Stiri 15 ianuarie 2021, prima parte CURSUL DE SCHIMB 15.01.2021

1 EUR

4.8737

1 USD

4.0172

Vremea de la ANM. Elena Mateescu anunță un „ger persistent” în România

Andrei Arvinte15 ianuarie 2021, 07:00

Vremea. Elena Mateescu, director ANM, anunță că țara noastră va fi lovită de un ger persistent în acest final de săptămână.

Vremea cunoaște o răcire bruscă, cu temperaturi extreme. Directorul ANM Elena Mateescu ne avertizează că în România temperaturile vor scădea în acest final de săptămână.

Vremea se anunță a fi foarte rece cu temperaturi de până la -20 de grade în unele zone din țară.

Vremea intră într-un proces de răcire

„Vremea va intra într-un proces de răcire semnificativă. Masa de aer rece va persista până la jumătatea săptămânii viitoare. Vineri vorbim de vreme în răcire în nord, nord-vest și în centrul țării, unde temperaturile vor coborî la -13 grade.

Cele mai ridicate valori, 4 grade Celsius la nivelul maximelor, se vor înregistra doar în partea de sud-est”, a spus directorul ANM Elena Mateescu, conform Playtech.

„Aceste valori reprezintă vreme geroasă pentru următoarele 4-5 zile, reprezinta valori mai coborâte față de ce ar fi normal. Ar trebui să înregistrăm valori cuprinse între 7-8 și – 10 grade. La nivelul temperaturilor minime sub -12, -13 grade în depresiuni, până la 0 grade în zona litoralului”, a mai spus ea.

Cod Galben de fenomene meteo periculoase

Avertizarea vizează zonele de la altitudini de peste 1800 m unde va ninge si vor fi intensificări ale vântului cu rafale de 70-90 km/h viscolind ninsoarea și determinând scăderea vizibilității

Zone vizate: – Județul Argeş: zona de munte de peste cota 1800 m; Județul Prahova: zona de munte de peste cota1800 m; Județul Dâmboviţa: zona de munte de peste cota 1800 m.

Codul Galben este valabil vineri dimineața între orele 06:00 și 9:00.

O altă avertizare de tip nowcasting de vreme rea a fost emisă vineri la prima oră a dimineții și vizează județele Alba, Brașov și Sibiu. De asemenea, zonele cele mai afectate de vremea rea sunt cele montane, de la altitudini mai mari de 1800 m.

La altitudini de peste 1800 m, va ninge și vor fi intensificări ale vântului, cu rafale de 70 – 90 km/h, viscolind zăpada și determinând scăderea vizibilității.

Avertizarea de tip nowcasting expiră la ora 9:00.

ANM a făcut anunțul. Frig de-ngheață apele în intervalul 16-22 ianuarie 2021! Culturile agricole, în pericol! 15 ianuarie 2021

Frig de-ngheață apele! Administrația Națională de Meteorologie (ANM) îi informează pe fermieri că în perioada 16-22 ianuarie 2021, pe întreg teritoriul agricol, temperatura minimă a aerului va atinge inclusiv minus 18 de grade Celsius.

Potrivit prognozei citate, temperatura maximă a aerului va oscila între minus 10 și 0 grade Celsius, pe întreg teritoriul agricol, iar cea minimă se va situa între minus 18 și minus 5 grade Celsius, valori mai scăzute fiind posibile în depresiunile din estul Transilvaniei, local producându-se îngheţ la sol.

Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între minus 14 și minus 3 grade Celsius, mai scăzute cu 1 până la 7 grade în raport cu mediile climatologice, în majoritatea zonelor de cultură.

De altfel, pe fondul scăderii temperaturilor minime din aer sub limita biologică critică de rezistență a plantelor (minus 10 – minus 20 grade Celsius), la speciile de toamnă semănate tardiv, precum şi pe terenurile fără strat protector de zăpadă sau cu strat superficial se vor putea semnala vătămări ale aparatului foliar (îngălbenire, brunificare, degerături).

În plus, meteorologii prognozează precipitații predominant sub formă de ninsoare, însoțite de intensificări de scurtă durată ale vântului.

Mai mult, în zonele joase și de luncă vor fi condiții de producere a ceții, asociată cu depunere de chiciură.

Conform vocilor autorizate ale instituției citate, din punct de vedere termic, în perioada analizată va predomina o vreme mai rece decât în mod obișnuit, chiar deosebit de rece, în aproape toată țara. Cu adevărat, un frig de-ngheață apele!

Și totuși este secetă-n Dobrogea și Banat!

Conform aceleiași surse, aprovizionarea cu apă în cultura grâului de toamnă, pe profilul de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în aproape toată țara.

Sunt și excepții, confirmă meteorologii. Vorbim de anumite suprafețe agricole din centrul Dobrogei și nord-vestul Banatului, unde izolat se vor semnala deficite moderate de umiditate în sol (o secetă pedologică moderată).

Cu privire la starea de vegetație a culturilor agricole, pe ansamblu, la culturile de câmp se va înregistra starea de repaus biologic, la nivelul întregii țări.

Sub aspect fenologic, culturile de orz și grâu de toamnă se vor afla la răsărire, formarea frunzei a treia și înfrățire (10-100%), pe aproape întreg teritoriul agricol.

Rapița va parcurge dezvoltarea aparatului foliar (9-13 frunze), cu o stare de vegetație a plantelor în general medie și bună, îndeosebi în semănăturile efectuate în perioada optimă.

Atenție la elementele de rod la pomii fructiferi și vița de vie

La speciile pomicole și viticole din majoritatea plantațiilor se va menține stadiul de repaus vegetativ.

Pe ansamblu, lucrările agricole specifice se vor desfășura cu dificultate, însă specialiștii ANM recomandă verificarea sistematică a viabilității plantelor la culturile de toamnă și a elementelor de rod la pomii fructiferi și vița de vie.

De asemenea, ei recomandră administrarea îngrășămintelor minerale pe bază de fosfor și potasiu la speciile de toamnă semănate în epoca optimă, precum și a celor organice în vii și livezi.

Fermierii spun că este nevoie de zăpadă pentru protecția culturilor

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, fermierul Ion Olteanu Constantin scrie că fenomenul băltirilor au apărut pe solele mai joase, precum și că este nevoie de zăpadă pentru protecția culturii de rapiță.

„Ne rugăm să ningă mai mult! Chiar dacă prin unele zone joase au apărut băltirile este mai bine cu apă decât fără, iar rapița are nevoie de protecția zăpezii, mai ales că se anunță minus 15 (n.r. – grade Celsius! Se observă că acolo unde a fost scarificat sau subsoliat nu avem băltiri!”, scria Constantin pe pagina sa de socializare în data de 10 ianuarie a.c.

APIA si SUBVENTIIPLATA SPRIJINULUI CUPLAT LA OVINE ȘI CAPRINE! Agroinfo

15 ianuarie 2021 -

MESAJE DE LA FERMIERI. Mai mulți crescători de ovine ne întreabă dacă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează plata sprijinului cuplat la ovine și caprine, aferent anului de cerere 2020. AGROINFO nu lasă fără răspuns nicio întrebare primită de la fermieri. Vă spunem în ce stadiu se află, în acest moment, plata acestei subvenții cuvenită crescătorilor de animale.

APIA a demarat plata sprijinului cuplat la ovine și caprine pe data de 16 octombrie 2020. Astfel, din această dată, APIA a început plata avansului de 70% din cuantumul acestei subvenții de care beneficiază crescătorii de ovine și/sau caprine. Cuantumul pe cap de animal, stabilit pentru anul 2020, este de 17,9060 euro/cap de animal. Din această sumă, crescătorii de ovine eligibili pentru plata SCZ au primit, până la data de 27 noiembrie 2020, când s-a încheiat plata avansului, suma de 12,53 euro/cap de animal, adică 70% din valoarea SCZ. APIA le-a achitat avansul în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, curs de schimb folosit de APIA pentru achitarea plăților directe aferente anului 2020.

CUANTUM VALABIL PENTRU 2020: Sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine - 17,9060 euro/ha = 87,2469 lei/cap de animal.

Așadar, crescătorii de ovine și/sau caprine au primit un avans de 12,53 euro/cap de ovină sau caprină, adică suma de 61,0524 lei pe cap de ovină și/sau caprină.

Din data de 2 decembrie 2020, APIA a început plata finală, adică achitarea diferenței de 30% din cuantumul sprijinului cuplat la ovine și caprine, cca 5,37 euro/cap de ovină/caprină, 26,19 lei/cap de animal.

APIA a comunicat pe data de 13 ianuarie 2021 că suma transferată în conturile crescătorilor de ovine și/sau caprine, până la acest moment, este de 62,92 milioane de euro și reprezintă plata sprijinului cuplat pentru cererile depuse de crescători în anul 2020.

Vă reamintim că sprijinul cuplat la ovine se acordă pentru un efectiv cuprins între 150 de ovine și 500 de ovine, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA. Animalele eligibile la plată au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare a SCZ. Excepție fac oierii din zona montană care obțin acest sprijin pentru minim 60 de ovine. Berbecii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscriși în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală. Efectivul de femele ovine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un berbec înscris în registrul genealogic al aceleiași rase, secțiunea principală, la 35 de femele ovine. Pentru efectivul de femele ovine neînscrise și neînregistrate într-un registru genealogic pentru care se acordă SCZ, se respectă raportul de sexe de minimum un berbec cu certificat de origine la 35 femele ovine.

Sprijinul cuplat pentru caprine se acordă crescătorilor pentru un efectiv de minimum 50 şi maximum 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare a SCZ. Țapii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscriși în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală.  Efectivul de femele caprine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un țap înscris în registrul genealogic al aceleiași rase, secțiunea principală, la 35 de femele caprine. Efectivul de femele caprine neînscrise și neînregistrate într-un registru genealogic, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un țap cu certificat de origine la 35 de femele caprine.

NOI SUBVENȚII PENTRU CRESCĂTORII DE ANIMALE!

Agroinfo  15 ianuarie 2021 -

SUBVENȚII AGRICULTURĂ. Noile subvenții, eco-schemele, vor fi introduse atât în sectorul vegetal, cât și-n zootehnie. Crescătorii de animale pot obține bani pentru a reduce emisiile de metan provenite de la animale, iar fermierii din sectorul vegetal, pentru a extinde agricultura ecologică, a anunțat joi Comisia Europeană.

