Stiri 28 mai 2020, prima parte CURSUL DE SCHIMB 28.05.2020

1 EUR 4.8421

1 USD 4.3983

ANM: Anul agricol 2019-2020 este afectat de secetă pedologică puternică şi extremă  Oana Racheleanu  28 May 2020Deși în prima jumătate a lunii mai a plouat aproape în toată țara, rezerva de apă din sol nu a fost refăcută, astfel încât secetă pedologică este puternică şi extremă, a declarat Elena Mateescu, director general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

“În bună parte din ţară, ne apropiem de media climatologică a acestei luni, însă distribuţia neuniformă la nivel regional nu a refăcut rezerva de apă în totalitate”, a spus aceasta într-o conferință online.Astfel, în zone din partea de Sud-Est a ţării – Dobrogea, Bărăgan, şi din partea de Sud-Est şi de Nord a Moldovei, Banat, Sudul Transilvaniei, deficitele de apă sunt mari, iar seceta, pronunțată.

„Pe profilul de sol 0-100 cm discutăm de aproape toată ţara, unde seceta pedologică este puternică şi extremă. Pentru că am avut un interval extrem de secetos. De la 1 septembrie 2019, când a început anul agricol 2019-2020, şi până în 25 mai 2020 cantitatea medie de precipitaţii la nivelul României însumează doar 311,9 litri/metru pătrat, însă, la nivel

1

regional discutăm de o distribuţie neuniformă”, a mai transmis directorul ANM.

Potrivit datelor furnizate de aceasta, la nivelul zonei Dobrogea au fost înregistrați numai 178,5 litri/mp, în Moldova 243,8 litri/mp, iar în Muntenia 288,5 litri/mp.„Practic, în aceste zone am avut cele mai lungi perioade în care cantităţile de precipitaţii au fost insuficiente faţă de consumul mare de apă al culturilor”, a spus Mateescu.Din punct de vedere meteorologic, şeful ANM a subliniat că România înregistrează an agricol deosebit de cald, pentru că din septembrie 2019 şi până în prezent au fost abateri termice pozitive.

„După cea mai călduroasă toamnă din istoria măsurătorilor meteorologice, am avut o iarnă 2019-2020, a doua cea mai călduroasă iarnă din istorie”, a precizat aceasta în timpul conferinței online „Agricultura României, potențial imens, cum îl valorificăm? Soluții”, organizată de DC News.În ceea ce priveşte săptămânile următoare, caracterizate de instabilitate atmosferică, vijelii, averse, căderi de grindină, directorul ANM a subliniat că luna iunie este cea mai ploioasă lună a anului şi a verii în ţara noastră.

„Aversele cu caracter torenţial cu siguranţă vor permite o uşoară refacere în continuare în stratul de sol 0-50 cm şi aceste precipitaţii vor ajuta foarte mult culturile înfiinţate în această primăvară. Însă pentru profilul 0-100 cm caracterul torenţial şi faptul că nu se înmagazinează în totalitate, tocmai datorită gradului mare de şiroire, va trebui să mai avem în continuare cantităţi de precipitaţii semnificative, pentru că deja ne situăm cu 108,4 litri/mp mai puţin, la acest moment, faţă de perioada similară din 2019”, a avertizat directorul general al ANM.

APIA si SUBVENTII

Daniel Buda, europarlamentar: Ajutorul alocat pentru sectorul agricol este unul derizoriu! Suma trebuie dublată! Angelica Lefter - 28 mai 2020

Vicepreședintele Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentului European, Europarlamentarul PNL, Daniel Buda, a cerut Comisiei Europene să nu mai trateze Agricultura ca pe ”Cenușăreasa” celorlalte domenii de importanță majoră pentru Uniunea Europeană.

2

Oficialul susține că suma necesară pentru fermieri în acest an ar trebui cel puțin dublată pentru ca aceștia să facă față crizei provocate de noul coronavirus.

În urma intervenției sale, Daniel Buda a postat, pe contul său de Facebook, întreaga abordare, însoțită de un mesaj elocvent.

Europarlamentarul atrage atenția asupra nevoii de creștere a sprijinului pentru agricultori și evidențiază că ajutorul de 80 de milioane de euro alocat statelor membre pentru sectorul agricol este foarte mic:

”În cadrul ședinței Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, al cărei vicepreședinte sunt, am avut un schimb de opinii pe marginea Modificării Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 în ceea ce privește măsurile specifice de acordare de sprijin temporar excepțional în cadrul FEADR ca răspuns la epidemia de COVID-19. Am intervenit în cadrul dezbaterii și am atras atenția asupra nevoii urgente de a crește sprijinul oferit în cadrul acestei măsuri de la 1% până la cel puțin 2% din FEADR. De asemenea, am semnalat faptul că ajutorul de 80 de milioane de euro alocat statelor membre pentru sectorul agricol este unul derizoriu, iar Comisia Europeană trebuie să activeze toate resursele financiare disponibile pentru sprijinirea fermierilor”, a scris Daniel Buda.

Totodată europarlamentarul PNL, a cerut Comisiei Europene flexibilitate în utilizarea sprijinului, acolo unde este nevoie, mai ales că 5000 de euro pentru fermieri și 50.000 de euro pentru firme nu reprezintă sume foarte mari.

Vicepreședintele Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentului European, Daniel Buda a făcut publică intervenția sa, pe care Agrointeligența – AGROINTEL.RO v-o redă integral:

”Fără discuție, domnule director, ați observat că toată lumea solicită creșterea acestui procent de la 1% din FEADR la 2% pentru măsura de sprijin excepțional. Avem aceste informații pornind de la realitățile din teren. Aș ruga Comisia Europeană să aibă în vedere aceste recomandări, aproape la unison din partea colegilor. Discutăm de bani care sunt alocați statelor

3

membre, motiv pentru care trebuie să le lăsăm această flexibilitate de a utiliza acești bani acolo unde este nevoie. 5000 de euro pentru fermieri sau 50.000 pentru IMM nu sunt sume extraordinar de mari. Domnule director, aș dori să îmi răspundeți punctual, de ce totuși Comisia Europeană a găsit de cuviință să aloce doar 80 de milioane de euro pentru sectorul agricol în condițiile în care a alocat 3,2 miliarde de euro pentru ceea ce privește sprijinirea altor sectoare din economia UE. Nu încape în discuție sectorul sănătății deoarece acolo am avut nevoie de resurse financiare având în vedere că suntem într-o situație dificilă. Nu înțeleg de ce avem această abordare a Comisiei de a trata agricultura ca pe o Cenușăreasă. 80 de milioane de euro pe care Comisia i-a acordat statelor membre este o chestiune aproape egală cu zero. De aceea, eu cred că trebuie să găsiți resurse financiare suficiente, de a veni cu bani noi pentru ceea ce înseamnă sprijinirea sectorului agricol care nu a fost lovit doar de o pandemie, ci și de o secetă pedologică severă.

De asemenea, aș dori să explicați de ce nu se poate activa rezerva de criză. Domnule director, eu nu văd ce altă criză ar trebui să vină pentru a putea activa această rezervă. Doamna președintă Ursula von der Leyen spunea într-o discuție că nici în timpului celui de-al Doilea Război Mondial nu a fost o astfel de situație dificilă din punct de vedere economic. Ce mai așteptăm atunci pentru a activa această rezervă?”, arată Daniel Buda pe contul său de Facebook.

Mai mult, europarlamentarul a postat pe contul său de socializare și ideile transmise de Dumitru Mihail, în numele DG AGRI:

„Au trecut trei luni de la începutul pandemiei, iar virusul este încet încet controlat. Agricultura și economia rurală au fost grav afectate. Cele mai importante elemente legate de agricultură: flexibilitatea introdusă de Comisie pentru programele rurale. Multă flexibilitate în ce privește controalele pe câmp, la fața locului. De asemenea, o amânare a proiectelor. Există un cadru temporar referitor la ajutoarele de stat de până la 100.000 pe fermă. Comisia a încurajat statele membre să mobilizeze fondurile existente în dezvoltare rurală. Comisia a propus pe 17 aprilie să creeze o nouă măsură temporară de urgență sprijinită de BEI pentru a face față problemelor de lichidități. Măsurile vor permite statelor membre să ofere o sumă paușală. Statele membre trebuie să mobilizeze fonduri rapid pentru a oferi ajutor rapid fermierilor. Propunerea prevede o sumă maximă de sprijin de 5.000 de euro pentru fiecare fermă și 50.000 de euro pentru fiecare IMM care procesează sau vinde produse agricole. Acest sprijin este suplimentară față de ajutorul de minimis. Noile măsuri au fost prevăzute pentru a oferi flexibilitate mare statelor membre. 1 februarie 2020 este data oficială de la

4

care se acceptă solicitări. Majoritatea statelor membre încă au sume nefolosite pentru a folosi 1% care este disponibil pentru noua măsură. Un procent mai mare nu ar garanta egalitate între statele membre. S-a discutat despre rezerva de urgență. Foarte puține state membre s-au pronunțat pentru activarea acestei rezerve de aproximativ 490 de milioane de euro. Dacă am activa cei 1% din FEADR, am mobiliza dublul sumei din rezervă. Am mobilizat deja 80 de milioane de euro pentru fermieri”.

ȘEFUL APIA, ANUNȚ PENTRU FERMIERII CARE AȘTEAPTĂ SUBVENȚIILE! Agroinfo  27 mai 2020

PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, invitat la o dezbatere DC News, a explicat circuitul subvențiilor APIA până să ajungă în contul fermierilor. Dacă pentru plățile directe pe hectar și pe cap de animal, circuitul e destul de anevoios, dar e mai scurt, pentru plățile compensatorii, de agro-mediu sau pentru zone defavorizate, agricultură ecologică, circuitul e de-a dreptul birocratic.

În această perioadă, APIA are două mari acțiuni în desfășurare și anume, finalizarea plăților aferente anului 2019 care, conform regulamentelor europene, până-n data de 30 iunie trebuie aceste plăți finalizate și, până-n momentul de față, din toate fondurile despre care vă spuneam, atât FEGA, FEADR cât și bugetul național, APIA a acordat peste 2,850 miliarde euro, plăți pe care trebuie să le finalizăm, cum spuneam, până-n data de 30 iunie. Și-n paralel, avem campania de primire a cererilor care se încheia, de obicei, în data de 15 mai, dar având în vedere această perioadă de pandemie, Comisia Europeană a fost de acord să prelungească cu încă o lună, până-n data de 15 iunie, primirea acestor cereri fără penalități, a declarat Adrian Pintea.

Șeful APIA a anunțat și termenul în care fermierii români încasează plățile compensatorii pentru măsurile de agro-mediu, M10, PNDR 2020. Aceste plăți sunt un supliment al subvenției APIA pe hectar  sau pe cap de animal, în cazul pachetului 8 M10 rase locale în pericol de abandon, pentru fermierii care au încheiat angajamente APIA pentru o perioadă de 5 ani pe oricare dintre pachetele măsurii de agro-mediu. Pentru aceste plăți compensatorii, documentele și banii se plimbă de la APIA la AFIR, de la AFIR la Ministerul Agriculturii de aici la Ministerul Finanțelor, apoi se reface traseul invers.

Circuitul documentelor este puțin mai mare. Un fermier este autorizat la plată de către APIA, acel centralizator al zilei se transmite la cealaltă agenție de plăți, la AFIR, de unde noi avem aceste măsuri delegate. Ei fac solicitare

5

la minister (ministerul agriculturii n.r.), ministerul la ministerul finanțelor și pe urmă circuitul invers până ajung banii la noi. Iar de la data autorizării la plată până-n momentul în care fermierul are efectiv banii în cont, este undeva o diferență de 15-17 zile, a explicat șeful APIA.

APIA are delegate trei măsuri PNDR 2020 de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale: M10 agro-mediu și climă, M11 agricultură ecologică și M13 plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale, zone defavorizate. Fermierii încasează plățile compensatorii de la APIA.

AVANS SUBVENȚII! MESAJ APIA pentru TOȚI FERMIERII! Agroinfo 28 mai 2020 OFICIAL. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a eliberat 720 adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plăți directe și 613 adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plată pentru măsurile de mediu şi climă (Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 - Plăți zone defavorizate), în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituțiile financiar-bancare și nebancare.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor și a respecta în continuare regulile de distanțare socială impuse de pandemia de COVID 19, începând din acest an APIA oferă fermierilor  posibilitatea de a solicita Centrelor județene eliberarea adeverinței prin mijloace electronice și transmiterea acesteia online către bănci, fără a fi nevoie de prezenta fizică a fermierului la centrul județean sau la bancă.  

Astfel, peste 95% din totalul adeverințelor au fost eliberate electronic.

Modelul de cerere de eliberare a Adeverinței de înregistrare fermier se găsește postat pe site-ul APIA: www.apia.org.ro, iar lista convențiilor care au fost încheiate până la această dată, poate fi consultată la secțiunea convenții, acorduri, protocoale.Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților

6

curente ale beneficiarilor plăţilor derulate de instituția noastră în baza adeverinţelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

AFIR si FINANTARI

Adrian Chesnoiu s-a suspendat din funcția de director general al AFIR! Ramona Dascălu - 28 mai 2020

La doar câteva zile după ce Agrointeligența – AGROINTEL.RO a anunțat că Adrian Chesnoiu a câștigat în instanță și a fost repus în funcția de director general al AFIR, acesta a luat hotărârea să se suspunde din această funcție. În prezent, Adrian Chesnoiu este noul administrator public al municipiului Caracal din județul Olt.

Adrian Chesnoiu a declarat că s-a suspendat din funcţia de şef al AFIR pentru a se implica activ în viaţa comunităţii caracalene. El a adăugat că a acceptat această funcţie şi în urma unei discuţii pe care a avut-o cu preşedintele PSD Caracal, Marian Doldurea.

„Am decis să mă suspend din activitatea de director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru a mă alătura echipei Primăriei Caracal în funcția de Administrator Public al orașului (City Manager). Decizia mea a fost determinată de analizele constructive făcute cu domnul Marian Doldurea, pe care îl respect și a cărui prezență activă în viața comunității noastre este o garanție pentru mine că în Caracal se dorește o schimbare reală și în bine. Îmi doresc să trăiesc într-o comunitate activă, în care să primeze respectul pentru semeni, buna credință și încrederea în oamenii de lângă noi”, a declarat Adrian Chesnoiu, potrivit reporter24.info. 

Noul administrator public a ţinut să precizeze că este omul faptelor, nu al vorbelor: „Ca city-manager, primul meu gând este legat de deschiderea instituțiilor publice spre cetățean. Administrarea treburilor orașului nu trebuie să fie exclusiv apanajul funcționarilor publici. De aceea eu promovez ideea de parteneriat cu comunitatea, în care întâlnirile periodice cu cetățenii, pentru dezbaterea și identificarea de soluții la problemele noastre, ale tuturor, să devină o realitate și nu un deziderat. Împreună cu concetățenii noștri putem să administrăm mai bine orașul, și nu oricum, ci cu  respect și în interesul lor. Sunt omul faptelor, nu al vorbelor!”, a afirmat Adrian Chesnoiu.

7

Fostul director general al AFIR spune că va milita în noua sa funcție pentru transparență decizională și transparanța folosirii banilor publici, la fel cum a făcut în toată activitatea sa.

„În toată activitatea mea am impus, chiar cu riscul să deranjez, trasparența decizională și transparența folosirii banilor publici. Voi susține și în relația cu cetățeanul aceste principii: orice locuitor al Caracalului trebuie să știe ce gândește să facă administrația orașului pentru creșterea calității vieții sale și cum folosește banul public.Vreau, ca orice cetățean al orașului nostru, să mă plimb pe străzi fără praf și gunoaie aruncate la întâmplare, să locuiesc într-o urbe cu apă potabilă și canalizare în sisteme integrate, vreau un ambient prietenos, în care să valorificăm potențialul cultural și istoric al zonei”, a conchis noul city-manager al Caracalului.

