Stiri 28 decembrie 2020 Cursul de schimb 29.12.2020

1 EUR

4.8743

1 USD

3.9797

Administraţia Naţională de Meteorologie: 2020 închide un deceniu de căldură excepţională/ 2020 este unul dintre cei mai calzi trei ani/ Datele preliminare pentru 2021 sugerează că şi acesta va putea intra în seria celor mai fierbinţi ani BUCURESTI | Diana Stancovici | astăzi,

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a transmis, marţi, citând date ale Organizaţiei Meteorologice Mondiale, că 2020 închide un deceniu de căldură excepţională, iar ”2020 este unul dintre cei mai calzi trei ani”. Temperatura medie globală a aerului în 2020 este stabilită cu aproximativ 1,2 grade C peste nivelul pre-industrial (1850-1900), iar datele preliminare pentru 2021 arată că şi acesta va putea intra în seria celor mai fierbinţi ani.

”Pe măsură ce anul 2020 se apropie de sfârşit, acesta închide cel mai cald deceniu (2011-2020), potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale. 2020 este unul dintre cei mai calzi trei ani şi poate chiar rivaliza cu 2016 (cel mai cald an înregistrat până în prezent). Cei şase ani cei mai calzi înregistraţi au fost 2015-2020. Temperaturile ridicate atinse în multe parţi ale lumii în acest an au fost posibile în ciuda influenţei majore La Niña. Cele mai multe modele arată că La Niña va atinge intensitatea maximă în decembrie sau ianuarie, dar că efectul său se va menţine şi la începutul anului 2021”, arată, marţi, ANM, într-o postare pagina de Facebook.

”Anii călduroşi record au coincis de obicei cu un fenomen puternic El Niño, aşa cum a fost cazul lui 2016. Acum ne confruntăm cu fenomenul La Niña, care are un efect de răcire asupra temperaturii globale, dar nu a fost suficient de puternic pentru a diminua valorile de temperatură ridicate. Ba chiar, 2020 se pare că se apropie de recordul termic anterior al lui 2016 ”, a declarat secretarul general al OMM, prof. Taalas, citat în postarea ANM.

Potrivit sursei citate, datele cu privire la anul 2020 vor fi definitivate de OMM în ianuarie 2021, pe baza a cinci seturi de date globale de temperatură.

Aceste informaţii vor fi incluse într-un raport final, “State of the Climate in 2020”, care va fi publicat în martie 2021, incluzând şi informaţii despre impactul climatic.

Conform raportului provizoriu al OMM privind starea climei, toate cele cinci seturi de date pentru primele 10 luni ale anului (până la sfârşitul lunii octombrie) au plasat anul 2020 ca fiind al doilea cel mai cald din intervalul 2016 - 2019.

Conform rapoartelor lunare ale ”European Unions’s Copernicus Climate Change Service”, “United States National Oceanic and Atmospheric Administration”, “NASA’s Goddard Institute for Space Studies” şi “Japan Meteorological Agency” temepraturile au continuat să fie ridicate si în luna noiembrie. Aceste informaţii de ultimă oră sugerează că noiembrie 2020 ar putea fi fie cel mai cald sau al doilea cel mai cald noiembrie înregistrat.

”Diferenţa dintre cei mai calzi trei ani este mică, iar clasamentele exacte pentru fiecare set de date s-ar putea modifica odată cu disponibilitatea datelor pentru întregul an. Clasamentul în funcţie de temperatura medie globală a aerului pentru fiecare an în parte este mai puţin important faţă de tendinţa pe termen lung. Începând cu anii ’80, fiecare deceniu a fost mai cald decât precedentul. Şi se aşteaptă ca această tendinţă să continue din cauza nivelurilor record ale conţinutului de gaze cu efect de seră care captează căldura în atmosferă. ioxidul de carbon, în special, rămâne în atmosferă timp de mai multe decenii ceea ce garantează încălzirea planetei pe termen mai lung”, a mai transmis ANM.

Temperatura medie globală a aerului în 2020 este stabilită cu aproximativ 1,2 grade C peste nivelul pre-industrial (1850-1900).

”Există cel puţin o şansă din cinci ca aceasta să depăşească temporar 1,5 ° C până în 2024, conform WMO’s Global Annual to Decadal Climate Update, condusă de Met Office”, au mai transmis meteorologii.

Potrivit acestora, prognoza anuală a temperaturii medii globale a aerului realizată de Met Office pentru anul 2021 sugerează că şi acesta va putea intra în seria celor mai fierbinţi ani, în ciuda faptului că este influenţat de răcirea temporară a fenomenului La Niña, ale cărei efecte sunt de obicei cele mai puternice în al doilea an de manifestare.

 Alertă meteo în vigoare! ANM: Zonele unde rafalele de vânt vor depăși 90 km/h! Ramona Dascălu - 29 decembrie 2020 În următoarele zile, până la Anul Nou, vântul își va face simțită prezența aproape în toată țara! Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță că în intervalul 29 decembrie, ora 10:00 – 31 decembrie, ora 12:00, se vor semnala intensificări ale vântului, rafalele depășind chiar și 90 km/h.

Până joi, 31 decembrie, la munte vor fi perioade în care vântul va avea intensificări, mai ales în Carpații Meridionali, cu viteze de 60…70 km/h, iar la altitudini de peste 1700 m, rafalele vor depăși 90 km/h spulberând zăpada.

Potrivit ANM, intensificări ale vântului vor fi, temporar și în restul teritoriului, dar pe arii restrânse și cu viteze mai mici.

 APIA si SUBVENTII

PREMIERUL CÎȚU: O NOUĂ SCHEMĂ DE AJUTOR PENTRU FERMIERI! Agroinfo 29 decembrie 2020

OFICIAL GUVERN. Prim-ministrul Florin Cîțu a anunțat, la finalul ședinței de Guvern, ținută luni seara, 28 decembrie 2020, o nouă schemă de ajutor pentru fermieri, care va fi aprobată la următoarea ședință a Executivului.

Noutatea este că Agro IMM Invest o să fie aprobat în ședința următoare de guvern, sper să fie gata cu toate avizele. Este o măsură pe care o așteaptă cei din sectorul agricol, cu garanţii de până la un miliard de lei, a spus premierul României, la sfârșitul ședinței Executivului.

Prin acest program, este pus la dispoziția fermierilor un plafon de garanții de stat de 1 miliard lei în vederea accesării de credite pentru capital de lucru și pentru investiții.

Potrivit Programului de guvernare (PNL) 2020-2024, depus de noul Guvern la Parlamentului României, Programul Agri-Invest va fi unul similar cu IMM Invest, dar dedicat în exclusivitate sectorului agricol.

Acesta va presupune:• Garanții la împrumuturi cu dobândă garantată 100%;• Subvenționarea dobânzilor (≈8 luni+);• Perioada de rambursare a creditului până la 10 ani;

Bugetul alocat acestui program va fi utilizat pentru credite, în vederea dezvoltării de:• Depozite de legume-fructe (pentru cooperative);• Silozuri;• Retehnologizarea industriei alimentare;• Achiziție de teren agricol, precizează documentul Executivului.

OFICIAL APIA! SUMELE PLĂTITE DE APIA PÂNĂ LA 15 DECEMBRIE 2020! Agroinfo 29 decembrie 2020

DATE OFICIALE SUBVENȚII APIA 2020! Din data de 16 octombrie 2020, până la data de 15 decembrie 2020, APIA a autorizat la plată suma de 1,79 miliarde de euro din FEGA, FEADR şi cofinanţare de la Bugetul Naţional (BN), iar 1,07 miliarde de euro din sumă urmează să fie rambursată de către Comisia Europeana la data de 5 ianuarie 2021, a comunicat APIA pentru Agerpres.

În anul financiar 2020, Comisia Europeană a rambursat din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) suma de 1,896 miliarde de euro, procentul de absorbţie pentru plăţile directe în Campania 2019 fiind de 98,57%.

Referitor la măsurile de dezvoltare rurală delegate de AFIR, prin intermediul declaraţiilor trimestriale de cheltuieli aferente anului financiar 2020, România a solicitat Comisiei Europene suma de 487,91 milioane de euro, reprezentând plăţi efectuate de APIA şi doar contribuţia Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), fără cofinanţare naţională.

În ceea ce priveşte suma plătită de APIA din Bugetul Naţional (BN), în anul financiar 2020, aceasta se ridică la 688,75 milioane de euro, sumă ce conţine şi cofinanţarea măsurile de dezvoltare rurală menţionate anterior.

Începând cu data de 16 octombrie 2020, până la data de 15 decembrie 2020, APIA a autorizat la plată suma de 1,79 miliarde de euro din FEGA, FEADR şi cofinanţare de la Bugetul Naţional (BN), iar 1,07 miliarde de euro din sumă urmează să fie rambursată de către Comisia Europeana la data de 5 ianuarie 2021.

Sintetic, situaţia sumelor pe fonduri aferentă perioadei 16 octombrie 2019 - 15 decembrie 2020 arată că suma totală plătită din totalul fondurilor gestionate de APIA se ridică 4,86 miliarde de euro, din care prin FEGA 3,247 miliarde de euro, prin FEADR 818,72 milioane de euro, iar din bugetul naţional 797,15 milioane de euro.

Programul operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020 are în prezent o rată de absorbţie de 35,62%, în condiţiile în care sumele declarate la CE sunt de 79,3 milioane de euro, 59,9 milioane de euro provenind din fondurile FEPAM (Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime).

În data de 8 decembrie 2020, Direcţia Generală - AMPOPAM a depus o nouă declaraţie de cheltuieli , care este în proces de verificare în vederea transmiterii către Comisia Europeană, cu o valoare publică de 4,14 milioane de euro, din care 3,1 milioane de euro FEPAM. "Dacă toate aceste cheltuieli vor fi transmise CE, rata de absorbţie va ajunge la 37,46%. De la începutul implementării POPAM 2014- 2020 şi până în prezent, pentru acest program nu au existat dezangajări automate, conform regulii n+3", spun reprezentanţii MADR.

Conform datelor Comisiei Europene, media plăţilor intermediare efectuate de CE către statele membre este de 31%.

AFIR si FINANTARIASTĂZI! ANUNȚ AFIR PENTRU FERMIERII DIN ZONA MONTANĂ! Agroinfo 29 decembrie 2020

COMUNICAT. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunța prelungirea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru realizarea abatoarelor de capacitate mică din zona montană până la data de 31 martie 2021, ora 16.00.

Alocarea financiară disponibilă fermierilor prin submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” – componenta investiții de capacitate mică din zona montană din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) este de 12.930.334 de euro, anunță AFIR într-un comunicat transmis astăzi, 29 decembrie 2020, pentru AGROINFO.

Solicitările de finanțare se depun exclusiv online pe www.afir.info până la data limită (31 martie 2021, ora 16.00) sau până când, prin totalul cererilor depuse, se atinge plafonul maxim de 150% din valoarea alocării. De asemenea, fondurile disponibile pentru depunere în acest moment sunt de 18.795.555 de euro.