În octombrie, miniştrii Agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord, după lungi negocieri, asupra unei reforme a noii Politici Agricole Comune (PAC), destinată să ţină cont mai mult de provocările climatice asupra mediului înconjurător. În centrul discuţiilor a figurat sistemul "eco-schemelor", propuse de Comisia Europeană pentru a "înverzi" agricultura europeană prin remunerarea serviciilor făcute mediului înconjurător de către fermieri.

Contribuţia sectorului agriculturii la emisiile de gaze cu efect de seră din UE este de aproximativ 10%, iar obiectivul blocului comunitar îl reprezintă zero emisii până în 2050.

Politica agricolă va absorbi 387 miliarde de euro din viitorul buget UE, pentru perioada 2021-2027, cheltuielile în agricultură fiind împărţite între plăţile directe pentru fermieri şi alte măsuri de sprijin pentru dezvoltarea rurală.

Negociatorii UE dezbat intens dacă să cheltuiască 20% sau 30% din plăţile pentru fermieri pe programe de protejare a mediului. Joi, Comisia Europeană a anunţat ce ar putea include "eco-schemele".

Printre sugestiile Executivului comunitar se află agricultura ecologică, folosirea aditivilor pentru furaje pentru a reduce nivelul de metan - un gaz de seră puternic - emanat de animale şi stocarea carbonului în sol.

Asociaţia fermierilor europeni Copa Cogeca a salutat sugestiile, dar a avertizat că "trebuie menţinut caracterul voluntar pentru fermieri al acestor potenţiale practici, propuse de Comisia Europeană".

Sugestia Executivului comunitar de a-i plăti pe fermieri pentru îmbunătăţirea "condiţiilor în care trăiesc animalele va ajunge să fie percepută ca o subvenţie ascunsă pentru sectorul creşterii animalelor, intens poluator", a afirmat Celia Nyssens, de la Biroul European de Mediu. Sursa: Agerpres

Cum se obține sprijin financiar în noua PAC prin intermediul eco-schemelor ianuarie 15, 2021 AgrimaSat

Comisia Europeană a publicat lista cu practici agricole care vor putea fi sprijinite în cadrul eco-schemelor din viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC).

Aceste practici agricole ce vor putea fi susținute cu sprijin financiar în noua PAC prin intermediul eco-schemelor trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

· să acopere activități legate de climă, mediu, bunăstarea animalelor și rezistență antimicrobiană;

· să fie definite pe baza nevoilor și priorităților identificate la nivel național/regional;

· nivelul lor de implementare trebuie să depășească cerințele și obligațiile stabilite în baza liniei de bază (inclusiv condiționalitatea);

· să contribuie contribuie la atingerea obiectivelor Acordului Verde al UE.

Agricultură de precizie:

· Planul de gestionare a nutrienților, utilizarea abordărilor inovatoare pentru a minimiza eliberarea de nutrienți, pH optim pentru absorbția nutrienților, agricultură circulară;

· Tehnologii agricole de precizie pentru un consum redus de inputuri (fertilizanți, apă, produse de protecția plantelor);

· Creșterea eficienței irigațiilor.

Îmbunătățirea managementului fertilizanților:

· Implementarea măsurilor de control a nitraților dincolo de obligațiile condiționalităților;

· Măsuri pentru a reduce și preveni poluarea apei și a solului din cauza fertilizării excesive, cum ar fi analiza de sol (dacă nu e deja obligatorie) sau neutralizarea unro substanțe din fertilizanți.

Agricultură ecologică:

· Conversia la agricultură ecologică;

· Menținerea agriculturii ecologice.

Practici integrate de gestionare a dăunătorilor:

· Benzi tampon pentru controlul dăunătorilor fără utilizarea pesticidelor;

· Control mecanic al buruienilor;

· Utilizarea sporită a soiurilor și speciilor de culturi rezistente sau cu rezistență la dăunători;

· Teren cu amestec de specii pentru biodiversitate.

Ecologie agricolă:

· Rotația culturilor;

· Diversificarea culturilor;

· Culturile verzi în interiorul culturilor permanente (livezi, vii);

· Covor verde pe timpul iernii;

· Sistem de pășunat extensiv;

· Utilizarea varietăților de plante cu toleranță la schimbările climatice;

· Amestecurile de specii pentru biodiversitate (polenizatori, păsări, vânat);

· Tehnologie modernă de cultivare a orezului pentru reducerea emisiilor de metan;

· Implementarea practicilor de agricultură organică.

Creșterea și bunăstarea animalelor:

· Planuri de furajare care să aibă în vedere sustenabilitatea surselor de apă și de hrană cu analiză a apei;

· Strategii optimizate de furajare;

· Adăposturi care să asigure un confort sporit animalelor (precum așternut de paie schimbat zilnic), stropitori, ventilație pentru pe timp de vară;

· Implementarea practicilor de agricultură organică;

· Practici menite să crească animalelor robustețea, fertilitatea, longevitatea și adaptabilitatea (creșterea animalelor care au mai puține emisii, promovarea diversității genetice și a rezilienței);

· Planuri de prevenție și control pentru sănătatea animalelor (loc de acces pentru furajare, vaccinare și tratamente, biosecuritate sporită, folosirea aditivilor);

· Acces la pășune și creșterea perioadei de pășunat pentru animale;

· Planificarea accesului regulat la spații în aer liber.

Practici agro-forestiere:

· Stabilirea și întreținerea caracteristicilor peisajului peste condiționalitate;

· Stabilirea unui plan de management și tăieri;

· Înființarea și întreținerea sistemelor silvo-pastorale cu biodiversitate ridicată.Agricultură cu valoarea adăugată pentru mediu, incluzând:

· Teren cu amestec de specii pentru biodiversitate (polenizatori, păsări, animale săbatice);

· Pășunat în spații deschise și între culturi permanente, transhumanță și pășunat la comun;

· Crearea și îmbunătățirea habitatului semi-natural;

· Reducerea utilizării îngrășămintelor, gestionarea unor cantități reduse în culturile arabile.

Agricultură cu amprentă redusă de carbon:

· Agricultură conservativă;

· Refacerea zonelor umede, turbăriilor;

· Nivelul minim al pânzei freatice pe timpul iernii;

· Gestionarea adecvată a reziduurilor, precum îngroparea reziduurilor agricole, însămânțarea pe reziduuri;

· Înființarea și întreținerea pajiștilor permanente;

· Utilizarea pe scară largă a pajiștilor permanente.

Protejarea surselor de apă:

· Gestionarea necesarului de apă pentru culturile irigate (trecerea la culturi agricole mai puțin consumatoare de apă, schimbarea datelor de semănat și planuri optimizate de irigații.

Alte practici benefice pentru sol:

· Perdelele de protecție a eroziunii și capcane de vânt;

· Stabilirea și menținerea culturilor pe terase și fâșii.

Alte practici legate de emisiile de gaze cu efect de seră:

· Aditivi alimentari pentru scăderea emisiilor din fermentația digestivă;

· Management și depozitare îmbunătățită a gunoiului de grajd.

Documentul publicat de Comisia Europeana:

Lista cu practici agricole care vor putea fi sprijinite în cadrul eco-schemelor;

APIA: Se pot depune cererile pentru Măsura 14 –„Bunăstarea animalelor”, PNDR 2014 – 2020  meatmilk  15 ianuarie 2021

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii care și-au asumat angajamente pentru Măsura 14 –„Bunăstarea animalelor” – pachetul:

a) – plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul

b) – plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020.

Cererile se depun în perioada 04 – 29.01.2021, la Centrele județene APIA unde au depus cererea de plată, pot depune deconturile/documentele justificative aferente trim. IV, respectiv pe cele anuale.

Deconturile/documentele justificative aferente trim. IV sunt pentru categoriile porci grași/pui carne/pui curcă, iar cele anuale sunt pentru categoriile animale de reproducție/găini ouătoare/găini reproducție rase grele.

Deconturile justificative/documentele justificative pot fi transmise de către fermieri și prin mijloace electronice ( poștă electronică, fax etc), servicii poștale ,etc.

Deconturile justificative sunt însoțite în funcție de pachetul solicitat, de documentele prevăzute în Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – Bunăstarea animalelor – pachet

a) plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a III a și în Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – Bunăstarea animalelor – pachet

b) plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a III a, aprobate prin OMADR nr.15/14.01.2020 și postate pe site-ul oficial al APIA, accesibil pe adresa www.apia.org.ro.

Documentele depuse/transmise vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a Măsurii 14 și efectuării verificărilor administrative ulterioare.

Epopeea legii primelor comerciale pentru agricultorii români ( 236/2020 ) sau realismul guvernamental vs. populismul parlamentar BY LANTULALIMENTAR  2021-01-15   O bombă legislativăÎn 2019, deputatul PNL Ion Ștefan a depus la Camera Deputaților un proiect legislativ PL-x 447/2019 intitulat Lege pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare. Proiectul său a fost semnat de 66 de deputați și senatori PNL, printre care și Adrian Oros, pe atunci vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, numit apoi ministru al Agriculturii în guvernul Orban, format după căderea guvernului Dăncilă.

În esență legea prevede că valoarea primei de comercializare reprezintă contravaloarea în lei a 200 euro/tonă/10.000 ouă pentru produsele agricole primare ( legume, fructe, struguri, cereale, animale vii, păsări, lapte, ouă, miere de albine, ciuperci de cultură și hamei ), produsele pescărești și de acvacultură, comercializate către unități de procesare și nu poate depăși 20.000 de euro anual/beneficiar, respectiv contravaloarea în lei a 100 euro/tonă/10.000 ouă pentru produsele agricole primare, produsele pescărești și de acvacultură, comercializate direct pentru consum, care nu poate depăși 10.000 de euro anual/beneficiar.

