Stiri 25 septembrie 2020, a doua parte

Rottaprint: Etichetele eco-friendly şi cele pentru produse artizanale, printre tendinţele cu cea mai mare creştere Lidia Neagu in Business 25 September 2020

Potrivit Rottaprint, cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și ambalaje flexibile din România, printre tendințele cu cea mai mare creștere în ultimul an se află cererile pentru etichetele și ambalajele realizate din materiale prietenoase cu mediul, dar și cele pentru produsele artizanale.

Compania spune că a analizat solicitările primite din partea clienților săi, şi a observat că o mare parte dintre companiile din industria alimentară, a produselor de curățenie sau cosmetică sunt mai predispuse să caute soluții ecologice pentru ambalajele lor, grija față de mediu fiind din ce în ce mai mult prezentă între prioritățile strategice ale acestora.

Printre soluțiile adoptate se numără reducerea consumului materiei prime cât mai mult posibil, pentru a reduce amprenta de carbon, renunțarea treptată la etichetele cu liner (suport), sau înlocuirea etichetei autoadezive cu cea termocontractibilă din PET, aceasta din urmă fiind mai prietenoasă cu mediul.

Odată cu apariția a tot mai multor producători artizanali de bere, lactate, mezeluri, gemuri, dar și a firmelor mari și foarte mari care dezvoltă linii de produse artizanale, cererea pentru producția de etichete destinate acestui segment de produse este tot mai mare. Mai mult, din dorința de a promova produse cât mai naturale, tot mai multe hypermarketuri și-au creat cooperative agricole, dezvoltând propriile game bio sau tradiționale de produse gătite sau semipreparate.

1

„România urmează trendul prezent la nivel mondial în ceea ce privește segmentul produselor bio din categoria alimente & băuturi și a segmentului produselor ecologice, tendință care se observă în mod evident și în interesul crescut al companiilor pentru soluțiile de etichetare și ambalare realizate din materiale prietenoase cu mediul. De asemenea, observăm o creștere semnificativă a cererilor pentru produsele artizanale, fie de la producători locali, fie de la jucătorii mari din retail care au început să-și dezvolte propriile game de produse bio sau tradiționale. Totodată, după perioada martie-august în care cei mai mulți producători s-au axat pe produsele de bază, aceștia au început să reinvestească în produsele de nișă, mai ales în industria de vinuri și lactate”, a declarat Cristi Nechita-Rotta, director general Rottaprint.

Rottaprint este cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și ambalaje flexibile din România. Cu o experiență de 29 ani, compania cu sediul în Apahida, jud. Cluj, deține în prezent 4 centre logistice în România: Timișoara, Brașov, Ilfov, Pașcani și 2 centre logistice în Ungaria și Germania, în care lucrează peste 270 de angajați. În 2019, Rottaprint a livrat produse în 11 țări din Europa, Asia și Statele Unite ale Americii.

Etichetele eco-friendly și cele pentru produse artizanale, printre tendințele cu cea mai mare creștere în ultimul an Andra Imbrea

În ultimul an a crescut cererea pentru etichetele și ambalajele realizate din materiale prietenoase cu mediul, dar și cele pentru produsele artizanale, potrivit Rottaprint, cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și ambalaje flexibile din România.

Analizând solicitările primite din partea clienților săi, Rottaprint a observat că o mare parte dintre companiile din industria alimentară, a produselor de curățenie sau cosmetică sunt mai predispuse să caute soluții ecologice pentru ambalajele lor, grija față de mediu fiind din ce în ce mai mult prezentă între prioritățile strategice ale acestora. Printre soluțiile adoptate se numără reducerea consumului materiei prime cât mai mult posibil, pentru a reduce amprenta de carbon, renunțarea treptată la etichetele cu liner (suport), sau înlocuirea etichetei autoadezive cu cea termocontractibilă din PET, aceasta din urmă fiind mai prietenoasă cu mediul.

2

Odată cu apariția a tot mai multor producători artizanali de bere, lactate, mezeluri, gemuri, dar și a firmelor mari și foarte mari care dezvoltă linii de produse artizanale, cererea pentru producția de etichete destinate acestui segment de produse este tot mai mare. Mai mult, din dorința de a promova produse cât mai naturale, tot mai multe hypermarketuri și-au creat cooperative agricole, dezvoltând propriile game bio sau tradiționale de produse gătite sau semipreparate.

Printre particularitățile etichetelor destinate berilor artizanale se numără designul foarte creativ care ilustrează într-un mod original povestea brandului sau a gamei de produse, lipsa contraetichetei și alegerea unei dimensiuni mai mari a etichetei, care poate acoperi o mare parte din sticlă de jur-împrejur (în formă de wrap), ceea ce îi oferă designerului o mai mare libertate de creație.

De asemenea, cei mai mulți producători de bere artizanală optează pentru etichete de calitate din materiale speciale precum cele rustice sau vintage, care evidențiază și mai mult produsul la raft.

„România urmează trendul prezent la nivel mondial în ceea ce privește segmentul produselor bio din categoria alimente & băuturi și a segmentului produselor ecologice, tendință care se observă în mod evident și în interesul crescut al companiilor pentru soluțiile de etichetare și ambalare realizate din materiale prietenoase cu mediul. De asemenea, observăm o creștere semnificativă a cererilor pentru produsele artizanale, fie de la producători locali, fie de la jucătorii mari din retail care au început să-și dezvolte propriile game de produse bio sau tradiționale. Totodată, după perioada martie-august în care cei mai mulți producători s-au axat pe produsele de bază, aceștia au început să reinvestească în produsele de nișă, mai ales în industria de vinuri și lactate”, a declarat Cristi Nechita-Rotta, Director General Rottaprint.  

Rottaprint este cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și ambalaje flexibile din România. Cu o experiență de 29 ani, compania cu sediul în Apahida, jud. Cluj, deține în prezent 4 centre logistice în România: Timișoara, Brașov, Ilfov, Pașcani și 2 centre logistice în Ungaria și Germania, în care lucrează peste 270 de angajați. În 2019, Rottaprint a livrat produse în 11 țări din Europa, Asia și Statele Unite ale Americii.

DAbo Doner ajunge la 52 de unități și plănuiește alte 28 de locații Angela Alexandru

3

DAbo Doner, restaurant specializat în doner kebab, ajunge la 52 de unități, dupa ce a deschis 4 restaurante doar în ultima săptămână. Franciza continuă expansiunea, în pofida pandemiei.

Cele mai noi locații inaugurate de DAbo Doner sunt în Pitești, Curtici și două în Sibiu. Următoarele orașe de pe harta, luate în planurile de extindere sunt Cluj, Medgidia, Brașov, Bacău și Brăila.

Deschiderile DAbo Doner continuă în acest an în ritmul deja stabilit, în pofida pandemiei. Vorbim aici despre 28 de noi unități, mai exact 20 de noi unități DAbo Doner – 15 în România și cinci peste graniță, și 8 unități DAbo Grill deschise în țară.

"E drept că nimeni nu se aștepta la această criză, am fost nevoiți să ne resetam planurile de business, însă ne dorim să susținem în continuare și deschiderea celor 20 de restaurante DAbo Doner și 8 restaurante DAbo Grill, atât prin eforturi proprii, cât și bazându-ne pe partenerii noștri, care vor să investească în povestea DAbo, a spune Dan Paștiu, fondatorul DAbo International.

Fonduri de investiții pentru redeschideri și relocări Noile restaurante sunt susținute din fondurile de investiții pentru redeschideri și relocări DAbo Doner, în valoare de 400.000 de euro. Toate investițiile s-au făcut pornind de la un istoric de pandemie în care DAbo Doner a funcționat doar cu 29 de unități deschise exclusiv pentru delivery și takeaway.

Mai mult decât atât, vorbim de aproape 6 luni în care s-a lucrat în pierdere, procentul oferit platformelor de delivery depășind cu mult marja de profit a francizei.

4

Cât costă să-ți deschizi o franciză DAbo Doner Taxa de franciză pentru DAbo Doner costă 10.000 de euro, sumă la care se vor adăuga redevența de exploatare lunară, în valoare de 2.5% + T.V.A din totalul încasărilor și redevența de publicitate în cuantum de 2%.

Investiția totală necesară pentru deschiderea unui restaurant DAbo Doner se situează în jurul sumei de 150.000 euro, buget care include spațiul, amenajarea și utilarea acestuia la cele mai înalte standarde (incluzând self-order kioskurile), formarea echipei și costul de franciză amintit mai sus.

Franciza DAbo, fondată de sibianul Dan Paștiu în 2013, numără în prezent 52 de unități deschise în 32 de orașe, localuri care au în spate 31 de parteneri francizați. DAbo s-a extins rapid la nivel naţional, astfel că, în 2018, cifra de afaceri a întregului lanţ de restaurante a atins la 17 milioane de euro, iar în 2019 a ajuns la 22 milioane de euro.

Doripesco lansează un nou format de restaurant: „Delicii Rapide & La Doi Pași” meatmilk 25 septembrie 2020

Compania Doripesco își continuă strategia de dezvoltare a ramurii de turism, așa cum își propusese la final de 2019, și lansează vineri – 25.09, un nou format de restaurant, Delicii Rapide & La Doi Pași, acesta fiind situat lângă Corabia Doripesco.

Delicii Rapide & La Doi Pași reprezintă un magazin-restaurant și îmbină avantajele servirii rapide dintr-un magazin și plăcerea de a mânca un preparat cald, din ingrediente naturale și sănătoase, chiar și atunci când clienții nu au timp să aștepte după o comandă la restaurant.

Noul format de restaurant are și un produs „vedetă”, deliciosul Fishburger, dar și alte două tipuri de burgeri – Black Angus și Burger-ul din porc pentru tradiționaliști. Prin ingredientele folosite, compania Doripesco continuă să încurajeze consumatorii să mănânce sănătos și produse mereu proaspete.

Chiflele se produc pe loc, pentru ca preparatele să beneficieze de gustul desăvârșit și aroma pâinii proaspăt scoase din cuptor, iar clienții își vor mai

5

putea achiziționa din restaurantul – magazin Delicii Rapide & La Doi Pași și renumitele produse din Delta din Carpați-Doripesco:

Salata din icre, Crema de păstrăv cu unt, Salata de păstrăv cu sos salsa, Salata de păstrăv cu broccoli, Aperitivul de păstrăv cu fulgi de migdale, Zacusca din pește cu ciuperci.

Tot aici, consumatorii pot să găsească tot ceea ce au nevoie când se află la drum și își doresc o pauză bine meritată. Iar când vine vorba de cafea, aceștia sunt așteptați de numeroase sortimente de cafea, ce le vor aminti de bucuria zilelelor de vacanţă.

În cei peste 20 de ani de activitate, Doripesco și-a consolidat o serie de parteneriate, compania fiind adepta colaborărilor de lungă durată. Astfel, METRO Cash & Carry reprezintă unul dintre cei mai vechi parteneri ai firmei brașovene, motiv pentru care Doripesco a demarat acest concept de business în franciză pentru magazinul „La Doi Pași”.

„Fiind situat pe unul dintre cele mai tranzitate drumuri din România, DN13, restaurantul Delicii Rapide & La Doi Pași a fost creat pentru a satisface dorința și nevoile clienților aflați mereu în trafic și grăbiți. Feedback-ul primit din piață este foarte important pentru noi, iar în ultima jumătate de an, comportamentul consumatorilor s-a schimbat radical.

Ne dorim să ne adaptăm solicitărilor acestora, iar noul format de restaurant reprezintă dovada faptului că  am reușit să răspundem la noi provocări.”, a declarat Dorin Crizbăşan – Director General Doripesco S.A.

Pe parte de turism, Doripesco mai deține Complexul Turistic Doripesco (restaurant și motel), restaurantul Casa Păstrăvarului, pensiunea Poiana Râșnoavei Doripesco, dar și restaurantul Corabia Doripesco, cu un design unic în zonă. Avantajele competitive ale acestor locații de turism sunt reprezentate de următoarele elemente: meniul specific pescăresc cu pește de primă prospețime din bălțile proprii, ambianța extraordinară determinată de peisajul natural al lacurilor din împrejurimi, precum și activitățile de agrement oferite turiștilor.

Complexele piscicole aflate în custodia Doripesco prezintă avantaje deosebite nu doar pentru acvacultură, ci și pentru turism. Doripesco a introdus în circuitul turistic patru activități de agrement care se bucură de un real succes: pescuit sportiv, birdwatching, photohunting și vânătoare. Balta 4 este una dintre cele mai importante bălţi competiţionale din România, aici desfăşurându-se importante concursuri de pescuit sportiv. 

6

DIVERSE

ALERTĂ pe piața alimentară! Toți cei care au cumpărat acest produs trebuie să-l returneze de urgență Cristina Corpaci 24.09.2020 Alertă pe piața alimentară. Este vorba despre ciolan dezosat afumat care trebuie returnat de urgență sau distrus, potrivit ANSVSA.