Pragul minim de selecție pentru proiectele depuse este de 10 puncte, valabil pentru întreg intervalul 1 ianuarie 2021 – 31 martie 2021. Fondurile nerambursabile acordate prin submăsura 4.2 – componenta investiții de capacitate mică din zona montană pot ajunge până la maximum 300.000 euro/ proiect.

Finanțarea nerambursabilă acordată prin PNDR 2020 este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru realizarea unui abator de mică capacitate în zona montană, în cazul în care acesta este realizat de către IMM-uri. Pentru grupuri de producători, cooperative sau societăți cooperative intensitatea sprijinului acordat poate ajunge până la 70%. Dacă este realizat de alte întreprinderi decât cele menționate anterior, finanțarea PNDR va fi de maximum 40%.

Sunt eligibile pentru finanțare investițiile în unități de sacrificare de capacitate mică destinate porcinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, în conformitate cu Ordinul 35/ 2011 (privind aprobarea condițiilor minime de funcționare a abatoarelor de capacitate mică, cu modificările și completările ulterioare), care sunt amplasate în localități din zona montană.

Capacitatea maximă de sacrificare a unui abator de capacitate mică, incluzând tăierile de urgență, presupune un maxim de 5 UVM (unitate vită mare)/ zi și încadrarea în 200 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și de 40 de capete/ lună pentru bovine. În cazul în care se realizează o investiție pentru un centru de sacrificare acesta trebuie să funcționeze pentru cel mult 2,5 UVM/ zi și să se încadreze în 100 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și în 20 de capete/ lună pentru bovine.

Pentru a depune o cerere de finanțare a unei unități de sacrificare de capacitate mică, în zona montană, fermierii trebuie să respecte prevederile Ghidului solicitantului și anexele aferente acestuia, publicat pe site-ul www.afir.info, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurii 4.2.

AFIR: PLĂȚI DE 1,4 MILIARDE EURO! Agroinfo 29 decembrie 2020

PLĂȚI DEZVOLTARE RURALĂ ÎN ANUL 2020. Potrivit datelor transmise de MADR, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a efectuat în acest an plăţi totale în valoare de peste 1,4 miliarde de euro, depăşind astfel ţinta de un miliard de euro asumată la începutul anului, a comunicat AFIR pentru Agerpres.

Până în prezent, toate plăţile efectuate de AFIR prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) au depăşit 7 miliarde de euro, iar din această sumă, 5,2 miliarde euro reprezintă valoarea rambursată aprobată de Comisia Europeană, ceea ce ridică gradul de absorbţie al PNDR 2020 la peste 71%.

Din totalul fondurilor nerambursabile plătite, peste 3,6 miliarde de euro au fost efectuate pentru proiectele de investiţii în mediul rural, pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor, pentru acţiunile şi investiţiile Grupurilor de Acţiune Locală, pentru investiţii de reducere a efectelor dezastrelor naturale.

De asemenea, prin măsurile delegate către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au fost efectuate plăţile compensatorii către fermieri în valoare totală de peste 3,3 miliarde miliarde de euro.

În total, au fost depuse 73.690 de cereri de finanţare conforme, prin care s-au solicitat 9,6 miliarde de euro. Dintre acestea, 47.539 de cereri, cu o valoare de 5,4 miliarde de euro, au fost selectate pentru finanţare. Cele 63.431 de contracte încheiate de AFIR cu beneficiarii PNDR 2014-2020 însumează 5,5 miliarde de euro, aici fiind cuprinse şi contractele de finanţare preluate prin procedura de tranziţie din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013.

PROGRAMUL RABLA PENTRU UTILAJE AGRICOLE! Agroinfo 29 decembrie 2020

GUVERN. Noul Guvern, condus de Florin Cîțu, anunță, prin Programul de guvernare 2020-2024,  lansarea unui program Rabla pentru utilaje agricole de care să beneficieze fermierii români.  

Sprijinirea antreprenoriatului agricol• Programul “RABLA” pentru utilaje agricole.

• Reîntinerirea parcului de utilaje va duce la randamente mai bune în agricultură. De asemenea, creșterea cererii pentru astfel de utilaje înseamnă și investiții în fabrici și unități de service pentru acestea în România.• Încurajarea dezvoltării Grupurilor de Acțiune Locală, pe tot teritoriul țării, ca instrument predilect de implementare pentru programele de dezvoltare locală, prin consolidarea capacității lor de decizie și administrare și prin creșterea alocărilor din fonduri europene și de la bugetul de stat destinate proiectelor de dimensiuni mici și medii adaptate la nevoile locale, menționează Programul liberal de guvernare, document depus la Parlamentul României de noul Guvern.

AFIR:Fondurile europene pentru achiziţionarea abatoarelor de capacitate mică în zona montană, disponibile până la 31 martie 2021 G.U. Fonduri Europene / 29 decembrie

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţa prelungirea sesiunii de primire a cererilor de finanţare pentru realizarea abatoarelor de capacitate mică din zona montană până la data de 31 martie 2021, ora 16.00, conform unui comunicat de presă. Alocarea financiară disponibilă fermierilor prin submăsura 4.2 "Sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole" - componenta investiţii de capacitate mică din zona montană din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) este de 12.930.334 de euro.

Potrivit sursei citate, solicitările de finanţare se depun exclusiv online pe www.afir.info până la data limită (31 martie 2021, ora 16.00) sau până când, prin totalul cererilor depuse, se atinge plafonul maxim de 150% din valoarea alocării. De asemenea, fondurile disponibile pentru depunere în acest moment sunt de 18.795.555 de euro.

Pragul minim de selecţie pentru proiectele depuse este de 10 puncte, valabil pentru întreg intervalul 1 ianuarie 2021 - 31 martie 2021. Fondurile nerambursabile acordate prin submăsura 4.2 - componenta investiţii de capacitate mică din zona montană pot ajunge până la maximum 300.000 euro/ proiect.

Finanţarea nerambursabilă acordată prin PNDR 2020 este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru realizarea unui abator de mică capacitate în zona montană, în cazul în care acesta este realizat de către IMM-uri. Pentru grupuri de producători, cooperative sau societăţi cooperative intensitatea sprijinului acordat poate ajunge până la 70%. Dacă este realizat de alte întreprinderi decât cele menţionate anterior, finanţarea PNDR va fi de maximum 40%, notează sursa citată.

Sunt eligibile pentru finanţare investiţiile în unităţi de sacrificare de capacitate mică destinate porcinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, în conformitate cu Ordinul 35/ 2011 (privind aprobarea condiţiilor minime de funcţionare a abatoarelor de capacitate mică, cu modificările şi completările ulterioare), care sunt amplasate în localităţi din zona montană.

Conform comunicatului, capacitatea maximă de sacrificare a unui abator de capacitate mică, incluzând tăierile de urgenţă, presupune un maxim de 5 UVM (unitate vită mare)/ zi şi încadrarea în 200 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine şi de 40 de capete/ lună pentru bovine. În cazul în care se realizează o investiţie pentru un centru de sacrificare acesta trebuie să funcţioneze pentru cel mult 2,5 UVM/ zi şi să se încadreze în 100 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine şi în 20 de capete/ lună pentru bovine.

Pentru a depune o cerere de finanţare a unei unităţi de sacrificare de capacitate mică, în zona montană, fermierii trebuie să respecte prevederile Ghidului solicitantului şi anexele aferente acestuia, publicat pe site-ul www.afir.info, la secţiunea Investiţii PNDR în pagina dedicată submăsurii 4.2.

Din 4 ianuarie 2021, tinerii din diaspora pot solicita bani europeni din PNDR 2020 Revista Fermierului Marți, 29 Decembrie 2020 Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea sesiunii de depunere proiecte din cadrul Măsurii 6 - Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor, submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri – diaspora, care se va desfășura în perioada 4 ianuarie 2021, ora 9.00 - 4 mai 2021, ora 16.00.   

Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte pentru tinerii fermieri din diaspora este de 20.000.000 euro.

AFIR precizează că noutatea acestei sesiuni constă în eliminarea unor condiții care trebuiau îndeplinite pentru accesarea submăsurii, ceea ce conduce la înlesnirea accesului tinerilor din diaspora care vor să se instaleze ca tineri fermieri în zonele rurale și să dezvolte exploatații agricole.

Mai multe informații privind condițiile de participare generală, detalii cu privire la depunerea proiectelor, pragul minim privind scorul unui proiect și pragurile de calitate lunare se găsesc pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info.

ALTELEÎn ce afaceri este implicat trio-ul care va conduce Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senat Florentina Niţu 29.12.2020,

George Scarlat (PNL), numit preşedinte al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senat, Lucian Trufin (PSD) - vicepreşedinte al aceleaşi comisii şi Sebastian Cernic (USR PLUS) - secretar, deţin sau sunt implicaţi în afaceri din domenii precum cel al cărnii de porc, al lactatelor sau al băuturilor non-alcoolice.

George Scarlat, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, are două businessuri pe plan local - Fermsuin, o afacere de peste 11 milioane de lei, care se ocupă cu creşterea porcilor şi Livada Şerbăneşti, un business cu cod CAEN de „producţia şi consevrarea cărnii” şi venituri de apoape 17,5 milioane de lei anul trecut, potrivit Confidas, platformă de analiză financiară a companiilor.

Antreprenorul de 41 de ani are a înfiinţat Fermsuin în 2005, iar Livada Şerbăneşti, afacere pusă pe picioare în 1995, a preluat-o de la părinţii săi. El se ocupă de cele două companii cu peste 60 de angajaţi, alături de soţia sa, povestea anterior pentru ZF. George Scarlat a mai fost membru al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor în perioada 2012 – 2016 în calitate de deputat de Galaţi.

Lucian Trufin, ales în 2016 senator de Botoşani şi anterior primar al comunei Vlăsineşti din acelaşi judeţ, controlează împreună cu Constantin Aniculăesă compania Vlăsie Company, producătorul brandului Caşcaval de Săveni. Businessul creat în urmă cu un deceniu a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 5,8 milioane de lei, în creştere cu 19% faţă de anul precedent, potrivit datelor publice.

Compania produce brânzeturi după reţete tradiţionale, pe care le vindea atât în România, cât şi în SUA până în luna martie a acestui an, când s-au blocat exporturile, iar apoi a deschis trei magazine proprii în judeţul Botoşani, în care a investit 45.000 de euro. Oficialii susţineau că este important să creeze un lanţ de la procesare până la desfacere, astfel încât să fie mai facil accesul la consumator şi să-şi asigure cash-flow-ul zilnic.

Sebastian Cernic, deşi nu deţine propria afacere, el este manager zonal de vânzări de aproximativ 7 ani în cadrul Valvis Holding, grupul ce deţine pe piaţa locală brandul de apă minerală Aqua Carpatica şi vinurile Sâmbureşti, potrivit datelor publicate profilul său de pe LinkedIn, platformă dedicată, în special, mediului de afaceri.