Fermierii pot beneficia de serviciile AFIR online, fara deplasari la sedii In mai 28, 2020  41 0

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este la dispoziția solicitanților și beneficiarilor finanțărilor acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), prin intermediul mijloacelor de comunicare electronică online care asigură depunerea și procesarea cererilor de finanțare, implementarea proiectelor și efectuarea plăților.

Acest lucru este posibil datorită dezvoltării unor instrumente digitale complexe, realizate intern de către direcția IT din cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) cu ajutorul soluțiilor puse la dispoziție de către Compania Microsoft.

Sistemul informatic al AFIR permite parcurgerea tuturor etapelor procedurale, de la depunerea on-line a cererii de finanțare, la evaluarea și selectarea pentru finanțarea proiectului de investiții, la contractarea proiectului, la depunerea contestațiilor, la avizarea dosarelor de achiziții, la solicitarea de informații suplimentare și până la autorizarea cererilor de plată depuse de beneficiari.

Acest lucru se realizează prin implementarea avansată a serviciilor software Cloud Azure, ceea ce permite independența absolută a sistemului față de eventuale sincope tehnice la nivelul infrastructurii existente. Totodată, sistemul informatic utilizează semnătura electronică pe toate documentele solicitate, semnătură electronică pe care AFIR o folosește în relația cu beneficiarii săi începând cu anul 2018.

8

În trecut, procesul de plată se efectua pe hârtie și era „departe de a fi optimizat”. Echipa specialiștilor AFIR a petrecut luni întregi transformând acest proces într-unul complet online. Optimizarea sistemului IT în cadrul AFIR a însemnat inclusiv dezvoltarea unui mecanism de predicție pentru plăți care a fost livrat printr-o soluție combinată între mai multe tehnologii cloud (Azure Data Warehouse și Azure Machine Learning, Azure SQL și Power BI).  Utilizarea unui mecanism de predicție de plată bazat pe sistemele AI (Inteligență Artificială) oferă multe îmbunătățiri, în special atunci când e vorba de precizia prognozei. În perioada în care procesul era manual, au existat erori care afectau exactitatea raportului, însă predicția bazată pe AI elimină aceste riscuri.

Ultimele dezvoltări digitale sunt și cele care au ajutat AFIR să își continue activitatea în condițiile pandemiei și a stării de urgență din acest an. Este vorba despre munca la domiciliu a unei părți semnificative din angajații Agenției, care au putut accesa fără probleme toate resursele instituției prin utilizarea VPN pentru acces remote, inclusiv utilizarea soluției Microsoft 365, care include și componente de comunicare la distanță care s-au dovedit esențiale în această perioadă. Astfel, la nivelul Agenției, a fost utilizată componenta Microsoft Teams ce permite comunicarea sigură atât între angajații AFIR, cât și cu parteneri externi în regim de audio sau video conferințe.

Pentru a veni în întâmpinarea beneficiarilor PNDR și pentru a evita cele câteva situații în care nu era posibilă încărcarea online a documentelor, AFIR a implementat o soluție alternativă de transmitere a documentelor bazată pe tehnologia Cloud, mai precis componenta OneDrive din suita Microsoft 365. Astfel, niciun beneficiar al unei investiții PNDR nu mai trebuie să se deplaseze la sediile structurilor teritoriale ale AFIR, eliminând un risc sanitar inerent acestei perioade deosebite pe care o traversăm.

Reamintim că Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este singura instituție publică din România promovată de compania Microsoft ca exemplu de succes în utilizarea Inteligenței Artificiale (AI)

Presedintele FNGAL cere alocari multifond pentru Grupurile de Actiune Locala In mai 28, 2020   Fermierii români au nevoie de susținere financiară în mod special în contextul pandemiei actuale care a schimbat toate regulile, mai ales pe cele de tranziție, iar banul a fost și rămâne cel care dictează, inclusiv în agricultură. Ideea îi aparține lui Alexandru Potor, președinte al Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală, FNGAL, cel care sugerează că

9

MADR ar trebui să solicite finanțări serioase pentru dezvoltarea rurală, astfel încât proiectele mari să fie cât mai multe, însă pentru aceasta, pe lângă fondurile europene, ar fi nevoie să vina și statul cu participarea sa. Și dacă tot se caută resurse pentru finanțarea proiectelor în beneficiul mediului sătesc, Alexandru Potor mai vine cu o soluție de viitor.

”România poate utiliza și bani din fondul social european, mai ales că în următorii ani aici sumele vor crește per total până la 8 miliarde de euro, iar noi ne plângem că nu există fonduri suficiente alocate pentru pilonul doi. Pe de altă parte, ar fi bine să nu rămânem la ideea că fiecare minister se rezumă doar la banii lui și fondurile ar trebui combinate. O altă oportunitate ar fi aceea ca proiectele realizate prin Grupurile de Acțiune Locală să vizeze și activități non-agricole”, a mai spus pentru Agro TV, Alexandru Potor, președinte FNGAL.

VEȘTI PENTRU TINERII FERMIERI CARE AȘTEAPTĂ CELE 50 DE HECTARE DE TEREN! Agroinfo  28 mai 2020 - OFICIAL MADR. Actul normativ pentru atribuirea celor 50 de hectare de teren agricol tinerilor fermieri este deja în avizare internă la Ministerul Agriculturii, anunță secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Florian Dumitru. Cele 50 de hectare de teren agricol sunt la pachet cu ajutorul pentru instalarea tinerilor fermieri, un sprijin de maxim 50.000 de euro.

Satul românesc va dispărea dacă în continuare vom avea exploatații foarte mari și exploatații foarte mici, fără să existe un echilibru pe ce înseamnă clasa de mijloc în agricultură și va trebui să susținem ferma de familie în România pentru a putea să avem o predictibilitate în mediul rural, să instalăm tinerii în mediul rural.

Avem câteva măsuri pe care le lansăm acum, inclusiv instalarea tinerilor fermieri, atât componenta din România, cât și din diaspora tocmai ca să aducem înapoi acasă cât putem de mulți tineri care deja au dobândit competențe în agricultura altor state membre, să-și poată înființa o afacere și să aibă practic o activitate agricolă care să dea cumva încredere că schimbarea de generații în satul românesc se poate întâmpla și, bineînțeles, că venim la pachet și cu vestita măsură de acordare din terenul ADS-ului

10

(Agenția Domeniilor Statului n.r.), este o măsură curajoasă pe care niciun guvern nu a făcut-o, deja actul normativ este în avizare internă, să putem să acordăm până la 50 de hectare din terenul ADS-ului, care este disponibil și necontractat, către tinerii fermieri. Este un gest de responsabilitate a statului să demonstreze că, dincolo de vorbe goale, ceea ce înseamnă tineri fermieri, trebuie să venim și cu soluții concrete, a declarat Emil Florian Dumitru, într-o dezbatere online organizată de DC News.

Potrivit calendarului MADR de lansare a sesiunilor de depunere a proiectelor pentru măsurile din PNDR 2020, submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri  urmează să fie deschisă în luna iulie și are o alocare 43.022.207 euro.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat deja că jumătate din această alocare, cca 20 de milioane de euro, sunt destinați pentru tinerii români din diaspora care vor să se întoarcă acasă și să devină fermieri în România.

ALTELE

Adrian Oros: Despăgubirile pentru secetă vor fi acordate după data de 15 iunie! Ramona Dascălu - 28 mai 2020

Despăgubirile pentru secetă, acordate după data de 15 iunie! Ministrul Agriculturii Adrian Oros, care a fost în vizită în Bărăgan, marţi – 26 mai, le-a spus fermierilor ialomițeni că despăgubirile pentru culturile calamitate se vor da după data de 15 iunie, în fiecare județ. Potrivit ministrului, nu se știe încă ce sume vor fi acordate.

„În ţară sunt aproximativ 2,9 milioane de hectare care au fost însămânţate, din care 1,4 milioane sunt calamitate într-un procent de peste 40%. Până în 15 iunie vom avea o sinteză a situaţiei din fiecare judeţ, iar după această dată vor fi acordate şi despăgubiri, în fiecare judeţ, pentru fiecare fermier. Nu putem însă să avansăm sume la momentul de faţă, însă ele vor exista!”, a precizat Adrian Oros, ministrul Agriculturii, la întâlnirea cu fermierii ialomiţeni.

11

Ialomiţa se află în acest moment pe primele locuri la nivel naţional în ceea ce priveşte suprafeţele distruse 100% de seceta severă. Din peste 140.000 de hectare cultivate, aproximativ 130.000 de hectare au fost compromise.

Ministrul Adrian Oros a declarat în conferința de presă pe care a susținut-o la începutul acestei săptămâni că sunt județe unde suprafețele calamitate depășesc suprafețele însămânțate în toamnă. În acest sens, el a făcut apel către fermieri, cât și către membrii comisiilor de constatare a pagubelor, să completeze atât în înștiințări, cât și în procesele verbale, date reale în ceea ce privește suprafețele calamitate ca să nu se ajungă la situația în care să se creeze niște nedreptăți.

SECRETAR DE STAT MADR: AM GREȘIT! AM DAT BANI FOARTE MULȚI LA FOARTE PUȚINI FERMIERI! Agroinfo 28 mai 2020 -

BANI MULȚI LA PUȚINI FERMIERI! Accesul la sprijinul financiar din fondurile europene e dificil pentru mulți fermieri români. Ei se plâng că nu reușesc să obțină finanțare nerambursabilă. Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Florian Dumitru, recunoaște că Ministerul Agriculturii a dat bani foarte mulți la foarte puțini fermieri. Oficialul MADR dezvăluie cum peste un miliard de euro trebuia să ajungă la 12.000 de fermieri, dar au ajuns bani doar la 1.700 de fermieri.

Am dat foarte mulți bani la foarte puțini. Și vă dau un exemplu concludent, ca să se înțeleagă care au fost politicile României după anul 2007. Pe măsura 4.1 de achiziții de utilaje agricole, unde ar fi trebuit să ajungem cu această măsură să-și doteze agricultorii noștri fermele cât mai mult, să-și achiziționeze tractoare și utilaje agricole, să fie foarte competitivi, am avut 1,063 miliarde de euro, am avut un grup țintă inițial de 12.000 de beneficiari și am finanțat doar 1.720 de beneficiari, cu o valoare medie a proiectului de 520 de mii  de euro și cu o intensitate de sprijin de 81% ceea ce înseamnă că, din analizele pe care noi le facem la Ministerul Agriculturii, e clar că am greșit. De ce? Am dat bani foarte mulți la foarte puțini.

Noi trebuie să încercăm să echilbrăm modul în care finanțăm agricultura din bugetul european, pentru că este bugetul sigur, și să venim pentru cei care... pentru că sunt nevoile diferite, o fermă mare are nevoie să investească în transformarea materiei prime, ferma mică să se asocieze, să le crească forța

12

de negociere, și la input și la output, practic, trebuie să venim cu niște răspunsuri legate de modul în care este structurată agricultura României. Nu mai putem să mergem în continuare să ne lăudăm cu producții record la materiile prime, pentru că la sfârșitul anului, când ne uităm pe balanța comercială, constatăm că finanțăm industria alimentară a altor state membre.

Consumatorii noștri, din păcate, finanțează locurile de muncă în industria alimentară a altor state membre. De aceea, cred eu că este o oportunitate în viitorul exercițiu financiar, scriem la Planul Național Strategic, scriem cu echipa din Ministerul Agriculturii, și cu ocazia asta vreau să fiu un funcționar model care recunoaște că sunt și funcționari foarte buni în instituțiile statului, profesioniști, care știu să facă politici sustenabile pentru agricultură (...) Suntem la jumătatea scrierii programului, a declarat Emil Florian Dumitru, secretar de stat MADR, într-o dezbatere online organizată de publicația DC News.

În viitorul exercițiu financiar, 2021-2027, România are alocat un buget pentru agricultură de 20,5 miliarde de euro, atât pentru plățile directe ale fermierilor, cât și pentru investițiile în ferme și dezvoltarea satului românesc.

Valeriu Tabără: ”Cu ajutorul ANSVSA s-a încercat lichidarea creșterii porcilor în gospodăriile populației”agrointeligenta.ro - 27 mai

Afaceri dubioase în spatele celor două epizootii care au afectat afacerile fermierilor români: Gripa Aviară și Pesta Porcină Africană (PPA).

Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti” lansează o serie de acuzații grave privind interesele din spatele acestor boli care au adus la faliment multe ferme din România și spune inclusiv că ”structurile sanitar-veterinare au invitat agentul patogen să-și „înceapă” recitalul în România și acesta nu s-a lăsat prea mult invitat”.

”Pentru că din cele două pandemii am făcut un mijloc de afaceri. La un moment dat, au devenit mai interesante produsele care se folosesc la

13

combaterea pandemiilor de gripă aviară și la fel la pesta porcină africană și cine le livrează decât de stoparea și anihilarea celor două pandemii prin aplicarea unor soluții de combatere, fundamentate de mințile luminate din această țară. Se pare că nu de aceste soluții a fost nevoie și am ajuns unde suntem”, a explicat specialistul.

Mai mult, spune el, în cazul gripei porcine africane am avut și am impresia că structurile sanitar-veterinare au invitat agentul patogen să-și „înceapă” recitalul în România și acesta nu s-a lăsat prea mult invitat. ”A venit și s-a pus pe treabă, iar banii pentru „despăgubiri” au curs de la UE, ca și cei dați pentru substanțele de dezinfecție. Și s-a mai întâmplat ceva. Importatorii tradiționali de carne de porc și-au continuat importul de carne de calitate îndoielnică, în cantități din ce în ce mai mari, de data aceasta sub umbrela argumentului „În România nu mai există carne de porc” decât la nivelul de 30% din necesar”, mai acuză Valeriu. Tabără, într-un interviu acordat pentru www.jurnalul.antena3.ro.

Acesta spune că ”cu ajutorul ANSVSA s-a încercat (și în parte s-a reușit) și lichidarea creșterii porcilor în gospodăriile populației”. ”

(…) Căutându-se să se facă și din aceștia (micii crescători n.r) nu crescători și producători de carne de porc, ci consumatori de carne de porc importată de aiurea, de cele mai multe ori din state în care era atestată pesta porcină africană. Cele spuse mai sus sunt doar o secvență din afacerile dubioase urât mirositoare, precum „aromele” persistente în raioanele cu carne ale unor supermarketuri din România. Am ajuns în situația în care sfaturile difuzate prin intermediul mass media să fie exact cele răpândite de cei care doreau să se continue la scară mai mare importurile de carne de porc. S-a reușit acest lucru prin semnarea programului ASAL 2, dacă cineva își mai aduce aminte. La fel s-au petrecut lucrurile în anii 1997 – 2000 când s-a încercat lichidarea nu parțială, ci totală a producției de carne de porc românească”, a mai spus Tabără.

Întrebat de ce am fost prinși pe picior greșit mereu, Valeriu Tabără a subliniat că ”pentru că unii au vrut și au reușit să câștige din aceste situații de „picioare greșite”.

”Am făcut ceea ce nu trebuia și se pare că s-a făcut conștient. Am transformat cazuri grave în afaceri excepțional de profitabile pentru unii, dar dezastruoase pentru agricultorii români, pentru economia naţională, pentru o țară”, a conchis specialistul.

14

VEȘTI PENTRU TINERII FERMIERI CARE AȘTEAPTĂ CELE 50 DE HECTARE DE TEREN! Agroinfo  28 mai 2020 OFICIAL MADR. Actul normativ pentru atribuirea celor 50 de hectare de teren agricol tinerilor fermieri este deja în avizare internă la Ministerul Agriculturii, anunță secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Florian Dumitru. Cele 50 de hectare de teren agricol sunt la pachet cu ajutorul pentru instalarea tinerilor fermieri, un sprijin de maxim 50.000 de euro.