Expunerea de motive a deputatului Ion Ștefan începe cu un neadevăr și anticipează o fractură logică: ”una dintre cele mai importante probleme pe care le înregistrează economia României în prezent este reprezentată de accesul extrem de redus al producției agricole autohtone, prin comercializare, în piața locală, națională”. Neadevăr: producția agricolă românească ajunge pe piața internă, către procesatori și către consumatorul final. Vom vedea că legea nu premiază însă în mod expres pe cei care vând pe piața internă: nu face diferența între intern și extern, deci premiază și pe cei care vând în afară, iar aici nu putem să ne plângem că nu vindem produse primare: cereale, animale vii, miere. Fractura logică anticipată: dacă fermierii vând foarte puțin, cum poate fi încurajată vânzarea premiindu-i tot pe ei? Nu ar trebui premiați cumpărătorii?

Guvernul Dăncilă a spus pas!Să trecem însă mai departe. Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege. Consiliul legislativ, de asemenea, a dat aviz favorabil, dar a făcut câteva observații importante: să fie consultat și Guvernul, întrucât ”aplicarea legii va avea implicații asupra bugetului de stat”; totodată, a semnalat ”obligativitatea întocmirii unei fișe financiare”; mai mult, a cerut legiuitorului ”să detalieze și să coreleze unitățile de măsură cu tipul de produse agricole primare” și i-a propus ”să analizeze și dacă cuantumul primei de comercializare este același pentru fiecare categorie de produse primare sau dacă, în funcție de natura acestora, ar trebui diferențiat eventual și prin raportare la valoarea de piață a acestora”. Cu alte cuvinte, să nu pună pe același cântar grâul, mierea, laptele, peștele, strugurii, carnea de pui.

Bun, legiuitorul a consultat și guvernul, condus atunci de Viorica Dăncilă, iar guvernul a răspuns că ”nu susține adoptarea acestei inițiative legislative”. Experții din Palatul Victoria au semnalat, printre altele, că ”finanțarea primei de comercializare reprezintă o măsură de natura ajutorului de stat, care poate fi acordată numai după elaborarea unei scheme de ajutor de stat și numai după parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat”. Mai mult, Pl-x 447/2019 nu indica ”temeiul legal european în baza căruia se instituie schema de finanțare”.

În campania electorală, bomba legislativă trecută dintr-o mână în altaProiectul legislativ a mers mai departe, a fost adoptat în mod tacit de Senat, în 2 octombrie 2019, apoi a ajuns la Camera Deputaților, fiind prezentat în 8 octombrie 2019 în Biroul Permanent. În 17 decembrie, a primit aviz favorabil de la Comisia Juridică, a cărei șefie era deținută de PSD. Apoi, timp de aproape un an, a zăcut prin sertarele Camerei Deputaților. În 21 august 2020 a primit aviz favorabil de la Comisia pentru Agricultură, condusă atunci de Alexandru Stănescu, PSD. Între timp, Adrian Oros se mutase cu bagajele în biroul ministerial de la Ministerul Agriculturii. În 9 octombrie 2020, legea a fost înaintată pe ordinea de zi a plenului C.D., fiind adoptată în 13 octombrie 2020: pentru=249, contra=1, abtineri=1. A doua zi a fost depusă la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii, în 19 octombrie a fost trimisă președintelui României pentru promulgare, iar acesta a promulgat-o în 5 noiembrie, când a și fost publicată în Monitorul Oficial, drept Legea 236/2020.

Pentru a fi aplicabilă, legea avea nevoie de norme de aplicare care trebuiau elaborate și aprobate de Ministerul Agriculturii, condus deja de Adrian Oros, care se numărase printre semnatarii proiectului de lege când era încă deputat în Comisia pentru Agricultură. Numai că, supriză, ceea ce semnase ca deputat, Oros nu a mai promovat ca ministru! La audierile din Comisa pentru Agricultură a fost chestionat de președintele Adrian Chesnoiu fix despre legea respectivă, iar Oros a răspuns că nu va elabora normele de aplicare până la 31 decembrie 2020. Și s-a ținut de cuvânt, nu le-a elaborat și aprobat, fiindcă primele de comercializare ar fi trebuit să le plătească din bugetul ministerului Agriculturii. De unde atâția bani?

Premierul Cîțu dezamorsează bomba pentru un anLegea ar fi trebuit să fie aplicată de la 1 ianuarie 2021, dar guvernul Cîțu a prorogat prin OUG termenul pentru un an, adică pentru 1 ianuarie 2022. Guvernul a motivat că acordarea acestui ajutor financiar, achitat prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ar fi avut implicații majore asupra bugetului de stat, pentru fiecare exercițiu financiar de aplicare a legii. Menționăm că acest tip de sprijin financiar urma să fie acordat în perioada 2021 – 2023. Totodată, guvernul a precizat că acordarea acestui tip de sprijin din partea statului ar fi necesitat notificarea Comisiei Europene, în caz contrar România fiind expusă riscului unor posibile sancțiuni din partea forului european.

Ce implicații ar fi avut asupra bugetului de stat acordarea primelor de comercializare? Lantulalimentar.ro a făcut câteva calcule și rezultă că ar fi fost nevoie de un efort bugetar uriaș, de peste 2 miliarde de euro anual, pentru acordarea acestor prime de comercializare. Există, oricum, o presiune enormă pe bugetul de stat, din cauza pandemiei Covid-19. Aplicarea legii ar putea avea și efecte nedorite în formarea prețurilor: orice subvenție publică duce la creșterea prețurilor pe lanțul de aprovizionare, iar cel mai păgubit este consumatorul final, care plătește mai mult. Totodată, producătorii agricoli sunt subvenționați deja, există subvenții pentru teren, pentru animale, sprijin cuplat pentru anumite culturi și specii de animale. Adunând toate aceste argumente și speriat probabil de suma uriașă pe care ar fi trebuit să o scoată de la buget în acest an, premierul Cîțu a decis amânarea termenului de aplicare a legii.

Bomba e temporar dezamorsată, la îndemână sunt, deocamdată, petardeleLa început de an și de mandat, noul președinte al Comisiei pentru Agricultură a scos din sertar subiectul primelor pentru comercializare și a lansat pe pagina sa de facebook o serie de acuzații la adresa coaliției de guvernare și a lui Oros ( să reamintim că acesta l-a destituit de la șefia AFIR în decembrie 2019, Chesnoiu a câștigat procesul cu ministerul, dar nu s-a mai întors la AFIR, a candidat la parlamentare și a câștigat ). Chesnoiu acuză că legea a avut încă de la lansare caracter electoral. O fi avut, dar să reamintim că a fost votată inculsiv de deputații PSD, adică de colegii săi de partid. Cu toate că o consideră o lege electorală marca PNL, Chesnoiu promite tot pe pagina sa de facebook că:”voi formula o solicitare către Avocatul Poporului pentru a ataca OUG 225/2020 la Curtea Constituțională!Iar în momentul în care proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanțe va veni în Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților, vă asigur că în calitatea mea de Președinte voi face tot posibilul ca ea să fie respinsă și Legea 236/2020 să se aplice!”

Ce poate mai poate face efectiv Adrian Chesnoiu? În comisia pe care o conduce sunt numai 7 deputați PSD. Ceilalți 13 sunt de la PNL, USRPLUS, UDMR și Minorități. Nu are, politic vorbind, majoritate. Îi rămâne pagina de facebook, unde își poate acuza adversarii politici. În plan real, ar putea însă concepe o nouă lege pentru stimularea producătorilor agricoli, dar una favorabilă celor mici și neajutorați, celor care respectă bunele practici. Nu o lege care să premieze cu toptanul, aducând bani mulți tot celor mari și cu succes pe piață. Până atunci, Legea 236/2020 este unul din multele exemple de populism parlamentar, uneori transpartinic, căruia i se opune realismul guvernului: responsabilitatea cheltuirii banilor publici revine guvernului, în timp de parlamentul votează potrivit unui îndemn auzit pe la petreceri: ”fără număr!”.

Ajutor pentru crescătorii de bivoli, care vor putea beneficia de sprijin cuplat și alte beneficii 15 ianuarie 2021

Asociația Crescătorilor de Bivoli din Transilvania a emis un comunicat de interes pentru crescătorii de bubaline, pe care îl redăm integral:

ÎN ATENŢIA CRESCĂTORILOR DE BUBALINE DIN ROMÂNIA,

Asociația noastră a fost recunoscută ca Societate de amliorare prin RECUNOAŞTEREA NR. 18/11.11.2020, aprobată de Conducerea ANZ prin Decizia nr. 704/127.11.2020, pentru întocmirea și menținerea Registrului Genealogic la rasa Bivol Romanesc, și, este acreditată din anul 2015 prin ACREDITAREA nr. 66, pentru determinarea calității genetice la bubaline, testarea performantelor si evaluare genetică, prin controlul performantelor producției de lapte. Prin aceste documente a fost aprobat Programul de ameliorare al rasei Bivol romanesc, Regulamentul de organizare și funcționare a Registrului Genealogic și Metodologia de lucru pentru testarea performanțelor.  Ne adresăm tuturor crescătorilor de bubaline, care doresc să se înscrie în asociație, să înscrie bubalinele în Programul de ameliorare a rasei, în vederea efectuării testării performanțelor și înscrierii în Registrul genealogic a bubalinelor pe care le au în exploataţie, bivolite care au cel puțin o fătare înregistrată în RNE, juninci și tineret bubalin peste 2 ani, în vederea accesării sprijinului cuplat în zootehnie, sprijin ce se acordă de la 1 la 100 capete înscrise intr-o exploatație, și a ajutorului de stat pentru animale locale în pericol de abandon și pe cale de dispariție și a altor facilități: certificate zootehnice, participarea la lucrări de ameliorare, încadrarea bubalinelor în piramida ameliorarii.  Rugăm pe cei care doresc, să ne contacteze la nr. de telefon 0748168985 – Pop Alexandru și 0740589396 – Chereches loan, sau la adresa de e-mail : acb_transilvania@yahoo.com, pentru a le pune la dispoziție actele necesare înscrierii.

PREŞEDINTE ACBT DEJ, CĂLIN ANDREI ZANC

Decidenții europeni vor să-i plătească pe fermieri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la animale 15 ianuarie 2021

Emisiile de gaze cu efect de seră, pe masa Executivului european. Joi, 14 ianuarie 2021, Comisia Europeană (CE) a publicat o listă cu potențialele practici agricole finanțabile prin intermediul viitoarelor ecoscheme, parte a noii Politici Agricole Comune (PAC).

