Stiri 24 martie 2021, prima parte

Cursul de schimb 24.03.2021 1 EUR 4.8886

1 USD 4.1348

ANM: vremea din ultimele saptamani, benefica pentru principalele culturi agricole. Iata prognoza pentru sfarsitul lunii martie 24, 2021 In urmatoarele zile, vremea va intra intr-un proces de incalzire si va ajunge la o temperaturi maxime de pana la 17 grade Celsius. Sfarsitul lunii martie va fi unul marcat de ploi frecvente, importante din punct de vedere agricol, se arata in prognoza agrometeorologica ANM, valabila in perioada 24-30 martie.

Caracteristici meteorologice Pe ansamblu, vremea mai rece de la inceputul perioadei va intra intr-un proces de incalzire treptata, aceasta devenind normala sub aspect termic, in majoritatea regiunilor. Temperatura medie diurna a aerului se va situa intre -6…6°C in prima parte a intervalului, mai scazuta cu 1…7°C in raport cu mediile multianuale si -1…12°C in restul zilelor, limite apropiate de normele climatologice, la scara intregii tari.

Temperatura maxima a aerului va fi cuprinsa intre -1…17°C, in cea mai mare parte a teritoriului. Temperatura minima a aerului va oscila intre -10…7°C in aproape toate zonele de cultura, determinand producerea brumelor si a inghetului la sol. Se intrevad precipitatii sub forma de ploi locale, dar si mixte (ploaie, lapovita si ninsoare), insotite de intensificari ale vantului, pe intreg teritoriul agricol al tarii. De asemenea, in zonele de campie vor fi conditii de producere a cetii.

Caracteristici agrometeorologice In cultura graului de toamna, aprovizionarea cu apa a solului pe adancimea 0-100 cm va prezenta valori satisfacatoare, apropiate de optim si optime, la nivelul intregii tari

Starea de vegetatie a culturilor agricole

1

Ca urmare, procesele vegetative ale speciilor de camp (orz, grau de toamna, rapita) se vor desfasura usor mai lent in majoritatea regiunilor, iar in nordul si centrul tarii se va continua stadiul de repaus biologic. Sub aspect fenologic, cerealierele de toamna (orz si grau) vor parcurge rasarirea, formarea frunzei a treia si infratirea (10-100%), precum si izolat inceputul alungirii tulpinii (10-20%), indeosebi in sudul tarii.

In general, starea de vegetatie a plantelor se va prezenta buna si medie, respectiv medie si slaba in culturile tardive. Functie de data semanatului, rapita se va afla la infrunzire (7-12 frunze) la nivelul intregului teritoriu, plantele prezentand o uniformitate si vigurozitate medie si slaba.

Speciile pomicole isi vor mentine repausul vegetativ in aproape toate plantatiile, iar in jumatatea de sud a tarii, la soiurile timpurii de samburoase se va inregistra faza de umflare a mugurilor de rod si inceputul inmuguririi. In cea mai mare parte a podgoriilor, la vita-de-vie se va semnala starea de repaus biologic.

Pe ansamblu, lucrarile agricole in camp (fertilizari, pregatirea patului germinativ, efectuarea insamantarilor la culturile de primavara, lucrari de intretinere la pomii fructiferi si vita-de-vie) se vor efectua in conditii bune, exceptand zilele cu precipitatii.

Recomandari de specialitate

Pregatirea patului germinativ si semanatul culturilor din prima urgenta (orzoaica, mazare, borceag, lucerna), indeosebi pe arealele agricole unde umiditatea solului permite realizarea unor lucrari de calitate; Efectuarea araturilor si pregatirea terenurilor in vederea insamantarii culturilor de primavara (sfecla de zahar, floarea-soarelui, porumb, cartof, etc.); Fertilizarea cerealierelor de toamna cu ingrasaminte minerale (azotat de amoniu, complexe-NPK); Continuarea lucrarilor de intretinere (combaterea buruienilor si tratamente fito-sanitare) la speciile de camp si in plantatiile pomi-viticole.

ANM: vremea din ultimele saptamani, benefica pentru principalele culturi agricole. Iata prognoza pentru sfarsitul lunii, martie 24, 2021 ,

In urmatoarele zile, vremea va intra intr-un proces de incalzire si va ajunge la o temperaturi maxime de pana la 17 grade Celsius. Sfarsitul lunii martie va fi unul marcat de ploi frecvente, importante din punct de vedere agricol, se arata in prognoza agrometeorologica ANM, valabila in perioada 24-30 martie.

2

Caracteristici meteorologice

Pe ansamblu, vremea mai rece de la inceputul perioadei va intra intr-un proces de incalzire treptata, aceasta devenind normala sub aspect termic, in majoritatea regiunilor. Temperatura medie diurna a aerului se va situa intre -6…6°C in prima parte a intervalului, mai scazuta cu 1…7°C in raport cu mediile multianuale si -1…12°C in restul zilelor, limite apropiate de normele climatologice, la scara intregii tari.

Temperatura maxima a aerului va fi cuprinsa intre -1…17°C, in cea mai mare parte a teritoriului. Temperatura minima a aerului va oscila intre -10…7°C in aproape toate zonele de cultura, determinand producerea brumelor si a inghetului la sol. Se intrevad precipitatii sub forma de ploi locale, dar si mixte (ploaie, lapovita si ninsoare), insotite de intensificari ale vantului, pe intreg teritoriul agricol al tarii. De asemenea, in zonele de campie vor fi conditii de producere a cetii.

Caracteristici agrometeorologice

In cultura graului de toamna, aprovizionarea cu apa a solului pe adancimea 0-100 cm va prezenta valori satisfacatoare, apropiate de optim si optime, la nivelul intregii tari

Starea de vegetatie a culturilor agricole

Ca urmare, procesele vegetative ale speciilor de camp (orz, grau de toamna, rapita) se vor desfasura usor mai lent in majoritatea regiunilor, iar in nordul si centrul tarii se va continua stadiul de repaus biologic. Sub aspect fenologic, cerealierele de toamna (orz si grau) vor parcurge rasarirea, formarea frunzei a treia si infratirea (10-100%), precum si izolat inceputul alungirii tulpinii (10-20%), indeosebi in sudul tarii.

In general, starea de vegetatie a plantelor se va prezenta buna si medie, respectiv medie si slaba in culturile tardive. Functie de data semanatului, rapita se va afla la infrunzire (7-12 frunze) la nivelul intregului teritoriu, plantele prezentand o uniformitate si vigurozitate medie si slaba.

Speciile pomicole isi vor mentine repausul vegetativ in aproape toate plantatiile, iar in jumatatea de sud a tarii, la soiurile timpurii de samburoase se va inregistra faza de umflare a mugurilor de rod si inceputul inmuguririi. In cea mai mare parte a podgoriilor, la vita-de-vie se va semnala starea de repaus biologic.

3

Pe ansamblu, lucrarile agricole in camp (fertilizari, pregatirea patului germinativ, efectuarea insamantarilor la culturile de primavara, lucrari de intretinere la pomii fructiferi si vita-de-vie) se vor efectua in conditii bune, exceptand zilele cu precipitatii.

Recomandari de specialitate

Pregatirea patului germinativ si semanatul culturilor din prima urgenta (orzoaica, mazare, borceag, lucerna), indeosebi pe arealele agricole unde umiditatea solului permite realizarea unor lucrari de calitate;

Efectuarea araturilor si pregatirea terenurilor in vederea insamantarii culturilor de primavara (sfecla de zahar, floarea-soarelui, porumb, cartof, etc.);

Fertilizarea cerealierelor de toamna cu ingrasaminte minerale (azotat de amoniu, complexe-NPK);

Continuarea lucrarilor de intretinere (combaterea buruienilor si tratamente fito-sanitare) la speciile de camp si in plantatiile pomi-viticole.

APIA si SUBVENTII

O NOUĂ SUBVENȚIE PE HECTAR ANUNȚATĂ DE MINISTRUL OROS! Agroinfo, 24 martie 2021

AJUTOARE FERMIERI! O nouă subvenție pe hectar pentru acest an a fost anunțată marți, 23 martie 2021, de ministrul agriculturii, Adrian Oros. Pentru ce culturi agricole se acordă banii pe hectar?

Ajutor de minimis pentru plante aromatice. Asta a reieșit și din analiza SWOT pe care am făcut-o și balanța comercială că și-n acest domeniu, al plantelor aromatice ar trebui să acordăm, pe o anumită perioadă, acest ajutor de minimis pentru a revigora acest domeniu, a anunțat marți ministrul agriculturii, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul MADR.

Ajutorul de minimis pentru plante aromatice are alocat un buget de 6 milioane de lei.

Un alt ajutor de minimis pentru acest an, anunțat tot marți de ministrul agriculturii, este pentru susținerea cultivatorilor de legume în spații protejate. Bugetul alocat este de 150 de milioane de lei. Ajutorul se acordă pentru: ardei gras, ardei lung, castraveți, tomate, varză albă și roșie, vinete. Se acordă maxim  2000 euro/1000 mp per beneficiar/an. Daca valoarea

4

alocata este depășită, cuantumul se reduce proporțional. Schema se va derula prin APIA, iar controalele se vor efectua de comisii mixte APIA-DAJ.

Ministrul Oros: sprijin de 2.000 de euro pentru cultivatorii de legume. Cum poate fi obtinut? martie 24, 2021

Fermierii care cultiva legume precum ardei, varza, tomate si castraveti vor putea primi, in acest an, un ajutor de minimis de 2.000 de euro pentru fiecare 1.000 metri patrati cultivati, a anuntat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.  Plafonul total al acestei masuri este de 150 de milioane de lei.

Ministrul Agriculturii a precizat ca acest program de sprijin va inlocui “Tomata”, care s-a derulat pe o perioada de patru ani si care nu mai putea continua in acelasi mod.

„Am spus ca fostul program “Tomata”, care s-a derulat pe o perioada de patru ani, nu va mai continua asa si am spus si care sunt motivele: sumele foarte mari alocate si efectul asteptat care nu a mai venit, modul ca a fost fraudat destul de grosolan, ca sa ma exprim asa, dar si faptul ca foarte multi legumicultori au cerut ca programul sa fie extins la legume in spatii protejate, nu doar la o leguma, astfel incat legumicultorii sa aiba posibilitatea sa cultive legumele care sunt cerute pe piata. De aceea am venit cu acest program, acest ajutor de minimis pentru sustinerea legumelor in spatii protejate. Acum proiectul de HG este in curs de definitivare, in consultare cu mediul asociativ din legumicultura, si se acorda pentru mai multe legume: ardei, castraveti, tomate varza alba si rosie si vinete. Se acorda maximum 2.000 de euro pe o mie de metri patrati pe beneficiar pe an”, a declarat Adrian Oros.

5

Ministrul a mai precizat ca in cazul in care plafonul alocat pentru acest program este depasit, suma se va reduce proportional la toti beneficiarii eligibili.

„Avem un plafon de 150 de milioane de lei, daca valoarea alocata este depasita cuatumul se reduce proportional, aceasta suma se repartizeaza la toti beneficiarii eligibili. Schema se va derula prin Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) ca sa fie mai usor verificabila si monitorizabila, iar controalele se vor face de catre comisii mixte APIA si Directiile Agricole Judetene”, a mai spus Adrian Oros.

CRESCĂTORII DE VACI: DE CE SĂ NE MAI CHINUIM PENTRU O SUBVENȚIE APIA DE DOI LEI?!Agroinfo , 24 martie 2021

REVOLTĂ! La o așa subvenție de doi lei, cinci lei, sigur ne împingeți să ne vindem animalele, spun umiliți și revoltați crescătorii de vaci. Bugetul pentru plata ajutorului național tranzitoriu, ANT, la bovine s-a împărțit anul acesta pe ideea ca banii să ajungă la cei care cresc într-adevăr animale. Grosul banilor este alocat pentru plata a două scheme de ajutor Covid 19 pentru crescătorii de bovine, iar mărunțișul pentru plata ANT vaci de lapte și vaci de carne, aferent lui 2020.

Data de referință pentru ANT bovine, 31 ianuarie 2013, a făcut ca banii de la APIA să ajungă și la cei care nu mai au vaci, dar au avut la respectiva dată. Ca să nu se mai întâmple acest lucru, spune ministrul agriculturii, Adrian Oros, reprezentanții crescătorilor de bovine au convenit cu conducerea Ministerului Agriculturii să dea subvenții simbolice, adică mărunțiș, și grosul banilor să-l dirijeze spre două scheme de ajutor Covid 19, una pentru vaca de lapte și una pentru vaca de carne. Așa s-a ajuns ca ajutoarele naționale tranzitorii, plătite anul acesta pentru cererile depuse de crescători anul trecut la APIA, să aibă un cuantum de doi lei pe tona de lapte și 5 lei pe cap de bovină. Bani de buzunar, mărunțiș, care nu mai stârnesc interesul și nerăbdarea niciunui crescător. Când au auzit de așa cuantum simbolic, mulți dintre crescătorii de vaci s-au revoltat. Alții, puțini, susțin că e bine că s-au împărțit așa banii măcar vor ajunge la cei care cresc vaci, pentru că ajutorul Covid 19 va avea data de referință 31 ianuarie 2021 și nu au cum să încaseze banii cei care nu au vaci.

Vă bateți joc de noi și cred că o faceți intenționat pentru a ne distruge pe micii fermieri. La o așa subvenție, sigur o să le vindem toți.Dacă nimeni nu ne sprijină la câtă muncă este într-o fermă de bovine, nu are rost să ne mai chinuim. Cine nu crede îl invit doar o singură zi să munceasca de la 4 și pînă la 23 și apoi să primească 5 lei, ne-a scris supărat un crescător de vaci.

6

Alți crescători acuză: Ce atâtea scheme? Ce atâta inginerie de hoție? Sã dea ANT cum s-a dat şi gata treaba! Chiar nu le e ruşine!? E bătaie de joc, ne simțim îngenuncheați și umiliți!

O să renunțăm la zootehnie, vindem vacile și am terminat cu truda! România fără viitor! Slugi pentru un sistem corupt din toate punctele de vedere!

Să nu-i mai dea nici pe ăștia, să mai mânjească conturile oamenilor, că-i oprește banca la administrare!

Vindem animalele și plecăm din țară, nu mai are rost la subvenții de doi lei. Unde se duce zootehnia din România?! În faliment.

Puține sunt vocile care spun că e bine că s-a împărțit așa bugetul pentru ANT ca să ajungă grosul banilor la cei care cresc acum vaci și nu care au avut odată.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat ieri, într-o conferință de presă, că vor fi două scheme de ajutor Covid 19 pentru crescătorii de vaci. O schemă de ajutor bovine lapte unde bugetul alocat este de 42 milioane de lei și o schemă de ajutor bovine carne cu un buget de 182 milioane de lei. Deocamdată, nu se știe care vor fi condițiile pentru obținerea acestor ajutoare Covid-19, iar cei care au 3 vaci, cât e numărul minim pentru obținerea ajutorului național tranzitoriu, nu ar avea șanse să ia banii de Covid.

7

PRIMARII CU PĂȘUNEA LA CONTROL! SUBVENȚIA APIA PĂȘUNE DATĂ PE GROPI DE GUNOI SAU PĂȘUNI ARATE!Agroinfo, 24 martie 2021

CU PĂȘUNEA LA CONTROL! După ce un primar din Ialomița i-a dat pășune fiului său, iar acesta a arat-o, caz anchetat de Direcția Națională Anticorupție, s-a declanșat un șir de controale la pășunile deținute de primării. S-au dscoperit pășuni transformate în gropi de gunoi, arate, dar pentru care s-a încasat subvenția pe hectar de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Astea toate în timp ce crescătorii de animale cer an de an primăriilor să li se dea o bucată de pășune și sunt refuzați.

Un raport intermediar al Prefecturii Ialomița reflectă «neconformități» care vizează administrarea pajiștilor județului de către administrațiile locale. Controlul Prefecturii a fost solicitat după ce DNA l-a anchetat pe primarul comunei Axintele, Tudor Grigore, acuzat că i-a dat în folosință fiului său o parte din islazul comunal. În cele 16 localități verificate până în prezent au fost identificate «supraînsămânțări, modificări ale limitelor teritoriale, suprafețe cultivate cu cereale, gropi de gunoi, livezi și locuri de casă», scrie independentonline.ro

În anul 2013, un control al Camerei de Conturi Ialomița a constatat că primarul comunei Axintele, Tudor Grigore, a dat spre folosință firmei Agricola Axintele SRL, deținută de fiul său, o suprafață de 95,68 ha din islazul comunal. A fost primul semnal privind încălcarea reglementărilor europene asumate de România în 2007, reglementări care obligă autoritățile locale să conserve pajiștile existente. De la momentul respectiv au trecut 8 ani, perioadă în care semnalele publice privind schimbarea destinației acestor terenuri s-au înmulțit. De-abia în anul 2021 însă, Prefectura Ialomița a cerut instituțiilor pe care le coordonează, respectiv Direcția pentru Agricultură Județeană, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară o situație exactă a suprafețelor existente la nivelul județului și modului în care aceste suprafețe sunt utilizate. Controlul este în curs, însă un raport intermediar prezintă «neconformități» în 14 din cele 16 localități controlate.

Pe lista localităților verificate figurează comunele Gheorghe Doja, Scânteia, Miloșești, Săveni, Amara, Sudiți, Bucu, Ograda, Cosâmbești, Ciulnița,

8

Grivița, Traianu, Platonești, Sărățeni, Albești și Buești. Și, cu puține excepții, toate administrațiile locale au încălcat legislația privind administrarea suprafețelor de pajiști permanente. Astfel, cea mai comună «neconformitate» este transformarea pajiștilor în teren arabil. Următoarea practică o reprezintă cultivarea acestor terenuri în vederea dublării subvențiilor anuale alocate de APIA. Și, în sfârșit, pentru edilii locali lipsiți de spirit antreprenorial, aceste suprafețe de pe urma cărora se încasează subvenții de 160 de euro/ha anual au fost transformate în «gropi de gunoi menajer, gunoi de grajd sau depozite pentru materialele de construcții» multe dintre cazurile semnalate în raport seamănă izbitor cu situația înregistrată acum 8 ani la Axintele, precizează independentonline.ro

Verificările la pășunile administrate de primării ar trebui extinse în toată țara.

Șeful APIA: 20% din banii de subvenții vor fi plătiți fermierilor pentru eco-scheme! Roxana Dobre - 24 martie 2021

Cum va arăta viitorul plăților directe după perioada de tranziție. Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a explicat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că principalul trend în evoluția agriculturii este favorizarea agriculturii verzi, prin implementarea eco-schemelor, pentru care statele membre ar trebui să aloce cel puțin 20% din pachetul pentru plăți directe.

”Eco-schemele pot consta în plantarea de perdele forestiere, agro-silvicultură, o mai mare rotație a culturilor, digitalizarea și agricultura de precizie, culturi de plante care rețin în sol mai mult CO2 etc. Aceste scheme trebuie decise de stat, iar fermierul își va putea alege ce i se potrivește mai bine. Acest lucru presupune și o schimbare a paradigmei de gândire și a modalității de a face agricultură pentru fermierul român și presupune implicarea autorităților prin campanii de informare și conștientizare a fermierilor și întărirea serviciilor de consultanță agricolă”, a punctat șeful APIA.

De asemenea, mai subliniază Adrian Pintea, pachetul de reformă propus mai are o serie de implicații asupra administrațiilor statelor membre, determinate de subsidiaritatea crescută, care poate încărca mult administrațiile statelor membre și, așa cum au semnalat principalii actori din domeniu, există riscul de renaționalizare a politicii agricole.

9

Viitoarele subvenții, acordate pe baza performanțelor realizate de fiecare stat membru

Șeful APIA mai spune că pachetul de reformă privind Politica Agricolă Comună a fost lansat de Comisia Europeană în luna iunie 2018 și a făcut obiectul unor ample dezbateri în cadrul consiliului Uniunii Europene și în cadrul Parlamentului European, în calitate de co-legislatori. Modelul propus de Comisia Europeană pentru perioada de programare 2021-2027 este unul nou, care marchează trecerea de la modelul bazat pe conformitate la modelul bazat pe performanță.

”Acest lucru presupune faptul că acordarea fondurilor europene către statele membre nu se va mai realiza pe baza conformității cu niște reguli detaliate stabilite la nivel european, ci pe baza performanțelor realizate de fiecare stat membru, în conformitate cu un plan național strategic, elaborat de statul membru și aprobat de Comisie. Astfel, Planul național strategic va cuprinde toate tipurile de subvenții stabilite de statul membru și finanțate din cele două fonduri, FEGA și FEADR, condițiile de acordare, fondurile alocate și indicatorii de monitorizare, în mod similar Programelor Naționale de Dezvoltare Rurală actuale. Astfel se asigură coerența politicilor atât în cadrul viitoarei PAC, cât și cu alte politici ale UE. Discuțiile privind adoptarea celor trei regulamente incluse în pachetul de reformă sunt într-un stadiu avansat, dar indiferent de forma compromisului referitor la noua Politică Agricolă Comună (PAC) la care se va ajunge între Consiliu, Comisie și Parlament, există câteva direcții clare care trebuie urmate de statele membre”, a conchis directorul general al APIA.

Circulară trimisă către primării pentru subvențiile APIA! Ramona Dascălu - 24 martie 2021 Circulară trimisă către primării pentru subvențiile APIA! Este vorba despre o solicitare către edilii locali privind facilitarea depunerii dosarelor la APIA. Prefectul județului Bihor, Dumitru Țiplea, a dispus emiterea unei circulare către primăriile din tot județul privind optimizarea procesului de depunere a Cererilor Unice de Plată a fermierilor bihoreni la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Potrivit unui comunicat de presă emis de Instituția Prefectului Județul Bihor, s-a cerut tuturor primăriilor din județ să faciliteze procesul de depunere a dosarelor la APIA, luând în considerare faptul că, pentru a simplifica depunerea Cererii Unice de Plată, APIA acceptă ca document minim în dosarul fermierului adeverința eliberată la nivel de primărie, cu terenul evidențiat în registrul agricol.

10

Astfel, potrivit circularei emise de prefectul județului Bihor, adeverințele necesare pentru APIA vor fi eliberate de primării conform următoarei proceduri:

– centrele APIA locale transmit pentru fiecare fermier existent în baza de date o invitație, care conține numele funcționarului care gestionează dosarul fermierului, data programării pentru preluarea cererii, telefonul și emailul pe care se transmite cererea (adeverința)

– primăriile programează fermierii pentru actualizarea situației terenului din registrul agricol

– fermierul se prezintă conform programării la primăria arondată, unde se actualizează datele dosarului pentru anul 2021

– adeverința este depusă de către primărie la centrul APIA local, care înregistrează în platformă cererea de plată a fermierului

La nivelul județului Bihor, în evidențele APIA figurează cca 35.000 de fermieri, iar depunerea dosarelor pentru plățile din campania 2021 trebuie efectuată până la data de 15 mai.

11

AFIR si FINANTARI

Celebrul plan PNRR: peste 5 mld. euro pentru administraţiile locale. Emil Drăghici, Asociaţia Comunelor din România: Cea mai mare problemă a mediului rural din România este educaţia, care trebuie tratată diferit, Răzvan Botea , 24.03.2021, 07:30 260

Allen Coliban, primarul Braşovului: Aproape toate administraţiile locale din România plătesc penalizări pentru neatingerea ţintelor deşeurilor. Noi am putea accesa fonduri pentru managementul deşeurilor.

Guvernul propune alocări de peste 5 mld. euro prin Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) pentru administraţiile locale din România,

12

pentru reducerea decalajelor regionale şi a disparităţilor între mediul rural şi mediul urban.

În documentul publicat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene nu se face însă o distincţie clară între fondurile alocate mediului urban şi mediului rural, iar o alocare disproporţionată către zona de urban, aşa cum au mai fost în trecut la programele de dezvoltare locală, ar adânci mai mult fractura dintre oraşe şi zona rurală, este de părere Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România.

„Mi-ar fi plăcut să văd foarte clar care sunt sumele care vor merge către zona rurală. Aşa la en-gros veţi vedea că nu rezultă acest lucru şi noi ne dorim foarte mult ca în orice program de finanţare să se vadă foarte clar care sunt sumele alocate mediului rural, nu numai pe PNRR, ci pe orice alt fond, pentru că se constată că fără doar şi poate de la an la an creşte prăpastia pe nivel de dezvoltare între urban şi rural.

Guvernul propune o alocare de 4 mld. de euro către un fond de rezilienţă pentru localităţi. Principalele obiective ale acestui fond sunt creşterea coeziunii teritoriale şi dezvoltarea urbană durabilă, se arată în documentul citat. Pentru zonele urbane, condiţia accesării fondurilor este ca cel puţin 20% din alocare să meargă către proiecte pentru calitatea aerului şi minimum 10% din proiecte să fie legate de digitalizare.

Allen Coliban, primarul Braşovului, a spus pentru ZF că principalele proiecte discutate de administraţia locală din Braşov pe tema PNRR au fost legate de gestionarea deşeurilor şi a transportului ecologic, cum ar fi trenul metropolitan sau achiziţia de tramvaie şi troleibuze. „Am fost alături de colegi la dezbateri şi consultări cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.  Noi am ridicat problema situaţiei deşeurilor. Aproape toate administraţiile locale din România plătesc penalizări pentru neatingerea ţintelor. Noi am putea accesa fonduri pentru managementul deşeurilor“, a spus Allen Coliban.

Emil Drăghici a mai spus că principala problemă a mediului rural este legată de educaţie şi este nevoie de diminuarea numărului de elevi din clase.

„Una din marile probleme este aceea că educaţia din mediul rural trebuie tratată în mod diferit. Numărul de copii la clasă trebuie să fie mai mic şi finanţarea să fie asigurată per clasă şi nu pe elev. Aceasta este cererea majoră – diminuarea numărului de elevi la clasă“, a spus Emil Drăghici.

13

În document este menţionat vag ca obiectiv al fondului de 4 miliarde de lei „asigurarea accesului elevilor la serviciile de educaţie“ pentru zona rurală şi infrastructura sportivă – terenuri de fotbal, handbal, baschet etc.

Guvernul mai propune o alocare de 400 milioane de euro pentru „crearea unei scheme de granturi pentru Grupurile de Acţiune Locală. (...) Proiectele vor viza intervenţii dezvoltate local, dar mai ales dintr-o paletă de proiecte standard, uşor de replicat şi care respectă priorităţile PNRR: tranziţie verde şi digitală, asociere, dezvoltare socioeducaţională a zonelor şi dezvoltare comunitară.“

Pentru căinele de bătrâni şi alte proiecte de infrastructură socială se propune o alocare de 250 mil. de euro şi pentru promovarea şi dezvoltarea turismului o alocare de 400 mil. lei. În document se mai propune o alocare de 120 mil. euro pentru piste de biciclete şi alte forme de încurajare a transportului nemotorizat.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a publicat săptămâna aceasta Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), cu care guvernul a merge la negocieri la Bruxelles pentru a lua cei 28  de mld. de euro alocaţi României din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Jumătate din aceşti bani reprezintă împrumuturi la dobânzi mici garantate de Comisia Europeană, iar jumătate reprezintă granturi, care vor fi constituite din noi taxe la nivelul Uniunii Europene. Proiectele trebuie finalizate în totalitate cel puţin până la finalul lui 2023 şi banii trebuie cheltuiţi cel mult până la finalul lui 2026.

BRD a semnat un acord cu APIA şi FGCR pentru finanţarea fermierilor care beneficiază de schemele de sprijin ale APIA în 2021,

Mircea Nica , 24.03.2021, BRD a semnat cu APIA şi FGCR Convenţia de lucru privind finanţarea capitalului de lucru a fermierilor care beneficiază de schemele de sprijin implementate de APIA în campania 2021, oferind posibilitatea de a obţine în avans 90% din valoarea subvenţiei încasate de la APIA, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii băncii.

14

Astfel, schemele implementate de APIA includ schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru înverzire şi măsuri de mediu şi climă, la care se adaugă măsura agromediu şi climă, măsura de agricultură ecologică şi măsura de plăţi pentru suprafeţe care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice. Creditul BRD este pus la dispoziţie după prezentarea adeverinţei de înregistrare a fermierului, fie fizic de către client, fie electronic, prin intermediul centrelor judeţene APIA.

Anual, în conturile curente deschise la BRD, încasează subvenţii APIA peste 100.000 de fermieri, iar valoarea totală a creditelor de prefinanţare a subvenţiilor APIA puse la dispoziţia fermierilor de către BRD în campania 2020 a fost de 280 mil. lei. 

Nou ajutor de minimis pentru fermierii din sectorul vegetal, anunțat de MADR, 24 martie 2021, Ionuț Fîntînă

Fermierii din sectorul vegetal vor avea la dispoziție, începând de anul acesta, un nou program de ajutor de minimis pentru plantele aromatice. Anunțul a fost făcut de ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, într-o conferință de presă susținută la sediul MADR.

”Un nou program cerut de către o anumită parte a fermierilor este programul de ajutor de minimis pentru plante aromatice. A reieșit și din analiza SWOT pe care am făcut-o, precum și din balanța comercială, că și în acest sector al plantelor aromatice ar trebui să acordăm pe o anumită perioadă acest ajutor de minimis, pentru a revigora acest domeniu”, a precizat ministrul agriculturii.

Potrivit reprezentanților ministerului, bugetul dedicat pentru acest program este de 6 milioane de lei. Mai multe detalii vom afla când programul va fi finalizat și publicat în dezbatere publică.

Ministrul Adrian Oros a mai precizat că proiectul de Hotărâre de Guvern pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal este în curs de definitivare, iar bugetul total pentru această schemă este de 424 milioane lei. SCZ-ul se va acorda anul acesta pentru soia, lucernă, leguminoase pentru industrializare (mazăre boabe si fasole boabe), cânepă, orez, sămânță de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, tomate procesare, castraveți procesare, legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete, varză), fructe pentru procesare (prune, mere, cireșe, vișine, caise, zarzăre), cartofi timpurii pentru industrializare.

15

Se modifică valoarea SO-urilor pentru proiectele pe fonduri europene? 24 martie 2021 , Ionuț Fîntînă

Valorile SO-urilor cu ajutorul cărora se calculează dimensiunile exploatațiilor pentru proiectele pe fonduri europene s-ar putea modifica!

Ca în fiecare seară de marți, Ovidiu Ghinea a dedicat emisiunea ”Agricultura la Raport” accesării de fonduri europene, pentru a veni în ajutorul fermierilor care au nevoie de lămuriri. În cadrul emisiunii, consultantul Ion Păunel a venit cu o informație în premieră din cadrul grupurilor de lucru de la MADR, legată de valoarea SO-urilor pentru proiectele din anul 2021.

Se pare că Ministerul lucrează în acest moment la modificarea valorilor SO-urilor cu ajutorul cărora se calculează dimensiunile exploatațiilor pentru proiectele pe fonduri europene, astfel că începând cu acest an, coeficienții de calcul s-ar putea să fie diferiți față de până acum.

”Se lucrează la această dată și la schimbarea valorii SO-urilor care vor fi aplicabile începând cu acest an. Nu am informații clare despre cum o să arate, ele încă sunt în lucru, nu sunt aprobate, dar vor fi modificări. Presupun că o să fie și consultări cu fermierii și sperăm să fie schimbări spre bine. Din câte am observat eu și din discuțiile pe care le-am avut, la anumite culturi va crește numărul de SO-uri, la altele va scădea”, a precizat Ion Păunel.

Potrivit lui Ion Păunel, una din culturile care ar putea suferi modificări privind valoarea SO-urilor este cea de legume în spații protejate, unde Ministerul ar vrea să scadă această valoare. Consultantul susține că, împreună cu colegii, va încerca să facă presiuni pentru ca aceste SO-uri să nu scadă, ci să crească, sau măcar să rămână la același nivel. Rămâne de văzut cum vor arăta valorile finale în momentul când MADR va lansa noile tabeluri. Pentru cei interesați să afle coeficienții de calcul Standard Output actuali, CLICK AICI.

ALTELE

16

17

https://youtu.be/g_nJkGxJeSQ

Moțiunea împotriva ministrului Adrian Oros a fost depusă în Parlament! Ramona Dascălu - 24 martie 2021 Moțiunea împotriva ministrului Adrian Oros, depusă în Parlament! PSD a depus miercuri, 24 martie, moţiunea simplă intitulată ”Agricultura României este atacată de cel mai periculos dăunător – ministrul Adrian Nechita Oros” împotriva ministrului Agriculturii, Adrian Oros. ”Vă înaintăm moțiunea simplă inițiată de deputați ai grupului

18

parlamentar PSD”, a anunțat miercuri liderul deputatilor PSD, Alfred Simonis, în plenul Camerei Deputaților.

Șeful PSD Marcel Ciolacu a dezvăluit încă de aseară că astăzi va fi depusă moțiunea contra ministrului Adrian Oros. ”Mâine depunem moţiunea pe agricultură. Aţi văzut ce se întâmplă în agricultură. Anul 2020 a fost secetă, nu există despăgubiri pentru secetă, nu există nici acciza la motorină dată pe anul trecut. Ai un an agricol compromis, iar tu nu faci nimic, ministru al Agriculturii, ca să funcţioneze anul 2021. Fermierii au început să fie executaţi de către bănci. Din ce să mai cumpere? Va fi un an compromis”, a declarat președintele PSD Marcel Ciolacu, marți seară la TVR 1.

Partidul Social Democrat a anunțat încă din data de 18 martie 2021 depunerea unei moțiune simple, în Parlament, contra ministrului Agriculturii Adrian Oros.

UPDATE „O țară fără pâine e o țară fără mâine”, 24 martie 2021, Autor: Ionel Vaduva

Spiritele s-au încins la protestele fermierilor de miercuri, 24 martie 2021. Organizatorii au scandat: „O țară fără pâine, o țară fără mâine!”

„(n.r. – Le transmit) parlamentarilor, clasei politice în ansamblul său că o țară fără pâine e o țară fără mâine. O țară fără pâine e o țară fără mâine”, a exclamat organizatorul protestului din Piața Victoriei, Emil Bălteanu, președintele ACCPT Iași. „Sper ca semnalul nostru să fie auzit dintr-un colț de Piața Victoriei care ne îngrădește, dar sunt sigur că mii de fermieri, zeci de fermieri sunt alături de noi și ne privesc de acasă și și-au pus speranța că prezența noastră aici va da dovadă de hotărârea noastră de a merge mai departe în situația în care guvernanții nu vor da curs cererilor noastre.”