Satul românesc va dispărea dacă în continuare vom avea exploatații foarte mari și exploatații foarte mici, fără să existe un echilibru pe ce înseamnă clasa de mijloc în agricultură și va trebui să susținem ferma de familie în România pentru a putea să avem o predictibilitate în mediul rural, să instalăm tinerii în mediul rural.

Avem câteva măsuri pe care le lansăm acum, inclusiv instalarea tinerilor fermieri, atât componenta din România, cât și din diaspora tocmai ca să aducem înapoi acasă cât putem de mulți tineri care deja au dobândit competențe în agricultura altor state membre, să-și poată înființa o afacere și să aibă practic o activitate agricolă care să dea cumva încredere că schimbarea de generații în satul românesc se poate întâmpla și, bineînțeles, că venim la pachet și cu vestita măsură de acordare din terenul ADS-ului (Agenția Domeniilor Statului n.r.), este o măsură curajoasă pe care niciun guvern nu a făcut-o, deja actul normativ este în avizare internă, să putem să acordăm până la 50 de hectare din terenul ADS-ului, care este disponibil și necontractat, către tinerii fermieri. Este un gest de responsabilitate a statului să demonstreze că, dincolo de vorbe goale, ceea ce înseamnă tineri fermieri, trebuie să venim și cu soluții concrete, a declarat Emil Florian Dumitru, într-o dezbatere online organizată de DC News.

Potrivit calendarului MADR de lansare a sesiunilor de depunere a proiectelor pentru măsurile din PNDR 2020, submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri  urmează să fie deschisă în luna iulie și are o alocare 43.022.207 euro.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat deja că jumătate din această alocare, cca 20 de milioane de euro, sunt destinați pentru tinerii români din diaspora care vor să se întoarcă acasă și să devină fermieri în România.

IMPORTĂM CARNE DE PORC ȘI PÂINE ȘI EXPORTĂM SUBVENȚII! Agroinfo 28 mai 2020 - PORCUL ROMÂNESC PE CALE DE DISPARIȚIE! Pe primul loc în clasamentul importurilor de alimente pe care le face România este carnea de porc, urmată de pâine și alte produse de panificație.  Potrivit

15

secretarului de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Florian Dumitru, România importă, la acest moment, carne de porc în valoare de 700 milioane de euro.

Fermele românești de creștere a porcului au fost puternic lovite de pesta porcină africană. Din 2017, de când a început coșmarul și până acum, au fost uciși sute de mii de porci, au fost rase complet zeci de ferme. Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (ACPCR) ne-a transmis, într-un mesaj, că 40.000 de capete de scroafe matcă au fost ucise din pricina PPA. În așa condiții, greu de refăcut efectivul de porcine din România. Porcul românesc pare să fie pe cale de dispariție, iar România depinde de importul de carne de porc.

Dacă în fermele de creștere a porcului e jale, în schimb, e greu de înțeles de ce importăm produse de panificație când noi ne lăudăm cu producții record la cereale. E paradoxal ca tocmai produsele de panificație să fie pe locul doi la importul de alimente. Prin aceste importuri nu facem decât să ajutăm alte state membre UE să se dezvolte, spune secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru.

Producem materie primă, deci exportăm cereale și importăm produse cu valoare adăugată mare și aici, m-aș concentra pe două categorii de produse, este vorba de carne de porc, undeva la 700 de milioane de euro, și este vorba de produse de morărit și panificație, nu o să vă vină să credeți, avem undeva la 330 de milioane de euro deficit de balanță comercială pe produse de morărit și panificație. Practic, noi exportăm subvenție prin materie primă. Programul Național Strategic pentru viitorul exercițiu financiar (2021-2027) va fi construit pe niște principii solide, cei care s-au dezvoltat și și-au dezvoltat ferme din vegetal să vină și să proceseze materia primă pentru a crea și locuri de muncă și pentru a transforma materia primă, iar pentru noi, ca minister, ne dorim să avem o clasă de mijloc în agricultura României, a declarat Emil Dumitru, într-o dezbatere online organizată de publicația DC News.

Statistici: Cum au evoluat veniturile in agricultura?In mai 27, 2020  

În România venitul antreprenorial agricol a crescut constant, în perioada 2007-2018 (de la 1287,5EUR/AWU (Anual Working Unit (unitate de lucru anuală)) la 4334,8 EUR/AWU). Cu toate acestea, venitul antreprenorial agricol din România este foarte scăzut comparativ cu media UE 28 (30,5% din media UE28), ceea ce clasează RO pe penultimul loc între țările UE 28.

16

Figura 1: Venitul antreprenorial agricol(EURO/AWU), Sursa: madr.ro

În România, venitul antreprenorial agricol pe lucrător, comparativ cu media veniturilor la nivelul întregii economii a fost de 59,8% în anul 2018. Acesta a cunoscut o fluctuație mare în perioada 2007-2018, înregistrând un punct minim de 26.1% în 2007 și un punct maxim de 83% în 2011.

Valoarea maximă din 2011 a fost produsă în principal de criza economică globală. Deși se situează peste media UE 28, diferența mai mică dintre veniturile agricole și cele de la nivelul întregii economii, în cazul României, este datorată veniturilor mai mici înregistrate la nivelul întregii economii, comparativ majoritatea statelor membre UE 28.

În 2018, venitul factorilor agricoli anual a fost de 4.394,5euro/AWU, reprezentând 26,3% din media UE 28. Între 2007-2018 decalajul faţă de media UE 28 a fost semnificativ, cu o fluctuație cuprinsă între 15,55% (2007) și 26,3% (2018). Indexul venitului factorilor din agricultură pe unitate anuală de muncă (Index 2010=100) a fost în 2018 de 136,6 (față de 2010 înregistrând o creștere de 36.6%)

Ponderea sprijinului direct în venitul factorilor agricoli, la nivelul anului 2017, înregistra 23% în România, fiind foarte apropiată de media UE 28, care atingea 24%. Plățile compensatorii în cadrul Pilonului II sunt în jur de 5% din venitul factorilor.

Venitul factorilor agricoli pe lucrător (AWU) este în medie mai mare în zonele care nu sunt afectate de constrângeri naturale (ANC) cu excepția perioadei 2015-2017, când venitul a fost mai mare în ANC, altele decât în zonele montane, (cu aprox. 30% mai mare). Din datele disponibile se poate observa că zonele cu cel mai mic venit sunt zonele montane, decalajul crescând în perioada 2015-2017.

17

Figura 2: Venitul factorilor agricoli pe lucrător (AWU) în zonele cu constrângeri naturale (ANC), sursa: madr.ro

În ceea ce privește distribuția sprijinului PAC, la nivel național se poate constata o distribuire neuniformă a plățiilor, din perspectiva valorii totale pe categorii de exploatații, ceea ce arată concentrarea sprijinului PAC la nivelul unui număr redus de exploatații. În cazul plăților SAPS, la nivelul anului 2016, se poate observa o concentrare în categoriile < 5 ha și 5-50 ha, peste 351 mil euro, având în vedere și numărul mare de beneficiari aferenți acestor categorii, la polul opus situându-se valoarea plăților aferente exploatațiilor de peste 500 ha, în valoare de peste 269mil euro.

Acest trend a continuat și în anul 2018, când plățile pentru categoriile <5 ha și 5-50 ha s-au situat la peste 379 mil euro, existând în continuare un număr mare de beneficiari aferenți acestor categorii, în timp ce, valoarea plăților aferente exploatațiilor de peste 500 ha, s-a ridicat la o valoare de peste 290 mil euro. Totodată, la nivelul anului 2016, se poate observa faptul că 31,09% din totalul plăților SAPS a fost încasat de 0,27% din solicitanți, respectiv exploatațiile din categoria >500 ha (2.427 exploatații).

În același timp categoria >1000 ha (0,10% din solicitanți) a încasat 166 mil.euro, ceea ce reprezintă un procent de 19,24% din totalul plăților SAPS. În ceea ce privește totalul plăților acordate din FEGA (SAPS, Plata redistributivă, Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, Schema pentru tinerii fermieri, Sprijinul cuplat), se observă o menținere a modului de distribuție (similar cu cel pentru plățile SAPS), existând mici variații, între anul 2018, comparativ cu 2016.

Datele statistice au fost publicate sub forma de draft pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, madr.ro, care servesc pentru elaborarea viitorului Plan Naţional Strategic 2021-2027, în urma analizei nevoilor şi strategiei intervenţiei din anii anteriori.

18

Prețurile vor exploda. Cifrele nu lasă loc de interpretări Daniel Spasov 28 mai 2020  

Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat date potrivit cărora managerii intreprinderilor estimează o creştere a preţurilor în comerţul cu amănuntul în perioada mai-iulie, precum şi o relativă stabilitate a activităţii în construcţii şi comerţul cu amănuntul şi o scădere moderată a numărului de salariaţi în construcţii, comerţul cu amănuntul şi servicii.

În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai 2020, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -21%; în luna aprilie sold conjunctural -70%).

Pentru activitatea de fabricare a echipamentelor electrice se va înregistra cea mai semnificativă scădere (sold conjunctural -38%), în timp ce pentru activitatea de fabricare a produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului se va înregistra creștere (sold conjunctural +37%).Activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice va înregistra scădere moderată (sold conjunctural -13%), comparativ cu perioada precedentă în care se estima stabilitate (sold conjunctural -4%).Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere, soldul conjunctural fiind de -26% pe total industrie prelucrătoare. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +4%).Potrivit estimărilor din luna mai 2020, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural 0%; în luna aprilie sold conjunctural -57%). Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -8%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural +5%).

19

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural +3%; în luna aprilie sold conjunctural -58%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra relativă stabilitate (sold conjunctural -4%).Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -8%).

Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +22%).Conform estimărilor din luna mai 2020, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte scădere în următoarele trei luni (sold conjunctural -29%; în luna aprilie sold conjunctural -62%). Dintre activitățile care vor înregistra cele mai însemnate scăderi menționăm: activitățile de creație și interpretare artistică (sold conjunctural -100%), activitățile agențiilor turistice și ale tur-operatorilor (sold conjunctural -82%) și activitățile sportive, recreative și distractive (sold conjunctural -81%). În sectorul de servicii se estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -15%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de scădere moderată (sold conjunctural -9%).

„Institutul Naţional de Statistică înţelege greutăţile cu care se confruntă respondenţii noştri în această perioadă şi suntem conştienţi că este posibil ca răspunsurile la cercetările statistice să nu fie în prezent o prioritate. Cu toate acestea, prin colectarea informaţiilor statistice, vom putea monitoriza şi informa toţi utilizatorii noştri cu privire la efectele Covid-19 asupra economiei şi societăţii noastre. Apreciem sprijinul continuu al respondenţilor noştri la cercetările statistice derulate de Institutul Naţional de Statistică şi le mulţumim pentru furnizarea informaţiilor la termen în condiţiile dificile cu care se confruntă toţi furnizorii de date statistice„, precizează INS.

……………………….

LEGISLATIV

ULTIMA ORA! Senatul a votat interzicerea exportului de produse agricole si lemne In mai 27, 2020  1,001 0

Senatul a adoptat, miercuri, un proiect de lege prin care este interzisă scoaterea din țară, în scop comercial, a cerealelor și a produselor

20

rezultate din prelucrarea acestora, până la noua recoltă. Totodată, proiectul prevede interzicerea exportului de buștean, lemn rotund, cherestea pentru 10 ani, așa cum propusese fostul lider al PSD Liviu Dragnea, transmite Profit.ro.

De ce este important: Prin ordonanța Militară nr. 8, din 9 aprilie, Guvernul a interzis exportul pentru grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină, soia, floarea-soarelui, zahăr, produse brutărie-patiserie, ulei. La doar o săptămână, însă, Executivul a ridicat interdicția de export de grâu, după ce și Comisia Europeană și-a exprimat dezaprobarea față de decizia României de a interzice exporturile de produse agricole.

Proiectul adoptat acum de Senat arată că Ordonanța militară nr. 9, prin care autoritățile de la București au interzis vânzarea de produse agricole, inclusiv grâu, porumb și zahăr, în afara Uniunii Europene, are o redactare ”deficitară”,  și denotă ”lipsa flagrantă de rigoare juridică”.

Inițiatorul remarcă, printre altele, și că ordonanța militară arătată, deși este un act normativ infra-legal, instituie derogări de la acte normative cu putere de lege, ceea ce pune în mod grav sub semnul dubiului legalitatea măsurilor dispuse chiar și în stare de urgență.

Prin urmare, proiectul legislativ interzice scoaterea din țară, în scop comercial, a cerealelor și plantelor oleaginoase, precum și a produselor rezultate din prelucrarea acestora, până la până la noua recoltă, din anul 2020.

Prin excepție, produsele menționate pot fi tranzacționate la export sau comerț intracomunitar în afara teritoriului României, pe baza unui certificat de comercializare externă, pentru cantitățile care depășesc necesarul de consum intern stabilit prin balanța pe produs.

”Aceste cantități de produse trebuie distinct identificate, prin balanța de produs, raportată la necesarul pentru consumul intern, locul de depozitare, fluxul de producție și regimul juridic al proprietății și custodiei acestor stocuri”, arată inițiatorul.

Proiectul interzice, totodată, scoaterea din țară a produselor din masă lemnoasă constând în: buștean, lemn rotund, cherestea și lemn de foc, în scop comercial, până la 31 decembrie 2030.

Nu intră sub incidența acestei interdicții bunurile prelucrate pe teritoriul României la care materia lemnoasă provine din import sau comerț

21

intracomunitar. ”Interdicția nu are legătură cu starea de urgență, ci cu semnalele îngrijorătoare privind defrișările, exploatarea irațională a fondului forestier și comerțul cu produse brute sau aflate în faza de prelucrare primară în dauna activității de producție și comerț cu produse finite”, explică senatorul.

Încălcarea interdicțiilor ar urma să constituie infracțiunea de contrabandă și să se pedepsească cu închisoare de la 5 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Tentativa s-ar pedepsi, de asemenea, iar bunurile care fac obiectul infracțiunii au urma să fie confiscate.

Chiar luna aceasta, președintele Klaus Iohannis a promulgat proiectul de lege care prevede interzicerea doar a exportului de buștean, cu sau fără coajă, pentru o perioadă de 10 ani în spațiul extracomunitar, începând de anul viitor.

Pentru a intra în vigoare, proiectul mai trebuie adoptat de Camera Deputaților și promulgat de șeful statului.

LEGEA ANTI-SECETĂ A FOST VOTATĂ ÎN PARLAMENT! Fermierii primesc ajutor de stat pentru terenurile calamitate! agrointeligenta.ro - 27 mai 2020

Legea anti-secetă, dezbătută și votată în plenul Camerei Deputaților! Parlamentarii au decis astăzi, 27 mai, cu 171 de voturi pentru, 1 împotrivă și 86 de abțineri ca fermierii să primească despăgubiri pentru secetă, dar și amânarea ratelor pentru cei afectați de seceta pedologică. Ca să se pună în aplicare însă Legea trebuie să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis și publicată în Monitorul Oficial!

Legea anti-secetă este inițiată de deputatul Alexandru Stănescu

22

Citiți și: Legea anti-secetă 2020: Schemă de ajutor de stat pentru fermierii care au culturi afectate de lipsa ploilor

Legea pentru despăgubirea fermierilor și amânarea ratelor bancare, leasingurilor sau altor tipuri de rate cu până la 18 luni pentru fermierii români afectați de secetă sau alte fenomene meteolorogice nefavorabile a fost aprobată de parlamentari. Legea este inițiată de președintele Comisiei de Agricultură din Parlament, deputatul PSD, Alexandru Stănescu, și urmează să ajute toți producătorii agricoli care au terenurile afectate mai mult de 30 la sută din cauza secetei sau a altor fenomene meteo extreme.

