Stiri 1 februarie 2021, prima parte Cursul de schimb 01.02.2021

1 EUR

4.8728

1 USD

4.0346

Vreme complet neaşteptată în următoarele zile. Anunţul meteorologilor Laura Buciu 01 februarie 2021 192 afişări

Prima săptămână va aduce temperaturi ridicate în apoape toate zonele din România, dar de lunea viitoare se va răci, au transmis meteorologii.

Banat În prima săptămână vremea se va încălzi treptat şi se vor înregistra valori termice mult mai ridicate decât în mod normal la această dată. Media temperaturilor maxime va ajunge să se situeze în jurul a 15 grade, iar a minimelor va atinge 4...5 grade. În cea de a doua sătămână se va răci, astfel încât în ultimele zile media maximelor termice va fi între 2 şi 6 grade, iar a minimelor între -6 şi -2 grade. Vor fi precipitaţii slabe, izolat în prima parte a intervalului şi pe arii mai extinse în cea de a doua.

Crişana Vremea va intra într-un proces de încălzire până spre sfârşitul primei săptămâni, când media temperaturilor maxime se va situa între 10 şi 14 grade, iar a minimelor între 3 şi 6 grade. În cea de a doua săptămână se va răci treptat, mai ales în ultimele zile; în general, media maximelor termice va fi de 3...5 grade, iar a minimelor de -6...-3 grade. Vor fi precipitaţii slabe, izolat în prima parte a intervalului şi pe arii mai extinse în cea de a doua.

Transilvania Până în data de 5 februarie vremea se va încălzi, iar temperaturile vor fi în creştere. Media maximelor va urca de la 4...5 grade, până la 10...13 grade, iar a minimelor de la -1...0 grade, până spre 3...4 grade. În intervalul următor se va răci treptat, astfel că, după data de 10 februarie, media temperaturilor maxime va coborî spre 2...3 grade, iar a minimelor până la -9...-8 grade. Trecător vor fi precipitaţii în general slabe cantitativ, izolat până în data de 5...6 februarie, apoi pe arii mai extinse.

Maramureş Vremea va intra într-un proces de încălzire până în jurul datei de 5 februarie, când media temperaturilor maxime va atinge 9...11 grade, iar a minimelor 2...4 grade. Apoi se va răci treptat, mai ales după data de 9 februarie, când media maximelor se va situa în general între 1 şi 4 grade, iar a minimelor între -8 şi -4 grade. Temporar vor fi posibile precipitaţii aproape în fiecare zi.

Moldova Vremea se va încălzi până în jurul datei de 5 februarie, când media maximelor termice se va situa în jurul valorii de 12 grade, iar a minimelor va atinge 3...4 grade. Ulterior se va intra într-un proces de răcire, treptat maximele se vor apropia de pragul îngheţului, minimele vor coborî sub acesta, iar media lor se va situa în general între -8 şi -4 grade. Pe alocuri vor fi precipitaţii, cu o probabilitate mai mare la începutul intervalului, precum şi între 6 şi 11 februarie.

Dobrogea În prima săptămână media temperaturilor maxime va avea variaţii între 7 şi 13 grade, iar a a minimelor între 2 şi 7 grade. În cea de a doua săptămână se va răci astfel că în ultimele zile din interval media maximelor termice va fi cuprinsă între 1 şi 4 grade, iar a minimelor între -5 şi -2 grade. Temporar vor fi precipitaţii la începutul intervalului şi din nou după data de 6 februarie.

Muntenia Valorile termice diurne vor fi în creştere până în data de 5 februarie, când media maximelor va atinge 13...15 grade, apoi vor scădea, astfel că spre sfârşitul intervalului aceasta nu va mai depăşi 4...6 grade. Temperaturile minime nu vor avea variaţii semnificative în prima săptămână şi vor atinge în medie 2...4 grade, dar în cea de a doua vor scădea, pentru ca în ultimele zile, în medie, valorile termice să scadă sub -5...-4 grade. Probabilitatea de precipitaţii va fi mai ridicată la începutul intervalului şi după data de 6 februarie.

Oltenia Vremea va intra într-un proces de încălzire până în data de 5 februarie, când temperaturile maxime vor atinge, în medie, 14...16 grade. Ulterior se va răci treptat, iar între 10 şi 14 februarie media maximelor termice se va menţine, în general sub 5...6 grade. Temeraturile minime vor fi relativ constante în prima săptămână şi se vor situa în jurul a 3 grade, apoi vor scădea, iar la sfârşitul intervalului de prognoză media lor va putea coborî sub -5 grade. Temporar vor fi precipitaţii, cu o probabilitate mai mare între 6 şi 11 februarie.

La munte Media temperaturilor maxime va fi pozitivă în prima săptămână, cu valori de până la 5...6 grade, apoi va deveni negativă, iar în ultimele zile va fi cuprinsă în general între -6 şi -3 grade. Media minimelor termice se va menţine sub zero grade, iar cel mai frig va fi spre sfârşitul celei de a doua săptămâni când aceasta va scădea sub -10 grade. Temporar vor fi precipitaţii aproape în fiecare zi.

APIA si SUBVENTIIPLATA APIA DE ANUL ACESTA PENTRU TINERII FERMIERI! Agroinfo 01 februarie

SUBVENȚII APIA 2021. Tinerii fermieri beneficiază și-n acest an de o plată APIA pe hectar de cca 36 de euro/ha. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru anul 2021 tinerii fermieri sunt stabilite într-un proiect de Ordonanță de Urgență publicat pe site-ul oficial MADR.

Schema pentru tinerii fermieri presupune acordarea unei plăți anuale tinerilor fermieri care au dreptul la plata unică pe suprafață.

Tineri fermieri înseamnă acele persoane fizice care:

a) se stabilesc pentru prima dată într-o exploatație agricolă drept conducători șefi ai exploatației sau care s-au stabilit deja în unul dintre cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafață; șib) au cel mult vârsta de 40 de ani în anul depunerii cererii menționate la lit. a).

Plata pentru tinerii fermieri se acordă fiecărui fermier pentru o perioadă de 5 ani, începând de la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri, cu condiția ca depunerea cererii să aibă loc în termen de 5 ani de la data stabilirii.

Perioada de 5 ani se aplică de asemenea fermierilor care au beneficiat de plata pentru tinerii fermieri pentru cererile depuse înainte de anul de cerere 2018.

Persoanele juridice solicitante ale plății unice pe suprafață, indiferent de forma de organizare a acestora, primesc plata în cadrul schemei pentru tinerii fermieri dacă respectă următoarele condiții:

a) sunt controlate efectiv din punctul de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor și al riscurilor financiare de cel puțin un tânăr fermier, în primul an când persoana juridică depune cererea unică de plată în cadrul schemei pentru tinerii fermieri, așa cum este prevăzut în cap. 4 din Regulamentul (UE) nr. 639/2014;

b) tânărul fermier respectă condițiile menționate mai sus.

Plata pentru tinerii fermieri este acordată unei persoane juridice doar atât timp cât cel puțin una dintre persoanele fizice care au exercitat controlul asupra persoanei juridice în primul an în care a depus cererea de plată în cadrul schemei, menține controlul efectiv.

În vederea finanțării plății pentru tinerii fermieri se utilizează maximum 2% din plafonul național anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, astfel cum a fost modificată de anexa III la Regulamentul (UE) 2020/2220.

Cuantumul plății pe hectar este situat între 25% și 50% din cuantumul pe hectar al schemei de plată unică pe suprafață, calculat potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), procent care se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

Plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru maximum 60 ha eligibile pe care fermierul respectiv le-a declarat.

Cuantumul plății pentru tinerii fermieri se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.

VEZI AICI CUM OBȚII ANUL ACESTA DE LA APIA PLATA DE 58 EURO/HA!

VEZI AICI CONDIȚII PENTRU CEREREA UNICĂ APIA 2021!

SUBVENȚII APIA 2021! PLATA APIA DE 58 EURO PE HECTAR!Agroinfo 01 februarie 2021

CONDIȚII SUBVENȚII APIA 2021! Cine beneficiază în acest an de plata APIA de cca 58 de euro pe hectar, care sunt condițiile pentru încasarea acestei plăți, sunt stabilite în proiectul de Ordonanță de Urgență pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022, publicat pe site-ul oficial MADR.

Cuantumul plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu este de 57,82 euro pe hectar pentru anul de cerere 2020. 

Care sunt condițiile APIA pentru anul 2021 pentru această plată?

Fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafață aplică în mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru climă și mediu:

a) diversificarea culturilor;b) menținerea pajiștilor permanente existente;c) prezența unei zone de interes ecologic pe suprafața agricolă.

Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pentru înverzire, se acordă fermierilor care aplicăâ practicile menționate mai sus în funcție de specificul exploatației și/sau de structura culturilor.