Fermier către premierul Cîțu: „Hrana nu este o opțiune, este o necesitate”

Prezent și el la protest, Ionel Arion, președintele Pro Agro, s-a adresat premierului României, Florin Cîțu, și i-a reproșat acestuia că nu și-a onorat promisiunile făcute către agricultori.

19

Cu amărăciune în glas, Arion a spus că sectorul agricol românesc reprezintă „starea nației”, iar suferința prin care trece acesta în prezent se identifică cu „suferința nației”.

„Se împlinește un an de când tot arătăm conducerii Guvernului, conducerii ministerului, ceea ce se întâmplă în fermele noastre. Se pare că, pentru dânșii, nu există agricultură. Aș vrea să vă amintim, domnule prim-ministru, azi, aici, fiind în fața dumneavoastră, că hrana nu este o opțiune, este o necesitate.

Agricultura produce hrană, domnule prim-ministru. Aș vrea să vă reamintesc, domnule prim-ministru, că ați făcut nenumărate promisiuni pe care încă nu le-ați onorat. Aș vrea să vă reamintesc, domnule prim-ministru, că am discutat și am dialogat cu dumneavoastră de fiecare dată, pașnic. O vom face și azi, dar am vrea, domnule prim-ministru, să vă țineți de promisiuni. Agricultura, pentru România, înseamnă viitor. Agricultura, pentru România, este, dacă vreți, starea nației noastre. Faptul că noi, azi, suferim, nația noastră suferă”, a declarat Arion din mijlocul protestatarilor.

În jurul orei prânzului, reprezentanții protestatarilor au fost primiți la Guvern pentru a discuta cu premierul Florin Cîțu.

Aceștia au declarat pentru jurnaliștii Agro TV că în cazul în care nu primesc un răspuns concret la doleanțele lor, fermierii nu vor mai ține cont de restricții și vor veni cu tractoarele în Capitală.

Organizatorul acestei manifestații-protest este Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Printre liderii agriculturii românești prezenți în piață s-au numărat Ionel Arion, președintele executiv Pro Agro, Mircea Băluță, președintele Cooperativei Argeș-Biosud și Alexandru Baciu, reprezentantul LAPAR.Foto credit: Dragoș Endușeschi

20

PROTEST LA GUVERN! FERMIERII AU CERUT DEMISIA MINISTRULUI OROS! Agroinfo, 24 martie 2021

PROTESTUL FERMIERILOR! Astăzi, în fața clădirii Guvernului din Piața Victoriei, București, fermierii din mai multe județe au scandat: O țară fără pâine este o țară fără mâine! Demisia ministrului agriculturii! Noi nu cerșim! Vrem despăgubirile pentru secetă! La manifestație au participat fermieri din mai multe județe.

Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea, APAD, care s-a alăturat acestui protest al fermierilor ne-a transmis un comunicat.

Miercuri, 24.03.2021, între orele 11.00 și 14.00, a avut loc în București, în fața sediului Guvernului României din Piața Victoriei, un protest al fermierilor. Prin acest  demers fermierii își exprimă nemulțumirea față de neincluderea în bugetul anului 2021 a  sumelor promise pentru despăgubirea culturilor de primăvară afectate de seceta din anul  2020 și solidaritatea față de cei afectați de secetă.

Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) se alătură acestui demers organizat de partenerii din Asociația Producătorilor de Porumb din România, participând  cu o delegație. Susținem astfel demersurile colegilor fermieri din țară și împărtăsim doleanțele acestora si ale noastre implicit, exprimate în scrisoarea deschisă adresată Primului Ministru cu ocazia acestei adunări publice.

Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) militează pentru  drepturile agricultorilor dobrogeni și solicită de urgență punerea în aplicare a unei strategii  agricole durabile, cu obiective naționale clare, dar adaptate specificului local, iar pe termen scurt, principala măsură de sprijin a fermierilor afectați de secetă, o reprezintă onorarea promisiunilor guvernanților de a plăti despăgubirile.

Trebuie înțeles că situația fermierilor afectați de secetă se deteriorează pe zi ce trece, în lipsa măsurilor de sprjin din partea statului. Astfel,:- numeroși fermieri au întârzieri la plata facturilor pentru materii prime, riscând  intrarea în insolvență, chiar faliment, iar acordarea despăgubirilor ar acoperi costurile cu achiziția îngrăsămintelor, care în ultima vreme au cunoscut creșteri substanțiale de preț;- acordarea despăgubirilor ar ajuta la înființarea noilor culturi de primăvară;- costul carburanților a crescut cu 15% din noiembrie 2020 și până în prezent;- distribuitorii de inputuri nu mai finanțează fermierii cu datorii pentru că nu

21

au  încredere că își vor recupera banii, iar fermierii riscă să piardă bunurile - mulți fermieri, care nu și-au onorat contractele de livrări de produse agricole, sunt  penalizați și executați;- fermierii afectați plătesc dobânzi și penalități la credite, apelează, din disperare la  restructurări și refinanțări, pentru că nu au beneficiat de facilități de amânare la  plata, deși un ciclu agricol calamitat afectează activitatea pe durata a cel puțin 2 ani;- o agricultură calamitată creează atât probleme economice în lanț cu efecte asupra zootehniei și industriei alimentare, per total, cât și probleme sociale, satul românesc  fiind în continua depopulare.

Suplimentar față de aceste probleme, abia anunțată reducere a Ajutorului Național  Tranzitoriu și mai ales neacordarea acestor despăgubiri, creează premisele restrângerii  activităților în domeniul agriculturii, în special în zone aride precum Dobrogea, creând probleme și mișcări sociale.

Totodată reiterăm importanța deosebită a alocării de resurse financiare prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență pentru reabilitarea sistemului primar de irigații din Dobrogea, așa cum ne-a fost promis în nenumărate rânduri.

Conducerea APAD

Unul dintre sloganurile scandate astăzi de fermieri în Piața Victoriei a fost: Azi cu binișorul, mâine cu tractorul, ceea ce sugerează că ar urma un protest cu tractoarele.

Asociația Forța Fermierilor se solidarizează cu protestul Alianței pentru Agricultură și Cooperare: Îi solicităm ministrului Adrian Oros să notifice Comisia Europeană pentru acordarea despăgubirilor!Roxana Dobre - 24 martie 2021

Acțiune de solidaritate! Asociația Forța Fermierilor (AFF) consideră că orice protest public al agricultorilor este o acțiune binevenită, mai ales dacă prin aceasta se atrage atenția decidenților politici că fermierii se află într-o situația

22

disperată și că peste 30.000 dintre aceștia riscă să rateze complet anul agricol 2021. Potrivit unui comunicat al AFF remis miercuri, 24 martie, către Agrointeligența-AGROINTEL.RO, membri asociației se solidarizează oficial cu colegii lor din Asociația pentru Agricultură și Cooperare care astăzi anunță că vor demonstra în Piața Victoriei, în fața sediului Guvernului pentru acordarea despăgubirilor de secetă.

”Asociația Forța Fermierilor consideră și reamintește opiniei publice, în general, și agricultorilor, în particular, că principalul vinovat pentru neacordarea acestor despăgubiri și pentru aducerea multor ferme în pericolul de faliment este ministrul Agriculturii, Adrian Oros”, se arată în comunicat.

În cadrul aceluiași text AFF mai subliniază că ministrul agriculturii este cel care le-a promis fermierilor, inclusiv după instalarea Guvernului Cîțu, că acești bani vor fi acordați fermierilor din sumele cuprinse în bugetului Ministerului Agriculturii. Adrian Oros avea obligația să se lupte pentru a obține aceste sume pe care le-a garantat fermierilor și să îl convingă pe premierul Florin Cîțu de necesitatea plății despăgubirilor de secetă.

„Responsabilitatea este a ministrului Adrian Oros. Orice protest, orice solicitare publică, în primul rând către acesta ar trebui să se îndrepte. Înțeleg că domnul Oros ar cam vrea să scape de această răspundere, ducând discuția către premierul Cîțu, dar nu cred că va scăpa atât de ușor. Noi, cel puțin, cei de la Asociația Forța Fermierilor, vom reaminti permanent public că ministrul Agriculturii trebuie să învețe să își respecte cuvântul dat sau să își asume eșecul, una din două. Până acum nu s-a întâmplat acest lucru și asta cred că arată ca Adrian Oros este un om politic slab. Revenind la protestul de astăzi, le urăm mult succes colegilor noștri din Alianța pentru Agricultură și Cooperare. Ne-ar fi plăcut să primim și noi același sprijin când am pichetat Ministerul Agriculturii, în februarie, atunci când Legea Bugetului nu era încă adoptată și acordarea despăgubirilor ar fi avut o șansă mai mare să se întâmple. Acum, oportunitatea este mult diminuată, dar solidaritatea cu protestul de astăzi este, din punctul nostru de vedere, lucrul corect de făcut. Sperăm să se fi trezit, în al doisprezecelea ceas, reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Dezvoltare”, a spus Vlad Macovei, președintele Asociației Forța Fermierilor.

Asociația Forța Fermierilor îi solicită ministrului Agriculturii, Adrian Oros, să își demonstreze seriozitatea ultimelor declarații către agricultori, că va încerca plata despăgubirilor la prima rectificare bugetară, prin notificarea de urgență a Comisiei Europene că intenționează să acorde acest ajutor de stat. ”Fără acest acord, o Ordonanță de Urgență în acest sens nu ar putea fi adoptată, indiferent de moment. Ministrul Agriculturii a mințit în noiembrie

23

2020 că acest acord ar fi fost cerut deja. Considerăm că notificarea Comisiei Europene, fără a preciza o dată exactă pentru acordarea despăgubirilor, este un prim gest prin care Adrian Oros ar putea să își recapete încrederea fermierilor”, mai transmit agricultorii.

Asociația Forța Fermierilor, acționând sub sloganul „Agricultura în ofensivă”, este cea mai dinamică organizație profesională din sectorul agroalimentar, care nu acceptă jumătățile de măsură în reprezentarea intereselor legitime ale membrilor săi. Asociația Forța Fermierilor se luptă pentru apărarea drepturilor agricultorilor români de toate tipurile, indiferent de mărimea fermei, de domeniul de activitate și de regiune geografică.

Adrian Rădulescu: ”Agricultura are un ministru incompetent! Să-și dea demisia”, 24 martie 2021, Ionuț Fîntînă

Atacurile la adresa ministrului agriculturii, Adrian Oros, continuă din partea celor implicați într-un fel sau altul în sectorul agricol românesc, după ce acesta nu și-a respectat promisiunea de a acorda despăgubiri de secetă pentru culturile de primăvară calamitate anul trecut.

Deși mai bine de 30.000 de fermieri se află într-o situație disperată și nu își pot relua ciclul de producție anul acesta, din cauza datoriilor uriașe, Guvernul nu a găsit până acum soluțiile necesare pentru a le da o mână de ajutor. În acest context, mulți îl consideră vinovat direct pe ministrul agriculturii, Adrian Oros.

În emisiunea ”Agricultura la Raport”, fermierul Adrian Rădulescu l-a sfătuit pe șeful MADR să-și dea demisia, aceasta fiind singura șansă să-și spele imaginea după ce i-a mințit pe fermieri.

”Eu l-aș ruga, în numele fermierilor, ca să-și spele imaginea, să-și dea demisia. Ne-a păcălit și anul trecut. V-am spus că diferența pe care nu ne-a dat-o anul trecut la calamitățile la culturile din toamnă n-o s-o mai primim și așa e. (…) N-avem ce să-i facem premierului, de vină este ministrul agriculturii, care a fost și atunci și acum. Să meargă la meseria lui, el e cu câini și cu pisici”, a spus Adrian Rădulescu.

24

Mai mult, fermierii sunt nemulțumiți și de votul ministrului la amendamentul pentru legea bugetului în care erau prevăzute sumele pentru despăgubirea fermierilor, amendament la care șeful MADR a votat împotrivă.

”Domnul Oros era obligat să voteze acel amendament la legea bugetului, alături de PSD și de ceilalți care l-au votat. Fiind ministrul agriculturii nu poți să votezi împotriva ministerului pe care îl conduci. Du-te, măi omule, acasă, dacă tu ai votat împotrivă. De ce mai stai acolo? Cum să te duci acum la primul ministru și să-i ceri bani să le dai la fermieri, când tu ai votat împotrivă?

Agricultura are un ministru incompetent! Tu, ministru al agriculturii, trebuia să te duci la prim-ministru și să te lupți cu el și să nu pleci de acolo, pentru că tu știi agricultură, nu știe premierul. Dacă tu nu știi să-ți susții punctul de vedere și habar n-ai, nici nu știi alfabetul agriculturii românești, ajungem într-o astfel de situație”, a mai precizat Adrian Rădulescu.

Agricultura României este atacată de cel mai periculos dăunător, martie 24, 2021 agrimanet

Agricultura României este atacată de cel mai periculos dăunător – ministrul Adrian Nechita Oros

Emil Bălteanu, președinte ACCPT

„O țară fără pâine e o țară fără mâine. Sper ca semnalul nostru să fie auzit dintr-un colț de Piața Victoriei care ne îngrădește, dar sunt sigur că mii de fermieri, zeci de fermieri sunt alături de noi și ne privesc de acasă și și-au pus speranța că prezența noastră aici va da dovadă de hotărârea noastră de a merge mai departe în situația în care guvernanții nu vor da curs cererilor noastre.”

25

Ionel Arion, președintele Pro Agro:

“Se împlinește un an de când tot arătăm conducerii Guvernului, conducerii ministerului, ceea ce se întâmplă în fermele noastre. Se pare că, pentru dânșii, nu există agricultură. Aș vrea să vă amintim, domnule prim-ministru, azi, aici, fiind în fața dumneavoastră, că hrana nu este o opțiune, este o necesitate. Agricultura produce hrană, domnule prim-ministru. Aș vrea să vă reamintesc, domnule prim-ministru, că ați făcut nenumărate promisiuni pe care încă nu le-ați onorat. Aș vrea să vă reamintesc, domnule prim-ministru, că am discutat și am dialogat cu dumneavoastră de fiecare dată, pașnic. O vom face și azi, dar am vrea, domnule prim-ministru, să vă țineți de promisiuni. Agricultura, pentru România, înseamnă viitor. Agricultura, pentru România, este, dacă vreți, starea nației noastre. Faptul că noi, azi, suferim, nația noastră suferă”

În timp ce fermierii protestează în fața guvernului, parlamentarii PSD, care nici ei nu sunt ușă de biserică, au inițiat moţiunea simplă pe agricultură, ce va fi dezbătută luni şi votată miercuri.

Parlamentari PSD, semnatarii moţiunii

„În 2018, domnilor liberali, aţi depus moţiune simplă împotriva ministrului Petre Daea legată de gestionarea răspândirii pestei porcine africane, în România. I-aţi reproşat atunci vrute şi nevrute, că nu e medic veterinar şi nu ştie ce măsuri să ia, că nu a făcut ce trebuie, că nu e specialist, că sacrifică porcii preventiv, că pune în pericol creşterea porcului în România. Una mai falsă decât alta! De ce spunem asta? Pentru că în noiembrie 2019 l-aţi uns ministru pe marele ‘specialist’ Adrian-Nechita Oros, medic veterinar, prorector la USAMV Cluj-Napoca, ce să mai salvatorul porcului din România. Ce a făcut domnul doctor Oros din funcţia de ministru pentru combaterea pestei porcine africane? Nimic. Zero măsuri. Nu participări la şedinţele Centrului Naţional de Combatere a Bolilor, nu plan de măsuri de combatere a PPA, nu acţiune de prevenire şi combatere, de informare, de negocieri cu Comisia Europeană de a scoate ţara din blocajul cauzat de pestă”.

„Le-aţi închis ţăranilor târgurile, le-aţi închis pieţele şi i-aţi trimis să-şi vândă amarul de produse pe trotuare în plină iarnă! Acum îi interziceţi bietului ţăran român să-şi crească şi să-şi vândă animalele din gospodărie, pentru a putea trăi, nu a se îmbogăţi ca voi, şi asta doar pentru a vă ascunde incapacitatea dovedită de peste 17 luni de când guvernaţi catastrofal ţara. Le-aţi tăiat programele de sprijin promiţându-le, pentru a nu ştiu câta oară, luna de pe cer! Credeţi că ţăranul român vă va uita, domnule Oros? În niciun

26

caz. Şi ţineţi minte că, atunci când veţi mai merge să le călcaţi pragul gospodăriei, vă vor primi cu bâtele, în niciun caz cu pâine şi cu sare”.

„Dumneavoastră, oare, aveţi sufletul legat de glia acestei naţii? Sau l-aţi vândut pe doi arginţi intereselor celor care-şi doresc distrugerea agriculturii României? Răspunsul îl ştiu toţi fermierii, producătorii şi agricultorii români: prin tot ceea ce aţi făcut demonstraţi că sunteţi cel mai mare dăunător al agriculturii româneşti! Şi pentru asta este obligatoriu să plecaţi urgent din funcţia de ministru”.

Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică

„Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică privind contribuţia agriculturii la scăderea economică din 2020 arată, fără dubiu, dezastrul pe care l-aţi produs. Agricultura a avut în 2020 două recorduri negative: cea mai pronunţată reducere de producţie dintre activităţile economice – minus 16,2 % la valoarea adăugată creată şi cea mai mare creştere de preţuri – plus 10,5% la preţuri. Domnilor guvernanţi, ţara are nevoie de hrană, iar fermierii au nevoie de susţinere în momente de criză! Şi fermierii sunt tot privaţi şi plătitori de taxe la bugetul de stat, buget pe care l-aţi măcelărit doar pentru interesele dumneavoastră de grup! Fermierii îşi strigă disperarea în stradă, sunt executaţi de bănci şi furnizorii de in-puturi, cu banii din subvenţii şi-au plătit arendele, iar acum nu au bani să înfiinţeze culturile noi de primăvară. Unii dintre ei, pentru a trece iarna şi a pune hrană pe masa copiilor, au început să-şi vândă animalele, utilajele agricole sau chiar şi pământul! S-a ajuns aici pentru că, aşa cum ne arată realitatea momentului, ministrul Adrian Oros nu are experienţa şi priceperea necesară pentru a gestiona multiplele probleme ale agriculturii româneşti”.

Adrian Ionut Chesnoiu:

“Rezultatele manageriale ale domnului Adrian Oros sunt falimentare!

Moțiunea are în vedere măsurile anti-agricultura românească referitoare la:

Plata despăgubirilor aferente culturilor calamitate în anul agricol 2019-2020.

Reabilitarea Sistemului Național de Irigații și sprijinirea investițiilor private făcute de Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI).

Programele strategice de finanțare ale agriculturii. Reorganizarea instituțiilor fundamentale ale agriculturii!

27

Legiferarea trebuie făcută pentru fermierii români, nu pentru cei străini, domnule OROS!

Pentru salvarea agriculturii României, plecarea din funcția de ministru a domnului Adrian-Nechita OROS este cel mai bun tratament ANTIDĂUNĂTORI!” foto: Maruntoiu Raul Marian

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ ANSVSA! CÂȚI PORCI ARE VOIE SĂ CREASCĂ ȚĂRANUL! Agroinfo, 24 martie 2021

NOI REGULI LA CREȘTEREA PORCULUI! După scandalul în jurul Ordinului ministrului agriculturii maxim 5 porci în gospodăria țărănească, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a publicat acum un proiect de ordonanță de urgență care stabilește că țăranul are voie să crească maxim 6 porci, deci s-a mai adăugat unul, pentru consum propriu, fiind interzise comercializarea și creșterea porcilor pentru reproducție în gospodăriile țărănești care nu sunt autorizate sanitar-veterinar.

”Există un proiect de OUG care să statueze toate măsurile pentru combaterea și eradicarea pestei porcine africane și relansarea creșterii porcului în România. Toate reglementările care au apărut până acum în domeniu, fie că reiau hotărâri de guvern, fie că erau legi, fie transpuneri din directive, având o anumită vechime, unele neconcordanțe între ele, au fost introduse intr-o ordonanță de urgență, care a fost în prima citire în Guvern, este in dezbatere publică, unde se dorește să se armonizeze acțiunea și activitatea fiecărei entități care poate să contribuie la eradicarea peste porcine africane.

Am mai spus: pesta porcină africană este o pandemie, un porc infectat egal un porc mort. Sunt specificate foarte clar și atribuțiunile Ministerului Mediului privind numărul mistretilor: cine face vânătoarea, cum face vânătoarea, cine identifică mistreții morți, cine le plătește, cu cat se plătește. De asemenea, este reglementată creșterea porcului în general: in gospodăria mică, în gospodăria mare, în gospodăria medie. Cât de mică este gospodăria o spun cei de la Ministerul Finanțelor, până la un anumit număr de porci, poți să crești orice porc în gospodărie respectând regulile de biosecuritete. Peste o anumită dimensiune a gospodăriei, devii persoana juridică”, a declarat marți, 23 martie 2021, ministrul Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă.

Proiectul de ordonanță de urgență la care se referă ministrul agriculturii și care a fost în prima citire în ședința de Guvern este publicat pe site-ul oficial

28

al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Proiectul de ordonanță de urgență definește tipurile de exploatații de creștere a porcului, limitează la 6 numărul porcilor crescuți în gospodăriile țărănești care nu sunt autorizate sanitar-veterinar. Interzice creșterea porcilor pentru reproducție de către acestea, doar porci pentru îngrășare și pentru consumul propriu. Interzice creșterea porcilor în aer liber, la stâne, cantoane, tabere de vară, etc.

Art. 4. - Tipurile de exploatații de porcine pe teritoriul României şi  dimensiunea acestora (1) Pe teritoriul României se organizează următoarele tipuri de exploataţii de porcine: a) exploataţii non-comerciale; b) exploataţii comerciale organizate în funcţie de specificul acestora; c) crescătorii de vânat şi/sau complexuri de vânătoare, organizate în condițiile stabilite de Ordonanţa Guvernului nr. 81/2004, aprobată cu  modificări prin Legea nr. 486/2004.

(2) Creșterea porcinelor poate fi făcută de către:

a) persoane fizice neînregistrate la ORC în cadrul exploataţiilor noncomerciale, înregistrate în SNIIA, care cresc până la 6 capete porcine. Porcinele sunt crescute numai pentru îngrăşare, nu se comercializează iar reproducția acestora în aceste exploataţii este interzisă. Carnea și produsele din carne rezultate în urma sacrificării porcinelor sunt destinate  exclusiv consumului în gospodaria proprie (familial);

b) persoane fizice neînregistrate la ORC din cadrul exploataţiilor comerciale de tip familial (tip A), înregistrate în SNIIA, autorizate sanitar - veterinar, care cresc porcine atât pentru consum familial, cât şi pentru comercializare, în baza atestatului de producător și a carnetului de comercializare, conform art. 8 alin. (6) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, către exploataţii noncomerciale și comerciale de tip familial (tip A), precum și către abatoare de mică capacitate, cu respectarea legislației în vigoare;

c) persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane juridice, în cadrul exploataţiilor comerciale de tip  familial, înregistrate în SNIIA, autorizate sanitar - veterinar, care cresc în sistem semideschis rase autohtone;

29

d) persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane juridice în cadrul exploataţiilor comerciale profesionale (industriale), înregistrate în SNIIA, autorizate sanitar  veterinar.

e) deţinătorii crescătoriilor de vânat şi/sau complexurilor de vânătoare, înregistrate în SNIIA, autorizate sanitar - veterinar.

Art. 5. – Limitarea creșterii porcinelor în exploatații în aer liber

În perioada în care pe teritoriul României este confirmată pesta porcină africană este interzisă creșterea porcinelor în exploatații în aer liber tip stâne,  tabere de vară, cantoane silvice, cantoane de pe lângă diguri, societăți agricole  vegetale, precum și activitățile mijlocitorilor de afaceri cu animale vii privind  cumpărarea şi vânzarea porcinelor.

Art. 6. – Limitarea creșterii porcinelor la nivelul unor unități administrativ  teritoriale

În perioada în care pe teritoriul României evoluează bolile majore ale  porcinelor, în funcție de analiza de risc și de situația epidemiologică a fiecărui  județ, Centrul Național de Combatere Bolilor, prevăzut la art. 26 din Ordonanța  Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004,  cu modificările și completările ulterioare, poate lua anumite măsuri de restricție  mergând până la interzicerea creșterii porcinelor la nivelul unor unități  administrativ teritoriale, stabilește proiectul de ordonanță de urgență.

Ministerul Agriculturii a publicat la sfârșitul lunii ianuarie 2021 în dezbatere publică Ordinul 24 al ministrului agriculturii prin care numărul de porci crescuți în gospodăriile țărănești era limitat la 5, porci pentru îngrășare și doar pentru consum familial. După ce Ordinul a stârnit scandal, ministrul agriculturii a anunțat la sfârșitul lunii februarie că-l retrage. Se pare că a pasat responsabilitatea unor astfel de reguli către ANSVSA.

Măsurile din OUG publicat pe site-ul ANSVSA sunt motivate de stoparea răspândirii pestei porcine africane în România, virus care a fost descoperit încontinuu în fermele românești începând cu anul 2017.

La patru ani de la apariția în Uniunea Europeană a pestei porcine africane la porcii domestici, doar România mai înregistrează astfel de cazuri. În acest moment, sunt înregistrate peste 200 de focare în ferme, cazuri care duc la sacrificarea în masă a animalelor.În această săptămână, aproape 20.000 de animale au fost sacrificate în ferma

30

de la Macea, Arad, care aparține fermierului Dimitrie Muscă, după ce aici s-a descoperit un focar activ PPA.

În România erau înregistrate peste 400 de focare de febră africană în rândul porcinelor în această săptămână. La același moment, numărul cazurilor de pestă porcină africană în toate celelalte state din Uniunea Europeană era zero, susține europaliberă.org

Relația producătorului agricol cu supermarketurile se va îmbunătăți, 24 martie 2021 , Ionel Vaduva

Până la începutul lunii iunie 2021, Directiva privind practicile comerciale neloiale, care are ca scop protejarea producătorului agricol în relaţia cu supermarketurile dominante, va trebui să fie implementată.

Anunțul a fost făcut marți, 24 martie 2021, de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

Conform spuselor sale, prin transpunerea cât mai rapidă a acestui act normativ european şi apoi respectarea sa, statul român îi poate ajuta atât pe producătorul agricol, cât şi pe procesator să ajungă în condiţii echitabile cu produsele lor pe rafturile supermarketurilor.

„Asta nu înseamnă că ei trebuie să abandoneze ideea de a-şi crea propriile lanţuri de vânzare, şi mă refer mai ales la lanţul scurt, pentru produsele pe scheme de calitate, pentru produsele tradiţionale, pentru produsele montane, pentru produsele ecologice, astfel încât să aibă o plus valoare cât mai mare. Dar acolo unde au cantităţi foarte mari, au o anumită standardizare şi au o anumita ritmicitate sa ajungă pe rafturile marilor retaileri, si acum ajung, dar să fie protejaţi în această relaţie contractuală, iar această directiva prin implementarea ei ne dă această şansă.

Sunt nişte anexe pe care le-am depus la Parlament şi mâine va fi o dezbatere finală în Comisia de Agricultura din Senat apoi va fi un vot final si va ajunge în Camera Deputaţilor, dar repet am vrea sa trecem acest proiect de lege cât mai repede să nu stea foarte mult acolo pentru că trebuie să îl implementăm anul acesta până la începutul lui iunie”, a precizat șeful de la Agricultură.

Totodată, membrul Guvernului Cîțu a precizat că prevederile directivei se vor regăsi în Legea Concurenţei Neloiale, acestea fiind discutată cu mediul asociativ şi cu supermarketurile pe parcursul anului trecut. În plus, Adrian Oros a menţionat că legea ar putea fi îmbunătăţită în Parlament.

31

„Am introdus şi noi un articol legat de lanţul scurt: este interzis să refuze negocierea unor oferte de produse agricole şi agroalimentare provenite de la un partener local de pe lanţul scurt”, a mai menționat Oros.

Consiliul Concurenței va fi autoritatea care se va ocupa de soluţionarea acestor practici, chiar dacă posibilii viitori petenți vor putea semnala neregulile şi Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Consiliul Concurenţei este autoritatea care se ocupă de acest lucru, cei care se simt nedreptăţiţi se pot îndrepta direct către Consiliul Concurenţei şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Plângerile se pot face către MADR, însă analizarea şi soluţionarea lor finală se va face tot de către Consiliul Concurenţei. MADR este autoritatea competentă cu monitorizarea practicilor comerciale neloiale şi raportarea acestora către Comisia Europeană”, a mai punctat ministrul de resort.

Cu privire la sancțiuni, ministrul Agriculturii a precizat că, în context, acestea sunt contravenţionale, dar destul de importante, dacă nu fac obiectul unor sancţiuni penale.

„Ele sunt destul de importante până la 500.000 de lei, însă săvârşirea în mod repetat de practici neloiale se sancţionează cu 1% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior”, a afirmat totodată şeful MADR.

În plus, sursa citată a mai precizat că actul normativ în cauză a fost discutat încă din 2020, Executivul de la București fiind pregătit să emită o OUG pentru că termenul de implementare era 2021, însă ulterior a considerat că era corect să fie transpusă într-o lege, pentru că oferă un spaţiu de dezbatere mult mai larg şi mai corect.

„Cred că tot spectrul politic şi toţi actorii din piaţă, şi furnizorii, şi cumpărătorii, şi consumatorii sunt interesaţi de această directivă a practicilor comerciale neloiale, care în esenţă îşi propune să pună pe picior de egalitate în relaţia contractuală micul producător sau procesator şi comerciantul dominant. Sigur că la noi în ţară există o particularitate: micul producător şi procesator de regulă este român şi comerciantul dominant nu este român”, a specificat ministrul Agriculturii.

Adrian Oros a făcut, de asemenea, referire şi la câteva câteva dintre practicile neloiale care vor fi interzise odată cu transpunerea acestei directive în Legea Concurenţei Neloiale, în primul rând cele legate de plăţi, de taxe ascunse, returnarea furnizorului de produse agricole nevândute fără să plătească pentru ele, impunerea unor plăţi pentru listarea produselor pe

32

raft, solicitarea unor plăţi pentru personalul care se ocupă de amenajarea spaţiilor de vânzare.

Totodată, va fi interzisă solicitarea unor taxe indiferent de forma şi denumirea acestora care îl obligă pe furnizor să majoreze artificial preţul, delistarea produselor pentru a pune presiune şi retragerea produselor de pe raft în timpul negocierilor, precum şi modificarea în mod unilateral a clauzelor unui contract de către comerciantul dominant etc.

Ce spune Consiliul Concurenței

Ca urmare a puterii de negociere sporite în raport cu unii dintre furnizorii lor, unele lanţuri de supermarketuri sunt acuzate că nu au returnat contravaloarea unor taxe de raft, în cazul unor delistări, că solicită anual modificarea clauzelor contractuale, cel mai adesea, în sensul creşterii anumitor retribuţii din partea furnizorilor, că refuză să modifice clauzele contractuale la cererea furnizorilor, că au o atitudine inflexibilă, că întârzie plata facturilor, că delistează în mod nerezonabil, că blochează livrările, fără a rambursa taxele de intrare sau de listare plătite, că solicită discounturi retroactive etc., scriu experții Consiliului Concurenței într-unul dintre rapoartele sale.

Dincolo de aceste aspecte, în unele cazuri, supermarketurile au reuşit impunerea în contracte a unor clauze care le permit, în situaţia în care marfa achiziţionată de la furnizor nu se vinde, să returneze marfa către furnizor. Într-o astfel de situaţie, nu mai are loc transferul riscului către retailer odată cu transferul dreptului de proprietate asupra mărfii, furnizorul suportând întregul risc al nevânzării, o situaţie aparte în dreptul comercial.

33

34

35

36

https://youtu.be/g_nJkGxJeSQ

37

Vicepreședintele ANPC, Valentina Mitran Piticu, la dilogul miniştrilor pe Protecția Consumatorilor din UE , meatmilk , 24 martie 2021

Evenimentul organizat de Președinția Portugaliei, țara care deține în prezent preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene, a avut ca temă de dezbatere noul cadru privind politica Uniunii Europene în domeniul consumatorilor, având în vedere Noua agendă privind consumatorii, precum şi Concluziile Consiliului referitoare la Noua agendă privind consumatorii.

Luând ȋn considerare experienţele trăite de consumatori pe perioada pandemiei şi eforturile făcute de Statele Membre pentru a echilibra interesele consumatorilor şi ale mediului de afaceri, ȋn cadrul reuniunii, discuţiile la nivel politic au subliniat modul de cooperare ȋntre statele membre şi modul de a ȋmbunătăţi rezilienţa consumatorului pentru o recuperare durabilă. 

În cadrul intervenției online, Vicepreședintele ANPC a declarat:

”Dorim să subliniem importanța aplicării eficiente a legislației existente privind protecția consumatorilor, pentru a ne asigura că toți consumatorii europeni sunt protejați pe piața internă. În acest scop, transpunerea în legislația națională a Directivei privind acțiunile reprezentative va oferi un cadru juridic clar pentru întreprinderi și consumatori prin instituirea unui mecanism procedural eficient pentru a proteja interesul colectiv al consumatorilor.

România consideră că politica de protecție a consumatorilor, Noua Agendă a Consumatorilor, va contribui la îmbunătățirea funcționării și redresării pieței interne și dorim să mulțumim Președinției Portugheze pentru concentrarea asupra modului în care Statele Membre pot coopera pentru a îmbunătăți abilitarea consumatorilor și rezistența.

38

În opinia noastră, o astfel de cooperare ar trebui să se bazeze pe bune practici și schimb de informații. Ar trebui dezvoltate proiecte-pilot multinaționale, cu scopul de a mobiliza și aduna Statele Membre, inclusiv cele din Europa Centrală și de Est, cum este cazul României.