Schema se aplică pe întreg teritoriul României și tuturor fermierilor, indiferent dacă aceștia au încheiate asigurări pe suprafețe sau nu. Ministerul agriculturii si dezvoltării rurale prin Direcțiile județene agricole, reprezintă autoritatea competentă responsabilă cu implementarea schemei.

Beneficiarii schemei sunt producătorii agricoli care își desfășoară activitatea în producția agricolă primară, respectiv:

a) producători agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol;

b) producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare;

c) producători agricoli persoane juridice, precum și orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică, constituite conform legii.

Atenție! Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli ale căror culturii au fost afectate de fenomene meteorologice nefavorabile numai pentru daune ce depăşesc 30% din producţie, dar nu mai mult de 70% din cheltuielile efectuate pînă la data producerii fenomenului.

Modalitatea de acordare a ajutorului

Beneficiarii sprijinului ale căror culturi au fost afectate de fenomene meteorologice nefavorabile și care îndeplinesc condițiile de eligibilita depun la DAJ, o cerere de acordare a ajutorului, însoțită de următoarele documente:

23

a) copie a B.I./C.I. al/a solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire/procură notarială și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului mandatat;

b) extrasul din Registrul Unic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură /Registrul de Exploatație al Autorității Naționale Sanitar – Veterinare și

pentru Siguranța Alimentelor/registrul agricol al unităților administrativ teritoriale sau copie a atestatului de producător, după caz;

c) copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, precum și copie a B.I./C.I. al/a împuternicitului/reprezentantului legal;

d) copie a procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor;

e) numărul contului deschis la instituții de credit.

Legea prevede și amânarea ratelor pentru fermieri

Prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, cu modificările ulterioare, și ale Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, republicată, obligația de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, cu modificările și completările ulterioare, acordate debitorilor afectați de fenomene meteorologice nefavorabile prev ăzute la art. 1, alin. (5), lit. c), de către creditori, se suspendă la cererea debitorului cu până la 18 luni, prin prelungirea corespunzătoare a maturității creditului, fără costuri suplimentare. 

Măsura se acordă exclusiv debitorilor afectați direct sau indirect de fenomene meteorologice nefavorabile prevăzute la art. 1, alin.(5), lit. c), conform prevederilor ordinului comun emis de ministrul afacerilor interne și ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

24

”Trebuie menționat faptul că prin compromiterea totală sau parțială a culturilor ce se recoltează în perioada iunie – iulie și neîncasarea sumelor aferente acestor producții, este periclitată înființarea noilor culturi care se însămânțează în aceeași perioadă cu recoltarea culturilor de floarea soarelui și porumb, tocmai de aceea este necesară prelungirea maturității finanțărilor cu o perioadă ce depașește 12 luni. Fenomenul de secetă cuprinde mai multe perioade dupa cum urmează: perioada de recoltat, însămânțare – înființarea noilor culturi, eventual depozitare, conservare și comercializare, și abia în final înregistrare venituri”, se menționează în argumentarea amendamentului privind amânarea ratelor.

Laurentiu Baciu: ”Legea anti-seceta, o hotarare ciudata” In mai 28, 2020 

Fermierii români ale căror culturi sunt afectate de fenomenele meteo extreme vor putea primi despăgubiri din partea statului. Deputații au adoptat o lege prin care agricultorii vor reduce din pierderile înregistrate din cauza secetei în speranța că vor putea continua activitățile în acest domeniu al economiei.

Mai precis despăgubirile se acordă producătorilor agricoli ale căror culturi au fost afectate de fenomene meteorologice nefavorabile numai pentru daune ce depăşesc 30% din producţie, dar nu mai mult de 70% din cheltuielile efectuate până la data producerii fenomenului. Laurențiu Baciu, fermier din județul Bacău, invitat în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, a precizat că această lege este una „ciudată”.

„Este o hotărâre ciudată, care mie îmi lasă impresia că cei care au hotărât lucrul ăsta, nu ştiu despre ce este vorba. Spun că la 30% suprafață calamitată, ca și cum această cifră este profitul. Pe urmă acel procent de 70%. Deci 70% din toate cheltuielile efectuate. Şi eu dacă am calamitate 100%, de cei 30% cine mă despăgubeşte, că resurse nu am? Lasă impresia că oricare dintre noi, pe orice cultură, obținem un profit de 30% din investiţii. Cu totul fals pentru că ne rezumăm la 6-7% profit. Nu vreau să fiu răutăcios, dar cei care au hotărât aşa ceva nu au experienţă. Nu ştiu să facă afaceri în agricultură, să facă profit şi cred că ne despăgubesc prea mult acum. Dacă doresc ca agenţii economici din domeniu să îşi continuie munca, trebuie să revină la o despăgubire mai consistentă. Pentru că tot dânșii au

25

stabilit și care sunt sunt cheltuielile, neținând cont de realități. Una este cheltuiala la o cultură de grâu din Călărași și alta este cheltuiala la aceeași cultură în Vaslui sau în altă zonă a țării”, a afirmat Laurențiu Baciu, fermier din județul Bacău.

De asemenea, sursele de apă subterană, apă curgătoare, lacurile şi lacurile de acumulare cu folosinţă energetică pot fi utilizate pentru irigaţii, fără plata contribuţiei specifice de gospodărire a apelor, pe perioada stării de urgentă instituite pe teritoriul României și pe o perioadă de 6 luni de la încetarea acesteia. Pe aceeaşi perioadă, pentru obţinerea avizelor de gospodărire a apelor în vederea executării lucrărilor de investiţii în infrastructura de irigaţii se vor elimina toate taxele, iar termenele de eliberare a acestora vor fi reduse la jumătate, prevede proiectul.

..............................

Legislaţie românească

Ordinul nr. 1134/2020 privind aprobarea condiţiilor de elaborare a studiilor de mediu, a criteriilor de atestare a persoanelor fizice şi juridice şi a componenţei şi Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de atestare, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 445 din 27.05.2020. A intrat în vigoare la 27.05.2020

Ordinul nr. 86/2020 privind stabilirea unor măsuri pentru angajarea de personal fără concurs, în condiţiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Ministerul Afacerilor Interne - MAI Publicat în Mof I nr. 447 din 27.05.2020. A intrat în vigoare la 27.05.2020

Regulamentul nr. 698/2020 de stabilire a unor măsuri specifice şi temporare, în contextul epidemiei de COVID-19, privind reînnoirea sau prelungirea anumitor certificate, licenţe, permise şi autorizaţii, precum şi amânarea anumitor controale şi formări periodice în anumite domenii ale legislaţiei din sectorul transporturilor (Text cu relevanţă pentru SEE), Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 165 din 27.05.2020. Va intra în vigoare la 28.05.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, Guvernul României Modificat de OUG 83/2020 la 27.05.2020

Legislaţie europeană

26

Decizia de punere în aplicare nr. 707/2020 privind verificarea conturilor agenţiilor de plăţi ale statelor membre în ceea ce priveşte cheltuielile finanţate de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru exerciţiul financiar 2019 [notificată cu numărul C(2020) 3267], Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 164 din 27.05.2020. A intrat în vigoare la 27.05.2020

Regulamentul nr. 703/2020 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime pentru reziduurile de dimetoat şi ometoat din sau de pe cireşe (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 164 din 27.05.2020. Va intra în vigoare la 16.06.202

………………….

INTERNE

2020, un an greu pentru grâu. Lista de produse care pot ajuta fermierii să treacă mai ușor peste problema agrointeligenta.ro - 28 mai 2020

O producție mulțumitoare la grâu se poate contura din toamnă, atunci când cultura trebuie protejată de perioadele grele din iarnă. Un tratament suplimentar cu biostimulatori în primăvară securizează recolta. Plyaminol este produsul ideal de la Agro-Est Muntenia pentru ambele tratamente.

Cultura de grâu are nevoie de mare atenție din partea fermierilor. E ca un copil mai răsfățat. A învățat acest lucru și Victor Brăiloiu, agricultor din județul Gorj, care cultivă grâu românesc Glosa. Sfătuit de specialiștii Agro-Est Muntenia, a aplicat Plyaminol în toamnă, dar și după trecerea iernii, când se anunța un val de temperaturi scăzute. Se felicită pentru alegerea făcută.

27

“Efectele se văd, grâul arată foarte bine la ora actuală. E aproape de înflorit. Nu am avut plante care să sufere, am folosit și o solă-martor. Diferențele sunt enorme și de fiecare dată când apar probleme, se anunță probleme, ar trebui intervenit cu soluții gen Plyaminol”, a declarat Victor Brăiloiu, fermier din Gorj

Plyaminol nu este singurul produs folosit de la Agro-Est Muntenia. Pentru ca grâul să primească toate substanțele necesare creșterii, Victor Brăiloiu a aplicat Groplan A și Evergreen. Groplan A este un biostimulator care conține toate macro și microelementele necesare grâului, iar prin această concentrație optimizează producția. Evergreen este un fertilizant, o formă de azot cu eliberare lentă (2 luni de la aplicare), care poate fi aplicat prin tratamente foliare, dar și la sol.

Caracteristici EVERGREEN

COMPOZIȚIE: AZOT CU ELIBERARE LENTĂ – 18%, FOSFOR – 6%, POTASIU – 6% ; ASIGURĂ O CREȘTERE SUSȚINUTĂ ȘI SIGURĂ A PLANTELOR

ÎMBUNĂTĂȚEȘTE REZISTENȚA FRUNZELOR LA ATACURILE DĂUNĂTORILOR ȘI LA BOLI

REDUCE STRESUL CAUZAT DE CONDIȚIILE DE STRES

DOZĂ DE APLICARE LA GRÂU: 2,5-3 LITRI / HA

Folosirea acestor produse de la Agro-Est Muntenia îl face pe Victor Brăiloiu să spere la o producție de 7.500 de kilograme la hectar.

Catalogul de produse Agro-Est Muntenia este disponibil aici:https://agroest.ro/wp-content/uploads/2020/01/Catalog-Agro-Est-Muntenia-ECO-2020.pdf

https://youtu.be/eBDh5PAONoo

28

Senatoarea Severica Covaciu: Domnule Oros, cum îi ajutați, concret, pe micii fermieri?Angelica Lefter - 27 mai 2020

Senatorului PMP Maramureș, Severica Covaciu, i-a adresat ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, o interpelare privind existența programelor pentru sprijinul colectării și valorificării produselor agricole de către micii fermieri și agricultorii din România, potrivit jurnalmm.ro.

Foto: jurnalmm.ro

Severica Covaciu a pus accent pe urgentarea salvării acestui segment important pentru agricultura românească:

“Una dintre cele mai mari probleme ale micilor fermieri și ale familiilor de agricultori din satele românești a fost dintotdeauna valorificarea produselor agricole, fie că vorbim despre produse animaliere ori despre produse vegetale. În situația în care nu vom da atenție acestei situații, micile ferme se vor autodizolva iar familiile de agricultori nu vor mai crește animale, nu vor mai cultiva terenul și nu vor culege ciuperci, plante medicinale și fructe de pădure, pentru că nu au unde să le vândă.

Consecința va fi importul de produse agricole scumpe și nesănătoase. Crescătorii de oi nu au unde să-și vândă mieii și lâna, cei care cresc vaci nu pot valorifica laptele la un preț decent, producătorii de legume și fructe aruncă producții întregi în timp ce pe rafturile marilor magazine majoritatea produselor sunt din import.

Este o urgență domnule ministru salvarea micilor producători agricoli. Anul trecut au fost adoptate câteva proiecte de lege pentru zona de munte cu scopul finanțării unor investiții precum stâne montane, depozite și centre de colectare și prelucrare primară a laptelui, lânii, fructelor, fructelor de pădure, plantelor medicinale, obiective atât de necesare menținerii identității satului românesc și sănătății populației. Pentru a nu da la o parte ceea ce ar putea fi revitalizat, consider că un real sprijin pentru agricultorii din mediul rural, ar putea fi Camerele Agricole legiferate încă din 2010 prin Legea nr. 283

29

privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Din păcate, camerele agricole au fost înființate doar în 14 județe, iar lipsa totală a finanțării acestora de către stat le-a adus în imposibilitate de a se susține și de a functiona așa cum se întâmplă în alte țări (ex. Franța). Prin urmare, cu un minim ajutor financiar și un cadru legislativ care să asigure competență Colegiului Național al Camerei Agricole Naționale, pentru înființarea Camerelor Agricole în județele în care aceste structuri nu există, putem asigura funcționarea acestora”.

Severica Covaciu și-a încheiat expunerea printr-o solicitare îndreptată către ministrul Agriculturii, Adrian Oros, de a prezenta măsurile urgente care urmează a fi luate la nivel de minister pentru sprijinul micilor fermieri:

”Vă solicit, domnule ministru să îmi răspundeți, cât mai urgent posibil, dacă aveți în vedere măsuri concrete pentru a susține agricultura României, prin sprijinul adus micilor fermieri și în general agricultorilor din sate. De asemenea, vă rog să-mi transmiteți care este planul guvernului pe care îl conduceți privind problema colectării și valorificării produselor din fermele și gospodăriile țărănești”, a transmis senatorul de Maramureș, Severica Covaciu.

Un nou brand în agricultura românească! Angelica Lefter - 28 mai 2020

Un nou brand în agricultura românească! De-a lungul vremii asocierea s-a dovedit a fi o metodă care a dat roade, mai ales la nivelul agricultorilor, astfel că producătorii sătmăreni și-au unit forțele pentru producerea și comercializarea mai multor alimente cu specificul zonei.

Asociația Pentru Dezvoltarea Rurală Sătmăreană, la inițiativa deputatului Magyar Lorand, a elaborat un sistem al produselor locale, mărci înregistrate, din județul Satu Mare. Acesta duce protecție și beneficii clare producătorilor locali și brandurilor locale aferente, potrivit presasm.ro.

Pe 26 mai, Asociația a organizat prima ședință a comisiei de evaluare a produselor în vederea dobândirii mărcii înregistrate Produs Sătmărean.

30

Zece producători care au depus o cerere în acest sens și care își desfășoară activitatea pentru producerea și comercializarea unor produse precum: miere, vin, patiserie, brutărie, ouă, legume agricultor, produse artizanale, au fost evaluați.

Membrii comisiei de evaluare a produselor lucrează în diferite domenii: alimentar și sănătate publică, comerț, agricultură, istorie, design grafic și vor evalua obiectiv produsele în funcție de un sistem clar de criterii.

Un prim criteriu va ține cont dacă producătorii au toate autorizațiile necesare pentru comercializarea produsului. În cazul agricultorilor, experți agricoli vor face verificări la fața locului. Aceștia vor verifica terenul cultivat, iar marca Produs Sătmărean se va acorda doar rodului verificat. Producătorul va putea folosi marca doar pentru ceea ce cultivă, nu și pentru fructele-legumele cumpărate de la en-gros.

Producătorii locali care vor primi marca vor putea semnaliza aceste produse în piețele sătmărene pe un suport pe care va apărea sigla Produs Sătmărean.

Marca se va folosi pe ambalajul produselor certificate conform manualului de identitate vizuală și va fi oferit sprijin în realizarea etichetelor pentru producătorii care vor solicita acest lucru.

Asociația Pentru Dezvoltarea Rurală Sătmăreană a pornit acest proiect în 2018, urmând ca în 2019 să depună actele pentru înregistrarea mărcii, înregistrare finalizată în aprilie 2020.

Sistemul de marcă și certificatul acordat de comitetul profesional garantează cumpărătorului că produsele sunt locale, iar calitatea este controlată. Scopul Asociației este de a-i susţine pe producătorii locali și de a promova produselor locale.

Fermier: Porcii mistreți mi-au distrus cultura, iar autoritățile mi-au pus piedici în recuperarea pagubelor! Angelica Lefter - 27 mai

Fermierii se plâng de faptul că mistreții le distrug culturile și de cele mai multe ori  din cauza legislației neclare nu mai pot recupera nimic. Micii fermieri sunt nevoiți să-și păzească culturile zi și noapte pentru ca porcii mistreți de pe fondurile de

31

vânătoare să nu le strice munca. Pentru a fi despăgubiți, înștiințarea și constatarea trebuie făcute cât mai rapid, altfel întregul efort este în zadar.