El a mai ocupat funcţii ca area manager în cadrul holdingului Agricover, controlat de omul de afaceri de Jabbar Kanani, cu afaceri de peste 1,6 mld. lei din distribuţia de produse fitosanitare, îngrăşăminte, motorină şi seminţe, comerţul cu cereale şi oleaginoase, dar are şi activităţi de abatorizare, procesare şi comercializare a cărnii de porc

Anterior, Comisia a fost condusă de George Stângă (preşedinte), licenţiat în Drept la Universitatea Danubius din Galaţi, care a avut de-a lungul vremii funcţii precum inspector la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi, consilier în cadrul Consiliului Judeţean Galaţi şi director pentru regiunea sud-est la Agenţia Naţionala de Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice. El i-a avut alături pe Barna Tanczos (vicepreşedinte), senator din 2012 şi fost preşedinte al Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, care a fost propus de UDMR la conducerea Ministerului Mediului în urmă cu câteva zile şi Lucian Trufin (secretar).

Ce face Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senat

Comisia examinează proiecte de lege şi propuneri legislative, primite de la Biroul permanent pentru pregătirea activităţii de legiferare, precum şi pentru realizarea funcţiei de control parlamentar. Astfel, toate proiectele de lege şi propunerile legislative care vizează domeniile agriculturii, industriei alimentare şi dezvoltării rurale, precum şi tot ce ţine de Politica Agricolă Comună trece prin mâna membrilor Comisiei.

Borcanul cu miere de salcâm – metafora de la Guvern între fostul şi actualul ministru al Dezvoltării! Angelica Lefter - 28 decembrie 2020 Se încheie un an greu și pentru sectorul apicol! Din cauza secetei mierea a fost mult mai puțină, atât de puțină încât a ajuns să fie un cadou de preț pentru guvernanți și o metaforă în vremuri de schimbări politice.

Un fost și un actual ministru țin să poarte un borcan de miere de salcâm prin mai multe mandate ca simbol al ”abundenței” care ”trebuie să rămână cetățenilor”. Cadoul inedit, un borcan cu miere de salcâm, a fost făcut de fostul ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ion Ștefan, pentru noul ministru, Cseke Attila, astăzi, luni – 28 decembrie 2020, la preluarea mandatului.

„Domnule ministru, vă felicit și vă înmânez un borcan cu miere. Sper să-l păstrați și dvs, să îl oferiți viitorului ministru, încât mierea de la acest minister să rămână cetățenilor români”, a spus Ion Ștefan, în timp ce i-a oferit lui Cseke Attila un borcan cu miere de salcâm, potrivit hotnews.ro.Mai în glumă, mai în serios, jurnaliștii l-au întrebat pe noul ministru dacă nu dorește să împartă mierea cu ei, însă Cseke Attila a răspus negativ, motivând că ”mesajul a fost să nu se atingă de ea”.

MAI MULT RELE DECÂT BUNE! Retrospectivă 2020 cu Aurel Tănase Marian MUŞAT 29 decembrie 2020 „Cele mai multe sunt lucruri rele. În primul rând, pentru livezi aproape nu s-a făcut nimic; a fost producţie puţină, iar fenomenul se repetă de patru ani la rând. Cum s-a făcut pentru viţa-de-vie efortul de a plăti 500 euro/ha, se putea face şi pentru livezi”, a spus preşedintele Organizaţiei Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare (OIPA) de Legume-Fructe, Aurel Tănase.

“La cartof, a intrat din afară marfă cu probleme de provenienţă, de boală, de dăunători. Asta nu a făcut altceva decât să ne scadă producţiile. În sectorul de legume, diminuarea cu aproape 30% a sprijinului cuplat i-a dezamăgit pe producători. Apoi, nu s-a făcut cunoscut faptul că nu se va aplica programul Tomata în perioada de toamnă”, a precizat Aurel Tănase.

 „PREGĂTIREA PENTRU LIVRARE AR TREBUI SUBVENŢIONATĂ!”  „Este absolut prioritar să ne acoperim necesarul de materii prime, pentru că acum asigurăm doar 45% din cât ne trebuie. De asemenea, dorim să se subvenţioneze pregătirea pentru livrare: sortare, ambalare, etichetare, prezentare. Astfel poate reuşim să încurajăm profesionalismul şi să punem oamenii potriviţi acolo unde trebuie. Nu se poate vorbi despre sprijin de sub 10 mii de euro/ha la sere, sub 8.000 euro la solarii, sub 4.000 euro la ha la roşii pentru industrializare şi sub 300 euro/ha la mazărea pentru industrie”, consideră preşedintele Organizaţiei Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare (OIPA) de Legume-Fructe.Deficit de 1,24 miliarde EUR înregistrat în comerțul agroalimentar al României 29 decembrie 2020Romania a inregistrat un deficit in comertul cu produse agroalimentare de 1,24 miliarde de euro in primele noua luni ale anului 2020, in crestere cu 21% fata de aceeasi perioada din 2019, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), transmise la solicitarea AGERPRES.

Exporturile s-au majorat cu aproape 3%, insumand 5,21 miliarde de euro, insa avansul importurilor a fost de 6%, pana la 6,46 miliarde de euro.

Potrivit datelor MADR, cantitatea totala de produse agroalimentare exportate in perioada ianuarie-septembrie 2020 in tarile intra si extra comunitare a fost cu peste 4 milioane de tone mai mare fata de cea importata, insa Romania a continuat sa exporte materii prime si sa aduca din import produse procesate cu valoare adaugata mare. deficit deficit deficit

Astfel, in primele noua luni din acest an s-au exportat 12,41 milioane de tone de produse agroalimentare si s-au importat 7,91 milioane de tone.

Carnea de porc ocupa acceasi prima pozitie ca si in anii trecuti in topul produselor importate de tara noastra, astfel ca in perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2020 au fost aduse aproape 192.000 de tone de carne de porc din statele UE si din tari terte, pentru care s-au cheltuit 433,17 milioane de euro.

Locul al doilea a fost ocupat de produsele de brutarie, patiserie si biscuiti, cu 120.330 de tone in valoare de 262,17 milioane de euro, iar pe pozitia a treia, preparatele folosite pentru hrana animalelor: 398.501 tone pentru care s-au cheltuit 236,5 milioane de euro.

……………………….LEGISLATIV.... hmmm ......………………….INTERNECâteva previziuni pentru sectorul agroalimentar din România, în 2021 lantulalimentar 2020-12-29

Început bun, fără criză politicăFormarea rapidă a noului guvern, condus de Florin Cîțu, sprijinit de o coaliție parlamentară relativ stabilă, permite României să intre în noul an fără o criză politică și fără teama că pe termen mediu s-ar putea produce una, situație care se va răsfrânge pozitiv și asupra sectorului agroalimentar românesc, în ansamblul său. Portofoliul Agriculturii i-a fost încredințat tot lui Adrian Oros, care l-a deținut și în guvernul Orban. Ne putem aștepta la continuitate în ce privește politica ministerială și la o anumită predictibiliate în luarea deciziilor.

Liniște, ministerul face PNS-ulTotodată, forurile europene au asigurat fondurile necesare pentru perioada de tranziție 2021 – 2022, înainte de aplicarea efectivă a noilor principii și reguli ale PAC 2020 – 2027. În context, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale trebuie să definitiveze Planul Strategic Național, document fundamental pentru derularea noii PAC. Comisia Europeană a transmis deja recomandările fiecărui stat membru, inclusiv României. Oros și echipa lui vor trebui să țină cont de aceste recomandări, una dintre cele mai pregnant formulate de comisie fiind direcționarea mai aplicată și mai eficientă a plăților directe către fermele mici cu potențial de dezvoltare.

Avem acord comercial post-BrexitÎncheierea unui acord comercial între Uniunea Europeană și Marea Britanie, în 24 decembrie 2020, ajută ambele părți să intre cu mai multă siguranță în noul an. Toată lumea agricolă a salutat acordul, care prevede zero taxe și cote pentru produsele agroalimentare. Totuși, vor fi și creșteri de cheltuieli, fiindcă se schimbă regulile sanitar-veterinare, vor trebui făcute analize pentru loturile de produse comercializate între cele două părți. Piața britanică a devenit atractivă anul acesta pentru firmele românești, chiar dacă prezența acestora în piață este una redusă față de companiile din Italia, Franța sau Germania. Din România pleacă în M.B. brânzeturi, vinuri, carne de porc, cereale.

Cele mai mari amenințări; va da Cîțu ajutoare de stat?Seceta pedologică din sudul și sud-estul țării și pandemia Covid -19 rămân, din păcate, pericole majore pentru sectorul agroalimentar românesc, în timp ce pesta porcină africană, în ciuda unei scăderi a focarelor la nivelul anului 2020, continuă să fie principalul inamic al sectorului creșterii suinelor.

Companiile de asigurări refuză de cele mai multe ori să asigure seceta, chiar dacă statul român subvenționează prin PNDR 70% din primele de asigurare. Prin urmare, este posibil ca seceta să afecteze din nou sectorul vegetal și, în consecință, să asistăm și anul acesta la solicitări ale fermierilor ca guvernul să-i sprijine financiar, prin acordarea unor ajutoare de stat. Această temă a dominat discursul public agricol în 2020.

De asemenea, criza sanitară Covid-19 poate produce pe mai departe daune sectorului agroalimentar, prin îmbolnăvirea celor implicați în activitatea agricolă, dar și prin ruperea lanțurilor alimentare. Închiderea unităților HoReCa a cauzat pierderi financiare fermierilor și procesatorilor care livrau acestui sector.

Guvernul a răspuns prin ajutoare financiare , dar să menționăm că 2020 a fost an electoral, cu două rânduri de alegeri ( locale și parlamentare ), iar în anii electorali, cine se află la putere împarte cu interes politic banii din bugetul public.

Va mai fi guvernul Cîțu la fel de generos cu fermierii, cum a fost guvernul Orban, chiar dacă la Agricultură se află același ministru? E de așteptat ca noul guvern să fie mai strâns la pungă decât precedentul. O eventuală zgârcenie a lui Florin Cîțu față de fermieri și procesatori nu va rămâne netaxată de opoziția politică, mai ales că premierul e destul de antipatizat în rândurile acesteia. Probabil vom asista la formarea și propagarea unui discurs anti-guvernamental și anti-ministerial pe tema agricolă.

Guvernul Cîțu va insista mai mult pe absorbția fondurilor europene, pentru sectorul agroalimentar. Iar ca acest lucru să reușească, va trebui să reseteze aparatul birocratic.

Gata cu practicile neloiale?Până la 1 mai 2021, fiecare stat membru va trebui să transpună în legislația națională Directiva UE 633/2019 privind combaterea practicilor neloiale ale retailerilor față de fermieri și procesatorii agricoli. Acest subiect nu a ajuns încă în presa de la noi, atentă mai mult la declarațiile politicienilor și la banii pe care ministerul îi alocă agriculturii. Cu siguranță, furnizorii agricoli își vor putea consolida începând de anul acesta poziția în lanțul alimentar, prin aplicarea directivei europene și a legii care va fi adoptată în România.