România subliniază faptul că consumatorii pot contribui la tranziția verde și digitală, pe baza informațiilor adecvate, transparenței și educației, fiind conștienți de beneficiile pe care le poate aduce o economie verde și digitală societăților noastre. Un acces mai mare la informații va încuraja consumatorii să cumpere produse mai durabile și reparabile și să reducă consumerismul. O modalitate de promovare a consumului durabil ar fi dezvoltarea de programe educaționale și campanii de informare cu privire la impactul consumului durabil asupra mediului.”

La videoconferința „Reuniunea informală a miniştrilor responsabili de protecția consumatorilor”, Comisia Europeană a fost reprezentată de Didier Reynders, Comisarul European responsabil de Justiție, iar România a asigurat conectarea din capitală prin delegația compusă din Valentina Veronica Mitran Piticu, Vicepreședinte ANPC și Speranța Anghel, comisar ANPC.

MADR: Crescătorii de animale sunt scutiți de plata impozitului pe teren, meatmilk , 24 martie 2021

Potrivit MADR, deținătorii de animale sunt scutiți de plata impozitului pe venitul aferent terenului agricol cultivat cu soiuri de plante, pentru producția destinată furajării animalelor deținute, conform Ordinului nr. 294/2020 privind stabilirea metodologiei de calcul al suprafeţelor de terenuri cultivate cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor corespunzătoare numărului de animale deţinute de contribuabili, persoane fizice/membri ai asocierilor fără personalitate juridică, care nu generează venit impozabil, Ordin publicat în Monitorul Oficial.

Conform Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, deţinătorii de animale nu datorează impozit pe venitul aferent terenului agricol cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor deţinute de aceştia, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor, care nu generează venit impozabil, se determină pe baza cerinţelor nutriţionale ale animalelor din speciile taurine, bubaline, ovine şi caprine şi a compoziţiei nutriţionale a furajelor, prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 369/2019 pentru aprobarea

39

compoziţiei nutritive a principalelor furaje folosite în hrana vacilor, bivoliţelor, oilor şi caprelor, precum şi a cerinţelor nutriţionale ale acestora, şi a producţiilor medii la hectar obţinute la soiurile de plante utilizate în hrana animalelor.

Pentru deţinătorii de animale din speciile porcine şi păsări, furajate cu nutreţuri combinate care pot fi alcătuite dintr-un amestec format din soiuri de plante cultivate pe terenurile proprii/deţinute, respectiv 80% pentru porcine şi 70% pentru păsări, şi din concentrate industriale, respectiv 20% pentru porcine şi 30% pentru păsări, suprafeţele de teren care nu generează venit impozabil sunt cele necesare obţinerii soiurilor de plante utilizate în hrana animalelor care intră în structura nutreţului combinat.

Pentru perioada de vară, suprafeţele de păşuni şi fâneţe naturale care, conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, nu generează venit impozabil, asigură furajele necesare furajării animalelor deţinute.

Suprafeţele de teren cultivate cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor care nu generează venit impozabil determinate pe perioada de stabulaţie a anului, pe cap de animal şi pe specii Specia Suprafaţa de teren cultivată cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor pentru perioada de stabulaţie/cap (ha), după cum urmează:

-Vaci şi bivoliţe 1,06

-Oi 0,14 Capre 0,10

-Porci pentru îngrăşat 0,06

-Păsări de curte 0,005

Model de calcul al suprafeţei de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor (exemplu de calcul) a) pentru specia taurine:

– număr de animale adulte deţinute – 10 capete – suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor care nu generează venit impozabil – 1,06 ha x 10 = 10,6 ha b) -pentru specia bubaline: – număr de animale adulte deţinute – 5 capete – suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor care nu generează venit impozabil – 1,06 ha x 5 = 5,3 ha

40

-pentru specia ovine: – număr de animale adulte deţinute – 100 de capete – suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante

-pentru producţia destinată furajării animalelor care nu generează venit impozabil – 0,14 ha x 100 = 14 ha

-pentru specia caprine: – număr de animale adulte deţinute – 50 de capete – suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor care nu generează venit impozabil – 0,10 ha x 50 = 5 ha

-pentru porcii la îngrăşat: – număr de porci la îngrăşat deţinuţi – 25 de capete – suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor care nu generează venit impozabil – 0,06 ha x 25 = 1,5 ha

-pentru păsări de curte: – număr de păsări de curte deţinute – 200 de capete – suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor care nu generează venit impozabil – 0,005 ha x 200 = 1 ha.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Decizia nr. 902/2020 asupra respingerii obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind suplimentele alimentare, Curtea Constituţională - CCR Publicat în Mof I nr. 293 din 24.03.2021. A intrat în vigoare la 24.03.2021

Hotărârea nr. 14/2021 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/848 privind producţia ecologică în ceea ce priveşte data de aplicare a acestuia şi anumite alte date menţionate în regulamentul respectiv - COM (2020) 483 final, Senatul României Publicat în Mof I nr. 296 din 24.03.2021. A intrat în vigoare la 24.03.2021

Hotărârea nr. 15/2021 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind modificarea Regulamentului (CE) nr. 1.367/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituţiile şi organismele comunitare, a dispoziţiilor Convenţiei de la Aarhus privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul

41

la justiţie în domeniul mediului - COM (2020) 642 final, Senatul României Publicat în Mof I nr. 296 din 24.03.2021. A intrat în vigoare la 24.03.2021

Ordinul nr. 500/2021 pentru aprobarea relocării unui cuib de barză (Ciconia ciconia) de pe raza localităţii Balş, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 292 din 23.03.2021. A intrat în vigoare la 23.03.2021

Ordinul nr. 6719/2021 privind instituirea măsurii de carantină zonală pentru comuna Bueşti, judeţul Ialomiţa, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 292 din 23.03.2021. A intrat în vigoare la 23.03.2021

Ordinul nr. 6722/2021 privind prelungirea măsurii de carantină zonală pentru comuna Coltău, cu localităţile aparţinătoare Coltău şi Cătălina, judeţul Maramureş, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 296 din 24.03.2021. A intrat în vigoare la 24.03.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 485/2021 privind autorizarea ca aditivi furajeri a uleiului esenţial de ghimbir din Zingiber officinale Roscoe pentru toate speciile de animale, a oleorăşinii de ghimbir din Zingiber officinale Roscoe destinate puilor pentru îngrăşare, găinilor ouătoare, curcanilor pentru îngrăşare, purceilor, porcilor pentru îngrăşare, scroafelor, vacilor de lapte, viţeilor de lapte (înlocuitori de lapte), bovinelor pentru îngrăşare, ovinelor, caprinelor, cailor, iepurilor, peştilor şi animalelor de companie şi a tincturii de ghimbir din Zingiber officinale Roscoe pentru cai şi câini (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 100 din 23.03.2021. Va intra în vigoare la 12.04.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 505/2021 privind refuzul autorizării acidului fosforic 60 % pe suport de siliciu ca aditiv pentru hrana animalelor aparţinând grupei funcţionale de conservanţi (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 102 din 24.03.2021. Va intra în vigoare la 13.04.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 506/2021 privind autorizarea metantiolului ca aditiv destinat hranei pentru toate speciile de animale

42

(Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 102 din 24.03.2021. Va intra în vigoare la 13.04.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 507/2021 privind reînnoirea 6autorizaţiei pentru clorhidratul de piridoxină (vitamina B 6 ) ca aditiv furajer pentru toate speciile de animale şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 515/2011 (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 102 din 24.03.2021. Va intra în vigoare la 13.04.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 508/2021 privind reînnoirea autorizării pentru preparatul de Saccharomyces cerevisiae MUCL 39885 ca aditiv pentru hrana purceilor înţărcaţi şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 170/2011 (titularul autorizaţiei: Prosol S.p.A.) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 102 din 24.03.2021. Va intra în vigoare la 13.04.2021

Decizia de punere în aplicare nr. 489/2021 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 privind anumite măsuri de protecţie vizând focarele epidemice de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre [notificată cu numărul C(2021) 1979] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 101 din 23.03.2021. A intrat în vigoare la 23.03.2021

………………….

INTERNE

Minciună demontată de ”Viața Satului”: mâncăm pâine obținută din grâu românesc și nu din aluat congelat adus din import!By lantulalimentar 2021-03-24

Cât aluat congelat intră anual în România? Potrivit datelor primite de la Institutul Național de Statistică de emisiunea Viața Satului și prezentate în cadrul reportajului ”Pâine și adevăr”, anul trecut, în perioada ianuarie – octombrie, a fost importată o cantitate totală de

43

18.668.972 kg de amestecuri și aluaturi pentru prepararea produselor de panificație.În 2019, cantitatea totală a fost 23.304.293 kg.În 2018, am importat 20.071.787 t, iar în 2017, 36.841.766 kg.În 2016, cantitatea a fost mult mai mică, 16.735.676 kg.

Pentru calcul a fost utilizată cantitatea cea mai mare, cea din 2018, 36.841.766 kg. Împărțită la numărul de locuitori ai României de aproximativ 19.000.000, rezultă o cantitate de nici 2 kg de aluat congelat pe cap de locuitor de-a lungul unui an!”O nimica toată, ținând cont că un român consumă în medie peste 80 de kilograme de pâine pe an” subliniază comentatorul Vieții Satului.

Reportajul a fost realizat la Brutăria ”Oltina”, din orașul Urlați, jud. Prahova. Societatea ”Oltina” deține și moară, și teren agricol pe care cultivă cereale, dar cea mai mare parte a grâului o cumpără de la fermieri români din Câmpia Bărăganului și din Moldova. Firma românească a beneficiat de fonduri europene de milioane de euro pentru tehnologizare și modernizare.

”Măcinăm numai și numai grâu românesc, de la fermierii locali, dar în ultima perioadă am început să aducem și de la distanțe mai mari, din alte județe, din alte zone ale țării, tocmai pentru a combina un pic grâul, să avem o făină cât mai constantă și pe gustul tuturor consumatorilor. Moara are o capacitate de 200-250 de t de grâu moale în 24 de ore, adică 10 camioane de grâu zilnic”, a declarat în cadrul reportajului, șeful de moară, ing. Constantin Nițu.

”Facem peste 100.000 de pâini pe zi, din categoriile pâine proaspătă și pâine cu termen mare de valabilitate, adică pâine feliată și ambalată, care se vinde în principiu pe lanțurile de supermarketuri, având termen de valabilitate între 7 și 21 de zile, după cum este formulată rețeta. Noi procesăm făină obținută din grâu românesc, nu procesăm făină provenită din grâne din alte țări”, asigură Ciprian-Nicolae Popa, director producție, Brutăria Oltina.

Directorul executiv al societății ”Oltina”, Bogdan Iosif confirmă că nu utilizează în producție decât făină albă românească, dar în același timp asigură că ”nu e o crimă să mănânci pâine făcută din aluat congelat, nu e dăunătoare sănătății, nu are absolut niciun efect dăunător asupra sănătății. Nu este diferită față de pâinea proaspătă. Noi nu folosim aluaturi congelate, folosim doar aluat proaspăt”.

Desigur, aluatul congelat este utilizat în industria de panificație din România. Celor 30.000.000 de kg aduse din import li se adaugă producția internă. La Cluj-Napoca există o unitate care produce aluat congelat. Acesta

44

este folosit cu precădere de micile brutării ale rețelelor de retail, dar și de unități de patiserie.

România este și exportator de aluat congelat. Anual ies din țară în jur de 11.000.000 kg de aluat congelat. Acum zece ani, a izbucnit în Italia un scandal de presă, câteva asociații ale producătorilor acuzând că ”mulți consumatori italieni mănâncă pâine străină, în general acele baghete franțuzești, fără să știe că sunt produse în România sau Bulgaria. Circa 20% din produsele vândute în supermarketurile din Milano provin de acolo. E vorba de pâine semipreparată, care este pusă, apoi, în cuptor”, Gazeta Românească, 3 noiembrie, 2011.

Vă sunt cunoscute aceste acuzații, nu-i așa? Le-ați auzit deseori și în spațiul public, în mass-media, pe rețelele de socializare. E schimbat numai sensul: noi suntem cei care ne plângem că mâncăm pâine obținută din aluat congelat adus din import! Chiar și un candidat român la alegerile europarlamentare din 2019 a susținut că ”suntem singura țară care importă 84% aluat congelat din care spunem că mâncăm zilnic pâine proaspătă”. Datele statistice, activitatea industriei de morărit și panificație din România și declarațiile celor care activează în această industrie spulberă această minciună.

Investigația realizată de ”Viața Satului” duce către o conlcuzie evidentă: ”românii nu se hrănesc cu pâine obținută din aluat congelat adus din import, ci cu pâine obținută din grâul românesc”.

ANSVSA ANUNȚĂ ASTĂZI: REGULI STRICTE ȘI INTERDICȚII LA VÂNZAREA ȘI SACRIFICAREA MIEILOR! Agroinfo, 24 martie 2021 -

COMUNICAT ANSVSA ASTĂZI! Reguli stricte la vânzarea și sacrificarea mieilor, zonele unde vânzarea mieilor nu se poate face decât cu autorizarea sanitară-veterinară, anunță astăzi Autorittea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, a demarat controalele tematice specifice, pentru a asigura cetăţenilor un comerţ cu alimente sigure și a preveni apariția de toxiinfecții alimentare.

La aceste acţiuni de control participă, alături de medicii veterinari și inspectori de specialitate din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene/ Municipiului București și a

45

circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale (CSVSAO).

Pe baza unui Protocol, recent încheiat între Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cele două instituții vor desfășura controale comune, fiecare urmărind aspectele specifice, conform competențelor, reducând astfel frecvența controalelor pentru operatorii din industria alimentară, mai ales în contextul pandemiei de Covid-19.

Controalele urmăresc verificarea respectării condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din toate pieţele agro-alimentare, abatoarele şi centrele de sacrificare cu activitate temporară, unităţile de tranşare a cărnii, unităţi de procesare şi depozitare a alimentelor de origine animal și nonanimală, precum şi în unităţile de vânzare cu amănuntul (carmangerii, măcelării, unităţi de alimentaţie publică, pizzerii, cantine, unităţi tip catering, cofetării, patiserii, laboratoare de cofetărie/patiserie, pensiuni turistice, unităţi de tip hipermarket/supermarket, magazine alimentare, etc).

Fiecare DSVSA judeţeană/Municipiul București a stabilit un program de lucru pentru perioada 22 martie – 1 mai 2021 (premergătoare Sărbătorilor Pascale Catolice și Sărbătorilor Pascale Ortodoxe), în baza căruia medicii veterinari/ inspectorii de specialitate vor efectua controale şi verificări asupra modului în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, în obiectivele supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Astfel, în perioada 22.03.2020 – 01.05.2020 este asigurată permanenţa activității prin programul prelungit la nivelul DSVSA și CSVSAO teritoriale, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică. La sediul acestora vor fi afişate programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nereguli în domeniul siguranţei alimentelor. Aceste informații vor fi postate și pe site-ul fiecărei DSVSA județene.

În zonele de restricție, consecutive confirmării unui focar de pestă porcină africană (PPA) la porcii domestici, mișcarea mieilor destinați sacrificării se va face cu respectarea prevederilor europene, care precizează că: în zona de protecție: ”nici o altă specie de animal domestic nu poate pătrunde în exploatație, nici nu poate ieși din aceasta și că în zona de supraveghere: ”nici o altă specie de animal domestic nu poate pătrunde sau ieși din exploatație fără autorizarea autorității competente în următoarele șapte zile de la stabilirea zonei”.

46

Având în vedere situația epidemiologică la nivel național în direcția pestei porcine africane (PPA), se vor respecta cu strictețe cerințele sanitare veterinare privind mișcarea porcinelor și a altor specii de animale.

Ca urmare a confirmării scrapiei în anumite județe se monitorizează circulația ovinelor și caprinelor destinate sacrificării, respectiv întregul traseu de la ferme sau exploatații de origine către abatoare autorizate sanitar veterinar sau centre de sacrificare autorizate temporar.

În toate pieţele agroalimentare şi în alte locuri special amenajate în care va fi valorificată carnea şi celelalte produse de origine animală, de sezon, este asigurat necesarul de personal sanitar-veterinar şi programul prelungit de activitate, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică.

Pentru eficientizarea acestor acţiuni, medicii veterinari vor solicita în baza tematicilor de control comune și ori de câte ori consideră necesar, sprijinul altor autorităţi competente judeţene sau locale (Primării, Consilii Judeţene, Instituţii ale Prefectului, ANAF, ANPC, MS etc), în vederea organizării unor acţiuni comune de inspecţie şi control, în limita competenţelor stabilite prin legislaţia în vigoare şi în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu alte autorităţi.

Acţiunile de control vor avea în vedere verificarea modului în care sunt respectate următoarele cerințe:

Animalele destinate sacrificării

– fermele/exploataţiile de unde vor fi livrate animalele pentru tăiere, precum şi operatorii din domeniul alimentar care desfăşoară activităţi de tăiere, procesare, depozitare, transport/distribuţie şi comercializare a cărnii de miel şi a produselor derivate din aceasta deţin autorizare/înregistrare sanitară veterinară eliberată în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;

– vor fi admise pentru sacrificare în vederea consumului public numai animalele cu o stare corespunzătoare de sănătate certificate de sănătate (documente privind informațiile de lanț alimentar) şi care sunt identificate și înregistrate în Baza Națională de Date conform legislaţiei în vigoare, însoțite de documente sanitare veterinare de mișcare, crescute în ferme, localităţi şi zone indemne de boli transmisibile;

– respectarea regulilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului, abatorizării sau tăierii, conform prevederilor legale în vigoare;

47

Inspectorii DSVSA în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratelor de Poliţie judeţene, şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, vor efectua controale în trafic asupra transporturilor de animale pentru:

- verificarea condițiilor de igienă, a dezinfecției și a documentelor de autorizare sanitar veterinar a mijloacelor auto utilizate pentru transportul animalelor;

- verificarea documentele însoțitoare ale animalelor (certificate veterinare care să ateste sănătatea mieilor şi documente care să cuprindă informaţii despre lanţul alimentar).

– sacrificarea mieilor se realizează în unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare pentru sacrificarea de ovine, publicate pe site-ul ANSVSA.

– sacrificarea mieilor poate fi realizată şi în spaţii amenajate și autorizate temporar, organizate în condiţiile legii în care să se asigure supravegherea sanitară veterinară şi în care sunt respectate condiţiile prevăzute de legislaţie, carnea rezultată în urma sacrificării fiind destinată direct consumatorului final, fiind interzisă comercializarea acesteia prin unitățile de comercializare cu amanuntul.

– spaţiile amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor trebuie să fie situate în zone în care nu au fost impuse restricţii din motive de sănătate a animalelor;

Funcţionarea locurilor de sacrificare a mieilor este permisă numai în perioada 30 martie – 3 aprilie 2021 (premergătoare Paștelui catolic), respectiv, în perioada 21 aprilie-1 mai 2021 (premergătoare Paștelui ortodox), între orele 07:00 – 17:00.

DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti vor permite înfiinţarea spaţiilor amenajate temporar numai în condiții în care:

– în aceste spaţii amenajate temporar sunt respectate condiţiile generale şi specifice de igienă, sănătate şi bunăstare a animalelor, gestionare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman şi de eliminare a deşeurilor, stabilite de legislaţia sanitară veterinară;– există un număr suficient de medici veterinari oficiali instruiţi corespunzător cu privire la efectuarea examenului ante şi post-mortem, care să poată dispune măsuri de restricție sanitar-veterinară asupra cărnii, în cazurile în care constată încălcări ale prevederilor legislaţiei în vigoare la nivelul centrelor de tăiere autorizate temporar.

48

Carnea de miel– loturile de carne de miel sunt livrate din abatoare însoţite de certificat sanitar-veterinar;– carnea de miel rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar, se obţine numai la cererea directă a consumatorilor şi numai după efectuarea examenului ante şi post mortem, neputând fi livrată în vederea comercializării către alte unităţi din domeniul alimentar înregistrate/autorizate sanitar veterinar;– marcarea carcaselor de miei se realizează cu respectarea prevederilor legale referitoare la marcarea şi certificarea sanitară veterinară a cărnii proaspete şi marcarea produselor de origine animală destinate consumului uman;– marcarea cărnii de miel, rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar, se realizează cu o marcă de sănătate specială de formă rotundă cu diametrul de 3,5 cm, în interiorul căreia este înscris indicativul judeţului urmat de codul numeric acordat de DSVSA judeţeană/a municipiului București;– depozitarea şi comercializarea cărnii de miel trebuie să se realizeze în spaţii adecvate, cu asigurarea temperaturii şi stării de igienă corespunzătoare;– respectarea pe timpul transportului a temperaturilor pentru carnea de miel în stare refrigerată sau congelată.

Ouăle şi produse din ouă destinate consumului uman– producătorii şi comercianţii care valorifică ouă pentru consum uman, fermele producătoare şi centrele de ambalare ouă, trebuie să fie autorizate/înregistrate sanitar veterinar conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;– transportul ouălor trebuie să se efectueze numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar, iar pe întreaga perioadă de depozitare şi comercializare să fie asigurate temperatura şi igiena corespunzătoare;– ouăle trebuie să fie marcate cu codul producătorului şi să provină din centre de ambalare ouă autorizate în conformitate cu prevederile privind standardele de comercializare aplicabile ouălor;– examenul ovoscopic este efectuat de către personalul veterinar din cadrul circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale teritoriale pentru ouăle valorificate de către micii producătorii particulari în pieţele agroalimentare şi/ sau târguri autorizate sanitar-veterinar;– este interzisă comercializarea ouălelor cu coaja crapată sau lovită, acestea sunt retrase de la comercializare şi sunt dirijate către o unitate de neutralizare sau prelucrare tehnică;

49

Laptele şi produsele din lapte– micii producători care comercializează lapte şi brânzeturi în pieţele agroalimentare şi târguri, trebuie să fie înregistraţi sanitar-veterinar, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr.111/2008;– laptele crud care este destinat vânzării directe sau prelucrării în brânzeturi, trebuie să provină de la animale sănătoase, crescute în ferme/exploataţii autorizate/înregistrate sanitar veterinar și care nu suferă de boli care pot fi transmise la om prin intermediul laptelui și produselor lactate;– micii producători care vând direct lapte crud şi produse din lapte către consumatorul final în pieţele agroalimentare şi târguri, trebuie să deţină carnete de sanătate pentru animalele de la care provine laptele, conform Ordinului mai sus menţionat;– brânzeturile destinate comercializării de către micii producători, trebuie expuse la vânzare, în spaţii special amenajate din pieţe agroalimentare şi târguri, în vitrine destinate acestui scop, în recipiente (tăvi) confecţionate din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat (plastic, ceramică, inox etc);– brânzeturile să fie protejate corespunzător împotriva contaminării pe durata transportului şi a expunerii la vânzare către consumatorul final (de exemplu: în recipiente din material plastic, pungi din plastic etc);– în cazul în care, transportul şi păstrarea brânzeturilor în vederea vânzării directe către consumatorul final se realizează în recipiente confecţionate tradiţional din lemn (putini), acestea trebuie să fie curate şi identificate corespunzător, pentru asigurarea trasabilităţii produselor şi prevenirea contaminării;– comercializarea brânzeturilor în pieţele agroalimentare şi târguri, se va face numai în ambalaje de desfacere corespunzătoare de unică folosinţă (pungi de plastic alimentare, hârtie cerată alimentară etc.), sau alte tipuri de recipiente curăţate şi igienizate corespunzător;– trebuie să fie asigurată trasabilitatea laptelui și brânzeturilor obţinute de micii producători, prin utilizarea unor metode de identificare/etichetare, care să conţină menţiuni referitoare la denumirea produsului, numele producătorului, locul producerii, data obţinerii, cum ar fi:– aplicarea pe ambalajul de transport sau desfacere a unor etichete adezive;– utilizarea de pungi imprimate;– afişarea, în momentul expunerii la vânzare şi pe toată perioada comercializării, a unor informaţii înscrise pe tăbliţe şi/sau panouri aplicate deasupra sau în dreptul produsului prezentat etc.

Peştele şi produsele din pescuit – spaţiile şi locurile unde se comercializează peştele şi produsele din pescuit trebuie să fie înregistrate sanitar-veterinar şi să îndeplinească condiţiile stabilite pentru desfăşurarea acestor activităţi;

50

– trebuie să fie respectate condiţiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor stabilite de legislaţia în vigoare cu privire la transportul, depozitarea şi expunerea spre comercializare a peştelui şi produselor din pescuit;– gheaţa utilizată pentru menţinerea temperaturii peştelui şi produselor din pescuit proaspete, trebuie să fie obţinută numai din apă potabilă și să fie asigurată pe întreaga perioadă de expunere;– trebuie asigurată trasabilitatea peştelui şi produselor din pescuit prin etichete şi alte documente însoţitoare, inclusiv dacă acestea provin din acvacultură (sistem de creştere controlată) sau sunt capturate (pescuite) din mediul sălbatic;– peştele şi produsele din pescuit comercializate trebuie să nu fie infestate cu paraziţi vizibili şi să fie corespunzătoare din punct de vedere al examenului organoleptic.

Controalele oficiale tematice în spaţiile şi locurile în care se comercializează peştele şi produsele din pescuit vor fi intensificate în perioadele 23 - 26.03.2021 și 28.03.2021, precum și în perioada 23 - 25.04.2021 (cu ocazia sărbătorilor religioase de Bunavestire, Florii catolice și Florii ortodoxe).

Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, aflate sub controlul personalului de specialitate din cadrul DSVSA județene respectiv a municipiului București.

În cazul în care, cu ocazia controalelor sanitare veterinare, se constată că nu sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în funcţie de gravitatea abaterilor constatate, inspectorii din cadrul DSVSA județene respectiv a municipiului București, vor suspenda activitatea unităţii respective până la remedierea tuturor deficienţelor, vor aplica sancţiuni contravenționale, vor reține oficial produsele alimentare care pot constitui un pericol pentru sănătatea cetăţenilor, dirijându-se către unități de neutralizare.

Menționăm că aceste controale se vor desfășura în colaborare și cu reprezentanți ai Poliției Romîne și ai Ministerului Finanțelor.Reamintim tuturor cetățenilor numărul de Call- Center al ANSVSA - 0800.826.787, unde se pot face sesizări, sau se pot obţine informaţii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor, serviciu telefonic gratuit, apelabil din orice rețea de telefonie.

Afaceri de la zero. Familia Oprea a pornit cu 4 hectare de livezi în Voineşti şi trimite mere şi suc natural sub brandul Crăiţa Merelor către

51

consumatori din Bucureşti şi din ţară 24.03.2021, Alexandra Matei

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-familia-oprea-a-pornit-cu-4-hectare-de-livezi-in-19972741

Sub brandul Crăiţa Merelor, familia Oprea comercializează fructe proaspete, suc natural de mere, organizează excursii şi zile în livadă, iar recent a început să dezvolte şi o pensiune în livada cu meri.

Crăiţa Merelor este numele unei livezi din Voineşti, judeţul Dâmboviţa, cu rădăcini vechi de peste 60 de ani, pe care familia Oprea o îngrijeşte şi în cadrul cărei produce peste 130 de tone de mere anual. În livadă se găsesc circa 15 soiuri de mere, pe care membrii familiei Oprea le vând în toată ţara, atât online, cât şi în pieţe sau târguri.

„Crăiţa Merelor este brandul pe care l-am construit cu familia mea – mama, tata şi sora – atunci când ne-am dorit să transmitem mai mult clienţilor noştri şi să le spunem povestea livezilor, nu doar să le oferim produsele noastre. Eu sunt imaginea din spatele afacerii: Corina Oprea, 33 de ani, cu experienţă în management de mai bine de 10 ani, dar cu mai bine de 25 de ani de experienţă în livadă, pentru că aici am crescut. Livada este creată de bunici acum mai bine de 60 de ani, când în zonă s-a dezvoltat acest spaţiu pomicol. Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare din Voineşti a fost creată cu scopul de a concepe un bazin pomicol, astfel încât locuitorii zonei au fost educaţi şi au început să planteze pomi. Într-un an bun, reuşim să avem 130-140 de tone de mere“, a povestit Corina Oprea.

Livezile familiei sunt desfăşurate în satul Voineşti şi în satele adiacente, iar suprafaţa totală este de 4 hectare. Merii din plantaţiile lor tradiţionale, susţine Corina Oprea, ajung până la 4 metri înălţime, iar coroana depăşeşte 3 metri. În jur de 90% din plantaţie este reprezentată de meri, dar afacerea nu s-a oprit aici, astfel că familia Oprea s-a îndreptat şi către alţi pomi fructiferi, cum ar fi pruni, gutui, cireşi, vişini şi piersici. În plus, au extins şi mai mult

52

plantaţia cu mure şi zmeură, pentru consumul propriu şi, ulterior, pentru publicul larg.

Un kilogram de mere vândut sub numele de Crăiţa Merelor costă între 4 şi 6 lei, potrivit antreprenoarei, iar clienţii pot intra în posesia fructelor fie comandând online, fie cumpărându-le direct din piaţă sau de la târgurile tradiţionale.

„Anul trecut, pandemia ne-a oferit o oportunitate şi am mers în mediul online. Azi, facem livrări personal la domiciliu în Bucureşti şi Ilfov. Ajungem la circa 30-50 de clienţi pe zi şi livrăm doar sâmbăta. Am început o colaborare cu o firmă de curierat şi putem să livrăm fructe şi în toată ţara“.

Totodată, businessul s-a extins şi pe partea de producţie de suc şi este, de mai bine de 12 ani, autorizat ca producător de suc de mere natural.

Comanda minimă este de 50 de lei, iar cei mai mulţi clienţi cumpără, în general, 5-6 kilograme de mere şi suc.

„Producţia noastră este mare, dar nu suficient de mare pentru a asigura o cantitate constantă pe parcursul a 3-4 luni într-un supermarket. Pentru moment, nu ne dorim să intrăm în marile magazine, ci mai degrabă, în băcănii, care nu au cerinţe atât de stricte“.

Atunci când a început pandemia, familia Oprea mai avea aproximativ două tone de mere, iar clienţilor le era dificil să ajungă la ei. Astfel, povesteşte antreprenoarea, businessul cu tradiţie a prins mai mult curaj, şi-a asumat inovaţia şi membrii familiei au ieşit din zona de confort pentru a le putea oferi clienţilor produsele acasă.

Anul trecut cifra de afaceri realizată de livezile familiei Oprea a ajuns la 140.000 de euro, dar şi investiţiile în livadă au fost în jurul a 90.000 de euro. Pentru 2021, Crăiţa Merelor aşteaptă o creştere a businessului, întrucât acesta a evoluat şi produsele au ajuns mult mai uşor la clienţi.

Astfel, obiectivul pentru acest an este, după spusele antreprenoarei, îndreptarea businessului în direcţia sustenabilităţii pentru îmbutelierea sucului de mere. Totodată, acesta se va concentra şi pe dezvoltarea unor noi produse pe bază de mere sau din mere. În direcţiile de dezvoltare a acestei afaceri de familie a fost inclus şi turismul, întrucât recent, au fost începute lucrările pentru o pensiune chiar în livada de meri.

53

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-facut-salt-mare-dezvoltarea-agriculturii-iar-acum-19969517

ZF Agropower 2021. „Am făcut un salt mare în dezvoltarea agriculturii, iar acum trebuie să ardem rapid etape, pentru că suntem în directă concurenţă cu Polonia, Olanda şi Franţa, pe de o parte, şi cu Rusia şi Ucraina, pe de altă parte“23.03.2021, Florentina Niţu

♦ România are o suprafaţă agricolă de peste 9 milioane de hectare, iar circa 5 milioane sunt cultivate cu cereale ♦ Într-un an bun, producţia de cereale trece de 30 de milioane de tone şi numai 10-12 milioane rămân în ţară pentru consum, celelalte luând drumul străinătăţii ♦ Numărul de exploataţii agricole trece de 3 milioane, însă majoritatea sunt ferme de subzistenţă, cu 2-3 hectare, care nu fac performanţă.

Este momentul ca fermierii români să investească masiv în procesare pentru a fi competitivi cu cei din Franţa, Polonia, Rusia ori Ucraiana, cu care concurează la producţia de cereale. Însă, au nevoie subvenţii de la stat comparabile cu cele din aceste ţări, dar şi de reducerea termenelor pentru a atrage bani europeni pentru investiţii, au spus participanţii ediţiei din 26 martie a emisiunii ZF Agropower.  

„Cooperativa agricolă este gruparea economică cea mai rentabilă pentru noi, pentru dezvoltare. Polonia, Olanda, Franţa au cooperative. Noi, am făcut un salt mare, iar acum trebuie să mai ardem etape, pentru că suntem în directă concurenţă cu aceste ţări, fiind inundaţi de produsele lor, pe de o parte, dar şi în concurenţă cu Rusia şi Ucraina, în bazinul Mării Negre, care au costuri foarte mici de producţie“, a spus Mircea Băluţă, preşedinte al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal şi preşedinte al Cooperativei Argeş Biosud.

Antreprenorul care reprezintă o cooperativă cu 43 de membri, ce lucrează în total circa 22.000 de hectare, cultivând cereale, consideră că România are avantajul că poate să ofere volume mari de produse, în sectorul vegetal, iar fermierii trebuie să conştientizeze că prelucrarea lor aduce plusvaloare.

54

„Am pierdut foarte mult după Revoluţie, dar nu este prea târziu. Cred că şansa României este de a procesa, de a valorifica prin intermediul zootehniei produsele vegetale. Investiţiile se pot face cu bani proprii, dar şi prin accesul pe care îl avem la credite la bănci sau la leasing-uri ori la fonduri europene“, a adăugat Mircea Băluţă.

Proprietarii Maxagro, un business din judeţul Timiş ce cultivă cereale pe o suprafaţă de 10.000 de hectare şi are o fermă de 2.000 de bovine, susţin că fermierii români s-au dotat în ultimii ani cu tehnologii şi folosesc tehnici similare celor din Vestul Europei, însă au nevoie de subvenţii comparabile cu ale celoralalte ţări membre UE pentru a face mai rapid pasul spre procesare. În plus, ei cred că ar trebui scurtată durata de implementare al unui proiect derulat din fonduri europene „de la câţiva ani la câteva luni“.

