Stiri 9 decembrie 2020

Cursul de schimb 09.12.2020 1 EUR 4.8680

1 USD 4.0155

Alertă ANM: Vin trei zile de iarnă. Unde viscoleşte şi cât va ploua în sudul ţării 9 decembrie 2020, 14:09 de Ionela Stănilă Devino fan

Alertă ANM: Vin trei zile de iarnă. Unde viscoleşte şi cât va ploua în sudul ţării Vreme de iarnă până vineri

Meteorologii au emis o avertizare cod galben de ninsori abundente, vânt puternic şi viscol, în Carpaţii Meridionali şi de Curbură, începând de miercuri seară şi până vineri după-amiază. În sudul Banatului, nordul Olteniei şi al Munteniei, sud-estul Moldovei sunt prognozate ploi însemnate cantitativ.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o nouă informare meteorologică, pentru sudul, estul şi centrul ţării, unde vor fi precipitaţii în general moderate cantitativ, polei şi intensificări ale vântului. Informarea este valabilă de miercuri, de la ora 14.00, până vineri, la ora 15.00. "În intervalul menţionat, în sudul, estul şi centrul ţării temporar vor fi precipitaţii în general moderate cantitativ şi se vor acumula 15...25 l/mp şi izolat peste 30 l/mp. Vor predomina ploile, iar din cursul serii de miercuri (9 decembrie) şi până în dimineaţa zilei de joi (10 decembrie) în jumătatea de nord a Moldovei vor fi mai ales ninsori.

Temporar se va depune polei în estul ţării şi pe arii restrânse în restul teritoriului. Local, vântul va prezenta intensificări, cu rafale în general de 45...55 km/h", a transmis ANM. La munte vor predomina nisorile, iar joi şi vineri, la altitudini mai joase precipitaţiile vor fi mixte, favorizând depunerile de polei. Vântul va prezenta intensificări locale, cu viteze de peste 60...70 km/h. Totodată, meteorologii au emis o atenţionare Cod galben, valabilă de miercuri, de la ora 17.00, până vineri, la ora 15.00, în Carpaţii Meridionali şi de Curbură, unde sunt prognozate ninsori abundente,

1

strat consistent de zăpadă, intensificări ale vântului şi viscol, în special la altitudini mari; iar în sudul Banatului, nordul Olteniei şi al Munteniei, sud-estul Moldovei vor fi ploi însemnate cantitativ.

"În Carpaţii Meridionali şi de Curbură temporar va ninge, mai abundent la altitudini de peste 1.400 m şi se va depune strat consistent de zăpadă. Vântul va avea intensificări, iar pe creste va fi tare, cu viteze la rafală de peste 90...100 km/h şi va fi viscol ce va determina scăderea vizibilităţii. În sudul Banatului, nordul Olteniei şi al Munteniei, precum şi în sud-estul Moldovei vor predomina ploile care vor fi însemnate cantitativ, iar cantităţile de apă vor depăşi 30...40 l/mp şi pe arii restrânse 50...70 l/mp", a arătat ANM.

APIA si SUBVENTII

APROBATE PÂNĂ-N 2022! SUBVENȚIILE APIA DE CARE BENEFICIAZĂ CEI MAI MULȚI FERMIERI ROMÂNI!Agroinfo 09 decembrie 2020

SUBVENȚII FERMIERI. Subvențiile de care beneficiază cei mai mulți dintre fermierii români sunt aprobate de Comisia AGRI din Parlamentul European pentru cei doi ani de tranziție, 2021-2022, până la implementarea noii Politici Agricole Comune (PAC) în 2023. Astfel, cel puțin până-n anul 2022, fermierii români ar putea să mai încaseze aceste ajutoare.

Regulamentul european de tranziție a fost aprobat pe 1 decembrie 2020 de Comisia AGRI din Parlamentul European. La 1 decembrie, membrii Comisiei pentru agricultură a Parlamentului European (AGRI) au adoptat un acord informal încheiat cu Consiliul la sfârșitul lunii noiembrie 2020, cu privire la modul în care politica agricolă comună (PAC) a UE ar trebui prelungită până la sfârșitul anului 2022. Cu mențiunea că acest regulament are nevoie acum de aprobarea oficială a Consiliului miniștrilor agriculturii din UE și a tuturor deputaților europeni ca să poată intra în vigoare. Votul în plen al Parlamentului European este programat pentru 14-17 decembrie, în timp ce următorul Consiliu AGRIFISH are loc în perioada 15-16 decembrie.

Potrivit regulamentului de tranziție, unor țări din UE li se va permite să extindă ajutorul național tranzitoriu (ANT) - sprijin suplimentar pentru veniturile fermierilor din anumite zone - până la sfârșitul anului 2022. Comisia Europeană a dorit să elimine aceste subvenții, dar statele membre din Europa Centrală și de Est, precum Bulgaria, Ungaria și România au pledat cu înverșunare pentru continuarea plăților.  

2

Nu e de mirare că România este înverșunată în continuarea acestor plăți pentru fermieri. Cei mai mulți crescători de animale din România beneficiază doar de ajutorul național tranzitoriu. Pentru mulți, este singura subvenție pe care o încasează. Prea puțini sunt cei care sunt eligibili pentru încasarea sprijinului cuplat zootehnic. Ajutorul național tranzitoriu este plătit din bugetul de stat, deci nu este o subvenție europeană, așa cum este sprijinul cuplat zootehnic, achitat crescătorilor din fonduri europene. Diferența de cuantum pe cap de animal între cele două subvenții este uriașă. Ajutorul național tranzitoriu este mult mai mic, dar mult mai ușor de obținut de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

De acest ajutor național beneficiază și fermierii din sectorul vegetal pentru culturile amplasate în teren arabil, pentru cânepă, tutun, hamei și sfeclă de zahăr. Pentru anul 2020, cuantumul acestui ajutor, pe hectar, pe cap de animal sau pe tona de lapte de vacă nu a fost încă stabilit. De obicei, APIA le achită fermierilor această subvenție din bugetul național al anului următor anului de cerere. Ar urma ca plata ajutorului națonal tranzitoriu să fie demarată de APIA din ianuarie 2021 încolo.

Vă reamintim cuantumul acestor ajutoare pentru anul de cerere 2019:

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU VEGETAL

ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil - 13,3202 euro/ha = 63,1791 lei/haANT 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră - 8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/haANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun - 1.569,4413 euro/ha = 7.454,2183 lei/haANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei - 400,2599 euro/ha = 1.901,0744 lei/haANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr - 73,8219 euro/ha = 350,6244 lei/ha

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU ÎN ZOOTEHNIE

ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte - 17,7220 euro/tonă = 84,1724 lei/tonăANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne - 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animalANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine - 4,7157 euro/cap = 22,3976 lei/cap de animal

3

Important de reținut că pentru regulamentul de tranziție, care prevede și acordarea ajutorului național tranzitoriu până-n 2022, urmează, săptămâna viitoare, votul în plenul Parlamentului European și aprobarea în Consiliul miniștrilor agriculturii din statele membre UE, Consiliul AGRIFISH.

FERMIER MARE: NU MAI PUTEM SĂ CONTINUĂM SĂ DĂM SUBVENȚII PE POST DE AJUTOR SOCIAL PENTRU AȘA-ZIȘII FERMIERI! Agroinfo 09 decembrie 2020

VOCEA FERMIERULUI. Nu mai putem să continuăm să dăm subvenții pe post de ajutor social pentru așa-zișii fermieri. Subvențiile trebuie date celor care produc pentru piață și pot aduce mâncare ieftină în magazine, a spus fermierul Ovidiu Onișor, director executiv Ada Prod Com. Deține peste 280 de vaci de lapte și 1000 de hectare în județul Cluj. Pe 20 noiembrie 2020, fermierul a participat în calitate de speaker la cea de-a cincea ediție a Forumului Internațional al Marilor Fermieri – RALF.

„Vorbim astăzi despre 800 de mii de fermieri în România. Unul dintre principalele criterii care indică nivelul de performanță al agriculturii dintr-o țară este numărul de fermieri raportat la populația țării. Eu cred că ne-am descurca foarte bine și cu 80.000 de fermieri. Trebuie să găsim soluții pentru a defini noțiunea de fermier activ. Nu mai putem să continuăm să dăm subvenții pe post de ajutor social pentru așa-zișii fermieri. Subvențiile trebuie date celor care produc pentru piață și pot aduce mâncare ieftină în magazine. 

O altă problemă pe care o avem este lipsa planurilor parcelare, a cadastrului în România. De ani de zile se discută că suntem în pericol să pierdem subvențiile pentru că nu se elaborează aceste planuri parcelare. De unul singur este foarte greu să intabulezi pentru că primăria susține că până nu există un plan parcelar și nu are o viziune unitară asupra terenului, nu te poate băga pe tine în mijlocul parcelei. În Ardeal situația este foarte gravă. Cred că sub 10% dintre terenuri sunt intabulate și acelea probabil că sunt pășuni sau composesorate, dar ca teren agricol arabil individual, foarte puține. Trebuie să-i determinăm pe primari să facă aceste intabulări, chiar dacă de cele mai multe ori ei nu au nici un interes să descâlcească situația.

De 28 de ani mă ocup de agricultură, dar nu văd să fie făcuți pași semnificativi în această direcție legată de terenuri. Este nevoie de termene clare pentru a se finaliza punerea în posesie și elaborarea planurilor parcelare. Cred că trebuie să avem în vedere și că, chiar dacă se face un plan parcelar, apare extrasul CF pe deținătorul titlului de proprietate, care de cele

4

mai multe ori e decedat. De mult ori, titlul de proprietate are șapte proprietari, toți decedați.

Ca să faci actele la zi pentru utilizator este foarte complicat, dacă nu chiar imposibil, pentru că multe terenuri s-au vândut, sau s-au împărțit între frați fără acte. Ar trebui găsită o soluție simplă. Dacă, de exemplu, terenul este declarat la registrul agricol pe unul dintre utilizatori, sau terenul a fost vândut printr-un contract scris de mână acum 15 ani, să se dea un termen de 5-6 luni prin care toți cei care au lucruri de revendicat să o facă, după care terenul să rămână utilizatorului, deținătorului terenului de la registrul agricol. Altminteri, riscăm să derulăm niște procese de intabulare care se vor întinde la infinit. Pe lângă registrul agricol există și baza de date APIA, și alte chei de control astfel încât actul juridic să se facă legal, dar fără a chema în judecată pe nepoții nepoților. Trebuie să se găsească neapărat o soluție pentru elaborarea planurilor parcelare pentru ca utilizatorul să ajungă să fie trecut pe actul de proprietate,” a spus Ovidiu Onișor.  

RALF 2020 – Forumul Internațional al Marilor Fermieri este un proiect realizat de BORO Communication, în parteneriat cu Corteva Agriscience, CEC Bank, FMC Agro România și Agricloud.

 OFICIAL! Noi condiții pentru subvențiile APIA. Proces simplificat pentru fermieri 9 decembrie 2020

Proses simplificat pentru fermierii români care vor să primească subvențiile APIA! Președintele României a semnat astăzi Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Astfel, odată cu publicarea legii în monitorul oficial, fermierii nu vor mai fi nevoiți să depună adeverința de la Primărie pentru a obține subvențiile APIA. În schimb, adeverințele vor fi eliberate direct de către Primărie la solicitarea APIA.

”Primăriile pe raza cărora se află terenurile agricole sunt obligate să elibereze adeverințele conform înscrisurilor din registrul agricol la solicitarea APIA, cu consimțământul scris prealabil al fermierului”, se arată în textul legii.

Pentru a primi subvenția APIA, fermierii trebuie să ”să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia

5

documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziţia lor, cu excepția adeverințelor conform înscrisurilor din registrul agricol, sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităţilor administrativ-teritoriale, dacă este cazul. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii”.

Legea mai stipulează și faptul că fermierii persoane fizice trebuie să depună la APIA o declarație pe proprie răspundere că își lucrează terenul agricol și că dețin documente doveditoare. Declarația va fi depusă odată cu cererea unică de plată. 

Pentru a intra în vigoare, noua lege trebuie publicată în Monitorul Oficial. Aceasta se va aplica în următoarea campanie de depunere a cererilor, pentru plățile directe din 2021.

Principalele probleme cu care s-au confruntat fermierii in ultimii doi ani. Iata despagubirile care au fost acordate decembrie 9, 2020

Grindina, furtunile si ploile torentiale sunt fenomenele naturale care au generat cele mai mari pierderi pentru fermieri si care au dus la plata celor mai mari despagubiri pentru culturile agricole, atat in anul 2019, cat si in 2018, reprezentand 96,3% din totalul despagubirilor acordate agricultorilor, reiese din datele Uniunii Societatii de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR).

In contextul fenomenelor meteo extreme din ultimii ani, care provoaca pierderi importante in agricultura, fermierii romani isi pot proteja investitiile prin intermediul politelor de asigurari agricole. Cu toate acestea, doar 22% din terenul arabil al Romaniei (aproximativ 2 milioane de hectare, din totalul de 8,3 milioane de hectare) este asigurat.

Avand in vedere evenimentele petrecute in ultimele luni, UNSAR lanseaza joi un ghid cu informatii utile despre politele de asigurari agricole dedicat fermierilor. Materialul isi propune sa raspunda celor mai frecvente intrebari legate de aceste produse si de riscurile asigurate.

6

Lansarea ghidului vine si in contextul in care fermierii pot beneficia de un program de subventionare a primelor pentru asigurarile de culturi, cu o valoare totala de 40 milioane euro – Submasura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor”, relansata de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) in acest an. Subventiile pot fi accesate pana in noiembrie 2020, conditiile detaliate fiind prezentate pe site-ul MADR.

„Subventionarea primelor platite reprezinta un sprijin real pentru fermieri. Volatilitatea fenomenelor meteo din ultimii ani indica o noua realitate cu care se confrunta sectorul agricol si fermierii – dat fiind inclusiv contextul schimbarilor climatice, al caror impact este asteptat sa creasca in perioada urmatoare. Asigurarile agricole reprezinta un instrument ce are ca scop stabilitatea financiara a producatorilor agricoli si care ii poate proteja de pierderile cauzate de astfel de fenomene”, a declarat Adrian MARIN, presedintele UNSAR.

Prin achizitia unei polite de asigurare agricola, fermierii pot beneficia de protectie financiara impotriva fenomenelor climatice nefavorabile precum inundatiile, grindina, inghetul (timpuriu de toamna, de iarna sau tarziu de primavara), ploile torentiale sau ploile excesive de lunga durata, furtuna, vijelia, uraganul, tornada, seceta sau arsita.