Prețuri mai mariPrețurile alimentelor la raft au crescut anul acesta față de anii precedenți, iar trendul s-ar putea menține și în 2021, deși prețurile la poarta fermei au înregistrat scăderi în acest an, mai ales în sectorul creșterii suinelor. O ușoară creștere a înregistrat în a doua parte a anului laptele de vacă. România a semnat anul trecut, întocmai ca toate statele membre, un document al Comisiei Europene prin care trebuie să monitorizeze formarea prețurilor de-a lungul lanțului alimentar și să identifice creșterile nejustificate de preț de la un segment la altul, creșteri care nu se reflectă și în câștigurile fermierilor.

Mai puține vapoare cu cerealeE foarte puțin probabil ca în anul 2021 România să schimbe profilul de țară furnizoare de materii prime agricole și de beneficiar al produselor agroalimentare finite, deși au fost alocate fonduri europene consistente pentru modernizarea unităților de procesare. Vapoarele încărcate cu cereale sau animale vii, în special ovine, vor continua să plece din portul Constanța către diferite destinații, în timp ce în țară vor sosi containere cu brânzeturi , mere, tomate, carne de porc congelată sau aluat congelat. Desigur, din cauza secetei, producția de cereale a scăzut semnificativ anul acesta, ceea ce înseamnă că vor pleca mai puțin vapoare cu cereale românești, iar acest lucru ar putea adânci și mai mult deficitul comercial.

Nu renunțăm la neonicotinoideO mică consolare vor resimți fermierii din sectorul vegetal fiindcă vor putea utiliza semințe tratate cu neonicotinoide, pentru înființarea culturilor de porumb și sfeclă de zahăr, după ce ministerul a anunțat recent că acordă derogare în acest sens. Desigur, a fost încurajat de o inițiativă similară avută de Franța numai pentru semințele de sfeclă de zahăr. E de așteptat să existe fricțiuni între minister și comisie. Utilizarea neonicotinoidelor a fost interzisă în câmp deschis în UE în 2018, dar statele membre au dreptul să acorde derogări în condiții excepționale. România se află pe o listă de state membre cercetate în prezent de EFSA pentru a vedea cât de întemeiate au fost derogările acordate anul acesta.

Bunătăți on line

Fermierii și procestorii vor apela cu mai multă încredere la mijloacele electronice pentru promovarea produselor lor. Internetul se dovedește foarte util în timpul pandemiei pentru operațiuni de marketing și a reconfigurat pe alocuri lanțurile alimentare. Au fost deschise magazine virtuale, înființate pagini de facebook, platforme on line și grupuri de whatsapp, iar trendul va continua în 2021. Fermierul român a fost obligat de pandemie să utilizeze cu mai multă convingere internetul și cu siguranță îl va utiliza în continuare. Micii producători au fost promovați intens de presa agricolă, care i-a îndemnat pe consumatori să cumpere de la producătorii locali.

Lantulalimentar.ro urează cititorilor săi ”La mulți ani” și un nou an cu multe reușite.

PRODUCȚIA DE CEREALE A ROMÂNIEI, ÎN CĂDERE LIBERĂ ÎN ANUL 2020! Agroinfo 29 decembrie 2020 AGRICULTURA ROMÂNIEI, LOVITĂ CRUNT DE SECETĂ. Multe dintre culturile însămânţate în toamna lui 2019 şi în primăvara acestui an au fost distruse de secetă. Aproape 2,4 milioane de hectare dintr-un total de aproape 6 milioane de hectare însămânţate!

După doi ani în care România a reuşit să se claseze pe primul loc în Uniunea Europeană la producţiile de floarea soarelui şi porumb, anul acesta recoltele s-au redus, unele chiar la jumătate, pe fondul secetei prelungite şi al lipsei infrastructurii de irigaţii.

Dacă anul trecut producţia totală de cereale a României a fost de 30,4 milioane de tone, recoltată de pe o suprafaţă de 5,56 milioane hectare, anul acesta a ajuns la doar 17,03 milioane de tone, de aproape două ori mai mică, la o suprafaţă uşor redusă faţă de 2019, de circa 5,34 milioane hectare. Randamentul a înregistrat, de asemenea, un recul, de la 5.461 kg/ha în 2019, la 3.188 kg/ha.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, transmise la solicitarea AGERPRES, producţia de grâu a României a înregistrat un minus de aproape 41% faţă de 2019, ajungând la 6,091 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,088 milioane hectare şi o medie de 2.917 kg/ha, faţă de 4.749 kg/ha anul trecut. Producţii reduse s-au mai înregistrat în acest an şi la orz - 727.377 tone, faţă de 1,34 milioane tone anul trecut, orzoaică - 279.039 tone (539.558 tone în 2019) şi ovăz - 187.522 tone (361.573 tone anul trecut).

Nici în ceea ce priveşte plantele oleaginoase situaţia nu a stat mai bine. Dacă în 2019, cu o recoltă de 3,56 milioane de tone, România "a bifat" cea mai mare producţie de floarea soarelui din Uniunea Europeană, în 2020 a atins doar 1,84 milioane de tone de pe o suprafaţă însămânţată uşor mai mică faţă de 2019, respectiv 1,21 milioane hectare (1,28 milioane ha anul trecut), şi un randament de 1.510 kg/ha, comparativ cu 2.783 kg/ha anul trecut. La rapiţă, reducerea nu a fost atât de drastică, conform statisticii MADR, în condiţiile în care în 2019 s-au obţinut 798.215 tone, iar anul acesta 663.710 tone.

În schimb, producţia de porumb boabe a României a înregistrat un recul cu circa 45% din cauza secetei în 2020, totalizând 9,63 milioane de tone, comparativ cu recolta de peste 17,43 milioane de tone a anului trecut, dar totuşi o cantitate suficientă cât să acopere necesarul intern de porumb boabe estimat la 4,5 milioane de tone. Suprafaţa însămânţată a fost de 2,61 milioane hectare, cu doar 63.000 de hectare sub cea din 2019, însă randamentul a coborât la 3.695 kg/ha, faţă de 6.508 kg/ha.

"Anul agricol 2019-2020 a fost marcat de manifestarea fenomenului de secetă pedologică la nivelul tuturor regiunilor agricole, situaţie care a determinat o scădere a producţiilor medii la hectar faţă de anul 2019 cu circa 40% la cereale, circa 60% la plantele uleioase şi 45% la legume. În ceea ce priveşte sectorul pomicol, producţiile medii sunt în scădere cu circa 31% faţă de anul anterior, iar randamentele la hectar pentru struguri sunt în scădere cu circa 6% faţă de anul 2019", au transmis reprezentanţii MADR.

Productia de cereale a Romaniei s-a redus la 17 milioane de tone, in 2020!

Agrostandard | 29 December, 2020 | Dupa ce timp de doi ani Romania a reusit sa se claseze pe primul loc in Uniunea Europeana la productiile de floarea soarelui si porumb, in 2020, situatia s-a schimbat radical, din cauza secetei prelungite si a lipsei infrastructurii de irigatii. Productia de cereale s-a prabusit practic, de la 30 milioane de tone, in 2019, la 17 milioane de tone, in 2020, conform datelor de la Ministerul Agriculturii. “Anul agricol 2019-2020 a fost marcat de manifestarea fenomenului de seceta pedologica la nivelul tuturor regiunilor agricole, situatie care a determinat o scadere a productiilor medii la hectar fata de anul 2019 cu circa 40% la cereale, circa 60% la plantele uleioase si 45% la legume. In ceea ce priveste sectorul pomicol, productiile medii sunt in scadere cu circa 31% fata de anul anterior, iar randamentele la hectar pentru struguri sunt in scadere cu circa 6% fata de anul 2019″, sustin reprezentantii MADR, potrivit Agerpres.

In 2020, productia totala de cereale a Romaniei a fost de doar 17,03 milioane de tone, de aproape doua ori mai mica raportat la 2019, la o suprafata usor redusa fata de 2019, de circa 5,34 milioane hectare. Randamentul a inregistrat, de asemenea, un recul, de la 5.461 kg/ha in 2019, la 3.188 kg/ha. In 2019, productia totala de cereale a Romaniei a fost de 30,4 milioane de tone de pe o suprafata de 5,56 milioane hectare.

Productia de grau a Romaniei a inregistrat un minus de aproape 41% fata de 2019, ajungand la 6,091 milioane de tone, de pe o suprafata de 2,088 milioane hectare si o medie de 2.917 kg/ha, fata de 4.749 kg/ha anul trecut.

Productii mici s-au mai inregistrat in acest an si la orz – 727.377 tone, fata de 1,34 milioane tone anul trecut, orzoaica – 279.039 tone (539.558 tone in 2019) si ovaz – 187.522 tone (361.573 tone anul trecut).

La plantele oleaginoase, productia a fost de doar 1,84 milioane de tone de pe o suprafata insamantata usor mai mica fata de 2019, respectiv 1,21 milioane hectare (1,28 milioane ha in 2019), si un randament de 1.510 kg/ha, comparativ cu 2.783 kg/ha in 2019. La rapita, productia a fost de 663.710 tone, comparativ cu 798.215 tone, in 2019.

In acelasi timp, productia de porumb boabe a inregistrat un recul cu circa 45% din cauza secetei in 2020, totalizand 9,63 milioane de tone, comparativ cu recolta de peste 17,43 milioane de tone in 2019, fiind consemnat un randament de 3.695 kg/ha, fata de 6.508 kg/ha, in 2019, potrivit Agerpres.

Analiștii anunță prețuri record la grâu în viitor 29 decembrie 2020Prețurile pentru grâu vor continua să crească în acest sezon de comercializare după cum declară analiștii. Se poate observa că, prețurile pentru grâu și porumb au crescut și de aceea o parte dintre analiști susțin că pentru grâu acestea nu au atins maximumul.

 Potrivit acestora, ar fi o serie de motive, însă principalele care vor duce la majorarea prețurilor ar fi: consolidarea piețelor mondiale, incertitudinea de pe piața porumbului, în special din cauza importurilor chineze, condițiile nefavorabile pentru dezvoltarea acestei culturi în America de Sud, dar și taxele de import pentru grâu introduse de Federația Rusă, care vor fi valabile începând cu data de 15 februarie.

Tot conform analiștilor, după ce Rusia a anunțat despre aplicarea taxelor la export, prognozele privind exporturile au fost reduse de la 40,8 milioane de tone la 38,3 milioane de tone.

 Exporturile ruse ar putea fi și mai mici, mai ales că deja are loc amânarea eliberării certificatelor necesare pentru export. Sunt și analiști care  estimează potențialul de export la 42 de milioane de tone.

 Anul trecut, Rusia, principalul exportator mondial de grâu, a realizat exporturi de grâu în valoare de 6,4 miliarde de dolari (16,7% din exportul total de grâu). Astfel, schimbările de pe această piață ar putea duce la majorarea prețurilor pentru grâu.