„Ne-am gândit la procesare, la un brand propriu, dar zootehnia din România nu este ajutată la nivelul ţărilor vecine. Noi avem 1.000 de vaci numai de lapte, una dintre cele mai performante ferme din zonă, o producţie medie de 34 de litri de lapte pe vacă, dar noi primim o subvenţie limitată la 300 de capete şi lucrăm pe pierdere“, a spus Ianco Zifeack, acţionar al Maxagro.

El crede că România are nevoie de o politică corectă în ceea ce priveşte subvenţia, care să fie comparabilă cu cea din şi Ungaria şi Polonia, spre exemplu. „Am făcut o instalaţie de biogaz, o investiţie de milioane de euro, iar statul român nu ne dă subvenţie, cum se dă în alte ţări. În plus, cumpărăm laptele din Ungaria mai ieftin decât îl producem în România.“

Ioji Zifceak consideră că dacă s-ar investi în procesare şi economia României ar creşte. „Polonia a absorbit peste 90% din fondurile europene din fostul exerciţiu financiar şi propunerea mea este ca conducătorii noştri să dea drumul la fonduri europene mai repede şi în România, să fie mai puţin restrictivi, mai precişi şi mai clari, pentru că fondurile europene sunt o soluţie foarte bună pentru fermieri să se dezvolte“, a întărit acesta.

De asemenea, Sergiu Gorban, proprietar al Transylvania Invest, unul dintre cei mai mari traderi de cereale cu capital românesc, consideră că dacă România ar avea aceleaşi avantaje financiare ca şi celelalte ţări, ar putea fi mai puternică la nivel global. Cu toate acestea, el este optimist în ceea ce priveşte agricultura românească şi spune că aceasta este într-o fază de creştere.

„Să putem câştiga piaţa internă şi externă trebuie să fim competitivi şi avem nevoie de subvenţii. Să ne uităm în UE, care este o piaţă comună, şi observăm că din alte ţări vin în România produse procesate mai ieftine, pentru că fermierii au o subvenţie mai mare. Unui procesator din România îi

55

este greu să câştige o piaţă externă, atâta vreme cât nu este ajutat prin subvenţii“, a subliniat el.

Pe de altă parte, Theodor Ichim, proprietarul Unigrains, companie ce cultivă cereale şi viţă-de-vie în judeţul Constanţa, afirmă că statul nu trebuie neapărat să pompeze agricultura prin subvenţii, ci să creeze cadrul proprice în care agricultori să-şi desfăşoare activitatea în condiţii bune şi să facă treptat investiţii în dezvoltare.

„Agricultorii nu vor doar peştele, ei vor şi undiţa. Ei vor ca statul să creeze cadrul în care economia să-şi desfăşoare ativitatea. Statul ar trebui să vină cu măsuri politice, susţinute, consecvente, care să stimuleze agenţi economici să meargă către procesare. Acum, România este într-o situaţie jenantă, pentru că este unul fintre cei mai mari producători de cereale şi importă 80% din mâncare“,  a spus proprietarul Unigrains în cadrul emisiunii ZF Agropower.

 

Mircea Băluţă, preşedinte al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal şi preşedinte al Cooperativei Argeş Biosud

► Punctul forte al agriculturii româneşti este că s-au făcut paşi importanţi în dotarea tehnologică şi aplicarea noilor tehnologii, iar punctul slab îl reprezintă gradul mic de asociere în grupuri de producători sau în cooperative agricole.

► Încet, încet se vor asocia fermieri din mediul vegetal cu cei din mediul zootehnic şi cu cei care au fabrici, pentru că în asociere este vorba de câştig. 

► Politicile ambiţioase la nivel european, nu ţin cont de ceea ce se întâmplă în agricultura românească. Cred că fiecare stat membru trebuie să-şi facă politici specifice, naţionale, regionale, zonale. Nu putem compara Banatul cu Dobrogea sau cu Moldova.

56

 

Sergiu Gorban,acţionar Transylavania Invest 

► Per ansamblu, punctul forte al României este terenul. Avem o suprafaţă foarte mare agricolă, nu este toată exploatată, şi este spaţiu foarte mare de a investi în agricultură.

► Unui procesator din România îi este greu să câştige o piaţă externă, atâta vreme cât nu este ajutat prin subvenţii.

► Sunt optimist în ceea ce priveşte agricultura românească, care este într-o fază de creştere, având tot mai mulţi procesatori şi oameni tineri, şi văd că agricultura are potenţial mare, iar avantajul nostru este Marea Neagră şi deschiderea către noi pieţe.

► Transportul intermodal începe să prindă mai mult teren în România, pentru că este un transport verde şi necesită mai puţine resurse, e ieftin, iar noi pariem pe acesta.

 

Theodor Ichim,proprietar Unigrains

► După 2020 cu probleme, 2021 este un an agricol cu potenţial. Nivelul precipitaţiilor căzute până acum este mai mult decât satisfăcător, cel puţin în zona Dobrogei, unde noi activăm. Avem motive de optimism şi de a ne mobiliza să maximizăm profitul şi producţia. 

► România este într-o situaţie jenantă, pentru că este unul dintre cei mai mari producători de cereale şi importă 80% din mâncare.

57

► Primul lucru spre care ar trebui să se orienteze statul este sistemul de irigaţii şi să investească în el. Apoi, în procesare este nevoie de ordine. Iar în legumicultură ar trebui dezvoltate depozite, deoarece în sezon fermierii aruncă producţia, pentru că nu reuşesc să o vândă la timp şi ea este perisabilă.

 

Ianco Zifceak,acţionar Maxagro

► Pandemia ne-a ajutat că au crescut preţurile cerealelor, dar ne-a încurcat pentru că am avut angajaţi care au stat izolaţi.

► Anul acesta este prea devreme să ne pronunţăm cum va fi, dar eu cred că fermierii nu ar trebui să se uite doar la prognoze, ci şi fizic la ceea ce cultivă şi să planteze culturi mai reziste la secetă sau să aleagă hibrizi mai rezistenţi.

► Viitorul pe termen scurt este pe pierdere, pentru că totul s-a scumpit în ceea ce priveşte materia primă, dar preţul laptelui a rămas constant şi primim subvenţie numai pentru 300 de animale din cele 1.000 pe care le avem.

► Un om de afaceri nu poate să bugeteze investiţii, dacă afacerea lui este pe zero.

 

Ioji Zifceak, acţionar Maxagro

► Procesarea slabă este o problemă pe care o are România spre deosebire de alte ţării. Dacă am procesa mai mult, economia României ar creşte astfel. 

► Polonia a absorbit peste 90% din fondurile europene din fostul exerciţiu financiar şi propunerea mea este ca conducătorii noştri să dea drumul la

58

fonduri europene mai repede şi în România, să fie mai puţin restrictivi, mai precişi şi mai clari, pentru că fondurile europene sunt o soluţie foarte bună pentru fermieri să se dezvolte.

  Gheorghe Ravnic, un antreprenor din Timiş, produce 10.000 de borcane cu zacuscă şi dulceaţă sub brandul Biodac şi le trimite în vestul Europei Florentina Niţu 23.03.2021,

Numele brandului provine de la faptul că în gama de produse a companiei sunt şi câteva bio şi de la pasiunea pentru istorie a antreprenorului, mai exact pentru Decebal

În prezent, compania are peste 60 de produse în portofoliu.

Gheorghe Ravnic (71 ani) s-a întors din Germania în 1998, după 14 ani petrecuţi în afara ţării, şi a pus bazele primului său business în domeniul comerţului cu produse cosmetice. Apoi a început să importe aparate electrice şi în final, timp de 11 ani, încălţăminte şi îmbrăcăminte de brand de la o fabrică nemţească, iar în urmă cu cinci ani a investit agoniseala în producţie.

„În 13 februarie 2015 am hotărât să îmi fac grădina să producă bani. Eu ştiam să fac conserve în casă şi când m-am apucat serios de treabă, primul lucru pe care l-am făcut a fost dulceaţă de căpşuni din căpşuni crescuţi în grădina noastră. Apoi am mai făcut câteva produse şi am început să merg la târguri la Timişoara cu ele, iar oamenilor le-a plăcut ce fac şi am continuat“, povesteşte Gheorghe Ravnic, fondatorul brandului Biodac.

Investiţi în România! Horea Josan, D'alba Chips: Ne extindem cu ajutorul produselor conexe. Am pornit cu 16.000 de euro şi vrem să dublăm producţia. Micii producători se pot dezvolta în paralel, cu produse conexe în condiţiile în care aceştia nu pot intra uşor în marile lanţuri de magazine 23.03.2021, Bogdan Alecu

59

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-romania-horea-josan-d-alba-chips-ne-extindem-ajutorul-19967612

„Investiţia a pornit pe etape, am lucrat în Spania şi am cumpărat treptat întâi maşina de tăiat, dozatoarele, după care un van iar în total am investit 16.000 de euro la început. Colaborăm cu Staţia Rombeer şi datorită lor ne extindem şi în alte oraşe. Mai sunt două puncte de bere artizanală în Bucureşti şi merg vânzările de chipsuri artizanale cu bere artizanală“, explică Horea Josan, fondator D'alba Chips.

Ei vând inclusiv pe platforma Localnicii unde îşi comercializează chipsurile alături de alte produse artizanale.

„Noi producem între 4.000 şi 5.000 de pungi pe lună. Mai sunt zile în care nu lucrăm la capacitate maximă. Potenţialul ar fi de 10.000 de pungi pe lună. Sunt băcănii care fac pachete promoţionale. Vreau să vin cu chipsuri cu brânză, dar dar caut brânză uscată fără E-uri acum. Noi avem chipsuri cu sare, cu pătrunjel şi chilli, piper şi cimbru. La Localnicii am fost contactat dacă vreau să mă înscriu pe pagina lor“, a spus Horea Josan.

Grupul de restaurante Kane a adunat circa 90 de mici producători locali, furnizori ai industriei de ospitalitate şi jucători din HoReCa, pe platforma localnicii.ro şi vrea să vândă peste 30.000 de bunuri realizate de aceştia în următoarele câteva luni. Iniţiativa vine într-o perioadă dificilă pentru industria HoReCa şi pentru furnizorii acesteia, multe dintre restaurantele, barurile şi cafenelele locale fiind închise sau funcţionând la capacitate mult redusă.

Printre cei listaţi din platformă se numără producătorul de ciocolată, zacuscă şi dulceţuri Idicel, producătorul de ceai Gadal Tea şi restaurantul Le Bab din centrul istoric.

Momentan, de pe platforma localnicii.ro se poate comanda o cutie cu produse relizate de cei incluşi în proiect. „Cutia cu localnici“ cuprinde o sticlă de vin, mai multe tipuri de dulciuri, ceai, brânză şi alte produse, conform site-ului propriu. În fiecare lună, va exista o nouă cutie cu alte articole de la producători locali, pe o tematică specifică.„Eram în Spania când am văzut acest tip de afacere, pe stradă erau mici chioşcuri care

60

produceau chipsuri, iar toate barurile aveau numai chipsuri artizanale, produse de mici producători.Noi luăm cartofii din jud. Braşov şi din Lunguleţu. La noi în ţară avem doar 2-3 producători care au cartofi care pot fi folosiţi la chipsuri“, a spus producătorul.

D'alba Chips se găsesc în 15 puncte în afara oraşului Alba Iulia, unde sunt produşi. „În Cluj, Bucureşti, Timişoara, Câmpulung, Iaşi. E greu să faci desfacere când eşti mic. Alba Iulia este un caz fericit iar vânzările aici au mers foarte bine“.

  ZF Agropower 2021. „Agricultorii nu vor doar peştele, ei vor şi undiţa. Statul ar trebui să vină cu măsuri politice, susţinute, consecvente, care să stimuleze agenţii economici să meargă către procesare“ Florentina Niţu 23.03.2021, Statul ar trebui să vină cu măsuri politice concrete, care să stimuleze prelucrarea materiilor prime agricole, şi nu doar să asigure accesul la bani pentru investiţii din fonduri guvernamentale sau europene, a fost una dintre concluziile invitaţilor ediţiei din 22 martie a emisiunii ZF Agropower, un proiect al Ziarului Financiar şi Băncii Transilvania.

„Produsele primare trebuie procesate. Statul nu trebuie neapărat să pompeze bani prin subvenţii. Agricultorii nu vor doar peştele, ei vor şi undiţa. Ei vor ca statul să creeze cadrul în care economia să-şi desfăşoare ativitatea. Statul ar trebui să vină cu măsuri politice, susţinute, consecvente, care să stimuleze agenţii economici să meargă către procesare“, a spus Theodor Ichim, proprietarul Unigrains, companie ce cultivă cereale şi viţă-de-vie în judeţul Constanţa.

https://www.zf.ro/eveniment/zf-agropower-2021-agricultorii-nu-vor-doar-pestele-ei-vor-si-undita-19969606

El consideră că „România este într-o situaţie jenantă, pentru că este unul dintre cei mai mari producători de cereale şi importă 80% din mâncare“.

De asemenea, Mircea Băluţă, preşedinte al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal şi preşedinte al Cooperativei Argeş Biosud, proprietarii Maxagro, un business din judeţul Timiş ce cultivă

61

cereale pe o suprafaţă de 10.000 de hectare şi Sergiu Gorban, proprietar al Transylvania Invest, unul dintre cei mai mari traderi de cereale cu capital românesc, prezenţi la aceeaşi emisiune, susţin că ar trebui făcute investiţii în procesare.

#Un an de la lockdown. Ce urmează? Grigore Horoi, Agricola Bacău: Temerea cea mai mare a fost şi este încă să ne confruntăm cu un focar de infectare pe verigile fluxurilor de producţie – vânzare , Cristina Roşca 23.03.2021,

Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola Bacău: Suntem o companie care produce hrană şi toată lumea a văzut importanţa companiilor de acet tip, în special la debutul crizei sanitare, când lanţurile de aprovizionare s-au întrerupt.

♦ Grupul Agricola din Bacău a avut o cifră de afaceri de 161 mil. euro în 2019.

Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari jucători din industria cărnii din România, spune că cea mai mare temere în pandemie a fost şi încă este apariţia un focar de infectare pe verigile fluxurilor de producţie – vânzare. O astfel de situaţie ar duce la daune majore, motiv pentru care compania a luat o serie de măsuri de protecţie.

„Îngrijorare; teamă; speranţă; optimism; încredere. Sunt stări prin care am convingerea că au trecut majoritatea oamenilor, întreprinzătorilor - în special cei conştienţi că menirea lor este să găsească în orice situaţie soluţii, direcţii, resursele necesare pentru a continua“, spune el.

Oamenii de ştiinţă, la fel antreprenorii, ştiu că flexibilitatea şi adaptabilitatea sunt căi de a duce lucrurile mai departe. Acestea au fost cuvintele cheie în business în 2020 şi continuă să fie la fel de importante şi în acest an.

62

Cea mai mare finanţare antreprenorială de la bursă are aprobarea ASF: 40 mil. euro de la Agricover Holding. Tranzacţionarea, cel mai probabil la final de martie 2021, Liviu Popescu , 24.03.2021,

Agricover Holding, afacere din agricultură controlată de antreprenorul Jabbar Kanani (87,3%) şi din acţionariatul căreia face parte şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (12,7%), a primit miercuri aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru a-şi lista la bursa de la Bucureşti emisiunea de obligaţiuni de 40 milioane de euro.

Astfel, cea mai mare finanţarea antreprenorială care vine la bursă urmează să înceapă în curând tranzacţionarea, cel mai probabil la final de martie, adică la aproape două luni de la procesarea acestora în sistemul bursei locale, potrivit datelor ZF.

“Aprobarea prospectului întocmit în vederea admiterii la tranzacţionare pe piaţa reglementată administrată de BVB a obligaţiunilor emise de Agricover Holding S.A. şi a emiterii Certificatului de înregistrare a obligaţiunilor”, potrivit ASF.

Obligaţiunile emise de Agricover Holding sunt denominate în euro, negarantate, valoarea nominală a unei obligaţiuni fiind de 50.000 de euro, iar rata cuponului de 3,5%. Agricover a vândut aceste bonduri printr-un plasament privat suprasubscris. Scadenţa este 2026.

Suma atrasă prin emisiunea de obligaţiuni este destinată finanţării operaţiunilor de creditare ale Agricover Credit IFN SA, subsidiară a Agricover Holding SA, specializată exclusiv în finanţarea fermierilor din România. Inclusiv prin fondurile atrase prin emisiunea de obligaţiuni, instituţia financiară nebancară îşi propune să menţină ritmul alert de creditare a fermierilor români şi să contribuie mai departe la creşterea susţinută, pe baze sustenabile, a performanţei agriculturii locale.

Procesul de emitere a obligaţiunilor şi a plasamentului privat a fost intermediat în calitate de coordonatori unici ai tranzacţiei de Banca Comercială Română (BCR) şi BRD Groupe Société Générale, prin echipele specializate în operaţiuni derulate pe pieţele de capital. Casa de avocatură Schoenherr şi Asociaţii SCA a acordat asistenţă juridică, iar Ernst & Young Assurance Services S.R.L şi KPMG Audit SRL au furnizat servicii de audit financiar.

Grupul Agricover desfăşoară activităţi de Agri-Business, Agri-Finance, Agri-Food şi Agri-Technology prin cele patru entităţi controlate de

63

Agricover Holding SA: Agricover SA, Agricover Credit IFN SA, Abatorul Periş SA şi Agricover Technology SRL.

ÎN VALOARE DE 40 MILIOANE DE EURO Obligaţiunile Agricover Holding, la un pas de listarea la BVB A.I. , Piaţa de Capital / 24 martie

Titlurile au o valoare nominală de 50.000 de euro şi o dobândă de 3,5% pe an

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat, în şedinţa de ieri, prospectul întocmit în vederea admiterii la tranzacţionare pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a obligaţiunilor emise de Agricover Holding.

Titlurile, ce sunt negarantate şi denominate în euro, au o valoare nominală de 50.000 de euro, iar rata cuponului este de 3,5%. Obligaţiunile au fost vândute iniţial printr-un plasament privat derulat la BVB, care a fost suprasubscris, suma atrasă fiind destinată finanţării operaţiunilor de creditare ale Agricover Credit IFN, subsidiară a Agricover Holding, specializată exclusiv în finanţarea fermierilor din ţara noastră.

Procesul de emitere a obligaţiunilor şi plasamentului privat a fost intermediat în calitate de coordonatori unici ai tranzacţiei de Banca Comercială Română (BCR) şi BRD Groupe Societe Generale (BRD), prin echipele specializate în operaţiuni derulate pe pieţele de capital.

Grupul Agricover desfăşoară activităţi de Agri-Business, Agri-Finance, Agri-Food şi Agri-Technology prin cele patru entităţi controlate de Agricover Holding: Agricover, Agricover Credit IFN, Abatorul Periş şi Agricover Technology.

Acţionarul majoritar al Agricover Holding este Jabbar Kanani, cu o participaţie de 87,27%, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) deţine o participaţie de 12,73% în urma unei majorări de capital realizate în noiembrie 2017.

Grupul Agricover are o activitate de peste 20 de ani în agribusiness-ul din ţara noastră şi deserveşte peste 6.500 de clienţi.

De ce s-au prăbuşit acţiunile Norofert cu 11% în şedinţa de miercuri: totul pleacă de la un raport de audit. Cum răspunde compania? Liviu Popescu, Tibi Oprea, 24.03.2021,

64

Cu aproape 11% s-au prăbuşit acţiunile Norofert (NRF), companie din agricultură listată în primăvara anului 2020, pe parcursul şedinţei de miercuri, 24 martie 2021, la un preţ de 21,4 lei pe unitate, după ce un raport de audit pentru situaţia financiară pe 2020 arată că “societatea are un nivel redus de lichidăţi în casa şi bancă şi politica societăţii de recuperare a creanţelor”.

Compania a ajuns la o capitalizare de 172 mil. lei, faţă de 193 mil. lei în şedinţa precedentă. Spre comparaţie, prima şedinţă ca şi companie listată, din 3 martie 2020, Norofert a închis la 24 mil. lei valoare de piaţă.

„Atragem atenţia asupra notei 6 la situaţiile financiare << Principii, politici şi metode contabile >>, conform căreia societatea are un nivel redus de lichidaţi în casă şi bancă şi politica societăţii de recuperare a creanţelor. Aceste aspecte, indică existenţa unei incertitudini care ar puteagenera îndoieli cu privire la capacitatea societăţii de a-şi continua activitatea fără implementarea unor măsuri adecvate de redresare. Opinia noastră nu este modificată cu privire la acest aspect”, se arată în raportul de audit care poate fi consultat aici.

Auditorul MGMT Audit & BPO arată că a observat o diferenţă 4,86 mil. lei între valoarea stocurilor din gestiune şi valoarea stocurilor din financiar. “Din suma de 4,866,710 RON, reprezentând diferenţa între stocurile din financiar şi cele din gestiune, suma de 2,328,900 RON reprezintă producţie în curs de execuţie la un cost de producţie supraevaluat la 31 decembrie 2020, iar suma de 2,537,810 RON reprezintă atât diferenţe de inventar neînregistrate la 31.12.2020, cât şi mărfuri pentru care descărcarea de gestiune s-a efectuat eronat. Astfel, stocurile şi rezultatul societăţii la 31.12.2020 sunt supraevaluate cu suma de 4,866,710 RON. Opinia noastră asupra situaţiilor financiare atât pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 Decembie 2019, cât şi pentru 31 Decembrie 2018 a inclus rezerva asupra stocurilor”, se arată în raportul de audit.

Pe de altă parte, Vlad Popescu, CEO şi fondator al Norofert, spune că aceasta este o formulare standard a auditului şi că unele probleme au fost rezolvate la începutul acestui an.

“Este o formulare standard a auditului. În acelaşi timp, vine din cauza analizei pe cash flow despre care ştim cu toţii şi am anunţat şi mai înainte că nu este ideală, mai ales după un an ca 2020 în care am avut o secetă severă şi întârzieri la plată”, a explicat Vlad Popescu în cadrul emisiunii ZF Deschiderea de astăzi.

65

CEO-ul companiei a spus că “această opinie contrară pe care auditul a dat-o nu influenţează cifrele pe 2020” şi că diferenţa în privinţa stocurilor a fost ajustată deja în T1/2021.

“Primul punct cu rezervă din partea auditoarelor este o diferenţă de stoc în jur de 2,5 mil. lei care dintr-o greşeală materială nu s-a contabilizat la momentul potrivit. Este vorba de o trecere de la sistem de contabilitate cu SmartBill către SAGA. La acel moment s-a scris un aviz, nu s-a înregistrat factura şi de acolo a venit această diferenţă de stoc, este vorba de stoc de grâu. Această problemă a fost deja rezolvată în T1/2021, s-a descărcat acest stoc, am luat pierderea aferentă. Din fericire este un an destul de bun şi putem să ducem o astfel de ajustare”, spune Vlad Popescu.

Producţia în curs de execuţie este a doua problemă majoră pe care auditul a relevat-o.

“Aici vorbim despre pachetele de floarea soarelui şi porumb pe care noi le-am vândut cu foarte mult succes la early sales – noiembrie şi decembrie. S-au decalat foarte mult sezoanele de vânzare, vrem să fim competitivi, vrem să fim în piaţă, şi atunci facem campaniile astea în momentele, spunem noi, potrivite. Dacă ne uităm foarte bine la piaţă şi vedem cum evoluează, le declanşăm şi începem campania de vânzare. În aceste pachete avem produsele noastre şi produse de la alte companii care înseamnă de obicei seminţe. Noi am început producţia, iar doamnele nu au fost de acord că această producţie a fost înregistrată corect, le-am pus la dispoziţie facturi, avize, contracte cu clienţii. Dar partea bună a acestei discuţii despre producţia în curs este că ea a mers înainte, pachetele s-au livrat şi atunci nu se consideră pierdere, ci o completare a livrărilor şi atunci nu o să avem o pierdere financiară pe această temă. Sunt până la urmă vânzări care au fost contabilizate, din punctul doamnelor de vedere, greşit. Din păcate aşa funcţionează sistemul în agricultură, cu atât mai mult în producţia vegetală. Suntem în cursul achiziţiei unei ferme, iar la o fermă agricolă aşa funcţionează şi contabilizarea producţiei vegetale, producţie în curs de execuţie care evident durează de la un an la altul. Aşa şi aici, din momentul în care clienţii au comandat pachetele până în momentul în care ele se livrează avem un interval de câteva luni, de aici şi confuzia. Vom găsi o metodă să ajustăm sau să ne conformăm, dar din păcate sau din fericire genul acesta de vânzare cu pachete şi cu producţie în curs de execuţie rămâne, aşa funcţionăm”. Emisiunea integrală cu Vlad Popescu poate fi urmărită aici.

66

Cea mai mare finanţare antreprenorială de la bursă are aprobarea ASF: 40 mil. euro de la Agricover Holding. Tranzacţionarea, cel mai probabil la final de martie 2021 Liviu Popescu , 24.03.2021,

Agricover Holding, afacere din agricultură controlată de antreprenorul Jabbar Kanani (87,3%) şi din acţionariatul căreia face parte şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (12,7%), a primit miercuri aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru a-şi lista la bursa de la Bucureşti emisiunea de obligaţiuni de 40 milioane de euro.

Astfel, cea mai mare finanţarea antreprenorială care vine la bursă urmează să înceapă în curând tranzacţionarea, cel mai probabil la final de martie, adică la aproape două luni de la procesarea acestora în sistemul bursei locale, potrivit datelor ZF.

“Aprobarea prospectului întocmit în vederea admiterii la tranzacţionare pe piaţa reglementată administrată de BVB a obligaţiunilor emise de Agricover Holding S.A. şi a emiterii Certificatului de înregistrare a obligaţiunilor”, potrivit ASF.

Obligaţiunile emise de Agricover Holding sunt denominate în euro, negarantate, valoarea nominală a unei obligaţiuni fiind de 50.000 de euro, iar rata cuponului de 3,5%. Agricover a vândut aceste bonduri printr-un plasament privat suprasubscris. Scadenţa este 2026.

Suma atrasă prin emisiunea de obligaţiuni este destinată finanţării operaţiunilor de creditare ale Agricover Credit IFN SA, subsidiară a Agricover Holding SA, specializată exclusiv în finanţarea fermierilor din România. Inclusiv prin fondurile atrase prin emisiunea de obligaţiuni, instituţia financiară nebancară îşi propune să menţină ritmul alert de creditare a fermierilor români şi să contribuie mai departe la creşterea susţinută, pe baze sustenabile, a performanţei agriculturii locale.

Procesul de emitere a obligaţiunilor şi a plasamentului privat a fost intermediat în calitate de coordonatori unici ai tranzacţiei de Banca Comercială Română (BCR) şi BRD Groupe Société Générale, prin echipele specializate în operaţiuni derulate pe pieţele de capital. Casa de avocatură Schoenherr şi Asociaţii SCA a acordat asistenţă juridică, iar Ernst & Young Assurance Services S.R.L şi KPMG Audit SRL au furnizat servicii de audit financiar.

Grupul Agricover desfăşoară activităţi de Agri-Business, Agri-Finance, Agri-Food şi Agri-Technology prin cele patru entităţi controlate de

67

Agricover Holding SA: Agricover SA, Agricover Credit IFN SA, Abatorul Periş SA şi Agricover Technology SRL.

Încă o mare fermă închisă de pesta porcină africană: 11.707 de porcine infectate! Roxana Dobre - 24 martie 2021

O nouă fermă mare de porci, închisă de autorități după confirmarea unui focar de Pestă Porcină Africană (PPA). Consiliul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă s-a întrunit pe 18 martie la Prefectura Călăraşi, în urma confirmării unui focar de pestă porcină africană în localitatea Sohatu, mai exact 11.707 de porcine infestate. Este al doilea complex mare de creștere a animalelor, în ultimele două săptămâni, după ce și la Macea, în județul Arad, la ferma lui Dimitrie Muscă, circa 22.000 de capete au fost sau sunt în curs de sacrificarea, incinerare sau îngropare.

Pentru ferma din județul Călărași, a fost adoptat planul de măsuri prin care s-au stabilit responsabilităţile instituţiilor implicate în aplicarea normelor sanitar-veterinare de combatere a pestei porcine africane. ”De asemenea, a fost instituită o zonă de supraveghere de 10 km pe raza localităţilor: Budeşti, Aprozi, Buciumeni, Nuci, Popeşti, Gălbinaşi, Cucuieţi, Podu Pitarului, Plătăreşti, Progresu, Solacolu, în raport cu localizarea focarului. De asemenea, a fost instituită o zonă de protecţie de 3 km pe raza localităţilor: Sohatu, Vasilaţi, în raport cu localizarea focarului”, informează Adevărul.

Conform celui mai nou comunicat al Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în data de 18 martie erau active un număr de 401 focare PPA, din care 8 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 124.521 de porcine.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat marți 24 martie că Pesta porcină africană este o problemă gravă care produce anual un deficit de peste 600 de milioane de euro, în condiţiile în care fermele de porci autohtone produc doar 25% din carnea de porc consumată. ”Pesta porcină africană este o problemă gravă care produce anual un deficit de peste 600 de milioane de euro, în condiţiile în care noi producem doar 25% din carnea de porc consumată. Din cele 3,6 milioane de locuri de cazare la porc de îngrăşat sunt ocupate peste 900.000, restul sunt locuri de cazare goale în ferme falimentate, iar Guvernul şi noi, fiecare, din bugetul naţional, plătim sute de milioane anual despăgubiri”, a declarat ministrul Agriculturii.

Acesta a mai spus că din cauza acestei boli există riscul de a avea restricţii pe mai multe sectoare, nu doar carne de porc, pentru exporturi.

68

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

În câte abatoare va putea fi realizată sacrificarea mieilor , 24 martie 2021, Autor: Ionel Vaduva

Doar cinci abatoare sunt autorizate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor pe raza județului Alba, locații unde crescătorii de oi vor putea efectua sacrificarea mieilor, cu respectarea tuturor regulilor de igienă și siguranță alimentară.

Unitățile de abatorizare sunt localizate în orașele Blaj și Cugir, respectiv în localitățile Ighiu, Miraslău şi Mesentea.

„Reprezentanții Instituției Prefectului și Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Alba recomandă unităților administrativ-teritoriale, care dețin centre provizorii pentru sacrificarea mieilor și care doresc să le activeze în această perioadă (premergătoare Sărbătorilor Pascale), maximă precauție, în contextul creșterii cazurilor pozitive de infectare cu SARS-CoV-2.

Se impune o analiză foarte atentă și responsabilă înaintea inițierii unor demersuri pentru autorizarea centrelor temporare de sacrificare a mieilor, având în vedere evoluția pandemiei de COVID-19, riscul crescut de contaminare cât și obligația de a respecta restricțiile instituite în contextul epidemiologic”, se precizează într-un comunicat postat pe site-ul DSVSA Alba.

Potrivit sursei citate, organizarea unor astfel de centre de sacrificare a mieilor ar favoriza contactul direct între mai multe persoane şi formarea unor grupuri mari de oameni, ceea ce contravine măsurilor instituite de autorităţile publice implicate în combaterea pandemiei COVID-19.

Un „alt mare pericol”, în aceasta perioadă, este reprezentat de evoluţia a numeroase focare de pestă porcină africană, distribuită geografic pe tot teritoriul judeţului, mai atrag atenţia cei de DSVSA Alba.

„Ca o primă soluţie faţă de cele specificate anterior, menţionam că la nivelul judeţului Alba există abatoare autorizate sanitar-veterinar unde ar putea fi sacrificaţi mieii în condiţii de maximă siguranţă, după cum urmează: SC Transeuro SRL – Ighiu, ACA Cugir, SC Luca Prod Carn SRL – Mirăslău,

69

SC Montana Popa SRL – Blaj şi SC Ovin Pres Carn SRL -Mesentea”, precizează sursa citată.

Carnea provenită de pe urma sacrificării mieilor în abatoare autorizate poate fi comercializată de către deţinătorii de oi, operatori economici înregistraţi sau autorizaţi sanitar-veterinar, în supermarketuri, măcelării, pieţe agroalimentare, iar mieii proveniţi din exploataţii non-profesionale sacrificaţi în abatoare pot fi comercializaţi de către proprietari în cadrul halelor agroalimentare autorizate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor sau direct către consumatorul final.

Crescătorii de oi care se află la distanţe mari de un abator autorizat sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor au posibilitatea să sacrifice mieii în perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale în „Centre de sacrificare miei” autorizate temporar, la solicitarea şi cu asumarea întregii responsabilităţi de către reprezentaţii UAT-urilor care deţin astfel de obiective, cu respectarea strictă a prevederilor legale în vigoare.

Ca urmare a confirmării scrapiei în anumite județe se monitorizează circulația ovinelor și caprinelor destinate sacrificării, respectiv întregul traseu de la ferme sau exploatații de origine către abatoare autorizate sanitar veterinar sau centre de sacrificare autorizate temporar, a anunțat la rândul său ANSVSA.

Funcţionarea locurilor de sacrificare a mieilor este permisă numai în perioada 30 martie – 3 aprilie 2021 (premergătoare Paștelui catolic), respectiv, în perioada 21 aprilie-1 mai 2021 (premergătoare Paștelui ortodox), între orele 07:00 – 17:00.

Iohannis: Strategia naţională este să ajungem la 40% din terenul naţional împădurit : Lidia Neagu in EcoLIFESTYLE 24 March 2021

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că este extrem de important ca deşertificarea să fie combătută, iar suprafaţa de pădure să fie extinsă de la 30% la 40%, acesta fiind obiectivul din strategia naţională şi pentru care vor fi alocate fonduri de 1,5 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

70

Preşedintele a participat împreună cu premierul Florin Cîţu şi ministrul Mediului, Tanczos Barna, la o acţiune de împădurire în zona deşertificată din sudul României, la Dăbuleni, în judeţul Dolj.

“Este extrem de important şi să combatem deşertificarea, dar şi să extindem suprafaţa de pădure din România. Ambiţia noastră, strategia naţională, este să ajungem la 40% din terenul naţional împădurit, faţă de aproximativ 30%, cât avem acum. Banii în această etapă îi vom lua în esenţă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, unde am prevăzut suma de un miliard şi jumătate de euro pentru aceste acţiuni de replantare”, a spus şeful statului.