Subvenția la usturoi 2020 – puțin peste 1.500 euro la hectar, cuantum anunțat la DAJ! Ramona Dascălu - 9 decembrie 2020

Subvenția la hectar pentru cultura de usturoi – cuantum pentru fermieri în 2020. Anul acesta, subvenția va fi cu 50% mai mică ca anul trecut, astfel că fermierii vor primi puțin peste 1.500 de euro la hectarul de usturoi, în loc de 3.000 de euro, cum s-a anunțat inițial, în primăvară.

Direcția Agricolă Județeană (DAJ) Olt a primit o adresă prin care este anunțată că subvenția va fi de doar 1.500 de euro. La nivelul județului Olt sunt 176 de fermieri eligibili.

7

”La usturoi li se va diminua subvenția, am primit adresă, suma va fi mai mică cu aproape 50%. Vor primi puțin peste 1.500 de euro în loc de 3.000 de euro la hectarul de usturoi. Din 238 de fermieri care s-au înscris în Programul Usturoiul au rămas 176 eligibili, pentru 200 de hectare. Refacem situația, luni am primit adresă cu suma ce revine fiecăruia, solicităm și așteptăm să primim banii”, a declarat directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Olt, Gabriela Andronie pentru 10news.ro.

Ministrul Adrian Oros a anunțat în luna noiembrie că bugetul alocat ajutorului de minimis pentru cultivarea usturoiului în acest an este de 1,5 milioane euro. De asemenea, acesta a mai spus că în acest an numărul celor care vor beneficia de subvenția pe usturoi la nivel național este de 1091.

Fermierii și-au putut valorifica producția de usturoi până pe 20 noiembrie, iar până pe data de 27 noiembrie au putut depune la direcţiile pentru agricultură judeţene documentele justificative care să ateste valorificarea producţiei.

Conform legislației în vigoare, plățile trebuie făcute până la finele anului în curs.

8

9

10

11

12

13

14

15

AFIR si FINANTARI

Banii pentru tinerii din diaspora au rămas neaccesați. ”A fost un fiasco!” 9 decembrie 2020

Submăsura de instalare a tinerilor fermieri dedicată tinerilor din diaspora a fost anunțată cu entuziasm de reprezentanții de la Ministerul Agriculturii, însă se pare că acest entuziasm nu s-a transpus și în proiecte concrete. Din păcate, cei 20 de milioane de euro alocate pentru acești fermieri au rămas neaccesați anul acesta. Posibilele cauze care au dus la această situație au fost discutate în emisiunea ”Agricultura la Raport” de realizatorul Ovidiu Ghinea și cei doi consultanți invitați.

”În anul 2020 am avut o sesiune pe submăsura 6.1 – instalarea tânărului fermier, unde am avut un buget mai slab decât în anii trecuți. El a fost împărțit în două bugete: 23 milioane euro pentru tinerii fermieri din România și 20 milioane euro pentru tinerii fermieri din diaspora.

Zilele trecute a fost publicat un raport. Mare parte din cele 23 milioane euro pentru tinerii din România au fost cheltuite, dar, din păcate banii din diaspora au rămas neaccesați. În prima sesiune a fost un proiect care a fost neeligibil și nu s-a cheltuit niciun ban, iar în a doua sesiune au fost în jur de 9 proiecte, dar niciunul nu intră la finanțare, fiindcă regulile sunt clare și precise iar oamenii nu pot să facă un proiect așa din scurt. Sesiunea a fost deschisă în august, înregistrarea la APIA trebuia făcută de mult, firma și autorizarea trebuia făcută din primăvară, beneficiarul trebuia să urmeze și un curs de calificare… Lucrurile nu au funcționat cum ar fi trebuit să funcționeze. Practic, au fost un fiasco cele 20 de milioane de euro. Presupun

16

că această sesiune va fi deschisă și în 2021”, a precizat consultantul Florin Istrate pentru AGRO TV.

”Normal, un program pentru diaspora ar trebui stabilit de anul acesta pentru la anul, pentru ca tânărul fermier să poată să-și pregăsească tot cei trebuie ca să depună un proiect eligibil. Altfel e foarte greu. A fost lansat în pripă”, a completat consultantul Leonida Vărzaru.

493 de tineri fermieri vor beneficia de fonduri europene în valoare de 20,2 mil euro meatmilk 9 decembrie 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale informează că a finalizat evaluarea tuturor cererilor tinerilor fermieri pentru finanțarea exploatațiilor agricole, depuse în sesiunea derulată la nivel național și, pentru prima oară, în diaspora la nivelul întregii Uniuni Europene, în perioada 15 iulie – 15 octombrie 2020.

AFIR a primit online 778 de solicitări de finanțare în valoare totală de 31.870.000 de euro. Dintre acestea, 10 cereri de finanțare, însumând 410.000 de euro, au fost depuse de către tinerii fermieri români care lucrează în străinătate (componenta diaspora).

Cele mai multe solicitări de finanțare, 200, au fost depuse de tinerii fermieri pentru investiții în horticultură, valoarea lor fiind de 8,16 milioane de euro. De asemenea, AFIR a primit 146 de cereri de finanțare pentru culturi de câmp, cu o valoare de 5,94 milioane de euro. Pentru culturi mixte, 138 de tineri fermieri au depus solicitări de finanțare în valoare de 5,63 milioane de euro. Totodată, o altă ramură agricolă care a prezentat interes este apicultura, pentru care s-au depus 97 de cereri de finanțare, în valoare de 3,88 milioane de euro.

Cu privire la investițiile mixte, atât vegetal, cât și zootehnic, AFIR a primit 81 de solicitări de finanțare, însumând 3,43 de milioane de euro.

17

Pentru creșterea bovinelor de lapte, 75 de tineri fermieri au depus proiecte, valoarea investițiilor solicitate fiind de 3,12 milioane de euro. Alte 22 de cereri de finanțare s-au depus la AFIR pentru investiții în ferme mixte de animale, cu o valoare de aproximativ 1 milion de euro. Pentru investiții în creșterea ovinelor, caprinelor și bovinelor de carne, 10 tineri fermieri au depus cereri de finanțare în valoare de aproximativ jumătate de milion de euro.

Din totalul proiectelor depuse în sesiunea din acest an, au fost selectate pentru finanțare 493 de proiecte, în valoarea totală de 20,2 milioane de euro. Selecția proiectelor a fost făcută în funcție de punctajul obținut de fiecare proiect în parte și de criteriile de departajare, în limita fondurilor disponibile.

Fondurile nerambursabile pentru finanțarea proiectelor eligibile sunt asigurate prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

ALTELE

ADRIAN OROŞ: ''40% din fermele din România sunt gospodăriile bunicilor,care nu vor rezista pe piaţă dacă nu se asociază'' G.U. Miscellanea / 09 decembrie Din totalul fermelor din România, 40% reprezintă de fapt gospodăriile bunicilor şi părinţilor noştri de la ţară, care însă nu au nicio şansă să reziste pe piaţă dacă nu se asociază în cooperative, a afirmat, astăzi, Adrian Oros, ministrul Agriculturii, într-o conferinţă online, conform Agerpres.

"Am aici o situaţie care m-a îngrijorat încă de la început: peste 40% din teren în România este lucrat de 0,56% dintre fermieri, în ferme mai mari de 300 de hectare. Sigur că nu este neapărat rău, mai ales în unele zone ale ţării, unde se face un anumit tip de agricultură. Dar alte 40% din suprafaţa lucrată este lucrată de 97% din fermieri, de 795.000 de fermieri, în ferme mici, sub 50 de hectare. Trebuie să recunoaştem că majoritatea acestor ferme nu sunt ferme reale, comerciale, care ar rezista pe piaţă. Sunt acele gospodării ale populaţiei, ale bunicilor noştri, ale părinţilor noştri, care fac o agricultură de subzistenţă care

18

întotdeauna este susţinută de o pensie sau de un salariu", a precizat ministrul.

El a subliniat că aceste mici ferme nu vor rezista singure, iar singura soluţie este asocierea lor în cooperative.

"Ar trebui ca în această perioadă de şapte ani să reuşim ca cât mai multe din aceste ferme să devină comerciale, care să reziste pe piaţă, iar acest lucru nu se poate decât dacă aceşti oameni se asociază în cooperative. Am căutat peste tot în Europa şi nu există altă formă de supravieţuire pentru un fermier mic, chiar şi pentru un procesator mic, dacă nu face parte din asemenea cooperativă", a menţionat Oros.

Ministrul a arătat că el crede în ferma de familie, specifică satului românesc, transmite Agerpres.

"Dar fermele de familie şi fermierii mici nu pot exista pe piaţă fără această asociere economică, pe care noi o numim cooperativă. Singura soluţie realistă, oricât am vrea noi să găsim alte soluţii, care rezolvă foarte multe probleme ale fermelor mici şi ale celor de familie este această cooperativă", a susţinut oficialul guvernamental.

El a arătat că, în ţară, a găsit multă reticenţă la această idee din partea fermierilor mai înaintaţi în vârstă, din zone unde nu au existat CAP-uri în vremea comuniştilor.

"Cei de vârsta mea sau mai mari îmi spuneau "Domnule ministru, cum să ne asociem? Că aici la noi în munte nici Ceauşescu nu a făcut CAP-uri". Sigur că este foarte greu să le explici unor oameni care gândesc aşa sau care reacţionează aşa să le explici ce important este să se asocieze ca să-şi crească puterea de negociere, să poată să-şi procure imputuri la preţuri rezonabilă, să poată să-şi vândă întotdeauna producţia, să poate să-şi integreze producţia. E foarte greu", a continuat Oros.

În schimb, din fericire, el a arătat că fermierii tineri au înţeles aceste lucruri şi sunt mai deschişi.

"Eu am mare încredere că generaţia tânără va face lucrul acesta. Este mult mai pragmatic. Ei nici măcar nu le-au apucat, doar au auzit de CAP-uri şi sunt convins că, cu un sprijin foarte bine articulat, vizionar, privind modul în care se va finanţa agricultura în următori şapte ani, se pot obţine rezultate foarte bune", a mai spus ministrul Agriculturii.

19

Legea Camerelor Agricole – neconstituțională! CCR a admis sesizarea Președintelui Iohannis! Ramona Dascălu - 9 decembrie 2020

Legea Camerelor Agricole a fost declarată neconstituțională de către CCR! Curtea Constituţională a României (CCR) a decis astăzi, miercuri – 9 decembrie, cu unanimitate de voturi, admiterea sesizării preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu modificarea Legii privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

Conform unui comunicat de presă al CCR, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că este neconstituţională, în ansamblul său, Legea privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Decizia este definitivă şi general obligatorie. Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Decizia nr. 777/2020 referitoare la respingerea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art. 16 alin. (2) din Legea zootehniei nr. 32/2019, Curtea Constituţională - CCR Publicat în Mof I nr. 1197 din 09.12.2020. A intrat în vigoare la 09.12.2020

Hotărârea nr. 583/2015 pentru aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III), Guvernul României Modificat de HG 1032/2020 la 09.12.2020

Hotărârea nr. 1032/2020 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 583/2015 pentru aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III), Guvernul României Publicat în Mof I nr. 1199 din 09.12.2020. A intrat în vigoare la

20

09.12.2020

Ordinul nr. 4660202/2020 privind instituirea carantinei zonale la nivelul localităţii Sighiştel din comuna Câmpani, judeţul Bihor, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Modificat de Ordin 2020 la 09.12.2020

Ordinul nr. 4660315/2020 privind ridicarea carantinei zonale instituite pentru satul Sighiştel din comuna Câmpani, judeţul Bihor, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1199 din 09.12.2020. A intrat în vigoare la 09.12.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2006/2020 privind operarea de deduceri din cotele de pescuit disponibile pentru anumite stocuri în 2020 din cauza depăşirii cotelor de pescuit pentru alte stocuri în anii precedenţi şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1247, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 414 din 09.12.2020. Va intra în vigoare la 16.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2008/2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 702/2014, (UE) nr. 717/2014 şi (UE) nr. 1388/2014 în ceea ce priveşte perioada lor de aplicare şi alte ajustări relevante (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 414 din 09.12.2020. Va intra în vigoare la 10.12.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 2010/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 privind anumite măsuri de protecţie vizând focarele de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 8910] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 414 din 09.12.2020. A intrat în vigoare la 09.12.2020.

………………….

INTERNE

21

FERMIERUL DIMITRIE MUSCĂ: VA FI TRAGEDIE DACĂ MINISTERUL AGRICULTURII NU LUPTĂ PENTRU NEONICOTINOIDE!Agroinfo 09 decembrie 2020

DISPARE SAU NU FLOAREA SOARELUI DIN ROMÂNIA? Unul dintre cei mai mari fermieri din România, Dimitrie Muscă, administratorul Combinatului Agroindustrial Curtici, județul Arad, care exploatează 7500 de hectare, susține că interzicerea neonicotinoidelor va duce la dispariția culturii de floarea-soarelui din România.

Am observat că s-a vorbit despre neonicotinoide și aș vrea să atrag atenția într-un mod cu totul și cu totul deosebit. În anul care urmează sau în doi ani de zile cultura de floarea-soarelui va fi scoasă din România. Poate chiar deranjează că am fost pe locul 1, 2 în Europa la producții. Și anul acesta am avut dreptate când am spus că suprafețele și producțiile de floarea-soarelui din țară se vor reduce și iată am ajuns ca suprafețele de floarea-soarelui să se diminueze.

Va fi o tragedie pentru anii care urmează dacă Ministerul Agriculturii „nu se luptă” pentru ceea ce înseamnă neonicotinoide. Avem nevoie de mai multe întâlniri cu factorii de răspundere, cu factorii care vin din producție. Neonicotinoidele scoase de la floarea-soarelui duce floarea-soarelui în România la zero hectare, a spus fermierul Dimitrie Muscă, la la cea de-a cincea ediție a Forumului Internațional al Marilor Fermieri – RALF.

Neonicotinoidele sunt un subiect sensibil care a stârnit mereu o dispută aprinsă între fermieri și apicultori. Sunt substanțe pentru care este nevoie de derogare de la Uniunea Europeană, multe țări nu mai folosesc aceste substanțe, le-au interzis la presiunea activiștilor pentru mediu și a apicultorilor, care susțin că sunt extrem de dăunătoare pentru albine și, implicit, pentru viață.