Fermierii care practică sistemul de agricultură ecologică și dețin un document justificativ emis de un organism de inspecție și certificare aprobat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Regulamentul (CE) 834/2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 beneficiază implicit de plată pentru suprafețele în conversie sau certificate ale exploatației, utilizate pentru producția ecologică.

Fermierii care au întreaga exploatație ocupată cu culturi permanente beneficiază implicit de plata pentru înverzire.

Fermierii ale căror exploatații se află integral sau parțial în zone care fac obiectul Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările șicompletările ulterioare, au dreptul la plată cu condiția să aplice practicile menționate în măsura în care practicile respective sunt compatibile, în exploatația în cauză, cu obiectivele actelor normative menționate.

În vederea finanțării plății pentru înverzire se utilizează 30% din plafonul național anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 astfel cum a fost modificată de anexa III la Regulamentul (UE) 2020/2220.

Cuantumul plății pentru înverzire pe hectarul eligibil se calculează anual prin împărțirea plafonului stabilit la numărul total de hectare eligibile.

DIVERSIFICAREA CULTURILOR AGRICOLE

Diversificarea culturilor constă în existența mai multor culturi pe terenul arabil, în funcție de suprafață, după cum urmează:

a) cel puțin două culturi diferite pe suprafețele cuprinse între 10 ha și 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil;

b) cel puțin trei culturi diferite pe suprafețele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95% din terenul arabil;

c) fără a aduce atingere numărului de culturi prevăzute la lit. a) și b), în cazul în care suprafața de teren arabil este cultivată în proporție de peste 75% cu iarbă ori cu alte plante erbacee sau este pârloagă ori este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producție, cultura preponderentă de pe restul suprafeței arabile trebuie să ocupe maximum 75% din terenul arabil rămas, cu excepția cazului în care această suprafață rămasă este acoperită cu iarbă sau alte plante furajere erbacee ori este teren lăsat pârloagă.

Sunt asimilate următoarele:

a) o cultură a oricăruia dintre genurile definite în clasificarea botanică a culturilor;b) un teren lăsat pârloagă;c) iarba sau alte plante furajere erbacee;d) culturile de iarnă și cele de primăvară sunt considerate culturi distincte, chiar dacă aparțin aceluiași gen. Triticum spelta este considerată a fi o cultură distinctă de culturile care aparțin aceluiași gen.

Sunt exceptate de la diversificarea culturilor exploatațiile, în cazul în care:

a) întreaga suprafață este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producție;

b) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte furaje erbacee, este cultivat cu culturi de leguminoase, este teren lăsat pârloagă sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;

c) peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte furaje erbacee ori pentru culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;

d) peste 50% din suprafața arabilă declarată în anul de cerere curent nu a fost declarată de fermier în cererea sa unică de plată din anul anterior și în cazul în care, pe baza unei comparații geospațiale a parcelelor solicitate în cererea unică de plată din anul curent, se constată că întregul teren arabil este cultivat cu o cultură diferită față de cea din anul calendaristic anterior.

MENȚINEREA PAJIȘTILOR PERMANENTE

Menținerea pajiștilor permanente existente implică:

a) interdicția de a converti/ara suprafețele de pajiști permanente situate în ariile naturale protejate desemnate potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

b) proporția dintre suprafața totală cu pajiști permanente și suprafața agricolă totală declarate la APIA nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% față de proporția de referință stabilită în anul 2015;

c) în cazul în care proporția de referință a scăzut cu peste 5% la nivel național, se instituie obligații la nivel de exploatație de a reconverti terenul în pajiști permanente pentru acei fermieri care au la dispoziție teren care a fost convertit din teren cu pajiști permanente în teren pentru alte utilizări întro perioadă din trecut, așa cum este prevăzut în art. 44 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014

Această prevedere nu se aplică în cazul în care scăderea cu peste 5% provine din împădurire, cu condiția ca împădurirea să fie  compatibilă cu mediul și să nu includă plantațiile de specii forestiere cu ciclu de producție scurt, de brazi de Crăciun sau de arbori cu creștere rapidă pentru producția de energie.

ZONE DE INTERES ECOLOGIC

Fermierii în ale căror exploatații terenul arabil este mai mare de 15 ha se asigură că o suprafață care corespunde unui procent minim de 5% din terenul arabil al exploatației pe care fermierul l-a declarat este zonă de interes ecologic. Sunt considerate zone de interes ecologic:a) terase;b) elemente de peisaj - garduri vii/fâșii împădurite/arbori în aliniament, arbori izolați, pâlcuri arbustive din zona de câmpie, iazuri, rigole;c) zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare și margini de câmp;d) zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție;e) terenuri împădurite prin măsura 221 «Prima împădurire a terenurilor agricole» din cadrul PNDR 2007-2013, prin submăsura 8.1 «Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite» din cadrul PNDR 2014-2020 sau în temeiul unei scheme naționale ale cărei condiții respectă dispozițiile art. 43 alin. (1), (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 sau ale art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013;f) zone cu culturi secundare sau strat vegetal;g) zone cu culturi fixatoare de azot;h) zone cu Miscanthus.

Procentul de 5% se poate majora în temeiul unui act legislativ al Parlamentului European și al Consiliului Uniunii Europene și va fi prevăzut prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Zonele de interes ecologic sunt situate pe terenul arabil al exploatației, cu excepția celor prevăzute la lit. d), e) și h). Zonele de interes ecologic lit. b) și c) pot fi adiacente terenului arabil al exploatației declarat de fermier.

Zonele de interes ecologic sunt situate pe terenul pentru care fermierul face dovada utilizării.

Prevederile nu se aplică exploatațiilor în următoarele situații:

a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte furaje erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;

b) peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte furaje erbacee sau este cultivată cu culturi aflate sub apă fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări.

Cuantumul plății pentru înverzire se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului, stabilește Ordonanța de urgență pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.

CONDIȚII ANUL ACESTA PENTRU CEREREA UNICĂ SUBVENȚII APIA!Agroinfo 01 februarie 2021

SUBVENȚII APIA 2021! Cererile unice de plată pentru subvențiile APIA din acest an se depun în perioada martie-mai 2021. Termenul limită este 15 mai 2021, precizează proiectul de Ordonanță de Urgență publicat pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii. Proiectul de act normativ stabilește condițiile de acordare a subvențiilor agricole pentru anii 2021-2022.

Potrivit proiectului de Ordonanță de Urgență, cererile unice de plată se depun până la data de 15 mai a fiecărui an calendaristic la centrele APIA, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Sistemul integrat de administrare și control, măsurile de dezvoltare rurală și ecocondiționalitatea, și se înregistrează în Sistemul integrat de administrare și control prevăzut la art. 67 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.

Potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Sistemul integrat de administrare și control și condițiile pentru refuzarea sau retragerea plăților și pentru sancțiunile administrative aplicabile în cazul plăților directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală și al ecocondiționalității, cererile unice de plată pot fi depuse și după data-limită de depunere, în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la termenul stabilit.

MODIFICĂRI CERERE UNICĂ APIA!

Modificările la cererile unice de plată se depun fără penalități de întârziere până la data de 31 mai a anului în cauză, conform art. 15 alin. (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014.

Depunerea unei modificări a cererii unice de plată după data-limită pentru o astfel de depunere determină o reducere de 1% pe zi lucrătoare a sumelor pentru utilizarea efectivă a parcelelor agricole în cauză, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014.

Modificările cererilor unice de plată sunt admisibile doar până la data-limită de depunere cu întârziere a cererilor unice de plată.

Prin excepție, în cazul în care Comisia adoptă un regulament care prevede derogări de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 în ceea ce privește data finală de depunere a cererilor unice și data finală pentru notificarea modificărilor aduse cererii unice aferente unui anumit an calendaristic, se procedează astfel:

a) cererile unice de plată se depun până la data finală de depunere a cererilor unice prevăzută de regulamentul respectiv, fără a se aplica penalități de întârziere, dacă nu s-a emis ordinul de stabilire a datei-limită de depunere a cererilor unice de plată;

b) modificările la cererile unice de plată se depun fără penalități de întârziere până la data pentru o astfel de depunere prevăzută în regulamentul respectiv, dacă nu s-a emis ordinul de stabilire a datei limită de depunere a cererilor unice de plată;

c) în cazul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale decide stabilirea unei alte datei limită de depunere a cererilor unice de plată, anterioară datei-limită maxime stabilite prin regulamentul respectiv, data-limită se stabilește prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Plățile pe suprafață se acordă pentru suprafețele agricole eligibile existente în stratul de referință din Sistemul de identificare a parcelelor agricole, gestionat de APIA. Stratul de referință se stabilește în fiecare an și constituie baza pentru procesul de control încrucișat.

