Fotografia de pe coperta a fost realizata de Alexandru Nilescu.

@ Editura EIKON

Bucureqti, Str. Smochinului nr. 8, sector 1,

cod pogtal 031310, Romdnia

Difazare / distribulie carte: tel/fax:021 348 1474mobil: 0733l3L 145,0728 084 802e-mail: difuzar e@ edituraeikon.ro

Redaclia: tel: 021 3481474mobil: 0728 084 802,0733 I3l 145e-mail: contact@edituraeikon.roweb: www.edituraeikon.ro

Editura Eikon este acreditati de Consiliul Nafionalal Cercetirii $tiin(ifice din Rgminia (CNCS)

Descrierea CIP este disponibili la Biblioteca Nalionali a Rominiei

ISBN: 978-6 06-7 tt -509 -3

Editor: Valentin Ajder

FLoRTN BUDEA

UN DECENIU DE TRANZITTESPRE NICAIERI

VIATA POLITICA BIHOREANA1989 - 2000

EKoI[Bucureqti, 2016

CUPRINS

Introducere

Capitoul IIstoriografia problemei, metode de cercetare .................... 15

Capitolul2Evolulia vielii politice din Rominia, intre dictatura lui Nicolae

Capitolul3Oradea gi Bihorul in perioada tranzifiei de putere de Ia ,,EpocaCeauEescu" la noile structuri politice post-revolufionare (decembrie1989 - iulie 1990) ...:.........:....... .......................93

Capitolul4Viala politici locali intre anii 1990 - 1992 ............ .........229

Capitolul5Viala politici locali intre anii 1992 - 1996 ............ ......... 305

Capitolul6Viala politici locali intre anii 1996 - 2000 ............ ..........387

Concluzii .........45g I

Bibliografie, interviuri, resurse internet .................... 489

Capitolul I

Istoriografia problemei, metode de cercetare

Precum spuneam 9i in introducerea acestei lucriLri, cercetiLtorulcare iEi propune si abordeze, la nivel local, tema transferului de puteretle la comunism Ia democra{ie sevagisi in fafa unei bibliografii inegale.AEa cum se gtie, despre revolulie s-a scris mult in acegti ani. S-au scrisclr{i qi despre cele petrecute la Timigoara, Cluj, Sibiu, Bragov ori inalte orage ce au fost declarate ,,orage-martir". Pe c6nd in orasele careinci sunt puse in situafia de a se ,,bate" micar pentru a le fi recunoscutaportul ln schimbarea puterii, nu s-a scris deloc sau aproape deloc cuprivire la cele intimplate atunci. Raportul rimAne acelagi, ba chiar maimult, s-ar putea spune cd el devine complet defavorabil provinciei,tlaci ne referim la anii ce au urmat evenimentelor din decembrie1989. Sociologi, politologi gi, mai pu[ini, istorici au incercat sicleslugeascd intortocheatele cii ale tranzifiei. Nu insi qi in plan local.I)utem spune cd aici rolul de cronicar al zilelor noastre a fost asumatrle presa loca16. Din nefericire nici Arhivele Nalionale nu ne pot dagaranfii ci istoria noastri foarte recenti e bine pusi la p[strare pentrugenerafiile viitoare. Fie ci oamenilor politici le-au lipsit cunoqtinlelesau interesul pentru a pistra aceste secvenle din viala gi activitatea 1or,

fie ci vremurile au fost nedrepte cu aceste documente, fapt este ci, inarhive, s-a strAns prea pufin din ceea ce a fost viafa politicd bihoreanide la 1990 incoace. In aceastd situafie, presa locali gi martorii, inci inviafi, ai acestor evenimente rimAn singurele surse posibile. Inflorireape care presa locali a cunoscut-o inci din primele zlle ce au urmatciderii regimului comunist are meritul de a le oferi celor interesa[i osemnificativi varietate de abord[ri gi opinii asupra aceluiagi subiect,astfel incAt cercetdtorului ii va fi destul de ugor si igi faci o idee corecticu privire la temele abordate.