Recent, Alianța pentru Agricultură și Cooperare din România a depus o nouă cerere pentru derogare la Ministerul Agriculturii pentru obținerea unei autorizații de folosire a neonicotinoidelor la culturile de porumb și floarea soarelui. Fermierii susțin că nu doar suprafețele cu floarea soarelui se vor reduce fără neonicotinoide, ci și cele cultivate cu porumb. Pe de altă parte, în perioada care urmează, în noua politică agricolă comună, Uniunea Europeană insistă pentru o reducere drastică a pesticidelor, pentru o arhitectură verde, o agricultură cât mai prietenoasă cu mediul și clima și pentru protejarea albinelor și a altor insecte polenizatoare.

22

FERMIERUL MUSCĂ: DSV-urile MERG LA OAMENI ÎN CURTE, OMOARĂ PORCUL ȘI NOI IMPORTĂM CARNE DE PORC DIN TOATĂ LUMEA! Agroinfo 09 decembrie

VOCEA FERMIERULUI. Cum vreți să facem ceva cu țara aceasta când eu spun că este un sabotaj pentru economia românească, un sabotaj pentru agricultura românească. Importăm carne de porc din toată lumea, spune fermierul Dimitrie Muscă, administratorul Combinatului Agroindustrial Curtici care exploatează 7500 de hectare în județul Arad, deține ferme de vite și de porci.

Fermierul consideră că mistreții sunt principalul vector de răspândire al pestei porcine africane, iar numărul acestora nu e redus de vânători. Vânătorii sunt niște bandiți, ei se laudă că au și ceva bani și nu se poate face nimic, nu poți intra peste ei, mai spune fermierul.

În județul Arad sunt cele mai mari rezerve de porci mistreți. De când au început focarele și până la ora actuală s-au împușcat 45 de focare. În condițiile acestea vin DSV-urile, merg la oameni în curte și omoară porcul, îl îngroapă și asta este tot. Nimeni nu face absolut nimic pentru distrugerea mistreților care sunt principalul vector. Noi am avut în fiecare marți întâlnire la prefectura județului Arad. Prefectul este un om cumsecade, dar vânătorii sunt niște bandiți, ei se laudă că au și ceva bani și nu se poate face nimic, nu poți intra peste ei. Nu este adevărat! Vreau să fie clar pentru toată țara: porcii mistreți vin să bea apă, iar vânătorii nu trebuie decât să îi aștepte la fluviile de apă și acolo îi împușcă fără drept apel. Restul sunt povești vânătorești pur și simplu.

Cum vreți să facem ceva cu țara aceasta când eu spun că este un sabotaj pentru economia românească, un sabotaj pentru agricultura românească. Importăm carne de porc din toată lumea. Cu asemenea probleme pe care eu vi le spun acum, nu cred că țara românească mai are vreo șansă. A rămas agricultura care să țină economia țării, care să fie viabilă și iată că și nouă ne puneți bețe în roate.

De când există agricultura, după anii 90, această mare discrepanță și discordie între fermierii mici și fermierii mari. Nu avem nimic de împărțit unii cu alții, din contră. am căutat ca relația să fie bună, să împărtășim din cunoștințe și din experiență, a spus Dimitrie Muscă, la cea de-a cincea ediție a Forumului Internațional al Marilor Fermieri – RALF.

Noi suntem în vestul sălbatic, îmi place să spun acest lucru, o regiune de care Dumnezeu a fost mai aproape anul acesta, o regiune în care am avut

23

până la această dată 602 litri de precipitații și în condițiile acestea pot să vă spun că am avut rezultate foarte bune.

A fost un an bun pentru noi deși s-a lucrat în condiții greoaie, satisfacțiile sunt mari. Am reușit să facem în condiții de neirigat 12.000 de kg boabe la hectar pe 2800 de hectare de pământ din 2 societăți. Noi am făcut 7109 kg de porumb la hectar, 3800 de kg de soia, 62 de tone de porumb siloz.

Zona de Vest a țării care nu este destul de apreciată, însă ea poate hrăni jumătate din țara românească. Am observat că s-a vorbit despre neonicotinoide și aș vrea să atrag atenția într-un mod cu totul și cu totul deosebit. În anul care urmează sau în doi ani de zile cultura de floarea-soarelui va fi scoasă din România. Poate chiar deranjează că am fost pe locul 1, 2 în Europa la producții. Și anul acesta am avut dreptate când am spus că suprafețele și producțiile de floarea-soarelui din țară se vor reduce și iată am ajuns ca suprafețele de floarea-soarelui să se diminueze. Va fi o tragedie pentru anii care urmează dacă Ministerul Agriculturii „nu se luptă” pentru ceea ce înseamnă neonicotinoide. Avem nevoie de mai multe întâlniri cu factorii de răspundere, cu factorii care vin din producție. Neonicotinoidele scoase de la floarea-soarelui duce floarea-soarelui în România la zero hectare.

Vreau să vă mai spun un lucru: calitatea absolvenților lasă de dorit. Probabil că vina este a Ministerului Învățământului. Se dau bani doar pentru numărul de studenți. Nu este bine ceea ce întâmplă. Vin foarte slab pregătiți, nu știu la ce adâncime se însămânțează o cultură. Nu știu ce înseamnă densitatea de plante pe hectar, deci este o mare tragedie. Nu vorbim de ce înseamnă genetică, pedologie și așa mai departe. Dacă nu îi puneți pe studenți să învețe carte când se vor trezi în intemperiile naturii vor fugi și iată cum numărul celor care fac agricultură se reduce de la un an la altul. Este un lucru asupra căruia eu am atras atenția de multe ori și spun acest lucru în urma impactului pe care l-am avut cu foarte mulți absolvenți care au venit să la Curtici sau la Olari.

Este o treabă destul de grea, nu poate să intre oricine și sunt puțini cei care fac față tehnologiei, de aceea și producțiile sunt de top și rezultatele financiare sunt top pentru că suntem o unitate care nu are datorii, suntem o unitate care de ani de zile nu mai lucrează cu credite și în fiecare an investim cam 2 de euro din surse proprii.

Aș vrea să vă spun că sunt nemulțumit de ceea ce va urma în agricultura românească. Noi în vestul țării ne confruntăm cu o problemă. Cei care vor să transporte gaze de șist în zona de Vest, respectiv este un acord semnat între ANRM București și Mol Ungaria. Acesta problemă se poate rezolva la nivel

24

de guvern și la nivel de stat. Nu distrugeți ceea ce are un potențial deosebit. Este păcat! Nu lăsăm nimic copiilor noștri. Aceasta problema cu gazele șist este una de interes național. Populația se înmulțește, producția de hrană scade pentru că s-au restrâns suprafețele prin construcții, a mai spus fermierul din Arad.

RALF 2020 – Forumul Internațional al Marilor Fermieri este un proiect realizat de BORO Communication, în parteneriat cu Corteva Agriscience, CEC Bank, FMC Agro România și Agricloud.

FERMIERII CARE TRUDESC PE 5 HECTARE, MAI SĂRACI DECÂT ȘOMERII!Agroinfo 09 decembrie 2020 -

MUNCESC DIN GREU, DAR SUNT LA LIMITA SUPRAVIEȚUIRII. Trudesc pe suprafețe de până la 5 hectare de teren agricol, dar sunt la limita supraviețuirii, au venituri mai mici decât cei care așteaptă lună de lună ajutorul de șomaj. Este vorba despre fermierii mici din România. Concluzia tristă este relevată de un studiu prezentat de președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), fermierul Nicu Vasile.

Fermierii cu până la 5 hectare de teren agricol au un venit mult mai mic decat românii aflați în șomaj, a declarat fermierul Nicu Vasile, președintele LAPAR, în cadrul unei conferințe, organizată recent la Academia de Științe Agricole.

25

Potrivit studiului prezentat de președintele LAPAR, România nu este capabilă să-și hrănească proprii cetățeni. Avem 33% din cele 10,3 milioane de ferme europene, dar România contribuie cu doar 3,4% din producția standard a Uniunii Europene. 93% din exploatațiile agricole din țara noastră sunt ferme de subzistență, trei sferturi lucrau mai puțin de două hectare și mai mult de un sfert erau gestionate de fermieri cu vârsta mai mare de 65 de ani.

26

Potrivit aceluiași studiu, România are 578.092 de ferme între 1 și 5 hectare, care exploatează o suprafață de 1.401.799 ha, 180.388 de ferme între 5 și 30 ha cu o suprafață totală de 1.813.848 ha și 28.181 de ferme lucrează între 30 și 50 ha, cu o suprafață totală de 1.732.889 ha. Sunt ferme expuse, ele neavînd un regim fiscal, sunt ferme de subzistență, plătesc TVA la facturi, dar nu pot cere TVA nefiind fiscalizate. Sunt fermele care vor intra primele în faliment, susține studiul LAPAR.

UMILITOR PREȚUL PLĂTIT CRESCĂTORILOR ROMÂNI DE VACI PENTRU UN LITRU DE LAPTE ECOLOGIC!Agroinfo 09 decembrie 2020

CRESCĂTORII, STRIVIȚI ÎNTRE PREȚUL UMILITOR ȘI LIPSA AJUTOARELOR. Eticheta de produs ecologic saltă prețurile pe rafturile magazinelor. În timp ce consumatorii plătesc mai mult pentru un produs alimentar ecologic, crescătorii români de animale sunt nevoiți să accepte un preț de nimic pentru laptele de vacă atestat ecologic, 90 de bani/litru. Umilitor și ridicol preț! Ce le-a spus ministrul agriculturii, Adrian Oros, crescătorilor de vaci necăjiți că truda lor nu e prețuită.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a relatat astăzi, 9 decembrie 2020, discuția pe care a avut-o cu crescătorii români de vaci din zona Dornelor, care au făcut eforturi mari pentru ca producția de lapte obținută în fermele lor să fie atestată ecologic.

Am fost în foarte multe locuri și la crescătorii de animale, de vacă de lapte, de exemplu, în zona Dornelor, unde primeau un preț ridicol, umilitor, 90 de bani pe litrul de lapte ecologic, ei având deja producție ecologică autorizată și înregistrată.

Primeau 90 de bani și-mi spuneau: domnule ministru, scoateți niște măsuri să vină unii să-și facă niște făbricuțe de lapte că noi avem nevoie aici de niște făbricuțe de lapte mici, nu de din alea mari. Și le spuneam: măi, fraților, dacă o să facem iarăși făbricuțe de lapte și o să dăm banii altora, nu vouă, o să se întâmple două lucruri. În primul rând, cei care vor avea făbricuțele de lapte o să vă dicteze în continuare prețul și tot 90 de bani o să vă dea, dar, mai grav, o să fie tentați, la un moment dat, să vândă, cum au făcut și acum, să vândă unuia mai mare care, în câțiva ani, va avea iarăși monopolul și iarăși o să vă strivească cu prețurile. Deci, neapărat, toate facilitățile astea, de depozitare și procesare, trebuie să fie neapărat ale producătorilor.

Altfel, totdeauna producătorul care este veriga cea mai slabă în acest lanț valoric, totdeauna producătorul va fi cel care va suferi, pentru că

27

procesatorul și comerciantul se descurcă, el își rezolvă problema punînd presiune la prețul pe care-l oferă la producător. Deci, cel puțin partea de depozitare și procesare trebuie să fie neapărat, mai ales în zona aceasta a fermelor mici, neapărat trebuie să fie ale producătorilor primari, a povestit ministrul agriculturii, Adrian Oros, în cadrul webinarului Asocierea Fermierilor: Soluția pentru Agricultura Verde și Modernă.

Studiu: Micii fermieri romani increzatori fata de viitoarea PAC. Cei mari, mai putin! Agrostandard | 9 December, 2020 |

Micii fermieri romani sunt mai increzatori vizavi de implementarea noii PAC, fata de cei mari, care sunt mai putin optimisti, potrivit studiului „Implementarea noii Politici Agricole Comune in Romania. Tendinte si posibil impact” lansat de eurodeputata Carmen Avram. Desi prevederile noii Politici Agricole Comune sunt putin cunoscute in Romania, surpriza studiului o reprezinta optimismul fermierilor romani cu privire la reforma agricola. Cu toate acestea, gradul de optimism e valabil, mai degraba, pentru fermele de dimensiuni mai mici. Gradul de optimism scade odata cu cresterea suprafetei exploatate a fermei. Fermierii mari, desi mai bine informati, sunt mai putin increzatori. Astfel, doar 36% dintre fermierii cu suprafete peste 2.000 ha cred ca performanta fermei va creste prin implementarea noii PAC, spre deosebire de 79% in cazul celor care au intre 100 si 299 ha, care se declara, intr-un procent mai mare, nepregatiti pentru ceea ce urmeaza.

In ceea ce priveste tintele strategiei „De la ferma la furculita” si ale strategiei pentru Biodiversitate, 58% dintre fermieri cred ca reducerea cantitatii de pesticide si ingrasaminte in ferma va conduce la cresterea costurilor operationale ale fermei, iar 65% dintre respondenti considera ca dezvoltarea suprafetelor exploatate ecologic va conduce, de asemenea, la cresterea costurilor in ferma.

Rezultatele acestui studiu, primul si singurul din Romania, au fost prezentate in cadrul evenimentului de fondatorul companiei Stratesys Vectors SRL, Laurentiu Asimionesei. Documentul complet poate fi consultat aici: https://bit.ly/3ox2DJk

28

La evenimentul de lansare au participat si intervenit experti atat de la Bruxelles, cat si din Romania. Invitatii au fost: Mihail Dumitru, Directorul General Adjunct al Directoratului General pentru Agricultura din cadrul Comisiei Europene (DG AGRI), Oana Neagu, Director COPA-COGECA, Alexandru Stanescu, Presedintele Comisiei pentru Agricultura din Parlamentul Romaniei, Dana Rebega, Director General in cadrul Autoritatii de Management pentru PNDR, Claudiu Coada, Director General Adjunct in cadrul Agentiei de Finantare a Investitiilor Rurale, Florin Dragnia, fermier, Vlad Popescu, CEO Norofert, Costin Lianu, presedintele InterBio si Teodor Marusca, cercetator INCD Brasov.Dezbaterea online poate fi urmarita, integral, aici: https://youtu.be/GbD-VK_pI-I

Datele au fost colectate in perioada OCT-NOV 2020. Durata medie de aplicare a unui interviu a fost de 8-10 minute. A fost evaluat un esantion total de 605 fermieri respondenti la nivel national. Esantionul insumeaza 287Kha exploatate cu culturi de camp, reprezentand ferme mai mari de 30 hectare.