La rândul său, premierul Florin Cîţu a declarat miercuri că Guvernul vrea să crească gradul de împădurire în România de la 29-30% în prezent la peste 38%, cât este media europeană, urmând ca în acest sens să fie alocate resurse prin PNRR şi, dacă va fi nevoie, de la bugetul de stat.

“Suntem într-o zonă unde a început deşertificarea în România şi chiar la Dăbuleni este un loc emblematic. România are astăzi cam 29-30% din suprafaţă împădurită, în timp ce UE are o medie de 38% împădurită. Asta este provocarea pentru acest guvern. Alocăm resursele prin PNRR, poate şi resursele bugetare, dacă este nevoie, dar provocarea pentru acest guvern, pentru domnul ministru, pentru domnii miniştri este să aducem gradul de împădurire în România de la 29-30% peste media europeană de 38%. Şi de asta suntem astăzi aici, să începem această campanie, iar prezenţa mea este pentru a arăta că susţin această campanie şi vom aloca resursele necesare”, a afirmat Florin Cîţu.

Campania de împădurire este iniţiată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

“Se deschide astfel oficial sezonul de replantare de pădure în România. Aici suntem într-o zonă unde terenul fertil s-a transformat în câteva decenii în teren nisipos, un fenomen care se numește deșertificare și vrem să-l combatem. Dacă anul trecut am plantat în campania de reîmpădurire 50 de

71

milioane de puieți, anul acesta vrem mult mai mult și în anii care urmează să continuăm”, a spus Iohannis.

Acesta a subliniat că este extrem de important și să combatem deșertificarea, dar și să extindem suprafața de pădure din România. El a arătat că în judeţul Dolj deşertificarea este o realitate.

“”Pământul arabil bun care a fost mai demult aici s-a transformat în teren nisipos. Dacă nu se face nimic, nisipul se duce mai departe şi deja acum avem o pierdere de peste 1.000 de hectare de teren agricol, teren arabil în fiecare an. Este clar că aici trebuie intervenit. Cealaltă chestiune ţine de mediu şi de nevoia de a avea mai multe păduri. Cu toţii ne dorim un mediu curat pentru noi şi generaţiile care vin. Cam toată lumea a înţeles pericolul încălzirii climatice şi metoda în continuare cea mai eficientă pentru a avea un mediu mai sănătos şi pentru a combate schimbările climatice este extinderea suprafeţelor de pădure”.

Şeful statului a precizat că va mai participa la astfel de acţiuni.

“Prin participarea mea astăzi, aici, vreau să dau un impuls acestei acțiuni. Voi participa și la alte acțiuni de acest tip. Pentru mine personal este foarte important, iubesc natura, îmi doresc o natură sănătoasă pentru România, pentru generația noastră și pentru generațiile care vin după noi. În același timp, e important de știut, reîmpădurirea este metoda, deocamdată, cea mai eficientă pentru a avea și un mediu curat și pentru a combate încălzirea climatică. Doresc mult succes acestei acțiuni și voi rămâne aproape”.

9 cauze ale răspândirii PPA , Ferma , 24 martie 2021

Ca să tratezi o boală, spun toate tratatele de medicină, trebuie să elimini cauzele. Aceste cauze sunt prea bine cunoscute de MADR şi ANSVSA. Sunt identificate, formulate şi făcute publice.

Le regăsim într-un comunicat din noiembrie 2020:

1. numărul mare de mistreţi;2. nerealizarea cerinţei de a se vâna întreg efectivul de mistreţi în zonele

infectate;3. necolectarea cadravelor de mistreţi în vederea testării în direcţia PPA

şi neutralizării ulterioare;4. vânzarea/cumpărarea porcinelor domestice fără documente sanitar-

veterinare care să ateste statusul de sănătate;5. ieşirea porcinelor din zonele de protecţie şi supraveghere stabilite în

jurul focarelor (minim 10 km);

72

6. mişcările necontrolate de porcine realizate de comercianţii ilegali de animale vii;

7. sacrificarea porcinelor bolnave fără anunţarea medicului veterinar şi conservarea produselor provenite de la acestea;

8. administrarea de resturi alimentare netratate termic în hrana porcilor;9. nerespectarea măsurilor de biosecuritate în special în gospodăriile

populaţiei, dar şi în unele exploataţii comerciale.

Unele dintre aceste aspecte au fost semnalate şi de echipa de audit a Comisiei Europene.

Prin urmare, sursele principale sunt 1. fondurile de vânătoare şi 2. comerţul ilegal cu animale vii. Responsabili? Administratorii acestor fonduri şi comercianţii neautorizaţi, numiţi de regulă samsari. Despre administratorii fondurilor de vânătoare, oficialii noştri din minister vorbesc mai puţin.

Decizii mereu amânate

 Cei care sesizează mai puternic în spaţiul public această vinovăţie sunt fermierii care deţin crescătorii comerciale de zeci de mii de capete, fiindcă se tem că din cauza mistreţilor bolnavi, afacerea lor s-ar putea ruina peste noapte. În schimb, oficialii noştri, în frunte cu ministrul Adrian Oros, vituperează faţă de samsari. Proiecte de reglementare a sectorului creşterii suinelor, privind inclusiv numărul de porci în funcţie tipul de exploataţie, au tot circulat în spaţiul public, dar niciunul nu a fost asumat şi adoptat, din raţiuni electorale. Au fost alegeri în 2019 (europarlamentare şi prezidenţiale) şi în 2020 (locale şi parlamentare), guvernanţii, indiferent de culoarea politică, nu au riscat să ia măsuri nepopulare.

 Reacţii vehemente

 Beneficiind de un context politic favorabil (partidul său face parte dintr-o coaliţie care deţine majoritatea în parlament), ministrul Adrian Oros a scos în dezbatere publică un proiect de ordin supranumit în media ”ordinul 5 porci”, întrucât permite exploataţiilor noncomerciale de suine să crească numai cinci porci şi pentru consum familial. Măsura anunţată în cadrul proiectului de ordin de ministru a stârnit, cum era de aşteptat, reacţii vehemente, fiind formulate şi acuzaţii din cele mai grave, cum că ministrul şi alţi decidenţi politici vor să distrugă satul românesc, ce să mai, toată ţara, în complicitate cu nişte închipuiţi inamici ai României. În fine, toată gama de acuzaţii conspiraţioniste revărsate pe internet.

 Pe cine ar afecta noile măsuri?

73

Ce ar trebui să facă aceia care vor să crească mai mult de cinci porci? Să se înregistreze în SNIIA şi să se autorizeze sanitar veterinar. Pe cine ar putea afecta aceste măsuri? Pe micii crescători care, deşi cresc maxim cinci porci, pe doi-trei dintre aceştia îi vând pe piaţa liberă, şi pe cei care cresc zeci, chiar sute de porci, fără să fie autorizaţi sanitar veterinar şi fără să aibă o formă minimă de organizare juridică. Cu siguranţă, cei mai vocali sunt cei din a doua categorie. Unii operează clandestin, sunt destule exemple în presa locală de ferme de porci neautorizate, descoperite de inspectorii DSVSA.

 Care ar fi imperfecţiunea vizibilă a ordinului?

 Una ar fi aceea că micii crescători care pot îngrăşa maxim 10 porci nu ar mai avea voie să vândă. Or, am mai scris în revista Ferma, 2500 de lei/exemplar câştigaţi de ei la finalul anului sunt foarte importanţi pentru bugetul familiei lor. Dacă ar fi instruiţi sanitar veterinar, ca să prevină transmiterea PPA, li s-ar putea permite să crească 10 porci şi să şi vândă câţiva dintre aceştia. Fiscalizarea s-ar putea face în cadrul normei de venit, fără să mai fie nevoiţi să se organizeze juridic înPFAsau ÎI. Cei care vor să crească zeci sau sute de porci pentru piaţă, dar refuză organizarea juridică şi autorizarea sanitar veterinară, constituie zona nevralgică a sectorului creşterii suinelor. Unii dintre aceştia se încadrează perfect nu stilului tradiţional-gospodăresc, ci stilului haiducesc.

ÎNCREDEREA, CHEIA SUCCESULUI!

Ministrul Oros a anunţat (sursa Agro TV) că va retrage ordinul, dar problemele rămân. Poate ar trebui încercată o campanie de informare mai aplicată, în teren, pentru crescătorii de zeci sau sute de porci care nu s-au ridicat la nivelul industrial de producţie. Ar trebui convinşi să se asocieze, să le fie furnizată consultanţă pentru a depăşi barierele birocratice şi să fie aduşi în legalitate. Merită încercat!

LEGEA PORCULUI - DECIZII DE ULTIMĂ ORĂ

”Ordinul 5 porci” a stârnit reacţii şi dezbateri aprinse în spaţiul public. Ce prevede proiectul, cum argumentează MADR prevederile actului normativ, ce spun crescătorii şi opinia publică, ce decid autorităţile pe marginea acestui subiect, aflaţi în timp real de pe site-ul nostru de ştiri agricole www.agroinfo.ro.

 un articol de STELIAN RĂDESCU

INDUSTRIE ALIMENTARA

74

Movie Meat.Milk, una dintre cele mai atractive facilități de business oferite de conferința Meat.Milk 2021, meatmilk , 24 martie 2021

Caracterul festiv al celei de-a X-a ediții a Expo-Conferinței Internaționale Meat.Milk, care va avea loc în zilele de 24 și 25 mai 2021 la Hotel Alpin din Poiana Brașov sub genericul ”Sectoarele de carne și lapte ale României, la startul unei noi Istorii”, își va argumenta cu prisosință standardul foarte înalt al facilităților oferite de organizatori oamenilor de afaceri din cele două domenii vizate.

Una dintre acestea este sesiunea Movie Meat.Milk. Utilizând această oportunitate, firmele pot opta pentru proiecția pe ecranele evenimentului a unui film de companie de 3 minute. Filmele vor fi proiectate pe ecranele conferinței în Sesiunile de comunicări, dar și pe monitoarele care vor fi montate la recepția Expo-Conferinței.

O altă facilitate este organizarea așa-numitului Business Corner, în după-amiaza zilei de 24 mai, pentru companiile interesate să inițieze discuții de afaceri într-un spațiu special amenajat, cu reprezentanții altor companii prezente.

Pentru a beneficia de această oportunitate, firmele participante sunt rugate să indice organizatorilor din timp numele companiilor pe care doresc să le invite la dialog.

Evenimentul va fi organizat în conformitate cu recomandările Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Informații suplimentare pe site-ul meat-milk.ro/conferinta. Înscrieri, la office@infogroup.ro și la telefon 021.223.25.21.

Investiţi în România! Sebastian Sosin, producătorul de sosuri Chef Sosin: Cele mai interesante dezvoltări pentru cei de dimensiunea noastră pleacă din colaborarea cu băcăniile 22.03.2021, Alex Ciutacu

75

♦ Chef Sosin a obţinut afaceri de 100.000 de lei în 2020, primul an în care a funcţionat laboratorul de producţie din Jilava.

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-sebastian-sosin-producatorul-de-sosuri-chef-19964712

Producătorul de sosuri artizanale Chef Sosin consideră că există mai multe moduri în care pot colabora şi conlucra antreprenorii locali din industria alimentară, dincolo de formarea unor pachete de vânzări în care fiecare îşi aduce produsele, a explicat Sebastian Sosin, fondator Chef Sosin, în emisiunea Investiţi în România, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank. 

„Planul meu de colaborare şi asociere este puţin mai măricel, pe mai multe dimensiuni. În primul rând este vorba de aceste colaborări între producători individuali, eu cu sosurile mele, alţii care fac unt de arahide sau producători de miere, din conexiunile astea pot exista colaborări sub forma unor coşuri comune, dar e vorba şi de colaborările din spate, networking, sfaturi legate de furnizori. Aşa am găsit un producător de miere cu care colaborez de aproape un an, iar din această colaborare au venit multe altele. Dincolo de pachete livrate împreună se poate ajunge până la a implica producători de diverse nuci, ierburi, uleiuri în produsele mele şi beneficiază toată lumea, câştigăm toţi vizibilitate şi câştigă şi bani“. 

Chef Sosin este un business care a început cu sosurile făcute în propria bucătărie de Sebastian Sosin, însă afacerea a trecut la nivelul următor la începutul anului trecut, când a primit avizul de funcţionare pentru un laborator de producţie aflat în Jilava – achiziţionat şi pregătit pentru producţie în urma unei investiţii de 20.000 de euro. 

Astăzi, portofoliul Chef Sosin este format din 9 produse, iar fondatorul brandului lucrează şi la alte produse, atât proprii, cât şi dezvoltate pe bază de colaborări. 

„În maximum o lună voi ieşi cu produse noi pe care mi le doream de ceva vreme, erau cerute de piaţă, dar nu toate vor fi sosuri, vor fi şi nişte mâncărici pe lângă care merg foarte bine cu produsele mele şi sunt făcute tot pe baza unor colaborări care au apărut în urma unor discuţii. Eu spre

76

exemplu nu am cum să fac vin, dar îmi dau sema când un anume cupaj este interesant şi în urma unor discuţii am ajuns să dezvolt un astfel de cupaj care va face parte din pachetul de Paşte şi de 1 mai“.

Un mediu propice pentru a lega astfel de colaborări cu alţi producători este cel al băcăniilor, o piaţă care a început să devină mai efervescentă odată cu criza sanitară. 

„Vreau să consolidez cât se poate şi să creez colaborări stabile şi rezistente cu băcăniile pentru că cele mai interesante dezvoltări pentru cei de dimensiunea noastră pot pleca de aici, locurile astea pot duce la relaţii foate interesante. Eu mi-am găsit colaboratorii în băcănii şi la târgurile pentru micii producători“. 

El vrea să ducă produsele într-un număr mai mare de băcănii şi consideră că acestea îşi pot găsi locul în piaţă, în completarea retailului modern. 

„Văd foarte bine fenomenul băcăniilor pentru că este un segment care trebuie să crească, să se alinieze cu ce există în alte ţări. Suntem extrem de departe, dar mergem în direcţia bună, am văzut iniţiative frumoase şi curajoase în pandemie şi sper ca şi clienţii să înţeleagă locul lor. Băcăniile merg pe un segment puţin mai exclusivist dat de preţ, de calitate şi abia aştept să prindă cu adevărat avânt acest concept“. 

Tot în privinţa canalelor de vânzare, produsele Chef Sosin sunt prezente şi pe canalele online ale băcăniilor în care se afă, însă fondatorul consideră că segmentul online este unul sezonier, care se activează înainte de sărbători şi rămâne turat doar pe durata acestora. Totodată, compania nu exclude nici prezenţa în retailul modern. 

Investiţia din Jilava a făcut ca 2020 să fie primul an aproape întreg, cu laborator, pentru producătorul Chef Sosin, iar cifra de afaceri s-a situat al 100.000 de lei. Fondatorul companiei a explicat că există o lansă ca businessul să ajungă pe break-even până la finalul acestui an. 

În continuare, Chef Sosin plănuieşte încă o investiţie în partea de producţie, întrucât sosurile sunt artizanale, iar Sebastian Sosin este singurul care lucrează astăzi în firma pe care o administrează. 

„Simt că se apropie o limită fizică şi anume petrec foarte mult timp pentru că este 100% manual şi trebuie scăpat puţin de această încărcare, investit în anumite echipamente care îmi vor permite să fac munca în mai puţin timp şi să am timpul disponibil pentru orice alte activităţi dar să nu fie irosit umplând borcane. Investiţia poate fi de la 2.000 de euro şi până la o ofertă

77

extrem de bună care era pe la 20.000 de euro. Sincer, mă mulţumesc cu cel de 2-3.000 de euro, asta vorbim despre echipamente, dar odată ce se face investiţia în echipamente rămân cu destul de mult timp liber pe care îl pot folosi pentru a produce sortimente noi“. 

Sebastian Sosin este la bază inginer de microelectronică cu experienţă de lucru în laborator, cu chimicale. El are un doctorat în microelectronică obţinut în Olanda şi a lucrat în acest domeniu şi pentru corporaţii din România. 

Povestea firmei pe care activează Chef Sosin este mai veche, întrucât el şi-a dorit iniţial să producă cosmetice artizanale, însă s-a retras destul de repede din această activitate. Are doi parteneri care au investit alături de el pentru a deschide laboratorul din Jilava şi pentru a duce businessul mai departe.

Investiţi în România! Bogdan Boie, BeePower: Vom demara exportul de produse cu miere în Italia şi Germania , 24.03.2021, Bogdan Alecu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-bogdan-boie-beepower-vom-demara-exportul-de-19967621

Anul 2020 a reprezentat o creştere a businessului pentru cei cu produse naturale, care întăresc sistemul imunitar, iar producători precum BeePower caută acum să se extindă.

„Vrem să diversificăm gama de sucuri presate la rece, din coacăze, aronia, merişoare, fructe de pădure din România. producem miere de tei, rapiţă, mană, polifloră şi floarea-soarelui. Sucurile reprezintă până acum peste 50% din cifra de afaceri, cum este cel de cătină cu miere, după care urmează mixurile sau cremele, cu peste 25% din vânzări şi după care mierea pură sau polenul. Urmează acum să începem vânzările în Germania şi Italia. Acolo vom începe cu seturi de cadou după care căutăm soluţii pentru a vinde sucuri. Deja observăm o schimbare a percepţiei produselor româneşti în Vest“, a explicat Bogdan Boie, fondator al BeePower.

Bogdan Boie, 27 de ani, un dansator din Timişoara, a investit peste 40.000 de euro într-un business cu miere şi alte produse care au în componenţă atât miere, cât şi fructe sau seminţe.

78

Ideea unui business în acest domeniu i-a venit de la faptul că bunicul şi tatăl său sunt pasionaţi de apicultură, iar după ce a luat fonduri europene, Bogdan Boie a pus bazele brandului BeePower.

Mierea comercializată sub brandul BeePower vine din producţia proprie a companiei din Timişoara, în timp ce pentru seminţe şi fructe BeePower colaborează cu distribuitori locali, cu excepţia cătinei, care vine din plantaţia proprie.

„Am început cu fonduri europene, cu un proiect de 40.000 de euro, când aveam 18 ani. Ulterior am investit constant în afacere şi vrem să ne dezvoltăm în continuare pentru a dezvolta linia de producţie şi capacitatea. Acum ne-am axat pe plantaţia de cătină şi resursele au mers către cele 9 ha de cătină alături de cele 600 de familii de albine. Noi producem atât mierea, cât şi cătina. Cătina ia o mare amploare în România şi producţia este în creştere“, a explicat Bogdan Boie.

Cel mai mult vinde în magazinul online şi mai are câţiva parteneri locali în Timişoara. „Avem câteva băcănii în Bucureşti cu care colaborăm, dar în special pentru pachete-cadou de Crăciun sau Paşte“.

Anul 2020 a fost unul bun, s-a observat interesul oamenilor pentru produse naturale.

„Noi încercăm să combinăm superalimente care pot aduce un plus în nutriţia de zi cu zi, un aport nutritiv cât mai mare. Spre exemplu mierea cu scorţişoară e preferată de cei care vor să o folosească în ceai. Un potenţial ridicat vedem în zona de batoane şi nedorim să le producem chiar noi. Dar acum nu dispunem de spaţiu pentru producţie şi aici vrem să investim în 2021, inclusiv pe partea de batoane. Acum producem în Timişoara, avem un laborator, dar dorim să ne extindem“, a spus Bogdan Boie.

 Promovarea vinului romanesc, adusa din nou in discutie de ministrul Oros: astept propuneri concrete de la operatorii din acest sector martie 24, 2021

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, s-a aratat deschis la implementarea unor noi masuri de promovare a vinului romanesc, insa a sustinut ca este in asteptarea unor propuneri chiar de la operatorii din acest sector.

79

„Sigur exista ONVPV si exista ONIV-ul. Eu am avut de-a lungul anului trecut cateva intalniri cu aceste organizatii unde am discutat chiar despre promovarea vinului romanesc si am incercat sa sugerez si eu… cum am auzit, ca nu ma pricep la toate… am inteles ca in alte tari vine si statul cu o contributie, vine si sectorul respectiv cu o contributie pentru a face promovare. Am vazut cat de eficienti sunt la promovare colegii dvs din Republica Moldova. Eu astept in continuare ca din partea organizatiilor din domeniul vitivinicol sa vina spre noi, sa zic asa, niste dorinte de colaborare mai concrete, pentru ca noi suntem deschisi cel putin in partea aceasta de promovare care si eu am constatat ca este prea mica si e pacat”, a declarat ministrul Oros.

Ministrul Adrian Oros a precizat ca se incearca salvarea oricarui sector agricol, amintind in acest sens platile facute anul trecut pentru distilare si cei 500 de euro pe hectar compensatii, precum si intentiile din acest an.

„Anul trecut atat din bani europeni, cat si de la buget am venit cu aceste compensari de pierderi din cauza evolutiei Covid in toate domeniile de activitate. Stiti si dvs ca am avut doua masuri: una privind distilarea vinului si un ajutor de 500 de euro pe hectar. Atunci am avut o reactie din partea altor sectoare ca era prea mult. Noi am fixat acea suma dupa ce am discutat cu sectorul si dupa ce am facut niste analize si am stabilit ca acea suma a fost una realista la ceea ce aveam disponibil in buget. Orice strategie o gandim in functie de banii pe care ii avem la dispozitie”, a spus ministrul.

In ce priveste preocuparile de viitor, ministrul a declarat ca exista discutii deocamdata cu Comisia Europeana pe anumite subiecte.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

ANPC pune în dezbatere publică decizia de a obliga magazinele să afișeze la promoții și prețul de bază de la care s-a calculat acel discount, Carol Popa t Miercuri, 24 Martie 2021 Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a lansat o dezbatere publică privind o Hotărâre prin care stabilește noi reguli de afișare a prețurilor în cazul

80

promoțiilor. Conform Hotărârii propuse de ANPC, magazinele vor fi obligate, prin lege, să afișeze la reducerile de preț care a fost cel mai scăzut preț din ultimele 30 de zile înainte de ofertă, scopul Hotărârii fiind să ofere clienților protecție împotriva ofertelor înșelătoare.

Proiectul introduce un articol nou în H.G. nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare privind informațiile pentru consumatori legate de reducerile de preț. Orice notificare de reducere a prețului trebuie să indice clar prețul aplicat anterior de comerciant (prețul anterior). Prețul anterior reprezintă cel mai scăzut preț practicat de comerciant în perioada ultimelor 30 de zile înainte de data aplicării reducerii de preț, astfel încât consumatoul să poată identifica în mod clar reducerea.

Proiectul guvernamental prevede introducerea în lege a următorului articol:

• „Orice notificare de reducere a prețului indică prețul anterior aplicat de comerciant pentru o perioadă determinată, înainte de aplicarea reducerii de preț. Prețul anterior reprezintă cel mai scăzut preț practicat de comerciant în perioada ultimelor 30 de zile înainte de data aplicării reducerii de preț.• În cazul bunurilor susceptibile a se deteriora sau a se perima rapid (în special alimentele), prețul anterior reprezintă cel mai scăzut preț practicat de comerciant în perioada ultimelor 10 zile înainte de data aplicării reducerii de preț.• În cazul ȋn care produsul a fost prezent pe piață mai puțin de 30 de zile, prețul anterior reprezintă cel mai mic preț practicat de comerciant de la data punerii produsului pe piata, înainte de data aplicării reducerii de preț.• Dacă reducerea de preț este majorată treptat în perioada ultimelor 30 de zile, prețul anterior este considerat prețul fără reducere înainte de prima aplicare a reducerii de preț”.Prezenta reglementare propusă de ANPC trebuie să intre în vigoare la data de 28 noiembrie 2021 și ar urma să se aplice efectiv începând cu data de 28 mai 2022.

Grafic ZF: Cine e activ pe segmentul magazinelor mari de tip hipermarketuri

81

Hipermarketurile în pandemie: formatul cel mai dezavantajat din comerţul alimentar, dar favorizat de operaţiunile online şi închiderea magazinelor nealimentare în lockdown, Cristina Roşca 24.03.2021,

România are 226 de hipermarketuri operate de patru companii străine – Kaufland, Carrefour, Auchan şi Cora – cu vânzări cumulate de peste 25-26 mld. lei anual.

Hipermarketurile, magazine mari de chiar peste 10.000 mp, ce au pe rafturi şi 50.000 de produse alimentare şi nonalimentare, au traversat un an 2020 contrastant, spun reprezentanţii companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.

„Criza generată de pandemia de COVID-19 a lovit hipermarketurile mai puternic decât alte formate din comerţul alimentar. Iniţial, aceste magazine au beneficiat de pe urma faptului că au suprafeţe generoase şi multe produse în ofertă, mai ales în perioada în care consumatorii şi-au făcut stocuri de bunuri esenţiale de teama că ar putea apărea sincope în transport şi distri-buţie“, spun oficialii Euromonitor.

Grafic ZF: Cele mai mari ajutoare de stat aprobate în 2020

SECTOR 5: Programul mall-urilor, teraselor, hypermarketurilor - redus până pe 11 aprilie J.P. , Miscellanea / 24 martie

Programul mall-urilor, teraselor şi altor agenţi economici din Sectorul 5 va fi redus, de joi până pe 11 aprilie, ca urmare a unei dispoziţii a primarului Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, pentru a preveni carantinarea, informează un comunicat transmis, miercuri, de autoritatea locală, conform Agerpres.

82

Potrivit sursei citate, mall-urile, hypermarketurile, supermarketurile, terasele, service-urile auto, spălătoriile vor fi deschise, de luni până vineri, între orele 07.00 - 19.00, iar sâmbăta şi duminica în intervalul orar 07.00 - 15.00.

Programul benzinăriilor şi farmaciilor nu va fi afectat. Farmaciile non-stop vor avea în continuare program 24 din 24.

În schimb, programul pieţelor agroalimentare de pe raza Sectorului 5 se va modifica, urmând a fi deschise de luni până vineri în intervalul orar 7.00 - 17.00, iar sâmbăta şi duminica între 7.00 şi 15.00.

Locurile de joacă vor rămâne deschise zilnic până la ora 19.00.

În privinţa cursurilor şcolare, Primăria Sectorului 5 va asigura în continuare produsele necesare pentru limitarea răspândirii COVID-19, şi anume: măşti de protecţie pentru elevi şi profesori şi dezinfectanţi.

Poliţia Locală a Sectorului 5 va efectua verificări pentru a se asigura că agenţii economici respectă măsurile.

"Nu ne dorim carantinarea totală a Capitalei. Este important să încercăm pe cât posibil limitarea răspândirii virusului, fără a afecta prea mult viaţa de zi cu zi. Fac apel la toţi cetăţenii Sectorului 5 pentru a da dovadă de spirit civic. Să respectăm aceste măsuri, pentru că, doar în acest fel, numărul de îmbolnăviri va scădea, iar autorităţile centrale nu vor fi nevoite să impună o carantină totală în ceea ce priveşte Bucureştiul.", a transmis Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone.

ANSVSA şi ANPC vor derula controale comune în industria alimentară înaintea Paştelui S.B. , Miscellanea / 24 martie

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) vor desfăşura controale comune în industria alimentară, în perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, informează Agerpres.

Potrivit ANSVSA, controalele urmăresc verificarea respectării condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din toate pieţele agroalimentare, abatoarele şi centrele de sacrificare cu activitate temporară, unităţile de tranşare a cărnii, unităţi de procesare şi depozitare a alimentelor de origine animal şi nonanimală, precum şi în unităţile de vânzare cu amănuntul (carmangerii, măcelării, unităţi de alimentaţie publică, pizzerii,

83

cantine, unităţi tip catering, cofetării, patiserii, laboratoare de cofetărie/patiserie, pensiuni turistice, unităţi de tip hipermarket/supermarket, magazine alimentare etc).

"Fiecare DSVSA judeţeană/Municipiul Bucureşti a stabilit un program de lucru pentru perioada 22 martie - 1 mai 2021 (premergătoare Sărbătorilor Pascale Catolice şi Sărbătorilor Pascale Ortodoxe), în baza căruia medicii veterinari/ inspectorii de specialitate vor efectua controale şi verificări asupra modului în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în obiectivele supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. Astfel, în perioada 22.03.2020 - 01.05.2020 este asigurată permanenţa activităţii prin programul prelungit la nivelul DSVSA şi CSVSAO teritoriale (circumscripţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale) inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică. La sediul acestora vor fi afişate programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nereguli în domeniul siguranţei alimentelor. Aceste informaţii vor fi postate şi pe site-ul fiecărei DSVSA judeţene", se precizează în comunicatul Autorităţii Sanitare Veterinare remis miercuri AGERPRES.

În zonele de restricţie, consecutive confirmării unui focar de pestă porcină africană (PPA) la porcii domestici, mişcarea mieilor destinaţi sacrificării se va face cu respectarea prevederilor europene, care precizează că în zona de protecţie: "nici o altă specie de animal domestic nu poate pătrunde în exploataţie, nici nu poate ieşi din aceasta şi că în zona de supraveghere: "nici o altă specie de animal domestic nu poate pătrunde sau ieşi din exploataţie fără autorizarea autorităţii competente în următoarele şapte zile de la stabilirea zonei".

Pe de altă parte, ca urmare a confirmării scrapiei în anumite judeţe se monitorizează circulaţia ovinelor şi caprinelor destinate sacrificării, respectiv întregul traseu de la ferme sau exploataţii de origine către abatoare autorizate sanitar veterinar sau centre de sacrificare autorizate temporar.

În toate pieţele agroalimentare şi în alte locuri special amenajate în care va fi valorificată carnea şi celelalte produse de origine animală, de sezon, este asigurat necesarul de personal sanitar-veterinar şi programul prelungit de activitate, inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică.

"Pentru eficientizarea acestor acţiuni, medicii veterinari vor solicita în baza tematicilor de control commune şi ori de câte ori consideră necesar, sprijinul altor autorităţi competente judeţene sau locale (Primării, Consilii Judeţene, Instituţii ale Prefectului, ANAF, ANPC, MS etc), în vederea organizării unor acţiuni comune de inspecţie şi control, în limita competenţelor stabilite

84

prin legislaţia în vigoare şi în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu alte autorităţi", se mai arată în comunicat.

Autorităţile de profil vor verifica dacă fermele/exploataţiile de unde vor fi livrate animalele pentru tăiere, precum şi operatorii din domeniul alimentar care desfăşoară activităţi de tăiere, procesare, depozitare, transport/distribuţie şi comercializare a cărnii de miel şi a produselor derivate din aceasta deţin autorizare/înregistrare sanitară veterinară eliberată în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.

Vor fi admise pentru sacrificare în vederea consumului public numai animalele cu o stare corespunzătoare de sănătate certificate de sănătate (documente privind informaţiile de lanţ alimentar) şi care sunt identificate şi înregistrate în Baza Naţională de Date conform legislaţiei în vigoare, însoţite de documente sanitare veterinare de mişcare, crescute în ferme, localităţi şi zone indemne de boli transmisibile.

De asemenea, va fi controlată şi respectarea regulilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului, abatorizării sau tăierii, conform prevederilor legale în vigoare.

Inspectorii DSVSA în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratelor de Poliţie judeţene, şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, vor efectua controale în trafic asupra transporturilor de animale pentru verificarea condiţiilor de igienă, a dezinfecţiei şi a documentelor de autorizare sanitar veterinar a mijloacelor auto utilizate pentru transportul animalelor şi a documentelor însoţitoare ale animalelor (certificate veterinare care să ateste sănătatea mieilor şi documente care să cuprindă informaţii despre lanţul alimentar).

"Sacrificarea mieilor se realizează în unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare pentru sacrificarea de ovine, publicate pe site-ul ANSVSA. Sacrificarea mieilor poate fi realizată şi în spaţii amenajate şi autorizate temporar, organizate în condiţiile legii în care să se asigure supravegherea sanitară veterinară şi în care sunt respectate condiţiile prevăzute de legislaţie, carnea rezultată în urma sacrificării fiind destinată direct consumatorului final, fiind interzisă comercializarea acesteia prin unităţile de comercializare cu amănuntul", precizează sursa citată.

Spaţiile amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor trebuie să fie situate în zone în care nu au fost impuse restricţii din motive de sănătate a animalelor.

Funcţionarea locurilor de sacrificare a mieilor este permisă numai în perioada 30 martie - 3 aprilie 2021 (premergătoare Paştelui catolic),

85

respectiv, în perioada 21 aprilie - 1 mai 2021 (premergătoare Paştelui ortodox), între orele 7:00 - 17:00.

DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti vor permite înfiinţarea spaţiilor amenajate temporar numai în condiţii în care în aceste spaţii amenajate temporar sunt respectate condiţiile generale şi specifice de igienă, sănătate şi bunăstare a animalelor, gestionare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman şi de eliminare a deşeurilor, stabilite de legislaţia sanitară veterinară şi există un număr suficient de medici veterinari oficiali instruiţi corespunzător cu privire la efectuarea examenului ante şi post-mortem, care să poată dispune măsuri de restricţie sanitar-veterinară asupra cărnii, în cazurile în care constată încălcări ale prevederilor legislaţiei în vigoare la nivelul centrelor de tăiere autorizate temporar.

Loturile de carne de miel sunt livrate din abatoare însoţite de certificat sanitar-veterinar.

Producătorii şi comercianţii care valorifică ouă pentru consum uman, fermele producătoare şi centrele de ambalare ouă, trebuie să fie autorizate/înregistrate sanitar veterinar conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. Transportul ouălor trebuie să se efectueze numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar, iar pe întreaga perioadă de depozitare şi comercializare să fie asigurate temperatura şi igiena corespunzătoare. Ouăle trebuie să fie marcate cu codul producătorului şi să provină din centre de ambalare ouă autorizate în conformitate cu prevederile privind standardele de comercializare aplicabile ouălor.

Este interzisă comercializarea ouălelor cu coaja crăpată sau lovită, acestea sunt retrase de la comercializare şi sunt dirijate către o unitate de neutralizare sau prelucrare tehnică.