Schemele de plăți se acordă pentru efectivele de animale din categoriile bovine, bubaline, ovine și caprine, identificate și înregistrate în Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor.

Solicitarea de către fermieri de modificare a suprafeței parcelelor agricole, a culturilor agricole sau a numărului de animale poate fi depusă fizic sau prin mijloace electronice la APIA până la data limită de depunere cu întârziere a cererilor unice de plată, cu penalizări.

Solicitările depuse după această dată sunt inadmisibile, iar beneficiarului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin.

Documentele din care reiese că hectarele de teren agricol se află la dispoziția fermierului și/sau că acesta deține efective de animale se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și se prezintă la depunerea cererilor unice de plată, în funcție de schemele/măsurile/plățile solicitate, stabilește Ordonanța de urgență pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.

MADR: Scheme de plăți care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022, ianuarie 29, 2021 agrimanet

Scheme de plăți, ca mecanisme de susținere și de garantare a protecţiei drepturilor benficiarilor, respectiv schemele de plăți directe și ajutoarele naționale tranzitorii, care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022

Schemele de plăți directe sunt următoarele:

a) schema de plată unică pe suprafață;

b) plata redistributivă;

c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu;

d) plata pentru tinerii fermieri;

e) schema de sprijin cuplat;

f) schema simplificată pentru micii fermieri.

Ajutoarele naționale tranzitorii – ANT se acordă în sectoarele vegetal și zootehnic.

Schema de plată unică pe suprafață

 Hectar eligibil înseamnă:

a) orice suprafață agricolă a exploatației care este utilizată pentru o activitate agricolă; sau

b) orice suprafață care a dat dreptul la plăți în 2008 în cadrul schemei de plată unică pe suprafață și care pe durata angajamentului relevant al fermierului individual este împădurită în temeiul art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 sau în temeiul unei scheme naționale ale cărei condiții respectă dispozițiile art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013.

Suprafețele de teren agricol sunt considerate ca fiind hectare eligibile numai dacă sunt conforme cu definiția hectarului eligibil prevăzută la alin. (1) pe tot parcursul anului calendaristic, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale.

Suprafețele coronamentelor și ale taluzurilor digurilor de apărare împotriva inundațiilor și ale canalelor de irigații și desecare, precum și taluzurile și zonele de protecție ale căilor de comunicații nu sunt considerate suprafețe agricole.

Suprafețele utilizate pentru producția de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în care conținutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depășește 0,2%.

Schema de plată unică pe suprafață presupune acordarea unei plăți unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, decuplată total de producție.

Cuantumul plății unice pe suprafață se calculează prin împărțirea plafonului anual alocat schemei la numărul total de hectare eligibile declarate la nivel național în anul respectiv.

Plafonul anual alocat schemei se stabilește potrivit prevederilor art. 36 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.

Cuantumul plății unice pe suprafață se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.

Ajutoarele naționale tranzitorii

Ajutoarele naționale tranzitorii, denumite în continuare ANT, reprezintă plăți care se acordă fermierilor din sectoarele care au beneficiat de plăți naționale directe complementare în anul 2013.

Condițiile specifice de acordare a ANT sunt identice cu cele pentru acordarea plăților naționale directe complementare aferente anului 2013.

Sancțunile pentru nerespectarea normelor de ecocondiționalitate prevăzute la art. 93 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, nu se aplică în cazul ajutoarelor naționale tranzitorii.

Plafoanele alocate ANT în sectoarele vegetal și zootehnic se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului.

În anii 2021 și 2022, cuantumul total al ajutoarelor naționale tranzitorii care pot fi acordate fermierilor este limitat anual la maximum 50% din pachetele financiare sectoriale specifice, autorizate de Comisia Europeană pentru anul 2013.

Plata redistributivă

Plata redistributivă reprezintă o plată anuală destinată fermierilor care au dreptul la plata unică pe suprafață și se acordă gradual pentru primele 30 de ha ale exploatației agricole, indiferent de suprafața acesteia.

Pentru finanțarea plății redistributive se utilizează un procent minim de 5% din plafonul național anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, astfel cum a fost modificată de anexa III la Regulamentul (UE) 2020/2220.

Cuantumul plății redistributive și intervalele de suprafață pentru care se acordă această plată se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului.

Nu beneficiază de plata redistributivă fermierii care și-au fragmentat exploatațiile după 18 octombrie 2011 doar în scopul de a beneficia de plata redistributivă și nici fermierii ale căror exploatații sunt rezultatul fragmentării respective.

Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu

Fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafață aplică în mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru climă și mediu:

a) diversificarea culturilor;

b) menținerea pajiștilor permanente existente;

c) prezența unei zone de interes ecologic pe suprafața agricolă.

Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, denumită în continuare plata pentru înverzire, se acordă fermierilor care aplică practicile prevăzute la alin. (1) în funcție de specificul exploatației și/sau de structura culturilor.

Fermierii care practică sistemul de agricultură ecologică și dețin un document justificativ emis de un organism de inspecție și certificare aprobat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Regulamentul (CE) 834/2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 beneficiază implicit de plata prevăzută la alin. (1) pentru suprafețele în conversie sau certificate ale exploatației, utilizate pentru producția ecologică.

Fermierii care au întreaga exploatație ocupată cu culturi permanente beneficiază implicit de plata prevăzută la alin. (1).

Fermierii ale căror exploatații se află integral sau parțial în zone care fac obiectul Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, au dreptul la plata menționată în prezentul capitol, cu condiția să aplice practicile menționate în prezentul capitol, în măsura în care practicile respective sunt compatibile, în exploatația în cauză, cu obiectivele actelor normative menționate.

În vederea finanțării plății pentru înverzire se utilizează 30% din plafonul național anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 astfel cum a fost modificată de anexa III la Regulamentul (UE) 2020/2220.

Cuantumul plății pentru înverzire pe hectarul eligibil se calculează anual prin împărțirea plafonului stabilit potrivit prevederilor alin. (6) la numărul total de hectare eligibile.

Diversificarea culturilor constă în existența mai multor culturi pe terenul arabil, în funcție de suprafață, după cum urmează:

a) cel puțin două culturi diferite pe suprafețele cuprinse între 10 ha și 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil;

b) cel puțin trei culturi diferite pe suprafețele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95% din terenul arabil;

c) fără a aduce atingere numărului de culturi prevăzute mai sus, în cazul în care suprafața de teren arabil este cultivată în proporție de peste 75% cu iarbă ori cu alte plante erbacee sau este pârloagă ori este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producție, cultura preponderentă de pe restul suprafeței arabile trebuie să ocupe maximum 75% din terenul arabil rămas, cu excepția cazului în care această suprafață rămasă este acoperită cu iarbă sau alte plante furajere erbacee ori este teren lăsat pârloagă.

Sunt asimilate următoarele:

a) o cultură a oricăruia dintre genurile definite în clasificarea botanică a culturilor;

b) un teren lăsat pârloagă;

c) iarba sau alte plante furajere erbacee;

d) culturile de iarnă și cele de primăvară sunt considerate culturi distincte, chiar dacă aparțin aceluiași gen. Triticum spelta este considerată a fi o cultură distinctă de culturile care aparțin aceluiași gen.

Sunt exceptate de la diversificarea culturilor exploatațiile, în cazul în care:

a) întreaga suprafață este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producție;

b) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte furaje erbacee, este cultivat cu culturi de leguminoase, este teren lăsat pârloagă sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;

c) peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte furaje erbacee ori pentru culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;

d) peste 50% din suprafața arabilă declarată în anul de cerere curent nu a fost declarată de fermier în cererea sa unică de plată din anul anterior și în cazul în care, pe baza unei comparații geospațiale a parcelelor solicitate în cererea unică de plată din anul curent, se constată că întregul teren arabil este cultivat cu o cultură diferită față de cea din anul calendaristic anterior.

Menținerea pajiștilor permanente existente implică:

a) interdicția de a converti/ara suprafețele de pajiști permanente situate în ariile naturale protejate desemnate potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

b) proporția dintre suprafața totală cu pajiști permanente și suprafața agricolă totală declarate la APIA nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% față de proporția de referință stabilită în anul 2015;

c) în cazul în care proporția de referință a scăzut cu peste 5% la nivel național, se instituie obligații la nivel de exploatație de a reconverti terenul în pajiști permanente pentru acei fermieri care au la dispoziție teren care a fost convertit din teren cu pajiști permanente în teren pentru alte utilizări întro perioadă din trecut, așa cum este prevăzut în art. 44 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 Această prevedere nu se aplică în cazul în care scăderea cu peste 5% provine din împădurire, cu condiția ca împădurirea să fie compatibilă cu mediul și să nu includă plantațiile de specii forestiere cu ciclu de producție scurt, de brazi de Crăciun sau de arbori cu creștere rapidă pentru producția de energie.