 La sfârșitul lunii noiembrie a fost declarat că 22% din semănăturile de grâu în Rusia se află în stare rea, ceea ce a constituit un antirecord. 

 Să nu uităm că al doilea cel mai mare exportator mondial de grâu – SUA, la fel ar putea influența prețurile.

 Potrivit datelor oficiale, starea semănăturile de grâu în pricipalele zone de producere a acestei culturi nu este prea bună, astfel, prețurile vor fi volatile în dependență de cum vor evolua lucrurile.

 Potrivit datelor publicate de către Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) pe data de 3 decembrie curent, prognoza pentru producția globală de grâu în 2020 a fost ușor redusă comparativ cu nivelul lunii precedente și este de 761,7 milioane de tone.

 Reducerea este argumentată prin scăderea prognozelor privind recolta globală de grâu în Argentina, Brazilia și Kazahstan.

 FAO estimează că la sfârșitul sezonului 2021, stocurile mondiale de cereale vor constitui 866,4 milioane de tone, adică cu aproape 9,6 milioane de tone mai puțin decât a fost estimat luna trecută.

 În consecință, raportul stocurilor de cereale față de consumul global va scădea de la 31,8 la sută în sezonul 2019-2020 la 30,7 la sută în sezonul 2020-21, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani mai menționează analiștii din domeniu. 

CLUSTERUL BIO OLTENIA, MEMBRU AL CONSORȚIULUI INTER-BIO!Agroinfo 29 decembrie 2020

COMUNICAT. Clusterul Bio Oltenia, membru al consorțiului INTER-BIO, întărește legăturile cu autoritățile locale ,cu turismul rural și ecologic. În data de 18 decembrie 2020, membrii clusterului Bio Oltenia s-au întâlnit la Pensiunea Cerna, comuna Vaideeni, județul Vâlcea pentru a dezbate obiectivele de viitor ale clusterului, în scopul unei dezvoltări sustenabile a localităților, bazată pe principiile agro-ecologiei și pe identificarea unor proiecte de specializare inteligentă din această perspectivă.

La eveniment au participat producători, reprezentanți ai autorităților locale din județe aferente regiunii Oltenia, ai mediului academic, centre de transfer tehnologic și antreprenori în domeniul turismului rural și ecologic. Au fost dezbătute subiecte legate de modul în care regiunea poate fructifica avantajele pe care le are în acest domeniu, rolul autorităților locale pentru a stimula acest domeniu, modalități de impulsionare a consumului de produse ecologice, aspecte privind accesul la finanțări, s.a.

“Clusterul Bio Oltenia a câștigat interesul autorităților locale și antreprenorilor din turism și se va întări cu prezența acestora încă de la începutului anului 2021. Suntem un partener consistent de dialog cu Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia și dorim să atragem proiecte care să conducă la adopția principiilor ecologice, creșterea consumului de astfel de produse, precum și proiecte de cercetare aplicată”, a declarat Valentin Mitrică, președintele clusterului Bio Oltenia.

“Deși este cel mai tânăr cluster în mișcarea ecologică din România, Bio Oltenia s-a dezvoltat rapid în acest an și are obiective extrem de ambițioase. Am încurajat membrii clusterului să își dezvolte filierele de produse ecologice și să atragă autoritățile locale, precum și zona HoReCa în educația consumatorilor privind aceste produse care sunt la standardele de sănătate cele mai avansate”, a declarat Conf. univ.dr.Lianu Costin, director general USH Pro Business, președinte INTER-BIO.

“Suntem onorați să putem organiza acest eveniment și ne-am declarat adeziunea la cluster. Suntem o pensiune în continuă expansiune care se adresează segmentului de consumatori care țin la valorile rurale, la viața sănătoasă în mediul natural. Un obiectiv clar de viitor este de a promova în afacerea noastră oferta producătorilor locali”, a declarat Adrian Bondoc, proprietarul Pensiunii Cerna.

ANUL 2020! EFECTIVELE DE ANIMALE AU SCĂZUT FAȚĂ DE ANUL 2019!Agroinfo 29 decembrie 2020

AN GREU PENTRU FERMIERII ROMÂNI. Agricultura românească a fost zdruncinată în 2020 de două evenimente majore: pandemia de coronavirus şi seceta extremă, care a fost una dintre cele mai grave din ultimii 50 de ani, după cum spun nu numai agricultorii ci şi autorităţile, cu impact direct şi semnificativ în PIB-ul României. În zootehnia din România, datele oficiale arată că efectivele de animale au scăzut în 2020 prin comparație cu 2019.

Sectorul zootehnic din România a dus-o greu în 2020, cele mai recente date ale MADR valabile în perioada ianuarie-octombrie 2020 arată că efectivele de animale au scăzut, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, cu 1,42% la bovine, cu 1,26% la ovine/caprine, cu 3,99% la suine, 14,66% la păsări şi 0,90% la familiile de albine.

În perioada analizată, producţiile de carne au scăzut la bovine şi la păsări, cu 16,09% respectiv cu 3,42%, dar au crescut la suine cu 3,78% şi la ovine/caprine cu 0,47%. Şi producţiile de miere şi de ouă au înregistrat un avans cu 18,95%, respectiv 0,96%, în primele 10 luni din acest an, însă producţia de lapte a scăzut cu 0,87%.

Importurile de produse agroalimentare măresc deficitul comercial şi în 2020

România şi-a mărit deficitul în comerţul cu produse agroalimentare, numai în primele nouă ale acestui an ajungând la 1,243 miliarde de euro, un plus de 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Exporturile s-au majorat cu aproape 3%, însumând 5,21 miliarde de euro, însă avansul importurilor a fost de 6%, până la 6,46 miliarde de euro.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, spunea la finele lunii octombrie că agricultura României are o balanţă comercială deficitară, "care a luat-o la trap nu la galop, începând de prin anii 2015-2016".

Potrivit MADR, cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-septembrie 2020 în ţările intra şi extra comunitare a fost cu peste 4 milioane de tone mai mare faţă de cea importată, însă România a continuat să exporte materii prime şi să aducă din import produse procesate cu valoare adăugată mare. Carnea de porc ocupă de mai bine de 20 de ani prima poziţie în topul produselor importate de ţara noastră, astfel că în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2020 au fost aduse aproape 192.000 de tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 433,17 milioane de euro.

În ceea ce priveşte exporturile, cele mai mari încasări au fost obţinute din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se în acest an, la nouă luni, porumbul, cu o valoare de 747,26 milioane de euro şi o cantitate de peste 3,89 de milioane de tone. Grâul şi meslinul ocupă locul al doilea cu 3,75 milioane de tone şi încasări 723,36 milioane de euro.

În primele nouă luni din acest an s-au exportat 12,41 milioane de tone de produse agroalimentare şi s-au importat 7,91 milioane de tone. Sursa: Agerpres

Florin Radu, director general, Belor: Ne aşteptăm ca în 2021 producţia agricolă să revină în top la nivel European Miruna Diaconu 29.12.2020, Florin Radu, director general, Belor SA, o companie care activează în domeniul importului de îngrăsământ şi exporturi de cereale, spune că pentru 2021 se aşteaptă ca producţia agricolă să revină pe primele locuri la nivel european.

„Ne aşteptăm ca în prima parte din 2021 să se păstreze cererea de îngrăşământ, iar în partea a doua a anului considerăm, aşa cum se arată prognoza, că va fi un an bun din punct de vedere agricol. Ne aşteptăm ca producţia agricolă să revină în top la nivel european şi cu această ocazie ne aşteptăm să putem valorifica atât produsele noastre care înglobează tehnologie, cât şi produse de import, astfel încât să revenim într-un echilibru”, spune Florin Radu, director general, Belor SA, în cadrul videoconferinţei organizate de Ziarul Financiar în parteneriat cu BRD Groupe Société Générale- Buget 2021: Cum pregătim viitorul?.

Anul 2020 a fost destul de dificil pentru traderul de cereal, pe lângă efectele pandemiei, compania s-a confruntat cu o producţie agricolă foarte scăzută pe fondul vremii secetoase.

Principalii daunatori ai sorgului, cereala furajera care poate inlocui porumbul decembrie 29, 2020 Sorgul este o specie rustica, putin expusa la daunatori, in general. Desi in majoritatea cazurilor, presiunea acestora este slaba si nu necesita interventii, cultura poate suferi, totusi, unele atacuri ale parazitilor, mai ales in conditiile unor temperaturi ridicate. Va prezentam mai jos tipurile de daunatori care pot aparea in cultura sorgului, in timpul vegetatiei:

Sfredelitorii: Sesamia – Sesamia nonagrioides si sfredelitorul porumbului – Ostrinia nubilalis

Pagubele cele mai frecvente sunt caracterizate prin prezenta perforatiilor frunzelor, cauzate de sfredelitorii porumbului. Atacurile speciilor de Sesamia se manifesta prin prezenta larvelor in partea inferioara a tulpinilor. Atacurile speciilor de sfredelitori pot duce la caderea plantelor la sfarsitul vegetatiei.

Cicadelidul – Zyginidia scutellaris

Simptomele – care se manifesta sub forma unor pete mici, albe – apar, in general, pe frunzele cele mai batrane. Ultimele trei sau patru frunze raman mai mult sau mai putin indemne. Perioada de risc este cea a alungirii tulpinilor florifere. Riscul este, in general, slab sau inexistent.

Afidele

In functie de tipul afidelor, pragurile de daunare sunt urmatoarele:

Sitobion avenae: 500 afide/planta, la sorgul de pana la 8-10 frunze;

Metopolophium dirhodum: 5 afide/planta, inainte de stadiul de 3-4 frunze; 10 afide/planta, intre 4 si 6 frunze; 20-50 afide/planta, intre 6 si 8 frunze;

Rhopalosiphum padi: un panicul din doua este colonizat in primele trei saptamani dupa aparitia acestora.

Omida fructificatiilor – Helicoverpa armigera

Larvele pot sa provoace distrugeri pe plantele de sorg, prin consumul organelor reproductive si a boabelor aflate in stadiul incipient de formare. Perioada de risc se situeaza intre inflorire si stadiul de bob in ceara. Pragul de daunare este de o omida/panicul.

Studiu: aproape jumatate din tinerii romani prefera produsele de provenienta locala decembrie 29, 2020 Tinerii romani pun tot mai mult pret pe provenienta alimentelor pe care le cumpara iar, pentru 46% dintre acestia, provenienta locala a produselor reprezinta un factor care ii determina sa le achizitioneze, conform unui studiu Insights PulseZ.

Cu toate ca, 46% din tineri prefera sa cumpere produse autohtone, pentru 5% dintre tineri acest criteriu conteaza foarte putin, in timp ce, pentru 18%, acest criteriu conteaza putin.

In schimb, produsele eco friendly conteaza pentru 68% dintre tineri atunci cand decid sa achizitioneze un produs. Totusi, pentru 4% din tineri acest criteriu conteaza foarte putin, pe cand pentru 18% conteaza putin, iar 10% au raspuns ca acest aspect le este indiferent atunci cand cumpara un produs.

