie să menţionez că în cazul retailul avem şi un proiect de private label, cu cei de la Penny care au lansat proiectul Hanul Boieresc şi este o abordare diferită, o marcă privată în care există şi logo-ul producătorului pe etichetă“. 

45

Pentru a susţine vânzările, Gramma a gândit şi asocieri cu alţi producători locali pentru a vinde pachete, iar printre aceştia se numără producători de cozonac, de zacuscă, sau muştarul Doamne Fereşte. 

În 2020 Gramma a investit circa 50.000 de euro pentru prima parte a proiectului de replantare şi pentru a achiziţiona o unitate de cazare modulară.

„Dacă ne încadrăm pentur granturile de investiţii aş vrea să mai achiziţionez încă 8-10 unităţi de cazare pentru că am identificat un producător din Piatra Neamţ care face nişte unităţi modulare foarte bune“. 

Producătorul a încheiat anul 2019 cu afaceri de 1,3 mil. lei şi estimează că pentru 2020 rezultatul financiar va fi unul asemănător. Gramma lucrează astăzi cu 7 angajaţi, iar în perioadele de campanie ajunge până la 50 de oameni. 

 Scăderea businessului cu vin determină Jidvei să intre în categoria de lactate 26 Nov 2020 | de Fulvia Meirosu

Pe fondul pandemiei de coronavirus, care a afectat puternic industria HoReCa și furnizorii ei, Jidvei, unul din cei mai mari producători de vinuri, intră pe o nouă categorie, cea de lactate. Jidvei produce anual circa 20 de milioane de litri de vin și a încheiat

46

anul trecut cu o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro. Pentru 2020, compania estimează o scădere de 20% a rezultatelor financiare.

În acest context, grupul Jidvei a achiziționat recent o mică fabrică de prelucrare a laptelui de la un producător din județul Alba.

”Este vorba de trecerea la un alt nivel și nu de o categorie cu totul nouă. Puțini știu că grupul Jidvei deține o fermă de vaci pentru lapte, cu un efectiv de peste 300 de capete, și o fermă de oi, cu un efectiv de peste 1.000 de capete. La ora actuală, ne dorim o valorificare mai bună a laptelui și consider că asocierea brandului Jidvei cu această gamă nouă de produse va ajuta foarte mult”, detaliază Claudiu Necșulescu, președintele grupului Jidvei. El afirmă că achiziția era planificată de mulți ani, atât pentru o valorificare mai eficientă a laptelui, cât și pentru a putea demara renovarea Castelului Bethlen din Sânmiclăuș, ferma aflându-se în vecinătatea acestuia.

În fabrica recent cumpărată va fi prelucrat doar laptele produs în fermele proprii, targetul fiind de 5.000 de litri pe zi. ”Toate produsele vor fi tradiționale pentru că vrem să ducem mai departe tradițiile comunității din care facem parte”, punctează omul de afaceri.

Pentru anul viitor, compania își propune să investească în dezvoltarea segmentului de oenoturism, atât prin finalizarea lucrărilor care se desfășoară în prezent la Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă, cât și prin începerea unui amplu proces de renovare și restaurare a Castelului de la Sânmiclăuș.

De asemenea, Claudiu Necșulescu menționează că sectorul farmaceutic este unul interesant pentru viitor, planuri concrete în acest sens urmând să fie anunțate anul viitor.

Lingoul de ciocolată care se cumpără doar de la Turnul Chindiei: Are 280 calorii şi provoacă dependenţă 27 noiembrie 2020, Corina Slămnoiu

47

Ciocolata Turnul Chindiei - FOTO: Curtea Domnească / Facebook

De aproape 10 ani, Curtea Domnească din Târgovişte produce un sortiment de ciocolăţică extrem de delicioasă şi cu priză la turişti. Este vorba de ciocolata „Turnul Chindiei”, un sortiment cu rom şi biscuite crocant. Reţeta este special creată pentru ciocolata „Turnul Chindiei” de o firmă din Cisnădie. Pentru că are succes, muzeografii au luat decizia de a rebrendui sortimentul. Asta a presupus creşterea gramajului şi schimbarea ambalajului. Cantitatea de ciocolată s-a dublat, de la 25 de grame, la 50.

„Turnul Chindiei” este o ciocolată cu lapte, cu cremă de rom şi biscuit crocant. Arată ca un mic lingou în ambalajul auriu pe care-l poartă. „Are 280 calorii şi provoacă dependenţă”, spun angajaţii Curţii Domneşti. În acţiunea de branding a Complexului Muzeal Curtea Domnească au fost realizate, în 2011, mai multe obiecte promoţionale. Printre acestea se numără ciocolata ”Turnul Chindiei” şi un „vin al voievozilor”, comercializat sub denumirea ”Princeps Valachiae”.

„Vinul nu l-am mai produs de mulţi ani. L-am avut doar trei ani, pentru că nu a mers. În schimb, avem ciocolata, pe care am rebrenduit-o, precum şi alte obiecte care se vând foarte bine, cum ar fi figurinele cu domnitori, pliantele şi magneţii”, a precizat directorul Curţii Domnneşti, Ovidiu Cârstina.