Clienții primesc banii înapoi

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor anunță printr-un comunicat ca toate persoanele care dețin produse din loturile descrise să nu le consume, ci să le distrugă sau să le aducă înapoi în magazinele de unde le-au cumpărat. Contravaloarea produselor va fi returnată, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.

Sursa citată mai precizează că persoanele care au consumat produsul în cauză și care prezintă febră simplă sau însoțită de dureri de cap, sunt rugate să consulte medicul și să raporteze acest consum pentru a fi tratate corespunzător de medicul de specialitate.

Totodată, femeile gravide, persoanele cu imunitate scăzută, precum și cele în vârstă trebuie să acorde o atenție deosebită acestor simptome.

Ce riscă cei care au consumat deja acest produs sau cu ce simptome se pot confrunta? Vorbim aici despre listerioza, boală potențial gravă, cu un timp de incubație de până la opt săptămâni.

În urma notificării primite de la furnizorul S.C. FOX COM SERV DISTRIBUTION SRL., CARREFOUR ROMÂNIA S.A. retrage de pe piață și recheamă de la consumatori următorul produs urmare evidențierii prezenței Listeria monocytogenes. Datele de identificare ale produsului sunt: Denumire produs: CIOLAN DEZOSAT AFUMAT VID Furnizor: S.C. FOX COM SERV DISTRIBUTION SRL Lot/DLC: 3108-0 / 05.10.2020 3108-1 / 06.10.2020, mai anunță sursa citată.

Șase hectare cultivate cu cannabis, descoperite de polițiști în Dâmbovița De Sorin Breazu sept. 25, 2020

Polițiștii specializați în combaterea criminalității organizate și procurorii DIICOT din județul Dâmbovița au confiscat 250 de kilograme de cannabis și peste 120 de kilograme de semințe de cânepă.

Într-o acțiune ce a avut loc în urmă cu câteva zile, în cadrul unui dosar penal de trafic de droguri de risc, polițiștii au făcut 8 percheziţii domiciliare în

7

judeţele Dâmboviţa, Ilfov, Prahova şi în municipiul Bucureşti, în localităţile Morteni, Afumaţi, Popeşti-Leordeni şi Ştefeşti şi au pus în executare 7 mandate de aducere.

Cultură de cânepă. Foto: Pixabay

Potrivit Poliției Române, au fost găsite 250 de kilograme de plante susceptibile a fi cannabis, 335 de sticluţe de ulei de cânepă, 123 de kilograme de seminţe de cânepă şi o tonă de masă verde.

Doi bărbați, în vârstă de 44, respectiv 52 de ani, au fost reținuți pentru 24 de ore, sub bănuiala de trafic de droguri de risc.

Se pare că aceștia ar fi cultivat cânepă pe o suprafață de șase hectare, în localitatea dâmbovițeană Morteni. Apoi, aceștia au transportat plantele într-o hală din Afumați, pentru uscare.

Plantația înființată fără drept avea ca scop procesarea și extragerea uleiului de cânepă.

GLOBAL

De ce consumul de insecte este pe cale să devină o afacere majoră Catalina Apostoiu , 25.09.2020,

Insectele comestibile, pe cale să devină o modă în Occident, oferă beneficii nutriţionale şi legate de mediu, notează Financial Times. Creşterea insectelor pentru consum este pe val.

8

Piaţa globală a insectelor comestibile a atins o valoare de 112 milioane de dolari în 2019 şi este estimată a ajunge la peste 1,5 miliarde de dolari până în 2026, potrivit Global Market Insights.

Un obiectiv ambițios, o lume fără foamete , Revista Fermierului Vineri, 25 Septembrie 2020

Pandemia COVID-19 a intensificat discuțiile despre sănătate, foamete și capacitatea viitoare a fermierilor de a satisface cerințele globale de hrănire a unei populații în creștere.

De astăzi, 25 septembrie 2020, Divizia Bayer Crop Science lansează, pentru o perioadă șase luni, seria de evenimente virtuale Future of Farming Dialogue (FoFD). Tema evenimentului - „Toată lumea. Peste tot” reprezintă o invitație la discuții despre viitorul agriculturii. Fiecare sesiune FoFD reunește fermieri, experți în domeniu, oameni de știință din întreaga lume, jurnaliști, precum și membri ai echipei de conducere executivă a companiei Bayer, implicați în discuții de actualitate, concentrate pe subiecte importante.

Evenimentul, care în ultimii ani a avut loc față în față, prezintă sesiuni globale și regionale axate pe subiecte care variază de la angajamentul Bayer de a furniza și crea cele mai noi inovații și tehnologii, la ajutarea fermierilor să fie mai sustenabili, la reziliența hranei și provocările lanțului de producție pe care le-a experimentat industria agricolă ca urmare a pandemiei COVID-19.

Pentru înregistrare și pentru a afla mai multe despre fiecare sesiune (menționăm că fiecare sesiune necesită o înregistrare individuală), vizitați site-ul Bayer: Future of Farming Dialogue online hub.

25 septembrie 2020: Cum porumbul sustenabil poate schimba viitorul alimentelor

Hrănirea durabilă a lumii este un obiectiv ambițios, dar soluția ar putea să nu fie atât de departe. Alăturați-vă pentru o discuție sub formă de masă rotundă, cu dr. Manuel Oyervides Garcia și fermieri din întreaga lume despre modul

9

în care o nouă varietate de porumb de mică statură disponibilă acum în Mexic poate schimba viitorul producției de porumb.

30 septembrie 2020: COVID-19 și impactul său asupra lanțului global de aprovizionare

Pandemia de coronavirus a perturbat multe sisteme globale, și nu în ultimul rând lanțurile esențiale de aprovizionare care hrănesc populația lumii. Lanțurile globale de aprovizionare cu alimente sunt complexe și fiecare jucător - fermier, lucrător de teren, procesator de alimente, comerciant cu amănuntul - are un rol important de jucat. Aflați de la experți de vârf despre impactul COVID-19 asupra aprovizionării noastre cu alimente și ce va urma pentru a construi un sistem alimentar mai rezistent.

13 octombrie 2020: Modelarea viitorului agriculturii: perspective de la Liam Condon

Alăturați-vă lui Liam Condon, președintele Diviziei Crop Science Bayer AG, pentru a discuta provocările cu care se confruntă agricultura și modul în care Bayer Crop Science intenționează să construiască un viitor mai rezistent și durabil prin inovație. Veți avea ocazia să intrați în dialog și să vă adresați întrebările pentru a afla mai multe despre afacerea Crop Science în 2020 și despre viitorul industriei.

Clubul Fermierilor Romani face anuntul: care este pretul graului in contextul secetei septembrie 25, 2020

Clubul Fermierilor Romani vorbeste despre dificultatile pe care producatorii de grau le-au intampinat in contextul secetei, despre productia de grau, care poate asigura necesarul intern al Romaniei dar si despre pretul graului in 2020, se arata intr-un comunicat remis StiriAgricole.ro.

„Clubul Fermierilor Romani adreseaza preocuparile exprimate in spatiul public in egala masura de catre fermierii din domeniul vegetal, procesatorii din industria moraritului si panificatiei si traderii de cereale privind impactul productiei scazute de cereale (datorat secetei) asupra pietei, contractelor

10

comerciale si asigurarii securitatii alimentare a Romaniei, si evidentiaza in acest sens urmatoarele aspecte de natura tehnica si comerciala.

Fermierii romani au un cost foarte ridicat al productiei in actualul an agricol din cauza secetei. Analiza financiara indica acumularea de datorii restante la creditorii care au finantat anul agricol 2019-2020, ceea ce conduce la tendinta fermierilor de a urmari maximizarea veniturilor prin asteptarea unor conditii mai bune la vanzare.

Constatam in acest sens ca relativ cantitati scazute de grau au fost contractate si vandute. In ciuda secetei si a estimarii de recolta de 6,7 milioane de tone calculata de expertii Clubului (confirmata si prin raportul Departamentului de Stat pentru Agricultura al SUA), siguranta alimentara a Romaniei nu este nici pe departe amenintata, tinand cont de necesarul intern al Romaniei de maxim 180.000 tone / luna. De aici, rezulta un necesar de aproximativ 2,2 milioane tone consum intern anual.

Nivelul exporturilor de grau din Romania in anul 2020 se ridica la un maxim de 1,1 milioane tone fata de anul 2019, cand in aceeasi perioada de timp, iulie si august, au fost exportate 2,1 milioane tone Cuantificand necesarul intern si ceea ce s-a exportat, ajungem la nivelul de 3,3 milioane tone, dintr-un estimat de recolta de 6,7 milioane tone. Jumatate din estimatul recoltat (3,4 mil tone) se afla in magaziile fermierilor, impreuna cu partea neachizitionata inca de procesatori din necesarul de 2,2 milioane tone destinat consumului intern.

La aceasta ora, din punct de vedere al competitivitatii, piata interna este peste cea de export si, in mod firesc, prima optiune de vanzare este piata interna. Pretul graului in portul Constanta (considerat referinta) este de 800 lei/tona. Ca un exemplu, mentionam vanzarea efectuata cu cateva zile in urma in judetul Arges pentru piata locala, pentru care pretul de vanzare a fost de 845 lei /tona.

Tinand cont ca din aceasta locatie pana la portul Constanta costul logistic este de 75 lei /tona, rezulta un pret al graului de 920 lei /tona.

Piata bazinului Marii Negre indica preturi mult mai mici din cauza presiunii de recolta ruseasca si ucraineana, a necesitatii vanzarii in diverse destinatii, cele doua tari fiind practic rezervoare de materie prima, in special Rusia, cu o productie estimata de 78 milioane de tone de grau.

O parte a exportatorilor s-au reorientat catre navele cu alte origini (Ucraina, Rusia), din cauza faptului ca fermierii romani nu au dorit sa vanda catre piata de export. Mai mult, au fost situatii in care a fost achizitionat grau din

11

Ucraina si adus in Constanta pentru a incarca navele antamate deja contractual pentru export, exact din acelasi motiv.

Raportul navelor care au plecat, care sunt la operare, care asteapta ancorate in rada portului Constanta, precum si a celor care trebuie sa soseasca, ne arata din nou un nivel foarte scazut al exporturilor de grau din Romania. Conform ultimului raport naval pentru perioada 14 – 19.09.2020, suma cantitatilor de grau contractate ne indica un nivel de 119.700 tone de grau, o cifra extrem de mica comparativ cu anii precedenti.

In spatiile de depozitare detinute de fermierii membri in Clubul Fermierilor Romani, exista cantitati importante si suficiente de grau cu destinatie comerciala si invitam pe aceasta cale procesatorii sa isi manifeste intentia de cumparare pentru asigurarea procesarii, pentru ca fermierii pot sustine cererea de grau pentru piata romaneasca.

Desigur, fermierii doresc o standardizare a parametrilor de calitate, o uniformizare si simplificare a lor conform pietelor internationale, precum si termene de plata competitive in acord cu normele comerciale ale pietelor importante, unde in mod normal termenul CAD (cash against documents) reprezinta un termen de plata de 48-72 de ore de la prezentarea facturii comerciale de marfa.

Fermierii au vandut si vor continua sa vanda cu prioritate catre piata din Romania, in conditii echilibrate din punct de vedere al pretului, al conditiilor de plata si al conditiilor de calitate. Piata trebuie lasata sa se autoregleze, fara interventii si fara a crea panica.

Interdictia de export din primavara a generat panica in randul fermierilor si a restrictionat accesul lor la un potential de valorificare mai mare cu circa 30 de euro pe tona de grau, in conditiile in care toate optiunile au fost excluse, in afara de procesarea interna.

Consideram ca un climat de business sanatos si sustenabil, bazat pe acuratete in analize, care functioneaza in conditii de profitabilitate mutuala, poate oferi fermierilor informatii pertinente, astfel incat acestia sa poata lua cele mai bune decizii pentru afacerile lor, pentru siguranta alimentara a Romaniei, chiar si in cele mai nefavorabile momente, precum cele din acest an marcat de efectele secetei asupra rezultatelor fermelor si ale pandemiei in plan economic si social.”