In perioada starii de urgenta, tinerii romani au achizitionat mai multe produse sanitare si produse de ingrijire personala, dar si cursuri online si dulciuri.

Totodata, in perioada mentionata, tinerii romani au renuntat la achizitionarea unor pachete de calatorii, dar si la echipamente sportive si produse IT&C. De asemenea, studiul arata faptul ca tinerii vor achizitiona mai mult din online decat din offline, astfel ca 1 din 3 tineri intentioneaza sa isi faca cumparaturile online.

Totusi, 62% dintre respondenti au spus ca in perioada urmatoare vor cumpara in mod echilibrat atat din online cat si din offline.

Pomicultorii sunt îngrijorați! Merii au început să înflorească în prag de Anul Nou! Angelica Lefter - 29 decembrie 2020 Foto: Pepinierele Roman - sfaturi utile, întreținere pomi, arbuști fructiferiSchimbările climatice atrag după ele o serie de efecte ce se resimt în toate domeniile agricole, inclusiv în pomicultură. De aproximativ trei ierni, temperaturile nu mai sunt cele cunoscute de părinți și bunici, ci s-au schimbat dramatic, iar încălzirea globală își spune cuvântul. Iernile sunt destul de calde, cu temperaturi diurne pozitive, iar episoadele de îngheț pot să apară subit, o climă înșelătoare pentru plante.Tot mai mulți pomicultori semnalează că zilele calde succesive și atmosfera de primăvară prezentă chiar în luna decembrie a anului 2020 au dus la înflorirea pomilor, un proces vegetativ care produce pagube majore dacă pomii vor trece printr-un episod de scădere bruscă a temperaturilor. Foto: Facebook/Pepinierele Roman – sfaturi utile, întreținere pomi, arbuști fructiferi

O astfel de situație a fost semnalată de pomicultorul Ion Jan pe pagina de Facebook ”Pepinierele Roman – sfaturi utile, întreținere pomi, arbuști fructiferi”, unde au fost postate câteva fotografii cu meri infloriți la sfârșitul lunii decembrie.Despre cauzele apariției fenomenului, dar și efectele sale a vorbit dr. ing. Marius Roman, fondatorul pepinierelor Roman, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.”Riscul este ca, dacă aceste temperaturi ridicate vor continua și în viitor, în luna ianuarie, dacă vor fi mai multe zile consecutive, 7-10-15 zile, circa două săptămâni consecutive, se favorizează pornirea în vegetație în special a speciilor termofile, care sunt ușor sensibile. După o perioadă succesivă cu temperaturi pozitive de peste 10 grade și pozitive și noaptea, pomii resimt ca și cum ar veni primăvara, motiv pentru care încep să iasă din repaosul profund. Rădăcinile încep să devină active, încep să împingă sevă pe vasele libero-lemnoase, iar dacă în cursul lunilor ianuarie, februarie vom avea evenimente cu temperaturi destul de scăzute, sub -10, -12, -15, ceea ce pentru clima din România sunt normale, duc la înghețarea acestor vase libero-lemnoase, efectiv pot produce înghețul țesuturilor, uscarea anumitor părți ale pomilor, ramuri anuale, uneori multianuale, dar în special se sensibilizează mugurii floriferi, nemaifiind în repaos profund situație în care ei rezistă până la -22, – 23 de grade Celsius, în condițiile în care ei ajung, mai grav, în fenofaza de dezmugurit rezistența acestora scade direct proporțional cu avansarea în vegetație și aceștia nu vor mai rezista la -23 de grade, ci la -10, -8, -4 grade Celsius, în funcție de stadiul în care se află aceștia. Dacă avem un episod cu -20 de grade, o singură noapte este suficientă, mugurii vegetativi vor îngheța parțial sau chiar total, ceea ce duce la pierderea producției parțial sau total, depinde cât de grav sunt afectați. Lucrurile nu stau bine în special pentru speciile termofile: cais, piersic, nectarin. În ceea ce privește specia măr, acesta nu va avea probleme mari, poate doar pe ramurile respective înflorite, căci nu înfloresc integral”, a explicat inginerul Marius Roman. Cu toate acestea, explică specialistul, pomicultorii nu ar trebui să-și facă deocamdată griji pentru că speciile sămânțoase sunt, în general, mai rezistente.”Nu este cazul să ne facem griji în ceea ce privește speciile sămânțoase: mărul, părul, gutuiul și zic eu că nici în ceea ce privește prunul, vișinul, cireșul. Poate la cireș în cazul soiurilor extratiumpurii, care la fel, după o perioadă extrem de călduroasă poate să aibă aceeași reacție ca la pierscic, cais, nectarin”, a menționat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO, dr. ing. Marius Roman.Fondatorul ”Pepinierelor Roman” mai spune că fenomenul încălzirii climatice, din păcate, nu poate fi ținut sub control de pomicultori, care nu au cu ce să stopeze intrarea timpurie în vegetație a pomilor din cauza zilelor călduroase înregistrate succesiv în iarnă.”Din păcate pomicultorii nu prea au ce să facă. Singura soluție pentru viitor este să ne repliem, să vedem cum va evolua clima, în sensul că dacă vor continua astfel de ierni foarte blânde, cum a fost cazul ultimelor 2 ierni, dacă voim avea aceeași climă și anul acesta și cel viitor, nu ne putem referi la o iarnă, dar este clar că schimbarea are loc și trebuie să reconfigurăm cultivarea speciilor la nivel național. Ar fi ideală o rezonare pomicolă conform condițiilor climatice. Să ne gândim foarte bine ce specii cultivăm, unde le cultivăm și mai ales soirile pe care le cultivăm, astfel încât să nu avem probleme. Spre exemplu, în cazul fiecărei specii și soiul este determinant în ceea ce privește rezistența acestora. Este clar că soiurile extratimpurii sunt mult mai vulnerabile, iar pe acestea ar trebui să le cultivăm doar în anumite zone sau chiar să ne gândim la cultivarea lor în spații protejate, cum sunt solariile. La cireș, cunosc oameni care fac astfel de culturi în spații protejate. La cais e o problemă complicată, din punct de vedere al zonării se regăsea în România pe un areal destul de scăzut, pe viitor, cu ceste schimbări climatice se pare că se modifică arealul, dar și scade arealul unde poate fi cultivat. Am constatat că acum caișii perg mai bine în zonele colinare, subcarpatice decât în zona de câmpie, unde este foarte cald în lunile ianuarie, februarie, ceea ce favorizează pornirea în vegetație timpurie, urmată de un episod de înghețuri târzii în primăvară sau de un ger pe finalul lunii februarie. Pomii fiind avansați ca fenofază, scade dramatic rezistența la îngheț, ceea ce compromite mugurii floriferi, implicit florie și în final producția”, a concluzionat specialistul în pomicultură, dr. ing. Marius Roman.Alexandru Stănescu, fost președinte al Comisiei de Agricultură din Parlament: Am decis să devin membru al Asociației Forța Fermierilor! Daniel Befu - 29 decembrie 2020 Fermierul Alexandru Stănescu, parlamentar al României timp de două mandate, a luat decizia de a continua să își pună la dispoziția sectorului agroalimentar întreaga sa experiență profesională, legislativă și de dialog, de data aceasta din poziția de reprezentant de frunte a mediului asociativ. Cu o experiență unică în România în zona coordonării procesului legislativ în domeniul agriculturii și industriei alimentare, Alexandru Stănescu a ocupat, din 2017 până la finalul lui 2020, funcția de președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților. Stănescu are un puternic background de fermier, înainte de revoluție activând în cadrul Agromec Vișina, iar din 1993, timp de aproape două decenii, a fost director general al Agromec Bucinișu. Într-o intervenție în exclusivitate pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO, Alexandru Stănescu face publice motivele care l-au determinat să aleagă să se înscrie în Asociația Forța Fermierilor, precum și așteptările pe care le are de la structura asociativă nou înființată.”Cred că Forța Fermierilor va fi o asociație care să reprezinte cu adevărat fermierii la nivel național și care să vină cu o ofertă complementară celei pe care o au majoritatea celorlalte structuri asociative ale fermierilor.Nu vreau ca spusele mele să fie interpretate greșit. Nu spun nimic rău despre celelalte asociații, fiindcă în ultimii ani mai multe dintre acestea au depus eforturi considerabile în interesul fermierilor și al agriculturii. Faptul că există mai multe asociații profesionale în care fermierii s-au strâns laolaltă pentru a-și apăra interesele e un demers lăudabil, doar că Forța Fermierilor vine cu un suflu nou și răspunde unor nevoi la care celelalte asociații au răspuns mai puțin.Forța Fermierilor sper să devină cea mai importantă platformă de dezbatere publică, în care toți fermierii deopotrivă să aibă acces la informația relevantă pentru activitatea lor și să-și poată expune liber poziția privitor la politicile naționale care se creionează în agricultură. Și mai ales acum, cu noua Politică Agricolă Comună, e nevoie de multă informare la nivelul fermierilor. Unul din elementele cheie e zona de media, pentru că Forța Fermierilor are în spate și un departament media puternic, prin care fermierii pot beneficia foarte ușor de ultimele informații și de tot ceea ce ei trebuie să cunoască legat de ce se întâmplă în zona agricolă. E unul din punctele importante pe care nu le au restul asociațiilor.Mă aștept ca odată cu nașterea Asociației Forța Fermierilor, mediatizarea și informarea să fie și mai bune și acest vehicul media redutabil, care este Agrointeligența, să fie folosit exclusiv în interesul fermierilor, fiindcă fermierii nu sunt nicidecum o masă de manevră amorfă, ci simt când problemele lor și cauzele lor juste sunt reprezentate în mod corect. De aceea, pe zona de informare media, un aspect cheie în acest sens e legat de relația Agrointeligența cu toate structurile implicate. Mă refer aici la Parlamentul European, Comisia Europeană, dar și structurile naționale, începând cu Ministerul Agriculturii până la tot ce înseamnă zona de administrație din România. Chiar dacă de Vlad Macovei mă leagă și o relație personală de apropiere, dincolo de acest detaliu privat, eu nu aș fi acceptat niciodată să fac parte dintr-o asociație de acest tip, dacă n-aș fi crezut în modul cel mai autentic că aduce valoare adăugată pentru fermierii români. Am așteptări de la Vlad Macovei să fie un etalon ca voce și să dea glas fermierilor, acolo unde restul asociațiilor nu au reușit să se facă auzite suficient de bine. Vlad Macovei nu este un fermier, dar este un om care prezintă situația din agricultură de mult timp și care o cunoaște foarte bine. Fermierul de foarte multe ori cunoaște doar pe anumite zone situația. Totodată, nefiind fermier, Vald Macovei e dezinteresat și se poate plasa cumva deasupra intereselor punctuale, ca nivel de obiectivitate al percepției problemelor. Această detașare îi permite să promoveze o agendă a intereselor comune ale membrilor Asociației Forța Fermierilor.Mă aștept ca Forța Fermierilor să facă ce nu au făcut asociațiile profesionale până acum: să vină cu propuneri de strategii și politici agricole atât de profesionist elaborate, încât să nu poată fi refuzate de decidenții politici. Eu am spus-o mereu și eu le-am cerut-o mereu public asociațiilor profesionale să vină cu strategii agricole, iar cei care vin în zona executivului sau politicului, doar să le pună în practică. Cât din politicile pe care asociațiile profesionale le dezvoltă reușesc să pună în practică decidenții, e un aspect ce poate fi măsurat în timpul mandatului sau la final de mandat.De ce cred sincer că structurile profesionale au nevoie să aibă un cuvânt tot mai important în creionarea politicilor publice? Fiindcă în zona politică strategiile se fac mai greoi și nu au o direcție stabilă. De multe ori strategie într-o direcție se schimbă foarte repede în sens opus, atunci când compoziția politică se schimbă peste noapte. De asta cred că ele sunt mai binevenite din zona asociativă, zona asociațiilor profesionale, care, bineînțeles, au timp mai mult să facă aceste strategii și, cel mai important, în creionarea lor se pot apleca fermieri într-un număr mai mare. Totodată Forța Fermierilor poate să asigure și consultanța pe zona fermierilor”, este de părere Alexandru Stănescu.Fostul președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților va coordona Departamentul Legislativ din cadrul Senatului Asociației Forța Fermierilor și va fi unul din principalii comunicatori ai organizației.Despre Asociația Forța Fermierilor, mai multe puteți citi AICI! https://agrointel.ro/165827/asociatia-forta-fermierilor-va-asteptam-alaturi-de-noi/ . Cei care doresc să se alăture demersului nostru îi pot trimite un mail președintelui Asociației Forța Fermierilor, Vlad Macovei, la adresa vlad.macovei@agrointel.roINDUSTRIE ALIMENTARAMEZELURI DIN BĂNIE FABRICATE DIN CARNEA PROVENITĂ DIN FERME ROMÂNEȘTI!Agroinfo 29 decembrie 2020 COMUNICAT. Brandul “Mezeluri din Banie - Pe gustate” este prezent de peste 7 ani de zile pe piața preparatelor din carne din România, produsele fiind preparate în unitatea de producție din inima Olteniei, lângă orașul Craiova. Prin aprovizionarea zilnică de carne proaspătă de porc, pui și vită din ferme românești, sunt puse la dispoziția clienților atât carne proaspătă cât și preparate din carne cu o varietate mare, plecând de la cârnați, salamuri, până la afumături precum șunci, slănini și alte specialități: mușchi file, kaizer, coastă afumată și alte bunătăți.