48

Numai din vânzarea produselor promoţionale, unde cap de afiş este ciocolăţica „minune”, Curtea Domnească a încasat aproape 300.000 de lei, în 2019. Ciololata costă 7 lei şi poate fi cumpărată numai de la Curtea Domnească şi muzeele aferente, printre care şi Palatul Brâncovenesc de la Potlogi.

Curtea Domnească e pe plus Muzeele incluse în Complexul Muzeal Curtea Domnească din Târgovişte vând bine la public. În 2019, veniturile din cercetări arheologice au fost 100.481 lei, din taxa de vizitare s-au strâns 909.048 lei, iar din suveniruri au intrat în visteria Curţii Domneşti, 339.922 lei. Taxa foto şi filmare a adus şi ea 21.819 lei, iar chiria pentru automatele de cafea s-a ridicat la 23.599 lei.

Toate acestea totalizaează 1.394.869 lei, fără a lua în calcul Peştera Ialomiţei şi Palatul de la Potlogi. Numărul turiştilor care au trecut pragul Curţii Domneşti, în 2019, a fost de 361.145.

Country manager, Nestle România: E important să păstrăm locurile de muncă şi să folosim cu cap fondurile UE pentru revenire. Nestle are în România în total circa 500 de salariaţi Cristina Roşca 27.11.2020, Gigantul elveţian Nestle va încheia anul 2020 pe creştere în pofida pan-demiei de COVID19 care a afectat vânzările de pe anumite segmente de piaţă, în timp ce altele au rămas pe plus. Compania a avut anul trecut în România afaceri de 930 mil. lei, cu 5% mai mari ca în 2018.

Leszek Wacirz, country manager, Nestle Româ-nia

49

„Cu toţii vrem să ne întoarcem la ce a fost. La început va fi greu, pentru că perioada asta ne-a schimbat obiceiurile. Totuşi, postpandemie va exista un boost de optimist. E important să păstrăm locurile de muncă şi să folosim cu cap fondurile de la UE pentru revenire“, spune Leszek Wacirz, country manager la Nestle România, companie cu circa 500 de salariaţi.

Cererea pentru produsele alimentare continuă să existe, doar că s-a mutat de afară în casă. Astfel, oamenii gătesc mai mult acasă, stau mai mult la interior, consumă mai mult în acest mediu. De aceea, există o creştere de 20% la cafeaua capsule, spune şeful Nestle România.

La polul opus, vânzările produselor de pe segmentul out of home (produse care se consumă în afara casei - la restaurant sau la birou) postează o scădere de peste 20%, ţinând cont că restaurantele sunt închise la interior şi au funcţionat fie doar cu terasele, fie doar cu livrările cea mai mare perioadă a anului. Nici la birouri nu e foarte mare activitate, mulţi angajaţi lucrând încă de acasă.

„Oamenii sunt mai atenţi pe ce îşi cheltuie banii, caută value for money şi promoţii. Din portofoliul nostru şi produsele de impuls au fost afectate. Vedem, o orientare mai degrabă către family packs (produse în ambalaje mai mari - n.red.). Când se va deschide iar lumea, obiceiurile de consum anterioare vor reveni.“

Nu lăsa pentru la primăvară, ce poți face acum! 27 noiembrie 2020

Cumpără cei mai buni hibrizi de sămânță de la Agricover și beneficiezi de depozitare gratuită până la primăvară

Agricover lansează Campania Early Sales împreună cu Catalogul de Sămânță de Primăvară 2021, în care se regăsește o gamă specializată și diversă de hibrizi de porumb, floarea soarelui, grâu de primăvară și alte culturi;

Agricover dispune de cea mai performantă rețea logistică națională (depozit central la Chiajna, județul Ilfov și alte 17 depozite în țară) și oferă gratuit posibilitatea de depozitare în condiții de maximă siguranță pentru tehnologiile agricole achiziționate în Campania Early Sales.

Alegerea tipului de sămânță este un proces complex și extrem de important pentru fermieri, fără doar și poate dorința unanimă fiind asigurarea unei culturi sănătoase și care să aibă profitabilitate maximă. Fie că vorbim despre sămânță de porumb cu toleranță mare la secetă, sau despre sămânța de floarea soarelui cu un conținut ridicat de ulei, decizia finală de achiziție

50

trebuie luată ținând cont de tipul de hibrid/soi dorit, dar și de caracteristicile solului și ale climei (grupe de maturitate).

În acest context pandemic prelungit, asigurarea necesarului de tehnologii agricole pentru campania de primăvară este un proces esențial în dinamica unei ferme, tocmai pentru a preîntâmpina posibile evenimente nedorite, situații în care input-urile nu vor putea fi livrate din cauza stocurilor insuficiente sau a disfuncționalităților în lanțul de distribuție.

Campania Agricover Early Sales aduce un plus de siguranță și securizează pentru fermieri cele mai bune prețuri pentru tehnologiile agricole selectate, beneficiind de cele mai competitive oferte ale producătorilor de inputuri de pe piața din România. De asemenea, depozitarea gratuită, până la primăvară, se realizează în condiții optime, depozitele Agricover având clasificare A, fără a exista pericolul deprecierii calității produselor.