Așa a pățit Paul Ciprian Busuioc, fermier din Delești, județul Vaslui, care cultivă 27 de hectare, dintre care 10 cu floarea-soarelui și 17 de porumb. Într-o zi și-a văzut toată munca spulberată, terenul era răscolit, iar cultura de porumb distrusă.

De aici începe o adevărată luptă pentru despăgubirile care îi reveneau de drept, după cum a relatat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

”La porumb, în proporție de 70%, că sunt două tarlale diferite, cultura a fost distrusă. Comisia a venit și a constatat paguba de 48% pe culturile mele. Din câte reiese în urma cercetărilor, Primăria nu și-a făcut treaba. Eu am depus cerere pentru calamitate în data de 21 aprilie 2020, iar ei au trimis mai departe înștiințarea mea către Asociația Județeană de Vânători și Pescari Vaslui (AJVP) pe data de 23 aprilie. Au primit răspuns de la Asociație că nu deține fond de vânătoare pe raza comunei Delești. Aici ar fi prima problemă. A doua problemă ar fi că Primăria trebuie să aibă cunoștință despre cine deține fond de vânătoare, nu se poate face concesiunea fondului de vânătoare, pentru că ei trebuie să aibă documentația. În al treilea rând, mă îndoiesc că nu știau cui să trimită înștiințarea mea cu pagubele produse de mistreți, când chiar domnul viceprimar este membru vânător al L.R. Hunters Iași, cei care dețin fondul de vânătoare, deci ar fi trebuit să aibă cunoștință”, a spus fermierul vasluian.

Cu alte cuvinte, în loc ca înștiințarea să al fie trimisă la timp către instituția abilitată, zilele au trecut și nu s-a întâmplat nimic altceva decât să se tergiverseze situația.

Nici comisia constatatoare nu a fost întrunită în întregime, astfel că șansele de a se face dreptate au scăzut semnificativ. Din Procesul Verbal de Constatare și Evaluare a pagubelor produse reiese că: ”nu a fost respectată procedura de aplicare a HG nr. 1679/2008”, mai exact ”nu au fost convocați toți membrii comisiei (Reprezentantul Gărzii Forestiere Focșani și reprezentanții fondului cinegetic 5 Fâstâci – APVS L.R. Hunters, în datele de 21.04.2020, 23.04.2020 și 27.04.2020)”.

În concluzie, în procesul verbal întocmit se arată că paguba este de 48%, cu toate acestea  fermierul nu va primi despăgubiri. Iată cum explică Paul Ciprian Busuioc: ”Nu mi-au dat despăgubiri și din cauza faptului că eu nu am documente să reiasă că suprafața este în concesiunea mea, nu am apucat să le înregistrez la Primărie. În realitate eu am acele documente, dar nu le-am putut prezenta pentru că intenționez să realizez un proiect pe persoană

32

juridică și nu dețin CUI-ul firmei deocamdată din cauza acestei stări de urgență provocată de coronavirus. Am explicat comisiei acest lucru, eu depun documentele la APIA, deci sunt în regulă. Oricum în maxim 24 de ore de când am făcut eu sesizarea Primăria trebuia să trimită către instituțiile abilitate, dar nu s-a întâmplat așa. Ei au trimis abia în data de 23 aprilie către AJVS, instituție care nu avea treabă cu situația mea, trebuia să trimită la S.C. Hunters. Consider că au făcut asta cu rea voință Când le-am reproșat asta, reprezentanții primăriei mi-au spus că pot să-i dau în judecată”.

Neîndeplinidu-se termenul legal, fermierul vasluian Paul Ciprian Busuioc, va rămâne cu paguba, însă a mărturisit la Agrointeligența – AGROINTEL.RO, că nu va renunța,  intenționează să meargă în instanță pentru a-și face dreptate. Asta și pentru că, spune fermierul, nu a fost chemat la constatarea efectuată de comisie, ci doar la finalul procedurii, deși legal trebuia să fie de față, așa cum arată și răspunsul dat de Direcția pentru Agricultură Județeană Vaslui. Aceasta din urmă a arătat, totuși, că nu are competență pentru rezolvarea acestui caz, deoarece ”instituția nu are atribuții de control în aceste situații”.

Reporterii Agrointeligența – AGROINTEL.RO au încercat să contacteze reprezentanții Primăriei Delești, din județul Vaslui, pentru a afla și poziția dânșilor în legătură cu acest caz.

Dacă inițial am fost puși să așteptăm și apoi să revenim peste o oră, pe motiv că primarul nu este în instituție și numai dânsul ne poate oferi informațiile dorite, la momentul reapelării n-am mai găsit pe nimeni la celălalt capăt al firului. Cu alte cuvinte, nimeni din primăria Delești nu a mai răspuns la cele două numere la telefon fix, puse la dispoziția persoanelor care ar fi avut nevoie de informații din partea reprezentanților instituției locale.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți i

COȘMAR pentru CRESCĂTORI: NE UCID ZECI DE ANIMALE ÎN FIECARE AN! Agroinfo  28 mai 2020 ATACUL ANIMALELOR SĂLBATICE! Crescătorii de animale din zona montană sunt disperați! Animalele sălbatice, urșii și lupii, le ucid zeci de animale în fiecare an. Zeci de oi și de vaci cad pradă urșilor și lupilor. Crescătorii nu au primit nici acum despăgubiri pentru animalele ucise de sălbăticiuni. Dosarele pentru despăgubiri s-au împotmolit la Ministerul Mediului.

33

Sunt un crescător de vaci din zona de munte unde avem mari probleme cu animalele sălbatice, în special urs și lup. Anul trecut au fost ucise in zonă 20 de vaci plus zeci de oi. Avem dosare de despăgubiri la Ministerul Mediului, dar nici până astăzi nu am primit nici un leu. Am tot sunat la diferite numere de telefon, dar ne tot pasează de la Garda de Mediu la Ministerul Mediului. Precizez că suntem din nordul județului Harghita, ne-a scris Daniel Marcu, localitatea Subcetate.

Sunt mulți fermieri, crescători de animale, care nu știu ce pași trebuie să urmeze în cazul în care au pagube provocate de animale sălbatice, distrugerea terenurilor agricole sau uciderea animalelor din ferme. Iată pașii pe care trebuie să-i urmați și actele de care aveți nevoie:

Potrivit legii, răspunderea civilă pentru pagubele cauzate de vânatul din speciile strict protejate (ursul , lupul, râs) revine autorității publice care răspunde de protecția mediului.

În vederea despăgubiri pagubelor produse de fauna cinegetică, proprietarii terenurilor au următoarele atribuții:- Sesizarea în scris a gestionarului fondului de vânătoare asupra prezenței animalelor sălbatice- Primăria locală trebuie sesizată asupra pagubelor cauzate de animale sălbatice, în termen de 24 de ore , pe baza formularului de sesizare, aflat la primărie- Propunem persoanelor interesate, sesizarea imediată în formă scrisă a gestionarului fondului de vânătoare, fiindcă pentru pagubele produse de exemplare din speciile de faună de interes cinegetic nu se acordă despăgubiri fără dovedirea parcurgerii măsurilor de prevenție în forma unei sezisări prealabile.

Obligațiile proprietarilor de culturi agricole și animale domestice, în scopul prevenirii pagubelor cauzate de animale sălbatice:

34

a) Să sesizeze în scris asociația de vânătoare asupra prezenței animalelor sălbatice, sesizarea să fie înregistrată la primărieb) Să declare și să înregistreze animalele domestice și suprafețele pe careu sunt înființate culturile agricole, potrivit legiic) Să amplaseze în culturile agricole expuse, mijloace de îndepărtare animale sălbatice (fixe sau mișcătoare, fizice ori chimice premise de lege, cu ajutorul cărora vor alunga sau vor împiedica pătrunderea animalelor în interiorul culturilord) Să asigure paza animalelor domestice aflate la pășunat sau la diferite munci și să le adăpostească, pe timp de noapte numai în locuri împrejmuite și păzite.

În cazul producerii pagubei:-primăria locală trebuie sesizată în scris, asupra pagubelor produse de animale sălbatice în termen de 24 de ore.-convocarea comisiei de constatare și evaluare a pagubelor produse de animale sălbatice se realizează prin grija primarului, în termen de 24 de ore de la data înregistrării cererii persoanei păgubite.-daunele provocate de mistreți, cerbi, căprioare vor fi acoperite de către asociațiile de vânătoare pe a cărei teritoriu s-a înregistrat paguba.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor răspunde pentru pagubele cauzate de vânatul din speciile protejate (urs, lup,râs). Așadar, pe crescătorii de animale din localitatea Subcetate trebuie să-i despăgubească Ministerul Mediului.

Acte necesare la întocmirea dosarelor privind pagubele produse de animalele sălbatice culturilor agricole și animalelor domestice:

- Sesizarea în scris a gestionarului fondului de vânătoare asupra prezenței animalelor sălbatice, sesizarea să fie înregistrată la primărie- Cererea de constatare depusă de către proprietar- Copia actului de identitate- Convocatorul comisiei de evaluare a pagubelor de animale sălbatice (documentele prin care au fost convocați membrii comisiei, persoana păgubită cât și reprezentantul gestionarului faunei de interes cinegetic- Proces verbal de constatare și evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic animalelor domestice (neapărat să fie trecut și crotaliile animalelor)- Actul de necropsie- Adeverință emisă de către primărie din care să rezulte pozițiile din registrul agricol la care se află înregistrate proprietățile/culturile, adeverință (dovada prețului animalului)din care să reiasă identitatea proprietarului animalului ucis

35

- Adeverință emisă de către primărie cu prețul de piață al animalelor, extras de pe site-ul www.ccceuro.ro, sau facturi, bonuri de mână și alte asemenea acte doveditoare- Acte doveditoare privind sumele cerute drept despăgubiri, dovada se poate face prin facturi privind achiziția de semințe, ierbicide, s.a.m.d, declarații pe propria răspundere că s-au executat lucrările sau pot fi atașate orice alte documente care pot dovedi sumele solicitate drept despăgubiriFormular de declarare eveniment (F3)- Fotografii , înregistrări video, declarații ale martorilor și alte asemenea probe care dovedesc paguba produsă.

AGROINFO a transmis o adresă la Ministerul Mediului cu rugămintea să ne comunice ce s-a întâmplat cu dosarele pentru despăgubirea crescătorilor de animale din județul Harghita. Vom publica răspunsul Ministerului Mediului imediat ce-l vom primi.

Crinel Jurj, fermier din judeţul Alba: Cea mai gravă problemă în accesarea fondurilor europene este faptul că satele aparţinătoare de oraşe nu sunt eligibile pentru finanţare Florentina Niţu 27.05.2020,

Fermă mixtă, de 10 hectare, unde Crinel Jurj creşte oi, vaci, găini şi cultivă roşii în solarii pe 150 mp şi castraveţi în solarii pe 800 mp

Crinel Jurj are o fermă mixtă, de 10 hectare, unde creşte oi, vaci, găini şi cultivă roşii în solarii pe 150 mp şi castraveţi în solarii pe 800 mp şi a dorit să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea fermei, însă s-a lovit de sintagma de „sat urban“.

Crinel Jurj, un fermier din Valea Mică, localitate ce apaţine de oraşul Zlatna, judeţul Alba, susţine că cea mai gravă problemă în accesarea fondurilor europene este faptul că satele aparţinătoare de oraşe nu sunt eligibile pentru finanţare, iar acest lucru se întâmplă doar în România, căci în restul Europei nu sunt sate care aparţin de oraşe.

36

„Parerea mea că aceasta este cea mai gravă problemă în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene. Vorbim despre sate în care mai sunt tineri şi în care şcolile nu s-au închis încă, dar dintr-un motiv sau altul diverse comune au devenit oraşe în urmă cu mulţi ani şi au acaparat şi satele limitrofe, iar acum aceste sate aparţinătoare de oraş şi nu sunt eligibile pe diverse măsuri de finanţare“, explică Crinel Jurj.

Veşti bune pentru agricultori: Alpha Bank România continuă parteneriatul cu APIA privind finanţarea agriculturii. Dragoş Drăghici, Alpha Bank: „Considerăm agricultura ca fiind un sector strategic pentru România”  Robert Manea 27.05.2020,

Alpha Bank Romania continuă şi în anul acesta parteneriatul cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), anunţând în acelaşi timp şi semnarea convenţiilor pentru finanţarea subvenţiilor agricole, arată un comunicat de presă.

În cadrul programului din 2020, agricultorii beneficiari ai subvenţiilor pe suprafaţă (SAPS 2020), cât şi beneficiarilor Măsurii 14 – Bunăstarea animalelor vor primi finaţări în avans. 

“Continuăm şi în acest an programul de susţinere a sectorului agricol şi ne bucurăm să anunţăm semnarea parteneriatului cu APIA pentru anul 2020. Considerăm agricultura ca fiind un sector strategic pentru România, pe care trebuie să îl sprijinim cu toţii pentru a-şi atinge adevăratul potenţial. Criza sanitară pe care o traversăm poate aduce oportunităţi pentru acest domeniu pe care suntem pregătiţi să îl susţinem pe termen lung”, a declarat Dragoş Drăghici, Director Direcţia IMM, Alpha Bank Romania.

Alpha Bank oferă prin acest program capital de lucru până la 85% din valoarea subvenţiilor pe care fermierii urmează să le încaseze de la APIA în cadrul SAPS şi până la 90% în cadrul Măsurii 14.

Alpha Bank Romania, membră a Alpha Bank Group, este o instituţie financiară cu o istorie de peste 25 de ani în România. Banca oferă o gamă diversă şi modernă de servicii şi produse, atât pentru segmentul de piaţă dedicat persoanelor fizice, cât şi pentru sectorul IMM şi corporate.

Frumosu (FSIA): Nu suntem in stare sa ne asociem. Este lucrul de care avem cea mai mare nevoie Mai 28, 2020

Producatorii agricoli au nevoie sa se asocieze, pentru ca aceasta este singura modalitate ce poate asigura intrarea la retaileri si rezolvarea impreuna a problemelor de care toti fermierii se plang, sustine Dragos

37

Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA).

„Nu suntem in stare sa de asociem. Este lucrul cel mai important de care avem nevoie, pentru ca asocierea conduce la o cantitate si la o calitate a productiei care ne poate ajuta sa intram la retaileri, astfel incat ei sa nu se mai planga de faptul ca au nevoie de cantitate si nu o putem asigura. Sigur, daca avem cateva asociatii, niste cooperative puternice sigur lucrul asta poate fi bine realizat, dar din nefericire, o spun ca nu suntem in stare sa ne adunam intr-o singura voce. Avem multe probleme, in zootehnie, avem probleme in industria carnii, avem probleme in ce inseamna sistem de irigatii. Avem probleme pentru ca este nevoie de o banca pentru agricultori, si ma bucur si eu ca CEC Bank este alaturi de noi si poate acorda si poate se transforma intr-un anumit procent intr-o banca de sprijin pentru agricultori. Avem nevoie de legi, legea pentru a crea Camerele Agricole, avem nevoie de sprijin pentru dezvoltarea fermelor de reproductie pentru porc si pasare”, a afirmat Frumosu.

Frumosu: toti fermierii se plang de aceleasi probleme

El a mai precizat ca, in prezent, toti fermierii se confrunta cu foarte multe probleme si ca, indiferent de eforturile facute, sunt asociatii care nu vor sa vina intr-o voce.

„Toti fermierii indiferent de asociatia la care sunt afiliati se plang de aceleasi probleme si atunci de ce nu reusim sa fim o singura voce pentru a realiza un program, un memorandum, pentru agricultura romaneasca, pe termen scurt, avand in vedere problemele secetei, pandemiei, etc, pe termen mediu si lung, astfel incat sa fie agreat de toata clasa politica?”, a spus Dragos Frumosu.