Micii producători care comercializează lapte şi brânzeturi în pieţele agroalimentare şi târguri, trebuie să fie înregistraţi sanitar-veterinar, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr.111/2008. Laptele crud care este destinat vânzării directe sau prelucrării în brânzeturi trebuie să provină de la animale sănătoase, crescute în ferme/exploataţii autorizate/înregistrate sanitar veterinar şi care nu suferă de boli care pot fi transmise la om prin intermediul laptelui şi produselor lactate. Micii producători care vând direct lapte crud şi produse din lapte către consumatorul final în pieţele agroalimentare şi târguri trebuie să deţină carnete de sănătate pentru animalele de la care provine laptele.

Brânzeturile destinate comercializării de către micii producători trebuie expuse la vânzare în spaţii special amenajate din pieţe agroalimentare şi

86

târguri, în vitrine destinate acestui scop, în recipiente (tăvi) confecţionate din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat (plastic, ceramică, inox etc). Brânzeturile trebuie să fie protejate corespunzător împotriva contaminării pe durata transportului şi a expunerii la vânzare către consumatorul final (de exemplu: în recipiente din material plastic, pungi din plastic etc); În cazul în care transportul şi păstrarea brânzeturilor în vederea vânzării directe către consumatorul final se realizează în recipiente confecţionate tradiţional din lemn (putini), acestea trebuie să fie curate şi identificate corespunzător, pentru asigurarea trasabilităţii produselor şi prevenirea contaminării.

Comercializarea brânzeturilor în pieţele agroalimentare şi târguri se va face numai în ambalaje de desfacere corespunzătoare de unică folosinţă (pungi de plastic alimentare, hârtie cerată alimentară etc.) sau alte tipuri de recipiente curăţate şi igienizate corespunzător.

În ceea ce priveşte peştele, spaţiile şi locurile unde se comercializează trebuie să fie înregistrate sanitar-veterinar şi să îndeplinească condiţiile stabilite pentru desfăşurarea acestor activităţi. Gheaţa utilizată pentru menţinerea temperaturii peştelui şi produselor din pescuit proaspete trebuie să fie obţinută numai din apă potabilă şi să fie asigurată pe întreaga perioadă de expunere. Trebuie asigurată trasabilitatea peştelui şi produselor din pescuit prin etichete şi alte documente însoţitoare, inclusiv dacă acestea provin din acvacultură (sistem de creştere controlată) sau sunt capturate (pescuite) din mediul sălbatic. Peştele şi produsele din pescuit comercializate trebuie să nu fie infestate cu paraziţi vizibili şi să fie corespunzătoare din punct de vedere al examenului organoleptic.

Controalele oficiale tematice în spaţiile şi locurile în care se comercializează peştele şi produsele din pescuit vor fi intensificate în perioadele 23 - 26 martie şi 28 martie, precum şi în perioada 23 - 25 aprilie (cu ocazia sărbătorilor religioase de Bunavestire, Florii catolice şi Florii ortodoxe).

"Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, aflate sub controlul personalului de specialitate din cadrul DSVSA judeţene respectiv a municipiului Bucureşti", subliniază ANSVSA.

În cazul în care, cu ocazia controalelor sanitare veterinare, se constată că nu sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în funcţie de gravitatea abaterilor constatate, inspectorii din cadrul DSVSA judeţene respectiv a municipiului Bucureşti vor suspenda activitatea unităţii respective până la remedierea tuturor deficienţelor, vor aplica sancţiuni

87

contravenţionale, vor reţine oficial produsele alimentare care pot constitui un pericol pentru sănătatea cetăţenilor, dirijându-se către unităţi de neutralizare.

Controalele se vor desfăşura în colaborare şi cu reprezentanţi ai Poliţiei Române şi ai Ministerului Finanţelor, potrivit Agerpres.

În piața Zahana din Slatina se vând la greu roșii „românești”, la doar 10 lei/kg, martie 24, 2021 agrimanet

În piața Zahana din Slatina se vând la greu roșii „românești”, la doar 10 lei/kg.

Să fie rezultatul programelor ministerului agriculturii sau samsarii profită de naivitatea clienților? Atenție ce cumparați!

Tomatele românești apar pe piață abia peste 3-4 săptămâni!!!

Pentru că instituțiile statului nu-și fac treaba, samsarii profită de această situație și își permit să păcălească consumatorii! Dar și statul prin evaziune fiscal! Acești intermediari sunt obligați să dețină și să folosească casă de marcat!!!  

Administrația Piețelor și Directia Agricola Olt au obligația de a face verificări in piețe pentru a proteja atât interesele adevăraților producători cât și a ale consumatorilor!

Florin Ciobanu, Președinte la Asociația Tinerilor Fermieri Olt, continua relatarea:

“Azi am fost informat de către colegii legumicultori care își desfășoară activitati de vânzare a legumelor in Piata Zahana din Slatina că au apărut persoane suspecte care comercializează ,,tomate românești “ in condițiile in care, până  la această  data,  nici un producător din Olt încă nu a scos pe piață tomate din ciclu 1!

88

Am fost in piata Zahana, am verificat speța și am găsit urmatoarele :

– așa zisul producator s-a dovedit că minte deoarce la prima verificare a declarat ca a cumpărat tomatele de la un producator din Izbiceni…

– am făcut verificări la primaria Izbiceni și s-a dovedit ca producatorul respectiv nu există…

– comercianta (samsar), in urma verificărilor realizate de Politia Locală Slatina, nu deținea acte de proveniența a tomatelor, dar in timpul controlului și-a adus aminte că tomatele sunt cumparate (fără documte legale) de la o firma din Constanta.

– spațiul unde se realiza vânzarea tomatelor ,,românești“ este spațiul public – aleea din fata Pieței Zahana – total ilegal pentru desfășurarea de activități comerciale – cu toate că la o distanța de câțiva metri, in interiorul pieței Zahana existau tarabe neocupate.

– cei de la Poliția Locală Slatina au recunoscut-o pe așa zisa producatoare de tomate – care mai primise in zilele anterioare cel puțin 3 amenzi pentru ocuparea abuzivă și nelegală a spațiului public!!!

Nu trebuie încurajat comerțul stradal – total nelegal – cu produse din import, ducând in eroare consumatorul român care speră că poate pune pe masa familiei tomate românești gustoase și sănătoase!!!”

sursa foto: Florin Ciobanu, Președinte la Asociația Tinerilor Fermieri Olt

Kaufland – Sponsor Gold și Agriso Sponsor la FoodIntelForum.ro Ediția a IV-a , Leontin Dinulescu, La mart. 24, 2021  

Kaufland a devenit  Sponsor Gold la FoodIntelForum.ro Editia a IV-a, care va avea loc între 27 aprilie- 3 iunie 2021.

În cadrul conferințelor, Valer Hancaș, Corporate Affairs & Communication Director Kaufland va prezenta influența retail-ului modern asupra creșterii calității produselor, asocierii și parteneriatelor, cu accent pe câteva povești de succes.

89

  * Casa de avocatura Biriș-Goran a devenit, și în acest an, Partener al  FoodIntelForum.ro, Ediția a IV-a, la fel ca și la precedentele trei ediții. Cunoscutul avocat Gabriel Biriș va fi unul dintre moderatorii de elită ai conferințelor.

FoodIntelForum.ro este cea mai importantă platformă internațională de comunicare a acestei primăveri cuprinzând mai multe conferințe, workshopuri, prezentări de brand-uri unicat, care acoperă tot lanțul specific din agribusiness, industria alimentară, industria de băuturi, retail și HoReCa.

FoodIntelForum.ro pune în discuție:

accelerarea comercializării și introducerii tehnologiilor agro-alimentare cele mai avansate, generate de uraganul tehnologic în plină evoluție și de necesitatea implementării “Green Deal” la nivelul UE

cele mai moderne modalități de finanțare și accesul la fondurile europene destinate României și Europei de sud-est.

În calitate de Sponsor FoodIntelForum.ro, Editia a IV-a  s-a alăturat și Agriso, o firmă cu capital românesc care, plecând de la convingerea că  agricultura va fi mult mai eficientă doar dacă va fi integrata “de la sol la satelit“, a dezvoltat o aplicație modernă ce folosește tehnologie de ultimă generație pentru a veni în ajutorul fermierilor.

FoodIntelForum.ro, Ediția a IV-a,  27 iunie-3 iunie 2021, are ca Sponsor Gold Kaufland, și printre Parteneri: Casa de avocatură Biriș-Goran, CEC Bank, USAMV, ASAS, ASE, Hora etc.

Printre partenerii media sunt: FoodBiz, Agrostandard, Economistul. Lumea Banilor, Infrapress, TVR Internațional etc.

90

Carrefour achiziționează lanțul brazilian de retail Grupo BIG 24 Mar 2021 Bogdan Angheluță

Retailerul Carrefour a anunțat achiziția lanțului concurent brazilian Grupo BIG pentru 1,1 miliarde de euro. Înțelegerea vizează creșterea expunerii în Brazilia, a doua cea mai mare piață pentru Carrefour după cea franceză.

Achiziția este cea mai mare făcută de CEO-ul Alexander Bompard de când a preluat comanda în 2017. Dacă va fi aprobat de autoritățile de reglementare, acordul va duce la crearea unei entități care încorporează atât Carrefour Brazilia, cel mai mare jucător local în comerțul cu amănuntul și Grupul BIG, al treilea ca mărime. Compania rezultată are vânzări de aproximativ 15,3 miliarde de euro și operează 876 de magazine cu 137,00 de angajați, potrivit celor de la Financial Times.

Grupul BIG este deținut de fondul de capital privat Advent International, care a cumpărat 80% din participația sa de la retailerul american Walmart în 2018.

Divizia braziliană a Carrefour va emite 70% numerar și 30% acțiuni noi pentru a cumpăra Grupo BIG. La încheierea tranzacției, în 2022, Carrefour Brazilia va deține 67,7% din noul grup, iar Advent și Wal-Mart vor deține împreună 5,6%.

Directorul financiar al Carrefour, Matthieu Malige, a declarat că achiziția este în concordanță cu strategia de finalizare a tranzacțiilor mici și mijlocii ce are ca scop îmbunătățirea prezenței în zonele cu creștere rapidă.

La jumătatea acestei luni, Carrefour a anunțat achiziția a 172 de magazine Supersol în urma unei tranzacții de 78 de milioane de euro. Tranzacția presupune preluarea supermarketurilor și magazinelor de tip convenience aflate în mare parte în regiunile Madrid și Andaluzia și consolidează poziția Carrefour pe locul doi în topul retailerilor din Spania. Magazinele Supersol făceau parte din grupul lituanian Maxima și, potrivit datelor Carrefour citate de FoodBev Media, magazinele pe care le va prelua grupul francez au înregistrat în 2019 vânzări nete de aproximativ 450 de milioane de euro.

Stațiile de Plată SelfPay din retailul modern, preferate pentru plata taxelor și impozitelor, 24 Mar 2021 , Bogdan Angheluță

Mai mult de 100.000 de români au ales în lunile ianuarie și februarie 2021 Stațiile de Plată SelfPay pentru plata taxelor și impozitelor, precum impozitele pe clădiri, impozitele pe terenuri sau pe alte bunuri,

91

taxele de salubrizare, plata parcării de reședință, amenzi, dar și taxele pentru starea civilă.

În același timp, numărul plăților de taxe și impozite realizate în primele două luni ale anului 2021 prin Stațiile de Plată SelfPay a crescut cu 78% față de aceeași perioadă a anului anterior, ponderea cea mai mare fiind deținută de impozitele pe clădiri, mijloace de transport și terenuri (47,6%), urmate de taxa pentru parcarea de reședință (38%).

Cele peste 5.500 de Stații de Plată SelfPay, la care este disponibilă această facilitate, sunt amplasate în peste 1.000 de localități din țară și pot fi găsite în rețele de retail modern precum Profi, Carrefour, Kaufland, Mega Image, în centre comerciale, benzinării, bănci sau în magazine de proximitate, în intervale orare de până la 24/7. Dintre acestea, Stațiile de Plată SelfPay amplasate în magazinele de retail modern se numără în topul preferințelor pentru efectuarea plăților de taxe și impozite în primele luni ale anului (23,5%). Acestea sunt urmate de Stațiile de Plată SelfPay, amplasate în sediile primăriilor sau ale direcțiilor de taxe și impozite (23%), iar pe locul trei se poziționează Stațiile de Plată SelfPay amplasate stradal (12%), care sunt urmate de cele din unitățile bancare sau IFN-uri (9%), parcări, centre comerciale, magazine de proximitate, piețe și benzinării.

“În ultimii doi ani, prin rețeaua sa de peste 5.500 de Stații de Plată de tip self-service, SelfPay a devenit un actor tot mai vizibil și important în procesele de digitalizare a organizațiilor și a autorităților publice centrale sau locale din România, precum și în comunitățile în care activează. Soluția digitală de plată dezvoltată de SelfPay ajută administrațiile locale să devină un partener confortabil în dialogul și interacțiunea cu cetățenii prin soluții digitale de plată performante, sigure și ușor de accesat, fără să fie nevoie de activități de instruire a personalului care activează în cadrul departamentelor de specialitate. Prin reţeaua de Staţii de Plată SelfPay asigurăm accesul facil tuturor cetăţenilor, indiferent de statutul social și de metodele de plată preferate, la un sistem modern de plată a taxelor şi impozitelor, simplu, rapid și în siguranţă.”, a declarat Adrian Badea, CEO al SelfPay.

Mastercard: Românii s-au pus pe gătit în pandemie. Cât petrec în bucătărie i ce mâncăruri preferă să pregăteascăș , Andra Imbrea , 24 Mar 2021

66% dintre români și-au îmbunătățit abilitățile culinare în ultimul an, iar o gospodărie petrece, în medie, până la aproape 20 de ore pe săptămână pentru pregătirea preparatelor - o creștere de 46% comparativ cu anul precedent, arată un studiu Mastercard. 

92

Studiul arată că românii și-au îndreptat atenția către preparatele îndrăgite de întreaga familie, precum mămăliga, ciorba, salata de boeuf, sarmalele și cozonacul. Și, deși mâncărurile tradiționale sunt preferate de o parte dintre aceștia, peste două treimi (72%) se simt suficient de încrezători pentru a experimenta mai des în bucătărie. Televiziunea, serviciul de streaming și rețelele de socializare au fost o sursă de inspirație pentru mulți români în alegerea rețetelor (58%).  

Cu toate acestea, dincolo de aspectul său practic, gătitul a dezvăluit și dorința de a avea un stil de viață mai sănătos (64%), de a deprinde noi abilități (57%) și de a petrece mai mult timp de calitate cu cei dragi. Peste jumătate (67%) dintre români au spus că servitul mesei împreună a reprezentat o oportunitate de reconectare cu cei din locuință, 80% declarând că acest ritual se va menține pe termen lung.

Anul trecut a generat, totodată, o creștere a popularității „cinelor festive”, 58% dintre români spunând că au organizat astfel de cine pentru prietenii, familiile sau apropiații lor, atunci când astfel de reuniuni erau sigure din punctul de vedere al sănătății. În același timp, 22% dintre consumatori au găzduit o cină virtuală, iar 67% declară că cinele festive vor fi un eveniment recurent în calendarul social al acestora, atunci când astfel de întâlniri vor fi permise.

Cumpărături mai generoase în online? 

Normele de distanțare fizică au schimbat, de asemenea, comportamentul de achiziție al românilor. Unul din trei (32%) a cumpărat alimente online pentru prima dată în ultimul an. 31% au declarat că au cheltuit mai mulți bani pe alimente atunci când au achiziționat online, din pricina impulsului de a achiziționa diferite ingrediente. Aproape jumătate dintre aceștia (42%) vor continua să cumpere produse alimentare online, chiar și după ridicarea restricțiilor.

Și cheltuielile pentru echipamente de gătit, sisteme de iluminat ambiental, lumânări și seturi de pahare, au înregistrat un avans semnificativ. Alte elemente esențiale cinelor festive urmează, în același timp, un trend ascendent, 29% investind în articole de veselă și seturi de pahare, iar 23% achiziționând seturi de mobilier pentru living.

„Ultimele 12 luni au fost o reală provocare. Cu toate acestea însă, este reconfortant să vedem cum se conturează anumite tendințe pozitive, precum cea în domeniul culinar. Rolul principal al brandului nostru este conectarea oamenilor cu lucrurile care le aduc bucurie, fie oferindu-le experiențe unice, prin intermediul parteneriatelor noastre, fie punându-le la dispoziție

93

modalități convenabile, sigure și rapide pentru achiziționarea articolelor de zi cu zi. Iar pentru noi, acest rol este cu adevărat De Neprețuit”, a declarat Raluca Nicolaescu, Head of Marketing Mastercard România.

Cele mai populare mâncăruri de suflet din România:

Mămăligă Ciorbă Salata De Boeuf Sarmale Cozonac Mici Ciorbă Rădăuțeană Papanași Ciorbă de burtă Tochitură moldovenească Jumări Balmoș Murături Alivenci Cighiri

Cumpărături de consolare în pandemie: românii, campionii Europei la numărul de produse adăugate în wishlist , Andra Imbrea, 24 Mar 2021 Întrucât mulți utilizatori nu mai pot lucra de la birou sau nu pot participa la evenimente sociale, cumpărăturile de articole de îmbrăcăminte noi pentru aceste ocazii nu mai sunt considerate priorități, ci sunt mai degrabă amânate pentru o perioadă ulterioară.

Ca o consecință a pandemiei coronavirus, a reapărut fenomenul de “cumpărături de consolare” sau mai cunoscutul “revenge shopping”, un fenomen prin care populația ieșită din lockdown sărbătorește prin sesiuni de cumpărături extinse, mai ales de articole de lux. Manifestat încă de anul trecut în China, unele state din SUA, cât și din Europa, fenomenul “revenge shopping” a cunoscut amploare pe fondul relaxării măsurilor restrictive luate de autorități după valul 2 al pandemiei. În China, în vara 2020, când măsurile de lockdown au fost

94

substanțial eliminate, au fost creșteri de comenzi și de până la 90%, conform unor rapoarte BusinessofFashion.com.

Un pas preliminar al acestui fenomen este acela de wishlistare, adică adăugarea produselor dorite în lista de favorite online, pentru “cumpărăturile de consolare” de după. Multe dintre aceste produse din wishlist sunt exact acele articole pe care lucrul de acasă și distanțarea socială le-au trimis în fundul dressing-ului, precum rochiile, fustele, pantofii cu toc, gențile ori piesele de bijuterie.

Creștere lunară de 20% pentru articolele din favourites de pe Glami 

GLAMI, primul motor online de căutare de modă din România, raportează o creștere a intenției de cumpărare a utilizatorilor, în contextul în care consumatorii români sunt mai preocupați de achiziții de articole diferite de cele confortabile, de lucru de acasă, precum pijamale, treninguri, hanorace, bluze largi.Încă din ultimul trimestru al lui 2020, această intenție de cumpărare în redefinire a impactat și articolele adăugate de utilizatori în lista de favorite (wishlist), articole care au crescut de la lună la lună, cu +20% în intervalul ianuarie-martie 2021.

1 din 4 utilizatori înregistrați pe www.glami.ro are o medie de 10 produse în lista de favorite online, majoritatea articole la preț întreg, pe care aceștia le așteaptă la reducere, mai ales având în vedere că 52% dintre români preferă să cumpere online articole la reducere, după cum arată cifrele colectate în cadrul GLAMI Fashion (Re)search, un proiect de analiză a pieței de fashion e-commerce al GLAMI.

Adăugarea produselor în wishlist a fost influențată de faptul că din aprilie 2020, utilizatorii cu cont creat pe www.glami.ro primesc e-mailuri de notificare când produsele lor preferate din lista de dorințe au primit o reducere mai mare.În perioada ianuarie-martie 2021, românii au trecut pe lista de dorințe rochii, fuste, genți și poșete, pantofi sport, dar și îmbrăcăminte sport, precum jachete, treninguri, topuri și pantaloni sport.

Dintre toate țările în care operează GLAMI, România este campioana pieselor trecute pe lista de favorite online/sesiune/utilizator.

Leonidas ar putea închide una din zece ciocolaterii din cauza pierderilor din pandemie , Angela Alexandru, 24 Mar 2021 Producătorul belgian de praline Leonidas este afectat de criza generată de Covid-19. Vânzările au scăzut considerabil, în mare parte acestea fiind influențate de fluxul diminuat de turiști, ca urmare a limitărilor de

95

circulație impuse de pandemie. CEO-ul companiei a declarat că va fi nevoit să închidă unu din zece magazine, în curând.

Producătorul belgian de ciocolată are 1300 de magazine deschise la nivel mondial, iar 400 sunt în Belgia. Dintre toate aceastea, unitățile din zonele turistice și din aeroporturi încă se confruntă cu dificultăți finanaciare: „În unele magazine, vindem în continuare cu 80% mai puțin decât de obicei”, a declarat CEO-ul, Philippe de Selliers, potrivit Retail Detail.

Printre primele măsuri luate deja de producător se numără închiderea temporară a unor locații din Bruges. "Comerțul din turism și pentru călătorii este mort, iar vânzările pot fi cu până la 90% mai mici decât în mod normal.", a adăugat de Selliers.

Mai mult decât atât, ca urmare a prețurilor ridicate pentru spațiile de închiriere, cele mai scumpe magazine ale companiei de ciocolată sunt tocmai cele din aeroporturi, unde sunt și cele mai mari pagube. Dacă turismul nu își revine în curând, zeci de sucursale ar putea fi închise, potrivit lui De Selliers.

Leonidas este prezent în România cu magazine deschise în sistem de franciză. Ciocolaterii Leonidas se găsesc în București (Piața Constituției, Beller, Afi Cotroceni, Băneasa), Iași, Cluj, Timișoara, Oradea și Brăila. Prima unitate din țară a fost inaugurată în Capitală, în 2001.

Citește și despre cum aproape 9 din 10 adulți la nivel global spun că au consumat mai multe gustări în timpul pandemiei față de perioada anterioară.

Mulțumită magazinelor din rețea care nu sunt plasate în orașele turistice, daunele financiare nu sunt atât de grave pe cât se aproximase inițial. Pentru anul acesta Leonidas estimează vânzări de 80 de milioane de euro, dar și profit. De la izbucnirea pandemiei de coronavirus și până în prezent, Leonidas a pierdut undeva între 80-90% din cifra de afaceri.

96

Când s-a impus primul lockdwon, compania s-a văzut obligată să distrugă o cantitate mare de ciocolată, optând ca în perioada de Paște să doneze cinci milioane de ouă de ciocolată pentru a nu se irosi.

La al doilea lockdown, daunele nu au fost la fel de grave: cifra de afaceri a companiei a scăzut cu aproximativ o treime. Leonidas este acum mai bine pregătit, iar al doilea blocaj este mai puțin strict, explică CEO-ul. De asemenea, comerțul electronic a crescut, iar acum reprezentă aproape 2% din cifra totală de afaceri. "Peste cinci ani, ar trebui să fie 5%. Probabil că nu vom ajunge niciodată la 30%, deoarece majoritatea oamenilor vor să vadă și să miroasă pralinele", a explicat acesta.

Mega Image lansează livrarea la domiciliu în 2 ore, pentru București și Voluntari, Alina Stanciu - mie, 24 mart. 2021, Retailerul Mega Image, parte a grupului Ahold Delhaize, introduce livrarea la domiciliu în maximu 2 ore de la plasarea comenzii, în București și Voluntari. Comenzile se pot face prin aplicația dedicată și trebuie să aibă o valoare de cel puțin 50 de lei.

Mega Image, cea mai extinsă rețea de supermarketuri din București, parte a grupului Ahold Delhaize introduce un nou serviciu privind comerțul online, după ce a lansat în anii trecuți atât un magazin online cât și serviciul click&collect disponibil acum în 29 de magazine din București.

Retailerul va livra în București și Voluntari, în termen de 2 ore, comenzi a căror valoare depășește 50 de lei și care nu depășesc 20 de produse. Clienții pot comanda prin aplicația deducată pe care o pot descărca din AppStore sau Google Play. Trebuie ulterior să se logheze sau să creeze un cont, să apese butonul „Livrare rapidă”,  să adauge adresa de livrare, intervalul orar la care așteaptă produsele acasă și să selecteze produsele.

Comanda minimă este de 50 de lei și nu se pot comanda mai mult de 20 de produse în total sau 6 de același fel. Compania nu a anunțat cât costă livrarea. Din testele Economica, la un coș de cumpărături de aproximativ 60 de lei în bucurești, costul de livrare este de 3,5 lei.

97

Fondată în 1995, Mega Image este unul dintre cele mai mari lanțuri de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 854 de magazine în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iași, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte, Timișoara, Bacău, Focșani şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image, Shop&Go, Gusturi Românești.

DIVERSE

Problema prețurilor enorme din restaurantele de pe Aeroportul Otopeni: Șase companii, amendate cu 1,4 milioane de euro pentru că s-au înțeles să fixeze prețurile • 24 Martie 2021

Consiliul Concurenței a sancționat cu 6,9 milioane lei (aprox. 1,4 milioane euro) șase companii care oferă servicii de alimentație publică (food & beverage) în incinta Aeroportului Internațional Henri Coandă București, potrivit unui comunicat de presă. Amenda a fost dată pentru fixarea prețurilor, iar cele șase companii au recunoscut fapta.

Ancheta Consiliului Concurenței vine pe fondul a numeroase reclamații ale pasagerilor de pe Aeroportul Henri Coandă legate de prețul mâncării și băuturii, printre cele mai ridicate din toată Europa.

Aeroportul Internațional Henri Coandă București, al cărui pachet majoritar de acțiuni e deținut de Ministerul Transporturilor a încredințat, în exclusivitate, companiei Dnata Catering gestionarea spațiilor cu destinație pentru alimentație publică.

La rândul ei, Dnata Catering a încheiat acorduri de subcontractare cu Food & Beverages Managament, cu Trotter și cu City Cafe Express (ambele din grupul City Grill), precum și cu Primero Business Consulting (în prezent, Land of Util Tehnology) și RBK Property Management. Citește integral pe economedia.ro

Hoții de oi, prinși la Coșteiu, în Timiș! Doar o parte din ovine au fost recuperate! Ramona Dascălu - 24 martie 2021

Furturile din ferme s-au înmulțit în ultima perioadă, iar cele de la exploatațiile cu animale țin mereu firul discuțiilor între crescătorii din cam toate județele țării. O adevărată lovitură a fost dată recent la o stână de unde s-au furat 68 de oi. Hoții au fost prinși, dar paguba a fost recuperată doar parțial.

Doi bărbați, cu vârste de 25 și 40 de ani, au fost reținuți de polițiști după ce au furat 68 de oi de la o stână din județul Timiș.

98

Cei doi hoți au fost prinși de oamenii legii la începutul acestei săptămâni pe raza localității Hezeriș, comuna Coșteiu, județul Timiș. Amândoi sunt din Vinga, județul Arad, și erau bănuiți că au furat 68 de oi de la o stână din Hodoș, comuna Darova, județul Timiș.

În timpul anchetei, polițiștii au aflat că indivizii au tot furat oi din județul Timiș încă de la începutul lunii martie. Oamenii legii au reușit să recupereze numai o parte din oi.

Cei doi barbați au fost reținuti pentru 24 de ore și duși în arestul poliției.

”În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, bănuiții fiind reținuți pentru 24 de ore și introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Timiș. Polițiștii continuă cercetările în vederea documentării întregii activități infracționale a celor în cauză precum și recuperarea în totalitate a prejuciului”, au transmis reprezentanții IPJ Timiș, potrivit tion.ro.

GLOBAL

Secretul din sticlele de Coca-Cola, Fanta și Pepsi. Ce conțin în funcție de țara unde sunt comercializate, Alina Stanciu - mie, 24 mart. 2021,

Coca-Cola, Pepsi și Fanta, trei dintre cele mai consumate băuturi răcoritoare în lume, au ingrediente diferite în funcție de statul UE unde sunt puse pe raft. Unele au ingrediente în plus, iar altele au concentrații extrem de diferite dintr-un anumit ingredient. O Fanta din Italia are cantitate dublă de suc de portocale față de aceeași Fanta din Germania, iar Coca-Cola nu se face din apă plată în Estonia.

În funcție de statul membru de unde se aprovizionează, consumatorii au simțit diferențe între Coca-Cola, Pepsi Cola sau Fanta pe care le consumă, potrivit unui studiu realizat de Joint Research Center (JRC), instituția care face cercetări științifice pentru Comisia European.

99

Nu este însă vorba doar despre o percepție de gust. Au fost identificate ingrediente diferite precum  sucroză sau sirop de glucoză, apă sau apă minerală, cu gumă arabică sau fără, foarte puțin suc de portocale sau cu mult suc de portocale, deși în toate statele membre aceste băuturi apar pe raft cu aceeași denumire și același ambalaj.

Există așadar un dublu standard de calitate a produselor comercializate în UE, iar uneori consumatorii nici nu realizează acest lucru. Potrivit studiului, aflat în a doua etapă, diferențele senzoriale sunt clar vizibile unde există diferențe mari în compoziția produsului. În schimb, atunci când diferențele compoziționale erau mici, experții nu le-au putut percepe, spre exemplu, variații mai mici ale conținutului de grăsime din chipsurile de cartofi. În general, diferențele senzoriale au fost găsite la 10 din cele 20 de produse testate.

Ce conține de fapt Coca-Cola

Potrivit cercetării JRC, o sticlă de 250 de ml de Coca-Cola varianta originală poate conține, în funcție de statul de unde este achiziționată, cantități diferite de zahăr și de sirop de glucoză-fructoză. Spre exemplu, în Germania, Estonia, Letonia și Polonia, Coca-Cola conține zahăr. În schimb, în Croația, Ungaria și Slovacia zahărul este complet înlocuit cu sirop de glucoză-fructoză.

În Estonia, Coca-Cola nu este făcută cu apă plată ci direct cu apă carbogazoasă, din compoziție lipsind dioxidul de carbon adăugat ulterior.

Există așadar și mici diferențe în cea ce privește valoarea energetică, astfel că în statele unde se vinde Coca Cola cu sirop în loc de zahăr, valoarea energetică la 100 de gr de produs este de 190 de kJ în loc de 180 de kJ.

În România, conform etichetei, Coca Cola conține apă, zahăr, dioxid de carbon, acidifiant, colorant, arome naturale inclusiv cofeină.

Cum percep consumatorii aceste diferențe

“Doar între produsul polonez și produsul din Letonia se poate observa o diferență semnificativă (din punct de vedere senzorial-n.red.). Produsul din Polonia poate fi considerat mai dulce în comparație cu cel din Letonia. Toate celelalte produse (ES, DK, HR, SK, HU) nu prezintă diferențe semnificative în ceea ce privește dulceața lor”, se arată în studiul JRC care include și părerea producătorului.

100

“Coca-Cola Original Taste este disponibil în peste 200 de țări din întreaga lume. Conține același amestec de ingrediente și poate fi îndulcit cu zahăr din trestie, zahăr de sfeclă, îndulcitori din porumb (inclusiv în Statele Unite) sau un amestec dintre acestea. Îndulcitorii nutritivi sunt substituibili deoarece prezintă o compoziție similară, conțin aproape același conținut caloric și sunt, de asemenea, reglementați în mod egal de legislația UE existentă”, este poziția oficială a companiei.

Pepsi Cola se vinde în două variante în UE

O analiză identică a fost realizată de cercetători și pe produsul concurent al Coca Cola, Pepsi Cola, iar aici diferențele apar în ceea ce privește conținutul de gumă arabică. Astfel, cumpărată din Bulgaria, Croația și Slovenia, sticla de 250 de ml de Pepsi conține gumă arabică (E414), un produs natural obținut din secreția  plantei de acacia, ce crește în Sudan. În schimb, în Germania, Letonia, Slovacia și Malta acest ingredient nu există în băutură.

Pepsi Cola conține zahăr în toate statele analizate, dar, ca și în cazul Coca-Cola, există o țară, în Malta, unde nu se foloseste apă plată ci direct apă carbogazoasă. Tot în Malta se pune în Pepsi  direct cofeină, iar aromatizanții sunt naturali și se adaugă separat. În băutura din alte state se folosesc aromatizanți ce conțin cofeină. Astfel, 100 de grame de Pepsi din Malta are doar 169 de kJ, față de peste 180 de kJ în celelalte state. Cea mai mare valoare energetică se regăsește în Pepsi din Germania (189 de kJ), acolo unde băutura are și cea mai mare cantitate de carbohidrați (11 g) la fel ca și zahăr (11g).

În România, Pepsi clasic conține, conform etichetei, apă, zahăr, dioxid de carbon, colorant, acidifiant, arome și cafeină.

“Produsul din Slovacia se remarcă datorită faptului că este mai dulce. În schimb, produsele din Croația și Malta sunt mai puțin dulci. Celelalte produse din celelalte state nu prezintă diferențe semnificative în ceea ce privește dulceața lor. În ceea ce privește intensitatea gustului general, nu pot fi observate diferențe semnificative între toate produsele”, sunt concluziile reieșite din cercetare.

“Vindem două variante de Pepsi Cola în UE, ambele conținând aceleași ingrediente, la aceleași niveluri și în aceleași proporții, ceea ce înseamnă că, prin design, ambele variante au aceleași caracteristici și aromă distinctivă Pepsi Cola.

Cele două variante sunt identice, cu excepția faptului că una include o cantitate mică de gumă arabă, care ajută la protejarea uleiurilor aromatice de

101

degradare. Motivul pentru cele două variante se datorează aranjamentelor operaționale și ale lanțului de aprovizionare. Variații ușoare în informațiile nutriționale și modul în care sunt declarate ingredientele reflectă practicile locale de fabricație și etichetare.

Băuturile de pe toate piețele conțin aceleași arome, iar specificațiile lor definesc același obiectiv și interval pentru conținutul de zahăr. Observațiile panoului senzorial demonstrează similitudinea intensității gustului pe care ne-am aștepta să o vedem. De asemenea, micile variații de dulceață observate de panou reflectă evoluția normală a percepției de dulceață pe durata de valabilitate și / sau diferențe probabile în condițiile de depozitare a băuturilor eșantion după părăsirea locului de producție”, a explicat producătorul Pepsi, Pepsico.

Fanta- cele mai mari diferențe în funcție de statul în care se vinde

Conform studiului JRC, în statele UE există opt variante distincte de Fanta Orange, iar cea mai frapanta diferență este cea a cantității de suc de portocale din concentrat: în Italia se vinde Fanta cu 12% suc de portocale în timp  ce în Germania cu 4,5%, iar în Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și Lituania procentul este de numai 5%.