Piața agricolă: Marfa din bazinul Mării Negre e prea scumpă, iar cumpărătorii se orientează spre alte origini Mihaela Prevenda Marți, 08 Decembrie 2020

Piața pentru grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță, la data de 8 decembrie 2020, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Grâul românesc se tranzacționează în jurul valorii de 200 euro/tonă în paritatea CPT Constanța. „În țară, piața internă are în continuare apetit pentru calitate și preț, astfel că sloturi pentru loturi de calitate bună vor fi apreciate în consecință pe scara prețului oferit, circa 1.000 lei/tonă. România are securizată siguranța alimentară până la recolta nouă, privind prin prisma produsului grâu. Consumul lunar de circa 280.000 de tone, multiplicat cu numărul de luni până la recoltă, aproximativ 7, generează un număr care este acoperit, în speță 2.000.000 de tone. Ținem totodată în minte că nivelul de export al grâului românesc până la această oră nu depășește 1,1 milioane tone, cu o variație de 7%, astfel că marfa românească poate deveni un jucător competitiv în lunile de iarnă care vor urma”, apreciază Cezar Gheorghe.

Analistul este de părere că, în planul noilor recolte, fiecare zi care va consolida starea de vegetație, în special în regiunea Mării Negre, precum și

29

în Europa, va face ca prețul de recoltă nouă să se diminueze. În intervalul 1-6 decembrie 2020, în cotația SEP21, grâul a pierdut deja 5 euro/tonă, ajungând la un nivel de 187,5 euro/tonă. „Concordat cu portul Constanța, avem un echivalent de 170 euro/tonă, adică 830 lei/tonă. În același timp, lipsa apei din SUA generează neîncredere în producția viitoare de grâu, lipsa precipitațiilor continuând în regiuni întinse din Câmpiile Centrale ale SUA. Avem deci un balans care va contura în următoarele două-trei luni piața de agribusiness, în termen de prețuri ale noii recolte de grâu. Îndemn, ca întotdeauna, la prudență maximă. 170 euro/tonă este un preț ce poate fi un pilon al planului de management al riscului pentru cultura de grâu, dar, la acest moment, nu mai mult de o tonă la hectar. În continuare, un lucru despre care se vorbește foarte puțin este grâul franțuzesc. Contingente întregi își găsesc destinație în China, iar o estimare grosieră indică circa 2.000.000 tone care au fost exportate deja”.

PORUMB

Porumbul românesc, susține analistul, a dat semne de recul în privința nivelurilor de preț. „185 euro/tonă, echivalent a 900 lei/tonă, este semnul de liniștire, cel puțin pentru o perioadă, a cererii de export. Piața internă încă cotează la niveluri de 870 lei/tonă FCA în sudul României, 800 lei/tonă în nord-vest, precum și în regiunea Moldovei, pentru marfa în STAS, în ceea ce privește umiditatea.

Bazinul Mării Negre suferă din lipsă de cumpărători, la nivel de FOB Constanța ca și FOB porturi ucrainene. Marfa din bazinul Mării Negre a devenit prea scumpă, iar cumpărătorii se orientează spre alte origini. SUA sunt unul dintre ei, cu un nivel de preț mult mai mic față de Bazinul Mării Negre. China rămâne un cumpărător principal, dar nu este dispusă să mai plătească prețurile mari din Ucraina. Pe de altă parte, indicațiile de preț până în luna martie-aprilie în porturile ucrainene nu indică un cost de depozitare atașat, plus cel de finanțare a stocului, ci un adaos efectiv de un euro/lună, insuficient pentru a acoperi costurile cu depozitarea și finanțarea. Acest aspect ne indică diluarea cererii, precum și încrederea în celelalte surse de aprovizionare, SUA și Brazilia”, precizează Cezar Gheorghe.

Pe de altă parte, raportul USDA va aduce tăieri de producție în origini. Stocurile la nivel mondial se vor diminua, coroborat, desigur, cu nivelul consumului.

FLOAREA-SOARELUI

Majoritatea procesatorilor și-au acoperit vânzările de ulei pe primul trimestru din 2021 (ianuarie-februarie-martie). Turcia își reduce apetitul de

30

import, iar zvonurile indică o revenire a taxelor de import, 45%, ceea ce va afecta prețul final al semințelor de import.

Acest aspect conduce către o scădere a prețului la semințele de floarea-soarelui în paritatea CPT Constanța, până la nivelul de 575-580 USD/tonă. Dolarul slab este încă un factor care conduce indirect la o diminuare a prețului în lei (4,0226 RON/1 USD) și cântărește greu în balanța veniturilor. „În mod normal, sfârșitul lunii ianuarie va conduce către o creștere a cererii din piață internă. Necesarul de acoperit este trimestrul 2 (aprilie-mai-iunie). Deci, decuplarea momentană de vânzare va genera beneficii peste 30-50 de zile”, punctează Cezar Gheorghe, consultant senior al Casei de Trading a Fermierilor.

RAPIȚĂ

Cotațiile echivalente AUG21 scad cu circa 2 euro/tonă, la un nivel de 386 euro/tonă. „Cu o paritate de 1.121 euro-dolar, acest aspect, agregat cu starea de vegetație actuală a rapiței la nivel european și Marea Neagră este perfect normală pentru perioada din an în care ne aflăm”, afirmă analistul.

Bazinul Dornelor atrage fonduri europene 9 decembrie 2020

Stirea bună este că Bazinul Dornelor a început să atragă fonduri europene.

Asta am aflat ieri, participând pentru dumneavoastră la conferința internatională organizată de Institutul de Economie Agrară al Academiei Române, la care cercetătorul ieşean Ioan Sebastian Brumă de la ICES “Gheorghe Zane” a susținut prezentarea “Finanțarea agriculturii ecologice în Bazinul Dornelor. Analiză în profil teritorial, 2017-2019”.

Bazinul Dornelor este localizat în partea de sud-vest a judeţului Suceava, fiind suprapus pe unitatea de relief Depresiunea Dornelor.

Depresiunea Dornelor este încadrată în grupa nordică a Carpaților Orientali, la limita sudică a acesteia, în culoarul Bârgău – Câmpulung Moldovenesc.

Are legături ușor accesibile: spre vest cu zona Bistriței ardelene prin pasurile Tihuța (1.217 m) şi Ilva (910 m), spre est către Câmpulung Moldovenesc, prin pasul Mestecăniș (1.096 m), spre nord către Maramureș, de-a lungul văii Bistrița prin pasul Prislop (1.416 m), spre sud-est către Moldova extracarpatică prin cheile Bistriței, de la Zugreni.

31

Bazinul Dornelor are în componenţa sa municipiul Vatra Dornei şi 9 comune: Cârlibaba, Ciocănești, Iacobeni, Dorna Arini, Panaci, Șaru Dornei, Dorna Cândreni, Coșna, Poiana Stampei.

Depresiunea Dornelor reprezintă o zonă omogenă în care agricultura ecologică este practicată din cele mai vechi timpuri.

Sebastian Brumă a inceput cu o trecere in revista a starii agriculturii ecologice in Romania, care, la nivelul anului 2018 se practica pe 305.227 hectare, de catre 8.706 producatori.

Dintre acestea / acestia, Regiunea Nord-Est, in care se afla Bazinul Dornelor reprezinta 12% din total, cu 35.377 de hectare si 1579 de producatori.

In cadrul Regiunii Nord-Est, judetul Suceava, reprezinta 35% cu 12.294 hectare si 748 de producatori, conform studiului lui Toncea si Petcu, aparute sub egida MADR in anul 2018.

Dupa cum se stie, in PNDR 2014-2020, subventionarea agriculturii ecologice se face in cadrul Masurii 11, cu ale sale submasuri 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultura ecologica si 11.2 Sprijin pentru mentinerea practicilor de agricultura ecologica.

In judetul Suceava, de accesarea Masurii 11 au beneficiat in anul 2019 483 de aplicanti, pe 4662 hectare, dupa ce intre 2017 si 2018 se inregistrase un salt important: de la 110 la 385 de beneficiari pentru suprafete care au crescut de la 1815 la 4000 de hectare.

32

Valoarea fondurilor atrase anul 2019 prin Masura 11 in Bazinul Dornelor a fost de 139.726 de euro pentru o suprafata de 1755 de hectare, adica circa 424,67 de euro per beneficiar.

Desigur ca 424,67 de euro per beneficiar nu e mult, potentialii beneficiari ar trebui sa isi propuna impreuna cu MADR-ul dublarea sau triplarea acestei sume, prin mecanisme fie care urmeaza sa fie identificate.

  Se înființează Bursa cărnii de porc? Scarlat (MADR): ”Sunt adaosuri comerciale de 100% la carne” 9 decembrie 2020

Prețul cărnii de porc este un subiect la care mulți români nici nu mai vor să se gândească în ultima vreme. Din cauza problemelor provocate de pesta porcină africană, prețurile au urcat mult în ultimii ani și n-ar fi de mirare ca supermarketurile să ne întâmpine cu noi scumpiri acum, în prag de sărbători. În cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” moderată Ovidiu Ghinea, secreatrul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, George Scarlat, a vorbit despre această problemă.

În opinia oficialului MADR, comsumatorul român trebuie educat în așa fel încât să aleagă să consume carnea provenită din fermele Românești, chiar dacă este puțin mai scumpă decât cea de import. Firește, țara noastră trebuie să investească mult în sectorul zootehnic și în capacitatea de procesare, pentru a asigura securitatea alimentară.

”Trebuie să reușim să venim către consumatorul final și să facem diferența. Inclusiv diferența de preț la raft. Vrei carne românească? Prețul va fi poate puțin mai mare decât cel din Spania. Vorbim mereu despre puterea de cumpărare, dar trebuie să facem diferența asta la un moment dat”, a explicat Scarlat.

Secretarul de stat a mai precizat pentru AGRO TV că intenționează să dezvolte o bursă a cărnii de porc.

”Voi începe procesul de a dezvlota o bursă a cărnii de porc în România. Eu, Ministerul Agriculturii, nu o să pot să suport întotdeauna pierderile de venit ale acestui sector. Vedeți că suntem în luna decembrie și cred că în curând va fi pe toate burtierele le televiziuni ”carnea de porc se scumpește!” Unde să se scumpească? Astăzi este 6,5 lei/kg porcul la poarta fermei și, slavă Domnului, este într-un trend crescător. Dar asta nu înseamnă că scumpește fermierul porcul. Tot se manipulează și se aduce în mentalul consumatorului că se va scumpi carnea de porc. Nu! Fermierul a avut pierderi de -32% sub prețul de producție și este posibil să ajungă la prețul de producție sau poate ușor peste. Dar asta nu înseamnă că trebuie să sară prețul la raft. Diferența

33

între prețul la raft și prețul la poarta fermei este majoră. Sunt adaosuri comerciale între 70% și 100% la carne”, a mai adăugat George Scarlat.

Cum se înființează o fermă de porci cu ajutorul fondurilor europene 9 decembrie 2020

Așa cum v-am obișnuit deja de trei ani de zile la AGRO TV, fiecare marți seara este dedicată fondurilor europene. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea vă pune în legătură cu specialiști în accesarea banilor europeni, pentru a vă sfătui cum să vă întocmiți proiectele ca să vă dezvoltați afacerile. La fel s-a întâmplat și aseară, când un telespectator, crescător de porci, a cerut ajutorul consultanților noștri.

”Sunt tehnician veterinar, am 35 de ani și aș vrea să înființez o fermă maternitate porci. Sunt crescător, am o exploatație împreună cu tatăl meu, avem o mini-fermă de suine, dar nu este PFA. Aș vrea să fac o fermă, am un teren în afara localității. Prin ce măsuri se poate obține finanțare pentru înființarea acestei ferme?”, a fost întrebarea adresată de Cătălin Stroe din județul Agreș.

Crescătorul a mai precizat că și-a făcut deja un buget estimativ, iar pentru o fermă de 100 de capete de scroafe mame, cu tot ce înseamnă clădire, teren, populare, furaje, un tractor, fose septice, pe un termen de 6 luni de zile, ar avea nevoie de aproximativ 70.000-80.000 euro. Iată răspunsul consultantului Florin Istrate:

”În ceea ce privește situația cu exploatația în afara localității, noi avem mai multe legi în România care reglementează creșterea animalelor la anumite distanțe față de locuințe, doar că suntem condiționați și de alte condiții: avem nevoie de alimentare cu apă, de canalizare și energie electrică. Deci suntem legați de mai multe condiții.

Dacă am face un proiect pe submăsura 6.1 – instalarea tinerilor fermieri, cu ce aveți la momentul acesta, ați putea să faceți această activitate din fonduri proprii și cu susținere din cadrul acestui proiect, unde investițiile pe care le faceți pot fi dotări colaterale pentru noua activitate pe care vreți să o faceți. Asta în ideea în care nu prea aveți resurse proprii și vreți să faceți un proiect mai pe îndelete.

Dacă vreți să accesați măsura 4.1 în sectorul zootehnic, trebuie să știți că o parte din bani, 50-70% vin din fonduri europene, iar partea cealaltă trebuie să o puneți dumneavoastră. În plus, grajdul și diverse activități trebuie să le

34

faceți cu o firmă autorizată, să îndepliniți niște condiții mult mai stricte și mai exigente și implică mai multă responsabilitate.

Eu aș recomanda un proiect pe 6.1. Chiar dacă banii nu sunt suficienți să ajungeți la o dotare maximă cum vă doriți, puteți să megeți la început pe o dotare minimă și să vă dezvoltați și în anii următori. E bine să ne restrângem și să nu apelăm la bănci. În general, oamenii au așa o gândire prea măreață, vor să facă totul de la început, iar proiecul se întinde pe niște sume de peste un milion de euro și constatăm că nicio bancă din România nu vrea să ne mai dea un credit să ne finanțeze proiectul, fiindcă nu avem o bază materială suficientă să garantăm această investiție”, a explicat consultantul Florin Istrate.

Crăciun 2020 și virusul care ne afectează sărbătorile 9 decembrie 2020

Mai sunt două săptămâni până la Crăciun, așa că a început goana după porcul ce urmează să fie sacrificat de sărbători. Cum pesta porcină a impus restricții cu privire la  comercializarea animalelor crescute în gospodării, internetul a devenit, în această perioadă, cel mai bun spațiu pentru vânzarea suinelor.

Site-urile s-au umplut de oferte care mai de care mai atractive pentru masa de Crăciun. Potrivit anunțurilor, animalele scoase la vânzare pe internet sunt crescute cu hrană sănătoasă, iar animalele au o greutate de la 80- 100 de kilograme până la 200 de kilograme. Un kilogram se vinde cu sume cuprinse între 9 lei și 12 lei. Cu alte cuvinte, oferte generoase pentru toate buzunarele. Animalele pot fi vândute vii sau pot fi sacrificate la cerere, chiar în curtea în care au fost crescuți. În plus, pentru a face oferta și mai atractivă, comercianții asigură și transport pe o distanță de câțiva kilometri.