Frumosu: subventiile noastre sunt diferite de cele ale altor state

In cea ce priveste intrarea producatorilor romani pe piata produselor agroalimentare si desfacerea produselor autohtone prin intermediul lanturilor de magazine de tip super si hipermarket, Dragos Frumosu a explicat ca “producatorii romani nu sunt in conditii de egalitate pe piata produselor alimentare pentru ca subventiile noastre sunt diferite fata de subventiile altor

38

state, in primul rand, si, in al doilea rand, dupa cum stiti a aparut acea lege, 28/2020 care a modificat 321 din 2009, mi se pare, care a adus lucruri bune, dar nu foarte sigure’.

Dragos Frumosu a mai spus ca, in anumite momente, desi exista niste reglementari europene ce trebuie respectate, trebuie sa facem “un pic de slalom”.

„Faptul ca am definit intr-un anume mod, chiar daca exista niste reglementari europene pe care sigur trebuie sa le respectam, dar trebuie sa avem puterea si capacitatea ca, in anumite momente, sa jucam, sa facem un pic de slalom, sa mergem pe limita legii, daca pot spune asa, pentru ca produsul romanesc, nu ca este interzis la raft, el, teoretic, in mare parte nu mai poate exista. Pentru ca produs romanesc, asa cum este definit, inseamna sa il fac din materie prima romaneasca. Pai cand import 85% din carnea de porc, cand import carne de vita, cand import pui si ii cresc pentru carnea de pasare, cand import un procent de lapte, cand import atatea lucruri, cum … sa mai definesc produsul romanesc la raft. Puteam sa ii spunem Produs in Romania si era cu totul si cu totul altceva’.

Masuri prin care pot fi sustinuti micii fermieri din sectorul legumicol Mai 28, 2020

Mai multe asociatii de producatori si procesatori agricoli vin cu un pachet complex de propuneri, menite sa sustina micii fermieri din sectorul legumicol, puternic afectati de pandemia de coronavirus.

Context actual

Producatorii de legume au suferit si sufera pierderi in contextul pandemiei COVID-19 ca urmare a faptului ca a scazut consumul de legume din mai multe motive:

Limitarea accesului consumatorilor in piete si magazine; Inchiderea sectorului HORECA in principal al restaurantelor si fast-

food-urilor care a condus la o scadere a vanzarilor de legume din en-gros-urile existente in care mare parte din producatori isi desfaceau si isi desfac produsele; multi fiind dependenti de pietele agro – alimentare si en- gros-urile in care isi comercializeaza marfa; restrictionarea privind deplasarea persoanelor in varsta in spatiul public, tinand cont ca acestia se aprovizionau in mare parte din piete si punctele de desfacere ale micilor fermieri.

39

Slaba organizare a producatorilor de legume. Nefiind asociati in grupuri de producatori, cooperative sau orice alta forma juridica de natura sa ii integreze in lantul comercial au suferit si sufera pierderi in continuare datorita lipsei accesului pe piata si reducerii cererii;

Limitarea transporturilor in prima parte a starii de urgenta cand multe transporturi cu marfa atat pentru export cat si pentru piata interna au trebuit amanate sau anulate iar marfa nu a mai putut fi comercializata, aceasta fiind perisabila.

Limitarea miscarii personalului care lucreaza in agricultura a dus la lipsa fortei de munca in anumite perioade.

Vremea capricioasa din ultima perioada, seceta urmata de grindina si de schimbarile bruste de temperatura.

La acestea se mai adauga importul de produse extra-comunitare la preturi suspect de mici (ceea ce ii forteaza pe producatorii romani sa scada preturile sub costurile de productie si sa vanda de multe ori in pierdere) si conditiile climatice din aceasta primavara care au afectat negativ fermierii care cultivau legume atat in spatii protejate cat si in camp.

Fata de aspectele mentionate mai sus, va prezentam o serie de masuri pe care noi le consideram utile si a filuate pentru salvarea micilor fermieri din sectorul legumicol, dar si pentru consolidarea acestui sector in viitor.

Prezentam masurile pe orizont de timp (scurt, mediu/lung), incercand sa acoperim toate problemele cu care se confrunta membrii nostri.

Pe termen scurt:

1. Scutirea sau amanarea de la plata impozitelor si taxelor.2. Asigurarea accesului la credite cu garantii si dobanda subventionate

atat pentru investitii dar mai ales pentru asigurarea capitalului de lucru. (asta e deja posibil prin Fondul de creditare)

3. Acordarea de sprijin pentru crearea lanturilor scurte de distributie a produselor agricole fie prin acordarea de ajutoare de stat fie prin suplimentarea alocarii masurilor 4.2 procesarea produselor agricole si

40

16.4 cooperarea in vederea crearii de lanturi scurte de productie. Comisia Europeana a majorat plafoanele pentru ajutoare de stat destinate agriculturii si industriei alimentare si totodata a simplificat procedura de acordare a acestora, tocmai de aceea consideram important ca acest instrument sa fie utilizat pentru sprijinirea domeniului agricol si al industriei alimentare, in special in cazul fermelor mici si a fermelor de familie.

4. Acordarea de sprijin pentru construirea de centre de colectare si depozite pentru pastrarea produselor pe o anumita perioada in momentul in care piata este suprasaturata si preturile nu unt satisfacatoare, dar si pentru sortare, ambalare, calibrare, etichetare. Sprijinul s-ar putea acorda prin PNDR si directionat catre grupuri de producatori, organizatii de producatori, cooperative sau asociatii care au ca principala activitate comercializarea produselor membrilor lor. Sprijinul trebuie sa se indrepte spre cei care au activitate economica si un istoric in acest sens si trebuie sa vizeze acordarea de punctaj pentru accesare, pe criterii clare, cum ar fi:

Vechimea Media aritmetica a cifrei de afaceri Numar de membri Numar de angajati Respectarea conditiei de comercializare in procent de 70%, produse

de la membrii, conform legii.5. Acordarea de sprijin pentru crearea de mici unitati de procesare pentru

crearea de produse cu valoare adaugata mare dar si pentru a valorifica produsele care nu sunt acceptate la vanzare din cauza calitatii (20-30% din productie nu poate fi valorificata din cauza calitatii produselor sau este distrusa din cauza lipsei de oferte). Sprijinul ar trebui acordat tot pentru grupuri de producatori, organizatii de producatori, cooperative sau asociatii care au ca principala activitate comercializarea produselor membrilor lor). Sprijinul s-ar putea acorda din PNDR daca s-ar suplimenta sumele alocate submasurii 4.2.Sprijinul trebuie sa se indrepte spre cei care au activitate economica si un istoric in acest sens si trebuie sa vizeze acordarea de punctaj pentru accesare, pe criterii clare, cum ar fi:

Vechimea Media aritmetica a cifrei de afaceri (capacitatea de productie,

depozitare, procesare) Numar de membri Numar de angajati Respectarea conditiei de comercializare in procent de 70%, produse

de la membrii, conform legii.

41

6. Suplimentarea fondurilor alocate sub-masurii 9 pentru sprijinirea grupurilor de producatori create recent.

7. Amanarea la plata a unor credite deja contractate. (din cate stiu, asta e deja in vigoare, dar nu stiu cum functioneaza)

8. Asigurarea de sprijin financiar pentru promovarea si eficientizarea canalelor de marketing pentru produsele locale, inclusiv prin masuri de subventionare partiala a costurilor de distributie pentru sustinerea producatorilor agricoli, astfel incat sa poata avea acces la pietele locale sau la punctele de livrare. (nu prea vad cum s-ar putea, dar daca vreti sa o lasati..)

9. Acordarea unor masuri de sprijin sub forma unor vouchere pentru consultanta, instruire si plata fortei de munca sezoniere. Schimbarea legislatiei in ceea ce priveste folosirea personalului zilier in agricultura, respectiv modificarea legii zilierilor si transformarea acesteia in legislatie privind munca sezoniera .

10.Intermedierea discutiilor cu retail-arii pentru facilitarea accesului produselor romanesti in magazinele detinute de acestia.

11.Subventionarea partiala a certificarii tip Global Gap si Bio, agreate si recunoscute la nivel mondial deoarece necesita un efort de adaptare considerabil al producatorilor si investitii pe masura. Pentru obtinerea acestor certificari, este nevoie de investitii in consultanta, certificarea propriu zisa, investitii la nivelul fermei, depozitului dar si al personalului angajat, care trebuie sa preia mai multe atributii. Acest sprijin ar ajuta actorii din sectorul agricol sa se adapteze cerintelor pietei si sa faciliteze vanzarea produselor atat pe piata interna cat si pe piata externa. In acelasi timp beneficiile ar fi majore pentru consumatorul final, care ar putea beneficia de produse mai sanatoase. Acordarea sprijinului ar trebui corelat cu urmarirea preturilor practicate de catre firmele de certificare, care ar putea incerca sa ridice preturile stiind ca exista o subventie.

12.Subventionarea unei parti din cheltuielile fixe pe care le au grupurile de producatori/cooperativele/producatorii individuali. Este necesar ca sprijinul din partea statului sa fie destinat doar acelor actori din sectorul agricol care pot dovedi situatia de criza in mod transparent, cu documente contabile (facturi de cheltuieli, situatii contabile privind activitatea lunara, etc.). In aceasta perioada este necesara verificarea documentelor producatorilor membri (facturi emise/ file din carnetul de comercializare) pentru a preintampina incercari de a comercializa marfa evitand cooperativa, tocmai pentru a obtine aceste beneficii.

13.Sprijin din partea autoritatilor locale in vederea scutirii de la plata chiriilor pentru spatiile din piete daca in lunile astea nu au putut ajunge sa vanda si in vederea identificarii si punerii la dispozitia

42

grupurilor de fermieri/cooperativelor de spatii de vanzare / depozitare in conditii avantajoase.

14.In contextul perioadei de tranzitie pana la accesarea PNS 2021-2027, pentru anii 2020-2022 cerem suplimentarea fondurilor pentru sM 4.1, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4 din PNDR 2014-2020 si a sprijinului cuplat vegetal pentru sectorul sere-solarii, acest lucru fiind posibil prin notificarea pe care Romania o va face in lunaaugust a acestui an.

15.Prelungirea programului TOMATA pana pe data de 15 iulie avandu-se in vedere conditiile climatice dificile cu care s-au confruntat cultivatorii de tomate din spatii protejate, amplificata si de situatia COVID -19. Totodata aceasta masura ar conduce la valorificare ala maxim a investitiei in aceasta cultura oferind in piata, tomate romanesti o perioada mai lunga de timp, evitand-se prin aceasta aparitia fraudelor sau a implementarii unor procedee de maturare fortata a productiei care nu intotdeauna sunt in beneficiul consumatorului dar si la bugetul de stat prin valoarea adaugata pe lantul de comercializare. Am lega prin aceasta masura productia de tomate din spatii protejate cu cea de camp, creand continuitate in productie si mentinerea pietei cu produse autohtone, in defavoarea importurilor.

Masuri pe termen mediu si lung:

1. Sprijinirea cresterii suprafetelor de spatii protejate pentru extinderea perioadei in care actorii din sectorul agricol al legumelor au activitate economica, pentru cresterea si diversificarea ofertei de legume, pentru cresterea perioadei in care legumele romanesti sunt disponibile pe piata dar si pentru a raspunde noilor schimbari climatice care in ultima perioada au cauzat pierderi importante cultivatorilor de legume.

Acest lucru trebuie facut in urma unei analize profunde, in care trebuie implicate cat mai multe parti ale lantului de comercializare, respectiv productie, depozitare, procesare. Este cunoscut faptul ca, din spatiile protejate din tara noastra se acopera doar 30% din necesarul de consum. Implementarea unui program national de reconversie in legumicultura asa cum s-a derulat si la viticultura si pomicultura care sa vizeze extinderea suprafetei de spatii protejate in Romania (sere, solarii) la peste 25.000 ha, stiindu-se ca Romania in prezent detine o suprafata sub 7.000 ha spatii protejate, iar in procent de peste 80% acestea sunt constructii arhaice cu structura din lemn care sunt afectate major de conditiile extreme de mediu aparute in ultima perioada.

43

Viitorul legumiculturii va fi in spatii protejate moderne, productia pe unitatea de suprafata este semnificativ mai mare fata de cea obtinuta in camp, de calitate superioara, poate fi produsa si valorificata o perioada mai lunga de timp. Productia poate fi sigura, mai bine protejata de conditiile climatice extreme, grindina, inghet, vanturi, etc.

Sprijinul poate fi acordat din viitorul Plan Strategic PAC.O suprafata minima de 3000 mp spatiu protejat modern(sera, solar) ar acorda independenta financiara unei familii, ar creste productia interna, ar scadea nevoia de import, ar creste valoarea adaugata si valoarea taxelor platite catre buget. Am putea crea locuri noi de munca in Romania, s-ar stopa emigrarea fortei de munca autohtone in alte tari.

2. Pentru evitare crearii unor surplusuri la anumite produse, in timp ce la altele ar putea exista un deficit major, e nevoie ca institutiile statului sa initieze discutii cu institutii din domeniul statisticii pentru a obtine date relevante despre preferintele de consum pentru fiecare produs legumicol pe perioade, in acelasi timp sa abordeze si directorii de achizitii din marile lanturi de retail. Discutiile cu acestia din urma, ar putea scuti autoritatile de cheltuieli inutile pentru obtinerea de informatii referitoare la consum. Date relevante pot fi obtinute de la administratiile pietelor, Directiilor agricole, dar si de la formele asociative din acest domeniu. Odata centralizate datele, autoritatile pot hotari in cunostinta de cauza, ce suprafete trebuie subventionate din fiecare cultura dar la final de an ministerul ar putea avea date reale privind cantitatile vandute din fiecare produs.

3. Continuarea crearii de spatii de colectare si depozitare pentru legume. Nevoia finantarii acestora a reiesit in contextul crizei actuale. Pe de o parte este necesar sa existe centre de colectare regionale pentru a putea centraliza si vinde productia de legume in mod organizat in cazul unor eventuale situatii de blocaj iar pe de alta parte, de existenta unor astfel de spatii depinde prelungirea sezonului si incheierea unor contracte cu lanturile de retail. Existenta unor centre de depozitare, ar face posibila pregatirea (sortarea/ ambalarea/ lotizarea, etc. ) produselor pentru a fi livrate in cantitati mai mari spre lanturile de retail. Sprijinul ar putea fi acordat din viitorul Plan strategic PAC prin intermediul formele asociativa din acest sector, care au deja experienta, contacte, know-how si contracte in acest sens. Aceste depozite pot fi amenajate in cadrul pietelor de en-gros regionale.

4. Continuarea sprijinirii investitiilor in unitati mici de procesare. Anual, se pierd cantitati mari de produse (produse abandonate in piete sau pe marginea drumului datorita preturilor derizorii primite sau tocate din cauza surplusului, retururilor calitative la de la platformele de retail

44

etc), care prin procesare si comercializare ar contribui la sustenabilitatea cooperativelor/ grupurilor de producatori, ar aduce beneficii statului prin valoarea lor economica, ar rezolva problema surplusului legumelor pe piata si, in acelasi timp ar fi benefice pentru mediul inconjurator, de vreme ce cantitatile acestea nu mai ajung in final sa fie deseuri. Sprijinul ar trebui acordat tot din Planul Strategic PAC in principal formelor organizate care comercializeaza productia membrilor.

5. Instituirea unui mecanism de monitorizare a preturilor de comercializare. In acest moment in piete si magazine preturile au ajuns la un nivel greu de controlat, desi producatorii agricoli vand la preturi foarte mici. Practic sunt incurajati ”samsarii” de produse care gasesc tot felul de subterfugii pentru a achizitiona produse agricole la preturi derizorii si de a le comercializa la preturi triple sau mai mari.