Sunt considerate zone de interes ecologic:

a) terase;

b) elemente de peisaj – garduri vii/fâșii împădurite/arbori în aliniament, arbori izolați, pâlcuri arbustive din zona de câmpie, iazuri, rigole;

c) zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare și margini de câmp;

d) zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție;

e) terenuri împădurite prin măsura 221 «Prima împădurire a terenurilor agricole» din cadrul PNDR 2007-2013, prin submăsura 8.1 «Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite» din cadrul PNDR 2014-2020 sau în temeiul unei scheme naționale ale cărei condiții respectă dispozițiile art. 43 alin. (1), (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 sau ale art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013;

f) zone cu culturi secundare sau strat vegetal;

g) zone cu culturi fixatoare de azot;

h) zone cu Miscanthus.

Cuantumul plății pentru înverzire se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.

Schema pentru tinerii fermieri

Schema pentru tinerii fermieri presupune acordarea unei plăți anuale tinerilor fermieri care au dreptul la plata unică pe suprafață

Tineri fermieri înseamnă acele persoane fizice care:

a) se stabilesc pentru prima dată într-o exploatație agricolă drept conducători șefi ai exploatației sau care s-au stabilit deja în unul dintre cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafață; și

b) au cel mult vârsta de 40 de ani în anul depunerii cererii.

Plata pentru tinerii fermieri se acordă fiecărui fermier pentru o perioadă de 5 ani, începând de la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri, cu condiția ca depunerea cererii să aibă loc în termen de 5 ani de la data stabilirii. Perioada de 5 ani se aplică de asemenea fermierilor care au beneficiat de plata pentru tinerii fermieri pentru cererile depuse înainte de anul de cerere 2018.

Persoanele juridice solicitante ale plății unice pe suprafață, indiferent de forma de organizare a acestora, primesc plata în cadrul schemei pentru tinerii fermieri dacă respectă următoarele condiții:

a) sunt controlate efectiv din punctul de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor și al riscurilor financiare de cel puțin un tânăr fermier, în primul an când persoana juridică depune cererea unică de plată în cadrul schemei pentru tinerii fermieri, așa cum este prevăzut în cap. 4 din Regulamentul (UE) nr. 639/2014;

b) tânărul fermier respectă condițiile prevăzute la alin. (2).

Plata pentru tinerii fermieri este acordată unei persoane juridice doar atât timp cât cel puțin una dintre persoanele fizice care au exercitat controlul asupra persoanei juridice în primul an în care a depus cererea de plată în cadrul schemei, menține controlul efectiv, potrivit alin. (4).

În vederea finanțării plății pentru tinerii fermieri se utilizează maximum 2% din plafonul național anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, astfel cum a fost modificată de anexa III la Regulamentul (UE) 2020/2220.

Cuantumul plății pe hectar este situat între 25% și 50% din cuantumul pe hectar al schemei de plată unică pe suprafață, calculat potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), procent care se stabilește prin hotărâre a Guvernului. Plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru maximum 60 ha eligibile pe care fermierul respectiv le-a declarat.

Cuantumul plății pentru tinerii fermieri se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.

Sprijinul cuplat

Sprijinul cuplat se poate acorda sectoarelor și producțiilor prevăzute la art. 52 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, considerate importante din motive economice, sociale și de mediu și care sunt afectate de anumite dificultăți.

Pentru a beneficia de sprijinul cuplat prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e), fermierii trebuie:

a) să respecte prevederile art. 6-9.

b) să facă dovada în anul înființării culturii, că utilizează sămânță certificată oficial potrivit prevederilor Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și testarea și înregistrarea soiurilor de plante, republicată, cu excepția fermierilor participanți la schema simplificată pentru micii fermieri.

c) să respecte condițiile specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Plafonul alocat și, după caz, cuantumul plății pe unitatea de măsură, sectoarele și producțiile prevăzute la art. 25 alin. (1), culturile și speciile de animale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, cu respectarea prevederilor titlului IV cap. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.

În vederea finanțării sprijinului cuplat se utilizează maximum 15% din plafonul național anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, astfel cum a fost modificată de anexa III din Regulamentul (UE) 2020/2220 din care cel puțin 2% este utilizat pentru a sprijini producția de culturi proteice.

În cazul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale intenționează să ia decizia de a transfera fonduri între măsurile de sprijin cuplat, informează fermierii cu privire la un posibil transfer înainte de data de deschidere a perioadei de depunere a cererilor prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Schema simplificată pentru micii fermieri

Fermierii incluși în schema simplificată pentru micii fermieri, anterior anului 2021, pot beneficia de o plată anuală de maximum 1.250 euro, în funcție de suprafața declarată eligibilă și/sau numărul de animale eligibile pe care le deține în exploatație.

Plata este supusă condițiilor prevăzute pentru schemele de plăți directe prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c) și, după caz, la lit. d) și e), iar cuantumul plății este egal cu valoarea totală a acestor plăți directe care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an.

Fermierii incluși în schema pentru micii fermieri se pot retrage în oricare dintre anii ulteriori anului 2020.

Fermierii incluși în schema pentru micii fermieri pentru care, într-un an ulterior anului 2020 cuantumul plăților directe depășește 1.250 euro sunt notificați de APIA privind excluderea din schema pentru micii fermieri după data de 15 iulie a anului de cerere. Fermierii pot opta pentru rămânerea în schema pentru micii fermieri, cu informarea APIA, în termen de 15 zile calendaristice de la data notificării.

Intrarea în schema simplificată pentru micii fermieri se poate face prin moștenire.

Pe durata participării la schemă, micii fermieri: a) sunt exceptați de la utilizarea practicilor agricole benefice pentru climă și mediu; b) nu li se aplică sancțiuni administrative pentru nerespectarea normelor de ecocondiționalitate;

În cazul efectivelor de animale, plata se calculează în funcție de schema de plată și numărul de animale eligibile pentru care se solicită plata în anul de cerere.

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro.Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Mai jos regasiti intreg textul ORDONANȚEI DE URGENȚĂ pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022:

PĂȘUNI! CINE BENEFICIAZĂ ANUL ACESTA DE SUBVENȚIA APIA! Agroinfo, 31 ianuarie 2021

SUBVENȚIA APIA PE HECTARUL DE PĂȘUNE! Beneficiarii subvenției APIA pe hectarul de pășune, în anii 2021 și 2022, și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească aceștia sunt stabiliți printr-un proiect de Ordonanță de Urgență publicat pe 29 ianuarie 2021 pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii.

Beneficiarii subvenției APIA pentru pășune sunt fermierii activi persoane fizice și/sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale, potrivit prevederilor legislației în vigoare.

În cazul pajiștilor permanente deținute, în calitate de proprietari, de către formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, menționate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, beneficiarii plăților pot fi:

a) forma asociativă de proprietate, pe baza copiei titlului de proprietate asupra terenurilor aparținând formei asociative sau a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeași forță juridică, iar în lipsa acestor documente, pe baza adeverinței emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole și a unui tabel centralizator care cuprinde, pentru fiecare membru, acordul privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare al exploatației zootehnice din Registrul național al exploatațiilor și numărul de animale deținute de fiecare membru, precum și suprafața utilizată de forma asociativă prin cosit sau pășunat, la care se anexează hotărârea adunării generale a asociaților privind utilizarea fondurilor;

b) membrii formei asociative de proprietate care asigură încărcătura cu animale pentru suprafața deținută în proprietate. Dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști de către fiecare membru al formei asociative de proprietate o constituie copia titlului de proprietate al formei asociative sau a altor acte cu forță juridică, iar în lipsa acestor documente pe baza adeverinței emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole și centralizatorul care cuprinde, pentru fiecare membru, acordul, datele de identificare, codul de identificare al exploatației zootehnice din Registrul național al exploatațiilor, numărul de animale deținute, precum și suprafețele repartizate membrilor de către forma asociativă și hotărârea adunării generale a asociaților privind utilizarea fondurilor.

Arendatorul, concedentul, locatorul și/sau comodantul nu beneficiază de plăți pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e), închiriat(e) și/sau împrumutat(e) spre folosință.