15

FLORIN BUDEA

Probabil cea mai importanti sursi a acestei lucriri, micardatoriti faptului ci este absolut inediti, e reprezentati de ceea ces-a mai pistrat din documentele definute, mai bine de 20 de ani,la el acasi de Constantin BozAntan. Participant la evenimentelerevolu{ionare de la Oradea, din decembrie 1989, membru alConsiliului Nafional al Frontului Salvirii Nafionale, primulpregedinte ales al Consiliului |ude{ean Bihor, Constantin Boz?ntangi-a insugit, in toamna anului 1990, o parte din documentele intocmitede cele mai importante institufii ale noii puteri democratice. A fhcutasta, dupi cum explica intr-un interviu colegul gi prietenul siu,Mircea Teaha, fiind convins ci, dupi cAgtigarea alegerilor din 20mai 1990 de cbtre F.S.N., intreaga administrafie va fi supusi unuidur proces de restaurafiel. La rdndul s[u, fost definut politic, MirceaTeaha a lucrat, din martie pAni in septembrie 1990, ca vicepregedinteal Consiliului Provizoriu de Uniune Nafionali - Bihor. Este Ei astiziconvins ci F.S.N. nu a trecut la inlocuirea structurilor de conducerede la nivel Iocal, imediat dupi alegeri, de teama unei reacfii dinpartea popula{iei ,,Ne-au mai lisat pdni in septembrie. Apoi am fostdesfiinfafi, as spune, fhri s[ gtim. F.S.N. a inceput s[ igi numeascioameni in funcfii. Pe noi, cei vechi, nu ne-a intrebat nimeni daclvrem si rimAnem sl lucrim in administrafie. intr-o buni zi ne-auspus: <Salut!r". in atmosfera tulbure gi inc[rcati de tensiune politicia acelor zile, Constantin BozAntan gi Mircea Teaha au adunat ceau putut din arhiva C.P.U.N. Bihor. Seara, au inghesuit toatehArtiile in portbagajul maginii personale a preEedintelui, o Dacia1300, gi att depozltat acest fragment de arhivi acasi la ConstantinBozAntan. Documentele prezint[ informa]ii interesante despre fostanomenclatur[ locali, despre starea economico-sociali a judeplui dinprimele zile ce au urmat revoluliei, despre adeviratele blt[lii date,la nivelul de vArf al unor institufii, pentru lnlocuirea exponenfilorvechii conduceri gi chiar despre modul in care s-au organizat, inOradea, primele structuri locale ale noilor partide.

O parte importantd a informafiilo,r citate pe parcursul acesteilucriri, este vorba mai ales de acele informafii care se referi la

1 Mircea Teaha, interilu, 24 aprilie 201j, Oradea, ,,Vd pute[i da seama ce era in sufletulnostru... Costi, eu ti allii ca noi, eram convinSi cd, tn chteva zile, ne vor face bagajele. Deceea ce avea sd urmeze ne era ;i mai teamd. Nu existau niciun fel de garanlii cd tot ceea ce

am incercat noi sdfacem va rdmhne a;a sau cd, mai rdu, anumite decizii nu vorfi tntoarseimpotriva noastrd."

t6 t7

Un deceniu de tranzilie spre nicdieri. Viata politicd bihoreand 1989 - 2000

reprezentan[ii nomenclaturii comuniste locale, provine din arhive.InvocAnd probleme organizatorice gi lipsa personalului, Serviciulfudefean Bihor al Arhivelor Nafionale a pus doar parfial ladispozifia publicului documentele pe care le define cu privire [aactivitateaP.C.R. in Bihor. in ciuda acestui fapt, in confinutul unordocumente referitoare mai ales la agriculture, am putut identifica maimulte nume ale unor activigti de partid care qi-au continuat activitateapolitici gi dupl decembrie 1989. De asemenea, documentele desalarizare ale fostelor cadre din activul P.C.R. gi U.T.C. de la niveljudefean gi din municipiul Oradea, pistrate in Arhiva Consiliuluifudefean Bihor, au constituit Ei ele o sursi important[ in demersulintreprins pentru identificarea celor care au co^ntinuat s[ faci politici;i dupi schimbarea de regim din Romdnia. In acest domeniu, altecAteva surse importante au fost presa locali anterioari cideriiregimului Ceaugescu gi materialele din presa post-decembristi careflceau trimitere la persoanele lustrabile din diferite judefe ale firii.