6. Initierea unor campanii de promovare a produselor locale(romanesti), contribuind astfel la crearea si eficientizarea canalelor de marketing pentru produsele locale.

7. Incurajarea si promovarea comertului on-line prin intermediul careia comerciantii, firmele de catering, hoteluri sa poata comanda legume si fructe direct de la producatori – masura care are ca scop asigurarea vanzarii legumelor si fructelor proaspete, monitorizarea preturilor de vanzare de catre producatori, dar si de comercializare de catre comercianti.

8. Inventarierea la nivelul Directiilor Agricole si Primariilor a asociatiilor de producatori, a cooperativelor, societatilor comerciale, etc care sa preia si sa distribuie produsele vegetale obtinute in ferma, entitati ce urmeaza a fi acreditate de catre Ministerul Agriculturii pentru comercializarea legumelor si fructelor, eliminand astfel intermediarii (samsarilor) din comertul cu legume-fructe si animale ce incearca sa speculeze in aceasta perioada.

9. Modificarea Legii 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri pentru ca zilierii sa beneficieze de protectie sociala, asigurare de sanatate si somaj tehnic.

10.Ar trebui de urgenta regandit statutul fortei de munca folosita predominant in agricultura, indiferent ca vorbim de zilieri, de persoane ocupate pe cont propriu in agricultura sau de lucratori familiali neremunerati implicati in agricultura de subzistenta. Ar trebui identificate masuri specifice adresate acestora, atat sub aspectul accesului la sistemul de protectie sociala, cat si sub aspectul unei surse minime de venit, ori acest lucru nu se poate face in contextul actual al Legii 52/2011, lege care trebuie modificata in regim de urgenta. Este important ca Romania sa-si pastreze si sa atraga forta de munca, in special cea intoarsa in tara in aceasta perioada. In ultimii

45

ani au fost facute eforturi financiare semnificative pentru a determina intoarcerea romanilor plecati in afara tarii, este momentul sa valorificam intoarcerea lor in special in acest context.

11.Diseminarea de informatii si cresterea nivelului de cunoastere al producatorilor este esentiala. Un mod facil de a creste nivelul de cunoastere il poate reprezenta sistemul de invatamant, in mod deosebit cel al liceelor agro-industriale dar si revigorarea Consultantei agricole prin sprijinirea personalului si subventionarea activitatilor de trening si consiliere agricola.

12.Promovare prin mass-media a actiunilor, avantajelor si realizarilor producatorilor de legume si fructe din cooperative, asociatii, grupuri. Promovarea sa se realizeze mai ales de TVR, Radio Romania ACTUALITATI –, etc. Aceasta publicitate sa nu fie purtatoare de taxe.

13.Omologarea substantelor de protectie a plantelor recunoscute si acceptate de certificarea Global Gap. Multe din aceste produse sunt omologate in tarile vecine (Ungaria, Bulgaria), dau rezultate ff bune, dar nu pot fi folosite de catre producatorii romani datorita lipsei omologarii in Romania.

14.Publicarea pe site-ul ministerului a tuturor informatiilor/deciziilor de interes pentru fermieri.

15.Realizarea, la nivelul ministerului, a unei baze de date cu toate formele asociative din sectorul legumicol care sa cuprinda urmatoarele informatii:

16.Denumire,17.Adresa, date de contact18.Forma de organizare (grup de producatori, cooperativa, asociatie..)19.Nr membri20.Suprafata cultivata/culturi21.Cifra de afaceri anuala22.Initierea unui control din partea Directiilor agricole la toate formele

asociative pentru a verifica daca sunt active sau nu.Membrii ”Uniunea Salvati Taranul Roman” :

Federatia Sindicatelor Democratice din Agricultura – Tudor Dorobantu, presedinte

Federatia Nationala a Lucratorilor – Horatiu Raicu, Presedinte

Sindicatul Producatorilor Agricoli Olt – Ion Paunel, presedinte

Asociatia Legum Rom Fruct Sud vest Oltenia – Gogu Lucian, secretar General

46

Asociatia Femeilor din Mediul Rural Olt – Popa Simona, Presedinte

Uniunea de Ramura Nationala a Cooperativelor Horticole din Romania – Hort Integra – Anca Marcu, presedinte

Cooperativa Agricola Lunca Somesul Mic

Cooperativa Agricola Legume de Vidra- Lacatus Victor, presedinte

Cooperativa Agricola Legume de Glodeanu Sarat – Claudiu Breazu , presedinte

Cooperativa Agricola Rosiori de Ialomita – Valentin Cristea, presedinte

Cooperativa Agricola Ialomiteana – Roxana Rosculet, presedinte

Federatia Uniunea Producatorilor Agricoli si Organizatiilor Interprofesionale

Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultura,

Floricultura, Plante Aromatice Buzau – Costel Vanatoru

Ion Paunel: ”Legumicultura, cenusareasa agriculturii romanesti” In mai 28, 2020  

Producătorii de legume se confruntă în aceste zile cu probleme de o gravitate deosebită. Prețurile în piețele angro sunt cele mai mici din ultimii 20 ani. Uniunea „Salvați Țăranul Român“ a remis presei mai multe comunicate în care își exprimă îngrijorarea privind situația tot mai precară a producătorilor locali în condițiile pandemiei de COVID-19.

Invitat în emisiunea ”Agricultura, o șansă pentru România”, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt și unul dintre inițiatorii grupului, Ion Păunel a vorbit despre toate aceste nemulțumiri, despre problemele actuale din legumicultură, despre ce măsuri de sprijin așteaptă de la Guvern dar și despre ideile pe care le-a transmis deja  guvernanților și care așteaptă să fie luate în considerare.

”În ultimii 30 de ani, legumicultura a fost și este în continuare, cenușăreasa agriculturii românești. La această dată, în cadrul ministerul Agriculturii nu există un departament de legumicultură, ca să nu spunem de horticultură.

47

Este păcat ca în 2020, România să nu aibă o direcție în acest sens.

Atât în materialul prezentat de noi, cât și în alte materiale am cerut înființarea acestei direcții. Vrem să fim chemați la dialog. Noi am identificat o mică parte din problemele pe care le are legumicultura românească dar ne-am dori să le dezbatem și cu cei de la conducere.

Dacă în alte sectoare vedem că lucrurile au început să se așeze, noi în legumicultură avem o mulțime de cooperative dar nu sunt lucrative.

Cred că înființarea acestui compartiment este atât de necesară pentru a gândi o strategie pe termen mediu și lung. Avem centre de colectare, depozite, fabrici de procesare care s-au înființat pe fonduri europene și care la această dată sunt închise. Haideți să le facem pe acestea lucrative.”, a spus pentru Agro TV Ion Păunel.

De asemenea, acesta a mai ținut să precizeze că fermierii solicită prelungirea termenului de valorificare al legumelor din Programul Tomata până la 15 iulie, ”pentru că condițiile climaterice de anul acesta nu au fost favorabile deloc”.

Preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt s-a mai plâns și de faptul că anul acesta, sectorul de spații protejate a fost dezavantajat. Conform acestuia , cheltuielile înființării unui hectar de legume sunt foarte mari în comparație cu o cultură mare iar acest buget a fost prejudiciat față de anul precedent cu cel puțin cinci milioane de euro.

”Orice stat membru, înainte de a aloca bani pentru dezvoltare face o notificare către Bruxelles. În 2015, România a notificat pentru sectorul sere/solarii suna de 13.300.000 de euro. S-a mai făcut o notificare în 2017,

48

respectiv în 2019. Nu știu cu cine s-a purtat dialogul dar bugetul nostru a fost prejudiciat cu zece milioane de euro.

România, per total buget sprijin cuplat atât  zootehnic cât și vegetal are suma de 220.000.000 de euro. Nu s-a pierdut niciun ban numai că în urma notificării făcute în 2019, sectorul vegetal a pierdul 34 de milioane de euro, iar cei din zootehnic au câștigat această sumă. Nimeni nu recunoaște, nimeni nu știe când și cum s-au făcut aceste notificări.

În contextul actual al pandemiei de COVID-19, România poate renegocia aceste plafoane iar Uniunea „Salvați Țăranul Român“ cere cel puțin suma pe care am avut-o alocată in 2015, adica 13.300.000 de euro. ”, a mai declarat Ion Păunel, Preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Emisiunea “Agricultura, o șansă pentru România” este o inițiativă a Asociației pentru Sprijinirea Dezvoltării Agriculturii, inițiativă susținută de AgroTv, ProfitTv și Look Plus.

VIDEO Un cal de nadejde si o sareta, mai bune decat orice utilaj In mai 28, 2020  

Dintre toate animalele domestice, calul este cel mai falnic, cel mai frumos și cel mai prietenos animal. Cu o înfățișare deosebită, nobil și simpatic, calul inspiră interes în rândul oamenilor încă din cele mai vechi timpuri.

Cu ajutorul acestui animal a fost făcută, în trecut, agricultura performantă în România. Timpul a trecut, iar tehnologia de ultimă generație și-a pus amprenta în acest sector. În Călărași, comuna Tămădău, Ion Smarandache este fermier de când se știe. Administrează o fermă cu câteva sute de hectare și a înțeles că agricultura performantă se face prin aplicarea tehnologiilor de ultimă oră, dar la vârsta de 83 de ani nu poate să renunțe la calul său, care îl

49

poartă pe câmp cu șareta printre culturi.

https://youtu.be/-eeCOBYXccY

Costel Vanatoru: “Intreaga agricultura a fost data peste cap” In mai 28, 2020 

Cercetătorul în legumicultură şi inginer agronom, Costel Vânătoru spune că România importă mult- se importă şi pui de o zi. Totodată întreaga agricultură a fost dată peste cap. Dacă ne referim la substanţe, la tratamentele chimice de combatere a bolilor şi dăunătorilor, importăm foarte mult, peste 60-70%, poate chiar mai mult. Cele mai multe substanţe vin de peste hotare mai spune Vânătoru.

https://youtu.be/gHSwC7PrHzQ

Dimitrie Muscă: „Facem exact ceea ce trebuie să facem: mâncare”  Delia Ciobanu Joi, 28 Mai 2020 12:50

Pandemia cauzată de COVID-19 afectează și agricultura, care se confruntă deja de multă vreme cu o secetă destul de agresivă. În plus, crescătorii de animale au de rezolvat probleme cauzate de valorificare ori de pesta porcină africană. Cu toate acestea, în județul Arad, la Curtici și la Olari, dr. ing. Dimitrie Muscă continuă să facă investiții, în adăposturi

50

noi, dar și în utilaje.

Recent, Dimitrie Muscă a semnat un contract pentru un grajd cu o capacitate de 300 de capete de bovine, la Combinatul de la Curtici. „Cu această capacitate putem crește 2.000 de capete de bovine, de lapte și de carne, aici la CAI Curtici. Am făcut aceasta pentru că este rentabil pentru unitate, dar și pentru că este o necesitate, nu ne ajunge carnea de bovină în alimentarea magazinelor noastre de zi cu zi”, a precizat directorul general al Combinatului Agroindustrial Curtici.

Investiția atinge 500.000 de euro și nu este singura realizată anul acesta la Curtici, unde s-au investit alți aproximativ 600.000 de euro pentru a achiziționa o combină, un tractor de 500 CP, două TIR-uri. „În total, la CAI Curtici și în fermele fiului meu Călin, avem peste 3.000 de capete bovine de lapte și carne, 1.500 de capete are Călin, 1.600 de capete avem noi la Curtici. Deci 3.100 de capete şi ne pregătim să populăm cu încă 300, adică să creştem efectivele, dar le creştem din producţie proprie, din femelele pe care le obţinem la noi. Astfel înmulţim întregul efectiv. Este rentabil, de aceea facem așa. Producem mâncare pentru că, în orice condiţii, nimeni nu trăieşte fără mâncare”, ne-a spus Dimitrie Muscă. Rasele crescute sunt Holstein, pentru lapte și Charolaise, pentru carne.La Curtici se urmărește realizarea unei valorificări optime, transformarea plantelor de cultură în carne. Tăurașilor puși la îngrăşat le este asigurată în permanență masa de porumb umedă şi fânul de lucernă, pentru a obține până la 2 kg spor. La un calcul simplu, la un preţ de 70 de bani cât era porumbul în primăvară sau 60 de bani în toamnă, porumbul merită transformat în carne. „Transformarea cerealelor în carne este benefică: 4-5 kg de porumb pe cap de animal înseamnă 3,50 bani. Dacă produc numai un kilogram de carne și tot este foarte rentabil: 1 kg de muşchiuleţ e 100 de lei, pulpa 30 de lei şi aşa mai departe. De aceea am ales să fac aşa... Deci facem până la urmă exact ceea ce trebuie să facem: mâncare”, a punctat Dimitrie Muscă.

51

Valorificarea optimă se realizează însă și datorită faptului că aici există abator pentru vită şi pentru porc și prețul unui animal trecut prin abatorizare, vândut la kilogram, în magazin, este mult mai bun.Deși munca e grea în zootehnie – nu se poate nimeni preface că nu există bălegar, mirosuri neplăcute sau chiar condiţii improprii uneori –, cineva trebuie să se ocupe și de hrănirea omenirii. Și asta se întâmplă la Curtici şi la Olari, unde sunt cele două combinate agroindustriale și unde în continuare se fac investiţii.

Lanţul scurt şi-a făcut singur loc în piaţă Ferma Publicat: 28 mai 2020 - Conceptul “De la fermă la furculiţă” câştigă tot mai mult teren. Iată cum piaţa a aplicat strategiile agricole înainte ca acestea să fie definitivate de instituţiile europene.

În criza sanitară cauzată de CoVid-19, primii loviţi au fost fermierii. În condiţiile restrângerii circulaţiei persoanelor şi închiderii magazinelor, producătorii agricoli au fost obligaţi să găsească soluţii noi pentru a duce marfa la consumator.La nivelul instituţiilor europene, aceeaşi criză sanitară a făcut ca aplicarea strategiei care favorizează lanţul scurt de aprovizionare, “De la fermă la furculiţă”, să fie pusă în aşteptare.

Realitatea a luat-o înaintea strategiei

Apariţia platformelor de vânzare online a produselor agricole ne arată că această criză a accelerat orientarea sectorului agricol către strategiile propuse de Uniunea Europeană: “F2F - De la fermă la furculiţă” şi “Tranziţia digitală”. Cu alte cuvinte, chiar dacă politicile europene fuseseră amânate, în realitate ele se aplicau. Neprogramat, fără o foaie de parcurs şi fără măsuri de implementare.

În această criză pandemică, soluţiile digitale au fost utilizate din plin în mediul privat. Dar ce bine era dacă exista această interconectare a sistemelor informatice şi între instituţiile statului! Au fost necesare intervenţii dure pentru ca documentele fermierilor să poată fi transmise online autorităţilor cu atribuţii în domeniul agricol. Nu mai spun că primăriile sunt obligate prin lege să deţină registrul agricol în format electronic! Oare câte au registrul agricol electronic? Iată cum criza a evidenţiat legătura strânsă dintre agricultură şi digitalizare.

52

Realitatea impune ritmul şi traseul. Adaptabilitatea fermelor mici, de familie, la cerinţele pieţei, la restricţiile impuse de criza sanitară ne arată din nou importanţa acestor forme de organizare din agricultură. Fermele de familie se adaptează rapid la şocuri în comparaţie cu marele comerţ, care reacţionează greoi, fiind legat de o serie de lanţuri logistice pe care nu le poate controla. Iată cum parte din strategiile „F2F - De la fermă la furculiţă” şi din „Tranziţia digitală” s-au aplicat înainte de a exista un consens al deciziilor politice în instituţiile europene.

E nevoie de schimbări radicale

Ar fi momentul ca apele tulburi ale legislaţiei în domeniul agricol - sanitar veterinar să fie limpezite - simplificare, regionalizare sau unificare.