12

UNIUNEA EUROPEANA

Committee on the Environment, Public Health and Food Safety, ENVI(2020)1001_1DRAFT AGENDA, Meeting, Thursday 1 October 2020, 9.00 – 11.00 and 11.30 – 12.30, Brussels, Room: József Antall (4Q2)

And with remote participation of CONT and ENVI Members

1. Joint meeting of CONT and ENVI of Thursday, 1 October 2020 ENVI/9/04198

    OJ – PE657.485v01-00

See separate draft agenda

* * *

And with remote participation of ENVI Members

2. Exchange of views with the Commission and the European Food Safety Authority on the content of the bee guidance

3. Implementation session on air quality ENVI/9/04202

* * *

*** Voting time ***

The voting session will be opened at 12:30 and will be closed at 14:30

All Members taking part in the vote (either present in the committee meeting room or via remote participation) will vote via application iVote

4. An EU legal framework to halt and reverse EU-driven global deforestation ENVI/9/02242

   2020/2006(INL) Rapporteur:  Delara Burkhardt (S&D) PR –

13

PE652.351v02-00AM – PE655.680v01-00

Responsible:  ENVI*Opinions:  DEVE  Michèle Rivasi (Verts/ALE) AD –

PE652.315v02-00AM – PE653.848v01-00

  INTA*  Karin Karlsbro (Renew) AD – PE652.411v03-00AM – PE653.994v01-00

  ITRE  Mauri Pekkarinen (Renew) AD – PE646.934v02-00AM – PE648.618v01-00

  AGRI  Martin Häusling (Verts/ALE) AD – PE650.488v02-00AM – PE652.511v01-00

Adoption of draft report

Deadline for tabling amendments:13 July 2020, 17.00

5. Establishing the InvestEU Programme ENVI/9/03160  ***I 2020/0108(COD) COM(2020)0403 – C9-0158/2020

Rapporteur for the opinion:  Pascal Canfin (Renew) AM –

PE655.961v01-00AM – PE657.154v01-00

Responsible:  BUDG,

ECON* – José Manuel Fernandes(PPE)Irene Tinagli (S&D)

PR – PE655.923v01-00AM – PE657.232v01-00

Adoption of amendments

Deadline for tabling amendments:2 September 2020, 11.00

14

6. Public sector loan facility under the Just Transition Mechanism ENVI/9/03227

  ***I 2020/0100(COD) COM(2020)0453 – C9-0153/2020Rapporteur for the opinion:  Pascal Canfin (Renew) AM –

PE655.962v01-00Responsible:  BUDG,

ECON – Johan Van Overtveldt (ECR)Henrike Hahn (Verts/ALE)

PR – PE655.767v01-00AM – PE657.150v01-00

Adoption of amendments

Deadline for tabling amendments:2 September 2020, 11.00

The results of the final vote on the draft report on "A EU legal framework to halt and reverse EU-driven global deforestation' will be announced in writing.

The results of the votes on the amendments on the draft opinions on "Establishing the InvestEU Programme" and on "Public sector loan facility under the Just Transition Mechanism" will be announced in writing.

The final vote on the draft opinions will take place in writing on 2 October 2020 from 10:00 to 11:00. It will be launched per mail.

PENTRU ŢĂRILE CE NU RESPECTĂ DREPTURILE PERSONALE LGTBI, Ursula Von der Leyen doreşte suspendarea fondurilor europene, G.U. Internaţional / 25 septembrie

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat astăzi că va face tot ce-i stă în putere pentru a se ajunge la suspendarea accesării fondurilor europene în cazul statelor membre ale UE care nu respectă drepturile persoanelor LGBTI şi pentru a aduce guvernele acestor ţări în faţa justiţiei europene, confirmând că executivul comunitar va prezenta curând o ''strategie LGBTI'' a Uniunii Europene, relatează agenţia EFE, conform Agerpres.

15

''Discriminarea în funcţie de orientarea sexuală nu are sub nicio formă loc în Uniunea Europeană. Şi, atât cât îmi va sta în putere, voi acţiona împotriva acesteia. Inclusiv prin suspendarea distribuirii fondurilor şi aducerea guvernelor în faţa justiţiei'', a spus Ursula von der Leyen într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu cetăţeni europeni pe reţelele de socializare.

Ea a răspuns astfel unei întrebări despre ''discriminarea'' persoanelor LGBTI (lesbiene, homosexuali, bisexuali, transsexuali, intersexuali) în Polonia şi Ungaria.

Ursula von der Leyen a adăugat că va face presiuni ''pentru a exista o recunoaştere reciprocă a relaţiilor familiale în UE, pentru că dacă eşti părinte într-o ţară, eşti în toate'' şi a amintit că în prezent Comisia Europeană lucrează la o ''strategie LGBTI'' a Uniunii Europene pe care o va prezenta curând.

''Fiecare persoană în Europa trebuie să fie liberă pentru a fi cine doreşte şi să iubească pe cine doreşte, în toate ţările europene'', consideră şefa Comisiei Europene.

Ea a criticat în mod repetat ''zonele libere de LGBT'' decretate în Polonia, în opinia sa acestea fiind ''zone fără umanitate'', conform declaraţiei sale cuprinse în recentul discurs despre Starea Uniunii susţinut în plenul Parlamentului European.

Comisia Europeană a respins în luna iunie finanţări pentru şase localităţi poloneze din cele circa o sută care au stabilit astfel de zone.

.......................................................

FRANTA

Franța va interzice lămpile de încălzire pentru terase Oana Racheleanu in Business, EcoLIFESTYLE, Poluare 25 September 2020

Începând cu anul 2021, lămpile cu gaz pentru încălzirea teraselor vor fi interzise în Franța. În Paris, 75% dintre restaurante folosesc iarna astfel de lămpi, ceea ce înseamnă propan consumat și emisii de dioxid de carbon eliberate în aer. Decizia îi aparține Ministrului Mediului, Barbara Pompili, care a declarat că folosirea sistemelor de încălzire pentru exterior reprezintă „o aberație ecologică”.

16

„Miza este să punem punct practicilor aberante din punct de vedere ecologic care duc la un consum total de energie nejustificat”, a spus ea. „Nu putem răcori (cu ajutorul aparatelor de aer condiționat) strada în mijlocul verii, când sunt 30 de grade Celsius afară, și nici nu putem încălzi terasele în mijlocul iernii, pentru simpla plăcere de a-ți fi cald când îți bei cafeaua pe terasă”.

Lămpile pentru încălzirea teraselor au devenit populare în Franța în 2008, când fumătorii au fost obligați să fumeze afară. În același an au fost și interzise, dar restaurantele au contestat în instanță decizia și au câștigat.

Fiecare astfel de lampă emite 3,3 tone de dioxid de carbon pe an. Cinci lămpi care funcționează în cele patru luni de iarnă emit atât dioxid de carbon cât ar emite o mașină care ar înconjura pământul de trei ori, potrivit Negawatt. Ținând cont că sunt expuse vântului, terasele consumă, în medie, de 20 de ori mai multă căldură per metru pătrat decât casele bine izolate.

Interdicția va intra în vigoare după trecerea acestei ierni, pentru că restaurantele au fost puternic afectate de măsurile față de pandemia de Covid-19. În plus, toate clădirile deschise publicului, dotate cu sistem de încălzire sau cu aer condiționat, vor fi nevoite să țină ușile închise pentru a evita risipa de energie. Grupurile comerciale spun că peste 75% din restaurantele și cafenelele din zona Parisului au o terasă încălzită.

Câteva orașe din Franța au interzis deja terasele încălzite, însă primarul Parisului, Anne Hidalgo, a refuzat să ia o asemenea decizie. Ea a explicat că acest lucru ar însemna o lovitură mult prea puternică pentru respectivele afaceri.

FRANTA Franța alocă 100 milioane euro pentru a-și dezvolta producția de proteine   vegetale 24 Sep 2020 - Guvernul francez intenționează să aloce 100 de milioane de euro pentru dezvoltarea producției interne de proteine vegetale. Motivația deciziei are la bază mai degrabă considerente de ordin comercial decât de protecție a mediului, scrie EURACTIV.fr.

17

Președintele francez Emmanuel Macron susține de mai mult timp ideea dezvoltării producției de proteine vegetale din țară. A spus-o la summitul G7 din Biarritz din august 2019, la Salonul Internațional Agricol de la Paris, din ianuarie 2020, precun și în timpul discursului său televizat din 12 martie anul acesta.

O strategie care are ca scop diminuarea importurilor franceze de proteine vegetale este în cele din urmă prezentată și 100 de milioane de euro ar urma să fie alocate producției de proteine vegetale.

Această sumă ar trebui să facă posibilă „construirea suveranității noastre alimentare” prin „reducerea importului de proteine destinate creșterii animalelor”, potrivit unui comunicat de presă al guvernului.

Producția europeană a scăzut

Rapița, soia, floarea-soarelui, fasolea, leguminoasele: fermierii folosesc multe proteine vegetale pentru a-și hrăni animalele și a asigura un bun randament al acestora. UE importă aproape 17 milioane de tone de proteină brută în fiecare an, potrivit raportului Comisiei Europene din 2018 privind dezvoltarea proteinelor vegetale.

Dintre aceste importuri, 13 milioane sunt pe bază de soia, al cărei conținut de proteine face ca această plantă să fie un furaj esențial pentru fermele de porci, bovine și păsări.

Deși Franța este una dintre țările europene care produc cele mai multe semințe oleaginoase - în special semințe de rapiță și floarea soarelui - independența sa este departe de a fi asigurată, relatează EURACTIV.fr.  

Rapiță, boabe de soia, floarea soarelui, fasole, leguminoase: crescătorii folosesc multe proteine vegetale pentru a-și hrăni animalele și a le asigura randamentele. Conform raportului Comisiei din 2018 privind dezvoltarea

18

proteinelor vegetale în Uniunea Europeană, blocul importă aproape 17 milioane de tone de proteină brută în fiecare an.

13 milioane sunt fabricate din soia, al cărei conținut de proteine îl transformă în alimentul esențial pentru fermele de porci, bovine și păsări. În timp ce Franța este una dintre țările europene care produc cele mai multe semințe oleaginoase - în special rapiță și floarea-soarelui - independența sa este departe de a fi atinsă. În 2018, trei milioane de tone de făină de soia au fost importate în Franța. În ciuda a aproximativ 400.000 de tone de soia cultivate în Franța, aproape 600.000 au fost importate din Brazilia, Statele Unite ale Americii și Argentina, printre altele.

Maeștrii în trecut ai cultivării semințelor oleaginoase, cultivatorii americani oferă semințe și făină la prețuri excelente. Confruntați cu semințele americane modificate genetic, capabile să reziste celor mai corozive insecticide, fermierii francezi se luptă să facă față, în contextul reglementărilor europene. "Soia argentiniană, lintea canadiană și indiană sau făina de soia americană sunt departe de a se conforma standardelor europene de producție”, spune Jean-René Menier, fermier din Morbihan, membru al Federației franceze a producătorilor de semințe oleaginoase și proteine.

„În Franța, nu ne mai putem permite să ne vindem culturile atunci când respectăm deja reguli de producție extrem de stricte. " adaugă acesta.

Suveranitate națională, probleme de mediu, provocări pentru sănătate: argumentele pentru dezvoltarea unei culturi europene de proteine vegetale nu lipsesc. Dar chestiunea este una titanică, întrucât Europa rămâne în urmă.

Dedesubturile acestei dependențe europene de importurile americane ascund motive istorice și ani lungi de negocieri comerciale. După cel de-al doilea război mondial, în timpul negocierilor GATT (strămoș al OMC) privind tarifele vamale și comerțul, a apărut o specializare a țărilor agricole: americanii, proteine vegetale, europenii, culturi de cereale.

În timp ce cultura rapiței și floarea-soarelui s-a dezvoltat treptat în anii 1970, Europa este în continuare cu mâinile și picioarele legate în competiția cu giganții americani.

Decalajul s-a mărit și mai mult după acordurile Blair House din 1992, când Washingtonul a obținut plafonul pentru zonele europene dedicate soia, rapiței și floarea-soarelui la 5,1 milioane de hectare. Mult sub nevoile vechiului continent. 

19

Departe de revoluția verde

Mai târziu, în timpul pandemiei globale, statele europene au realizat riscurile pe care le prezintă dependența de importurile străine. În cadrul Consiliului informal al miniștrilor agriculturii din 1 septembrie, ministrul francez Julien Denormandie a acordat un punct de onoare „suveranității alimentare europene”, care trebuie să treacă prin „asigurarea aprovizionării și dezvoltarea „autonomia strategică a sectoarelor precum proteinele vegetale”.

În așteptarea unei strategii europene, planul francez pentru proteine vegetale a fost bine primit. „Suntem încântați, pentru că îl așteptăm de multă vreme”, își amintește Jean-René Menier, care propune să stabilească acorduri-cadru, punând în legătură fermierii din câmpiile din centrul Franței cu fermierii bretoni: „Ei produc și ceilalți cumpără. Toată lumea ar ieși în avantaj. "

Dezvoltarea unei producții naționale și fără OMG de proteine vegetale ar putea scuti fermierii care cumulează dificultăți economice și provocări climatice. Dar este oare o măsură ecologică? Samuel Dugas, crescător de vite în Ille-et-Vilaine, își exprimă îndoiala: „Reducerea importurilor noastre străine nu este în sine o inițiativă proastă. Dar pentru cine vom produce aceste proteine vegetale în Franța? Pentru creșterea intensivă, fără sol, care necesită un conținut de proteine excepțional pentru a obține randamente astronomice. Reducerea importurilor de proteine vegetale e una, dar dacă este vorba de a încuraja un sistem de producție care ne distruge apele și pământul, fără ca măcar să fie asigurat un salariu decent fermierilor, pentru mine nu face sens. "

Articolul original în limba franceză pe EURACTIV.fr: Protéines végétales : la France souhaite développer sa culture nationale

Articolul în limba engleză - EURACTIV.com: France unlocks €100 million to develop its plant-based protein production

CHINA

Diplomație coercitivă. Cum sancționează China țările occidentale care o critică/ Ultimul exemplu: A interzis toate importurile de carne de porc din Germania Sursa: The Financial Times/ Rador/ Traducere: Andrei Suba Analize • 25 Septembrie Săptămâna trecută, cu numai două zile înainte de o discuție programată a președintelui chinez Xi Jinping cu cancelarul german Angela Merkel, China a interzis toate importurile de porc din Germania, scrie The Financial Times, citată de Rador.