Scrisul istoric despre viala politici din Oradea gi Bihor pentruperioada anilor 1989-1990 nu cuprinde foarte multe lucrl"ri.Prima lucrare despre evenimentele petrecute la Oradea in zilele luidecembrie i989 a apirut abia in anul 2000. Ea poartd semniturascriitorului Mircea Bradu gi a istoricului Gabriel Moisa. In calitateasa de director al Teatrului de Stat din Oradea, Mircea Bradu a fbcutparte din ,,mica" nomenclaturl politicl locali gi a participat directla momentele pe care le evoci in cartea sa, fiind chiar, pref de numaicAteva ore, primarul pe care l-a ales mullimea adunati in PiafaUnirii, pe 22 decembrie 1989. Autorii volumului ,,O minune de treizile - Oradea, decembrie 1989" se plaseazi, de la bun lnceput, pepozllra celor care afirmi ci evenimentele ce au avut loc in oragul depe Crigul Repede au fost, fir[ doar Ei poate, o revolufie sau, mdcar, oparte a revoluliei romAne. .Dupi prima gi cea mai pargivi incercarede a minimaliza rmportanfa Revolufiei, tratAnd-o drept o migcareoarecare sau un eveniment aproape monden, a urmat a doua, lafel de reugitl, care susline ci migcarea n-a fost general5., in sensulci n-a cuprins intreg teritoriul flrii, ci s-a desfhgurat in nigte oazetemperamentale ale unui degert de mimiligi adormit sub o spumide indiferenli in patul siu mioritic cu evolufii line qi vag sinuoase,perfect controlabile. Ideea cAntecului de leagin care ne insofegte

FLORIN BT]DEA

mereu nu mai poate fi sustinute in clipa de fa[6"'z.Un alt izvor important de informafii cu privire la evenimentele

desfhgurate la Oradea si nu numai in decembrie 1989 este cartea,,Romdni contra romini'1 Editat intr-un tiraj de numai o suti deexemplare, de c[tre un grup de fogti ofileri din cadrul Diviziei 11

Mecanizate ,,Carei", unitate militari ce iqi avea structurile de comandlla Oradea, volumul valorific[ un document oficial de excepfie,,,|urnalul sintezi' al acfiunilor desfhgurate in ultimele zile ale anului1989 de unitlfile din Garnizoana Oradea. Aceasti sursi este cu atAtmai importanti, cu c?tt prezintd, inclusiv ,,acfiuni de lupt['] purtatede subunitili din Oradea, la Arad gi Timigoara, orage insAngerate alerevolufiei romAne. Colonelul rezervist Grigore Bartog, coordonatorulvolumului, privegte evenimentele care au dus la ciderea regimuluiCeaugescu din perspectiva militarului de carieri' gi a patriotului ceiEi vedea fara ameninfati de pericolul intervenfiei armate str[inesau al revizionismului maghiar. Viitor comandant al GarnizoaneiOradea, mai apoi, ales local gi politician activ in rAndurile P.S.M. sauP.R.M., Grigore Bartoq afirmi ci,,Jurnalul acfiunilor de lupti este undocument original Ei absolut autentic"3. El susfine, ferm convins deaceasta, ci revolufia a fost opera unor servicii striine, care l-au avutdrept vector principal de acfiune pe pastorul Tcik6s Ldszl6 gi ci toateevenimentele sAngeroase ce au marcat ciderea regimului Ceausescuau fost rezultatul aplicirii acestui scenariu, al dezinformirilor,manipullrilor gi al implicirii civililor in ac{iuni armate.

In acelagi an,2007, universitarul oridean dr. Florin Ardeleanpublica cele doul volume ale tezei sale de doctorat, in esen[[, oistorie a presei locale ce cuprinde ultimele luni de activitate aleziarelor ce apdreau sub patronajul Comitetului |udefean al P.C.R.gi anii de libertate gazeti.reasc[ ce au urmat. Referindu-se la relafia,,vechii" prese cu revolulia gi protagonigtii ei, autorul remarca faptulcd ,,Persista o nemullumire fali de ceea ce se intAmpla la <Crigana> gi<CriEana liberS,>, o neincredere in cei care erau acuzalr de duplicitate,de un pact dubios cu noile structuri de putere"a.

z Mircea Bradu, Gabriel Moisa, O minune de trei zile - Oradea, decembrie 1989, Oradea,Editura Treira,2000, p. 1.

a Grigore Bartog, Viorel Diaconu - coordonatori, 1989 - Romhni contra romdni, Oradea,Asocialia Ofiferilor in Rezervi din RomAnia 2007, p.7 .

a Florin Ardelean, Dogmd ;i Opinie - Istoria presei orddene, Oradea, Editura UniversitiliiOradea, 2007, p. 40.