În cazul concesionării/ închirierii unei suprafețe de pajiști de către o asociație de crescători de animale, constituită în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, beneficiarii plăților pot fi:

a) membrii asociației care asigură încărcătura cu animale pentru suprafața concesionată/închiriată, iar dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști de către fiecare membru al asociației o constituie copia de pe contractul de concesionare/închiriere încheiat potrivit prevederilor Ordinului nr. 407/2051/2013 pentru aprobarea contractelor-cadru de concesiune şi închiriere a suprafeţelor de pajişti aflate în domeniul public/privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor,  și centralizatorul pe care reprezentantul legal al asociaţiei îşi dă acordul în vederea solicitării sprijinului pe suprafaţă de către membrii asociaţiei, care cuprinde, pentru fiecare membru al asociației, datele personale de identificare, numărul de animale și codul/codurile de identificare a exploatațiilor zootehnice din Registrul național al exploatațiilor;

b) asociația crescătorilor de animale care asigură încărcătura cu animale, iar dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști o constituie copia contractului de concesiune/închiriere încheiat potrivit prevederilor Ordinului nr. 407/2051/2013 și a unui tabel centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociație și, pentru fiecare membru al asociației, datele personale de identificare și codul/codurile de identificare a exploatațiilor zootehnice din Registrul național al exploatațiilor, numărul de animale, precum și hotărârea adunării generale a asociației privind utilizarea fondurilor;

c) asociația crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafața concesionată/închiriată, prin pășunat cu animalele înregistrate în exploatația asociației pe perioada pășunatului în tabere de vară conform prevederilor Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/ autorizare sanitar-veterinară a unităților/centrelor de colectare/ exploatațiilor de origine și a mijloacelor de transport din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, a unităților implicate în depozitarea și neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman și a produselor procesate, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 16/2010, cu modificările și completările ulterioare.

Dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști o constituie copia contractului de concesiune/închiriere încheiat potrivit prevederilor Ordinului nr. 407/2051/2013.

În cazul cooperativelor agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și al grupurilor de producători care desfășoară activitate agricolă pe o suprafață de pajiște prin pășunat cu animalele membrilor, beneficiarii plăților pot fi cooperativa/grupul de producători sau membrii cooperativei/grupului de producători, în aceleași condiții ca ale asociației de crescători de animale.

PLATA APIA ÎN ACEST AN PENTRU MICII FERMIERI!Agroinfo, 31 ianuarie 2021

SUBVENȚII APIA 2021. Fermierii care vor să acceseze în acest an schema simplificată pentru micii fermieri nu o pot face decât prin moștenire, menționează un proiect de Ordonanță de Urgență publicat pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii.

Schema simplificată pentru micii fermieri 2021!

Fermierii incluși în schema simplificată pentru micii fermieri, anterior anului 2021, pot beneficia de o plată anuală de maximum 1.250 euro, în funcție de suprafața declarată eligibilă și/sau numărul de animale eligibile pe care le deține în exploatație.

Plata este supusă condițiilor prevăzute pentru schemele de plăți directe, iar cuantumul plății este egal cu valoarea totală a acestor plăți directe care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an.

VEZI AICI CONDIȚIILE PENTRU PLĂȚILE DIRECTE APIA DIN ACEST AN!

Fermierii incluși în schema pentru micii fermieri se pot retrage în oricare dintre anii ulteriori anului 2020.

Fermierii incluși în schema pentru micii fermieri pentru care, într-un an ulterior anului 2020 cuantumul plăților directe depășește 1.250 euro sunt notificați de APIA privind excluderea din schema pentru micii fermieri după data de 15 iulie a anului de cerere. Fermierii pot opta pentru rămânerea în schema pentru micii fermieri, cu informarea APIA, în termen de 15 zile calendaristicede la data notificării.

Intrarea în schema simplificată pentru micii fermieri se poate face prin moștenire, stabilește Ordonanța de urgență pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.

PLATA APIA PE HECTAR ÎN ACEST AN! Agroinfo 31 ianuarie 2021 CONDIȚII PENTRU PLATA APIA PE HECTAR 2021! Condițiile pentru anii 2021 și 2022 pentru obținerea de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a schemei de plată unică pe suprafață sunt stabilite într-un proiect de Ordonanță de Urgență publicat pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii.

Schema de plată unică pe suprafață

Hectar eligibil înseamnă:

a) orice suprafață agricolă a exploatației care este utilizată pentru o activitate agricolă; saub) orice suprafață care a dat dreptul la plăți în 2008 în cadrul schemei de plată unică pe suprafață și care pe durata angajamentului relevant al fermierului individual este împădurită în temeiul art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 sau în temeiul unei scheme naționale ale cărei condiții respectă dispozițiile art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013.

Suprafețele de teren agricol sunt considerate ca fiind hectare eligibile numai dacă sunt conforme cu definiția hectarului eligibil pe tot parcursul anului calendaristic, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale.

Suprafețele coronamentelor și ale taluzurilor digurilor de apărare împotriva inundațiilor și ale canalelor de irigații și desecare, precum și taluzurile și zonele de protecție ale căilor de comunicații nu sunt considerate suprafețe agricole.

Suprafețele utilizate pentru producția de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în care conținutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depășește 0,2%.

Schema de plată unică pe suprafață presupune acordarea unei plăți unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, decuplată total de producție.

Cuantumul plății unice pe suprafață se calculează prin împărțirea plafonului anual alocat schemei la numărul total de hectare eligibile declarate la nivel național în anul respectiv.

Plafonul anual alocat schemei se stabilește potrivit prevederilor art. 36 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.

Cuantumul plății unice pe suprafață se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.

Cuantumul schemei de plată unică pe suprafață, SAPS, valabil pentru anul 2020 este:

Schema de plată unică pe suprafață SAPS - 98,7381 euro/ha.

SUBVENȚII APIA 2021! SUPRAFAȚA MINIMĂ PENTRU CARE APIA ACHITĂ SUBVENȚIA ÎN ACEST AN! Agroinfo 31 ianuarie 2021 -

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ! Suprafața agricolă minimă pentru care Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) plătește subvenția pe hectar în acest an este stabilită printr-un proiect de Ordonanță de Urgență, publicat pe 29 ianuarie 2021, pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii.

Plățile directe se acordă cu condiția ca suprafața eligibilă a exploatației pentru care sunt solicitate sau trebuie acordate plăți unui fermier înaintea aplicării art. 63 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 să fie de minimum 1 ha sau 0,3 ha, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c).

În cazul fermierilor care primesc sprijin cuplat prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e) pentru culturile de legume cultivate în sere și solarii, plățile se acordă cu condiția ca suprafața eligibilă a exploatației pentru care sunt solicitate sau trebuie acordate plăți unui fermier înaintea aplicării art. 63 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 să fie de minimum 0,3 ha.

În cazul fermierilor care primesc sprijin cuplat prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e) pentru efectivele de animale și a căror suprafață eligibilă a exploatației se situează sub 1 ha sau 0,3 ha, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c)

Art. 9, alin.1, lit. c) să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale.

plățile se acordă atunci când cuantumul total al plăților directe solicitate de un fermier sau care trebuie acordate unui fermier înaintea aplicării art. 63 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 într-un anumit an calendaristic este de minimum 200 euro, precizează proiectul de Ordonanță de Urgență MADR.

ATENȚIE! OBLIGAȚIILE PRIMĂRIILOR PENTRU ACTE SUBVENȚII APIA FERMIERI! Agroinfo 31 ianuarie 2021

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ MADR! Primăriile nu au voie să condiționeze eliberarea adeverinței pentru APIA de plata impozitelor sau taxelor locale de către fermier. Primăriile sunt obligate să transmită direct adeverințele la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), astfel fermierii nu mai trebuie să ducă ei această adeverință la APIA, precizează un proiect de Ordonanță de Urgență publicat pe site-ul oficial MADR, privind subvențiile APIA și condițiile de acordare a acestor subvenții pentru anii 2021-2022.

Primăriile pe raza cărora se află terenurile agricole sunt obligate:

a) să preia consimțământul scris prealabil al fermierului pentru eliberarea adeverinței;b) să elibereze adeverințe conform înscrisurilor din registrul agricol fără condiționarea de plata impozitelor sau taxelor locale de către fermier;c) să transmită adeverințele către centrele județene/locale APIA la solicitarea acestora.

Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității care a emis/atestat aceste documente, după caz.

IMPORTANT! Nu se acordă plăți directe niciunuia dintre solicitanți, în cazurile în care se constată că terenul sau efectivele de animale fac obiectul cererilor a doi sau mai mulți solicitanți. La constatarea acestei situații, în cursul controalelor administrative încrucișate, APIA, în termen de 30 de zile calendaristice, va notifica solicitanții, care au obligația să rezolve litigiul. Dacă litigiul nu se rezolvă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, suprafața de teren sau efectivele de animale supradeclarate nu sunt eligibile la plată în anul curent de cerere, cu excepția cazurilor în care litigiul este soluționat în instanță judecătorească, precizează Ordonanța de Urgență MADR. VEZI AICI LISTA SUBVENȚIILOR APIA PENTRU ANII 2021 ȘI 2022!VEZI AICI CONDIȚIILE PENTRU ÎNCASAREA ÎN ACEST AN A SUBVENȚIILOR APIA!