Rețetele de preparate din carne sunt păstrate și respectate ca la carte, asigurând constanța în calitate garantând astfel produse preparate după rețete tradiționale.  Produsele sunt afumate la fum natural din lemn de fag, preparatele având un gust savuros.  ”Mezeluri din Bănie – Pe Gustate” anunță un proiect amplu de rebranding și reînnoire a identității vizuale având ca obiectiv schimbarea packaging-ului prin noile etichete de produs dar și repoziționarea brandului de preparate din carne. Pe lângă noua identitate un pas important  este reprezentat de asumarea celor 10 angajamente pe care brand-ul și le asumă prin strategia de corporate brand. Noile etichete vor evidenția cele 10 angajamente, acestea fiind împărțite  pe 10 categorii de produse, de la cârnați, salamuri, specialități, pâna la produse de sezon și afumături.

Cele 10 angajamente asumate prin strategia de brand sunt:

- PASIUNE pentru ceea ce facem!- DRAGOSTE presărată în produsele oferite!- ENTUZIASMUL în munca de zi cu zi!- ÎNCREDERE în colegi și în parteneri!- DEVOTAMENT față de colectiv!- RESPONSABILITATE în comunitatea din care facem parte!- GRIJA noastră pentru consumatori!- ATENȚIE la cel mai mic detaliu!- ONESTITATE și sinceritate permanentă!- SERIOZITATE prin calitate, înainte de toate!

Obiective

Obiectivul declarat este concis. Progresul relațiilor comerciale respectând cele 10 angajamente din strategia de brand  pentru dezvoltarea unor parteneriate noi prin extinderea colaborărilor cu magazinele din comerțul tradițional, modern și HoReCa, dar și creșterea la nivelul următor al colaborărilor actuale.

Compania își dorește să ajungă pe mesele tuturor românilor plecând de la județele din Oltenia. Brandul Mezeluri din Bănie  le propune tuturor oltenilor să devină ambasadorii produselor fabricate în regiunea lor, în țara lor. Ne dorim să devenim alegerea oricărui oltean ca și produse și brand de mezeluri, iar aceștia să devină ambasadorii produselor Mezeluri din Bănie, în familia lor, în cercul lor, în țara lor și în comunitățile de români din alte țări.Misiunea

“Mezeluri din Banie – Pe Gustate” a luat naștere în inima Olteniei cu dorința și misiunea de a aduce pe mesele tuturor românilor mezeluri inedite, preparate după rețete de tradiție în mod responsabil și adaptat cerințelor clienților.

Viziunea

Viziunea noastră este să oferim produse de calitate și de a deveni primul brand în recomandările și preferințele oltenilor și a românilor atunci când doresc să consume mezeluri.

De ce să consumi Mezeluri din Bănie – Pe gustate?

• Carne Românească - Ne aprovizionăm din România!• Rețete de tradiție - La baza rețetelor noastre stau secretele tradițiilor românești!• Afumare Naturală  - Afumăm în mod natural, cu fum din lemn de Fag, de esență tare!Prin parteneriatul oficial cu echipa de fotbal Universitatea Craiova se dezvăluie și  cel mai reprezentativ ambasador al brandului Mezeluri din Banie – Pe gustate. Prin susținerea și promovarea facută de baieții echipei din Bănie, produsele fabricate lângă Craiova vor ajunge pe mesele tuturor oltenilor și românilor din toată țară dar și la comunitățile de români din străinătate.

Sabin Hera, Sales & Marketing Manager, Universitatea Craiova: Ne bucurăm că putem susține acest brand, născut local. Sperăm ca prin acest parteneriat de promovare să reușim să ajutăm brandul Mezeluri din Banie să devină un lider regional. Credem în brandurile locale și companiile antreprenoriale și ne dorim ca acestea să rămână motorul economiilor regionale. Ne bucurăm să fim împreună în familia din Bănie și mergem împreună cu motoarele turate spre marea performanță!

 ANUL 2020! EFECTIVELE DE ANIMALE AU SCĂZUT FAȚĂ DE ANUL 2019!Agroinfo 29 decembrie 2020

AN GREU PENTRU FERMIERII ROMÂNI. Agricultura românească a fost zdruncinată în 2020 de două evenimente majore: pandemia de coronavirus şi seceta extremă, care a fost una dintre cele mai grave din ultimii 50 de ani, după cum spun nu numai agricultorii ci şi autorităţile, cu impact direct şi semnificativ în PIB-ul României. În zootehnia din România, datele oficiale arată că efectivele de animale au scăzut în 2020 prin comparație cu 2019.

Sectorul zootehnic din România a dus-o greu în 2020, cele mai recente date ale MADR valabile în perioada ianuarie-octombrie 2020 arată că efectivele de animale au scăzut, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, cu 1,42% la bovine, cu 1,26% la ovine/caprine, cu 3,99% la suine, 14,66% la păsări şi 0,90% la familiile de albine.

În perioada analizată, producţiile de carne au scăzut la bovine şi la păsări, cu 16,09% respectiv cu 3,42%, dar au crescut la suine cu 3,78% şi la ovine/caprine cu 0,47%. Şi producţiile de miere şi de ouă au înregistrat un avans cu 18,95%, respectiv 0,96%, în primele 10 luni din acest an, însă producţia de lapte a scăzut cu 0,87%.

Importurile de produse agroalimentare măresc deficitul comercial şi în 2020

România şi-a mărit deficitul în comerţul cu produse agroalimentare, numai în primele nouă ale acestui an ajungând la 1,243 miliarde de euro, un plus de 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Exporturile s-au majorat cu aproape 3%, însumând 5,21 miliarde de euro, însă avansul importurilor a fost de 6%, până la 6,46 miliarde de euro.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, spunea la finele lunii octombrie că agricultura României are o balanţă comercială deficitară, "care a luat-o la trap nu la galop, începând de prin anii 2015-2016".

Potrivit MADR, cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-septembrie 2020 în ţările intra şi extra comunitare a fost cu peste 4 milioane de tone mai mare faţă de cea importată, însă România a continuat să exporte materii prime şi să aducă din import produse procesate cu valoare adăugată mare. Carnea de porc ocupă de mai bine de 20 de ani prima poziţie în topul produselor importate de ţara noastră, astfel că în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2020 au fost aduse aproape 192.000 de tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 433,17 milioane de euro.

În ceea ce priveşte exporturile, cele mai mari încasări au fost obţinute din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se în acest an, la nouă luni, porumbul, cu o valoare de 747,26 milioane de euro şi o cantitate de peste 3,89 de milioane de tone. Grâul şi meslinul ocupă locul al doilea cu 3,75 milioane de tone şi încasări 723,36 milioane de euro.

În primele nouă luni din acest an s-au exportat 12,41 milioane de tone de produse agroalimentare şi s-au importat 7,91 milioane de tone.Sursa: Agerpres

PRODUCȚIA DE CEREALE A ROMÂNIEI, ÎN CĂDERE LIBERĂ ÎN ANUL 2020!Agroinfo 29 decembrie 2020

AGRICULTURA ROMÂNIEI, LOVITĂ CRUNT DE SECETĂ. Multe dintre culturile însămânţate în toamna lui 2019 şi în primăvara acestui an au fost distruse de secetă. Aproape 2,4 milioane de hectare dintr-un total de aproape 6 milioane de hectare însămânţate!

După doi ani în care România a reuşit să se claseze pe primul loc în Uniunea Europeană la producţiile de floarea soarelui şi porumb, anul acesta recoltele s-au redus, unele chiar la jumătate, pe fondul secetei prelungite şi al lipsei infrastructurii de irigaţii.

Dacă anul trecut producţia totală de cereale a României a fost de 30,4 milioane de tone, recoltată de pe o suprafaţă de 5,56 milioane hectare, anul acesta a ajuns la doar 17,03 milioane de tone, de aproape două ori mai mică, la o suprafaţă uşor redusă faţă de 2019, de circa 5,34 milioane hectare. Randamentul a înregistrat, de asemenea, un recul, de la 5.461 kg/ha în 2019, la 3.188 kg/ha.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, transmise la solicitarea AGERPRES, producţia de grâu a României a înregistrat un minus de aproape 41% faţă de 2019, ajungând la 6,091 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,088 milioane hectare şi o medie de 2.917 kg/ha, faţă de 4.749 kg/ha anul trecut. Producţii reduse s-au mai înregistrat în acest an şi la orz - 727.377 tone, faţă de 1,34 milioane tone anul trecut, orzoaică - 279.039 tone (539.558 tone în 2019) şi ovăz - 187.522 tone (361.573 tone anul trecut).