20

Motivul invocat a fost moartea unui singur mistreț din Germania din cauza febrei porcine africane, o boală care în China este deja endemică. Însă unii analiști au ajuns la o altă concluzie. Din perspectiva lor acesta a fost doar cel mai nou exemplu de diplomație comercială coercitivă din partea Chinei – o fațetă în curs de evoluție a politicii externe chinezești, care a ajuns să domine relațiile cu mai multe țări.

Această coerciție nu prea este asumată public niciodată. La fel ca în cazul porcilor germani, Beijingul anunță că sistează importuri sau deschide anchete privind produsele unor țări din cauza unor suspiciuni privind siguranța lor ori a vreunui alt pretext birocratic. Însă aceste acțiuni vizează aproape întotdeauna state care nemulțumiseră recent cu ceva Beijingul; și scopul lor este să forțeze o schimbare de politici sau de comportament. Blocarea importurilor de porc a constituit un avertisment dat Berlinului pentru a nu se alătura campaniei SUA de izolare a Chinei și pentru a înceta să mai critice violarea drepturilor omului de către Beijing.

Australia oferă un alt exemplu instructiv. Relațiile sino-australiene erau reci de ceva vreme, însă în aprilie ele s-au prăbușit într-un îngheț profund atunci când Canberra a cerut o anchetă independentă privind originile și gestionarea inițială a pandemiei de coronavirus. În decurs de săptămâni, China interzisese deja importurile de vită de la câțiva mari furnizori australieni din cauza unor „exigențe de etichetare și certificare”. A plusat apoi cu taxe vamale „anti-dumping” pe orzul australian, cu investigații privind importurile de vin australian și cu avertismente către proprii cetățeni de a nu călători în Australia.

Dar înainte de Australia fusese rândul Canadei, după ce ea o arestase la sfârșitul lui 2018 pe Meng Wanzhou, directoarea financiară a gigantului tehnologic chinez Huawei, la solicitarea SUA. Pe lângă întemnițarea a doi canadieni sub acuzații legate de „securitatea națională”, Beijing a emis avertismente de călătorie și a suspendat importurile de soia, canola și carne din Canada, invocând certificarea inadecvată și „organisme dăunătoare”.

Printre alte ținte s-au numărat Filipinele și Japonia, din cauza escaladării unor dispute teritoriale, Suedia, fiindcă criticase violarea drepturilor omului de către China, Regatul Unit și Mongolia, pentru că fuseseră vizitate de Dalai Lama, și Coreea de Sud deoarece intenționa să-și instaleze un sistem de apărare anti-rachetă produs în SUA.

21

Dar o amenințare secretă nu este cine știe ce amenințare, astfel că, în timp ce public neagă orice legătură, Beijingul îi clarifică discret părții „delincvente” că acțiunile, declarațiile ori politicile ei constituie motivul pentru care a fost pedepsită. Adesea presa de stat le spune mai clar lucrurilor pe nume, după cum o fac și diplomații „războinic-lup” [cei care lansează public acuzații și amenințări, depășind sfera uzanțelor diplomatice – n.trad.] ai Chinei.

Asemenea avertismente tind să fie formulate de parcă ar fi fost împrumutate din filmul „Nașul”: „Frumoasă industrie auto ai tu, Germania, ar fi păcat să pățească ceva dacă nu inviți Huawei să contribuie la rețelele tale 5G”.

Aceste măsuri extrajudiciare, care pot fi dezmințite în mod plauzibil, sunt concepute pentru a evita reclamațiile la Organizația Mondială a Comerțului și pentru a-i permite Beijingului să le regleze intensitatea în sus sau în jos fără a-și modifica formal politicile ori legislația. Beijingul și-a extins considerabil această practică, din moment ce peste jumătate din exemplele identificabile de după 2010 datează din ultimii trei ani. Iar asta pentru că tactica funcționează.

Un succes timpuriu a fost cu Norvegia. Beijingul a ostracizat Oslo și a blocat importurile de somon după ce Premiul Nobel pentru Pace fusese decernat în 2010 dizidentului chinez încarcerat Liu Xiaobo. După câțiva ani de pedeapsă, tiparul de vot al Norvegiei la ONU a început să se apropie de al Chinei, țara a susținut statutul de observator al Beijingului la Consiliul Arctic, iar conducătorii ei au promis că nu se vor întâlni cu Dalai Lama și se vor abține de la orice măsură care ar putea submina politica „o China” [reunificată – n.trad.] a Beijingului.

Astăzi China susține că este cel mai mare partener comercial pentru 130 de țări și regiuni, iar numai efectul demonstrativ – „omoară găina ca să sperii maimuțele”, după cum se spune în China – este adesea suficient pentru a intimida alte state, determinându-le să se conformeze.

Coerciția este astfel calibrată încât să lovească în industrii-cheie care nu au nimic de-a face cu disputa în cauză. Fapt care convinge adesea companiile să facă lobby în favoarea Beijingului și împotriva propriului guvern. Potențialele daune pe care le-ar putea suferi companiile chineze sunt minimalizate. Cazul Australiei: orzul, vinul și carnea de vită pot fi cumpărate din multe alte țări – dar China își achiziționează din Australia 60% din minereul de fier de care are nevoie pentru a produce oțel pentru modelul ei de creștere economică bazat pe infrastructură. Dacă ar fi pedepsit companiile miniere australiene ar fi fost un gest auto-distructiv.

22

Fapt care ilustrează și limitele unei astfel de coerciții. Utilizarea comerțului și accesului la piață în calitate de arme politice îți poate periclita propriile companii și propria economie. Ea anihilează încrederea și forțează țările să caute alte piețe decât China pentru a deveni mai puțin vulnerabile la coerciție. Acest lucru se întâmplă deja cu Coreea de Sud, Japonia și Taiwan. Toate acestea au acum strategii formale pentru reducerea dependenței economice de China. Însă contraatacul a fost aproape neglijabil, multe alte țări preferând să capituleze în fața somațiilor Chinei pentru a-și recăpăta legăturile comerciale și accesul la piață.

Lucrul care este necesar acum este un mecanism multilateral prin intermediul căruia țările să studieze exemplele acestei coerciții. Iar următorul pas ar fi ca UE, SUA și alte democrații să constituie un front unit și să convină în mod formal că nu se vor lăsa manipulate una împotriva alteia atunci când o țară se întâmplă să fie „pedepsită” de Beijing.Până acum beneficiile diplomației comerciale coercitive i-au surclasat costurile. Dacă celelalte țări vor ca Beijingul să înceteze, atunci ele trebuie să inverseze această ecuație.

SANATATE si GASTRONOMIE

Painea neambalata ramane contaminta dupa contactul cu SARS-CoV-2. Ambalati painea - recomanda studiul facut de Universitatea Bucuresti de Paul Barbu, Redactor Joi, 24 Septembrie 2020, ora Un studiu realizat de cercetatorii din cadrul Universitatii Bucuresti arata ca virusul SARS-CoV-2 ramane ore bune detectabil pe paine. Cercetatorii se asteptau ca acesta sa fie distrus de procesele chimice din paine, dar, spre surprinderea lor, virusul a fost detectat ore bune dupa contaminare. La studiu au mai participat Institutul National de Boli Infectioase "Prof. dr. Matei Bals" si Institutul de Virusologie "Stefan S. Nicolau".

Descoperirea pune o intrebare uriasa autoritatilor din domeniu, respectiv Agentiei Nationale pentru Protectia Consumatorului si Directiei de Sanatate Publica. In Romania, spre deosebire de alte tari, mai mult de jumatate din painea vanduta este neambalata (in Romania se produce zilnic o cantitate de aproximativ 4.000 de tone de paine). Prin urmare, clientii pot sa puna mana direct pe produse si sa aleaga ce paine vor sau sa renunte la ea; evident ca cei care sunt infectati vor contamina cu virus activ painea.

Asa cum au aratat specialistii, inca de la inceputul epidemiei, SARS-CoV-2 este "air-borne", adica este prezent in aer si in picaturile extrem de fine pe care le producem cand vorbim. Ori, gravitational, aceste picaturi ajung pe

23

produsele care sunt expuse. De aceea, este indicat sa ne spalam pe maini, sa spalam obiectele pe care le ating si alte persoane si sa curatam zonele expuse contaminarii. Fructele, legumele trebuie si pot fi curatate. Din nefercire, painea neambalata nu poate fi "spalata".

Studiul arata, de asemenea, ca virusul nu poate sa strabata ambalajul. Astfel, s-a constatat ca, desi virusul a fost detectat pe ambalaj in intervalele masurate, nu a fost detectat si pe fata interioara a ambalajului. Deci, dupa ambalare, painea nu mai poate fi contaminata. Studiul Universitatii Bucuresti propune, astfel, o solutie simpla si anume ambalarea painii.

Experimentele

Studiul, realizat de un colectiv interdisciplinar de cercetatori coordonat de Centrul 3NanoSAE din cadrul Universitatii Bucuresti, si-a propus sa determine persistenta si riscul de transmitere a virusului SARS-CoV-2, agentul COVID-19, prin intermediul suprafetelor de polietilena/polipropilena utilizate la ambalarea produselor de panificatie.

In prima etapa de cercetare au fost colectate secretii de tract respirator superior de la pacienti spitalizati la Institutul National de Boli Infectioase "Prof. dr. Matei Bals" din Bucuresti, confirmati pozitiv pentru infectia cu SARS-CoV-2. Aceste probe biologice au fost utilizate pentru pregatirea suspensiilor cu care au fost contaminate materialele folosite la ambalarea produselor de panificatie.

Punga de ambalaj a fost taiata in patrate cu latura de aproximativ un centimetru. De asemenea, s-au decupat bucati de coaja de paine cu grosimea de 3-4 mm si cu diametrul de 8 mm.

In fiecare godeu al unei placi cu sase godeuri (folosite pentru experiment) au fost adaugate cate doua bucati de punga/paine. Punga si painea au fost sterilizate cu UV pe fiecare parte. Ulterior, pe fiecare bucata de punga, respectiv de paine, s-a adaugat o anumita cantitate de proba biologica (de SARS-CoV-2), fiind mentinut contactul timp de 30 de minute, o ora, respectiv trei ore.

Advertisement: 1:18

Dupa fiecare dintre aceste intervale de timp, s-a recurs la detectarea noului coronavirus, cu care probele au fost puse in contact. Pentru acest test s-a folosit metoda Real Time PCR (utilizandu-se kitul Z-Path-nCOV-2019). Rezultatul experimentului, arata cercetatorii de la Universitatea Bucuresti: "A fost decelata prezenta virusului pe fata externa a pungii si pe paine, la

24

toate intervalele de timp selectate". Virusul nu a fost insa descoperit si pe fata interna a pungii.

De asemenea, a fost descoprit virusul pe toate sectiunile de paine, la toate intervalele de timp masurate.

Cercetatorii din cadrul Universitatii Bucuresti arata ca rezultatele studiului ar putea fi de folos in gasirea unor solutii privind siguranta alimentara, avand in vedere epidemia provocata de noul coronavirus.

In concluzie, arata specialistii, dupa ambalarea in folie de plastic (fara perforatii), produsele de paine nu mai sunt expuse riscului contaminarii cu noul coronavirus.

Cat rezista SARS-CoV-2 pe diferite suprafete

Acelasi studiu mai arata ca, pe exteriorul mastii chirurgicale, noul coronavirus poate rezista pana la sapte zile. Pe bani sau pe hartie, virusul se poate mentine pana la patru zile, dar in functie de o anumita temperatura si de un anume grad de umiditate. Si pe sticla rezista tot patru zile, mai arata cercetarea amintita.

Pe suprafetele de plastic s-a sesizat ca virusul rezista pana la 72 de ore, in timp ce pe suprafetele de inox, tesatura sau lemn, doar 48 de ore. In schimb, pe ambalajele de carton virusul se poate mentine timp de 24 de ore. Pe cupru, patru ore, iar pe hartie igienica, in functie de temperatura si umiditate, poate rezista trei ore.

Colectivul de cercetare a fost coordonat de prof. univ. dr. fiz. Ioan Stamatin, directorul Centrului 3NanoSAE, si reuneste specialisti de la Universitatea din Bucuresti (CSI Cornelia Nichita, prof. univ. dr. ing. Eden Mamut), de la Institutul de Virusologie "Stefan S. Nicolau" (CS I Carmen Diaconu si CS I Coralia Bleotu) si de la Institutul National de Boli Infectioase "Prof. dr. Matei Bals" (Dr. Liliana Preotescu).