Echipele Agricover din fiecare zonă vă stau la dispoziție și răspund solicitărilor cu profesionalism și în cel mai scurt timp. Pentru mai multe referințe accesați: www.agricover.ro/inputuri-agricole 

***

Despre Agricover

Cu o activitate de peste 20 de ani, Grupul Agricover este principalul jucător din agribusiness-ul românesc. Agricover Holding S.A. este acționar majoritar și investitor în activitățile de Agri-Business, Agri-Finance și Agri-Food, derulate prin subsidiarele sale: Agricover S.A., Agricover Credit IFN și Abatorul Periș S.A. Cu un model de business puternic integrat și original, Grupul Agricover este veriga cheie ce susține eficiența întregului lanț valoric din agricultură, oferind soluții specializate pentru dezvoltarea afacerilor fermierilor din România. În prezent, în cadrul subsidiarelor Agricover Holding S.A. își desfășoară activitatea peste 1.050 de angajați. Grupul deservește un portofoliu de peste 7.000 de fermieri, care exploatează peste 2,4 milioane de hectare de teren arabil la nivel național. Pentru mai multe referințe accesați www.agricover.ro .

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Coşurile de mână nu mai pot fi folosite în supermarketurile din Argeş din cauza SARS-CoV-2 27 noiembrie 2020, 10:53 de Denis Grigorescu

Autorităţile spun că aceste coşuri reprezintă un factor de risc epidemiologic

51

De la sfârşitul acestei săptămâni, coşurile de mână nu mai pot fi folosite în supermarketurile din Argeş. Măsura a fost luată de comun acord de Prefectură şi reprezentanţii supermarketurile pentru a reduce riscul infectării cu SARS-CoV-2.

Prefectul Emanuel Soare s-a întâlnit joi 26 noiembrie cu reprezentanţii supermarketurilor şi ai marilor centre comerciale din judeţ, în încercarea de a găsi soluţii pentru evitarea aglomerării şi diminuarea riscului de infectare cu SARS-CoV-2.

La întâlnire au participat şi reprezentanţi ai DSP Argeş, ai Poliţiei, Jandarmeriei şi ai ISU Argeş. Ţinând cont de numărul ridicat al cazurilor de infectări cu noul coronavirus, dar şi de faptul că se apropie minivacanţa de 1 decembrie şi perioada sărbătorilor de iarnă, prefectul Emanuel Soare a stabilit, împreună cu reprezentanţii operatorilor economici, să fie implementate mai multe măsuri de limitare a aglomerării şi a riscului de transmitere a virusului SARS-CoV-2.

„De comun acord, s-a stabilit să se renunţe la coşurile de cumpărături de mână, care reprezintă un factor de risc epidemiologic”, spune prefectul Emanuel Soare. În acelaşi timp, vor fi montate mai multe dispensere cu dezinfectant, pentru igienizarea mâinilor.

Angajaţii supermarketurilor şi agenţii de pază vor fi mai vigilenţi şi vor îndemna clienţii să respecte normele de protecţie sanitară- în special purtarea corectă a măştii şi păstrarea distanţei fizice. În caz de nevoie, va fi limitat accesul clienţilor în magazin.

Pentru evitarea aglomerării la casele de marcat, s-a stabilit să fie ţinute deschise cât mai multe, în special la orele de vârf. De asemenea, în supermarketurile unde se formează cozi apropiate la casele de marcat, s-a recomandat instalarea unor panouri despărţitoare, de plexiglas.

Kaufland cheamă în magazine producătorii mici de legume și fructe care nu mai pot vinde în piețe. 27 noi, 2020 | ECONOMICA.net

52

Oferă spații de vânzare în toată țara Kaufland România își oferă spațiul din magazine pentru a găzdui producătorii locali mici de legume fructe care întâmpină dificultăți în comercializarea mărfii în această perioadă, potrivit unui comunicat al companiei. Toate cele 135 de magazine din țară vor găzdui producătorii români, în condițiile în care piețele în aer liber au fost închise, arată retailerul într-un comunicat.

“Compania înțelege nevoia de a susține micii producători locali de legume fructe afectați de necesitatea de a oferi măsuri sporite de siguranță, esențiale în contextul actual, sau de temperaturile scăzute de afară, și lansează astfel o invitație către aceștia de a utiliza suprafețele de vânzare din cadrul tuturor celor 135 de magazine Kaufland din întreaga țară”, arată compania. Din 8 decembrie și pe tot parcusul lunii, Kaufland oferă micilor producători interesați suprafață de vânzare în magazine, pentru a fi alături de ei în eforturile de a depăși mai ușor această perioadă. “Producătorii interesați sunt invitați să se înscrie în demers printr-un e-mail la office@kaufland.ro, iar Kaufland îi va găzdui, oferindu-le spațiu de vânzare în magazin și sisteme comerciale moderne. Demersul vizează producătorii mici de legume fructe din toate județele țării, iar colaborările se vor face la nivel regional”, arată compania. Iată ce condiții solicită lanțul de magazine : Să aibă atestat de producător agricol; Să aibă PFA sau să fie întreprindere individuală sau familială; Să poată emite facturi la zi, cu plata la 3 zile; Să respecte legislația în domeniul siguranței alimentare și la livrarea produselor în depozitul Kaufland să poată pune la dispoziție: declarație de conformitate, aviz de livrare, buletin de analize pentru articole bio (acolo unde este cazul); Să aibă autorizație sanitar veterinară ANSVSA (Ord. 111/2008) și certificare a depozitului (acolo unde este cazul); „Sprijinul în momente de nevoie este ce contează cel mai mult și am învățat asta în toată relația cu producătorii locali din toți acești ani. Prin prezentul program, valabil în toate magazinele noastre pe parcursul lunii decembrie, ajutăm producătorii de legume fructe afectați de dificultăți să aibă un loc sigur și condițiile necesare comercializării pentru a nu pierde culturile și ca marfa lor să ajungă în continuare la români în cele mai bune condiții. Ne dorim să fim un sprijin real și de aceea, pentru a face posibil acest program pentru producătorii mici, ne-am simplificat regulile de recepție și ne-am adaptat procesul de achiziție pentru a le facilita accesul cât mai mult, păstrând regulile esențiale privind calitatea și siguranța, aspecte deosebit de importante pentru noi și clienții noștri. Deși demersul este valabil în luna decembrie, avem încredere că vom identifica parteneriate pe care le vom păstra pe termen lung, deoarece