Oferta ar trebui totuși să dea de gândit cumpărătorilor atunci când vânzătorii nu pot asigura și documentele necesare și impuse de DSVSA în astfel de situații, inclusiv un examen trichineloscopic. 

De altfel, tranzacțiile pe internet nu sunt recomandate de DSVSA. Medicii veterinari vin cu recomandări clare în această perioadă. Mai exact, DSVSA spune că porcii vii pot fi achiziționați de către persoanele fizice doar din exploatații comerciale industriale (ferme) sau de tip A și de la persoane fizice înregistrate sanitar veterinar conform Ord. 20/2018.

Indiferent de modalitatea de achiziție/dobândire, porcii vii vor fi însoțiți obligatoriu de documente specifice, respective Formular de Mișcare și Certificat Sanitar Veterinar eliberate de medical veterinar împuternicit,

35

acesta putând fi medical concesionar, în cazul persoanelor fizice înregistrate sau medicul de fermă în cazul exploatațiilor comerciale sau de tip A.

Transportul porcilor vii de la vânzător la domiciliul cumpărătorului cu mașina personală este permis doar dacă distanța este mai mică de 50 Km și sunt asigurate condiții minime de bunăstare a animalelor și obligatoriu însoțiți de documente sanitar veterinare.

”Recomandăm tuturor cumpărătorilor să evite orice altă sursă de achiziție față de cele mai sus menționate și vă avertizăm că atât vânzarea cât și achiziționarea de suine vii în alte condiții decât cele de mai sus, constituie încălcări grave ale legislației specifice, sancționate contravențional iar în funcție de consecințele unor astfel de acțiuni putând fi încadrate în sfera penală”, spun reprezentanții DSV Buzău.

De asemenea, cumpărarea cărnii de porc și a produselor din carne de porc trebuie să se facă numai din unități autorizate/înregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor. Achiziționarea acestor produse din alte locuri, cu origini necunoscute, provenite din tăieri clandestine sau care nu a fost suspusă controlului sanitar veterinar (inclusiv examenul pentru identificarea Trichinella spp.) poate avea consecințe grave asupra sănătății consumatorilor. Crăciun Crăciun

Pe teritoriul jud. Buzău, la data prezentei sunt active 10 focare de P.P.A. în exploatații nonprofesionale din loc. Glodeanu Sărat (4 focare), Ileana (1 focar), Bobocu (1 focar), Albești (1 focar), Muscelușa (1 focar), Lacu Sinaia (1 focar), Pănătău (1 focar), 2 focare în exploatații comerciale din comuna Zărnești și comuna Amaru precum și 71 de cazuri la mistreț pe raza a 18 fonduri cinegetice.

ANZM: platforma online dedicata doar producatorilor cu dreptul de utilizare a mentiunii „produs montan” decembrie 9, 2020

ANZM a creat platforma „Produs Montan”, dedicata producatorilor care au obtinut dreptul de utilizare a mentiunii de calitate facultative “produs montan”, in vederea promovarii produselor montane.

Prin aceasta initiativa, ANZM doreste sa informeze consumatorii din Romania ca, pe langa produsele certificate pe schemele de calitate, cum ar fi: produs traditional, ecologic, DOP, IGP, STG, exista si produsele montane.

Mentiunea de calitate „produs montan” are recunoastere la nivel european si vine atat in sprijinul producatorilor, pentru a-i ajuta sa comunice pe piata

36

caracteristicile si proprietatile, care ofera valoare adaugata propriilor produse agricole, cat si in sprijinul consumatorilor, pentru a le facilita identificarea produselor de calitate.

De asemenea, Comisia Europeana doreste sa se evite folosirea termenului „munte” intr-un mod abuziv si sa reglementeze faptul ca produsul care a obtinut dreptul de utilizare a acestei mentiuni este verificat si certificat ca fiind din zona montana.

In Romania, autoritatea competenta cu verificarea datelor cuprinse in caietul de sarcini in vederea acordarii dreptului de utilizare a mentiunii de calitate facultative „produs montan” este Agentia Nationala a Zonei Montane din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Cumparatorul trebuie sa aiba siguranta ca atunci cand ia de pe raft un produs cu logo-ul produs montan, acesta este intr-adevar un produs facut la munte, din materie prima din zona montana.

Un produs montan va fi privit de catre cumparator ca un produs de calitate superioara, cu o origine recunoscuta, obtinut dintr-o zona cu un grad redus de poluare.

Pe aceasta platforma, fiecare producator are afisate datele de contact, iar unii dintre acestia au si site propriu de prezentare. Astfel, consumatorii au posibilitatea sa contacteze direct producatorii pentru a achizitiona produsele de care sunt interesati.

Pana in prezent, exista un numar de 165 de producatori care detin dreptul de utilizare a mentiunii de calitate facultative “produs montan” pentru 579 de produse montane. Aceste date se regasesc si in Registrul National al Produselor Montane.

Producatorii sunt inregistrati pe site-ul www.produsmontan.ro de catre reprezentantii agentiei dupa ce au primit Decizia de acordare a dreptului de utilizare a mentiunii de calitate facultative “produs montan”.

Potentialul pentru dezvoltarea produselor alimentare din zona de munte este foarte ridicat, deoarece acestea au calitati deosebite legate de locul de origine, precum si de metodele traditionale de productie si procesare.

Reamintim ca Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin AFIR, a mai creat o platforma, sub forma unei aplicatii denumita ”CPAC (Catalogul Produselor Alimentare Certificate)”, care va duce direct la producatorii

37

autentici din Romania, fie ca sunt montani, traditionali sau certificati pe o alta schema de calitate.

Prin intermediul acestei aplicatii, aveti acces la toate produsele din Romania atestate printr-o schema de calitate, vizualizare pe harta GPS a tuturor producatorilor de produse alimentare atestate cu posibilitate de accesare si contact direct din aplicatie, cautare in lista de atestate a producatorilor dupa diverse criterii, filtrare produse intr-un anumit judet sau pe o anumita raza, in functie de tipul atestatului si categoria de produs, precum si posibilitatea de citire QR Code de pe orice eticheta pentru aflare detalii despre produse.

Consumand produse montane, contribuim la mentinerea activitatilor agricole traditionale in zona montana, la dezvoltarea gospodariilor montane, precum si la mentinerea populatiei in zonele de munte.

Romania, pe locul 3 in UE la efectivele de ovine si caprine decembrie 9, 2020

Potrivit INS, Romania ocupa locul 3 la nivel de UE in ceea ce priveste efective de ovine si caprine, in timp ce, la nivel national, cele de porcine si de pasari au crescut. La polul opus se afla efectivele de bovine, care au scazut, comparativ cu cele din anul precedent. Potrivit datelor oficiale, la data de 1 decembrie 2019, fata de aceeasi perioada din 2018, numarul total de bovine s-a diminuat cu 2,7%.

De asemenea, scaderi s-au inregistrat la efectivul matca (vaci pentru lapte, bivolite pentru reproductie si juninci pentru reproductie), cu 3%.

Pe de alta parte, numarul total de porcine a crescut cu 0,8%, iar efectivul matca (scroafe de prasila) a scazut cu 0,9%, in timp ce cresteri se mai inregistreaza atat la numarul total de ovine si caprine (+1,8%), cat si la efectivul matca (oi, mioare si capre) – cu 0,5%.

38

In acelasi timp, numarul total de pasari adulte a crescut cu 2%, iar numarul de pasari ouatoare cu 10,1%, la nivel comparativ.

Scadere continua a efectivelor de bovine, inca din anul 2006

Potrivit datelor INS, raportat la perioada 2006 – 2019, efectivele de bovine au scazut in permanenta, iar din anul 2006 pana in anul 2011 acestea au ajuns la 1,988 milioane de capete.

Totodata, din anul 2011 si pana in anul 2019, efectivele de bovine s-au mentinut la un nivel aproximativ constant, reprezentand, anul trecut, 65,6% fata de 2006.

In schimb, scaderi constante au fost raportate la efectivele de porcine, care, in 2019, au ajuns la 58,1% in comparatie cu anul 2006.

Pe ce loc s-a situat Romania in UE la efectivele de animale

Referitor la pozitia Romaniei in UE pe segmentul animalier, la efectivele de bovine s-a situat pe locul zece, dupa Franta, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Spania, Irlanda, Italia, Polonia, Tarile de Jos si Belgia.

In ceea ce priveste densitatea la 100 de hectare de teren, tara noastra s-a clasat pe locul 20 din cele 22 de tari prezentate, fiind urmata de Grecia si Bulgaria.

La efectivele de porcine, Romania s-a situat pe locul zece in UE, dupa Spania, Germania, Franta, Danemarca, Tarile de Jos, Polonia, Italia, Belgia si Regatul Unit al Marii Britanii, in timp ce raportat la densitatea la 100 hectare de teren a ocupat locul 18, din cele 22 de tari prezentate, fiind urmata de Slovacia, Grecia, Lituania si Bulgaria.

In ierarhia statelor membre, in 2019, Romania a ocupat locul trei la efectivele de ovine si caprine.

39

Reputația fermierului trebuie reclădită decembrie 9, 2020 agrimanet

Reputația fermierului trebuie reclădită: Acum este timpul să revenim pe primul loc

Nu a existat niciodată un moment mai bun pentru a promova imaginea publică a agriculturii. Cu viziune și o strategie, acum ar putea fi momentul să ne facem auziti.

De unde să începem?

Primul lucru care este de făcut: să examinăm unde suntem – cunoaște-te pe tine înainte să putem analiza soluțiile pe care dorim să le vadă alții.

Agricultura a fost stabilită pe o cale în ultimii 70 de ani de a se separa de opinia și tendințele principale – efortul a fost de a oferi alimente accesibile și de calitate pentru a se asigura că populația este hrănită.

Imaginea agriculturii a fost condusă de producătorii și industria de retail care au folosit și simplificat imaginea fermierului în acest proces.

Agricultura nu mai este doar despre mâncare. Pentru a avea succes trebuie să fii agronom, om de știință, antreprenor. Trebuie să fii capabil să-ți asumi riscuri financiare uriașe și să accepti o existență grea și adesea singură. Nu trebuie să fii doar producător de alimente, ci și pastrator al mediului.

Pași de urmat

Avem o problema cu mesajele conflictuale provenite din interior; sunt atât de multe grupuri separate – de exemplu, sindicatele, organizatii ale producătorilor, fermieri mici, mari – adesea cu puncte de vedere opuse.

Trebuie creat un mecanism – orientat spre viitor și obiectiv – utilizând fiecare sector și tendințele consumatorilor, științifice și guvernamentale.

40

Acest organism trebuie să fie înființat pentru a conduce o agendă internă a agriculturii, pentru a dezvolta politici și strategii împreună cu guvernele și producătorii și potențialii.

Leaderi noi si progresisti

Este necesara o nouă abordare a recrutării la nivel de management – inclusiv angajarea celor din afara sectorului agricol – care sa duca la un sector mai progresist, mai capabil să conteste sis a impuna directii de dezvoltare.

Schimbarea începe cu noii oameni care intră în agricultura. Îi atragem pe cei mai buni?

Găsirea aliaților

Inamicii anteriori – comercianții cu amănuntul și producătorii – se luptă acum împotriva marilor giganți ai comerțului. Acum putem forma alianțe cu aceste grupuri pentru a ne concentra asupra obiectivelor noastre, precum și asupra lor.

Înțelegerea publicului

Cheia unui marketing eficient este să înțelegem publicul și să luam în considerare convingerile acestuia și cum percepe imaginea pe care sectorul agricol speră să o realizeze.

Trebuie să înțelegem cu cine vorbim și să ne asigurăm că ne angajăm în mod corect. În caz contrar, cheltuim mulți bani spunând lucruri greșite persoanelor nepotrivite, rezultând că nimic nu se schimbă.

Viziunea trebuie stabilită – care este rolul agriculturii? Nu este doar mâncare, ci știința și organizarea menținerii vieții lumii.

Este pasiunea de a conduce prin necunoscut pentru a ajunge într-un loc în care stomacul nostru este plin pentru a ne asigura că 10 miliarde de oameni în 20 de ani nu numai că pot mânca bine, ci și să fie sănătoși … Este nevoie de viziune, scop și angajament.

Va trebui să depășim stereotipurile antice și să dezlănțuim potențialul fiecărei ființe umane care poate și vrea să contribuie.

PS: Nu asteptati solutii miraculoase de la guvernanti, oricare ar fi ei! La negocierile actuale pentru formarea viitorului govern, partidele politice sunt interesate de urmatoarele ministere: Sănătate, Finanţe, Economie, Justiţie,

41

Interne, Dezvoltare Regională, Apărare, Externe, Educaţie, Mediu, Fonduri Europene şi Energie. Unde este ministerul Agriculturii?

Legea privind camerele agricole – neconstituţională decembrie 9, 2020 agrimanet

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea privind camerele agricole, stabilind că actul normativ este neconstituţional.

La finalul lunii octombrie, şeful statului a transmis Curţii Constituţionale o sesizare asupra Legii privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

Parlamentul a transmis această lege şefului statului, în vederea promulgării, pe 12 octombrie.

Şeful statului susţine că din analiza fişei parcursului legislativ al legii, precum şi din conţinutul formulei de atestare a adoptării actului normativ, rezultă că printr-o lege ordinară a fost abrogată o lege organică.

Şeful statului mai precizează că Parlamentul nu a consultat Guvernul cu privire la impactul financiar al intervenţiilor legislative preconizate.

„În concluzie, în ceea ce priveşte legea supusă controlului de constituţionalitate, prin care se introduc norme cu impact direct asupra bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi, implicit, asupra bugetului de stat, considerăm că nu au fost îndeplinite cerinţele constituţionale şi legale referitoare la informarea Guvernului şi la solicitarea fişei financiare de către Camera decizională în care au fost propuse şi adoptate amendamente, astfel că la adoptarea legii criticate s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real, ceea ce contravine prevederilor art. 111 alin. (1) şi art. 138 alin. (5) din Constituţie referitoare la stabilirea sursei de finanţare”, se precizează în sesizare.

42

În sesizarea la CCR se mai arată că prin utilizarea sintagmei „organizaţii private de interes public” pentru camerele agricole şi nu a celei de „organizaţii neguvernamentale cu statut de utilitate publică”, corelativ cu obligaţia înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, nu se poate stabili cu claritate care va fi natura juridică a camerelor agricole ce urmează a fi înfiinţate.