Printre altele, decidenții de la Bruxelles propun ca fermierii să poată obține finanțare europeană în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la efectivele de animale sau să extindă agricultura ecologică. În cadrul reformei PAC, aflată în prezent în curs de negociere între Parlamentul European și Consiliul European, programele ecologice reprezintă un nou instrument menit să-i recompenseze pe acei fermieri care aleg să meargă mai departe în ceea ce privește protecția mediului și acțiunile în domeniul climei.

Această listă urmărește să contribuie la dezbaterea privind reforma PAC și rolul acesteia în atingerea obiectivelor Pactului verde european.

Totodată, documentul CE sporește transparența procesului de elaborare a planurilor strategice PAC și le oferă fermierilor, administrațiilor, oamenilor de știință, precum și părților interesate o bază pentru discuțiile ulterioare cu privire la utilizarea optimă a acestui nou instrument.

„Viitoarea PAC va juca un rol vital în gestionarea tranziției către un sistem alimentar durabil și în sprijinirea fermierilor europeni pe tot parcursul acesteia. Programele ecologice vor contribui în mod semnificativ la această tranziție și la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde. Comisia a publicat Strategia «De la fermă la consumator» și «Strategia în domeniul biodiversității» în mai 2020”, se precizează într-un comunicat remis la redacție de Comisie.

Zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2050

Contribuția sectorului agriculturii la emisiile de gaze cu efect de seră din UE este de aproximativ 10%, iar obiectivul blocului comunitar îl reprezintă zero emisii până în 2050.

Pentru noul exercițiu bugetar, PAC va absorbi 387 miliarde de euro din viitorul buget UE, cheltuielile în agricultură fiind împărțite între plățile directe pentru fermieri și alte măsuri de sprijin pentru dezvoltarea rurală.

Negociatorii UE dezbat intens dacă să cheltuiască 20% sau 30% din plățile pentru fermieri pe programe de protejare a mediului. Joi, Comisia Europeană a anunțat ce ar putea include „ecoschemele”. gaze cu efect de seră gaze cu efect de seră gaze cu efect de seră

Printre sugestiile Executivului comunitar se află agricultura ecologică, folosirea aditivilor pentru furaje pentru a reduce nivelul de metan – un gaz de seră puternic – emanat de animale și stocarea carbonului în sol.

Potrivit Reuters, asociația fermierilor europeni Copa Cogeca a salutat sugestiile, dar a avertizat că „trebuie menținut caracterul voluntar pentru fermieri al acestor potențiale practici, propuse de Comisia Europeană”.

Sugestia Executivului comunitar de a-i plăti pe fermieri pentru îmbunătățirea „condițiilor în care trăiesc animalele va ajunge să fie percepută ca o subvenţie ascunsă pentru sectorul creșterii animalelor, intens poluator”, a afirmat la rândul său Celia Nyssens, de la Biroul European de Mediu.

„O abordare mai flexibilă”

Executivul european și-a prezentat propunerile de reformă a PAC în 2018 și a introdus cu această ocazie o abordare mai flexibilă, mai bazată pe performanță și pe rezultate, care ține seama de condițiile și de nevoile locale, sporind în același timp ambițiile la nivelul UE în ceea ce privește durabilitatea. Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra pozițiilor lor de negociere privind reforma PAC la 23, respectiv 21 octombrie 2020, ceea ce a permis începerea trialogurilor la 10 noiembrie 2020.

„CE este hotărâtă să își joace pe deplin rolul la negocierile din cadrul trialogului privind PAC, în calitate de intermediar onest între colegiuitori și de forță motrice către o mai mare sustenabilitate în vederea îndeplinirii obiectivelor Pactului verde european”, se mai menționează în documentul de presă.

”Despăgubirile pentru culturile de primăvară sunt o iluzie. Nu vom primi niciun ban” 15 ianuarie 2021 Fermierii afectați de seceta de anul trecut își pun din ce în ce mai puține speranțe în despăgubirile din partea statului. După ce nu au primit sumele integrale promise pentru culturile de toamnă, unii dintre ei se așteaptă să nu mai vadă niciun ban pentru culturile de primăvară, situație în care nu știu cum își vor duce mai departe afacerile. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, Ovidiu Ghinea a stat de vorbă cu fermieri aflați în astfel de situații.

”Faptul că s-ar putea să se dea despăgubiri pentru culturile de primăvară este o iluzie. Veți vedea că noi, fermierii, nu vom primi niciun ban pentru culturile de primăvară. Gândiți-vă ce probleme apasă pe bugetul României în momentul de față. De unde se vor găsi bani pentru noi, fermierii? Domnul ministru a spus-o așa, dar banii nu sunt la Ministerul Agriculturii, ci la Ministerul Finanțelor. Eu nu-mi fac nicio speranță legată de despăgubirile pentru culturile de primăvară”, a spus Vasile Paraschiv în direct la ”Agricultura la Raport”.

Pe lângă despăgubiri, fermierul din Ialomița a vorbit și despre noul program promis de Guvern pentru sprijinul fermierilor: Agro Invest. În opinia acestuia, un astfel de instrument ar reprezenta un colac de salvare pentru fermierii care sunt acum în prag să fie executați, însă declarațiile ministrului agriculturii pe acest subiect nu l-au convins.

”Eu, ca fermier, mi-am pus mari speranțe în Agro Invest. Când l-ați întrebat pe domnul ministru despre acest Agro Invest, am fost foarte atent la mimica dânsului și m-a surprins total neplăcut să vă că, după ce înainte de alegeri au ieșit Daniel Constantin și actualul prim-ministru și au spus că se va pune în practică acest program, dânsul a spus că a fost o propunere și nu se știe nimic despre acest Agro Invest. M-am uitat și n-am înțeles nimic. Pentru noi ar fi un colac de salvare, ar fi un mod în care să putem discuta cu furnizorii de inputuri. Pentru că mai multă înțelegere am găsit de la bănci și firmele de leasing decât de la cei care ne-au furnizat inputuri”, a mai precizat Vasile Paraschiv. Detalii despre ce facilități ar putea avea fermierii care accesează programul Agro IMM Invest și cum va funcționa acesta puteți afla cu un CLICK AICI.

ALTELE

Ministrul Oros, despre strategiile „green” propuse de UE, in ceea ce priveste agricultura. Cum vor fi fermierii si consumatorii afectati de acestea Ianuarie 15, 2021

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca toate ambitiile UE in ceea ce priveste politica „Green Deal” sunt cat se poate de necesare, intrucat o agricultura durabila si responsabila este esentiala. Cu toate acestea exigente foarte mari ar putea duce la cresterea preturilor pentru consumatori, este de parere seful MADR.

„Toate aceste ambitii ale Uniunii Europene legate de Green Deal sunt necesare, sunt foarte bune, suntem datori sa facem o agricultura durabila si responsabila pentru ca folosim resurse importante, cum ar fi apa sau solul, pe care le-am mostenit de la generatiile dinaintea noastra si trebuie sa le lasam si celor care vin dupa noi. Dar, pericolul mare este cel pe care l-am spus de mai multe ori la intalnirile cu omologii mei din celelalte tari europene, pericolul mare este ca daca noi ne impunem niste exigente foarte mari vor creste preturile pentru consumatori. Va scadea si venitul fermierilor, dar acest lucru am putea sa-l controlam, pentru ca este normal sa platim mai mult pentru o hrana mai curata, mai sanatoasa. Pericolul mare este invazia produselor din tari terte care nu respecta exigentele pe care noi la nivel european le impunem si daca acest lucru se va intampla si nu va putea fi controlat, atunci o parte dintre cumparatorii europeni vor prefera sa cumpere produse mai ieftine care sigur nu respecta exigentele UE, dar va contribui si la falimentarea fermierilor europeni. Aceasta este marea provocare”, a declarat Adrian Oros.

Totusi, Oros a apreciat ca strategia UE prin care sa se reduca utilizarea de substante si ingrasaminte chimice cu 50% nu i-ar afecta pe fermierii romani, intrucat tara noastra utilizeaza numai 660 de grame la hectar, mult sub media europeana de 2.200 grame/hectar.

„Daca ne referim la reducerea substantelor, a nutrientilor si a ingrasamintelor si acolo, in aceasta strategie am vazut niste procente foarte mari 50% la pesticide si peste 20% la nutrienti, noi ca tara suntem de acord daca aceste procente se refera la media europeana si nu la ceea ce se intampla in fiecare tara acum. Doar daca ne referim la substante, media europeana la pesticide este 2.200 grame pe hectar, iar in Romania de 660 de grame pe hectar. Ori pe noi nu ne-ar deranja ca reducerea aceasta cu 50% sa se refere la media europeana. Fermierii nostri si nici agricultura romaneasca nu ar fi afectata”, a mai spus ministrul Agriculturii.

El a precizat ca anii urmatori sunt decisivi pentru sectorul agricol intrucat se pun bazele noului Plan National Strategic (PNS), care va trebui sa beneficieze de o finantare consistenta si sa raspunda cerintelor fermierilor si tuturor actorilor din sector.

„O parte din aceste cerinte si strategii ale Uniunii Europene oarecum se pliaza pe specificul Romaniei si ne avantajeaza pe ceea ce noi ne dorim. Noi avem creionate in urma analizei SWOT pe care am facut-o, in urma analizei nevoilor, in urma dezbaterilor pe care le-am facut la minister in toata aceasta perioada si in teren, in fiecare judet din tara, atat cu fermierii mari cat si cu cei mici, atat cu legumicultorii cat si cu cei din zootehnie sau din cultura mare, avem creionate cateva nevoi si prioritati pe care o sa le cuprindem in PNS”, a adaugat ministrul.

EUROSTAT:Firmele din România, pe ultimul loc în UE la capitolul inovare S.B. Companii / 15 ianuarieDoar 14,6% dintre firmele din România cu cel puţin 10 angajaţi au desfăşurat şi activităţi de inovare în perioada 2016-2018, ceea ce plasează ţara pe ultimul loc în Uniunea Europeană, unde peste jumătate (50,3%) dintre firme au desfăşurat şi activităţi de inovare, arată datele publicate astăzi de Eurostat, informează Agerpres.