53

Kaufland este interesat să listeze producători locali, chiar și mici, și să îi ajute să se dezvolte. Nu este sigurul nostru program în acest sens”, declară în comunicat Valer Hancaș, Director Comunicare și Corporate Affairs Kaufland România. Mai mult, Kaufland va asigura plata rapidă, la 3 zile, în loc de 7 zile termenul de plată standard, pentru producătorii mari de legume fructe. Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1.300 de magazine în 8 țări, 132.000 de angajați și o rețea de 135 de magazine în România.

Platforma de food ordering foodpanda vrea să opereze în peste 60 de oraşe în 2021, faţă de 36 localităţi în prezent 27 noi, 2020 | Lidia Neagu | ECONOMICA.net

Platforma de food ordering foodpanda operează în prezent în 36 oraşe şi vrea să se extindă anul viitor la o reţea de peste 60 de localităţi. Până la finele acestui an, compania are în plan extinderea în alte două localităţi: Tulcea şi Giurgiu.

În 2020 compaia și-a extins operațiunile în 19 noi orașe. Printre orașele nou intrate în 2020 în portofoliul foodpanda se numără: Arad, Satu Mare, Suceava, Piatra Neamț, Râmnicu Vâlcea, Focșani, Târgoviște, Alba Iulia, Botoșani, Deva, Drobeta Turnu Severin, Buzău, Târgu Jiu, Bistrița, Mioveni, Sebeș, Roman, Zalău și Slatina. În ultimele 6 luni, pe fondul pandemiei și a extinderii accelerate pe plan local, numărul comenzilor pe platformă a crescut cu peste 100%.

Potrivit reprezentanților companiei, în această perioadă, echipa foodpanda a pus rapid în practică o strategie de creștere pentru a sprijini restaurantele și comercianții parteneri afectați de măsurile impuse de autorități în pandemie, conștienți de rolul de intermediar între partenerii din industrie și clienții finali. Astfel, pe lângă dezvoltarea parteneriatelor locale pentru livrarea de

54

mâncare, compania și-a diversificat anul acesta categoriile de comercianți listați în platformă, extinzându-și serviciile de livrare în domeniul comerțului rapid. Din datele foodpanda, numărul partenerilor listați în platformă a crescut cu 200% în ultimul an, de la un număr de 2.000 de restaurante la finalul anului 2019 la 6.000 de restaurante și magazine în prezent.

Totodată, în 2020, foodpanda și-a mărit flota cu peste 3.000 de noi livratori la nivel național, pregătiți să livreze în siguranță un volum ridicat de comenzi în siguranță, asigurând astfel infrastructura necesară pentru asigurarea cererii ridicate din această perioadă. „Ultimele luni au reprezentat pentru noi un catalizator de dezvoltare. Strategia de extindere accelerată pe care am implementat-o, atât din perspectiva noilor orașe, cât și a comercianților înrolați, ne-a permis să susținem industria locală parteneră, care trece prin momente de dificultate și să ne asigurăm că ecosistemul poate funcționa în continuare. De cealaltă parte, de la debutul pandemiei, am observat că utilizatorii noștri sunt mult mai atenți cu timpul lor, astfel că am văzut o oportunitate foarte mare de a livra mai mult decât mâncare și am pus bazele unei infrastructuri la nivel național care ne permite să facem acest lucru. În continuare, suntem de părere că tendința de a comanda online se va menține și vedem foarte mult potențial și în orașele mai mici, unde există un apetit foarte mare pentru serviciile noastre. De aceea, ne propunem ca, până la finalul anului 2021, românii din peste 60 de orașe din țară să se bucure de experiența de a comanda prin foodpanda", a declarat Andreea Petrișor, Managing Director foodpanda România. foodpanda este parte a grupului Delivery Hero, una dintre cele mai mari platforme de comenzi și livrări de mâncare la nivel global.