CONDIȚII PENTRU ÎNCASAREA SUBVENȚIILOR APIA ÎN ACEST AN!Agroinfo 31 ianuarie 2021

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ! Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească fermierii români în acest an pentru a încasa subvențiile agricole de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) sunt stabilite printr-un proiect de Ordonanță de Urgență publicat pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii.

Beneficiarii plăților directe sunt fermierii activi persoane fizice și/sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale, potrivit prevederilor legislației în vigoare. În categoria beneficiarilor de plăți se încadrează și cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și grupurile de producători care desfășoară activitate agricolă.

Universitățile, institutele de cercetare, stațiunile didactice, fermele, stațiunile și fermele de cercetare și producție agricolă,  stațiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol și alte organisme și organizații de cercetare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanțare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetareindustrială sau dezvoltare experimentală și de a-și face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie, beneficiază de plăți directe. Potrivit proiectului de Ordonanță de Urgență, publicat de MADR, pentru a beneficia de plățile directe fermierii trebuie:

a) să fie înregistrați în Registrul unic de identificare, administrat de APIA;

b) să depună cerere unică de plată în termen;

c) să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebue să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă sprijinul cuplat vegetal, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha;

d) să declare toate parcelele agricole, în sensul prevederilor art. 72 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013.

Fermierii care dețin parcele agricole cu o suprafață de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare, cu condiția ca  suprafața însumată a acestor parcele să nu depășească un hectar. De asemenea, fermierii care nu depun cerere pentru nicio plată directă bazată pe suprafață nu au obligația de a-și declara parcelele agricole dacă suprafața totală nu depășește 1 ha. În toate cazurile, fermierul indică în cererea sa că are la dispoziție parcele agricole și, la cererea APIA, indică localizarea acestora.

Fermierii care participă la schema pentru micii fermieri, astfel cum este prevăzut în titlul V din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, nu au obligația de a-și declara parcelele agricole pentru care nu depun cerere de plată, cu excepția cazului în care o astfel de declarație este necesară pentru obținerea unui alt tip de ajutor sau sprijin.

e) să declare toate zonele de interes ecologic;

f) să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare și de contact actualizate și să notifice APIA despre modificarea acestora în termen de 15 zile calendaristice de la modificare;

g) să notifice APIA în termen de 15 zile calendaristice cu privire la modificările apărute în înregistrările persoanelor juridice de la Oficiul Național al Registrului Comerțului privind: administratorul/administratorii, sediul social, obiectul de activitate;

h) să comunice în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată și în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii și data acordării plății;

i) să înscrie, sub rezerva aplicării sancțiunilor prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, date reale, complete și perfect valabile în formularul de cerere unică de plată și în documentele anexate acesteia privind lista suprafețelor și/sau efectivele de animale;

j) să fie de acord ca datele din formularul de cerere unică de plată să fie introduse în baza de date a Sistemului Integrat de Administrare și Control, păstrate, procesate prelucrate cu alte instituții ale statului și entități ce au rol de verificare și control, verificate în vederea calculării sumelor de plată și transmise autorităților responsabile în vederea elaborării de studii statistice și de evaluări economice, în condițiile Legii nr. 129/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu modificările și completările ulterioare;

k) să fie de acord ca datele personale, datele înscrise în cererea unică de plată despre suprafețele și animalele din exploatație să fie prelucrate și utilizate pentru controalele administrative încrucișate cu bazele de date ale altor autorități publice cu competențe în gestionarea acestor tipuri de date;

l) să respecte normele de ecocondiționalitate prevăzute la art. 93 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploatație;

m) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziția lor, cu excepția adeverințelor conform înscrisurilor din registrul agricol, sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului, inclusiv adeverința conform înscrisurilor  din registrul agricol, trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

n) să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituții abilitate în acest sens, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

o) să marcheze în teren limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeași cultură cu a parcelei/parcelelor învecinate;

p) să identifice, să declare, în cadrul blocului fizic, parcelele agricole utilizate, în aplicația electronică GIS, pusă la dispoziție de către APIA, care permite prelucrarea datelor spațiale și alfanumerice privind suprafețele declarate, și să utilizeze datele cadastrale acolo unde acestea sunt disponibile pentru identificarea localizării parcelelor, precizează proiectul de act normativ MADR. VEZI AICI LISTA SUBVENȚIILOR APIA 2021!

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ! LISTA OFICIALĂ A SUBVENȚIILOR APIA PENTRU ANII 2021-2022! Agroinfo 31 ianuarie 2021 OFICIAL! Ministerul Agriculturii a publicat vineri, 29 ianuarie 2021, pe site-ul oficial un proiect de Ordonanță de Urgență prin care sunt stabilite plățile directe de care beneficiază fermierii români pentru cei doi ani de tranziție, 2021 și 2022, și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru obținerea banilor de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Potrivit proiectului de act normativ, fermierii români beneficiază în acest an și anul viitor de următoarele plăți directe:

a) schema de plată unică pe suprafață;b) plata redistributivă;c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu;d) plata pentru tinerii fermieri;e) schema de sprijin cuplat;f) schema simplificată pentru micii fermieri.

Ajutoarele naționale tranzitorii - ANT se acordă în sectoarele vegetal și zootehnic.

De gestionarea acestor plăți se ocupă în continuare Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), iar fermierii care beneficiază de acești bani trebuie să desfășoare o activitate agricolă.

"Activitate agricolă" înseamnă:

a) producţia, creșterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea, mulgerea, reproducerea animalelor și deţinerea acestora în scopuri agricole;b) menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, fără nicio acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul metodelor şi al utilajelor agricole uzuale, prin efectuarea, a cel puţin unei activităţi anuale, după caz:i) lucrări pentru îndepărtarea speciilor de plante ierboase și lemnoase, considerate vegetație invazivă/ dăunătoare pe terenul agricol;ii) lucrări superficiale pe terenul arabil, fără răsturnarea brazdei;iii) nivelarea muşuroaielor, eliminarea resturilor vegetale uscate și a pietrelor, înlăturarea excesului de apă pe pajiștile permanente;iv) lucrări pentru menținerea plantațiilor de pomi fructiferi și a viței-de-vie în condiții vegetative bune și o lucrare superficială de discuit sau cosit sau o altă lucrare specifică pe terenul ocupat cu culturi permanente;sauc) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, după caz, prin:i) recoltarea vegetaţiei prin lucrări de cosit cel puţin o dată pe an pe terenul arabil;ii) păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha în perioada de pășunat cu animalele pe care fermierul le deține, sau recoltarea vegetației prin cel puțin un cosit anual pe pajiştile permanente. În cazul pajiştilor permanente situate la altitudini de peste 1.800 m, menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea minimă constă în păşunat, cuasigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de pășunat, cu animalele pe care fermierul le deține;iii) realizarea a cel puţin o tăiere anuală de întreţinere şi, respectiv, cel puţin o cosire anuală a ierburilor dintre rânduri sau o lucrare anuală de întreţinere a solului, în cazul viilor şi livezilor, precizează Ordonanța.

Plafonul alocat plăților directe este de 3,811 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

https://agrointel.ro/wp-content/uploads/2021/02/HG-produse-sprijin-cuplat-2021_2022.pdfSECRETAR PRIMĂRIE: DACĂ SUBVENȚIA APIA AR DISPĂREA, NE-AM RUGA DE CRESCĂTORI SĂ IA PĂȘUNEA! Agroinfo, 01 februarie 2021 -

PĂȘUNILE, MEREU UN NECAZ DE-AL CRESCĂTORILOR DE ANIMALE! Pășunea este marele necaz al crescătorilor de animale. În multe comune din țară, crescătorii se plâng că nu reușesc să ia în chirie de la primărie o bucată de pășune ca să aibă unde să-și pășuneze animalele. De cealaltă parte, primăriile spun că fermierii sunt interesați doar de subvenția APIA. Dacă subvenția APIA ar dispărea, ne-am ruga de crescători să ia pășunea, ne-a declarat secretarul primăriei Borca, județul Neamț, Alecu Andrieș.

Crescătorii de animale care vor să ceară de la primării atribuirea directă a unei suprafețe de pășune pot să o facă, potrivit legii, până-n luna martie a fiecărui an. Cererile pentru atribuirea directă a une bucăți de pășune pot fi făcute la primărie de crescătorii de animale, fermieri, persoane fizice sau persoane juridice, asociațiile fermierilor. Primăriile atribuie pășuni acolo unde contractele expiră și se eliberează suprafețe. Din comuna Borca, județul Neamț, ne-a scris crescătorul de animale Andrei Cotrigășanu că la ei în comună, mai toate contractele pentru pășune expiră în acest an.  