Statele membre cu cel mai mare procent de firme care au desfăşurat şi activităţi de inovare în perioada 2016-2018 sunt Estonia (73,1%), Cipru (68,2%), Belgia şi Germania (ambele cu 67,8%), Italia (63,2%), Suedia (63,1%), Austria (62,6%), Finlanda (61,9%) şi Grecia (60,3%). La polul opus, pe ultimele locuri în UE la inovare sunt firmele din România (14,6%), Polonia (23,7%), Ungaria (28,7%) şi Bulgaria (30,1%).

În Uniunea Europeană procentul firmelor care au desfăşurat şi activităţi de inovare a crescut uşor în perioada 2016-2018 până la 50,3%, de la 49,5% în perioada 2014-2016. O tendinţă similară s-a înregistrat în România, unde ponderea firmelor care au desfăşurat şi activităţi de inovare a crescut de la 10% în 2016 până la 14,6% în 2018.

Totuşi, în ultimele decenii, în România procentul firmelor care au desfăşurat şi activităţi de inovare a scăzut constant de la 33,3% în 2006-2008, până la 30,8% în 2008-2010 pentru ca în perioada 2010-2012 să se diminueze semnificativ până la 20,7% iar în perioada 2014-2016 s-a redus la jumătate, până la 10%.

Datele Eurostat arată că în perioada 2016-2018, 13,2% dintre toate firmele cu cel puţin 10 angajaţi din Uniunea Europeană au lansat cel puţin un produs inovator care a fost nou pe piaţă (acelaşi procent cu cel înregistrat în perioada 2014-2016). În rândul statelor membre însă ponderea a variat între 24,8% din firmele din Finlanda şi doar 2,9% din firmele din România, potrivit Agerpres.

Cartofii, combustibilii şi transportul aerian s-au scumpit cel mai mult pe final de an. Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 2,1%, în decembrie

14 ianuarie 2021

Cartofii, combustibilii şi serviciile de transport aerian s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie, faţă de luna noiembrie, în timp ce scăderi de preţuri mai consistente s-au consemnat la energia termică, citrice şi alte fructe meridionale precum şi la serviciile de apă, canal şi salubritate.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), date joi publicităţii, preţul cartofilor a urcat în decembrie cu 2,46% comparativ cu luna anterioară, dar s-au ieftinit cu 28,49% raportat la decembrie 2019.

Pe de altă parte, în luna decembrie citricele şi alte fructe meridionale s-au ieftinit cu 4,88% comparativ cu luna anterioară, şi cu 4,18% faţă de decembrie 2019.

Conform INS, combustibilii s-au scumpit cu 1,73% în decembrie faţă de noiembrie, iar faţă de luna decembrie 2019 s-au ieftinit cu 6,81%. Energia termică s-a ieftinit cu 1,04% în decembrie faţă de luna anterioară, dar s-a scumpit cu 2,76% faţă de ultima lună a anului 2019.

Datele INS mai arată că preţurile serviciilor de transport aerian au urcat 26,76% în decembrie 2020 comparativ cu luna anterioară, şi cu 10,02% faţă de decembrie 2019.

Serviciile de apă, canal şi salubritate s-au ieftinit 0,2% în decembrie 2020 faţă de noiembrie, dar sunt mai scumpe cu 3,84% raportat la decembrie 2019.

Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 2,1% în luna decembrie a anului trecut în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,24%, serviciile cu 2,69%, iar mărfurile nealimentare cu 1,01%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna decembrie 2020, comparativ cu luna decembrie 2019, au crescut cu 2,1%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2020 - decembrie 2020) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2019 - decembrie 2019), calculată pe baza IPC, este 2,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,3%", se arată în comunicatul INS.

Banca Naţională a României (BNR) a estimat o inflaţie de 2,1% la sfârşitul lui 2020 şi de 2% în trimestrul III din 2022, potrivit Raportului asupra inflaţiei.

"Ulterior publicării Raportului din luna august 2020 s-au concretizat unele presiuni dezinflaţioniste mai semnificative induse preponderent de componente exogene ale coşului de consum, pe segmentul preţurilor volatile ale alimentelor şi, respectiv, al celor ale combustibililor. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei IPC este de aşteptat să coboare la sfârşitul acestui an până la 2,1%, o revizuire semnificativă de 0,6 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară. În paralel, sub impulsul deficitului de cerere agregată din economie şi al slăbirii treptate a rezilienţei pieţei muncii, corecţii mai pronunţate se vor reflecta şi în dinamica ratei anuale a inflaţiei de bază, aceasta urmând să atingă nivelul de 2% la orizontul proiecţiei (trimestrul III 2022). Pentru finele anului viitor, scenariul de bază actual reconfirmă valoarea din proiecţia precedentă în cazul ratei anuale a inflaţiei IPC (2,5%), în timp ce prognoza ratei anuale a inflaţiei de bază a fost revizuită uşor descendent (cu 0,1 puncte procentuale, până la 2,1%)", se spune în raportul băncii centrale.

Deficitul comercial al României cu alimente și animale vii a crescut și mai mult  meatmilk  14 ianuarie 2021

Potrivit ultimului raport emis de INS, în perioada 1.I-30.XI 2020, exporturile FOB au însumat 57102,6 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 73536,4 milioane euro.

În perioada 1.I-30.XI 2020, exporturile au scăzut cu 11,0%, iar importurile au scăzut cu 7,7%, comparativ cu perioada 1.I-30.XI 2019.

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.XI 2020 a fost de 16433,8 milioane euro, mai mare cu 908,7 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.XI 2019.

În luna noiembrie 2020, exporturile FOB au însumat 6029,8 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 7603,4 milioane euro, rezultând un deficit de 1573,6 milioane euro.

Faţă de luna noiembrie 2019, exporturile din luna noiembrie 2020 au crescut cu 0,6%, iar importurile au crescut cu 1,5%.

În perioada 1.I-30.XI 2020, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48,4% la export şi 37,0% la import) şi alte produse manufacturate1) (30,4% atât la export cât şi la import).

După cum arată sinteza datelor, deficitul comercial al României, cu alimente și animale vii a crescut șimai mult în luna noiembrie. Detalii în tabelul de mai sus.

……………………….LEGISLATIV

 

Legislaţie românească

Decizia nr. 874/2020 referitoare la admiterea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, Curtea Constituţională - CCR Publicat în Mof I nr. 44 din 14.01.202 1. A intrat în vigoare la 14.01.2021

Ordinul nr. 10/2021 pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii Dobrun - Osica de Jos din judeţul Olt, în proprietatea acestei organizaţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 45 din 15.01.2021. A intrat în vigoare la 15.01.2021

Ordinul nr. 8/2021 pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii Sarica Niculiţel din judeţul Tulcea, în proprietatea acestei organizaţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 45 din 15.01.2021. A intrat în vigoare la 15.01.2021

Ordinul nr. 9/2021 pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii Slobozia Mândra - SPP19 şi al Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii Uda Paciurea - SPP21 din judeţul Teleorman, în proprietatea acestor organizaţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 45 din 15.01.2021. A intrat în vigoare la 15.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2244/2020 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei (UE) 2017/1132 a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte specificaţiile tehnice şi procedurile aferente sistemului de interconectare a registrelor şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/884 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 18.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 24/2021 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce priveşte rubrica referitoare la Regatul Unit din lista conţinând ţări terţe, teritorii, zone sau compartimente din care anumite păsări de curte şi produse obţinute de la acestea pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea în contextul gripei aviare înalt patogene (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 17.01.2021

Ordinul nr. 472/2008 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, Ministerul Transporturilor - MT Abrogat de Ordin 2224/2020 la 14.01.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 28/2021 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1362/2000 al Consiliului în ceea ce priveşte contingentul tarifar al Uniunii pentru bananele originare din Mexic, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 12 din 15.01.2021. Va intra în vigoare la 16.01.2021

MADR: Proiecte de acte normative Vineri, 15 Ianuarie 2021 12:00

https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDIN privind modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 358/763/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silviceCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro.Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente:  detalii proiect (pdf)

………………….INTERNE

AGRIBUSINESS. De ce nu putem crește veniturile? De Food Biz La ian. 15, 2021 La fiecare început de an, oricare dintre noi, fie om de rând sau administrator de societate comercială, își face bilanțul anului care tocmai s-a încheiat și pune la punct bugetul anului care a venit.

Doar că este destul de greu să creionezi un plan de afaceri real și viabil în condițiile în care domeniul în care îți desfășori tu activitatea (drept entitate economică), nu are nici un fel de plan de dezvoltare pe termen mediu și lung.

Iar asta te dă peste cap și mult te mai încurcă; am avut un an greu, vor urma un 2021 și un 2022 doi ani foarte grei, vom fi obligați să muncim din greu pentru a începe să ne plătim împrumuturile, cele care ne-au ajutat să contracarăm efectele negative produse de secetă și de pandemia de COVID-19.

Mă întreb și vă întreb cum vom putea face față acestor apăsătoare presiuni economice din moment ce noi nu dispunem de nici un fel de strategii pe termen lung; toate măsurile luate sau doar anunțate sunt scrise pe colțul mesei, în funcție de ce vrea să audă poporul sau mai marii zilei.

Suntem o țară bogată, incontestabil, și la propriu și la figurat, dar constatăm cu amărăciune că avem o populație care se chinuie zi de zi în săracie și mă întreb de ce? Nu mi se pare corect și știu că nu este deloc în regulă. De ce o astfel de țară, cum e România, pare condamnată să aibă un popor sărac? De ce trebuie să ne amintim în fiecare zi amarele versuri ale lui Octavian Goga:” Munții noștri aur poartă/Noi cerșim din poartă-n poartă./De-am închide-a țării poartă,/Alții ne-ar cerși la poartă!”.

În mod normal și într-o societate care funcționează corect ar trebui să aplicăm o simplă relație matematică prin care demonstrăm că populația țării trebuie să fie la fel de avută ca și țara, una dintre condițiile de îndeplinit fiind ca MUNCA să fie cea care contează și să fie cu adevărat răsplătită, și nu minciuna și trădarea neamului sau a țării care ți-a dat viață și educație.

În cazul în care, așa cum se întâmplă din păcate de cele mai multe ori, nu respectăm aceste condiții de bun simț, putem aplica fără îndoială altfel de reguli – Bunăstarea României va fi direct proporțională cu avuția populației. Iar asta înseamnă fără ezitare că vom deveni sclavi moderni în țara celor care muncesc, cu mintea și cu conștiința împăcată că nu au stat degeaba, ci au muncit din greu și cu folos pentru viitorul lor propriu, dar și al generațiilor viitoare. Care credeți că este direcția în care ne îndreptăm acum, sau în care suntem împinși să mergem?