Magazinul de dulciuri de inspiraţie asiatică din inima Piteştiului. „Am fost un fel de antreprenori sinucigaşi” 27 noiembrie 2020, 04:15 de Denis Grigorescu

55

Magazinul funcţionează de aproape cinci luni FOTO: Facebook/ Bubbles Waffles

Piteşti Inspirat de mai multe vizite în Asia, Marian Mihai, un tânăr din Piteşti, a deschis împreună cu un prieten în acest an un magazin de dulciuri intitulat Bubbles Waffles, producând şi vânzând wafe umplute cu ciocolată, caramel, îngheţată sau fructe.

Produsele sunt de inspiraţie asiatica, Hong Kong Egg Waffle este denumirea oficială. Aceste delicatese dulci sunt foarte populare în Asia, fiind sute de astfel de magazine de profil. „Job-ul m-a dus pentru o perioadă în Asia, prin China, Hong-Kong şi Macao, unde am văzut şi mâncat pentru prima data o Bubble Waffles. Fiind un mare consumator de dulciuri, am studiat fenomenul la nivel local şi am decis să investim într-o locaţie”, spune Marian Mihai. Investiţia iniţială făcută alături de Flavius Drăguşin, un prieten vechi, a fost de 10.000 euro, bani proveniţi din economii proprii.

Din cauza pandemiei, magazinul a fost deschis de abia în iulie. Preţurile pornesc de la 11 lei pentru gofrele belgiene, 15 lei Bubble Waffles Clasic până la 19 lei pentru Your Bubbles – sortimentul de top pe care clientul şi-l comandă într-un mix propriu cu toate elementele şi toppingurile pe care le au în reţetar. Un produs special este FisticBubble, o wafă verde, care conţine multe elemente cu şi din fistic, elementele fiind importate exclusiv din Italia. Your Bubble este cea mai mare provocare pentru clienţi, pentru pot alege că din multitudinea de mixuri, crème, fructe, toppinguri şi ale elemente dulci. Pasionaţii de vanilie au VanillaSupreme, BubbleCrunch conţine un mix de

56

produse din ciocolată şi caramel, fără fructe şi asta comandă majoritatea copiilor cel mai des, spre disperarea părinţilor.

Pandemia a amânat cu şase luni deschiderea magazinului Proiectul a început în ianuarie 2020, însă declanşarea pandemiei şi tot ce a rezultat din acest context, respectiv decretarea stării de urgenţă, limitarea mobilităţii şi restricţiile sociale au condus la blocarea forţată a afacerii. Aşa că, după multe luni de zile de aşteptare şi frustrare, abia în luna iulie Marian şi Flavius au putut deschide Bubbles Waffles.

Clienţii pot alege zeci de combinaţii delicioase FOTO: Facebook/Bubbles Waffles Piteşti

La investiţia iniţială de 10.000 de euro s-au adăugat sute de oră de muncă, pentru că munca brută a fost realizată de Marian şi Flavius. Au luat un spaţiu gol, pe care l-au transformat aşa cum au dorit, muncind câte 8-10 ore pe zi, după programul de la job. „80% din ce se vede şi mai ales ce nu se vede în magazin este făcut cu mâinile noastre, fără să fim mari constructori sau arhitecţi, doar cu pasiune”, precizează Marian Mihai.

„Sincer, privind înapoi, în actualul context, pot spune că am fost un fel de antreprenori sinucigaşi, aruncându-ne pe piaţă chiar atunci când 90% dintre afacerile mici au intrat în moarte clinică, iar viitorul nostru se prefigurează la fel de sumbru, din păcate. Pierderea nu se va rezuma doar la partea materială, problema ce mai dureroasă fiind de ordin social, pentru că cei mai afectaţi vor fi angajaţii. Să sperăm că fidelii noştri clienţi vor continua să ne treacă pragul, ori să comande confortabil online, iar împreună vom trece acest impas global”, adaugă Marian Mihai.

Cei doi oameni de afaceri şi-au dorit ca ingredientele să fie mereu proaspete şi de calitate, chiar dacă acest aspect s-a reflectat în diminuarea profitului. Baza este un mix din mai multe tipuri de făină, cu diverse proprietăţi. Cremele sunt comandate de la laboratoare de cofetărie, după unele reţete şi specificaţii, toate se fac din ingredient naturale, au certificate de calitate şi termene de valabilitate cuprinse între 3-5 zile. Fructele le-au comandat de la

57

producători locali, având o reţea de aprovizionare din plantaţii bio de mure şi căpşuni, etc.

După cum spune Marian Mihai, „Mai mulţi producători agricoli locali din zona Piteştiului au creat un grup pe Facebook şi un program de livrare, astfel că ne-am ajutat unii pe alţii în aceste vremuri dificile, comandând fructe proaspete din livadă, aproape zilnic”. În vară vânzările au mers foarte bine. În ultimele săptămâni, realitatea economică din pandemie, măsurile luate de autorităţi şi haosul social au condus în prezent la o scădere semnificativă vânzărilor faţă de vârful comenzilor din vară. Însă Marian Mihai este optimist: „Să sperăm că fidelii noştri clienţi vor continua să ne treacă pragul, ori să comande confortabil online, iar împreună vom trece acest impas global”.