„Totodată, norma potrivit căreia ‘consultarea camerelor agricole este obligatorie pentru orice situaţie care priveşte domeniul de activitate al acestora’, inclusiv de către autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale, are un grad nepermis de generalitate, ceea ce creează impredictibilitate în aplicare. În plus, norma nu prevede care ar fi sancţiunea juridică în ipoteza nerespectării obligaţiei de consultare”, mai explică preşedintele.

În opinia sa, este inadmisibil ca o entitate privată să preia atribuţii şi personal de la unele instituţii publice şi să se subroge în drepturile şi obligaţiile acestora. Mai mult, adaugă el, legea criticată nu prevede în concret care sunt acele instituţii publice de la care se vor prelua de către camerele agricole unele atribuţii şi nici nu intervine asupra actelor normative ce reglementează activitatea acelor instituţii.

Cine sunt principalii actori ai producției de bovine și ovine din România? meatmilk 9 decembrie 2020

Agricultura de animale din România este un sector dinamic care a înregistrat o tendință ascendentă in ultimii ani. FRD Center a analizat și monitorizat activitățile și jucătorii care își desfășoară activitatea pe piața românească de animale pentru carne, publicând raportul cu titlul ”Animal Farming for Meat in Romania-New Suppliers identification in Emerging Europe”, din care cităm în articolul de mai jos, precizând că datele sunt ale sursei menționate și că ele se referă la perioada ante-Covid 19. Din raport, pentru ediția de față a revistei noastre, am ales referirile la carnea de vită, miel și ovine, sectoare la care am făcut mai puțină trimitere în ultimul timp. Merită să subliniem, însă, încă de la început, faptul că,

43

potrivit analizei FRD Center, în 2018, România a fost cea mai mare din Europa exportator de animale vii.

Producția de bovine de carne

Creșterea bovinelor este o activitate tradițională în zonele rurale din România, în special în zona zone montane. Aceasta asigură stabilitatea forței de muncă în mediul rural și în munte alte zone. În același timp, așa cum rezultă din cercetarea FRD Center, există mari ferme care furnizează materiale pentru companiile de prelucrare a cărnii, exportă bovine vii sau sunt integrate vertical și furnizează intern. Potrivit Institutului Național de Statistică, din 2011 până în 2019, vitele din zootehnia românească s-au menținut la un nivel aproximativ constant, de aproximativ 2 milioane de capete. În avantajul sectorului este și faptul că zootehnia din România beneficiază de diverse avantaje, precum:

– o suprafață mare de pășuni

– o capacitate mare de producție de cereale pentru furaje

– specialiști cu înaltă calificare

Conform calculelor FRD Center, folosind date de la INS, efectivele de vaci, bivoli și juninci a reprezentat 65% din totalul de bovine din România, în anul 2019. Unele dintre măsurile recente luate de autorități pentru a încuraja creșterea vitele pentru zootehnie din România sunt:

– suport zootehnic cuplat

– ajutor național tranzitoriu

– plata compensatorie.

Ca producție, conform INS, România s-a clasat pe locul zece în UE, în 2019, în ceea ce privește creșterea bovinelor și al XX-lea, în ceea ce privește densitatea bovinelor la 100 de hectare de teren. Densitatea bovinelor la 100 de hectare de teren din România a ajuns la 14,6/cap, în 2019.

Import/Export-Date statistice

Conform analizei FRD Center, folosind datele provizorii de la National Institutul de Statistică, creșterea bovinelor din România a scăzut cu 1,7%, în 2018, față de 2017, și cu 2,7%, în 2019 față de 2018.

44

Importul bovinelor în România se realizează în principal în scopuri de reproducere și creștere a calității vitelor pentru carne. Conform calculelor FRD Center, pe baza datelor TradeMap, valoarea importurilor de animale vii din România au înregistrat o tendință în scădere, în ultimii trei ani, cu scăderi de 17,7%, în 2018, și 26,6%, în 2019. Conform TradeMap, principalele cinci țări de origine ale importurilor din România, a bovinellor vii, în 2019 sunt:

Ungaria: 2.799.000 euro

Germania: 2.495.000 euro

Olanda: 2.414.000 euro

Austria: 797.000 euro

Irlanda: 668.000 euro

România este cunoscută ca un important exportator de bovine vii. Conform FRD Center, folosind datele statistice TradeMap, valoarea exporturilor românești de bovine vii au înregistrat o scădere de 20,2%, în 2018, față de 2017, urmată de o creștere de 4,5%, în 2019, față de 2018. Pe baza datelor TradeMap, analizate de FRD Center, pentru această cercetare, principalele cinci destinații pentru exporturile românești de bovine vii, în 2019, au fost:

Croația: 41.366.000 euro

Israel: 30.353.000 euro

Turcia: 27.810.000 euro

Libia: 9.744.000 euro

Ungaria: 9.530.000 euro

Conform Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine și Ovine din România, activitățile de export sunt cele care generează efectiv profitul în acest sector. Aproximativ 70% din Vitele de vită din România sunt exportate.

Jucători din sectorul bovinelor pentru producția de carne

După cum rezultă din analiza FRD Center, în 2017 au fost aproximativ 750 de companii active pentru creșterea cărnii de vită. Conform celor mai recente date disponibile consultate de FRD Center, unele dintre cele mai

45

mari ferme de bovine pentru fermele de carne din România, în anul 2015, erau:

Polzoo Exim SRL: 4.288 capete

DN Agrar SRL: 2.801 de capete

Mercado SRL: 2.801 de capete

Unul dintre cei mai mari jucători de bovine pentru creșterea cărnii din România este Karpaten Meat AG SRL, cu un număr total de 3.042 de capete în 2015, în mai multe ferme, după cum urmează:

Ferma Nocrich: 1.631 capete

Ferma Ghijasa: 611 capete

Ferma Altana: 450 capete

Ferma Marpod: 350 capete

Potrivit cercetării FRD Center, cei mai mari zece crescători de bovine pentru carne din România au primit subvenții cumulate de aproximativ 1,85 milioane de euro, în 2019. Karpaten Meat, Pajo Holding și Maria Trading au fost principalii beneficiari. Toate trei sunt integrate vertical. Datorită faptului că piața românească este fragmentată, fermierii s-au organizat în cooperative. Aceasta este o tendință care devine tot mai populară la fermierii independenți. Unii dintre exportatorii români de bovine sunt:

Gotlib, Interglobal , Romespa , ITL Agrocomplex , Maria Trading ,Primo Cezar , Palcaro , Agrozoo Compani , Prod Magi Impex

Evidențiații FRD Center

DN Agrar: Grupul DN Agrar este cea mai mare fermă de vite din România. A început activitatea pe piața internă în 2008. Conform ultimelor date disponibile, DN Agrar a avut în 2015 un număr cumulat de aproximativ 12.800 de bovine, din care în jur de 2.800 de vite pentru carne. DN Agrar are capital privat olandez.

Dutch Trading International: Înființată în 2005, Dutch Trading International este specializată în creșterea și vânzarea bovinelor și a oilor. Ferma sa, cu aproximativ 4.650 de capete de bovine, este situată în Mizil, Judetul Prahova, sudul Romaniei. Are vite din rasele Angus, Blue Belge, Charolaise, Limousine și Simental. Compania transportă animalele folosind propria flotă

46

auto. Dutch Trading International a înregistrat o cifră de afaceri netă de 10,3 milioane de euro, în 2018.

Mimagi: Cu sediul în județul Timiș, în vestul României, Mimagi este specializată în creșterea bovinelor și comerț. Exportă bovine în Croația, Italia, Spania și alte țări. Compania a investit 2,6 milioane de euro din fonduri UE, pentru construcția unei ferme de bovine în județul Bihor. Mimagi a atins o cifră de afaceri netă de 10,3 milioane de euro, în 2019. Are în jur de 40 de angajați. Firma este deținută de omul de afaceri român Marius Gligor.

ITL Agrocomplex: Are trei ferme de bovine care acoperă 60.000 mp. Exportă aproximativ 25.000 de viței anual în Spania, Italia, Croația, Grecia, Irlanda, Polonia, Turcia, Israel etc. ITL Agrocomplex a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri netă de 8 milioane de euro. Cu sediul în județul Bistrița Năsăud, compania este controlată de omul de afaceri român Ovidiu Ciuruș. Compania include un abator.

Primo Cezar: Înființată în 2004, Primo Cezar are o fermă de vite în județul Covasna. Are rase de bovine Blue Belgique și Siementhal. Firma exportă bovine în Grecia, Germania, Italia, Croația, Slovenia, Slovacia, Ungaria etc. Compania transportă vite folosind flotă auto proprie. În 2018, Primo Cezar a înregistrat o cifră de afaceri netă de 5,8 milioane de euro.

Producția de miei și ovine

Exploatarea mielului și a oilor are o tradiție îndelungată în România. Sunt numeroase fermieri independenți de ovine, iar sătenii cresc adesea câteva oi pentru uz casnic. În același timp, există mari ferme care își exportă în principal animalele și carnea. La nivel global, România este cel mai mare exportator de oi vii. În 2017, valoarea totală a exporturilor a fost de 174,86 milioane de euro, în timp ce numărul capetelor a fost de 2,42 milioane. Aproximativ 2/3 din exporturi au fost livrate în afara UE. Potrivit Institutului Național de Statistică, în perioada 2006-2019, oile și caprinele din România au atins un nivel cu 41,8% mai mare, în 2019, față de 2006.

În prezent, sectorul ovinelor ovine este considerat de MADR ca fiind o activitate durabilă, datorită diversității producției, consumului scăzut de energie și natura furajelor utilizate pentru creșterea oilor. Unele dintre măsurile luate de autorități pentru a încuraja creșterea animalele de ovine din România sunt:

– subvenție/cap de oaie

47

– ajutor național tranzitoriu/cap de oaie

– plata compensatorie pentru rasele de ovine locale din pericol de abandon

Potrivit Institutului Național de Statistică, România s-a clasat pe locul trei în UE,

în anul 2019, privind efectivele de ovine și caprine și a patra, în ceea ce privește densitatea de 100 hectare de teren. Densitatea oilor și caprelor la 100 de hectare, a înregistrat 90,8 capete în 2019.

După cum rezultă din analiza FRD Center, afacerea se bazează preponderent pe exporturi, datorită faptului că românii nu consumă regulat de carne de oaie. Carnea de oaie este consumată mai ales în timpul Perioada de Paște, când anual sunt sacrificați aproximativ 3 milioane de miei.

Import/Export-Date statistice

Conform FRD Center, utilizând calcule bazate pe informații oficiale provizorii de la Institutul Național de Statistică, ovinele și caprinele din România au înregistrat o creștere constantă în ultimii ani. Acivitatea a crescut cu 2%, în 2018, față de 2017,  și cu 1,8%, în 2019, față de 2018.

Conform analizei FRD Center, folosind datele TradeMap, valoarea importurilor de oi și caprine vii, din România, au înregistrat o creștere semnificativă de 1.164 %, în 2018, comparativ cu 2017, urmată de o scădere de 26,8% în 2019 față de 2018.

În ceea ce privește importurile românești de ovine și caprine vii în 2019, Spania este țara principală de origine, cu o pondere de 70%, conform calculelor FRD Center, folosind datele TradeMap. Principalele cinci țări de origine ale importurilor de vii din România ovine și caprine în 2019 sunt:

Spania: 3.199.000 euro

Ungaria: 921.000 euro

Italia: 275.000 euro

Olanda: 42.000 euro

Estonia: 34.000 euro

Valoarea exporturillor românești de ovine și caprine vii au înregistrat creșteri în fiecare an, de 0,8% în 2018, și 32%, în 2019, conform calculelor

48

FRD Center care utilizează Date TradeMap. Potrivit TradeMap, principalele cinci piețe în care România a exportat direct ovine și caprine în 2019 sunt:

Iordania: 45 467.000 euro

Arabia Saudită: 43.641.000 euro

Libia: 36.656.000 euro

Grecia: 29.306.000 euro

Iran: 17.748.000 euro

Jucători din sectorul românesc de ovine

Conform celor mai recente date disponibile (anul 2015), consultate de FRD Center, unele dintre cele mai mari ferme de ovine pentru carne din România au fost:

Maria Trading SRL: 17.798 de capete

Agroind Voitim SA: 5.448 capete

Sinagro SRL: 3.939 de capete

Agronaut SRL: 1.160 de capete

Numeroși fermieri individuali de ovine se adună în asociații și cooperative, pentru a maximiza rezultatele eforturilor lor de a atrage sprijin guvernamental și Finanțare UE. La nivel de țară există peste 160 de astfel de asociații dedicate integral sau parțial creșterii oilor. Câteva exemple de astfel de asociații sunt:

Asociația fermierilor de ovine Dacia

Asociatia Fermierilor de Ovine Pastorul Crisana

Asociația Agricultorilor de Ovine Izvorasul

Asociatia Agricultorilor de Ovine Marginimea

Asociația fermierilor de ovine Magura Loamnes

Asociația fermierilor de ovine Mylca

49

Asociația fermierilor de ovine Valea Florilor

Asociația Fermierilor Oilor Miorita

Asociația fermierilor de ovine din Bărăganul

Asociația fermierilor de ovine Ovis

Opt români s-au aflat în primii zece crescători de oi de pe piața internă, în 2014. Aceștia au avut un număr cumulat de aproximativ 50.000 de oi. Aceste persoane sunt:

Dumitru Andresoi , Dumitru Gavrila , Mihaita Caratana , Ion Branga , Alexandru Pelei , Aron Branga , Ioan Sufana , Emil Petraș

Evidențiații FRD Center

Dumitru Andresoi: Omul de afaceri român Dumitru Andresoi este cel mai puternic fermier crescător de oi din România. Are o fermă cu aproximativ 20.000 -25.000 de oi în județul Hunedoara.

Compania Tolil: Fondată în 1998, Compania Tolil este un important producător și exportator de oi din România. Ferma de oi din județul Tulcea, are o capacitate de stocare de 45.000 capete pe serie. Compania exportă oi vii în Italia, Croația, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Spania, Portugalia, Iordania, Liban, Libia, Tunisia, Israel, Egipt sau Emiratele Arabe Unite. Compania Tolil a înregistrat o cifră de afaceri netă de 19 milioane de euro, în 2018, cu 18% mai mare decât în 2017. Firma este deținută de omul de afaceri român Gigica Apostol.

Prod Impex Olimpia: Prod Impex Olimpia are o fermă de oi în județul Brașov. Compania este controlată de un antreprenor român. A avut aproximativ 7.000 de oi în 2017.