Diferențe apar și la îndulcitori,pentru că o sticlă de Fanta poate conține doar zahăr (Belgia), zahăr și înulcitori Acesulfam-K și aspartame (Germania, Olanda), zahăr și îndulcitori ciclamat și saccharin (este un îndulcitor sintetic) (Letonia și Polonia), zahăr și îndulcitorii Acesulfam-K, aspartame, Neohesperidin DC (Estonia), doar sirop de fructoză-glucoză (Bulgaria), sirop de fructoză-glucoză și îndulcitorii ciclamat și saccharin (Cehia și Ungaria).

În România, potrivit etichetei, Fanta are minim 5% concentrație de suc de portocale, zahăr și sirop de fructoză și glucoză.

“Fanta din Bulgaria și Italia este mai puțin dulce și are o culoare galbenă, în Belgia, Olanda, Estonia, Germania culoarea băuturii este tot galbenă, dar este mai dulce, în timp ce în Letonia, Croația, Cehia și Polonia Fanta este la fel de dulce ca în Germania, dar pare mai portocalie.

“Fanta Orange este disponibilă în prezent în mai multe rețete din Uniunea Europeană și din întreaga lume, cu diferențe între rețete, asigurându-ne că îndeplinim preferințele și așteptările consumatorilor locali. Obținem unele ingrediente la nivel local, respectăm reglementările locale și intensificăm eforturile de reducere a zaharurilor adăugate în băuturile noastre. Toate rețetele noastre Fanta Orange conțin suc de portocale și, deși cantitățile de

102

suc variază din motive precum reglementările anterioare, ele rămân în concordanță cu produsele locale comparabile din fiecare țară. Eforturile noastre de reducere a zahărului rămân, de asemenea, o prioritate importantă, deoarece contribuim la angajamentele industriei băuturilor răcoritoare către UE”, este explicația coampaniei.

Concluziile generale ale studiului JRC

În cadrul studiului, în prima parte a acestuia, realizat de Centrul Comun de Cercetare (serviciul intern al Comisiei Europene pentru știință și cunoaștere), s-au evaluat 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre. Acest eșantion nu este, însă, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piața UE. Studiul a constatat că:

în marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele: 23 % din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, iar 27 % dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită;

9 % din produsele prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită;

alte 22 % din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită;

utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent. De asemenea, diferența de compoziție a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului. Pe baza noii metodologii elaborate, autoritățile naționale competente vor fi de acum înainte în măsură să efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile înșelătoare interzise în temeiul legislației UE privind protecția consumatorilor.

În conformitate cu legislația UE, comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat într-un alt stat membru, în pofida faptului că acesta are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, ar putea induce în eroare consumatorii în mod abuziv și ilegal dacă acest lucru nu poate fi justificat prin rațiuni legitime și obiective.

103

UNIUNEA EUROPEANA

Raportul european privind dublul standard: o treime din produse se vând în același ambalaj, dar au compoziții diferite   Carol Popa Miercuri, 24 Martie 2021

Comisia Europeană a publicat rezultatele campaniei paneuropene de testare a produselor alimentare, studiu care arată că unele produse sunt comercializate sub mărci identice sau similare, dar cu compoziție diferită în diferite țări membre ale Uniunii Europene. Comisia a publicat rezultatele celei de-a doua părți a unei comparații de calitate la nivelul UE a produselor alimentare comercializate sub aceeași marcă, un studiu realizat de Centrul Comun de Cercetare (CCR). Prima parte a studiului, publicată în 2019, s-a axat pe diferențele în compoziția produselor alimentare. Acesta a constatat diferențe - pentru aproximativ o treime din produsele testate nu apar imediat din informațiile din fața ambalajului, ci din ingrediente. Scopul celei de-a doua părți a studiului, prezentat astăzi, a fost de a afla dacă aceste diferențe compoziționale pot fi percepute de simțurile umane.

Constatările de astăzi nu au modificat ceea ce a constatat prima parte a studiului: diferențele în produsele alimentare nu au urmat un anumit model geografic. Rezultatele prezentate astăzi demonstrează că diferențele senzoriale sunt clar vizibile, unde există diferențe mari în compoziția produsului. De exemplu, diferențele semnificative în conținutul de zahăr din cerealele pentru micul dejun pot fi percepute influențând dulceața generală a produsului. În schimb, atunci când diferențele compoziționale erau mici, experții nu le-au putut percepe, spre exemplu, variații mai mici ale conținutului de grăsime din chipsurile de cartofi.

În general, diferențele senzoriale au fost găsite la 10 din cele 20 de produse testate. Adică la exact 50% dintre produsele testate!

În cadrul studiului, realizat de Centrul Comun de Cercetare (serviciul intern al Comisiei Europene pentru știință și cunoaștere), s-au evaluat 1 380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre. Acest eșantion nu este, însă, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piața UE. Studiul a constatat că:

104

• în marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele: 23 % din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, iar 27 % dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită;• 9 % din produsele prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită;• alte 22 % din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită;• utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent. De asemenea, diferența de compoziție a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului. Pe baza noii metodologii elaborate, autoritățile naționale competente vor fi de acum înainte în măsură să efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile înșelătoare interzise în temeiul legislației UE privind protecția consumatorilor.

Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, responsabil cu Centrul Comun de Cercetare al CE a declarat: „Unii europeni au senzația că produsele alimentare de marcă pe care le cumpără sunt diferite, posibil inferioare, față de cele disponibile în alte țări. Comisia și-a invitat oamenii de știință să contribuie la evaluarea obiectivă a amplorii acestui fenomen pe piața unică. Rezultatele sunt mixte: pe de o parte, mă bucur că nu s-a găsit nicio dovadă a unui decalaj între est și vest în ceea ce privește compoziția produselor alimentare de marcă, dar, pe de altă parte, mă îngrijorează constatarea că până la o treime din produsele testate aveau o compoziție clar diferită, deși erau comercializate sub mărci identice sau similare.”

 Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „În cadrul pieței unice europene nu vor exista standarde duble. Noile legi care sancționează standardele de calitate duble și consolidează competențele autorităților de protecție a consumatorilor ne oferă instrumentele de care avem nevoie pentru a pune capăt acestei practici. Atunci când își vor face cumpărăturile, consumatorii europeni vor putea avea încredere deplină că ceea ce văd este și ceea ce cumpără.

 

105

Didier Reynders, comisarul pentru justiție, a adăugat: „Consumatorii trebuie să știe ce cumpără. Nu trebuie să fie induși în eroare de aceeași față sau de o față similară a ambalajului, ceea ce înseamnă că mărfurile sunt aceleași atunci când nu sunt. Acest lucru este nedrept și contrar legislației UE privind consumatorii. Solicit statelor membre să asigure o transpunere rapidă a directivei actualizate privind practicile comerciale neloiale în legislația națională. Comisia va continua să asiste statele membre și să ofere sprijin autorităților de consum.”

 Testarea s-a bazat pe o metodologie armonizată, elaborată de către Centrul Comun de Cercetare, în cooperare cu statele membre. Această metodologie permite eșantionarea, testarea și interpretarea datelor în termeni comparabili, în întreaga UE. Toate statele membre ale UE au fost invitate să colecteze informații cu privire la compoziția produselor alimentare selectate oferite pe piețele lor. Nouăsprezece state membre ale UE au transmis informații cu privire la 113 produse de marcă și 15 produse sub mărci proprii ale distribuitorilor. Într-o primă etapă, această analiză se bazează pe informațiile care apar pe etichetele produselor și pe aspectul părții din față a produselor.

 Măsurile întreprinse de Comisie

Din 2017, când președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a abordat problema produselor cu dublu standard de calitate în discursul său privind starea Uniunii, Comisia Europeană a adoptat diferite inițiative care au vizat:

• clarificarea, pe cale legislativă, a situațiilor în care standardele duble de calitate a produselor reprezintă o practică înșelătoare, în cadrul pachetului recent convenit privind ”Noile avantaje pentru consumatori”;• stabilirea unei metodologii comune pentru testarea produselor alimentare;• publicarea unui set de orientări menite să sprijine autoritățile naționale în aplicarea legislației UE privind protecția consumatorilor și produsele alimentare;• testarea produselor la nivelul întregii UE, aplicând aceeași metodologie, pentru a înțelege mai bine fenomenul standardelor de calitate duble ale produselor.

Sunt așteptate studii suplimentare de la Centrul Comun de Cercetare în 2021 și 2022. În conformitate cu legislația UE, comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat într-un alt stat membru, în pofida faptului că acesta are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, ar putea induce în eroare consumatorii în mod abuziv și ilegal dacă acest lucru nu poate fi justificat prin rațiuni legitime și obiective.

106

Vezi aici raportul complet al Comisiei Europene:

https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/results-eu-wide-comparison-quality-related-characteristics-branded-food-products-part-2 -senzorial

.........................................................

BULGARIA

Toată Bulgaria e în scenariul roşu al pandemiei , A.P. , Miscellanea / 24 martie

Noua hartă a răspândirii coronavirusului în Bulgaria este complet roşie - în zona roşie sunt peste 120 de cazuri noi la 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile, transmite agenţia SEGA, citată de Rador.

Datele provin de la Centrul Naţional pentru Boli Infecţioase şi Parazitare şi arată situaţia începând cu 21 martie. De fapt, criteriile pentru intrarea în zona cu cea mai intensă răspândire a infecţiei au fost mult timp inadecvate situaţiei - Bulgaria are deja trei raioane cu peste 800 de cazuri noi la 100.000 de locuitori. Cea mai gravă situaţie este în oraşul-port Burgas, unde incidenţa este 897 la 100.000 şi probabil a trecut deja de 900. La Sofia este 866 la 100.000, la Vraţa - 801.

Numărul persoanelor cu COVID-19 în terapie intensivă în Bulgaria se apropie de cifra critică de 700 şi sunt deja 691 de persoane, după cum arată ultimele date de pe Portalul de Informaţii Unificare. În urmă cu doar o săptămână, în Bulgaria erau 577 de persoane în secţii de terapie intensivă, ceea ce înseamnă o creştere de 114 în doar 7 zile. În ultimele zile, mai mulţi şefi de spitale au anunţat că paturile de terapie intensivă lipsesc în mod critic şi indiferent de câte locuri noi se deschid, acestea sunt ocupate rapid. Numărul total de pacienţi din spitalele în Bulgaria a depăşit de mult timp valorile record şi este acum 8.689. Cu doar o săptămână în urmă erau 7.269, ceea ce înseamnă o creştere de 1.400 de oameni în doar 7 zile. Numărul celor nou infectaţi în ultimele 24 de ore se ridică la 4.46, cu 18.808 de teste efectuate. Aceasta reprezintă aproape 24% de eşantioane pozitive sau, cu alte cuvinte, fiecare al patrulea testat este pozitiv.

169 de persoane au murit cu COVID-19 în aceeaşi perioadă. Marţia trecute au fost mai mulţi - 187. Numărul total de morţi este deja de 12.188. Săptămâna trecută au fost 11.472, o creştere de peste 700 într-o săptămână.

107

Cazurile confirmate sunt în total 307.890, dintre care 58.671 sunt active. Tendinţa este ca cele mai vulnerabile grupuri să aibă vârsta cuprinsă între 40 şi 69 de ani. Ele reprezintă peste jumătate din toate cazurile. De la 40 la 49 de ani sunt 59.150 de cazuri, de la 50 la 59 - 61.682 şi de la 60 la 69 de ani - 54.453. În ultimele 24 de ore au fost vindecate 2.260 de persoane, iar numărul total al celor vindecaţi este de 237.031. Numărul total de doze de vaccin administrate este de 376.370, dintre care 7.465 în ultimele 24 de ore. Bulgarii vaccinaţi cu a doua doză sunt în număr de 73.853.

Din nou, cele mai multe cazuri noi se află în oraşul Sofia - 1.289. Există multe cazuri noi în Plovdiv - 373, în Varna - 281, Stara Zagora - 239. În celelalte raioane situaţia este următoarea: Blagoevgrad - 190; Burgas - 98; Veliko Târnovo - 129; Vidin - 33; Vraţa - 68; Gabrovo - 64; Dobrici - 65; Kârdjali - 47; Kiustendil - 73; Loveci - 65; Montana - 105; Pazardjik - 105; Pernik - 43; Pleven - 162; Razgrad - 44; Ruse - 185; Silistra - 126; Sliven - 92; Smolian - 73; Regiunea Sofia - 132; Târgovişte - 34; Haskovo - 117; Şumen - 163; Iambol - 72.

Ministerul Afacerilor Externe de la Sofia a recomandat să nu se călătorească în Maldive, după semnale despre bulgari infectaţi şi aflaţi în carantină în aceste insule. "Dacă călătoria este însă urgentă, recomandăm cetăţenilor să încheie o asigurare pentru acoperirea carantinei şi tratamentului în caz de COVID-19, precum şi să aibă fonduri suficiente pentru a acoperi cazarea, mâncarea şi biletele de avion în caz de carantină", sfătuieşte Ministerul Afacerilor Externe de la Sofia.

Datele pentru ultimele 24 de ore sunt destul de alarmante - am examinat eşantioane din 8 zone şi aproape 100% este prevalenţa versiunii britanice în aceste zone. Acest lucru a fost anunţat în emisiunea "Ziua începe", pe postul public de televiziune (BNT), de către conf. univ. Ivan Ivanov, director al Laboratorului Naţional de Referinţă la Centrul Naţional pentru Boli Infecţioase şi Parazitare. "Doar în Stara Zagora răspândirea este mai mică", a spus el. Celelalte variante în Bulgaria sunt mutaţiile europene care circulă de anul trecut. "Urmărim îndeaproape apariţia mutaţiilor tipice variantelor africane, franceze, nigeriene, braziliene şi alte variante, care reprezintă o problemă. Până acum, însă, nu s-au găsit astfel de mutaţii în Bulgaria", a subliniat conf. Ivanov.

Potrivit acestuia, există o tendinţă clară de răspândire mai rapidă a virusului în versiunea sa britanică. Afirmaţia că cu cât progresează procesul de imunizare, cu atât COVID-19 va înregistra mutaţii mai rapide nu este adevărată, a spus el. "Aceste variante au fost dovedite înainte de utilizarea vaccinurilor, dar acum se răspândesc pe o scară mai largă. Deci nu aş spune

108

că există o legătură între cele două. Acest lucru se vede cel mai bine în Marea Britanie, deoarece acolo versiunea britanică se răspândise în octombrie-noiembrie, când vaccinarea nu începuse", a declarat conf. Ivanov. El este convins că "deşi mai puţin eficace împotriva variantelor africană şi braziliană, toate vaccinurile acoperă toate opţiunile în acest moment".

BREXIT

Rata șomajului în Regatul Unit scade pe măsură ce lucrătorii renunță la forța de muncă, Financiarul mart. 23, 2021

Rata șomajului din Marea Britanie a scăzut în mod neașteptat în cele trei luni până în ianuarie, o schimbare care reflectă parțial persoanele care renunță la căutarea locurilor de muncă, în timp ce măsurile de blocare s-au înăsprit la începutul anului, au arătat marți cifrele oficiale.Principala rată de șomeri a scăzut la 5,0% în cele trei luni până în ianuarie de la 5,1% în ultimul trimestru al anului 2020, spre deosebire de previziunile dintr-un sondaj Reuters pentru o mică creștere la 5,2%. Niciunul dintre economiștii chestionați nu se așteptase la o scădere.

„Cele mai recente date de pe piața muncii sunt oarecum mixte, dar arată o rezistență considerabilă în general”, a spus Howard Archer, economist-șef britanic la consultanții EY ITEM Club.

O parte din scăderea ratei șomajului principal s-a datorat numărului mare de șomeri pentru luna octombrie, care a scăzut din cifrele trimestriale.

Scăderea a reflectat, de asemenea, o creștere a proporției forței de muncă potențiale clasificate drept „inactive”, cum ar fi studenții, părinții care își îngrijesc copiii cu normă întreagă și persoanele care au renunțat temporar la căutarea unui loc de muncă.

Această „rată de inactivitate” a crescut cu 0,3 puncte procentuale în ultimele trei luni la 21,0%, cea mai mare de la începutul anului 2019, în timp ce ponderea persoanelor ocupate a scăzut cu 0,3 puncte procentuale în aceeași perioadă, echivalentul unei scăderi de 147.000.Din ianuarie, magazinele neesențiale și majoritatea afacerilor deschise

109

publicului au fost închise în Anglia pentru a încetini creșterea variantelor mai infecțioase ale COVID, cu măsuri similare în alte părți ale Regatului Unit.

Luna trecută, guvernul a extins sprijinul pentru forglough – care în prezent plătește salariile unui angajat din cinci – până la sfârșitul lunii septembrie. Fără avans, rata șomajului din Marea Britanie ar fi mult mai mare.

Lansarea rapidă a vaccinărilor a redus drastic noile infecții și a permis elevilor englezi să se întoarcă la școală în această lună. Magazinele urmează să se redeschidă luna viitoare, însă restricțiile privind ospitalitatea vor rămâne cel puțin până la sfârșitul lunii iunie.

Date oficiale separate bazate pe înregistrările fiscale – pe care unii analiști le consideră mai fiabile decât principalul sondaj privind forța de muncă – au arătat că numărul angajaților pe statul de muncă al companiei în februarie a scăzut cu 693.000 în ultimul an.

Aproape două treimi din acest declin au afectat lucrătorii cu vârsta sub 25 de ani, majoritatea pierderilor de locuri de muncă au fost în ospitalitate și o treime din total au avut loc la Londra, a spus ONS.Dar s-a înregistrat o creștere mai recentă, cu o creștere de 68.000 între ianuarie și februarie a numărului de lucrători.

Aceste date au indicat, de asemenea, o scădere de 550.000 a numărului de cetățeni non-britanici angajați de companiile britanice în ultimul trimestru al anului 2020, comparativ cu un an mai devreme.

Datele anterioare ONS din principalul sondaj privind forța de muncă arătau spre o scădere de aproximativ 800.000 sau mai mult, deși ONS a spus că trebuie interpretat cu prudență.

„Numai estimările LFS ar putea exagera semnificativ scăderea numărului de cetățeni care nu sunt din Marea Britanie”, a spus ONS.

SANATATE si GASTRONOMIE

Producție de miere fără albine și lapte fără vaci, De Redactia Financiarul , mart. 23, 2021

„În calitate de vegan, îmi lipsește cu siguranță consumul de miere”, spune cu îndrăzneală Darko Mandich, cofondator și director executiv al MeliBio.

110

Nu este neobișnuit ca veganii să ducă dorul anumitor alimente. Ceea ce este neobișnuit, totuși, este soluția domnului Mandich: crearea unui tip de miere, identic cu cel natural din fiecare moleculă, dar produs fără a implica deloc albine.

„Când te uiți la miere și cum se face, începe cu albinele care colectează polenul și nectarul din flori și apoi îl transformă în blocurile de miere, care sunt fructoza și glucoza”, spune el.

„Simulăm acest lucru în laborator, folosind microorganisme care fac munca de construire a blocurilor inițiale de miere.”

În ultimii ani, alternativele vegetale la carne și lactate au devenit din ce în ce mai răspândite. Cu toate acestea, pentru mulți, pur și simplu nu ajung la zero în ceea ce privește aroma, textura sau ușurința de utilizare.

Dar acum, o serie de companii de start-up, cum ar fi MeliBio, caută să folosească fermentația pentru a produce produse vegane care sunt identice biologic cu lucrurile reale.Prin procesul de fermentare, microorganismele digeră alimentele și excretă un produs util – drojdia, de exemplu, este hrănită cu zaharuri și produce alcool pentru a face bere.

Dar adaptând cu atenție microorganismul și alegând stocurile de furaje potrivite, este posibil să se creeze un produs final diferit – orice, de la miere, la albușuri de ou, la lapte.O companie care adoptă această abordare este Better Dairy, un start-up din Londra care dezvoltă lapte și brânză prin fermentarea drojdiei.

„Modul în care funcționează este că puteți folosi drojdia în felul în care folosim drojdia pentru fabricarea berii – dar modificăm drojdia astfel încât, în loc să producem bere, să producă ceea ce dorim să producă”, spune Jevan Nagarajah, co- fondator și șef executiv.

„Așadar, tehnologia folosește drojdia ca platformă de conversie din zaharurile de intrare și din lucrurile pe care le-ați hrăni în mod obișnuit și transformă aceasta în lactate, în cazul nostru.”

Tehnici similare sunt folosite pentru a produce albușuri de ouă, Clara Foods, cu sediul în San Francisco, în pragul producției de masă și sperând să devină cel mai mare producător de proteine din ouă până în 2028.„Tehnologia noastră de fermentare proprietară ne permite să controlăm și chiar să depășim textura, gustul și funcționalitatea culinară a omologilor din

111

ouă de origine animală”, spune cofondatorul și directorul executiv Arturo Elizond.

Pe lângă faptul că îi face pe vegani fericiți, produsele cultivate pot avea beneficii pentru mediu.

Potrivit Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură, carnea și produsele lactate dintre ele reprezintă aproximativ 14,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Între timp, apetitul mondial pentru miere dăunează multor specii de albine, spune domnul Mandich.

„Apicultura comercială favorizează o singură specie de albine, albina de miere, din întreaga lume, pentru a satisface cererea crescândă de miere”, spune el. „Ei concurează activ cu speciile de albine sălbatice și native și îi împing înapoi.”Probabil că vom vedea primele produse lactate bio-identice ca ingrediente în alte produse, mai degrabă decât în cutiile sau borcanele de pe rafturile supermarketurilor.

„Aproximativ două treimi din mierea vândută pe piețe este mierea ca ingredient pentru alte produse – industrii precum alimentele, băuturile, produsele cosmetice și farmaceutice. Deci, noi, ca și companie, începem mai întâi cu un model business-to-business”, spune Domnule Mandich. „Avem deja 15 companii în SUA care au semnat scrisori de intenție.”

MeliBio se așteaptă să înceapă primele sale livrări la sfârșitul acestui an.

Better Dairy are o strategie similară. Compania este puțin mai în urmă în ceea ce privește comercializarea, dar are încredere că va putea produce la scară largă și încearcă să vândă lanțurilor de restaurante.

„Dacă te gândești la cineva precum Pizza Hut sau McDonald’s, unde ai nevoie de o brânză care se topește într-un mod foarte specific, este foarte dificil să ai o brânză topibilă și de fapt vegană și care să nu se transforme într-un bazin de ulei și amidon când îl gătești „, spune domnul Nagarajah.

O problemă cu comercializarea va fi etichetarea – sunt aceste produse cu adevărat lapte, ouă sau miere? Companiile speră că autoritățile o vor vedea așa.

„Este molecular identic, deci ar trebui să fie același”, spune Nagarajah. „Dar dacă trebuie să alegem un nume diferit, așa să fie.”

112

O posibilitate interesantă de produse de origine animală pe bază de fermentație este șansa de a crea produse care sunt mai bune decât lucrurile reale.

Mierea fermentată este probabil să fie vândută mai întâi ca ingredient.De exemplu, în cazul mierii, nu există niciun motiv pentru care producția să nu poată fi adaptată pentru a produce o copie perfectă a mierii de manuka – se pretinde că are beneficii pentru sănătate și costă de aproximativ 100 de ori mai mult decât mierea normală.

Oportunități similare există cu laptele și brânza.

„Procedând astfel, nu ar trebui să introducem lactoză în produsele noastre. Am înlocui acest lucru cu un alt zahăr care este mai ușor de digerat de către oameni”, spune Nagarajah.

„Și există și alte oportunități. Începem cu laptele de vacă, dar de fapt aceeași tehnică poate fi utilizată și pentru laptele uman și cererile de formulă pentru sugari.”

Între timp, domnul Nagarajah ajunge să mănânce din nou miere – chiar dacă în cantități mici deocamdată.

„Am gustat al 23-lea prototip acum două zile”, spune el.

Semnal de alarmă tras de un medic: „Acest produs să nu ajungă în farfuriile românilor!”24 martie 2021, Ionel Vaduva

Siguranța alimentară trebuie să devină o urgență la nivel european, a scris pe pagina sa de Facebook doctorul Tudor Ciuhodaru, europarlamentar S&D, care a adăugat că noul produs alimentar proaspăt autorizat de Executivul de la Bruxelles – porumbul MZIR098 – ar trebui să nu ajungă niciodată în farfuriile românilor.

„Vreau ca acest produs să nu ajungă niciodată în farfuriile românilor. Siguranța alimentară trebuie să devină o urgență la nivel european. Din păcate Comisia Europeană continuă să autorizeze importul de produse alimentare modificate genetic cu risc crescut pentru viața oamenilor și mediu. Noul porumb MZIR098 (SYN-ØØØ98-3) autorizat de Comisie este un pericol pentru sănătatea tuturor. Acest porumb fost modificat genetic pentru a conferi toleranță la erbicidele complementare care conțin glufosinat și pentru a produce două proteine insecticide (toxinele «Bt» sau «Cry»): eCry3.1Ab și mCry3A).

113

Sunt trei motive clare: 1. Glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere și este interzis din 2018 în UE; 2. Sunt multiple efecte secundare după expunerea la toxinele Bt care pot afecta sistemul imunitar și pot amplifica caracterul alergen al altor proteine cu care intră în contact; 3. Regulamentul (CE) nr.1829/2003 prevede că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății oamenilor, animalelor și a mediului dar EFSA nu a solicitat nici acum studii suplimentare. Sper ca și Comisia Europeană, având în vedere argumentele menționate, să răspundă prompt la solicitarea de a retrage imediat proiectul de decizie de punere în aplicare a autorizației pentru acest produs. Vreau ca viața fiecărui român să fie protejată!”, a scris pe pagina sa de socializare eurodeputatul român.

Comisia Europeană recidivează

În 28 septembrie 2020, trei tipuri de organisme modificate genetic (OMG) aveau să fie autorizate de Comisia Europeană pentru utilizare alimentară și producția de nutreț, mai exact soia MON 87708 (Genuity Roundup Ready 2Xtend) și MON 89788 (Genuity Roundup Ready 2Yield), respectiv A5547-127 (Liberty Link).

Acestea parcurseseră o procedură complexă de autorizare, care a inclus o evaluare comprehensivă favorabilă din partea Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară (EFSA).

Cu toate că, la acea dată, vestea părea una bună pentru mulți dintre fermierii români, care depind de importurile de șrot (de cele mai multe ori provenit de la soia transgenică), decizia de autorizare nu acoperă și procesul de cultivare.

Pe atunci, oficialii europeni spuneau că statele membre ale blocului comunitar (UE27) au avut dreptul să-și exprime punctul de vedere în Comitetul Permanent și, subsecvent, Comisiei de Apel.

În condițiile actuale ale procesului, Comisia Europeană are obligația legală să continue cu autorizarea. Acest proces este valabil timp de 10 ani, iar orice tip de produs obținut din aceste trei varietăți de soia transgenică va fi supus condițiilor stricte, existente la nivelul UE, în ceea ce privește etichetarea și trasabilitatea.

Anul trecut, Parlamentul European spunea NU soiei modificată genetic MON 89788

114

În urmă cu aproape un an, Parlamentul European semna o rezoluție referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a CE privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic MON 89788 (MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului, (D061871/04 – 2019/2857(RSP)).

DOSAR

Crinii dragostei, 23 martie – 4 aprilie 2021, Sala Acvariu, Muzeul Naţional al Țăranului Român

: Muzeul Național al Țăranului Român

Iubirea pentru Maica Domnului, în al cărei chip minunat copiii își văd adesea propriile mame, i-a însuflețit și anul acesta pe artiștii mici și mari ai Liceului Pedagogic Ortodox „Anastasia Popescu”.

Pentru ei, drumul către Sfintele Paști sau „drumul Păresimilor” este încununat, an de an, de bucuria întâlnirii cu Maica Domnului, în Ziua Buneivestiri. Icoanele lucrate de ei, sfintele cruci modelate și pictate sunt darul către ființele dragi pentru care Maica Domnului este modelul absolut. Mame, dăscălițe, bunici, primesc și ele, în această zi „Crinii dragostei”, din mâini iubitoare și calde inimi de copii.

115

Vernisajul expoziției va avea loc marți, 23 martie, la ora 16.30, în Sala Acvariu a Muzeului Naţional al Țăranului Român. Invitat special – Doina Lavric-Parghel.

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Acvariu, până la 4 aprilie 2021, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Luni este închis. Intrarea este liberă.

* * *

Fenomenul România solară: peste 18.000 de locuinţe vor deveni producători de energie cu panouri pe acoperiş, Roxana Petrescu 24.03.2021,

Prosumatorul, acel consumator mic care-şi produce singur energia necesară, are toate şansele să devină anul acesta vedeta sistemului energetic naţional dacă avizele şi contractele care sunt acum încheiate cu cele opt companii de distribuţie se vor transforma în proiecte reale.

Potrivit informaţiilor de pe site-ul Transelectrica centralizate de ZF la data de 22 martie existau circa 10.500 de avize de conectare la reţea date de distribuitorii de energie pentru proiectele solare ale unor persoane fizice, adică pentru montarea de panouri fotovoltaice pe acoperişurile locuinţelor, micilor ferme sau şcolilor din diferite sate.

Mai departe, potrivit aceleiaşi surse, circa 7.600 de mici investitori în energia verde aveau contractele de racordare la reţea, o etapă mai avansată, pentru finalizarea proiectelor solare.

* * *

116

Trei soluții de erbicidare a cerealelor păioase propuse de specialiștii FMC Adrian Radu - 24 martie 2021 12:59

În acest an, primăvara s-a lăsat asteptată, dar conform estimărilor ANM, pe finalul lunii martie vremea urmează să se încălzească și primăvara să-și facă simțită prezența la nivelul fiecărei regiuni a țării.

În această perioadă, culturile de cereale de toamnă (orz și grâu) se află în mare parte în stadiul de formare a frunzei a treia și înfrățire, precum și izolat la începutul alungirii tulpinii, îndeosebi în sudul țării. Dar odată cu ele se vor dezvolta și buruienile. O mare parte din buruieni au răsărit încă din toamnă (în special Veronica spp.), iarna blandă ajutându-le să vegeteze în continuare, ajungând într-un stadiu avansat de vegetație la desprimăvărare. Acest lucru presupune erbicidarea de urgență a culturilor de cereale păioase, imediat ce condițiile din câmp o permit, astfel încât concurența buruienilor să fie eliminată cât mai rapid.

Orice întârziere a lucrării de erbicidat permite avansarea buruienilor în stadii de vegetație în care combaterea acestora se face mult mai greu, fiind necesară aplicarea erbicidelor la doze maxime, ceea ce presupune cheltuieli suplimentare. Din fericire, compania FMC are soluții eficiente de erbicidare chiar și în aceste situații: erbicidul de ultimă generație – Omnera®, pachetul de erbicide Granstar® Super + Discovery® (pentru 2.5 ha) la un raport calitate – preț foarte avantajos și erbicidul Tripali®.

Omnera® este un erbicid care conține 3 substanțe active (fluroxipir 135 g/l + tifensulfuron metil 30 g/l + metsulfuron metil 5 g/l), perfect îmbinate pentru a obține un efect rapid asupra buruienilor dicotiledonate anuale și perene. Erbicidul Omnera® acționează eficient inclusiv asupra buruienilor dificil de combătut, precum turița, pălămida, hrișca, zârna, volbura și veronica, dar și samulastra de rapiță și de floarea-soarelui rezistentă la „imi” și tribenuron metil. Inovația acestui produs constă în formularea LQM®, o tehnologie de vârf în materie de formulare, care este OD – dispersie în ulei și microîncapsulată. Această tehnologie are avantaje deosebite pentru plante: optimizează aplicarea erbicidelor și crește suprafața de contact dintre erbicid

117

și buruieni, pentru o absorbție superioară și reduce driftul și impactul asupra mediului inconjurător.

Erbicidul Omnera® are o flexibilitate foarte mare în aplicare, cu o doză cuprinsă între 0.5 și 1 litru pe hectar. Testele FMC au dovedit rezultate excelente asupra buruienilor dicotiledonate (pălămida, volbura, traista ciobaului, turița) la o doză de 0.75 l / ha și chiar și atunci când buruienile se află în faze mai avansate de vegetație. Erbicidul Omnera® are o fereastră foarte largă de aplicare, putând fi aplicat în primăvară, de la înfrățit până la apariția frunzei-stindard. Efectul optim al erbicidului Omnera® se obține atunci când buruienile au între 2-6 frunze și sunt răsărite în masă. Creșterea buruienilor este oprită la câteva ore de la aplicare, efectele de combatere ale buruienilor fiind vizibile în 7-10 zile.

Erbicidul GRANSTAR® SUPER (tifensulfuron metil 25% + tribenuron metil 25%) este deja foarte cunoscut și apreciat de fermierii profesioniști. Acesta se aplică în post-emergență la culturile de cereale păioase și combate peste 70 de specii de buruieni cu frunză lată. Formularea sa „granule solubile” îmbunătăţeşte dispersia substanţei active în soluţia de stropit, reduce reziduurile de pe pereţii rezervorului şi numărul de spălări ale acestuia după efectuarea erbicidării.

Erbicidul Granstar® Super lasă terenul liber de buruieni pentru culturile următoare din cadrul rotaţiei (cartof, sfeclă sau floarea-soarelui), culturi pentru care combaterea buruienilor cu frunză lată este dificilă. De asemenea, aplicarea erbicidului Granstar® Super nu prezintă restricţii pentru culturile care urmează în rotaţie: rapiţă, culturi succesive de porumb şi/sau soia.

Discovery® (marcă înregistrată Adama) este un erbicid ce conține fluroxipir ca substanță activă și este utilizat în pachet cu erbicidul Granstar® Super, pentru lărgirea spectrului de buruieni (ex. volbura, veronica și samulastra de floarea-soarelui rezistentă la Express™ sau imi) și pentru o combatere superioară a turiței la infestări puternice sau aflată în faze avansate de creștere. Specialiștii companiei FMC recomandă utilizarea erbicidului Discovery® în doză de 600 ml/ha în combinație cu erbicidul Granstar® Super în doza de 40 g/ha.