Cinci restaurante care au pregătit meniuri de 1 Decembrie 27 Noiembrie 2020

Sărbătoarea de 1 Decembrie se apropie cu pași repezi. Dacă în anii trecuți, admiram de aproape parada și ne făceam poze cu diferite instrumente ale Armatei Române, după care, zgribuliți, ne retrăgeam într-un restaurant pentru o masă caldă, în 2020, toate acestea s-au schimbat. Cu o paradă redusă numeric, pe care o vom putea privi doar de la televizor (sau de la balcoane, dacă locuim pe aproape), ziua de 1 Decembrie capătă un nou sens în ceea ce privește sărbătoritul. Însă, chiar dacă multe din obiceiuri ni s-au schimbat, plăcerile culinare sunt cele care ne bucură. Iată cinci dintre restaurantele din București care au pregătit meniuri pentru sărbătoarea Zilei Naționale.

Unul dintre cele mai cunoscute restaurante din București, cu șase locații în Capitală, La Mama nu uită de ziua de 1 Decembrie.

58

De la oale cu diverse ciorbe până la fasole cu ciolan, carne la grătar și deserturi, La Mama așteaptă românii cu oferte în secțiunea MENIU 1 Decembrie.

Prețurile pornesc de la 35 de lei și ajung la aproximativ 200 de lei, în funcție de felul de mâncare comandat și de numărul porțiilor.

Comenzile se fac telefonic, existând numere de telefon pentru fiecare locație în parte. Dacă efectuați o comandă în timp util, veți putea primi cadou o sticlă de vin. Sursa Foto: La Mama.ro

Ploieșteanul Iulian Nica dublează suprafața noului supermarket La Cocoș din Vitantis și, în funcție de rezultate, extinde rețeaua INSIDER Alexandru Urzică scris astăzi, 07:15

Antreprenorul Iulian Nica are în plan dublarea suprafeței de vânzare a supermarketului La Cocoș, deschis recent în centrul comercial Vitantis din București, și dacă afacerea are rezultate, există posibilitatea extinderii brandului, care mai funcționează cu o unitate în Ploiești, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.

Deschis în 2014 în Ploiești, supermarketul La Cocoș a realizat afaceri de 53,4 milioane euro în 2019, o cifră mare la o suprafață de vânzare de 4.500 de metri pătrați, de două ori mai mică decât cea a unui hipermarket de talie medie cu rulaj similar. Rezultatele în creștere l-au determinat pe Iulian Nica să extindă brandul în București, iar în august 2020 a închiriat circa 14.500 de metri pătrați în centrul comercial Vitantis din București, respectiv întregul parter. Antreprenorul a semnat un contract pe 15 ani la o chirie lunară de 5 euro/metru pătrat, potrivit surselor Profit.ro din piața imobiliară. Proprietarul Vitantis, fondul de investiții Revetas Capital, a cumpărat proprietatea în condiții de „distressed“, în mai 2014, pentru circa 26 milioane de euro, echivalentul unui credit restructurat pe care UniCredit Bank Vienna l-a

59

oferit vechiului proprietar, fondul Equest Balkan Properties. În 2018, chiriașii Vitantis au închis magazinele, în frunte cu Carrefour, și au rămas funcționale doar unitățile exterioare: Brico Depot și Casa Rusu. Spațiile de la etajul Vitantis sunt, în continuare, neocupate.

La mijlocul lunii noiembrie 2020, supermarketul La Cocoș a fost deschis în locul ocupat anterior de Carrefour, pe o suprafață de 5.000 de metri pătrați. „Noi am închiriat în total 14.500 de metri pătrați. Până în toamna anului viitor vom extinde magazinul din Vitan, iar suprafața de vânzare va ajunge la peste 10.000 de metri pătrați, restul fiind zona de depozitare. Țintim o cifră de afaceri de circa 150 milioane de lei, pentru primul an de funcționare. În funcție de performanța magazinului din Vitan este posibilă și extinderea în alte părți“, a declarat, pentru Profit.ro, Florin Cislariu, directorul supermartului La Cocoș Vitantis, rectrutat în această vară după 7 ani ca director în cadrul Carrefour. Investiția în stocuri și amenajare a fost de circa 5 milioane de euro și se estimează dublarea acesteia în urma extinderii. Revetas a analizat o serie de variante pentru redresarea centrului comercial Vitantis, printre care se număra și reconversia parțială în spații de birouri sau chiar transformarea în spații de depozitare. După doi ani și jumătate de nefuncționare, Revetas va începe să încaseze anual câte aproximativ 870.000 de euro din închirierea spațiului către Iulian Nica.

Bolt extinde serviciul de livrare de mâncare într-un nou oraș Retail Bolt extinde serviciul de livrare de mâncare într-un nou oraș Profit.ro Profit.ro scris astăzi,

Bolt lansează serviciul de livrare mâncare Bolt Food în Cluj-Napoca, oraș unde compania era prezentă doar cu serviciile de ride-hailing și de micromobilitate – închirierea de trotinete electrice. Bolt are circa 30 de milioane de utilizatori înregistrați în peste 35 de țări din lume. Serviciile sale includ de la transport la cerere și micromobilitate, cu trotinete electrice și biciclete electrice, la livrări de mâncare și pachete.

60

Compania este prezentă în România cu serviciile de transport de persoane, de transport de produse, de închiriere de trotinete electrice, de livrare de mâncare (Bolt Food) și cu divizia de software development, care deservește toate subsidiarele din Europa ale companiei. Serviciile Bolt sunt disponibile în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța și Iași.