De ce credeți că am ajuns la această concluzie? Am vazut dorința sindicatelor de majorare a salariului minim pe economie, am văzut și decizia Guvernului de a mări venitul minim. Din punctul meu de vedere nu este mult, nu e o creștre care te dă peste cap acum. Și putem fi de acord cu astfel de cereri sindicale, dar cu o condiție – să muncim mai mult și mai cu spor, să avem productivitate și o rată mare de profitabilitate pentru firme și societate; trebuie să îi ajutăm pe angajați, dar și pe angajatori, să obțină profituri mai mari. Nu se poate, nu este normal și sănătos ca rata profitabilității să fie mai mică de 2%, iar rata împrumuturilor bancare să fie mai mare de 7 – 10%. În acest caz constat că avem o problemă cu studiile de piață, care de fapt ”coafează” datele, adică mințim mai mult decât în trecut.

Am analizat temeinic și îndelungat situația actuală a agriculturii românești, producțiile medii agricole la nivel național pentru anul 2020 (1,7to/ha media/RO). Asta este cu mult sub producțiile medii ale anului 1986, cu toată dezvoltarea tehnologică de care dispune la ora actuală

Agricultura. Această lipsă de productivitate se datorează, și nu mă sfiesc să o spun, ineficienței angajaților, pe toate palierele economiei, de la strategi la executanți.

Știm ce au făcut alții, nu noi, știm exact ce s-a întâmplat – am fragmentat terenurile cât de mult s-a putut, ba chiar am ajuns la”atomizarea” proprietăților; am distrus sistemele de irigații, am distrus centrele de preluare a produselor agricole, iar desfacerea roadelor muncii noastre o facem acum individual, după cum știe și se descurcă fiecare. Iar asta duce clar la imposibilitatea de a negocia prețurile produselor și de asigura un flux constant de marfă către rețelele de magazine. Și haideți să mai punem pe masa discuțiilor și analizelor câteva date relevante – din 9,7 milioane de ha teren arabil (pentru care primim sume de bani de la APIA), Ministerul Agriculturii, în momentul în care a declarat producția de cereale la nivel național, a înregistrat oficial producția doar de pe aproape 5 milioane de ha. Ce se întâmplă cu celelalte mai mult de 4,5 milioane de hectare? La o simplă evaluare, este aproape suprafața de teren arabil de care dispune Ungaria. Noi ne permitem să facem o agricultură de subzistență? Domnilor, hai să îl ajutăm pe micul fermier să producă cu profit, în condițiile în care nici fermele medii sau mari, în ultima vreme, nu înregistrează profituri considerabile. Ba chiar și unele dintre aceste ferme au început să se decapitalizeze masiv și degrabă.

România nu are creștere economică în mod real; statistic, înregistrăm la nivel european cea mai mare creștere negativă pe profitabilitate. Știu, sună ciudat termenul creștere negativă, dar așa lucrează statisticienii și oficialii. Iar dovadă stau împrumuturile noastre atât ca PF, SRL, SA sau chiar ca STAT – ne împrumutăm pentru a trăi de azi pe mâine, ca să amănăm un eventual faliment. Asta în condițiile în care am vândut tot, chiar și pământul primit de strămoșii noștri, cei care au luptat pe front din munții Ural și până în munții Tatra.

Doar că unora nu le pasă, așa că în România e ”domnie”. Într-o discuție recentă, un amic râde și spune că ”în România, cine muncește, ori e prost, ori nu gândește”. Pare greu de contrazis. Eu personal nu sunt de acord cu o asemenea abordare, dar pare o explicație atunci când ne gândim la împovărarea țării prin împrumuturile necontenite pe care le facem. Cred ca sloganul ”întâi munca și apoi pâinea” trebuie sa îl aplicăm degrabă, prin strategii de dezvoltare a sectoarelor profitabile, celor ce aduc bani și nu celor ce toacă bani împrumutați.

Din aceste considerente fac apel la unitate națională pentru cei ce gândesc. Vreau să construim, să lăsăm generațiilor viitoare o țară și o nație demnă și bogată, care să merite și să primească respectul tuturor. Un model pentru noi ar trebui să fie chiar țările scandinave: Danemarca (educație și protecție socială) și Suedia (industrie). Ba chiar și Olanda (pentru agricultura sa). Da, Olanda, o țară care nu a avut și nu are pământ suficient, dar l-au luat din mare. Da, Olanda, care nu dispune de terenuri mănoase precum Romania, dar are peste 10.000 ha de sere, ceea ce înseamnă al doilea exportator în lume de produse agro-alimentare (după SUA, care au 10,4% din suprafața arabilă a planetei).

Și noi unde vrem să ajungem? Noi ca țară, noi ca nație, noi ca fermieri responsabili. Păcat de munca bătrânilor noștri.

Dar mai avem o șansă și nu trebuie ratată. De aceea LAPAR militează pentru UNITATEA TUTUROR FERMIERILOR ȘI A SPECIALIȘTILOR DIN TOATE SECTOARELE DE ACTIVITATE.

Noi, cei din LAPAR, vă așteptăm să veniți alături de noi pentru A FI MAI BUNI. Și știm că asta e o șansă adevărată și că nu trebuie ratată. Măcar acum, cât nu e totul pierdut.

Autor: Nicu Vasile – Președinte Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România

Cooperativele agricole, vârf de lance pentru fermieri Mihaela Prevenda Vineri, 15 Ianuarie 2021 Agricultura și fermierii din România au mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să își îndeplinească menirea, aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și care, în plus, să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte.

„România are nevoie de cooperative agricole autentice de succes!”, susțin reprezentanții Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), organizație care numără 25 de cooperative agricole active în sectorul vegetal, structuri care au în componență, în total, 436 de agricultori (între 5 – 45 membri în cooperative).

Din totalul cifrei de afaceri a cooperativelor de cultură mare din țara noastră, membrii UNCSV dețin 80%. Fermierii vând între 50-100% din producție prin intermediul cooperativei.

Agricultorii afiliați în cooperativele membre UNCSV exploatează suprafețe de la două hectare la 1960 de hectare. 6 cooperative au între 600 – 1000 ha; 13 cooperative între 1000 – 10.000 ha și 6 cooperative au în exploatare suprafețe mai mari de 10.000 ha.

Ieri, 14 ianuarie 2021, o delegație din partea Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal s-a întâlnit la sediul Ministerului Agriculturii cu ministrul Adrian Oros și cu echipa tehnică din MADR care are responsabilități pe sectorul cooperativelor. „Am prezentat rezultatele obținute și prioritățile UNCSV. Am arătat modele de cooperative funcționale, cu bune rezultate, cooperative care au adus plusvaloare și stabilitate fermierilor membri cooperatori, care au reușit să depășească, împreună, asociați, dificultățile generate de anul agricol 2020, fiind grav afectați de seceta pedologică severă. S-a demonstrat încă o dată că asocierea în cooperative agricole este singura soluție pentru toți fermierii (mici, medii și mari), pentru capitalizarea acestora pe termen lung, adaptarea la cerințele pieții și asigurarea unei stabilități economico-sociale spațiului rural. Aceaste realizări și realități mai pot fi continuate doar dacă, prin politicile agricole promovate în continuare, va fi facilitat accesul la investiții al cooperativelor agricole funcționale, ținând cont de experiență și corelarea cu capacitatea de implementare a acestora. S-a pus accent și pe necesitatea digitalizării, debirocratizării și simplificării procedurilor de accesare și implementare a investițiilor. UNCSV își manifestă în continuare disponibilitatea de a veni cu propuneri constructive și soluții, menținându-și rolul de partener de dialog interinstituțional corect, pentru consolidarea cooperativelor agricole din România, întărirea sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale agroalimentare a țării noastre”, ne-a povestit directorul executiv al UNCSV, Florentin Bercu. El a punctat că, în 2 ani și 10 luni de activitate, Uniunea Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal a transmis către autoritățile statului peste 540 de adrese oficiale, reprezentând amendamente, solicitări și inițiative legislative.

Cooperativele agricole sunt vârf de lance pentru fermieri! ianuarie 15, 2021 agrimanet

O delegație din partea Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (U.N.C.S.V.) a avut ieri, 14 ianuarie, o întâlnire de lucru cu Ministrul Agriculturii, Adrian OROS și  echipa tehnică cu responsabilități pe sectorul cooperativelor.

Au fost prezentate rezultatele obținute și prioritățile U.N.C.S.V., desfășurate prin activitatea de reprezentare a cooperativelor agricole în relațiile cu autoritățile. S-au expus modele de cooperative funcționale, cu bune rezultate, cooperative care au adus plusvaloare și stabilitate fermierilor membri cooperatori, care au reușit să depășească, împreună, asociați, dificultățile generate de anul agricol 2020, fiind grav afectați de seceta pedologică severă.

Salutăm deschiderea domnului ministru Adrian Oros și a echipei tehnice, de a continua promovarea cooperativelor agricole funcționale, durabile în timp.

S-a demonstrat încă o dată că asocierea în cooperative agricole, este singura soluție pentru toți fermierii (mici, medii și mari), pentru capitalizarea acestora pe termen lung, adaptarea la cerințele pieții și asigurarea unei stabilități economico-sociale spațiului rural.

Aceaste realizări și realități mai pot fi continuate doar dacă, prin politicile agricole promovate în continuare, va fi facilitat accesul la investiții al cooperativelor agricole funcționale, ținând cont cont de experiență și corelarea cu capacitatea de implementare a acestora. S-a pus accent și pe necesitatea digitalizării, debirocratizării și simplificării procedurilor de accesare și implementare a investițiilor. U.N.C.S.V. își manifestă în continuare disponibilitatea de a veni cu propuneri constructive și soluții, menținându-și rolul de partener de dialog interinstituțional corect, pentru consolidarea cooperativelor agricole din România, întărirea sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale agroalimentare a țării noastre.