l8 t9

Un deceniu de tranzilie spre nicdieri. Viala politicd bihoreand 1989 - 2000

in anul 2009, scriitorul Mircea Bradu gi istoricul Gabriel Moisa,irnpreuni cu inginerul Radu Davidescu, participant la evenimenteierevolufionare din ora$, revin asupra evenimentelor petrecute laOradea in decembrie 1989 cu volumul ,,Revolufia romini la Oradea- documente, mlrturii". Cu acest prilej conferentiarul universitarGabriel Moisa adaugi celor prezentate in cartea anterioari citevaclemente noi, mai ales din sfera celor care au anticipat, in judefu1tlihor qi la Oradea, convulsiile ce aveau si provoace schimbarearegimului comunist. AEa cum reiese din titlul ei, cartea adunirnirturiile celor care au gestionat transferul de putere ln plan local,unele dintre aceste destiinuiri avAnd un oarecare caracter inedit, ele

liind, pAn[ asttrzi, pufin cunoscute, chiar gi printre orideni. Printre,,actele de revoltf' ce au prefafat, in plan local, revolufia, istoriculGabriel Moisa amintegte de scrisoarea, trimisl de scriitorul Radul]nescu postului de radio ,,Europa Liberi' in 1989. ,,Gestul lui Radullnescu, scrie Gabriel Moisa, este practic ultimul act de protest alunei personalit[fi culturale romAne inainte de ciderea regimuluicomunist"s. Eseist, filosof qi critic literar, Radu Enescu a fost ales, la22 decembrie 1989, membru al Consiliului |udefean al F.S.N. Dupicum el insuqi mirturisegte intr-un articol publicat in februarie 1990.l)egi ulterior a fost reales, in lips[, a mai activat numai c?teva zllein acest consiliu. Radu Enescu a fost unul dintre primii intelectualiromAni care au avut curajul si spuni public ci aceste consilii aleFrontului sunt ,,lipsite de legitimitate juridici qi componenla lorcuprindea oameni autoerijali peste noapte in oponenli gi victime aleregimului ceaugist"6.

Oricit ar pirea de interesant, presa locali din primul deceniu dedemocra{ie nu a acordat spafii prea ample evenimentelor desfhguratela C)radea in ultimele zile ale anuluf 1989. in afara editoriglelorocazionale, materialele de presi ce cuprind date factuale, apirute inacegti primi zece ani, pot fi numlrate pe degetele de la o mAni. AcestIapt se datoreazl,poate, impresiei impirtlqite de unii conduci'tt,ri degazete ci,,Pentru urbea noastri revolufia a fost mai mult un cadou $i

r; Gabriel Moisa, Mircea Bradu, Radu Davides crt, Revolulia romdnd la Oradea: documente

- marturii, Editura Arca, Oradea, 2009, p. 52.

o Radu Enescu, Publicisticd (1990 - 1994), edilie ingrijiti de Nicolae Pop, Oradea,

Asocialia Culturali DArt, 2013, p. 18. ,,Pentru c[ F.S.N. a creat o regretabili confuzieintre stat gi guvern, reprezentativ doar pentru o unicd formaliune politici, fapt care a

tlus la totalitarism, la dictatura partidului unic,(...)'l Declaralie.

FLORIN BUDEA

mai pufin un lucru forfat si se intAmple"', dupd cum explica FlorinArdelean.

Figuri controversatl a publicisticii romAnegti de dupi 1989,anterior cercetitor la Muzeul Jdrii Crigurilor, reputat speolog,Liviu Vilenag este autorul a douS volume care igi propun sidevoaleze modul in care Securitatea ,,fabrica" spioni gi dosare. Celedoui volume ale sale, ,,Fabrica de spioni" gi ,,Fabrica de dosare",cuprind documente gi declarafii care susfin relafiile unor importantepersonalit[fi ale vielii publice nafionale si locale cu diferite serviciisau agenturi de spionaj, romdnesti sau striine. O noti aparte a celordoui volume este reprezentati de consistenta listi a fostelor cadregi a colaboratorilor Securitdfii din mai multe institulii ale judefuluiBihor, care au rimas in activitate Ei dupn 1989. Greu de infeles, insiautorul suspecteazi pe toati lumea. De la Gabriel Liiceanu, pAni lafostul siu coleg de la muzeu, viitorul senator F.S.N., Viorel Faur. Totuniversul lui Liviu VilenaE pare prinsi intr-un joc nesfArqit cu spioniK.G.B., ai Securitifii, ai STASI, in general, a tot ce a reprezentant rIucomunismul gi polifiile sale politice. ,,Prin <Fabrica de dosare> LiviuVilenag continui munca tenace de investigare a arhivelor Securitifii.(...) Este o frescl aproape vie a unui trecut totalitar, de ale ciruisechele grave suferim cu tofii, pAnl in zi:ua de astizi"8.