De ce e bine să mănânci struguri în fiecare zi: Pot preveni chiar şi afecțiuni ale inimii Cristina Popescu De la rosu si alb la violet, de la varianta fara seminte la jeleu, gem, suc, vin si stafide, strugurii pot fi consumati intr-o varietate de modalitati si au multiple beneficii pentru sanatate.

Fructele-vedeta ale toamnei, cunoscute si sub denumirea de „supermancare”, au o istorie de 8.000 de ani, primele podgorii fiind cultivate pe teritoriile

25

care formeaza acum Orientul Mijlociu. Strugurii au un numar impresionant de beneficii pentru sanatate, printre care si unele mai putin cunoscute, dupa cum informeaza MedicalNewsToday: prevenirea cancerului, a bolilor de inima si a tensiunii arteriale ridicate.

Valori nutritive

Portia medie de struguri este o cana, adica aproximativ 32 de boabe. Drept unitate de masura se poate folosi un pumn pentru a estima portia potrivita.

O cana de boabe de struguri rosii sau albi contine 104 calorii, 1,09 grame de proteine, 0,24 grame de grasime, 1,4 fibre de fibre, 4,8 miligrame de vitamina C, 10 micrograme de vitamina A, 288 miligrame de potasiu, 0,54 miligrame de fier si 3 micrograme de folati.

Strugurii au un nivel ridicat de apa si sunt buni pentru hidratare. Fructele si legumele cu multa apa sunt dense in nutrienti, ceea ce inseamna ca ofera o cantitate mare de nutrienti esentiali, avand in acelasi timp putine calorii. Strugurii contin 70 de mililitri de lichid pe cana.

Strugurii contin si multi antioxidanti importanti pentru sanatatea ochilor, cum ar fi luteina si zeaxantina, iar strugurii rosii au resveratrol fitochimic in cioaja, antioxidantul cunoscut pentru protejarea impotriva mai multor boli cronice.

Preventia cancerului

Strugurii contin antioxidanti puternici cunoscuti sub denumirea de polifenoli, care pot incetini sau preveni multe tipuri de cancer, inclusiv cel de esofag, plamani, gura, farinx, pancreas, prostata si colon, potrivit mediafax.ro.

Resveratrolul regasit in vinul rosu, cunoscut pentru beneficiile pentru inima, este un tip de polifenol continut de coaja strugurilor rosii.

26

Preventia bolilor cardiace

Flavonoidul quercetin este un antiinflamator natural care, in niste studii pe animale, a parut sa reduca riscul aterosclerozei si sa protejeze impotriva pagubelor provocate de colesterolul LDL (lipoprotenie de joasa densitate). Quercetin ar putea avea si beneficiul unor efecte anticancer. Totusi, domeniul are nevoie de mai multe studii pe subiecti umani inainte ca aceste rezultate sa fie confirmate.

Continutul ridicat de polifenol din struguri poate reduce si riscul de boli cardiovasculare prin reducerea presiunii sangvine prin mecanisme antiinflamatoare.

Fibrele si potasiul din struguri ajuta si la sanatatea inimii. Cresterea aportului de potasiu, in combinatie cu scaderea aportului de sodiu, este cea mai importanta schimbare in dieta pe care o poate face cineva care vrea sa reduca riscul de boli cardiovasculare, potrivit lui Mark Houston, medic general si profesor clinic asociat la Scoala medicala Vanderbilt.

Aporturi mari de potasiu sunt asociate si cu un risc redus de atac de cord, cu protectia impotriva pierderii de masa musculara, pastrarea densitatii minerale din oase si reducerea aparitiei de pietre la rinichi.

Reducerea tensiunii arteriale

In ceea ce priveste o tensiune arteriala ridicata, un aport scazut de potasiu poate fi la fel de periculos ca un aport ridicat de sodiu. Datorita continutului ridicat de potasiu, strugurii sunt recomandati celor cu o tensiune arteriala mare pentru combaterea efectelor sodiului asupra corpului.

De asemenea, aportul ridicat de potasiu este asociat cu un risc cu 20 la suta mai mic de a muri, indiferent de cauza.

Alergii

Datorita efectelor antiinflamatoare ale quercetinului, consumul de struguri poate ajuta la atenuarea simptomelor de alergii. Nu exista insa studii facute pe oameni care sa dovedeasca aceasta teorie.

Neuropatia si retinopatia diabetice

Cateva studii s-au aratat promitatoare in ceea ce priveste capacitatea resveratrolului de a proteja impotriva neuropatiei si a retinopatiei diabetice,

27

conditii cauzate de un control slab asupra diabetului si care afecteaza sever vederea.

Cercetatorii au descoperit si ca resveratrolul este benefic pentru tratarea de Alzheimer, atenuand puseurile si schimbarile de stare asociate cu menopauza si imbunatatind controlul asupra glucozei din sange.

Recomandari de consum

Strugurii sunt pe piata aproximativ tot anul. Cei mai buni sunt cei fermi la atingere si fara „riduri” si se pastreaza cel mai bine in frigider.

Cel mai bun mod de a manca strugurii este cand sunt proaspeti. Cele mai multe jeleuri, sucuri si vinuri au zahar adaugat, ceea ce inseamna calorii in plus.

Riscuri

Betablocantii, un tip de medicatie prescris cel mai frecvent pentru boli de inima, pot duce la cresterea nivelului de potasiu din sange. Produsele cu mult potasiu, cum ar fi bananele, ar trebui consumate cu moderatie de catre cei care iau folosesc betablocanti.

Consumul ridicat de potasiu poate fi daunator pentru cei ai caror rinichi nu sunt pe deplin functionali. Daca rinichii nu sunt capabili de a scoate excesul de potasiu din sange, acest lucru poate fi fatal.

DOSAR

Tânărul care s-a întors în satul bunicilor, după 23 ani în Belgia, să facă o fermă bio. „Aici nu s-a schimbat nimic de atunci“ 25 septembrie 2020, 06:11 de Sinziana Ionescu

Tânărul care s-a întors în satul bunicilor, după 23 ani în Belgia, să facă o fermă bio. „Aici nu s-a schimbat nimic de atunci“ George Bădilă, întors din Belgia la Urluia, în Adamclisi

Un tânăr s-a întors, după 23 ani de stat în Belgia, în satul bunicilor, la Urluia, în judeţul Constanţa, pentru a candida la primărie. George Bădilă (36 ani) spune despre locul de unde se trage familia sa că este „un diamant neşlefuit“.

28

Adamclisi este o comună din judeţul Constanţa, cunoscută în primul rând pentru monumentul Tropaeum Traiani, cetatea antică şi muzeul care adăposteşte vestigiile. Aici, la Adamclisi este aşezarea întemeiată de soldaţii romani care n-au mai părăsit sudul Dobrogei după înfrângerea dacilor. Comuna are 5 sate (Adamclisi, Zorile, Urluia, Abrud, Haţeg) şi aproape 2.400 suflete. Printre ele, George Bădilă, un român întors din Belgia, unde trăise de la vârsta de 7 ani.

George Bădilă

Când Urluia era departe În anul 1987, mama lui George a emigrat în Belgia pentru un viitor mai bun, iar când a vizitat-o, după Revoluţie, micul George a fost încântat de lumea diferită de acolo. Totul era colorat, frumos, iar noi, românii, eram ca ieşiţi din grotă, total nepregătiţi pentru contactul cu Occidentul. Aşa că atunci când părinţii l-au întrebat dacă vrea să rămână acolo, copilul a răspuns fericit că „Da!“.

Părinţii au decis să-l înscrie la şcoală în Belgia pe băiatul care terminase clasa întâi. George a crezut că totul va fi o vacanţă prelungită, dar la începerea şcolii şi-a dat seama că este doar un migrant din estul Europei, de care belgienii nu erau la fel de încântaţi. „Eram pe atunci singurul copil de migranţi din orăşel şi m-am lovit de reacţii de genul: . Începutul a fost foarte greu, iar schimbarea – radicală. Absolut totul era diferit. Eram obişnuit de la şcoală cu pedagogia care înseamnă rigla peste degete. La 7 ani ai personalitatea deja formată, dar a trebuit să şterg tot ce eram, tot ce ştiam şi să mă remodelez, ca să mă integrez în lumea cea nouă, ca să ne putem accepta reciproc.

Ţin minte că în prima pauză de prânz, mai lungă, m-am plictisit teribil. Am învăţat rapid limba franceză, aveam parte de un pedagog care mă învăţa cum să învăţ, aveam materii mai puţine, dar diversificate, se punea accent pe dezvoltarea abilităţilor, nu pe memorare şi tocit. Am avut noroc că am trăit de la început printre ei, în comunitate, pentru că migranţii de azi au deja formate propriile comunităţi, cu magazinele lor, cu cercul lor închis. Cred că ei se adaptează mult mai greu“, spune George.

29

În 2015 a decis să revină în ţară. Ideea o avea încă din liceu, când gândurile zburau dincolo de zidurile gri. Se înfiripase deja visul unei ferme, undeva la ţară, în natură. Dar cum putea să spună asta părinţilor, care-şi sacrificaseră căminul ca el să fie european încă de când românii nu ştiau ce e Uniunea Europeană? „Încă din liceu mi-am dorit să mă întorc acasă, pentru că mereu am simţit că lipseşte ceva în viaţa mea. Cu toate că trăiam într-o ţară foarte bună şi că după atâţia ani ajunsesem să fiu integrat aproape în totalitate, nu simţeam acel sentiment de apartenenţă, nu mă simţeam acasă. Ai mei au avut reacţii total diferite când au auzit ce vreau să fac. Mama m-a întrebat o singură dată, atunci când şi-a dat seamă că nu glumesc: De la răspunsul meu afirmativ, lucrurile au decurs natural şi m-a ajutat să mă pregătesc pentru exod. Cu tata lucrurile au fost total diferite, i-a luat ceva vreme să accepte ideea“, se destăinuie George. Revenirea a fost destul de naturală, spune el. S-a instalat la ţară încet-încet şi primul an a fost muncă în continuu, şi praf, şi iar muncă. Casa era învechită şi multe erau de făcut prin gospodărie pentru a o aduce la un nivel decent.

Sursa Facebook George Bădilă „Cunoşteam satul destul de bine, îmi petreceam vacanţele la bunici până să plec în Belgia şi veneam aici în vacanţă în fiecare an când mă întorceam în ţară. Cunoşteam istoria satului din poveştile familiei. Aşa că nu a fost prea greu să mă adaptez. Senzaţia mea a fost că în acei 23 de ani de când emigrasem, aici nu se schimbase nimic. La început părea pitoresc, dar destul de repede am început să văd lipsurile“, spune George Bădilă.

Şocurile: gunoaie aruncate pe câmpul altădată mănos, copii cerşind şi muncind

Primul lui şoc a fost să descopere groapa de gunoi. La capătul străzii sale se întinde pe un hectar, o zonă extrem de tristă unde sătenii aruncă gunoiul de grajd de la animale, dar şi gunoiul menajer, carcasele de animale, deşeurile

30

de construcţie etc. „O groapă de gunoi în toată firea, doar că nu e groapă la propriu, ci un câmp, pe care cândva se făcea legumicultură. Bătrânii povestesc că era raiul pe pământ acolo, era şi un sistem de irigaţii destul de elaborat, din care şi azi se mai văd rămăşiţele. Al doilea şoc pentru mine a fost să întâlnesc copii cerşind. Intrând în vorbă cu ei, mi-am dat seamă că nici la şcoală nu fuseseră niciodată. Aveau 8-10 ani şi mi-am dat seamă că nu era un fenomen izolat. Atunci am hotărât să mă implic“, mărturiseşte George. Deşi fusese apolitic mereu, şi-am dat seama că trebuie să iau o decizie, aşa că s-a îndreptat către partidul de opoziţie. La alegerile locale, candidatul partidului a câştigat.

„Din păcate am constatat destul de repede că ideile mele nu concordau cu ale lor, aşa că m-am retras. În acelaşi timp, o uniune bucureşteană ce se promitea salvatoare se întindea la nivel naţional. Atunci am făcut demersurile să mă apropii de USR Constanţa. Am avut o prima întâlnire cu Stelian Ion, care mi-a făcut o impresie deosebită. Apoi am intrat într-o carantină de 2 ani, venind din alt partid, USR având criterii de adeziune foarte stricte“, povesteşte George Bădilă. La început nu ştia mare lucru despre agricultură, el lucrând prin birouri, prin administraţii, dar încet-încet şi din greşeli nenumărate, a învăţat.