UNCSV – sinteză:

· 25 de Cooperative Agricole active în sectorul vegetal;

· între 5 – 45 membri în Cooperative (436 de membri);

· Peste 540 de adrese oficiale transmise, reprezentând amendamente, solicitări și inițiative legislative în 2 ani și 10 luni de activitate;

· Dimensiune ha Cooperative membre U.N.C.S.V.:

· 6 Cooperative între 600 – 1000 ha;

· 13 Cooperative între 1000 – 10.000 ha;

· 6 Cooperative mai mari de 10.000 ha.

· Fermierii afiliați în cooperativele membre UNCSV exploatează suprafețe de la 2 ha la 1960

· Din totalul cifrei de afaceri a cooperativelor de cultura mare din România, membrii U.N.C.S.V. dețin 80 %;

· Toate Cooperativele membre U.N.C.S.V., respectă obligațiile din Legea Cooperației Agricole și membrii vând între 50-100% din producție prin Cooperativă;

Cooperativele agricole sunt vârf de lance pentru fermieri în lume, iar U.N.C.S.V.  își propune să fie vârf de lance pentru Cooperativele Agricole din România.

Agricultura și fermierii din România au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să își îndeplinească menirea – aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și, care în plus, să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte.

România are nevoie de cooperative agricole autentice de succes!

Pentru orice aspecte legate de o mai bună funcționare a cooperativelor agricole, vă invităm să ne contactați prin email: florentinbercu@uncsv.ro.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal

UNCSV: Cooperativele agricole, cea mai bună soluție 15 ianuarie 2021 O delegație din partea Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) a avut azi o întâlnire de lucru cu Ministrul Agriculturii, Adrian OROS și echipa tehnică cu responsabilități pe sectorul cooperativelor. 

Au fost prezentate rezultatele obținute și prioritățile U.N.C.S.V., desfășurate prin activitatea de reprezentare a cooperativelor agricole în relațiile cu autoritățile.

S-au expus modele de cooperative funcționale, cu bune rezultate, cooperative care au adus plusvaloare și stabilitate fermierilor membri cooperatori, care au reușit să depășească, împreună, asociați, dificultățile generate de anul agricol 2020, fiind grav afectați de seceta pedologică severă. 

Salutăm deschiderea domnului ministru Adrian Oros și a echipei tehnice, de a continua promovarea cooperativelor agricole funcționale, durabile în timp.

S-a demonstrat încă o dată că asocierea în cooperative agricole, este singura soluție pentru toți fermierii (mici, medii și mari), pentru capitalizarea acestora pe termen lung, adaptarea la cerințele pieții și asigurarea unei stabilități economico-sociale spațiului rural.

Aceaste realizări și realități mai pot fi continuate doar dacă, prin politicile agricole promovate în continuare, va fi facilitat accesul la investiții al cooperativelor agricole funcționale, ținând cont cont de experiență și corelarea cu capacitatea de implementare a acestora.

S-a pus accent și pe necesitatea digitalizării, debirocratizării și simplificării procedurilor de accesare și implementare a investițiilor.

UNCSV își manifestă în continuare disponibilitatea de a veni cu propuneri constructive și soluții, menținându-și rolul de partener de dialog interinstituțional corect, pentru consolidarea cooperativelor agricole din România, întărirea sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale agroalimentare a țării noastre.

UNCSV – sinteză: 25 de Cooperative Agricole active în sectorul vegetal; între 5 – 45 membri în Cooperative (436 de membri); Peste 540 de adrese oficiale transmise, reprezentând amendamente, solicitări șiinițiative legislative în 2 ani și 10 luni de activitate; Dimensiune ha Cooperative membre U.N.C.S.V.: 6 Cooperative între 600 – 1000 ha; 13 Cooperative între 1000 – 10.000 ha; 6 Cooperative mai mari de 10.000 ha. Fermierii afiliați în cooperativele membre UNCSV exploatează suprafețe de la 2 ha la 1960 ha. Din totalul cifrei de afaceri a cooperativelor de cultura mare din România, membrii U.N.C.S.V. dețin 80 %; Toate Cooperativele membre U.N.C.S.V., respectă obligațiile din Legea Cooperației Agricole și membrii vând între 50-100% din producție prin Cooperativă;

Cooperativele agricole sunt vârf de lance pentru fermieri în lume, iar U.N.C.S.V. își propunesă fie vârf de lance pentru Cooperativele Agricole din România.

Agricultura și fermierii din România au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să își îndeplinească menirea – aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și, care în plus, să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte.România are nevoie de cooperative agricole autentice de succes!

„Fermieri pentru Fermieri”, Congresul APPR - online  Revista Fermierului Vineri, 15 Ianuarie 2021 15:42

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) anunță că cea de-a VI-a ediție a Congresului „Fermieri pentru Fermieri” va avea loc pe 11 februarie 2021. Însă, din cauza situației generată de pandemia COVID-19, evenimentul se va desfășura online, prin zoom, începând cu ora 10:00.

Tradiția decernării Trofeelor „Porumbul de Aur” continuă chiar și în acest caz al organizării evenimentului în mediul virtual.

Speranțe pentru fermierii afectați de secetă! ”Avem precipitații cum n-am mai avut de ani de zile” 15 ianuarie 2021

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că seceta a provocat multe probleme în ultimul an, iar fermierii din sectorul vegetal au resimțit-o din plin. Mulți dintre aceștia au fost puși chiar în situația de nu-și mai putea continua afacerile, pentru că nu și-au mai putut plăti datoriile. Cei afectați așteaptă și acum o parte din despăgubirile promise de Ministerul Agriculturii. Între timp, se pare că noul an agricol este mai prietenos cu fermierii, iar precipitațiile și-au făcut simțită prezența pe întreg teritoriul României.

Realizatorul Ovidiu Ghinea a stat de vorbă cu fermieri din mai multe zone puternic afectate de seceta de anul trecut, aceștia spunând că actualele culturi se prezintă foarte bine.

”În județul Mehedinți avem precipitații cum nu am mai avut de 7 ani de zile. Avem peste 300 litri de apă de la 1 noiembrie până acum, avem și zăpadă. Sperăm că nu va veni acel ger care se anunță. Stratul nu este foarte gros, în jur de 10 cm la momentul de față. Culturile de toamnă – grâu, rapiță și orz – arată foarte bine în sudul județului Mehedinți, acolo unde este agricultură intensivă. Deocamdată este bine, culturile arată foarte bine, dar mai este până la recoltare”, a precizat fermierul Cornel Stroescu în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.

Situația se prezintă destul de bine și în județul Brăila, unde precipitațiile din ultimele luni sunt peste media lunară obișnuită, deși deficitul de apă din sol provocat de seceta de anul trecut se simte în continuare.

”De la 1 octombrie până în prezent avem aproape 200 litri/metru pătrat, ceva mai bine decât era în mod normal media lunară, mai ales pe luna decembrie, unde avem un excedent față de medie. Să fie primit! Față de ce criză de apă în sol avem, suntem încă departe de potențial. Sperăm, cu ce ne va mai ajuta Dumnezeu, poate vom ieși în primăvară în condiții cât mai apropiate de normal. Rămâne de văzut ce va fi în lunile următoare, dar deocamdată, pentru această perioadă, precipitațiile au fost bune”, a precizat fermierul Ștefan Gheorghiță.

Potrivit datelor furnizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), aprovizionarea de apă din sol prezintă valori satisfăcătoare și optime în aproape toată țara, cu excepțiaunor suprafețe agricole din centrul Dobrogei și nord-vestul Banatului.

Avem alături peste 10.000 de fermieri! Asociația Forța Fermierilor intră în luptă, pentru viitorul sectorului agroalimentar național! Vlad Macovei - 15 ianuarie 2021 Dragi fermieri,Asociația Forța Fermierilor, în doar o lună de activitate, are în spate peste 10.000 de fermieri (direct sau indirect, prin structurile care au aderat) care cumulează peste 120.000 de hectare cultură mare + horticultură, peste 140.000 de bovine și peste 150.000 de ovine. Avem deja membri în 16 județe, 3 asociații au venit alături de noi (cu membri în 30 de județe) și, de asemenea, 3 cooperative importante. Le mulțumesc celor care au încredere în proiectul Forța Fermierilor. Împreună punem agricultura în ofensivă! În săptămânile următoare vom organiza prima AGA iar prioritățile pe termen scurt sunt:-realizarea unui cadru real de consultări cu privire la PNS, dezbateri transmise în direct pe pagina de Facebook a Ministerului Agriculturii,-demersuri pentru a aduce argumente decidentului politic să adopte OUG cu privire la despăgubirile de secetă pentru culturile de primăvară 2020,-stabilirea unui sistem rapid și eficient de interacțiune cu membrii și de colectare a propunerilor și sesizărilor,-organizarea de departamente de lucru, pe specific de activitate, și implicarea membrilor în coordonarea acestora.Cotizația pentru primul an este zero, cheltuielile pentru susținerea activităților Asociației Forța Fermierilor fiind suportate de către membrii fondatori. De asemenea, noi nu condiționăm în nici un fel calitatea de membru, de apartența la o singură organizație. Prin statut, chiar încurajăm membrii să facă parte din cât mai multe asociații.Cei interesați să vină alături de noi, pentru a pune agricultura în ofensivă, îmi pot trimite un mail pe adresa vlad.macovei@agrointel.ro.Nu uitați, 2021 este un an decisiv pentru sectorul agroalimentar! Doamne ajută!PS: Au trecut 100 de zile de când patru organizații din sectorul agroalimentar au devenit membre COPA-COGECA. Cotizația de membru a fost plătită din bani publici, din taxele și impozitele dumneavoastră, ale tuturor. Îi rog pe fermierii care sunt membri într-una din structurile asociative membre cu drepturi depline COPA-COGECA să ne spună dacă, în aceste 100 se zile, au primit vreo informare despre ce activitate au avut asociațiile cu pricina la Bruxelles. Dacă au obținut ceva pentru fermieri, dacă au îmbunătățit cu ceva perspectivele agriculturii românești, acum, în momentul în care se stabilește Politica Agricolă Comună 2021-2027. Mulțumesc!