Tripali® este un alt erbicid din portofoliul FMC pentru combaterea în post-emergență a buruienilor cu frunză lată anuale și perene în culturile de cereale păioase. Tripali® conține 3 substanțe active: florasulam 105 g/kg + metsulfuron 82,8 g/kg + tribenuron 83 g/kg, iar efectul sinergic și compensarea reciprocă a acestora asigură controlul eficient al unui spectru larg de buruieni, inclusiv pălămida, turița, macul mușețelul etc. Erbicidul Tripali® se poate aplica la cereale păioase de la stadiul de 2 frunze și până la

118

apariția frunzei stindard și nu are restricții pentru culturile care urmează în rotație. Doza recomandată este de 37-50 g/ha și poate fi aplicat chiar și la temperaturi mai mici.

În condițiile acestui an agricol, fermierii se pot confrunta cu îmburuienări masive în culturile de cereale păioase, iar aplicarea erbicidelor la momentul optim, poate rezolva problema buruienilor dicotile dintr-o singură aplicare.

Pentru mai multe detalii despre erbicidele pentru cereale din portofoliul companiei FMC, accesați site-ul oficial al companiei, www.fmcagro.ro. Tot aici găsiți și datele de contact a reprezentanților de vânzări FMC, gata să vă ajute cu răspunsuri la toate întrebările pe care le aveți.

FMC Corporation este o companie de cercetare în agricultură, oferind fermierilor din întreaga lume soluții și produse inovatoare de protecția și nutriția plantelor. Spiritul inovator al companiei americane s-a născut în anul 1883, când fondatorul său, John Bean, crea în California prima mașină de aplicat pesticide. În prezent, FMC continuă să dezvolte proiecte de pionierat pentru utilizatorii din domeniul agriculturii, investind resurse importante în noi substanțe active și formulări, pentru o agricultură sustenabilă și producții ridicate.

* * *

In conditii optime si cu o tehnologie corecta, rapita aduce profit. Iata ce recomanda specialistii Alcedo , Diana Vasilescu , 24 martie 2021

Desi in ultimii ani toamnele au fost secetoase si rapita s-a semanat in conditii grele, fermierii nu au dezarmat. Au ales in continuare sa cultive rapita, pentru ca este o cultura rentabila, o cultura care aduce profit. Daca ii asiguram o tehnologie corecta si beneficiem si de niste conditii optime, sansele sa iesim pe plus cand tragem linie dupa recoltare sunt foarte mari.

Daca am reusit sa semanam in conditii optime, imediat dupa rasarire trebuie sa avem grija ca plantele de cultura sa beneficieze de conditii optime pentru o dezvoltare viguroasa.

Ce inseamna o tehnologie corecta? Sa alegem produsele potrivite problemelor care apar in cultura si sa le aplicam la momentul potrivit pentru a beneficia de o eficacitate mare. Trebuie sa fim atenti ca plantele sa nu fie invadate de buruieni… Insa nici bolile nu ne iarta: apar putregaiurile, alternarioza si fainarea. De asemenea, o gama larga de daunatori ne-ar crea mari probleme daca nu am reusi sa-i combatem.

119

La Alcedo avem solutii pentru toate aceste probleme! In Portofoliul de PRODUSE ISCUSITE gasiti 3 erbicide (Roundup Extra, Clomate 360 EC, Magistral 50 SC), 4 fungicide (Salvator 25 EW, Topsin 500 SC, Mirador Xtra, Polyversum – fungicid biologic) si 5 insecticide (Karis 10 CS, Faster 10 CE, Faster Delta, Faster Gold 50 EC, Mospilan 20 SP), toate omologate pentru rezolvarea problemelor din culturile de rapita. 

Toate aceste produse nu fac decat sa protejeze plantele de cultura si pot fi foarte bine puse in valoare ajutandu-le cu un adjuvant, asa cum sunt Vital 90 si Silwet Star.

Detalii despre momentul aplicarii si dozele omologate puteti urmari in videoclipul de mai jos, iar mai multe detalii despre aceste produse gasiti in Catalogul Alcedo disponibil atat online aici: https://www.alcedo.ro/noul-catalog-alcedo/, cat si in varianta tiparita, dar si in aplicatia mobila Alcedo Romania disponibila gratuit in AppStore si Google Play.

* * *

Rolul macro și micronutrienților în creșterea și dezvoltarea plantelor, martie 24, 2021, agrimanet

Rolul macro si micronutrientilor in cresterea si dezvoltarea plantelor

Cunostintele privind proprietatile si functiile nutrientilor plantei ajuta in elaborarea unui management eficient pentru cresterea si dezvoltarea plantelor.

Macronutrientii sunt substante nutritive care furnizeaza energie plantelor si sunt necesari in cantitati mai mari pentru a le mentine dezvoltarea si cresterea. Acestea sunt cele mai importante elemente necesare culturilor: Azotul (N), Potasiul (K), Calciul (Ca), Fosforul (P), Magneziul (Mg), Sulful (S), Oxigenul (O), Carbonul (C) si Hidrogenul (H). Din toate acestea, cele mai importante sunt azotul, fosforul si potasiul, care afecteaza in mod direct

120

cresterea plantelor. De asemenea, azotul este o componenta importanta a clorofilei care joaca un rol vital in fotosinteza.

Micro si macronutrientii in plante

Pe langa macronutrienti, micronutrientii mai sunt numiti oligoelemente sau minerale necesare intr-o cantitate foarte mica care ajuta metabolismul sau cresterea. Unii micronutrienti importanti includ Bor (B), Fier (Fe), Clor (Cl), Mangan (Mn), Cupru (Cu), Zinc (Zn), Molibdenm(Mo) si Nichel (Ni).

Rolul macro si micronutrientilor

Macronutrientii si micronutrientii din plante se incadreaza in nutrienti esentiali care sustin plantele pentru toate nevoile biochimice si fara de care:

O planta nu isi poate finaliza ciclul de viata. Un alt element nu poate inlocui o functie specifica pentru planta. Plantele nu pot obtine o nutritie completa, deoarece fiecare nutrient

esential este direct implicat in nutritia acestora.

Din toti nutrientii esentiali, aproximativ jumatate din elemente sunt considerate foarte necesare. De exemplu carbonul este necesar pentru a forma proteine, carbohidrati, acizi nucleici si alti compusi cheie.

Functiile macronutrientilor si micronutrientilor

Azotul

Intra in constitutia tuturor proteinelor. Influenteaza germinarea si cresterea vegetativa. Fiind o componenta a clorofilei, joaca un rol important in fotosinteza. Responsabil pentru cresterea rapida a frunzelor. Ofera culoare verde plantelor.

Prea mult azot nu este bun pentru plante, deoarece provoaca ingalbenirea, care apare de obicei pe frunzele de la baza, in timp ce frunzele din varf raman verzi datorita faptului ca acestea primesc azot prin translocare de la frunzele batrane. Suprafata frunzelor este mica. In cazul unei deficiente severe, frunzele se brunifica si mor.

Fosforul

Este esential pentru dezvoltarea sistemului radicular. Este esential pentru cresterea plantelor si diviziune celulara.

121

Ajuta la fructificare si formarea semintelor, cat si in coacerea timpurie.

Este responsabil cu inmagazinarea energiei si transportul acesteia in celula.

Ofera rezistenta plantelor asupra patogenilor.

Deficienta fosforului duce la incetinirea dezvoltarii plantelor, radacini slabite, lastari subtiri. Plantele afectate de carenta in fosfor prezinta o pigmentare (antocian) rosie violacee a frunzelor si tulpinilor. Simptomele deficientei apar de obicei pe frunzele batrane. Apare o coloratie verde-albastruie-violacee spre rosiatica care poate conduce catre nuante de bronz si rosu. Deficienta in fosfor in cloroplaste reduce procesul de fotosinteza.

Potasiul

Joaca un rol important in reglarea regimului hidric in celula. Imbunatateste toleranta la seceta. Imbunatateste rezistenta la frig. Asigura rezistenta la boli fungice si daunatori. Sintetizeaza proteinele, zaharul si grasimile.

Simptomele generale ale deficientei in potasiu se manifesta prin cloroze de-a lungul marginilor frunzei, urmate de rasucirea si brunificarea varfului. Deficienta in potasiu este localizata pe frunzele de la baza, mai batrane, din cauza mobilitatii mari a potasiului in planta. Plantele afectate sunt oprite din crestere, cu internodii scurte. Tulpina este firava si predispusa caderii. Rezistenta la boli si daunatori. Recolta slaba, de calitate scazuta.

Micronutrientii in plante si functiile acestora

Borul, fierul, manganul si zincul sunt cei mai importanti micronutrienti dintr-un organism vegetal.

Borul

Ajuta la transportul Producerea de aminoacizi. Formarea peretilor celulari. Rodire. Imbunatatirea calitatii culturilor.

Deficienta de bor la plante poate prezenta diverse simptome care includ cresterea scazuta a culturilor tinere, deformarea frunzelor, dezvoltarea petelor brune, inflorire slaba si cloroza sau ingalbenirea frunzelor. Aplicarea

122

borului ar trebui sa fie inainte de stadiul de inflorire a culturilor, aplicarea ulterioara nu este benefica.

Fierul

Productia de clorofila. Fotosinteza. Compozitia enzimelor. Influenteaza transferul de energie, reducerea si fixarea azotului. Formarea ligninei.

Deficienta de fier in plante are ca rezultat dezvoltarea deficitara a culturilor, cloroza sau ingalbenirea frunzelor, slabiciune in timpul fructificarii si infloririi, ducand la productii mici.

Manganul

Este esential in ruperea moleculei de apa in procesul de fotosinteza, implicat in sinteza proteinelor si lipidelor.

Este cunoscut faptul ca este activator al unor enzime si are functia de catalizator in unele reactii.

Deficienta in mangan poate duce, de asemenea, la ingalbenirea venelor la frunzele tinere numite cloroza.

Zincul

Etapele incipiente ale dezvoltarii plantelor. Dezvoltarea radaciniilor, semintelor si fructelor. In procesul de fotosinteza. Echilibrarea hormonilor plantelor. Activitatea auxinelor.

Deficienta de zinc are ca rezultat cresterea slaba, reducerea lungimii de internodii, frunze tinere mai mici si ingalbenire pe partea inferioara a frunzelor. Raportul optim intre elementele nutritive asigura o recolta mai mare chiar daca unul din factorii de vegetatie se afla in minim. Dezechilibrele produse de concentratii neechilibrate intre elementele nutritive pot provoca tulburari in metabolismul plantei manifestate prin scaderea recoltei, sensibilizarea la atacurile agentilor patogeni.

Drd. Ing. Angela Cristina AMUZA, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Plantelor Bucuresti pentru Revista Sanatatea Plantelor

123

Viermii sarma (Agriotes spp.), din ce in ce mai prezenti si in sud-estul tarii, Sanatatea Plantelor , mart. 24, 2021

In ultimii ani s-a vorbit foarte mult despre ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), numele acestui daunator fiind pe buzele tuturor (fermieri, cercetatori, jurnalisti agrarieni, autoritati, etc). In fiecare an, dupa acordarea derogarii pentru tratamentele la samanta, apele s-au mai linistit, lumea fiind prinsa cu treburile cotidiene aferente unui sezon agricol incarcat. Numai ca incepand cu anul 2020 nu s-a mai acordat derogare pentru tratamentul semintelor de floarea soarelui ci numai pentru semintele de porumb si sfecla de zahar.

Viermi sarma, atac la semintele de porumb (SCDA Albota)

Pe langa ratisoara porumbului, un alt grup de insecte din categoria daunatorilor de sol, care pot sa puna probleme foarte mari fermierilor, sunt viermii sarma (Agriotes spp.). In tara noastra ii intalnim peste tot, dar, pana nu demult, cele mai favorabile zone pentru acesti daunatori erau cele cu soluri mai umede, grele si cu pH acid (podzoluri, lacovisti, luncile raurilor, etc). In zonele de maxima favorabilitate, daca se inregistreaza temperaturi mai scazute si precipitatii abundente, pagubele de recolta produse de viermii sarma pot fi ridicate, in unele cazuri culturile pot fi compromise in totalitate.

Vierme sarma (Agriotes spp.) la suprafata solului (INCDA Fundulea)

In ultimii ani insa, viermii sarma si-au facut simtita prezenta si in zone considerate mai putin favorabile, cum ar fi sud-estul tarii. Care este explicatia? Absenta tratamentului semintelor la floarea soarelui cu substante

124

active sistemice, precum si porumbul cultivat in monocultura au avut drept rezultat inmultirea acestui daunator si in zonele mai sus amintite. In general, aceste insecte sunt mai mult „invizibile” ochiului uman. Adultul apare in natura primavara, cand temperatura aerului depaseste 15ºC. Acestia duc, in general, o viata nocturna, foarte rar diurna, hranindu-se cu nectarul si polenul inflorescentelor plantelor umbelifere. Neproducand daune culturilor agricole, adultii acestei specii sunt trecuti cu vederea de catre fermieri. Nu si de catre entomologi.

Viermi sarma, atac la semintele de floarea soarelui (SCDA Albota)

Larvele, denumite popular „viermii sarma”, sunt cele care produc daune insemnate culturilor, in special la plantele prasitoare, dar si la cartofi, morcovi sau alte radacinoase. Atacul se poate produce la seminte, dupa semanat, caz in care larvele rod embrionul, patrund in endosperm, lasand intact numai tegumentul. In acest caz, cultura prezinta vetre de atac, sub forma unor goluri mai mici sau mai mari. Pentru a pune corect diagnosticul, acolo unde exista goluri de cultura (plante nerasarite), se sapa pana la adancimea de insamantare, dupa care se examineaza semintele gasite, pentru a constata prezenta sau absenta atacului. Ulterior, cand plantele sunt in curs de rasarire, larvele ataca boabele in curs de germinare, pe care le distrug. Intr-o faza mai avansata de vegetatie, viermii sarma pot ataca plantutele rasarite in zona coletului sau in zona de ramificare a radacinutelor. Ca simptome exterioare de atac, la inceput frunzele plantelor atacate se ingalbenesc, apoi intreaga planta se usuca, incepand de la varf. Atacul se poate manifesta si cand plantele de cultura se afla intr-o faza mai avansata de vegetatie. In acest caz, acestea nu sunt distruse, dar sunt intarziate in vegetatie, fiind mai mici decat plantele normale.

Spre deosebire de alte specii de insecte daunatoare plantelor de cultura, care au o generatie pe an sau mai multe generatii intr-un an, viermii sarma prezinta o generatie la 4-5 ani. Ierneaza in sol ca larve aflate la diferite

125

varste sau ca adulti (in lojele pupale). Intreaga perioada de dezvoltare a larvelor are loc in sol. Pe parcursul dezvoltarii lor, larvele executa migratii, atat pe verticala, cat si pe orizontala solului. Aceste miscari ale larvelor sunt strans legate de conditiile de temperatura si mai ales de umiditate a solului, dar si de cantitatea de hrana existenta. Daca este seceta, larvele coboara in sol, spre zone unde umezeala este mai mare. Din contra, daca ploua, larvele se deplaseaza spre suprafata solului, unde se gasesc plantele agricole si/sau horticole.

Planta de porumb atacata de viermi sarma, dupa ce aceasta a rasarit (INCDA Fundulea)

Unii fermieri au tendinta de a semana culturile la adancime mai mare, motiv pentru care, in multe cazuri, plantele pot rasari cu intarziere. Daca umiditatea solului este mai mare, iar plantele semanate la adancime mare rasar mai lent, se inregistreaza cele mai favorabile conditii pentru ca viermii sarma sa distruga culturile.

O alta caracteristica a viermilor sarma este polifagia accentuata a acestora. Larvele se hranesc cu partile aeriene ale plantelor din familii botanice diferite (cereale, plante care alcatuiesc pajistile, plantele tuberculifere, etc). Dintre cereale, porumbul este cel mai atacat de viermii sarma, mai ales cand plantele se afla in primele faze de vegetatie (sau rasarit). De asemenea, viermii sarma produc pagube insemnate culturii florii soarelui.

Pragul economic de daunare variaza atat in functie de conditiile climatice din primavara, cat si de cultura. De exemplu, la cultura porumbului, daca primavara este rece si umeda, iar plantele au fost semanate la o adancime mai mare decat in mod normal, chiar si o singura larva pe metru patrat poate produce pagube importante!

126

Planta de porumb, partial uscata, in urma atacului viermilor sarma (INCDA Fundulea)

Avand in vedere ca nu prea putem sa observam ochiometric viermii sarma, este dificil de apreciat intr-o anumita sola, la o anumita cultura, cum va fi atacul. Numai daca stim istoricul atacului, in sola respectiva, din anii anteriori, am putea elabora o prognoza a atacului, dar aceasta este in stransa legatura si cu conditiile climatice. De asemenea, sa facem sondaje pentru estimarea populatiilor este o metoda costisitoare, care implica forta mare de munca si, mai ales, mult timp. Prin urmare, pentru reusita unei culturi de primavara, amplasata in zonele de favorabilitate ale viermilor sarma, trebuie sa respectam cateva metode de prevenire si combatere a atacului acestor daunatori.

Prezenta viermilor sarma (Agriotes spp.) la floarea soarelui (SCDA Albota)

Ca metode preventive, se recomanda evitarea cultivarii plantelor prasitoare dupa cele neprasitoare. In practica, trebuie sa recunoastem, aceasta metoda este greu de aplicat, avand in vedere numarul restrans de culturi din zilele noastre. Se mai recomanda aplicarea ingrasamintelor in dozele recomandate pentru fiecare tip de sol in parte (sau in urma rezultatelor cartarii agrochimice). Se mai recomanda aplicarea amendamentelor cu calciu pe

127

solurile acide. Din pacate, nu toti fermierii aplica o fertilizare ca la carte si nu multi sunt cei care fac cartari agrochimice. Motivul este, in primul rand, cel financiar. In tehnologiile clasice se recomanda efectuarea araturilor de vara sau de toamna, pentru limitarea populatiilor acestui daunator. In prezent, tot mai multi fermieri au adoptat sistemul de lucrari minime a solului (minumum tillage). Recomandarea privind includerea in asolament a unor plante mai putin atacate de viermii sarma, cum ar fi mazarea, fasolea, lintea, bobul, coriandrul sau inul, nu prea poate fi pusa in practica din cauza faptului ca acest sortiment de culturi a devenit cvasi-inexistent in zilele noastre. Motivul principal? Absenta unui piete de valorificare pentru acestea.

Combaterea chimica prin efectuarea tratamentelor la samanta este metoda prin care putem limita populatiile acestui daunator si, de asemenea, protejam tinerele plantute de porumb si floarea soarelui aflate in primele faze de vegetatie, impotriva atacului viermilor sarma. Din pacate, optiunile chimice pentru combaterea acestui grup de daunatori sunt din ce in ce mai reduse. In prezent nu mai exista decat substante active cu actiune de contact, pentru tratamentul semintelor de porumb si floarea soarelui in vederea protejarii acestora de atacul viermilor sarma.

In Romania, cercetari ample privind combaterea Agriotes spp. se desfasoara la SCDA Albota (Trasca Georgeta si colab.) sau SCDA Secuieni (Trotus Elena si colab.).

Sola cu floarea soarelui netratata, distrusa in urma atacului viermilor sarma (SCDA Albota)

128

Prin acest articol am incercat sa scoatem in evidenta importanta acestui grup de daunatori, denumiti generic viermii sarma si necesitatea aplicarii tuturor metodelor de prevenire si combatere a lor, atat in zonele de maxima favorabilitate, cat si in sud-estul tarii, unde au inceput sa isi faca tot mai simtita prezenta.

Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea , Georgeta Trasca, SCDA Albota

  * * *

Alege SALVATOR 25 EW pentru combaterea bolilor la culturile de grau, orz, rapita, mar, samburoase, tomate si vita de vie, Redactia Sanatatea Plantelor pe mart. 24, 2021

Specialistii ALCEDO recomanda fungicidul SALVATOR 25 EW, un produs cu actiune preventiva, curativa si eradicanta. Odata absorbit in tesuturi (in maxim 2 ore de la aplicare), produsul se transloca acropetal si are un efect de lunga durata (10-14 zile).

Ce combate si in ce cultura?

Complex de boli foliare din culturile de grau si orz. Doza omologata: 0,5 l/ha.

Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), alternarioza (Alternaria brassicae), putregaiul uscat (Phoma lingam), putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), fainare (Erysiphe communis) din cultura de rapita de toamna. Doza omologata: 1,0 l/ha.

Alternarioza (Alternaria solani) la tomate. Doza omologata: 0,5 l/ha, intr-un volum de solutie de 1.000 litri/ha (0,05%).

Fainarea (Sphaerotheca fuliginea) la castraveti. Doza omologata: 0,5 l/ha, intr-un volum de solutie de 1.000 litri/ha (0,05%).

Fainarea (Uncinula necator) la vita de vie. Doza omologata: 0,4 l/ha. Fainarea (Podosphaera leucotricha), rapanul (Venturia inaequalis) la

mar. Doza omologata: 0,75 l/ha, intr-un volum de solutie de 1.500 litri/ha (0,05%).

Monilioza (Monilia) la samburoase. Doza omologata: 0,75-1,0 l/ha, intr-un volum de solutie de 1.000 litri/ha (0,075 – 0,1%).

Atentie! Pentru a preveni instalarea rezistentei patogenilor, se va evita aplicarea a mai mult de 2 tratamente la aceeasi cultura si pe aceeasi suprafata intr-un sezon.

129

Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: https://aplicatia.alcedo.ro/

Echipa ALCEDO

https://youtu.be/WnSvgYhNn1w

* * *

Vinul de azi: Grande Amore Rosso Puglia 2019 - 95 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris ieri, 09:05

Cantine Pirovano are în spate o istorie de 4 generații, ai căror reprezentanți au lucrat constant, cu dedicare, viziune și atașament pentru a face din acest brand unul dintre cele mai apreciate în Italia, dar nu numai. Recomandarea zilei, Grande Amore Rosso Puglia Igt, este un vin realizat din struguri Primitivo, Montepulciano și Negroamaro, proveniți din podgoriile de viță de vie din regiunea Puglia. Roșu închis, vinul cucerește de la primele note olfactive de gem, prune, ciocolată și tutun. Gustul este unul bine structurat, catifelat, iar postgustul amintește de vanilie. Degustați acest vin la 16-18 grade Celsius, alături de brânzeturi tari sau preparate din carne roșie. -

130

Calendarul grădinarului: 10 atenţionări de sezon , Marian MUŞAT, 24 martie 2021

În martie, legumicultorii au intrat în linie dreaptă cu activitatea din grădina de zarzavaturi, la producerea de răsad şi plantarea în câmp. Ce lucrări fac grădinarii cu experienţă? 

Ionel Rusu este unul dintre cei mai cunoscuţi legumicultori din Tecuci. A pregătit solarul de 2.000 mp pentru producerea de răsad şi speră ca până la sfârşitul lunii martie să termine semănatul la tomatele de vară-toamnă, ardeioase (gras, gogoşar şi capia), castraveţi, pepeni şi vânătă, iar între 1 şi15 mai să treacă la plantatul în câmp.

 Un milion de răsaduri

 „Mi-am propus să produc 250 mii de fire pentru necesarul fermei şi încă vreo 800 mii pentru piaţă. Avem clienţi care vin cu sămânţa hibridă şi le fac răsadul la 20 de bani firul”, ne-a declarat horticultorul.

Specialistul îşi doreşte să înfiinţeze 40 de hectare cu mazăre verde, patru cu tomate, cinci cu pepeni, unul de vânătă şi alte două hectare cu ardei. „Facem nişte testări pe câţiva hibrizi americani de dovleci: unul portocaliu, unul alb comun, unul verde închis şi un altul ca un cactus. Avem, de asemenea, un hibrid de castravete, de 16-20 cm lungime, închis la culoare şi cu foarte mult suc, pentru salate”, a explicat fermierul. Ionel Rusu şi-ar fi dorit să pună şi verdeţuri, însă nu dispune de forţa de muncă necesară.

 CE CULTIVĂM ÎN MARTIE-APRILIE?

 Împreună cu specialistul tecucean Ionel Rusu am trecut în revistă câteva dintre speciile de legume şi verdeţuri care se pot semăna şi planta în perioada martie-aprilie. - Castraveţii: jumătatea lunii martie; - Ceapa arpagic: 10-20 martie; - Păstârnac: până pe 15 martie;- Pătrunjel: până pe 15 martie;- Morcov: martie-aprilie;- Praz: 20 martie-10 aprilie;- Ridichi: 20 martie-5 aprilie; - Spanac: luna martie; - Sfecla furajeră: 20 martie-20 aprilie; - Mazărea: până pe 10 aprilie; - Salata: până pe 10 aprilie;

131

- Tomatele: până în 20 martie; - Cartofii timpurii: până la 30 martie; - Conopida: 15 martie, în sudul ţării; 25 martie în zona colinară; - Gulioarele din cultura timpurie: 20-10 aprilie.Până la mijlocul lunii sau chiar în jurul datei de 20 martie ar trebui realizată sădirea usturoiului, mărarului şi leuşteanului şi se pot planta răsadurile de legume pentru: dovlecei şi porumbul dulce, iar în a doua parte a lunii, varza şi sfecla roşie.

  Am pregătit solarul de 2.000 mp pentru producerea de răsad şi sper ca până la sfârşitul lunii martie să termin semănatul - Ionel Rusu, Legumicultor din Tecuci

 10 GREŞELI COMUNE ÎN GRĂDINĂRIT

 1. Lipsa unui plan adecvat; 2. Straturi nepregătite pentru plantat; 3. Alegerea locului nepotrivit pentru plantare; 4. Udarea în exces sau prea puţin; 5. Plantatul în afara sezonului;6. Utilizarea erbicidelor în zile ploioase; 7. Folosirea în exces a fertilizatorilor; 8. Distrugerea tuturor insectelor; 9. Neglijarea plantelor şi aglomerarea grădinii, fie că e vorba de flori, fructe sau legume; 10. Achiziţionarea plantelor deja înflorite pentru plantare.

 SFATURI DE URMAT LA CULTURA DE TOMATE

 • Să te asiguri că soiul sau hibridul ales poate fi plantat în spaţiul amenajat; • Adaptează lumina şi căldura pentru rezultate optime; • Udă plantele conform cu recomandările soiului/hibridului; • Copileşte lăstarii sălbatici; • Ai grijă de tupina tomatei. • Foloseşte îngrăşământ natural înainte de plantat; • Alege răsadurile care nu sunt înflorite; • Îngrijeşte firele de răsad;

132

• Evită aplicarea de îngrăşământ în cursul dezvoltării plantei. Alte recomandări de sezon găseşti în ”La grădina Ritei”, scanând codul QR.

 un articol de MARIAN MUŞAT

* * *

„Succesul afacerii noastre consta in faptul ca ne surprindem clientii atunci cand vin sa-si ridice comanda de torturi sau prajituri, declara Mihaela Ruxanda-managerul brioseriei ” I love cakes” Admin , 18 martie 021

In urma cu 10 ani Mihaela Ruxanda a decis sa-si deschida o mica afacere,dar nu orice fel de afacere ci una „dulce” cu briose. S-a gandit sa-si transforme pasiunea in afacere in timp ce se afla departe de tara, in Italia.

„Bineinteles ca am inceput cu stangul,un esec total povesteste Mihaela razand cu pofta. Dar asta nu m-a descurajat,ci m-a ambitionat si mi-am dorit sa ajung la o „imagine perfecta”. Am incercat, am testat si am reusit intr-un final, pentru ca totul inseamna „iubire pentru dulce”. No depasim asteptarile clientilor.

Cand vad ca sunt surprinsi dupa ce-si comanda tortul imi ofera cea mai mare satisfactie. In laborator produce briose, macaroons, torturi, foarte multe torturi, figurine mult iubite de copii, tot felul de monoportii, torturile sub

133

forma de cifre sunt cele mai solicitate. In pandemie ne-am reinventat.Nu ne plangem. Am incercat sa venim in intampinarea clientilor.Facem livrari la domiciliu, atat pentru cantitati mici si mari.Producem ce se consuma mai mult.Spre exemplu de Valentine’S Day am realizat un tort micut pentru doua persoane. A avut mare succes.

In aceasta afacere exista multa iubire ,acesta a fost si motivul pentru care brioseria noastra se numeste „I love cakes”!

* * *

Cine va vizita România la vară? Soluții pentru turismul românesc, 24 martie, 2021 ,Carmen Valică

„România, o destinație pentru 365 de zile de vacanță pe an" e mesajul de pe pagina de internet a Ministerului Economiei, la categoria „turism”. „Turismul românesc e în colaps”, spun însă, în 2021, patronatele din domeniu.

134

Vizita recentă la București a ministrul Turismului din Grecia, Haris Theoharis, cel mai probabil i-a bucurat pe românii care doresc să își petreacă vacanța în Grecia. La întâlnirea cu ministrul român al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Claudiu Năsui, Theoharis a anunțat că Grecia își propune să deschidă granițele foarte curând, la jumătatea lunii aprilie, înaintea sărbătorilor pascale, pe baza unui „certificat verde”.

Ministrul Claudiu Năsui l-a primit pe ministrul Turismului din Grecia în 19 martie pentru discuții despre posibilitatea deschiderii turismului între cele două țări. Ofensiva Greciei ar trebui să fie un exemplu pentru atragerea turiștilor străini, cred reprezentanții agențiilor de turism din România.

Israelul – potențial furnizor pentru turismul românesc

Inițiativa Greciei e salutată de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), care crede însă că autoritățile de la București ar trebui să aplice aceeași strategie ca a Greciei.

„E bine ca românii să poată călători, dar văd că mai nimeni nu se gândește și la cum să atragem și noi turiști străini. Venirea turiştilor străini (incoming-ul în termenii folosiți în turism) înseamnă, până la urmă, export de servicii, bani care vin în țară și consolidează și imaginea țării”, spune, la Europa Liberă, Traian Bădulescu, specialist în comunicare la Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT).

Chiar dacă nu putem concura cu Grecia ar trebui să începem și noi o campanie de promovare turistică.

Traian Bădulescu

„Turismul intern ce mai rezistă în România, dar la incoming suntem sub linia de plutire. E drept că nu am căzut de sus, pentru că în România veneau undeva la 3 milioane de turiști străini pe an, față de Bulgaria cu 8-9 milioane sau Grecia cu zeci de milioane. Noi am scăzut din puțin, nu putem rivaliza cu Grecia, dar în ultimii ani veneau turiști mulți pe circuite culturale, Transilvania, city-break, Delta Dunării. Chiar dacă nu putem concura cu Grecia ar trebui să începem și noi o campanie de promovare turistică. Măcar pe piețele țintă”, spune Traian Bădulescu.

Pentru ANAT, o primă piață pe care ar trebui să o vizeze România e Israelul. Turiștii din această țară au fost mereu interesați de România, iar acum, cu o mare parte a populației imunizată, Israelul ar trebui, cu atât mai mult, să devină o prioritate. „În 2019 au fost în România circa 230.000 de

135

turiști din Israel, care au cheltuit 1,2 miliarde de lei", adaugă reprezentantul ANAT.

Traian Bădulescu (ANAT) spune că o primă piață pe care ar trebui să o vizeze România e Israelul.

Până la apariția Adeverinței verzi europene pe care o pregătește Uniunea Europeană (UE), și care ar urma să faciliteze libera circulație în interiorul UE, România ar putea și ar trebui, consideră specialistul ANAT, să implementeze propriul „certificat”. Inclusiv pentru acorduri bilaterale cu țări care nu fac parte din UE. România poate cere dovada unui test sau a vaccinării, oricare variantă va fi considerată optimă de specialiști, dar ar trebui să aibă o soluție pentru a le transmite potențialilor turiști străini că au posibilitatea de a călători și că sunt așteptați în România.

Și ambasadorul Israelului în România, David Saranga, declara recent, într-un interviu acordat Agerpres, că așteaptă un răspuns al Guvernului de la București pentru o recunoaştere reciprocă a certificatului de vaccinare.

„Dacă până la sfârşit o să fie o înţelegere comună la nivel de UE, atunci este excelent. Dar dacă vom vedea că lucruri de acest gen nu se vor întâmpla sau vor dura mult timp, atunci vrem să începem să negociem cu fiecare ţară şi să avem un acord de recunoaştere reciprocă a certificatului de vaccinare. Şi, în acest context, noi am negociat deja cu Grecia şi cu Cipru, suntem acum în discuţii şi cu România, dar încă n-am ajuns la această etapă în care stăm de vorbă şi să vedem care sunt detaliile”.

Potrivit reprezentanților Ministerului Economiei, Antreprenorialului și Turismului, în privința unui astfel de acord bilateral, România va aștepta clarificarea detaliilor Certificatului digital verde european. Până acum au avut loc doar discuții, cu mai multe ambasade, inclusiv cea a Greciei și Israelului.

Alte piețe pe care ar trebui să le vizeze România, prin semnarea de protocoale bilaterale, dar și prin anunțarea deschiderii sezonului, așa cum au făcut deja Grecia și Bulgaria, ar trebui să fie „piețele tradiționale, Germania și Austria, Italia, Franța, Spania, Marea Britanie, dar și Polonia, Olanda, Belgia și Tarile Scandinave”, spune Traian Bădulescu.

136

La finalul întâlnirii cu ministrul Turismului din Grecia, Haris Theoharis, Claudiu Năsui preciza: „Sănătatea românilor este prioritatea zero a guvernului României. În ordinea priorităților urmează vaccinarea populației și deschiderea economiei, inclusiv a turismului intern și extern".

În decembrie 2020, la audierile din Parlament în vederea numirii în funcția de ministru, Claudiu Năsui spunea: „Trebuie să avem în vedere potențialul turistic enorm al României, care nu este valorificat suficient și care ar putea fi valorificat mult mai mult, și să atragem și obiective de interes cultural, de aceea trebuie să construim un cadrul optim de dezvoltare și promovare pe piața externă și internă a operatorilor economici și a industriilor conexe din sectorul turistic și agro-turistic”.

Mocăniță Huțulca (Moldovița) este una dintre atracțiile turistice ale Bucovinei.

* * *

137