Din ferma lui George din Urluia Sursa Facebook George Bădilă

„La început, oamenii au zis că sunt nebun să mă întorc aici, în contextul în care toată lumea pleacă din ţară. Unii au zis chiar că m-am întors pentru a mă ascunde aici că aş fi avut probleme prin Belgia sau alte teorii care mai de care mai hilare. Ce este clar este că nimeni nu a putut înţelege că m-am întors aici de drag, de dragul de-a fi în ţara mea, în satul bunicilor, în contact cu natură. Pentru mulţi, şi acum este un fenomen ciudat ce fac aici. Nici fluxul de străini ce au venit la mine nu i-a liniştit. Hipioţi, hipsteri, tatuaţi, pletoşi, fete singure… ce caută ăştia pe aici? Şi autorităţle şi-au pus întrebări, şi am avut numeroase vizite a reprezentanţilor forţelor de ordine, să verifice actele şi să întrebe cine sunt, cu ce se ocupă, şi uitându-se la ei cu aere circumspecte. Nu cred că am reuşit nici acum pe deplin să conving oamenii de intenţiile mele“, arată George. La alegerile locale, George Bădilă este unul dintre cei 5 candidaţi la Primăria Adamclisi, figurează pe lista pentru Consiliul Judeţean Constanţa şi a reuşit să închege o mică echipă de

31

candidaţi pentru consilieri locali ai Adamclisiului din partea USR PLUS. Descurajaţi de lipsa de perspectivă, tinerii mai răsăriţi acceptă orice ofertă care-i scoate din mediul lor.

„Simt că deranjez foarte mult cu ideile mele de-a schimba lucrurile, cu viziunea mea radicală asupra ecologiei, salubrităţii. Sunt atâtea nereguli, de la deşeuri aruncate pe stradă, la deversări direct în stradă a scurgerilor de la bucătărie sau de la maşina de spălat. Turme de sute de animale ne traversează zilnic satul, deşi nu au voie, rozând totul pe calea lor, ridicând praf şi lăsând în urmă lor doar dezolare şi dejecţii. Acei copii care m-au motivat să mă implic sunt tot analfabeţi şi acum lucrează prin târle, exploataţi, plătiţi în ţigări şi bani prea puţini, atunci când nu sunt goniţi înainte de salariu. Nu-mi place rutina aşa că în fiecare zi încerc să fac ceva nou. Am descoperit şi programele de schimb de experienţă cu voluntari, iar asta a fost pentru mine un aport foarte important de resurse umane, dar mai ales de idei noi, şi de oameni frumoşi care au adus aici o energie pozitivă şi care au plecat cu amintiri frumoase.

M-am înscris pe două situri, primul se numeşte HelpX, iar al doilea Workaway, de cele mai multe ori mă contactează ei, şi vin pentru perioade cuprinse într o săptămână şi câteva luni. Marea majoritate sunt oameni extraordinari. Astfel că planul meu a evoluat de-a lungul timpului, de-a lungul experienţelor şi a întâlnirilor pe care le-am avut. Acum am o idee destul de clară despre proiectul meu aici. Îmi doresc să creez o fermă didactică sau pedagogică, în care producţia principal să fie de legume bio, dar să putem găzdui oameni şi copii de la oraş care doresc să ia legătura cu natură şi să fie parte din proiect. Îmi doresc să-mi dezvolt ferma şi să contribui la schimbarea comunei Adamclisi, acest diamant neşlefuit“, arată George Bădilă, românul-belgian care vrea să fie primar în satul bunicilor.

Cum vede tânărul revenit la matcă dezvoltarea Adamclisiului, care trebuie să-şi creeze o zonă industrială, să extindă reţeaua de canalizare şi să construiască o staţie de epurare: „Singura metodă de atragere a investitorilor în zona noastră este punerea la dispoziţie a unui teren cu utilităţile necesare pentru a-şi dezvolta activitatea. Spre deosebire de multe alte zone, capitalul uman regăsit aici nu este folosit în mod eficient. În vederea optimizării ocupării forţei de muncă este mai convenabil să dezvoltăm o zonă industrială care să favorizeze concentrarea forţei de muncă locale, în detrimentul emigrării localnicilor către alte zone mai dezvoltate. Accesul la canalizare este o condiţie indispensabilă pentru nişte condiţii de trai decente. Alături de argumentele legate de sănătatea publică, accesul la un serviciu de canalizare contribuie inclusiv la dezvoltarea economică a zonei, multe activităţi economice fiind dependente de accesul la un sistem de colectare a apelor uzate. Astfel, propunerea noastră vizează reconversia fostei uzine

32

Miniera şi redarea patrimoniului industrial comunităţii, o amintire activă în memoria locuitorilor din sat“

De ce cresc tot mai multe plante exotice pe versantul însorit al Dealului Istriţa 25 septembrie 2020, 04:10 de Iulian Bunila

Kaki se numără printre fructele exotice care cresc pe Istriţa Iulian Bunilă Condiţiile de climă şi sol fac din Dealul Istriţa un teren propice unor culturi exotice. După migdali, au apărut în grădinile localnicilor din Breaza sau Pietroasele şi curmali japonezi sau kaki.

Buzoianca Ioana Drăgaică produce de mulţi ani gemuri şi dulceţuri din fructele pe care le culege din propria ogradă. Pomii, atât cei sădiţi cu zeci de ani în urmă de bătrânii familiei, cât şi cei plantaţi de ea, îi oferă toate aromele şi gusturile de care are nevoie în prepararea conservelor. Printre minunăţiile din grădina pe care o îngrijeşte cu drag în satul Greceanca, localitate de la poalele Istriţei, cresc de câţiva ani şi câţiva curmali japonezi.

”Se comportă destul de bine. În primul an a fost un pic mai sensibil la frig, dar apoi s-a adaptat şi rezistă fără probleme. Este destul de productiv, deşi fructele nu sunt foarte mari, dar la fel de dulci şi aromate ca cele care provin din zona lor de origine. Fructele de curmal japonez, denumite şi fructe kaki sau mere de aur, au o culoare portocalie şi seamănă cu roşiile. Gustul lor este asemănător cu al caiselor şi prunelor. Ele au pieliţa netedă şi lucioasă şi pulpa dulce cu gust uşor acid. ”Aceste fructe de kaki sunt foarte dulci. Când nu sunt bine coapte nu au un gust prea plăcut. Aroma este asemănătoare cu cea de caisă, are o pulpă

33

portocalie care îşi păstrează culoarea la fiert. Iese un gem portocaliu şi aromat, cu aromă de caise”, spune Ioana (foto jos).

Întreaga curte a gospodinei de la poalele Istriţei arată ca o grădină botanică, în care până şi exoticele citrice se simt bine.

”Avem diverse soiuri de lămâi, de portocali, chiar limetă, soiul de lămâie de la care se poate consuma şi frunza, foarte bună în ceaiuri, cu o aromă specială”, ne explică Ioana. Este deja ştiut, inclusiv de către specialiştii în viticultură, că Dealul Istriţa, parte a Subcarpaţilor de Curbură, oferă condiţii de climă şi sol pentru culturi exotice. Strugurii de aici sunt mai aromaţi şi mai dulci decât în alte zone ale ţării, deoarece versanţii cu viţă de vie sunt expuşi la soare din zori şi până la apus, iar solul degajă căldură până la mijlocul nopţii.

”La mică adâncime există un strat de calcar în care se înmagazinează căldura de peste zi. Plantele primesc căldură şi noaptea, în favoarea plantei. Zona seamănă din acest punct de vedere cu sudul continentului”, spune Lică Lupu, viticultor din Breaza (foto jos).

Este şi motivul pentru care, în zonă, găsim pomi din specii exotice, precum migdalii şi, mai nou, curmalii japonezi. Sunt din ce în ce mai frecvente cazurile în care migdalii de la poalele Istriţei înfloresc foarte devreme, la sfârşitul lunii februarie, spune Lică Lupu.

Dealul Istriţa, de 759 de metri înălţime, este prima formă de relief pe care vasta Câmpie Română o întâlneşte pe direcţia munţilor Carpaţi. Masivul deluros din Subcarpaţii de Curbură, graniţa imaginară dintre munte şi şes, este cunoscut mai ales ca loc al descoperirii celui mai valoros tezaur al României, ”Cloşca cu Puii de Aur”, de la Pietroasele.

* * *

34

25 - 27 septembrie 2020 – Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, Preşedintele VINARIUM International Wine Contest 25.09.2020,

Poţi fi bucuros văzând că Statul concepe şi rulează tot felul de programe de finanţări nerambursabile.

Unul este, de pildă, Casa Verde Plus. Cu ajutorul acestui program (pe care o să-l accesez şi eu) se vor eficentiza din punct de vedere energetic X locuinţe. Consumuri mai mici, poluare scăzută, ş.a.m.d. În rest, de unde cumpărăm materialele, echipamentele, nu mai contează. Ca de obicei – import. Nu spun că nu e bine să sprijinim lucrătorii montatori sau transportatorii. Poate şi o mică parte din producători (fie ei şi producători de materiale conexe). Am dreptul să mă gândesc, însă, ce ar produce un program similar destinat cercetărilor cu aplicare imediată, în vederea creşterii valorii adăugate a produselor româneşti. Un program de aceleaşi valori şi cu aceleaşi posibilităţi relaxate de accesare.

Dacă a existat o fundamentare pentru un Muzeu al Vinului, nu s-a găsit un leu pentru finanţarea proiectului. Muzeul este de fapt un spaţiu multifuncţional – educaţie, edutainment, divertisment, expoziţional, tehnologii avansate - care poate atrage în Bucureşti sute de mii de vizitatori. Nu credeţi? Proiectul Muzeului românesc a fost scris între 2011 şi 2013. În 2016 apare Cité du Vin din Bordeaux (oraş care chiar dacă e în Franţa, nefiind capitală s-ar putea compara, totuşi, cu Bucureşti). Muzeul bordelez (căci e un muzeu frumos denumit, cu mai puţine funcţiuni decât proiectul românesc) a primit în 2019 – 416.000 de vizitatori. Şi asta într-o ţară în care găseşti la tot pasul „secvenţe” din întregul pe care-l reprezintă Cité-ul şi, bineînţeles, multe, multe alte atracţii (ceea ce nu prea e cazul la noi). De ce nu ne construim şi noi o astfel de sursă de venituri?

… pentru că astfel de proiecte sunt multe şi la noi. Se pliază pe necesităţi, sunt sustenabile, iar unele ne pot plasa în avangarda mondială.

Mă sperie puţin faptul că nu găsim (guvern, universitari, antreprenori) programe „Inteligenţa Plus”.

35

Să ne mulţumim oare doar cu comisionul de import, banii de cărăuşie şi plata unei manopere de montaj? Cum spuneţi...

 1. Casa de Vinuri Cotnari, Colocviu la Moscova – Grasă de Cotnari sec 2019

2. Crama JIDVEI, Castel Jidvei – Pinot Gris demidulce 2009

3. Az. Agricola Ferante - Vino Cotto 2011, Italia

 1. Casa de Vinuri Cotnari, Colocviu la Moscova – Grasă de Cotnari sec 2019

Cât de mult iubesc acest soi, cât de mult îmi place vinul obţinut din el! În varianta sec, e uşor neînţeles de o parte a publicului şi e nedrept comparat cu alte vinuri ale vremii. Dar vinul din Grasa de Cotnari este singular!

Fără arome puternice, fără stridenţe.

Organoleptic, armonia elementelor constitutive, liniştea şi „luminozitatea” elegantă, bolta cu ştucaturi, coloanele impozante – duc cu gândul la o sală de teatru (poate chiar a Naţionalului ieşean!)

Nu e un vin obişnuit, dar nu neobişnuit în sine, nu neobişnuit „gratuit”.

După al doilea, al treilea contact în degustare, cerul gurii, limba, pereţii obrajilor, se impregnează plăcut cu mere domneşti, flori de tei, cremă de vanilie şi lămâie, lemn dulce. Efemere apariţii în particular la „citire”, îndelungată senzaţie în adunare.

36

Un final uşor migdalat, ca finalul dulce-amar al filmelor bune ruseşti.

Habar n-am de ce a pus producătorul „la Moscova” pe etichetă, dar ştiu sigur că acolo lumea bună bea vinuri bune... şi se uită la filme bune.

 2. Crama JIDVEI, Castel Jidvei – Pinot Gris demidulce 2009

2009??? Un vin de 11 ani vechime? Un vin alb de 11 ani vechime?

Când v-aţi aventurat ultima oară într-o astfel de exeprienţă? (...ghidată, aş îndrăzni să spun, pentru că, în afara câtorva vinuri din rezerve bine păstrate, există şi vinuri care atrag în aventuri riscante.)

Pe mine mă emoţionează felul în care acest vin îşi petrece (!) viaţa. Pare un povestitor blând, capabil în acelaşi timp să aducă o mustrare (ne)ascultătorului.

Cu relaxare, descoperi descriptorii puşi ca semn de carte de către inginerul oenolog Dr. Ioan Buia: „[...] galben-auriu, catifelat, [...] tuşe de gutui, mango şi fructe uscate [...]”.

Aş plasa degustarea ideală într-un cadru cu apus de soare, undeva pe o culme de deal, împreună cu prieteni vechi pentru care 2009 să nu pară chiar un an îndepărtat. Dacă se poate şi un foc de lemne...

 3. Az. Agricola Ferante - Vino Cotto 2011, Italia

Astăzi pare să fie ziua vinurilor mai speciale.

Nu sunt un fan al vinurilor „coapte” sau cu fruct excesiv supracopt. Dar, în adolescenţă, am fost.