Nici în ceea ce priveşte plantele oleaginoase situaţia nu a stat mai bine. Dacă în 2019, cu o recoltă de 3,56 milioane de tone, România "a bifat" cea mai mare producţie de floarea soarelui din Uniunea Europeană, în 2020 a atins doar 1,84 milioane de tone de pe o suprafaţă însămânţată uşor mai mică faţă de 2019, respectiv 1,21 milioane hectare (1,28 milioane ha anul trecut), şi un randament de 1.510 kg/ha, comparativ cu 2.783 kg/ha anul trecut. La rapiţă, reducerea nu a fost atât de drastică, conform statisticii MADR, în condiţiile în care în 2019 s-au obţinut 798.215 tone, iar anul acesta 663.710 tone.

În schimb, producţia de porumb boabe a României a înregistrat un recul cu circa 45% din cauza secetei în 2020, totalizând 9,63 milioane de tone, comparativ cu recolta de peste 17,43 milioane de tone a anului trecut, dar totuşi o cantitate suficientă cât să acopere necesarul intern de porumb boabe estimat la 4,5 milioane de tone. Suprafaţa însămânţată a fost de 2,61 milioane hectare, cu doar 63.000 de hectare sub cea din 2019, însă randamentul a coborât la 3.695 kg/ha, faţă de 6.508 kg/ha.

"Anul agricol 2019-2020 a fost marcat de manifestarea fenomenului de secetă pedologică la nivelul tuturor regiunilor agricole, situaţie care a determinat o scădere a producţiilor medii la hectar faţă de anul 2019 cu circa 40% la cereale, circa 60% la plantele uleioase şi 45% la legume. În ceea ce priveşte sectorul pomicol, producţiile medii sunt în scădere cu circa 31% faţă de anul anterior, iar randamentele la hectar pentru struguri sunt în scădere cu circa 6% faţă de anul 2019", au transmis reprezentanţii MADR.

Vreau din România. Adrian Cocan, Lăptăria cu Caimac: Lipsa investiţiilor în agricultură face ca în România seceta să reducă recoltele la jumătate. În Olanda variaţiile sunt de 10% datorită sistemelor de irigaţii Cristina Roşca 29.12.2020, https://www.zf.ro/companii/vreau-romania-adrian-cocan-laptaria-caimac-lipsa-investitiilor-19829142

Adrian Cocan, director general al Agroserv Măriuţa, compania din spatele brandului Lăptăria cu Caimac, spune că pentru agricultura românească şi în general pentru producători, nu neapărat pandemia a fost cea mai grea încercare anul acesta, ci seceta.

„Seceta a lovit zdravăn producătorii din România indiferent că vorbim de cereale sau animale, s-a propagat în lanţ. Nu este afectată doar România este o problemă la nivel mondial. În partea aceasta de Europă au fost puţine precipitaţii, în vestul Europei au fost prea multe, în Noua Zeelandă şi Australia au fost incendii, la fel şi în America de Sud, în SUA au fost inundaţii şi aşa mai departe. Peste tot au fost probleme şi anul agricol a fost foarte prost”, a spus omul de afaceri în cadrul emisiunii Vreau din România, un proiect Ziarul Financiar şi Kaufland România.

Seceta a lovit din plin producătorii, n-au făcut excepţie cei de pe plan local, deşi România are rezervele de apă cele mai mari din Europa. Însă ele nu pot fi accesate pentru că nu există o infrastructură suficient de dezvoltată pentru a putea iriga.

Dragoş Constantinescu, Ursus Breweries: După pandemie mi-aş dori să avem un dialog public – privat – societate civilă, să discutăm cum putem să aducem din străinătate forţa de muncă educată, atât de necesară pentru dezvoltarea României Florentina Niţu 29.12.2020, Dragoş Constantinescu, preşedintele Ursus Breweries, care a trăit peste două decenii în afara ţării, consideră că în străinătate, în comparaţie cu România, există mai mult dialog între părţi, iar oamenii au mai multă libertate şi se discută despre îmbunătăţire la orice nivel ierarhic, nu doar la vârful piramidei.

Punctul forte al României este că are o populaţie foarte creativă şi executivul crede că acest lucru ar putea duce la dezvoltarea ţării.

„Sunt semne bune în România, însă este nevoie de stabilitate fiscală şi de sprijin din partea autorităţilor să continuăm să investim. După pandemie mi-aş dori să avem un dialog public – privat – societate civilă, în care să discutăm cum putem să aducem din străinătate forţa de muncă educată, atât de necesară pentru dezvoltarea României. Mi-ar plăcea ca oamenii să aibă încredere să se întoarcă acasă, iar infrastructura, educaţia şi sistemul sanitar ar trebui să stea la baza dezvoltării”, a afirmat Dragoş Constantinescu.

Românii beau tot mai multe energizante. Pe această piaţă lupta la vârf se dă între Hell şi Red Bull, dar mărcile private vin tare din urmă Cristina Roşca 29.12.2020 Piaţa de energizante şi-a continuat creşterea în 2020 pe fondul unui interes crescut al românilor pentru astfel de băuturi. Spre exemplu, anul trecut consumul de băuturi energizante s-a situat la peste 35 de milioane de litri, adică circa 1,8 litri per capita, ceea ce înseamnă o creştere de 40% faţă de 2015 spre exemplu.

“Consumatorii din România caută tot mai mult băuturi energizante, motiv pentru care această piaţă se diversifică şi multe nume noi apar în peisaj”, spun analiştii companiei de cercetare de piaţă Euromonitor despre evoluţia pieţei de profil în 2020.

Liderul pieţei în funcţie de volumele vândute este brandul Hell Energy, produs de compania cu acelaşi nume din Ungaria. Brandul a devenit lider în 2018, depăşind Red Bull şi a reuşit să îşi păstreze această poziţie în anii ce au urmat. Mai mult, şi-a majorat cota de piaţă, inclusiv în 2020, an marcat de pandemia de Covid-19. Situaţia României este una particulară dat fiind că în multă ţări Red Bull este lider, spun oficialii Euromonitor.

“Dat fiind că românii sunt tot mai sofisticaţi în gusturi şi tot mai atenţi la ceea ce consumă, brandurile lansează tot mai multe produse noi, declinări ale articolelor de bază. Spre exemplu, Hell Energy, liderul pieţei de energizante, a lansat două ediţii limitate la final de 2019, una cu aromă de cireşe şi struguri şi o alta cu guava şi yuzu.”Pe această piaţă, alt jucător important este Monster Beverage Corp cu brandul Monster adus pe plan local de Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare. De asemenea, în top se regăseşte şi brandul românesc Rienergy, produs de European Food, compania fraţilor Micula, conform celor mai recente date.

“Mărcile private devin şi ele tot mai vizibile pe această piaţă, lanţurile de retail încercând să capitalizeze potenţialul ne-exploatat al acestei categorii. Ei pariază pe apetitul consumatorilor cu venituri mai mici, mai ales în contextul Covid-19, pandemie care a redus puterea e cumpărare.”

Astfel, loc de creştere există încă.

ÎN PRIMELE 11 LUNI ALE ACESTUI ANBugetul de stat a încasat 12,3 miliarde lei din accizele la ţigarete Emilia Olescu / 29 decembrie• Industria tutunului a virat la stat cei mai mulţi bani din accize, comparativ cu celelalte domenii accizate

Accizele încasate la bugetul de stat din vânzarea ţigaretelor se ridică, în primele 11 luni ale anului în curs, la peste 12,3 miliarde lei, la această sumă adăugându-se accizele plătite de producători pentru produse din tutun încălzit - 95,5 milioane de lei, tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării de ţigarete - peste 42,6 milioane de lei, vânzarea de ţigări şi ţigări de foi - 24 de milioane de lei, conform informaţiilor publice.

Acestea arată că alte sume intrate la bugetul de stat provin din accizele încasate în vamă, iar din importul de ţigarete au mai fost încasate peste 516 milioane de lei.

Comparând cu încasările din alte produse accizabile, precum motorina (aproape 10,2 miliarde de lei), bezina fără plumb (2,8 miliarde de lei) sau berea (aproximativ 635 de milioane de lei), valoarea totală a accizelor din tutun şi produse din tutun este cea mai mare. Conform datelor din piaţă, veniturile la bugetul de stat încasate din accize şi TVA la produsele din tutun au crescut la circa 12,3% din totalul veniturilor fiscale, de la aproximativ 10,7% în 2019.

De altfel, execuţiile bugetare din acest an evidenţiază scăderi ale veniturilor din impozitul pe profit, din încasările de TVA, din accizele pentru produse energetice, pe creştere fiind doar veniturile din accizele la tutun şi cheltuielile cauzate de pandemie.

Companiile din industrie care plătesc aceste taxe sunt BAT, cu o contribuţie la încasările care provin din domeniul tutunului de peste 50%, JTI - cu circa 30%, PMI - cu aproape 15%, Imperial Tobacco - cu aproximativ 2% şi alţi câţiva jucători mici de profil.

În luna aprilie a acestui an, veniturile provenite din accizele plătite pentru produsele din tutun au crescut cu 25,2% (media primului trimestru fiind 15,3%). Doar pentru produsele puse pe piaţă în luna martie industria de profil a virat la stat circa 1,5 miliarde lei.

Ultima execuţie bugetară subliniază că deficitul a crescut, în noiembrie, cu 10 miliarde lei şi a ajuns, astfel, pentru primele 11 luni ale anului, la 84,05 miliarde lei (8,0% din PIB), comparativ cu 37,05 miliarde lei (3,5% din PIB) în primele 11 luni ale anului trecut.

În acest context, la începutul anului în curs, în Parlament a fost dezbătut cel mai radical proiect anti-tutun, care urmărea, printre altele, să elimine ţigaretele de la raft. Proiectul anti-tutun a fost respins la finele lunii iunie. Conform unui studiu de specialitate, adoptarea acestuia ar fi avut drept consecinţă directă scăderea cu 40% a taxelor plătite de industrie la buget de sector. Şi în programul actual de guvernare apar măsuri anti-tutun.

În condiţiile în care piaţa neagră a ţigaretelor a scăzut, în acest an, la 9,4% - cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani -, iar tendinţa de scădere se menţine, reprezentanţii companiilor de tutun se aşteaptă ca volumele de vânzări legale şi, implicit, taxele virate la stat pe care le vor raporta în 2021 pentru anul în curs să fie în creştere. Aceasta, în condiţiile în care cadrul de reglementare şi politica fiscală nu ar mai aduce surprize neaşteptate care să dea peste cap piaţa legală şi implicit taxele virate pentru produsele puse la vânzare.

Cifra de afaceri a industriei tutunului în 2019 a fost de aproape 21 miliarde lei, în creştere cu 17,3% faţă de 2018. Circa 80% din cifra de afaceri cumulată a industriei reprezintă taxe virate la bugetul statului (acciza, TVA, alte taxe şi impozite), conform studiului cit