La noi, în comunca Borca, județul Neamț, contractele pe pășune expiră anul acesta. Noi, crescătorii de animale, ne-am înființat anul trecut, în noiembrie, o asociație. Vrem să cerem pășune în numele asociației. De la primărie ni s-a spus că pășunea va fi scoasă la licitație și că prețul de pornire va fi de 400 de lei pe hectar pentru chirie. Vă dați seama că poate să ajungă și la 1.000 de lei chirie pe hectar?! Anul trecut ne-am pășunat animalele într-o comună vecină unde am plătit 350 de lei pe cap de vacă pe an.  A trebuit să ne vindem din vaci ca să plătim chiria pe pășune. Știam că nouă, crescătorilor, ni se atribuie direct pășune, fără licitație, este mesajul crescătorului către AGROINFO.

Secretarul Primăriei Borca, consilierul juridic Alecu Andrieș, contactat de AGROINFO, ne-a spus că pășunea este în domeniul public al primăriei, nu în cel privat, și acesta este motivul pentru care va fi scoasă la licitație, atribuirea directă fiind doar pentru pășunile aflate în domeniul privat al primăriei.

Atenție, există modificări în lege care dau posibilitatea primăriilor să atribuie direct crescătorilor de animale și pășunile aflate în proprietatea publică a primăriei.

Pentru funcționarii din primării care încă nu știu, nu au aflat, anul trecut, în decembrie, președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat Legea 293/2020 care modifică articolul 16 din Legea zootehniei nr.32/2019.

Potrivit legii, prin derogare de la prevederile art. 315 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, unitățile administrativ-teritoriale, respectiv comunele și orașele, care dețin în proprietate publică/privată sau în administrare terenuri cu destinație agricolă, libere de contract, pot încheia contracte de concesiune/închiriere/arendare, după caz, prin atribuire directă, cu crescătorii de animale.

Legea 293/2020 este în vigoare de la data de 20 decembrie 2020.

Reporterul AGROINFO i-a spus secretarului primăriei Borca despre această modificare în lege. Concret, indiferent că pășunea este în domeniul public sau privat al primăriei poate fi atribuită direct crescătorilor de animale.

Avem în comună aproximativ 2.000 de hectare de pășune,  mai mult decât suficientă pentru câte animale sunt. Contractele, cu excepția unuia singur, expiră în luna mai în acest an. O să ne punem la punct cu legea că mai este timp până la 1 martie. Contractele au fost făcute pe o perioadă incomodă, pe 10 ani, și nu au fost făcute așa ca să se termine la sfârșit de an, contractele expiră chiar în sezon. Oricum, nu cred că vom putea face atribuire directă, chiar dacă s-a schimbat legea, pentru că ei, crescătorii de aici, nu se înțeleg. Prioritate au asociațiile care au cel puțin un an vechime. Dar ei nu se înțeleg chiar dacă suprafața de pășune e suficientă.

Nu o să se poată cu atribuire directă, pentru că sunt discuții și tot la licitație trebuie să o scoatem. Sunt multe orgolii, vor mai mulți același trup de izlaz și atunci suntem forțați să facem licitație. Dacă nu ar fi banii de la APIA, ar fi liniște și pace. Dacă n-ar fi subvenția APIA, ne-am ruga de ei să vină să ia pășune. Noi vom face un regulament luna aceasta, cu toți pașii care trebuie urmați pentru închirierea pășunii, să fie clar pentru toată lumea, nu că unul e mai frumos, altul e mai urât. După ce va fi aprobat regulamentul, o să-l afișăm pe site-ul primăriei, a declarat Alecu Andrieș, secretarul primăriei Borca, pentru AGROINFO.

Cuantumul subvenției APIA pe hectarul de pășune din comuna Borca este mai mare decât în alte părți din țară, comuna fiind inclusă în lista zonelor defavorizate. Astfel, pe lângă schemele de plăți directe pe suprafață, crescătorii de aici, care au pășune închiriată de la primărie și iau subvenția, beneficiază și de plăți compensatorii pe hectar acordate prin Măsura 13, PNDR 2020. Crescătorul de animale Andrei Cotrigășanu ne-a spus că suma încasată de la APIA ajunge la 1.100 de lei pe hectar. Dacă se mai adaugă și un pachet de agro-mediu, Măsura 10 agro-mediu și climă, se poate ajunge la aproape 2.000 de lei pe hectar, chiar peste, în funcție de pachetul pentru care fermierii încheie la APIA angajamente. Dar, să o spunem și pe cea dreaptă, și primăriile, unele dintre ele, nefiind un plafon fixat pentru chiria pe hectarul de pășune, au ridicat sumele plătite de crescători încât subvenția APIA doar trece pe la crescători și se scurge în buzunarul primăriei. Nu mai punem la socoteală că până la modificarea legii, pășunile din domeniul public al primăriilor au fost scoase la licitație, iar prețul chiriei s-a urcat, în unele zone, până la cer.

AAC: Avem nevoie urgenta de despagubiri pentru culturile de primavara calamitate Agroromania.ro , 31 Ian. 2021 Alianta pentru Agricultura si Cooperare (AAC) transmite un mesaj guvernului si anunta ca este nevoie urgenta de despagubiri pentru culturile de primavara calamitate de seceta din 2020.

Capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de productie nu poate fi asigurat fara masuri de sprijin rapide, respectiv despagubiri pentru culturile de primavara calamitate de seceta 2020, sustin reprezentantii Aliantei pentru Agricultura si Cooperare (AAC).

 Alianta pentru Agricultura si Cooperare atrage atentia asupra necesitatii adoptarii bugetului consolidat, respectiv bugetului solicitat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, care include si sumele necesare efectuarii platilor reprezentand despagubiri pentru culturile de primavara care au fost afectate de seceta pedologica a anului 2020.

 "Referitor la situatia fermierilor romani afectati de seceta pedologica la culturile de primavara, Alianta pentru Agricultura si Cooperare revenim in atentia dumneavoastra pentru a ne exprima temerile cu privire la posibilitatea ca plata acestor ajutoare de stat sa nu se realizeze in urma adoptarii Legii bugetului de stat pentru 2021, respectiv bugetului solicitat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale - MADR. Din intalnirea pe care am avut-o la sediul MADR in data de 26.01.2021 cu domnul ministru Adrian Oros, intelegem ca a fost transmis catre Ministerul Finantelor proiectul de buget MADR si care include sumele necesare efectuarii platilor pentru aceste despagubiri. Tot din discutiile cu domnia sa, am fost informati ca au fost afectate aproximativ 1,2 milioane de hectare de culturi de primavara, iar efortul bugetar estimat este de aproximativ 1 miliard de lei", se mentioneaza in documentul transmis de LAPAR.

Ciuperci Champignon - O afacere de milioane Milioanele TALE Ciupercile champignon Agaricus sunt cultivate inca din secolul XVII Cercetarile si experimentele au demonstrat eficienta culturii de Agaricus precum si calitatile culinare deosebite ale acestei ciuperci In prezent cultura ciupercilor champignon se extinde tot mai mult...

Reprezentantii Aliantei pentru Agricultura si Cooperare atrag atentia ca riscul major, in eventualitatea neaprobarii sumelor solicitate de MADR de la bugetul de stat necesare platii acestor despagubiri, este de a nu cultiva o suprafata de aproximativ 1 milion de hectare de teren agricol ca urmare a incapacitatii de reluare a ciclului de productie.

Va apărea al treilea Pilon al PAC? februarie 1, 2021 agrimanet UE trebuie să-i ajute pe fermieri să fie mai competitivi. În același timp, trebuie să se asigure că importurile de produse agroalimentare respectă standardele Uniunii. Acest lucru a fost declarat de deputați în 26 februarie în fața comisarului european pentru agricultură Janusz Wojciechowski.

Mai mulți europarlamentari au insistat asupra faptului că Comisia ar trebui să facă mai mult pentru a ajuta fermierii. 

„Succesul comerțului în agricultura UE arată competitivitatea sectorului nostru. Reformele politicii agricole comune (PAC) au adus o contribuție puternică la aceasta, susținută de reputația produselor UE ca fiind sigure, produse în mod durabil, hrănitoare și de înaltă calitate. UE a realizat un studiu care a confirmat că programul nostru comercial ambițios ajută fermierii și procesatorii din UE să profite din plin de oportunitățile globale. În același timp, avem suficiente măsuri de precauție pentru cele mai sensibile sectoar ”, a rezumat Wojciechowski.

Conform datelor UE, exporturile de produse agroalimentare către cei 12 parteneri de liber schimb trebuie să crească cu 25% (scenariu conservator) sau cu 29% (scenariu ambițios). Importurile ar trebui, de asemenea, să crească cu 10% (scenariu conservator) sau cu 13% (scenariu ambițios). Aceasta corespunde exporturilor totale de alimente agricole către UE. Studiul arată că valoarea ar trebui să crească cu 4,7 miliarde de euro (scenariu conservator) sau 5,5 miliarde de euro (scenariu ambițios), iar importurile totale de alimente agricole – cu 3,7 miliarde de euro (scenariu conservator) și 4,7 miliarde de euro (scenariu ambițios).