Aici trebuie să mă opresc puţin. Şi să dau o explicaţie. Profesioniştii (cu adevărat) buni nu vor evalua niciodată un vin în funcţie de preferinţele personale, ci doar prin prisma calităţii intrinseci. Închei excursul.

Vinul făcut cu must încălzit (fiert?) pare să fie acceptat de UE ca produs tradiţional (în acelaşi timp Pelinului nu ai voie să-i spui „vin” ci „produs aromatizat pe baza de vin”). Ok. Produsul cotto există şi, cel puţin pentru anumite ocazii de consum, nu e rău deloc. Greu de încadrat (am avut problema asta la VINARIUM şi cred că a fost jurizat „hors concours”), greu de povestit.

37

Culoarea ciocolatie (dar cu o transparenţă şi o strălucire remarcabile), poate duce spre Porto sau alte vinuri sudice care folosesc vase (estufas) în care se încălzeşte lichidul (la soare sau cu foc).

„Nasul” este dominat de dulceaţa de nuci făcută de bunica, dar în gust lucrurile se schimbă.

Cireşe negre, coajă de lămâie şi puţin magiun proaspăt.

Cu toate acestea, aciditatea şi cele 15 % din volum alcool, fac ca vinul („vinul”?!) să fie băut cu satisfacţie şi, deşi pare greu de crezut, nu opreşte degustătorul doar la un singur pahar.

Vino Cotto. O experienţă pe care vă invit s-o parcurgeţi pentru plăcerea gustativă şi pentru plăcerea de a extinde cât mai mult ecartul cunoaşterii oeno.

 Lista vinurilor medaliate la VINARIUM 2020 o găsiţi aici.

* * *

Cea mai mică școală din România. Pentru a ajunge la elevii săi, învăţătoarea parcurge zilnic 14 kilometri pe jos 25.09.2020

https://www.digi24.ro/special/reportaje/reportaj/cea-mai-mica-scoala-din-romania-pentru-a-ajunge-la-elevii-sai-invatatoarea-parcurge-zilnic-14-kilometri-pe-jos-1373550

Cea mai mică școală din România are 12 metri pătrați și se află în Cornățea, județul Maramureș Foto: captură TV

Are 12 metri pătrați, şase copii și un dascăl cu suflet mare. Așa ar putea fi descrisă cea mai mică școală din România, care se află într-un vârf de munte, în inima Maramureșului. Pentru a ajunge la elevii săi,

38

învăţătoarea parcurge zilnic 14 kilometri pe jos, conştientă că ea este singura care poate modela nu doar suflete, ci şi destine.  

Drumul spre Cornăţea, județul Maramureș, este prăfuit și plin de gropi. Doar mașinile de teren sau căruțele trase de cai pot să ajungă în locul în care trăiesc şi astăzi peste 200 de oameni. Şase copii, de vârste școlare diferite, reprezintă motivul pentru care Ana Masnița parcurge zilnic cei 14 km pe jos, indiferent de anotimp.

„Mi-s dragi copiii și trebuie să fac efortul ăsta, că mi-s dragi copii, trebuie să urc la la ei, ca-s micuți”, spune învățătoarea Ana Masnița.

Cei mai mulți elevi într-un an au fost 17. Învățau în două ture

Cea mai mică școală din România are doar 12 metri pătrați și funcționează într-o căsuţă de lemn închiriată, într-un cătun în care nu există nici astăzi electricitate. În 2015, o asociaţie non-guvernamentală a montat panouri solare pe școală, dar și pe casele în care trăiesc elevi.

Prin școala care funcționează de mai bine de șase decenii s-au perindat generații de elevi. Cei mai mulţi, simultan, au fost 17. Veneau în două ture, pentru că altfel nu încăpeau în cămăruța din vârf de munte.

- Cel mai greu moment care a fost?

- Când am intrat în epidemie, spune învățătoarea. Că tot timpul copiii mă întrebau: Doamna învățătoare, când începe școala? Doamna învățătoare, când începe școala?

- Care a fost momentul în care v-ați simțit cea mai mândră de elevii de aici?

- Când ajung deja la școală, mărturisește învățătoarea.

Copiii care visează să ajungă polițiști

Cătunul este răsfirat pe dealuri și nu toți elevii ajung zilnic la școală. Astăzi la cursuri au fost prezenți doar trei, în timp ce restul și-au ajutat părinții la treburile gospodăreşti.

Ioana are 9 ani şi este mâna dreaptă a mamei sale.

„Păi, dacă nu era (școală - n.r.) aici, mai departe să meargă e mai greu. Trebuie s-o conducem ba un părinte, ba altul. Ei sunt mici și mai bine aici, măcar până în clasa a IV-a”, spune mama fetiței.

39

- Ce-ti dorește sa devii când vei fi mare? o întreabă reporterul pe fetița sfioasă.

Mama o încurajează și o întreabă, la rândul ei:

- Ce-ai zis că vrei să devii?

- Polițistă! răspunde Ioana fără să stea pe gânduri.

Tot la o carieră în poliţie visează şi Ioan. Știe, însă, că pentru asta trebuie să înveţe carte.

„Copiii vor să meargă la școală”, spune Vasilina Ghiduș, mama lui Ioan. 

În căsuța piticilor, Albă-ca-Zăpada este învățătoare

Pentru că în Cornăţea nu este nici semnal la telefon, nici internet şi nici tablete, învățătoarea continuă să predea la clasă, indiferent care ar fi scenariul impus de pandemie.

- Dacă ar fi să vi se ofere mâine un post în centru, ați renunța?

- Nu, nu aș renunța acum, că deja am început aici și mi-s dragi copiii, spune învățătoarea.

Dacă nu ar exista școala din Cornăţea, copiii de aici n-ar termina nici patru clase. Cea mai aproape e cea din comuna Poienile de sub Munte, situată însă la 10 kilometri distanţă.

40

„Este o zonă foarte îndepărtată și mijloace de transport nu sunt accesibile în acea zonă”, spune Mihai Cin, directorul școlii din Cornățea.

În căsuţa de lemn din Cornăţea visele copiilor prind aripi. Odată cu ele şi speranţa că într-o zi zicala din popor „Dacă ai carte, ai parte” se va adeveri şi în cazul lor.

* * *

Terracalco de la Carmeuse   – solutia aducatoare de profit pentru fermieri 25 septembrie 2020

“Prezentam in iunie, la Odoreu, judetul Satu-Mare, cultura de porumb a fermierului Ede Kovacs, semanata la inceputul lui aprilie, cu 250 kg DAP, iar la prasila 300 nitrocalcar. Anul trecut in primavara s-a intervenit cu 1200 kg Terracalco /ha pe aceasta parcela unde de obicei erau baltiri. Atat anul trecut cat si anul acesta, baltirile au disparut, crusta s-a diminuat, Terracalco afanand solul si deblocand elementele nutritive.

Deci atentie, discutam de un produs pe care l-am aplicat cu un an in urma si care isi manifesta efectul atat in anul aplicarii, in al doilea an dupa aplicare, cat si cativa ani dupa, afanand solul, deblocand rapid elementele nutritive blocate si binenteles activand viata microorganismelor si vietuitoarelor din sol, toate acestea cumulate, transformand aceasta cultura de porumb dintr-o zona nu tocmai optima, in cultura ideala. Iata si un video foarte bine documentat la fata locului.

Acum ne-am intors la Odoreu pentru a face si proba cantarului, sa vedem ce am facut ca si productie. Dupa cum se poate vedea in videoclip, discutam de 15.5-16 to /ha media, neirigat! Cu o tehnologie de fertilizare medie.

41

Discutam despre o productie mai mare, comparativ cu suprafata pe care nu s-a aplicat Terracalco, cu peste 4 tone/ha doar anul acesta!

Il felicitam pe Ede(Edi) pentru increderea in Terracalco si invitam fermierii sa-si contacteze distribuitorii si reprezentantii Carmeuse, pentru a introduce in tehnologia lor de cultura acest produs extraordinar!”

https://youtu.be/lDbMpDMEG18

* * *

Noul Cod Silvic a fost aprobat in Parlament: iata ce prevede! septembrie 25, 2020

Parlamentul a aprobat, cu unanimitate de voturi, Noul Cod Silvic, iar actul normativ urmeaza sa intre in vigoare imediat ce este promulgat de presedinte, se arata intr-un comunicat al Ministerului Mediului.

„Astazi am castigat o lupta extrem de importanta pentru padurile Romaniei. In urma cu foarte putin timp, Parlamentul a aprobat proiectul de lege de modificare a Codului Silvic. In ultimele saptamani am solicitat, in mod repetat, colegilor mei din Parlament, sa supuna la vot in regim de urgenta aceasta lege, care face trecerea de la un Cod Silvic permisiv cu infractorii, la unul in care nimeni nu mai sta la discutii cu acestia. Ma bucur ca mesajul nostru a avut rezonanta si ca parlamentarii au inteles ca protejarea padurilor este o prioritate dincolo de interese si calcule politice”, a declarat Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor si Padurilor.

42

Printre amendamentele actului normativ se regasesc urmatoarele: furtul de arbori va intra direct sub incidenta penala, indiferent de prejudiciu; camioanele sau tirurile cu care sunt transportati arborii taiati ilegal vor putea fi confiscate; taierile la ras vor fi interzise in rezervatiile naturale; avizul de transport va deveni obligatoriu si pentru: rumegus, biomasa, coaja arborilor si orice rest de lemn; lemnul va fi comercializat ca lemn fasonat; sumele destinate pazei suprafetelor de padure sub 30 de ha vor creste cu peste 30%; evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate va deveni obligatorie; accesul la terenurile agricole va fi permis proprietarilor si din drumurile forestiere; accesul cetatenilor in padure va fi permis pentru recreere, inclusiv cu bicicleta.

Ministerul Mediului precizeaza ca va continua sa implementeze masurile asumate pentru protectia padurilor si stoparea taierilor ilegale, printre care se afla noul SUMAL, achizitia sistemului de monitorizare cu harti satelitare, demararea studiului stiintific pentru identificarea si punerea sub protectie a 40.000 de hectare de paduri virgine si consolidarea capacitatii garzilor forestiere.

* * *

Vinul de azi: Cuvee Uberland 2018 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Cine vrea o masă rafinată poate lua în considerare eticheta de astăzi, una care s-ar potrivi perfect cu o cină în familie, unde festivismul dispare și sufletele primează. Este un vin cu inimă, intens și destul de tare, iar culoarea este rubinie închisă, ca o mantie de Moș Crăciun.

Are arome de fructe supercoapte, fundal de vanilie și stafide și un final piperat. Un cupaj de Cabernet Sauvignon și Merlot care se potrivește cu o

43

friptură tradițională românească, dar și cu deserturi cu fructe, datorită acidității sale bine conturate. Un vin bun și pentru viitor, dar și pentru cei care nu uită să trăiască clipa. Vinul poate fi cumpărat de AICI.

* * *

VIDEO Alibaba va face livrări de comenzi cu roboți autonomi Angela Alexandru, 24 Sep 2020 - Știri și Noutăți

https://youtu.be/9VFcJ8Qjhmk

Alibaba va începe să livreze comenzile online cu roboți autonomi de anul viitor. La conferința anuală de tehnologie, rivalul chinez al Amazon a dezvăluit noua sa flotă de roboți cu conducere autonomă, capabili să își găsească singuri drumul.

Alibaba va “angaja” începând cu 2021 roboți automatizați care să se ocupe cu livrarea coletelor, iar aceștia au primit și un nume - Xiaomanlv, care se traduce prin măgar competent, o aluzie la animalele folosite la transport, scrie Retail Detail.

Roboții vor ajuta la livrările grupului de comerț electronic către mii de locuri din China, iar în viitor, Alibaba vrea să îi pună la dispoziția companiilor locale de livrare a coletelor.

Roboții de la Alibaba: cum operează livrările

Roboții compacti pot livra până la 500 de colete pe zi. De exemplu, într-un cartier sau într-un campus, pot parcurge o distanță de 100 de kilometri pe încărcare, putând transporta până la 50 de comenzi deodată. Anunțul a fost făcut de Institutul propriu de cercetare și dezvoltare al Alibaba, DAMO Academy, în cadrul conferinței anuale de tehnologie a grupului.

44

Roboții de livrare sunt echipați cu geolocalizare avansată și tehnologii avansate de învățare, care îi ajută să navigheze chiar și atunci când semnalul GPS este slab sau inexistent sau acolo unde sunt aglomerări de oameni. Aparatul poate identifica obstacolele și poate anticipa mișcările altor persoane de pe drum, precum și vehiculele.

Atunci când utilizatorii plasează o comandă pe site-ul chinezesc de comerț electronic, aceștia pot alege un timp de livrare iar apoi sunt informați când ajunge robotul la destinație. Pentru a primi coletul, vor introduce un cod primit anterior și își pot scoate pachetul din robot.