Rezumatul saptamanii 11.01 – 15.01.2021 Publicat de Redactia Sanatatea Plantelor pe ian. 15, 2021

Sanatatea Plantelor iti aduce rezumatul saptamanii… 1. Dupa retragerea neonicotinoidelor, nu au aparut alte insecticide la fel de eficiente, Romania fiind nevoita in fiecare an sa faca demersuri la UE pentru derogare. Si in acest an, MADR a aprobat tratarea semintelor de porumb cu NUPRID AL 600 FS (600 g/l imidacloprid) in zonele si pe suprafetele puternic afectate de atacul daunatorilor Tanymecus dilaticollis si Agriotes. Ce facem cu floarea soarelui? Raspunsul, aici.

2. Schimbarile climatice a caror martori am fost in ultimii ani favorizeaza aparitia gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides). Detalii despre acest daunator gasiti aici.

3. Pentru un start bun al pomilor fructiferi la pornirea in vegetatie, efectuati tratamente in perioada de repaus vegetativ! Cititi aici ce fungicid pe baza de cupru recomanda specialistii in protectia plantelor in pomicultura.

Nimic nu este mai important decat sa fii informat la timp. Ramai conectat la noutatile din agricultura pe www.sanatateaplantelor.ro!

Derogare la neonicotinoide pentru porumb, dar nu si la floarea soarelui! Publicat de Redactia Sanatatea Plantelor pe ian. 15, 2021

Dupa cum se stie, neonicotinoidele sunt o grupa de insecticide foarte eficiente pentru protectia semintelor de porumb si floarea soarelui, de la semanat si pana cand tinerele plantute isi fac aparitia  din sol, impotriva unor daunatori foarte periculosi, asa cum sunt ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) sau viermii sarma (Agriotes spp.). Daca pentru viermii sarma mai avem solutii, pentru ratisoara porumbului situatia este mai complicata. Atacul cel mai periculos al daunatorului este imediat dupa rasarirea culturii, in fenofaza cotiledoane 2-3 frunze, culturile putand fi compromise daca nu se intervine, deci tratamentul semintei este vital.

Din pacate, dupa retragerea acestei grupe de insecticide, nu au aparut inca alte insecticide la fel de eficiente, Romania fiind nevoita in fiecare an sa faca demersuri la UE pentru derogare.

La fel ca si in sezonul trecut, si in acest an MADR a aprobat tratarea semintelor de porumb cu NUPRID AL 600 FS (600 g/l imidacloprid) in zonele si pe suprafetele puternic afectate de atacul daunatorilor Tanymecus dilaticollis si Agriotes spp..

Dar ce facem cu floarea soarelui?

Daca la porumb situatia este sub control, la floarea soarelui a trebuit sa gasim alte solutii, asa cum sunt piretoizii, poate nu chiar la fel de eficiente ca si neoicotinoidele, dar sunt singura „arma” cu care putem proteja atat samanta in sol, cat si plantele in primele stadii de dezvoltare!

Pentru tratamentul semintei de floarea soarelui va recomandam LANGIS, un piretroid pe baza de cipermetrin, omologat pentru combaterea viermilor sarma (Agriotes spp.), in doza de 2,0 l/t samanta. LANGIS creeaza o zona de protectie in jurul semintelor tratate, distrugand sau indepartand daunatorul, fara a afecta germinatia semintelor. Actioneaza prin ingestie si contact, dar are si o actiune repelenta fata de viermii sarma si alti daunatori din sol.

Imediat dupa rasarire, va recomandam sa interveniti cu FASTER DELTA, un alt piretroid, pe baza de deltametrin, omologat ca tratament pentru combaterea ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis) in doza de 0,3 l/ha. FASTER DELTA actioneaza prin contact si ingestie, avand si efect repelent si de soc, actionand ca inhibitor de nutritie asupra insectelor. Actiunea de protectie este de 7-10 zile. Acoperirea completa si uniforma a tinerelor plantute este esentiala pentru o buna protectie impotriva atacului daunatorilor.

Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: https://aplicatia.alcedo.ro/ Echipa ALCEDO https://youtu.be/hXa6G9mvVl8

Erbicidarea la porumb in contextul schimbarilor climatice  Redactia Sanatatea Plantelor pe ian. 15, 2021

De la un an la altul, asistam la inmultirea fenomenelor extreme, cum ar fi: seceta, inundatii, amplitudini mari de temperatura intre zi si noapte. Cu siguranta si in aceasta primavara vom avea situatii similare cu seceta timpurie sau cu precipitatii abundente – in ambele situatii fiind recomandata erbicidarea in postemergenta. Avand in vedere aceste schimbari climatice, ne punem intrebarea: ce fel de erbicidare sa efectuam? Aplicam erbicide preemergente sau asteptam rasarirea culturii si a buruienilor pentru a putea adapta tratamentele pe vegetatie?

In contextul ultimilor ani, cu primaveri secetoase, va prezentam avantajele aplicarii postemergente fata de erbicidarea preemergenta.

Erbicidarea in postemergenta nu necesita umiditate dupa aplicare, pe cand erbicidarea preemergenta depinde foarte mult de umiditate in prima parte a perioadei de dupa aplicare.

De asemenea, erbicidarea in postemergenta nu are nevoie de o pregatire foarte buna a terenului, ceea ce este un lucru foarte greu de realizat in primaverile secetoase, pe cand erbicidarea preemergenta trebuie sa se faca pe un teren foarte bine pregatit, care sa nu aiba bulgari sau resturi vegetale.

Aplicarea erbicidelor in postemergenta se preteaza pentru toate tipurile de lucrari ale solului (sistem minim de lucrari, aratura, etc.), comparativ cu erbicidarea in preemergenta care nu este potrivita pentru sistemul fara lucrari sau lucrari minime.

Un alt mare avantaj al erbicidarii in postemergenta este aplicarea personalizata, „la vedere”, in functie de problemele care apar pe fiecare parcela, incepand cu postememergenta timpurie (Arigo®), postemergenta normala 4-6 frunze (Arigo®, Principal® Plus, Principal®) sau postemergenta tarzie 6-8 frunze (Arigo®, Principal®), comparativ cu aplicarea preemergenta, „pe teren negru”, care nu poate garanta ca buruienile care urmeaza sa rasara sunt din spectrul de combatere al produsului.

Erbicide precum Arigo®, Principal® Plus au un spectru complet de combatere a buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate, inclusiv a buruienilor problema: palamida, volbura, costrei, samulastra de floarea soarelui. Aplicarea in preemergenta intotdeauna necesita corectii in conditii normale, pentru urmatoarele buruieni: palamida, volbura, costrei din rizomi. In conditiile unor primaveri secetoase, aplicarea in preemergenta va avea nevoie de corectii si pentru buruieni precum: cornuti, mohor, iarba barboasa.

Aplicarea in postemergenta cu erbicidele Corteva (Arigo®, Principal®, Principal® Plus) reprezinta solutia completa pentru combaterea buruienilor graminee problema (costrei, mohor, pir) prin complementaritatea celor 2 substante active: nicosulfuron si rimsulfuron.

Prin aplicarea erbicidelor companiei Corteva in postemergenta, nu avem probleme pentru culturile care urmeaza dupa cultura de porumb tratata.

Erbicidele cu aplicare in postemergenta se preteaza foarte bine in contextul agriculturii digitale, prin aplicarea localizata si particularizata a produselor doar acolo unde buruienile sunt prezente.

Compania Corteva detine un portofoliu complet in combaterea buruienilor in postemergenta, cand plantele de porumb si buruienile sunt rasarite:

· erbicide care controleaza buruienile moncocotiledonate anuale si perene si dicotiledonate anuale: Principal® (42.9% nicosulfuron + 10.7% rimsulfuron);

· erbicide complete care controleaza buruienile moncocotiledonate anuale si perene si dicotiledonate anuale si perene: Arigo® (12% nicosulfuron + 3% rimsulfuron + 36% mezotrione), Principal® Plus (2% nicosulfuron + 55% dicamba + 2.3% rimsulfuron)

· erbicide care controleaza buruienile dicotiledonate anuale si perene: Mustang™ (25 g/l florasulam + 300 g/l acid 2,4-D EHE)

De asemenea, erbicidele companiei Corteva, cu aplicare in postemergenta se preteaza foarte bine si in contextul noilor restrictii din punct de vedere regulatori, de exemplu in situatia potentialei reduceri a cantitatii de nicosulfuron/ha, asa cum s-a intamplat in cazul unor tari din Europa de Vest.

Maria Cirja , Marketing Manager Romania & Moldova , Corteva Agriscience

Florin Platon, Forța Fermierilor: Felicitări celor care nu îi execută pe fermieri, nu le bagă biletele la ordin. Am un exemplu: Pe Vasile Balcan! Vlad Macovei - 15 ianuarie 2021 Fermierul vasluian Florin Platon, coordonatorul Departamentului de Fermieri Mici și Mijlocii și pentru Dezvoltarea Fermieri de Familie din cadrul Asociației Forța Fermierilor, se plânge de atitudinea multor distribuitori și traderi care, deși știu că fermierii au avut un an greu, au început deja să îi execute silit, să le introducă în bancă biletele la ordin, să le emită facturi cu penalități deși nu au plătit măcar marfa deja livrată. Cu toate acestea, Florin Platon (foto stânga), a ținut să transmită un mesaj cititorilor Agrointeligența-AGROINTEL.RO și să facă public un mesaj pe care l-a primit din partea unui alt membru al Asociației Forța Fermierilor, Vasile Balcan (foto dreapta), fondatorul societății MARSAT Roman. 

Mesajul primit de Florin Platon sună astfel: “Bună ziua! La Mulți Ani! Vreau să vă informez că MARSAT va continua să finanțeze cu tot ce este necesar în cadrul fermelor agricole: motorina, îngrășăminte, semințe, pesticide, piese de schimb și utilaje agricole. Toate, cu plata la recoltare, în produse agricole . Acordăm și avansuri în bani, pentru precontracte cu produse agricole. Activitatea societății, cu tot personalul, începe  pe 18.01.2021 dar puteți trimite comenzile la magazinul de piese sau la secretariat. Cu stimă! V.Balcan”Din punctul de vedere al lui Florin Platon, este mare lucru când cineva îi ajută pe fermierii români, chiar cu riscul de a pierde bani acum, însă în mod sigur prin, acest lucru, va atrage noi parteneri în viitor. “Există, iată, și firme aplecate spre problemele pe care le au fermierii din România. Firme care chiar dacă au pierderi imense, nu au trecut la executarea agricultorilor, ba chiar au eșalonat