Comerț liber, dar echitabil și creșterea competitivității UE

„Nu tot ce strălucește este aur”, au spus unii europarlamentari. Aceștia au subliniat, de asemenea, că UE trebuie să „se străduiască pentru acorduri corecte”.

Alții au solicitat „reciprocitatea standardelor de producție” și au solicitat UE să facă mai mult pentru a „sprijini competitivitatea” sectorului alimentar agricol și chiar pentru a crea un nou „al treilea pilon” al PAC în acest scop.

Provocarea numită „import”

„Este foarte important ca aceste acorduri comerciale să nu fie în detrimentul fermierilor noștri „, a declarat europarlamentarul Ulrike Müller. Ea a menționat că atunci când strategia F2F ridică standardele UE, „standardul de import”  va  fi o „provocare imensă” .        

Deputații din Republica Cehă au criticat UE, spunând că, deși a stabilit „standarde foarte ridicate”, Consiliul „sprijină toate importurile” și a adăugat că impactul diferitelor state membre asupra importurilor este foarte inegal.

Se va schimba direcția?

Deputații germani au fost nemulțumiți de dependența crescândă a UE de importurile de produse agroalimentare și au întrebat „cine beneficiază de tot acest import”?

Un alt europarlamentar a criticat ideea de „a deveni mai competitivi” la nivel global și insistența asupra alimentelor „mai ieftine” . Potrivit acestuia, acest lucru ar duce doar la o „creștere a extremismului, dacă nu se schimbă direcția”.

AFIR si FINANTARISubmăsura pentru instalarea tinerilor fermieri din Diaspora, un eșec continuu?1 februarie 2021 Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a deschis, la începutul acestui an, o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora. Este vorba de submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Astfel, tinerii din diaspora care vor să se întoarcă acasă și să își înființeze o exploatație agricolă pot să primească până la 50.000 euro din alocarea financiară totală de 20 de milioane de euro.

Cu toate că măsura a fost anunțată cu mult entuziasm anul trecut de Ministerul Agriculturii, niciun fermier din diaspora nu a obținut banii, iar acest trend se pare că merge mai departe și în sesiunea actuală. Potrivit bzi.ro, la nivelul județului Iași, niciun proiect nu a fost depus la AFIR în cadrul acestei submăsuri, deși sesiunea este deschisă de o lună. Totuși, specialiștii speră ca până în data de 4 mai, când se va închide sesiunea, să existe mai multe dosare depuse.

Consultanții AGRO TV au explicat eșecul înregistrat anul trecut de această submăsură, precizând că ea a fost lansată prea din scurt, astfel încât fermierii nu au apucat să finalizeze toate demersurile necesare pentru a fi eligibili pentru finanțare. ”Normal, un program pentru diaspora ar trebui stabilit de anul acesta pentru la anul, pentru ca tânărul fermier să poată să-și pregătească tot cei trebuie ca să depună un proiect eligibil. Altfel e foarte greu. A fost lansat în pripă”, a explicat consultantul Leonida Vărzaru.

Reamintim că ghidul solicitantului pentru această sesiune a fost modificat pentru a ușura accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și precondițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul,  simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă. Mai multe detalii AICI.

Cum pot încasa anual 1.250 de euro micii fermieri și de la care obligații sunt exceptați aceștia, 1 februarie 2021Producătorii din sectorul agrozootehnic românesc, incluși în schema simplificată pentru micii fermieri, anterior anului 2021, pot beneficia de o plată anuală de maximum 1.250 euro, în funcție de suprafața declarată eligibilă și/sau numărul de animale eligibile pe care le deține în exploatație.

Textul aparține noii Ordonanțe de urgență pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022, Capitolul IX, Schema simplificată, pentru micii fermieri, Art. 27., alin. (1).

Conform documentului citat, aflat în dezbatere publică, plata amintită mai sus este supusă condițiilor prevăzute pentru schemele de plăți directe, iar cuantumul plății este egal cu valoarea totală a acestor plăți directe care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an.

Legislatorii mai spun că producătorii agricoli incluși în schema pentru micii fermieri se pot retrage din aceasta, în oricare dintre anii ulteriori anului 2020.

„Fermierii incluși în schema pentru micii fermieri pentru care, într-un an ulterior anului 2020 cuantumul plăților directe depășește 1.250 euro sunt notificați de APIA privind excluderea din schema pentru micii fermieri după data de 15 iulie a anului de cerere. Fermierii pot opta pentru rămânerea în schema pentru micii fermieri, cu informarea APIA, în termen de 15 zile calendaristice de la data notificării”, se mai precizează în propunerea de act normativ.

Juriștii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au mai prevăzut că, pe durata participării la schemă, micii fermieri sunt exceptați de la utilizarea practicilor agricole benefice pentru climă și mediu, nu li se aplică sancțiuni administrative pentru nerespectarea normelor de ecocondiționalitate, iar în cazul efectivelor de animale, plata se calculează în funcție de schema de plată și numărul de animale eligibile pentru care se solicită plata în anul de cerere.

Potrivit prevederilor actului normativ, fermier înseamnă o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploatație se situează pe teritoriul României și care desfășoară o activitate agricolă.

Ministerul Agriculturii, despre masurile prin care planuieste sa aduca muncitorii din diaspora in tara , ianuarie 31, 2021

Pentru a asigura necesarul de forta de munca din sectorul agricol dar si a reiinoirii generatiilor de agricultori, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, sustine ca exista deja doua masuri care urmaresc sa realizeze acest lucru. Majorarea salariului net din agricultura la 3.000 de lei sau oferirea de teren in concesiune tinerilor fermieri par a fi modalitatatile prin care MADR isi doreste sa readuca fermierii din diaspora in tara.

In ceea ce priveste programul „Tanarul Fermier”, seful MADR a anuntat ca va beneficia de o alocare de 43 milioane de euro si ca va fi segmentat in 2 componente, astfel incat de jumatate din aceasta suma sa beneficieze muncitorii aflati in „Diaspora”.

„Domnilor, cei care au plecat din pacate in aceasta perioada, pleaca de ani de zile, ca urmare a contractelor pe care le au cu angajatorii de acolo. Multi dintre ei alungati de politica paguboasa a PSD-ului, din regiunile parjolite de baronii vostri. Ce programe ati gandit voi pentru romanii care au plecat sa munceasca in Europa? Ati alungat din tara peste 4 milioane de romani, in cei 22 de ani de guvernare, iar acum le propuneti sa cultive acasa sparanghel? Guvernul PNL are in lucru o strategie de aducere acasa a Diasporei ridicand salariul net, in sectorul agricol, la 3.000 de lei. Anul acesta, Programul “Tanarul Fermier” va aloca 43 milioane de euro si va avea doua componente, astfel incat 50% din aceasta suma, adica 20 milioane de euro, va fi destinata celor din Diaspora”, a spus ministrul Agriculturii.

Terenuri oferite in arenda pentru tinerii fermieri

Adrian Oros a adaugat ca, pentru prima data, beneficiarii acestui program vor primi si pana la 50 de hectare in arenda sau concesiune. “Nu le vom mai da prietenilor vostri pe redevente ridicole. Din iunie, vom implementa o schema de sprijin pentru cei care angajeaza muncitori zilieri sau sezonieri. Am adoptat Hotararea Guvernului nr. 356/2020 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajarii tinerilor in sectoarele agricultura, acvacultura si industrie alimentara”, a mai spus Oros.

ALTELESCRISOARE FERMIERI CĂTRE GUVERN: PLATA AJUTOARELOR DE STAT! Agroinfo 31 ianuarie 2021

FERMIRII ÎI CER GUVERNULUI! Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o scrisoare deschisă către Guvernul României, Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii. Fermierii se tem că nu vor fi despăgubiți pentru culturile agricole din primăvara lui 2020 distruse de secetă. Scrisoarea a fost transmisă și către AGROINFO.

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Către GUVERNUL ROMÂNIEIDomnului Premier Vasile CÎȚU,

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICEDomnului Ministru Alexandru NAZARE,

Spre informare:MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALEDomnului Ministru Adrian OROS,

Stimate Domnule Premier,Stimați Membri ai Guvernului României,

Referitor la situația fermierilor români afectați de seceta pedologică la culturile de primăvară, Alianța pentru Agricultură și Cooperare revenim în atenția dumneavoastră pentru a ne exprima temerile cu privire la posibilitatea ca plata acestor ajutoare de stat să nu se realizeze în urma adoptării Legii bugetului de stat pentru 2021, r