Alte noutăți de la Alibaba 

Compania se așteaptă ca consumatorii să solicite mai multe livrări, care să fie și mai rapide, ținând cont că lumea este “din ce în ce mai digitalizată”. Potrivit agenției poștale de stat chineze, cererea de servicii de curierat din țară a crescut brusc, cu peste 60 de miliarde de colete livrate în 2019 - o creștere de 20% față de 2018. 

În cadrul aceleiași conferințe, un departament IT al Alibaba a prezentat publicului și un mini-computer de dimensiuni reduse, care nu cântărește mai mult decât un ou, undeva la 60 de grame. Computerul personal se poate conecta la orice ecran de calculator și oferă mai multe funcții decat alte produse similare pentru diverse sisteme desktop, Alibaba dorind astfel să faciliteze obținerea unui computer la îndemână oriunde și ori de câte ori este nevoie.

* * *

Startup-ul agro-tech Meschine Tech primește o investiție de la EGV Angela Alexandru25 Sep 2020 - Știri și Noutăți

EarlyGame Ventures - EGV (earlygame.vc) anunță finalizarea unei prime runde de investiții  de fonduri în Meshine Tech (meshine.io). Aceasta este o companie care pregătește o platformă de analiză a datelor colectate de la senzorii instalați pe mașinile agricole, prototipul fiind încă în stadiul de producție.

În ceea ce privește obiectivul de finalizeze a produsului (MVP), acesta va fi gata până la finalul trimestrului al doilea al anului viitor.

45

Investiția super-early-stage în Meshine este în perfectă concordanță cu „Viitorul agriculturii”, teza de investiţii a EGV dedicată domeniului agricol. Viziunea fondului este aceea că “tehnologia are puterea de a eradica foametea la nivel global. Dat fiind potentialul agricol uriaș al României, căutăm activ să identificam tehnologii noi care să facă hrana mai accesibilă pentru toți prin reducerea pierderilor și a risipei, prin controlul dăunătorilor, prin scăderea costurilor cu resursa umană, prin mai buna gestionare a culturilor și șeptelului și prin creșterea productivității. ”

Pe scurt, ideea fundamentală a tezei de investiții constă în a identifica și a investi în startup-uri care dezvoltă tehnologii complementare, cu sinergii puternice între ele.

EGV are trei zone de interes major, în care dorește să facă plasamente de capital:

startup-uri care dezvoltă algoritmi bazați pe date colectate de la sateliți;

startup-uri care colectează date de la drone, roboți și senzori plasați în sol;

startup-uri care analizează date colectate de senzorii amplasați pe mașinile agricole.

Investiția în Meshine ilustrează convingerea EGV că agricultura României este o carte câștigătoare pe termen lung, dacă este susținută de tehnologie.

“Experiența noastră în domeniul blockchain, dovedită anterior prin Hive, ne va fi de mare ajutor la Meshine. Planul nostru este să punem la punct un sistem de colectare a datelor de la echipamentele agricole și să analizăm aceste date, astfel încât fermierii să aibă control asupra operațiunilor și o imagine coerentă, de ansamblu, a activităților din fermă. Toate aceste date sunt păstrate într-un ledger blockchain care va reprezenta o istorie detaliată a operațiunilor efectuate în fermă, garantând astfel originea produselor și respectarea normelor și a certificărilor. Pe termen lung, ne dorim să evoluăm într-o platformă de tip marketplace, unde să se integreze și alți furnizori de date din agricultură, Meshine devenind astfel panoul central de date al fermierului.”, spune Tudor Stomff, CEO-ul Meshine.

“Investiția noastră în Meshine este un prim pas pe care îl facem în sectorul agriculturii. Urmează și alții, în viitorul apropiat. Totodată, invităm și alți antreprenori care lucrează la produse destinate fermierilor să ne scrie. Ne dorim să îi cunoaștem și să discutăm despre cum văd ei viitorul acestui domeniu de o importanță strategică pentru țara noastră”, a completat Radu Stoicoviciu, partener EGV.

46

Early Game Ventures (EGV) este un fond de investiţii cu capital de risc (venture capital) finanțat cu prioritate prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 şi cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

* * *

Pepenii de Pişcolt şi-au asigurat clientele Gheorghe Ghise : 25 septembrie 2020 -

Familia Uifalusi din Pişcolt ştie reţeta cultivării cu succes a pepenilor şi legumelor. Dar totul cere muncă şi bani. De aceea, sătmărenii investesc anual 15.000 lei/ha în pepeni.

Aflată în apropiere de Satu Mare, comuna Pişcolt este renumită pentru cultivatorii de legume şi pepeni, fiind centrul unui bazin legumicol important pentru nord-vestul ţării. Aici se cultivă mai ales cartofi şi varză, dar şi tomate, ardei, conopidă, vinete şi legume. Aproape fiecare familie are un solar în grădină şi cel puţin 50 de ari cu cartofi şi 50 arii cu varză. Produsele sunt vândute în mare parte direct de la poartă sau în pieţele din Satu Mare şi Oradea.

 Cultivă pepeni de 20 de ani

În urmă cu zece ani, în Pişcolt se cultivau peste 50 ha cu pepeni. Acum au mai rămas doar vreo zece cultivatori care au câte 1-2 ha, maxim 3 ha cu pepeni.

Familia Uifalusi produce pepeni verzi şi galbeni de 20 de ani, în câmp, pe o suprafaţă de un hectar. Anul acesta, plantarea pepenilor verzi s-a făcut eşalonat începând din 13 aprilie, protejat în tunele joase de folie, şi la liber în 15 mai.

47

De mai bine de cinci ani, cultivă numai pepeni hibrizi Syngenta: pepeni verzi Romanza şi Arashan şi pepeni galbeni Flander. Hibrizii altoiţi sunt mai viguroşi, mai productivi şi mai rezistenţi la boli. „De anul acesta am plantat şi hibridul Mirsini, care este o speranţă nouă pentru noi şi arată super, impecabil în cultură”, ne-a declarat Edina Uifalusi.

 Multe boli, emoţii mari

 Cultura pepenilor nu este uşoară: „Pepenele iubeşte soarele şi seceta. Anul acesta ne-am confruntat cu numeroase boli, mai ales din cauza ploilor abundente şi a umidităţii ridicate. Mana (la pepenele galben) şi antracnoza (la cel verde) au făcut cele mai mari probleme, dar cu ajutorul produselor Syngenta am reuşit să ţinem bolile sub control şi sperăm că o vom duce cu bine până la capăt. Fiind anul ploios, dăunătorii nu au reprezentat o problemă pentru noi”, a spus Edina Uifalusi.

Recoltarea pepenilor a început numai la final de iulie, iar Edina aştepta o producţie de 40-50 tone/ha la pepenele verde. Atunci când i-am vizitat, preţul de vânzare era de 2,5 lei/kg şi engross la 1 leu/kg.

 Lucrează în familie

O altă problemă a cultivatorilor de legume din zonă este lipsa forţei de muncă. Cei mai mulţi lucrează doar în familie, de la mic la mare, fiecare cu sarcinile lui.Familia Uifalusi are doi copii, o fată studentă şi un băiat la liceu. Bunica şi fata se ocupă de vânzare la piaţă, Edina cu tratamentele şi fertirigarea, iar băieţii cu lucrul fizic şi transportul pepenilor şi legumelor la pieţele de gross din Oradea şi Satu Mare.

 Investiţii consistente

 Pentru plantare, familia Uifalusi preferă pepenii altoiţi. Preţul este acelaşi pentru pepenii altoiţi şi cei pe rădăcină proprie, diferenţa o face gustul. Într-un an bun, secetos, când nu este exces de ploaie, diferenţele sunt greu de

48

observat. Totuşi, pepenii hibrizi, altoiţi sunt mai rezistenţi şi mai productivi.Pentru înfiinţarea culturii investiţia este mare: circa 10.000-15.000 lei/ha costă plantele altoite (5.000 plante/ha), substanţele pentru protecţia plantelor, fertilizanţii, folia de tunel, folia de mulcire şi sistemul de picurare.

 Vând legume la taraba de la drum

Lângă parcela cu pepeni, la taraba de la drum, sunt vândute şi o parte din legumele pe care familia Uifalusi le cultivă pe un hectar „la liber” şi în solarul de 1.500 mp.În solar tomatele sunt cultura de bază - soiuri cu perioadă lungă de recoltare până la sfârşitul lunii august, apoi varza timpurie, ardei capia şi vinete. Dacă ar cultiva peste iarnă ridichi şi salată, ar întârzia cu plantarea roşiilor. Au fost înscrişi şi în programul „Tomata”, beneficiind de ajutorul financiar de la stat.

Din iulie şi până la primul îngheţ sunt cu pepenii la vânzare. „Dacă e vreme bună, plantele sunt sănătoase, se regenerează, leagă şi avem pepeni până mai târziu pe toamnă. Apoi se vinde foarte bine lubeniţa mică pentru murături. Vindem şi legumele din grădină. Avem clienţi care de mai mulţi ani ne caută, comandă telefonic, apoi vin şi iau produsele. Unii s-au asociat şi duc cu o maşină lubeniţă pentru tot blocul; preferă să cumpere proaspăt, direct din tarla. La rândul lor fac reclamă şi aduc alţi clienţi. Dacă suntem serioşi şi ne respectăm clienţii, ei revin la noi”, a încheiat Edina Uifalusi.

 Mana, principala problemă la pepenii galbeni

 Condiţiile meteorologice de anul acesta au favorizat dezvoltarea ciupercii care ajunge să distrugă aparatul foliar al plantelor.Soluţia Syngenta în controlul manei este Revus (mandipropamid - substanţa activă), eficient împotriva agenţilor patogeni din clasa Oomycete. Revus pătrunde foarte repede în stratul de ceară, ceea ce îi oferă o rezistenţă foarte bună la spălare şi are sistemie locală translaminară - respectiv o distribuţie uniformă pe ambele feţe ale frunzei.

49

Doza omologată este de 0,6 l/ha şi intervalul între tratamente de 7-10 zile.

Livia Roşu (Syngenta) şi Edina Uifalusi

Munca nu o calculăm. Suntem cinci persoane în familie şi lucrăm de la mic la mare, din primăvară până toamna târziu şi în fiecare zi ne implicăm, chiar şi copiii. Aşa i-am crescut: după părerea mea, cea mai bună moştenire pentru un copil este să îl înveţi să lucrezeEDINA UIFALUSICultivator din Satu Mare

AN GREU PENTRU CULTURA DE PEPENI

În Satu Mare, condiţiile climatice n-au fost favorabile pentru dezvoltarea culturii de pepeni. În primăvară au fost temperaturi scăzute, apoi oscilaţii foarte mari de temperatură şi precipitaţii abundente în iunie şi iulie. Pepenii au stagnat şi apoi au recuperat încet zilele pierdute.

SFATUL SPECIALISTULUI

Antracnoza (Colletotrichum lagenarium, boală specifică curcubitaceelor provocată de ciuperca Glomerella lagenarium) poate fi prezentă pe întreaga perioadă de vegetaţie, iar anul acesta a avut condiţii optime de dezvoltare. Soluţiile Syngenta pentru controlul atracnozei sunt produsele Cidely Top şi Ortiva Top, aplicate în alternanţă.Cidely Top este un fungicid cu spectru larg de combatere, ce controlează făinarea şi diferite tipuri de pătări ale frunzelor.Ortiva Top este un fungicid foliar preventiv şi curativ, cu spectru larg de acţiune împotriva agenţilor patogeni, fiind recomandat să se utilizeze la culturile legumicole pentru mană, făinare şi diferite tipuri de pătări ale frunzelor.

50

Doza omologată pentru Cidely Top şi Ortiva Top este de 1 l/ha. Tratamentele se recomandă la acoperire, astfel încât plantele să fie protejate pe întreaga perioadă de vegetaţie. Distanţa dintre tratamente este 8-10 zile, în funcţie de condiţiile climatice. un reportaj de GHEORGHE GHIŞE

* * *

Descoperă România. Destinaţii altfel. Casele de oaspeţi din Micloşoara şi Valea Zălanului le oferă turiştilor posibilitatea de a păşi în lumea arhaică a vieţii transilvănene Miruna Diaconu 25.09.2020,

Casele de oaspeţi de la Micloşoara au o capacitate de 20 de persoane care pot fi cazate în 9 camere. Preţul unei case este cuprins între 80 de euro şi 150 de euro. ♦ Cele două case de oaspeţi sunt administrate de contele Tibor Kalnoky, urmaş al unei vechi familii de nobili din Transilvania.

Casele de oaspeţi de la Micloşoara şi Valea Zălanului au trecut printr-un amplu proces de restaurare pentru a putea primi turiştii obosiţi de agitaţia

oraşului care îşi doresc să experimenteze lumea arhaică a vieţii transil-vănene. Casele de oaspeţi de la Micloşoara, un mic sat din judeţul Covasna,

păstrează încă aerul de altădată al vieţii simple de la ţară. Casele au trecut printr-un proces amplu de restaurare, iar piesele de mobilier sunt obiecte vechi, recondiţionate de către meşterii populari din zona Transilvaniei.

.

* * *

51