Demetra: Demetra este specializată în achiziționarea și vânzarea de ovine vii și bovine. Centrul său de colectare este situat în județul Harghita. Conform celor mai recente date disponibile, compania avea o capacitate de 20.000 capete ovine și 2.000 capete bovine, în 2015. Demetra a atins o cifră de afaceri netă de două milioane de euro în 2018, cu 42% mai mare decât în 2017.

50

În prag de Ignat, medicii veterinari au început să ia probe de sânge de la porcii gospodarilor! agrointeligenta.ro - 9 decembrie 2020

Medicii veterinari – acțiune de forță în gospodăriile care cresc porci! În perioada în care țăranii își taie suinele de Crăciun, medicii veterinari au găsit prilejul să desfășoare o acțiune ce ar fi putut fi făcut cu mult înainte: cea de a preleva probe de la porcii crescuți tradițional, în scopul de a verifica dacă aceștia au sau nu pestă porcină africană.

În prag de Ignat, pe medicii veterinari i-a apucat hărnicia. Au avut la dispoziție un an întreg pentru acțiuni de prevenire a pestei porcine africane, însă abia acum, în decembrie, au început acțiuni de prevenire a acestei boli. DSVSA Bacău își justifică acțiunea din prag de sărbători dând vina pe marile ferme care au cerut ”acordarea de derogări de la legislația europeană și națională în domeniu, în scopul reducerii duratei restricțiilor impuse. În felul acesta, crescătorii de animale speră ca măsura, odată aplicată, să le permită valorificarea necondiționată a cărnii”.

„Direcția Sanitară Veterinară Bacău, împreună cu medicii veterinari de liberă practică, face eforturi susținute pentru ridicarea măsurilor de restricție pentru focarele mai sus amintite, prin aplicarea unui program intensiv de prelevare de probe și de testări, prin care se exclude prezența pestei porcine africane în toate exploatațiile din zona de protecție, respectiv de supraveghere, în conformitate legislația europeană în domeniu”, au transmis reprezentanții DSVSA Bacău.

La acțiunea care debutează în această săptămână, sunt implicate și unitățile administrativ teritoriale din zonele de restricție. Numai în județul Bacău vor fi prelevate aproape 4.200 de probe în zona de supraveghere și alte circa 2.200, în zona de protecție. Acțiunea se va încheia în jurul datei de 18 decembrie. „Solicităm sprijinul și înțelegerea cetățenilor pentru respectarea măsurilor impuse de autorități, având în vedere consecințele economice grave generate de apariția acestei boli”, arată reprezentanții Direcției Sanitare Veterinare Bacău.

51

52

53

54

55

INDUSTRIE ALIMENTARA

56

Premii pentru performanță obținute de Cris-Tim, liderul pieței românești de mezeluri, în 2020 Publicat Marți, 08 Decembrie 2020

Cris-Tim, prezent de peste 25 de ani în industria cărnii, produce mezeluri cu ajutorul celor mai moderne tehnologii de procesare şi prin implementarea celor mai bune standarde în managementul calității și siguranţei alimentului, precum și în domeniile protecţiei mediului, sănătății și securității ocupaționale și a responsabilității sociale.

 În luna noiembrie, compania a primit trofeul pentru Cel mai Puternic Brand, categoria produse din carne, în cadrul celei de-a XV-a ediții a Galei Premiilor PIAȚA – competiție în cadrul căreia au fost decernate 53 de premii, dintr-un total de aproximativ 400 de candidaturi depuse în 2020.

 „La baza brandului Cris-Tim stau câteva valori importante: grija pentru oameni, responsabilitatea, inovația, tradiția și calitatea. Suntem mândri de relația strânsă pe care o avem cu clienții noștri și suntem hotărâți să fim aproape de ei și de partenerii noștri mai departe, pentru a construi împreună viitorul pe care ni-l dorim. Toate proiectele derulate: tehnologia de înaltă presiune (HPP), standardele de calitate și siguranța alimentului, îmbunătățirea procentelor de carne, produse marca încrederii, certificarea gluten free și proiectul unic de etichetă curată, au condus în final la acest rezultat”, a declarat Mihai Dinculescu, director marketing Cris-Tim.

 Recent, compania a mai fost distinsă cu alte trei premii, în cadrul galei Topul Firmelor Prahovene 2020, organizată de Camera de Comerț și Industrie Prahova: locul I la categoria producătorilor de produse din carne din județul Prahova, locul I la categoria producătorilor de produse din carne la nivel național și Trofeul pentru „Responsabilitate Socială” la categoria Firme mari și Foarte mari.

 Cris-Tim a primit și titlul de Trusted Brands în categoria produse din carne, timp de 7 ani consecutiv, în urma unui studiu de piață, realizat de revista Reader’s Digest în 15 ţări, printre care și România.

57

Adrian Cocan, Lăptăria cu Caimac: Plănuim o listare de acţiuni în T1/2020. Free float-ul, între 15% şi 25%. Producătorul de lactate are în plan investiţii de 16 milioane de euro în următorii ani Tibi Oprea 09.12.2020,

Adrian Cocan, director general al Agroserv Măriuţa (Lăptăria cu Caimac): Am aplicat pentru un grant de fonduri norvegiene pentru că este o investiţie foarte mare, în total sunt 9 mil. euro, iar pentru un IMM în România este un fel de muntele Everest.

Agroserv Măriuţa, compania care deţine brandul Lăptăria cu Caimac, plănuieşte o listare de acţiuni în primul trimestru al anului 2021 şi intenţionează să vândă între 15% şi 20% din companie pentru a-şi finanţa o parte din investiţii.

„Plănuim o listare de acţiuni în primul trimestru al anului 2021. Încă nu ştim ce cotă vom vinde. Noi pregătim realizarea unei staţii de spălare sticle şi borcane cu sistem de recuperare. Am aplicat pentru un grant de fonduri norvegiene pentru că este o investiţie foarte mare, în total sunt 9 milioane de euro, iar pentru un IMM în România este un fel de muntele Everest. În funcţie de răspunsul de acolo, de cifrele pe care le putem obţine sau dacă ne dau ceva, pentru că nu e garantat şi nici ca la fondurile europene, unde dacă îndeplineşti condiţiile şi ai scor suficient de mare primeşti, free float-ul va fi mai mic sau mai mare, începând de la 15% până poate pe la 20%-25%. Cu acest grant şi cu emisiunea de acţiuni am vrea să avem un mix ca să putem face partea cea mai grea a investiţiei, staţia care costă în jur de 5-5,5 milioane de euro. Este o investiţie foarte mare şi nu o putem porni până nu suntem siguri că avem 100% acoperită această primă etapă“, spune Adrian Cocan pentru ZF.

Antreprenori locali. Producătorul de îngheţată Ice Dyp Balas din Timiş, controlat de familia Balaş, a cumpărat o fabrică de îngheţată artizanală din Harghita Autor: Florentina Niţu 09.12.2020,

58

Producătorul român de îngheţată Ice Dyp din judeţul Timiş, controlat de Vasile şi Maria Balaş, cu o cifră de afaceri de 46,7 milioane de lei în 2019, intră pe piaţa îngheţatei artizanale, după ce a achiziţionat fabrica companiei Ati Cream, controlată tot de antreprenori români, din judeţul Harghita, cu venituri de 3 milioane de lei anul trecut. Reprezentanţii companiei nu au dorit să menţioneze valoarea tranzacţiei.

„Anul 2020 a fost un an propice dezvoltării, a fost anul în care am pornit o nouă fabrică de îngheţată, una dintre cele mai moderne din vestul Europei, ce a însemnat o investiţie de peste 8 mil. euro. În plus, am achiziţionat o fabrică de îngheţată artizanală din judeţul Harghita, Ati Cream, şi astfel acoperim toate tipurile de îngheţate consumate de români şi nu numai. Fabrica de la Cărpiniş, nou construită, şi fabrica achiziţionată din Harghita însumează 170 tone pe zi cu 14 linii de producţie“, spune Vasile Balaş, acţionar Ice Dyp Balas.

Producătorul de îngheţată are peste 500 de angajaţi în cele şase puncte de lu-cru din ţară, din Cărpiniş (Timiş), Bucureşti, oraşul Pantelimon, Paşcani, Târgu-Jiu, Brăniştea (Galaţi) şi Dezmir (Cluj) şi în noua fabrică construită va angaja minimum 50 de persoane, conform informaţiilor furnizate anterior de reprezentanţii companiei pentru ZF.

Afaceri de la zero. Cristina Nesterov, de profesie stomatolog, a creat un brand de lapte din caju după un experiment făcut în propria bucătărie. „Acum putem produce până la 100 de litri zilnic“ , 09.12.2020, Alina-Elena Vasiliu

59

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-cristina-nesterov-de-profesie-stomatolog-a-creat-19773938

Vacaju a prins contur în toamna lui 2020, deşi primele demersuri pentru business au fost făcute în iarna anului 2019 l Pandemia a amânat cu cel puţin trei luni ieşirea pe piaţă.

Cristina Nesterov a făcut prima dată lapte din caju în urmă cu patru ani, în propria bucătărie, într-o perioadă în care căuta alternative pentru laptele de vacă, la care fiul ei este alergic. A ales nucile caju pentru că a constatat că, după presare, laptele poate fi consumat ca atare şi nu mai trebuie strecurat. Se folosea doar de blenderul de acasă şi în curând prietenele ei cu copii au început să-i ceară să le facă şi lor lapte din caju. De aici s-a născut ideea de business din spatele Vacaju.

„Am închiriat un spaţiu în zona Panduri din Bucureşti, unde am amenajat atelierul. Investiţia a ajuns la 35.000 de euro şi o să mai fie nevoie să investim, deoarece ne dorim să ne mărim capacitatea de producţie. Acum putem să producem până la 100 de litri pe zi şi este suficient în momentul acesta. Facem tot posibilul să avem stoc constant“, a povestit Cristina Nesterov la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

Materia primă - nuca de caju - provine din Vietnam, în România clima nefiind potrivită pentru culturi de acest tip. De procesul de producţie a laptelui Vacaju sunt responsabile, alături de Cristina Nesterov, încă două persoane. Împreună lucrează zi de zi pentru a putea trimite laptele în toată ţara prin curier.

„Preţurile sunt între 18 şi 35 de lei. Sticla cu lapte cu vanilie de 250 ml este 18 lei, la fel şi «cajurtul». Variantele de 1 litru pentru vanilie şi simplu sunt 35 de lei. Vacaju poate fi comandat online, dar se găseşte şi în câteva localuri din Bucureşti, precum Plantini One Herăstrău, în magazinele Biocorner, la Nasul Roşu. Am ajuns şi la Constanţa, în băcănia care se numeşte Cămara Mariei. Ne dorim să găsim şi alţi colaboratori în ţară.“

Grigore Horoi, preşedinte Agricola Internaţional: În 2020, am avut tupeul să intrăm într-un proiect de investiţii şi suntem condamnaţi să ne

60

gândim la creşteri Videoconferinţa ZF/BRD - BUGET 2021: Cum pregătim viitorul? Miruna Diaconu 09.12.2020,

Grigore Horoi, preşedinte Agricola Internaţional, spune că anul acesta la nivelul grupului se vor înregistra scăderi, deşi companii parte din grup au avut afaceri mai mari decât nivelul din 2019, dar cu toate acestea Agricola a făcut o investiţie de 20 milioane euro pentru mărirea capacităţilor.

“În 2020, noi am avut tupeul să intrăm într-un proiect de investiţii de peste 20 milioane euro pe una dintre capacităţile imporntate, abatorul de păsări, care îşi măreşte capacitatea cu 70%. Noua facilitate duce într-o zonă mult mai normală timpii de lucru, dă multă flexibilitate. Suntem condamnaţi să ne gândim la creşteri de volume şi de cifre de afaceri”, spune Grigore Horoi, preşedinte Agricola Internaţional, în cadrul videoconferinţei organizate de Ziarul Financiar în parteneriat cu BRD Groupe Société Générale- Buget 2021: Cum pregătim viitorul?.

61

Preţurile sunt între 18 şi 35 de lei. Sticla cu lapte cu vanilie de 250 ml este 18 lei, la fel şi „cajurtul“. Variantele de 1 litru pentru vanilie şi simplu sunt 35 de lei.

Vacaju a prins contur în toamna lui 2020, deşi primele demersuri pentru business au fost făcute în iarna anului 2019. Pandemia a amânat cu cel puţin trei luni ieşirea pe piaţă, însă Cristina Nesterov a avut curaj să pornească pe drumul antreprenoriatului în plină pandemie. De profesie medic stomatolog, cu specializare în laser stomatologic şi şase ani de experienţă în domeniu, ea a ţintit de la început, prin Vacaju, părinţii ca ea şi soţul ei, care au copii cu diverse alergii, dar şi oamenii care pur şi simplu vor să consume un produs mai sănătos.

„Băuturile sunt îndulcite cu curmale, fără zahăr, aditivi sau conservanţi. Folosim doar apă filtrată la prepararea produselor Vacaju. Iaurtul este raw, neprocesat termic, fermentat natural, cu culturi de bacterii vegane şi are un termen de valabilitate de două săptămâni. Termenul de valabilitate al laptelui este de şase săptămâni.“

Cristina Nesterov se gândeşte acum să înceapă colaborări şi cu magazine din Europa, dar şi cu supermarketuri din România. Pentru 2021, ea şi-a propus să introducă opţiunea de abonamente în sistem refill pentru clienţii care vor să primească periodic lapte şi să returneze sticlele folosite.

„Ne dorim să fim sustenabili şi alegem materiale cât mai prietenoase cu mediul. Acolo unde putem, refolosim sau reciclăm.“

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Târg de Crăciun într-un oraş din nordul României. Primar: „Aici sunt produse pe care nu le găsiţi în marile magazine“ 9 decembrie 2020, 04:05 de Larisa Matei

62

În acest an Târgul de Crăciun este organizat în Piaţa Libertăţii Foto Facebook Primăria municipiului SM Au trecut abia câteva zile de când municipiul Satu Mare a ieşit din carantină zonală, însă acest lucru nu le-a împiedicat pe autorităţile locale să facă simţit spiritul Sărbătorilor de iarnă. În ciuda pandemiei de coronavirus, Parcul Libertăţii găzduieşte în următoarea perioadă un mic târg de Crăciun.

În mai toate oraşele din ţară, apropierea Sărbătorilor de iarnă s-a făcut tot mai simţită cu ajutorul iluminatului festiv. Ba mai mult, unele oraşe au decis ca în cele din urmă să organizeze şi târguri de Crăciun, iar municipiul Satu Mare este unul dintre acestea. Autorităţile locale au decis să găzduiască în cele din urmă un mic târg de Crăciun, cu toate că la mijlocul lunii noiembrie acestea au suspendat organizarea evenimentului. Din punct de vedere legislativ, desfăşurarea târgului este legală, întrucât Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă nu a stabilit închiderea târgurilor sau a pieţelor, după ieşirea din carantina zonală.