Publicat5,la Bucuregti, dar ca urmare a unor studii sociologiceefectuate in Bihor, cartea semnati de universitarul oridean SerbanOlah, ,,Elitele locale", este o pdtrunzbtoare, dar discreti aializi,. atrecutului qi a prezentului celor care au condus, in ultimii ani, destinelelocuitorilor acestei pirfi de farI. Autorul urmiregte evolulia maimultor flguri importante ale viefii publice bihorene, inainte gi dupi1989, trasdnd prin cercetlrile sale parcursul biografic al acestora.Concluziile autorului sunt interesante gi se pot dovedi utile lucririide faf6. $erban Olah descrie modul in care, in 1989, reprezentanli ai,,elitei economice locale" au ajuns in funcfiile de conducere ale unorintreprinderi de stat, pe care, ulterior, le-au privatizat in propriulinteres. Autorul constati c[ ,,Membrii elitelor politice Ei economiceinterrelalioneazb..in perioada actuali, devine tot mai clar ci omulpolitic este fie om de afaceri, fie reprezintd interesele unei firme mari,

z Gazeta de Vest (Oradea), anul I, 1990, nr. 1, 1-19 ianuarie, p. 1, art. Florin Ardelean,Revolu{ia,,made in Oradea".s Liviu Vilenas, Fabrica de dosare, Editura Vestala, Bucuresti, 2072, coperta aIY-a.

20 2t

Un deceniu de tranzilie spre nicaieri. Viala politicd bihoreand 1989 - 2000

lie este legat de o serie de oameni de afaceri"e. Din picate, autorulcste foarte zgircit in a dezvilui identitatea subiecfilor sii, cele mairnulte dintre acestea putAnd doar si fie ghicite, pe baza unor datece apar ln figele, anonime, intocmite membrilor elitelor politico-administrative locale.

Istoricul oridean Gabriel Moisa afirml c5,, doar pAnd in 2009,|anivel nalional au fost publicate ,,peste 300 de articole, studii gi clrfi"referitoare la evenimentele revolufionare din decembrie 198910.'f inAnd cont gi de faptul cl anul trecut a fost marcati implinirea unuisfert de veac de la revolu]ie, conjuncturi in care subiectul a revenitin atenfia cercetitorilor gi a opiniei publice, probabil ci numirulircestor lucriri s-a dublat. Scrisul ,,istoric" pe tema revoluliei poate ficlasat in mai multe categorii. Avem la dispozifie lucriri autentice deistorie, apoi existi ciLrfi scrise de jurnaligti sau de pasionafi ai istoriei,rnemorii, interviuri gi chiar rapoarte oficiale, precum cele intocmitede comisiile de specialitate care au funcfionat ln Parlament, cumisiunea de a investiga acest moment istoric inci neelucidat pedeplin. A existat apoi un numir destul de mare de cirfi scrise qipublicate in strlinitate, despre revolufia romAnd'. Nu in ultimul rindtrebuie menlionate aici articolele publicate in presa, mai mult saumai pufin specializati, pe aceastd temi.

O scurti trecere in revisti a acestei bogate bibliografii poateavea ca punct de pornire relevanfa materialului istoric adus inainteaochilor noqtri de citre autori.

Lucrarea profesorului universitar doctor Ioan Scurtu este unadin cirlile care trebuie citite despre revolulia romAni din decembrie1989. Volumul aloci spafii generoase pentru a explicita contextulinternafional in care s-au petrecut evenimentele, descrie ciderearegimului Ceaugescu ca pe o ,,inevitabili" schimbare gi aruncl oscurti privire asupra RomAniei de dup[ 1989. Referindu-se la stareatle faliment moral a sistemului, universitarul bucuregtean scria:,,Dupi preluarea intregii puteri politice in 1974 de citre Nicolae()eaugescu, s-a dezvoltat un aberant cult al personalitilii, care a

crescut in intensitate pe m[suri ce situafia RomAniei devenea tot maigrea. Chiar gi comunigtii cei mai infocafi, care crezuseri in <visultle aur al omenirii>, deveniseri pesimigti gi agasafi de propaganda

u S erb an Olah, Elitele lo cale, Edlttu a Economici, Bucureqti, 200 4, p. 3 47.rrr Gabriel Moisa, Mircea Bradu, Radu Davidescu, Revolulia romdnd la Oradea:rlocumente - mdrturii, Editura Arca, Oradea, 2009, notl de subsol, p. 12.