Kaufland isi ofera spatiile producatorilor mici care nu mai pot vinde in piete 27 noiembrie 2020

Kaufland România își oferă spațiul din magazine pentru a găzdui producătorii locali mici de legume fructe care întâmpină dificultăți în comercializarea mărfii în această perioadă 

Producătorii mici locali de legume fructe din întreaga țară sunt invitați să se înscrie până pe 7 decembrie 2020 în program, printr-un e-mail la office@kaufland.ro; 

București, 27 noiembrie 2020 – Pentru a fi alături de producătorii mici de legume fructe afectați de dificultăți în perioada aceasta, Kaufland România își pune la dispoziție spațiile din magazine, pentru ca aceștia să își poată comercializa în continuare marfa, în condiții sporite de siguranță și confort pentru clienți. 

61

Compania înțelege nevoia de a susține micii producători locali de legume fructe afectați de necesitatea de a oferi măsuri sporite de siguranță, esențiale în contextul actual, sau de temperaturile scăzute de afară, și lansează astfel o invitație către aceștia de a utiliza suprafețele de vânzare din cadrul tuturor celor 135 de magazine Kaufland din întreaga țară. 

Din 8 decembrie și pe tot parcusul lunii, Kaufland oferă micilor producători interesați suprafață de vânzare în magazine, pentru a fi alături de ei în eforturile de a depăși mai ușor această perioadă.

Producătorii interesați sunt invitați să se înscrie în demers printr-un e-mail la office@kaufland.ro, iar Kaufland îi va găzdui, oferindu-le spațiu de vânzare în magazin și sisteme comerciale moderne.

Demersul vizează producătorii mici de legume fructe din toate județele țării, iar colaborările se vor face la nivel regional. 

Mai mult, pentru a-i susține, Kaufland le va asigura plata rapidă, la 3 zile, în loc de 7 zile, termenul de plată standard pentru producătorii mari de legume fructe.    

Producătorii de legume-fructe care doresc să se înscrie în program sunt invitați să se înscrie prin e-mail către office@kaufland.ro până pe 7 decembrie 2020. Condițiile pe care aceștia ar trebui să le respecte sunt:

Să aibă atestat de producător agricol; Să aibă PFA sau să fie întreprindere individuală sau familială; Să poată emite facturi la zi, cu plata la 3 zile; Să respecte legislația în domeniul siguranței alimentare și la livrarea

produselor în depozitul Kaufland să poată pune la dispoziție: declarație de conformitate, aviz de livrare, buletin de analize pentru articole bio (acolo unde este cazul);

Să aibă autorizație sanitar veterinară ANSVSA (Ord. 111/2008) și certificare a depozitului (acolo unde este cazul); 

„Sprijinul în momente de nevoie este ce contează cel mai mult și am învățat asta în toată relația cu producătorii locali din toți acești ani. Prin prezentul program, valabil în toate magazinele noastre pe parcursul lunii decembrie, ajutăm producătorii de legume fructe afectați de dificultăți să aibă un loc sigur și condițiile necesare comercializării pentru a nu pierde culturile și ca marfa lor să ajungă în continuare la români în cele mai bune condiții. Ne dorim să fim un sprijin real și de aceea, pentru a face posibil acest program pentru producătorii mici, ne-am simplificat regulile de recepție și ne-am adaptat procesul de achiziție pentru a le facilita accesul cât mai mult,

62

păstrând regulile esențiale privind calitatea și siguranța, aspecte deosebit de importante pentru noi și clienții noștri. 

Deși demersul este valabil în luna decembrie, avem încredere că vom identifica parteneriate pe care le vom păstra pe termen lung, deoarece Kaufland este interesat să listeze producători locali, chiar și mici, și să îi ajute să se dezvolte. Nu este sigurul nostru program în acest sens”, declară Valer Hancaș, Director Comunicare și Corporate Affairs Kaufland România.

ANPC vrea interzicerea comercializării pâinii nepreambalate. Motivele invocate By RO.aliment November 27, 2020

Autoritatea Națională Pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) solicită interzicerea comercializării pâinii și a produselor de panificație care nu sunt ambalate pentru consumatorii care se servesc de la raft, relatează publicația Știrile PRO TV.

Potrivit autorității menționate, alegerea de la raft a pâinii și produselor de panificație neambalate direct de consumatori constituie un pericol pentru aceștia, din cauza riscului de transmitere a noului coronavirus.

Astfel, ANPC vrea modificarea legislației pentru a permite comercializarea acestui tip de produse doar dacă acestea sunt ambalate sau dacă există un vânzător dedicat care să îi servească pe clienți.

Propunerea ANPC a fost trimisă către Comisia Europeană spre validare și poate intra în vigoare în 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, în funcție de răspunsul oficialilor de la Bruxelles.

Eduardt Cozminschi, Preşedinte ANPC: „Prin acest ordin încercăm să eliminăm autoservirea consumatorilor cu pâinea care nu este preambalată şi, de asemenea, obligăm profesioniştii să informeze cât mai corect, complet şi precis consumatorii privind acele substanţe sau produse care pot cauza alergii”.