Cei 28 de producători nu plătesc taxă pentru căsuţe în acest an Foto Facebook Primăria municipiului SM Cei 28 de producători nu plătesc taxă pentru căsuţe în acest an Foto Facebook Primăria Satu Mare Cum totul se desfăşoară sub semnul pandemiei de coronavirus, regulile au fost schimbate în acest an, autorităţile luând decizia de a organiza târgul, însă fără concerte sau alte programe festive. Dacă în ceilalţi ani acesta avea loc pe Aleea Coposu, acum micul târg este găsit în Parcul Libertăţii, fiind prezenţi 28 de producători. În acest an autorităţile au decis să nu îi taxeze pentru închirierea căsuţelor, venind astfel în sprijinul micilor comercianţi.

63

”În pragul sărbătorilor de iarnă organizăm târgul produselor tradiţionale pentru că ne dorim să susţinem munca producătorilor locali. A producătorilor care în ciuda provocărilor întâmpinate au continuat să realizeze produse de calitate, produse care nu le vom putea găsi niciodată în marile lanţuri de magazine… Am ales să organizăm acest târg pentru a susţine micii producători locali. Vor fi respectate toate normele sanitare, va exista distanţă între căsuţe pentru a nu se înghesui cumpărătorii. Practic nu este nicio diferenţă faţă de modul în care funcţionează pieţele agroalimentare, dar şi cunoscutul târg de produse tradiţionale de pe Aleea Coposu care a funcţionat şi până acum în condiţii normale”, a declarat Kereskenyi Gabor, edilul municipiului Satu Mare. Cum şi iluminatul festiv a fost pornit în data de 28 noiembrie în linişte, fără ca cetăţenii să fie invitaţi la momentul festiv, întocmai s-a procedat şi la deschiderea târgului, tocmai pentru a evita aglomerarea zonei. Căsuţele din lemn au fost instalate în linişte, iar comercianţii şi-au făcut apariţia din cursul serii de 7 decembrie. La nivelul judeţului Satu Mare, incidenţa cazurilor de coronavirus a scăzut considerabil în cele două săptămâni de carantină, ajungând la 3,09 la mia de locuitori. Starea de alertă va fi prelungită din nou în data de 14 decembrie, după cum a declarat chiar Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă în urmă cu trei zile. Până atunci autorităţile vor face o nouă analiză pentru a se stabili dacă se impun sau nu noi restricţii.

ZF 15 minute cu un antreprenor. Adina Crăciunescu, Diana: În ciuda pandemiei, am deschis trei magazine noi în 2020, iar până la sfârşitul anului vom mai inaugura alte două. E loc pentru 100 de unităţi sub brandul Diana 09.12.2020, Miruna Diaconu

♦ Reţeaua de magazine Diana, care a fost înfiinţată în judeţul Vâlcea, a ajuns astăzi la 60 de unităţi în cinci judeţe din ţară ♦ Pe lângă divizia de magazine, familia Crăciunescu are şi fabrici pentru producţie şi procesare carne . Adina Crăciunescu, director de marketing şi acţionar al reţelei de magazine Diana, spune că anul acesta a planurile de dezvoltare ale companiei au fost amânate temporar din cauza pandemiei, dar ulterior au fost reluate. Astfel, au fost deschise deja trei magazine în 2020, iar până la sfârşitului anului urmează alte două inaugurări, dintre care un proiect pe o suprafaţă de 1.000 mp, primul de această mărime pentru reţeaua originară din Vâlcea. Celelalte magazine Diana sunt mai mici, având suprafeţe ce variază între câteva zeci şi câteva sute de metri pătraţi..

64

https://www.zf.ro/zf-15-minute-cu-un-antreprenor/zf-15-minute-antreprenor-adina-craciunescu-diana-ciuda-pandemiei-19772432

„Am deschis trei magazine noi în acest an, vom mai deschide încă două, cel puţin, până la sfârşitul lui 2020. În plus, am şi remodelat alte şapte magazine construite în urmă cu câţiva ani. Ne-au fost amânate câteva planuri din cauza pandemiei, e clar că erau magazine pe care trebuia să le deschidem atunci în martie - aprilie, dar pe care a trebuit să ne amânăm până la ieşirea din starea de urgenţă, nu pentru că era ceva legislativ, ci mai degrabă din simţ civic“, spune Adina Crăciunescu, director de marketing la Diana, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.

Compania a fost înfiinţată în 1991, când a fost deschis şi primul magazin în Râmnicu Vâlcea, pentru ca în 1996 să se inaugureze şi prima fabrică de procesare de carne. Iar patru ani mai târziu, familia Crăciunescu a preluat şi unitatea Industria Cărnii din Vâlcea. De atunci, lanţul de magazine, dar şi partea de producţie, se află într-o continuă dezvoltare, ajungând la 60 de unităţi doar în zona de retail.

„Combinaţia între producţia cărnii şi retail pentru noi a funcţionat perfect. E clar că în magazinele Diana carnea şi produsele din carne sub marca noastră sunt pilonul care generează cel mai mult trafic. Asta a fost reţeta. Pe retail am plecat concentric, primul magazin a fost în Râmnicu Vâlcea, ulterior am mers din ce în ce mai departe de casă, ajungând astăzi să fim prezenţi în cinci judeţe“, spune Adina Crăciunescu.

Directorul de marketing al reţelei de magazine, care este şi acţionar minoritar, adaugă faptul că în ultimii 3-4 ani a existat o dinamică destul de bună a businessului, iar pentru viitor reprezentanţii familiei Crăciunescu şi-au propus acelaşi lucru. În ultimii doi ani, grupul a investit în două mari direcţii în retail, pe de o parte în deschiderea de noi magazine, iar pe de altă parte în reamenajarea magazinelor construite în anii anteriori. „În ultimii doi ani, după ce am terminat un amplu proces de rebranding, am avut o perioadă în care resursele noastre pentru investiţii s-au dus în două zone - în

65

deschideri care ne ajută să creştem numeric, dar şi ca cifră de afaceri, dar şi în zona de remodelări şi renovări a unor magazine deschise acum câţiva ani. Această perioadă continuă şi azi. Toţi din această industrie ne-am dat seama că în ultimii ani piaţa este foarte dinamică, trendurile se schimbă de la an la an, iar ca să rămâi competitiv trebuie să prinzi orice trend“, explică Adina Crăciunescu.

Dintre cele două magazine care urmează a mai fi deschise până la sfârşitul acestui an, unul va fi de 1.000 mp, singurul de această dimensiune din reţeaua de retail. Magazinele Diana măsoară între 50 mp, e vorba de magazine specializate în vânzarea de produse şi preparate din carne, şi 400-600 mp. Acestea din urmă sunt unităţi active pe segmentul de supermarket.

„Sunt clienţi care ne aleg pentru servicii, pentru produse, pentru că suntem o afacere 100% românească, pentru că avem produse româneşti din carne. Cred că pentru unii clienţi contează toate aceste aspecte, dar înclin să cred că preţul produselor contează mai mult“, precizează Adina Crăciunescu.

Ea consideră că efectele pandemiei se vor mai resimţi o bună perioadă de timp, dar spune că pe partea de retail grupul are în continuare planuri de dezvoltare, astfel că până în luna ianuarie a anului viitor în plan se află deschiderea unor noi magazine.

De altfel, Adina Crăciunescu adaugă că e loc în viitor de 100 de unităţi sub brandul Diana. Expansiunea se va face tot concentric, astfel că nu e în plan o dezvoltare în Bucureşti, cel puţin nu în curând.

În ceea ce priveşte producţia, abia a fost finalizată o investiţia de tehnologizare şi extindere, astfel că anul viitor fabrica va beneficia de acest lucru pentru a livra în comerţul propriu, în alte reţele, dar şi în HoReCa.Adina Crăciunescu deţine businessul Diana alături de sora şi mama sa.

Anunțul zilei de la Kaufland pentru toți clienții. Ce produse îți dă magazinul gratuit Andrei Simion 09.12.2020

Marile lanțuri de magazine pregătesc surprize speciale pentru clienți în preajma sărbătorilor. Kaufland a făcut un anunț care i-a bucurat foarte mult pe toți clienții din țară. Astfel, cei de la Kaufland au anunțat astăzi noua surpriză din calendarul de bunătăți magice pentru românii din toată țara. Magazinul oferă vouchere în valoare de o mie de lei pentru cei care decid să participe la concursul său care se desfășoară până de Crăciun.

66

Oferte speciale de la Kaufland în prag de sărbători

Cum beneficiezi de suma de bani de la Kaufland? Pentru a putea câștiga această sumă de bani, românii trebuie să intre pe website-ul celor de la Kaufland, unde există concursul special de Crăciun, și să ghicească cuvântul magic al acestei zile, pentru a fi în mod automat înscriși.

Kaufland va aștepta toate înscrierile oamenilor înainte de a decide care dintre cei care au înscrieri valide pot fi aleși câștigători ai voucherelor în valoare de 1000 de lei.

Mai mult, cei de la Kaufland le oferă clienților pe Instagram indicii cu privire la cuvintele magice pe care le pot ghici, astfel că te poți orienta de acolo și poți să te înscrii corect, pentru a avea șanse de câștig.

Retailerul desfășoară acest concurs special de ceva vreme în preajma Crăciunului, fiind unul dintre cele mai importante concursuri ale magazinului. Retailerul permite astfel folosirea acestor vouchere de cumpărături doar pentru achiziționarea produselor Bevola și SwitchOn.

Kaufland vrea să le ofere românilor din toată țara sărbători cât mai fericite, iar în acest sens, a decis să ne mai ofere ceva special. A anunțat astfel, în mod oficial, un nou concurs prin cadrul căruia oferă în mod gratuit vouchere în valoare de 500 de lei pentru cumpărături din cadrul magazinelor sale. Concursul poate fi accesat tot pe website-ul său.

Kaufland inaugurează un nou magazine 9 Decembrie 2020 16:23, Companii Ultima ora

Kaufland deschide un nou magazin situat în municipiul Roman, județul Neamț, acesta fiind hipermarketul cu numărul 137 al rețelei la nivel național. În urma deschiderii noului magazin, vor fi create 80 de noi locuri de muncă. Noul magazin se află pe strada Mihai Viteazu, nr. 13 și este al doilea din oraș. Acesta are o suprafață totală construită de peste 5.300

67

de metri pătrați, dintre care peste 2.900 de metri pătrați sunt destinați spațiului interior de vânzare.

În această perioadă, programul de lucru va fi de la 07.00 și până la 21.00 de luni până sâmbătă, iar duminică de la 08.00 la 20.00.

Parcarea oferă 200 de locuri, ce includ și locuri speciale pentru persoane cu dizabilități, pentru părinți și rasteluri pentru biciclete.

Magazinul este dotat cu o virtină extinsă cu servire asistată, de 21,5 metri, precum și raioane de legume fructe, brutărie, raion de produse congelate, alimente de bază, dulciuri, băuturi, produse nealimentare și drogherie.

Hipermarketul este prevăzut cu 8 case de marcat standard, din care una dedicată persoanelor cu dizabilități și alte 4 case express tip self-service.

Magazinul este dotat în exterior și cu un Grill, unde clienții pot găsi mâncăruri gustoase, gata preparate.

Coșurile de cumpărături ar putea fi interzise în supermarketurile din București care au și alte soluții pentru clienți. O decizie va fi luată vineri 9 Decembrie 2020 Florin Marinescu

Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență ar putea lua decizia de renunțare la coșurile de cumpărături în supermarketuri, în contextul pandemic actual. Interdicția operează în Argeș doar în supermarketurile care au și cărucioare ce pot fi folosite de clienți.

68

Vineri va fi o ședință cu reprezentanții complexelor comerciale și supermarketurilor, la sediul Primăriei Generale, a confirmat pentru G4Media.ro prefectul Capitalei, Traian Berbeceanu.

Prefectul Berbeceanu a mai declarat miercuri că în acest moment nu se pune problema instituirii carantinei în București, fiind nevoie de respectarea regulilor care au fost impuse pentru combaterea epidemiei.

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori, este în creştere în Bucureşti – 6,77, conform ultimei informări ale autorităților.

La sfârșitul lunii, noiembrie autoritățile din județul Argeș au decis să impună supermarketurilor din tot județul să renunțe la coșurile de cumpărături, întrucât ar reprezenta un factor de risc epidemiologic în infectarea cu Covid-19. (Foto: Pixabay)

Au ales să nu-şi plângă de milă şi au căutat colacul de salvare. Antreprenorii din HoReCa au trecut de la fine dining la mâncarea de cantină, şi-au transformat localurile în băcănii sau au amenajat pieţe volante cu produse locale Miruna Diaconu 09.12.2020,

Radu Ionescu, cofondator al Kaiamo: Am fost nevoiţi să ne reconfigurăm cu totul, astăzi funcţionăm sub metoda unui protest culinar, cum l-am numit noi, bucătăria Kaiamo este mutată în stradă, dar sub o altă formă deoarece restaurantul nostru avea un specific de fine dining, oferea o experienţă completă, ceea ce nu am putut să ducem mai departe cu restaurantul închis.

♦ În această perioadă, deşi mulţi antreprenori din zona de HoReCa au apelat la servicii de livrări la domiciliu sau take away, în unele cazuri nu au putut fi compensate scăderile masive ale afacerilor.

69

O parte dintre antreprenorii din HoReCa, cea mai afectată industrie, a văzut în criza pandemică o oportunitate de a se reinventa, pentru a putea supravieţui contextului actual. Restricţiile impuse de autorităţi cu privire la limitarea răspândirii virusului i-au determinat pe antreprenori în cele mai multe cazuri să apeleze la servicii de tip livrări la domiciliu sau take away. Totuşi, au existat cazuri în care aceste servicii nu au putut compensa scăderile semnificative ale afacerilor, astfel că antreprenorii au fost nevoiţi să apeleze la alte soluţii pentru a-şi menţine businessurile în viaţă.

Un restaurant cunoscut de fine dining din Bucureşti a fost nevoit să se reconfigureze, devenind în prezent o cantină cu mâncare tradiţională. Livră-rile la domiciliu nu ar fi fost o posibilitatea pentru restaurantul Kaiamo din simplul motiv că mâncarea de tip fine dining nu poate fi transportată aşa uşor.

... citeste si partea a doua ...

70