ROMPAN se opune proiectului înaintat de ANPC

Aurel Popescu, preşedintele ROMPAN: „În baza unui studiu de piaţă pe care l-am făcut a reieşit că peste 60% dintre clienţi, consumatorii de pâine din România, doresc pâine proaspătă, caldă dacă se poate”.

Românii, printre cei mai mari consumatori de pâine din Europa

63

Cele mai noi informații furnizate de Eurostat, Biroul de statistică al Comisiei Europene, arată că un român consumă 96 de kilograme de pâine și produse de panificație în medie într-un an. Totodată, prețurile la pâine în țara noastră sunt cele mai mici din Uniunea Europeană, fiind la aproape jumătate față de media din statele-membre, potrivit datelor Eurostat. Știrile PRO TV

GLOBAL

The Guardian: Acapararea globală a agriculturii: de la cei mulți la cei puțini. Un grup minuscul de 1% din cele vreo 600 de milioane de ferme ale lumii exploatează 70% din terenurile agricole, pășunile și livezile planetei • 27 Noiembrie 2020 •

Un nou studiu dezvăluie consecințele ecologice catastrofale ale agriculturii monetizate, scrie The Guardian.

Într-o colecție de eseuri agrare intitulată „The Art of the Commonplace” [„Arta Banalului”], fermierul, eseistul și poetul american Wendell Berry scria că „grija pentru Pământ este cea mai veche și mai merituoasă responsabilitate a noastră și, în definitiv, cea mai satisfăcătoare. A prețui ceea ce a mai rămas din ea și a ne îngriji de renașterea ei este unica noastră speranță”.

De la ferma sa din Kentucky, dl Berry și-a petrecut decenii denunțând expansiunea, omogenizarea și industrializarea fermelor americane. Imperative economice rapace, argumentează el, duc la distrugerea graduală dar implacabilă a pământului. Etosul îngrijirii a fost substituit de o formă distantă de proprietate care vede câmpurile, râurile și pădurile doar prin prisma extracției. Mici proprietari locali care au locuit pe pământul lor – după cum se exprimă el – „în termenii lui, iar nu ai noștri” fie au fost forțați să plece, fie au fost cooptați.

64

După cum arată limpede un important studiu publicat marți, asemenea îngrijorări au ajuns astăzi să aibă o relevanță globală presantă. Cercetările realizate de International Land Coalition [„Coaliția Internațională a Pământului”] estimează că un grup minuscul de 1% din cele vreo 600 de milioane de ferme ale lumii exploatează 70% din terenurile agricole, pășunile și livezile planetei. O concentrare a proprietăților din ultimele decenii, corelată cu ascensiunea controlului indirect prin arendă, a redus vaste întinderi de teritoriu la simple active înscrise în registrul contabil al vreunei companii îndepărtate.

Micii proprietari, fermele familiale și comunitățile indigene au fost hărțuite, intimidate și mituite astfel încât să se retragă pe petice din ce în ce mai mici de pământ ori să-și abandoneze pământul cu totul. Peste 80% din micile proprietăți ale lumii au acum mai puțin de două hectare și se găsesc în afara lanțurilor de aprovizionare globale. În Brazilia, acolo de unde deposedarea de pământ – adesea violentă – a comunităților tradiționale amazoniene a ajuns și pe primele pagini ale presei internaționale, s-au înregistrat numai anul trecut 1.833 de conflicte legate de terenuri și ape.

Teritoriul astfel „eliberat” este apoi jefuit fără nicio remușcare pentru satisfacerea intereselor pe termen scurt ale unor corporații agricole sau ale unor opace fonduri de investiții occidentale. Mulți investitori lucrează în cicluri de 10 ani, storcând maximul de profit cu costuri considerabile pentru mediu, după care trec la alt teritoriu.

Monoculturile și metodele excesiv de intensive au dus la un declin accelerat al calității solului, la epuizarea resurselor de apă și la despădurire. Cei care se fac răspunzători pentru acest vandalism ecologic, același care ne pune și nouă mâncare ieftină pe masă, ajung rareori să fie trași la răspundere.

Autorii raportului notează: „Structurile complexe corporatiste și financiare și corporațiile care dețin acțiuni una la alta fac ca liniile clare ale responsabilității pentru exploatarea terenurilor să devină tot mai dificil de distins, tocmai atunci când ele devin mai importante”.

De-a lungul generațiilor, comunități de pe toate continentele au învățat să prețuiască, să stimuleze și să conserve bogăția pământurilor lor. În contextul în care planeta se confruntă cu o urgență ecologică, acea logică a acumulării de avere pe termen scurt a dus la pierderea acestei experiențe.

Dacă direcția globală în care ne îndreptăm va fi să fie inversată, guvernele trebuie să ceară o mai mare transparență în privința proprietății funciare și angajamente explicite pe baza principiilor deja existente privind investițiile

65

sustenabile. Dar, cel mai important, trebuie căutată o cale de reafirmare a drepturilor și virtuților micilor fermieri și fermelor familiale.

După cum s-a exprimat unul dintre autorii raportului: „Nu e vorba doar de profitul generat de o investiție; e vorba de cultură, de identitate, de a lăsa ceva în urmă și pentru generația următoare”. Sursa: The Guardian / Traducere: Andrei Suba (Rador)

... citeste si partea a doua ...

66