Ar trebui facilitată achiziţia de produse din piaţa locală de la producători locali, iar punctele de gastronomie locală să fie sprijinite şi mai mult.

Este necesară reviziurea “utilităţii” sutelor de organisme de control şi de agenţii, multe dintre ele “locuri calde” pentru neamuri şi obligaţii politice. Să ne înţelegem, controlul este obligatoriu, consumatorul trebuie să aibă siguranţa unor produse sănătoase, dar situaţia existentă nu mai poate fi tolerată: astăzi oricine vrea să controleze, controlează şi oricine vrea să amendeze, amendează!

Degeaba cumpărăm noi de la producătorii locali, degeaba se străduiesc ei să producă, dacă “armata” de controlori nu se schimbă, dacă sistemul statului nu e flexibil şi adaptat la realitate. Întotdeauna, perioadele de criză au creat oportunităţi. Să le folosim!

Gabriel Gherghescu este consilier la cabinetul europarlamentar Dacian Cioloş.

un articol deGABRIEL GHERGHESCU

53

Despăgubirea pagubelor provocate de seceta! Ce fac fermierii?Dumitru Nedelcu 28 mai 2020

Autorităţile au aprobat un regulament pentru despăgubirea pagubelor provocate de seceta pedologică din această primăvară culturilor agricole. Cum au răspuns fermierii?

După apelurile oficiale ale unor mari asociaţii de fermieri din România, lansate la sfârşitul lunii martie, după avansarea fenomenului de secetă puternică şi chiar extremă în sudul şi sud-estul ţării şi după o serie de mesaje disperate ale fermierilor, MADR a conceput şi publicat un ”Regulament privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice”. Documentul a apărut în Monitorul oficial la jumătatea lunii aprilie. De atunci, fermierii ale căror culturi au fost afectate de secetă au avut baza legală ca să înştiinţeze autorităţile şi să aştepte despăgubirile cuvenite.

Porumbul, o soluţie salvatoare?Dumitrel Ştefănescu lucrează în sud-estul judeţului Călăraşi în jur de 300 hectare de cultura mare. Suprafaţa agricolă a fermei sale nu este conectată la sistemul de irigaţii. Culturile sale depind, aşadar, de precipitaţii. Cum în judeţul Călăraşi nu au fost în iarna aceasta ninsori abundente, dar nici în primăvară ploi satisfăcătoare, culturile de toamnă ale fermierului au fost calamitate în mare parte. ”Jumătate din suprafaţa cultivată cu grâu e pierdută. Am smuls câteva plante şi sunt uscate complet, până la rădăcină. Nu şi-ar mai putea reveni, dacă ar mai ploua. Sunt cu ochii pe cer, aştept o ploaie de 50-60 l/mp, ca să îmi salveze cealaltă jumătate”, mi-a declarat fermierul.

El ştie că are posibilitatea să depună înştiinţare la primărie, mai ales că suprafaţa calamitată e de peste 30% din suprafaţa totală, dar nu s-a grăbit să înregistreze documentul respectiv. ”Dacă depuneam imediat înştiinţare când suprafaţa calamitată era de 30%, ce făceam cu suprafaţa care a fost afectată în ultimul timp? Aş fi primit despăgubiri mai mici. Totodată, situaţia din evidenţele instituţiilor (APIA, Fisc) ar fi fost diferită faţă de situaţia din teren. Oricum, voi ara cultura compromisă şi voi semăna porumb, pe care, dacă totul merge bine, îl voi recolta în noiembrie”, a adăugat fermierul.

54

Dumitrel Ştefănescu, fermier din Călăraşi: „Sunt cu ochii pe cer, aştept o ploaie de 50-60 l/mp, ca să îmi salveze cealaltă jumătate din suprafaţa semănată cu grâu şi încă neafectată total de secetă”

Tehnologia de cultură, aliat în lupta cu secetaLa Răcari, în judeţul Dâmboviţa, fiind o zonă mai înaltă decât în Bărăgan, au fost precipitaţii, dar în cantităţi insuficiente. Fermierul Ion Achim mi-a spus că pe la jumătatea lunii aprilie a căzut o ploaie de 15 l/mp, iar în 30 aprilie o stropeală de 9 l/mp. Cu toate acestea, peste jumătate din suprafaţa cultivată cu grâu, orz şi rapiţă este calamitată. ”Am întors jumătate din rapiţă, vreo 20 de hectare, iar ceea ce a rămas nu arată cum ar trebui”, spune Ion Achim.

Fermierul nu a depus încă înştiinţare la primărie, fiindcă deţine câteva blocuri fizice în curs de digitalizare. ”Dacă ar veni o ploaie de 20-30 l/mp, cred că şi-ar mai reveni şi o parte din culturile de toamnă. (...) Eu voi investi mai mult în tehnologie, ca să mai compensez pe viitor efectele secetei. La noi nu există sistem de irigaţii, deşi judeţul e traversat de râul Dâmboviţa. Un sistem de irigaţii le-ar fi fost util şi legumicultorilor din bazinul legumicol Slobozia Moară - Lunguleţu”, mi-a mai spus fermierul din Răcari.

Ion Achim, fermier din Dâmboviţa: „Prăşitoarele arată bine după ploaie; am fost pe câmp şi plantele de porumb şi de floarea-soarelui erau vesele, parcă râdeau”

Ce a venit mai repede: ploaia sau banii?Răzvan Dumitru cultivă 50 hectare de teren cu porumb, grâu, rapiţă şi lucernă. A stat cu ochii pe cer toată primăvara, aşteptând o ploaie bună. Din păcate, precipitaţiile s-au tot lăsat aşteptate şi, în consecinţă, grâul cultivat pe o suprafaţă de patru hectare i s-a uscat. ”Dacă totuşi ar mai ploua, nu aş scoate mai mult de 1000 kg/ha”, mi-a spus fermierul. El a depus înştiinţare la primărie, a venit şi comisie de la Brăila, documentele întocmite au fost trimise mai departe. De acum, fermierul aşteaptă despăgubirile, aşa cum a aşteptat ploaia, dar speră ca măcar banii să vină, chiar dacă nu vor fi potop. ”Nu ştiu ce cuantum va fi, deocamdată nu ştim nimic, vom vedea”, spune Răzvan Dumitru.

55

Răzvan Dumitru, fermier din Brăila:”Dacă totuşi ar mai ploua, nu aş scoate mai mult de 1000 kg/ha la grâu”

O soluţie interesantă, propusă de Cătălin IordacheFermierul Cătălin Iordache din localitatea Progresul, judeţul Călăraşi, are calamitate de secetă vreo 158 hectare cultivate cu grâu şi orz. A venit comisia pentru evaluarea pagubelor, a constatat dezastrul, dar fermierul a făcut înştiinţare numai pentru 60-70 ha. ”Suprafaţa aia deja e discuită, dar restul până la 180 ha va rămâne aşa, nu a intrat la evaluare, ca să primesc despăgubiri. Pământul e crăpat din cauza secetei, e foarte tare, distrug utilajele. Apoi, dacă întorc şi suprafaţa aceea şi o cultiv acum cu porumb şi floarea-soarelui, dacă nu plouă, iarăşi cheltui degeaba, vreo 1500-1800 de lei/ha. Aştept să văd ce se întâmplă. Aseară a plouat 3 l/mp. E nimic. Numai dacă plouă 60-70 l/mp întorc culturile calamitate. Dacă nu plouă, le las aşa, poate tot mai scot ceva la recoltat, apoi lucrez pământul şi seamăn rapiţă în toamnă”, mi-a declarat Cătălin. Întrebat despre sistemul de irigaţii, fermierul mi-a spus că ”sunt canale, dar nu este apă pompată. Staţia e la Gurbăneşti, am vorbit cu ANIF, dar situaţia a rămas aceeaşi. Nu beneficiez de apă din sistemul de irigaţii, deşi ar fi fost foarte bună acum”.

Cătălin Iordache, fermier din Călăraşi: „Pământul e crăpat din cauza secetei, e foarte tare, distrug utilajele dacă întorc culturile”

MODIFICĂRI ÎN ORDINUL PENTRU DESPĂGUBIRIOrdinul comun al ministrului agriculturii şi al ministrului Afacerilor Interne nr. 97/63/2020 prin care li se acordă despăgubiri fermierilor ale căror culturi agricole au fost afectate de secetă, publicat pe 16 aprilie 2020 în Monitorul Oficial, a fost modificat la 1 mai.

Intră pe   www.agroinfo.ro   şi află care sunt noile condiţii pentru despăgubire! Orzoaica de bere, o cultură profitabilă Liviu GORDEA 27 mai 2020 Fermierul Nicolae Doru Moţ s-a ataşat de orzoaică, specie agricolă care i-a adus mai mereu satisfacţii. Ce condiţii trebuie să întrunească recolta pentru a fi agreată de berari? Chiar dacă tehnologia de cultură nu diferă foarte mult de cea a grâului, orzoaica, de fapt o varietate de orz, trebuie să întrunească anumite condiţii pentru a fi agreată de traderi la recoltare, dar şi beneficiile pot fi mai mari.Lui Nicolae Doru Moţ, fermier cu experienţă din judeţul Timiş, această cultură i-a adus mai mereu satisfacţii. „Orzoaica e un produs cu destinaţie specială şi nu are banalitatea unei culturi care poate trece în alimentaţia animalelor. La grâu, dacă nu e bun de pâine, trece la furaj. Desigur, dacă e declasată din anumite motive, poate ajunge şi ea în vălăul porcilor, cum se spune. Dar în general ea este destinată producerii de malţ, o componentă

56

importantă în realizarea berii”, susţine administratorul societăţii Agro-Mot din Sânnicolau Mare.

Mai scumpă decât grâulÎn toamnă, acesta a însămânţat o suprafaţă de 150 de hectare cu orzoaică, aproape la fel de mult cât a alocat culturii grâului, iar asta spune practic totul. Spre deosebire de sudul ţării, unde seceta s-a instalat de ceva timp, în Câmpia de Vest culturile arătau încă în parametrii optimi la sfârşitul lunii aprilie.

De aceea, aşteptările sunt destul de ridicate, mai ales în ceea ce priveşte preţul de valorificare. „Orzoaica are exigenţe pe care eu le-am întrunit, am luat bani pe ea întotdeauna. Anul trecut, preţul a oscilat puţin, dar în general a fost cam cu 20% mai scumpă decât orzul. Eu am vândut orzoaică chiar şi cu 70 şi ceva de bani kilogramul, în condiţiile în care pe grâu se plătea undeva între 60 şi 65 de bani”, ne-a mărturisit fermierul bănăţean.

Soiuri agreate de berariOrzoaica este mai pretenţioasă decât grâul, în sensul că trebuie să întrunească nişte parametri de uniformitate a bobului, de conţinut proteic. Important este să ai proteină numai între anumite limite, pentru că atunci ea poate să aibă caracteristicile necesare de limpiditate şi de claritate.

„Proteina mare face berea tulbure. În schimb, soiurile sunt cele agreate de berari. Pentru că ei urmăresc anumite caracteristici, care dau gustul, care dau limpiditatea, care dau calitatea spumei şi volumul ei. E multă tehnologie şi precizie aici”, este de părere Nicolae Moţ, care lucrează în prezent o suprafaţă de 750 de hectare.

Nicolae Doru Moţ, fermier din judeţul Timiş: „Eu am o tradiţie în a cultiva orzoaică de bere. E o cultură de care am oricum nevoie în rotaţie şi care îmi aduce primii bani. Orzoaica se vinde chiar mai bine decât grâul”

57

Ambiția, cuvântul de ordine! In mai 28, 2020  Ovidiu Ghinea

Cand vorbim despre tanarul fermier cu totii suntem de acord ca el reprezinta viitorul agriculturii romanesti. Pana aici, nimic de comentat. Cand vorbim despre cum ar trebui ajutat, incep discutiile.Am auzit tot felul de pareri, de opinii. Multi au spus ca tanarul fermier n-ar trebui sprijinit prin fonduri europene, ca ar fi incapabil sa faca performanta, altii sustin contrariul. Cred ca, cel mai bine si corect ar fi sa separam lucrurile. Banii veniti prin AFIR reprezinta o gura de oxigen pentru cei seriosi, pentru cei care vor sa faca ceva cu adevarat si slava cerului,  am intalnit multi astfel de oameni. Exista si exceptii, padure fara uscaturi…, stiti vorba atat de cunoscuta. Nu vreau sa ma refer la cea de-a doua categorie. De ei vreau sa se ocupe altcineva.

Un tanar care a reusit este MIHAI CHESNOIU. Este din OLT, are 33 de ani, este ambitios, perseverent, muncitor si NU este ruda cu directorul general al AFIR-ULUI, Adrian Chesnoiu. Coincidenta de nume, aviz celor care se gandesc la lucruri necurate. Mihai este licentiat la doua universitati, veti spune om cu scoala. Ei bine,  pentru el nu-s suficiente cele doua universitati, considera ca mai are de invatat, si din toamna vrea sa devina student la cea de-a treia. E taran cu diplome si se mandreste foarte tare cu statutul de taran, pentru ca vine dintr-o familie de legumicultori si duce munca parintilor mai departe. Mihai si-a gandit singur spatiile protejate, le-a conceput si executat impreuna cu cativa mesteri din zona, tocmai pentru a economisi niste bani. Are o suprafata de aproximativ 4800 mp de solar care poate rivaliza cu o sera de performanta. Mai are ceva, are cerere mare pentru produsele lui, are oameni cu care munceste de mult timp si crede in proiectele lui, caci nu vrea sa se opreasca aici. In schimb, n-are timp de pierdut, nu sta prea mult pe retele de socializare si nici in vacante nu prea merge.

Multi tineri se regasesc in portretul lui Mihai, toti au visuri, asteptari, sperante dar si o mare doza de realism, cat sa intelega ca nimic nu pica din cer, numai ploaia. Cand vrea Dumnezeu!

INDUSTRIE ALIMENTARA

Deocamdată, carnea de pasăre nu are accept pentru stocare privată meatmilk  28 mai 2020După cum am anunțat la momentul optim, miniștrii agriculturii din UE, au avut o video-conferință în săptămâna trecută, ocazie cu care Ministrul agriculturii din România a solicitat sprijin pentru sectoarele lapte, carne porc, pasăre, vie și vin – sectoare grav afectate de epidemia Covid-19.

58

Prin bunăvoința secretariatului UECBV, ACEBOP a primit un scurt raport care cuprinde informații suplimentare și mai ales precizările Comisiei față de solicitările statelor Membre, după cum urmează:

• Produse lactate:

– Italia, Irlanda și Lituania sunt preocupate cu privire la atribuirea volumului pentru stocarea privată.

– Belgia, Austria și Germania  susțin finanțarea reducerii producției, similar cu sistemul utilizat în 2016.

– Ungaria a solicitat depozitarea privată a laptelui  UHT.

• Sectoarele de carne:

– Delegațiile au salutat ceea ce s-a făcut pentru sectorul cărnii de vită, dar au subliniat că măsurile luate nu sunt suficiente.

– Mai multe state – Franța, Olanda, Italia, Belgia, Irlanda –  au solicitat intervenția (sistem de depozitare privată) pentru carnea de vițel.

– La carnea de porc: Belgia a solicitat monitorizare. Letonia, România și Ungaria au solicitat măsuri de intervenție.

-Această cerere de intervenție la carnea de porc este  nouă, nu a făcut parte din primul pachet de sprijin.

Reacția Comisiei:

A fost adoptat primul pachet de sprijin, deoarece au fost întâmpinate   probleme orizontale / transversale pentru toate statele membre. Carnea de vițel și carnea de pasăre sunt considerate sectoare cu rezistență mai mare,  ca urmare nu s-ar lua în considerare un sprijin de la nivelul UE, ci mai degrabă măsuri de ajutor de stat din partea statelor membre.

• Sectorul vinicol:

59

– Până în prezent, Franța a solicitat  un fond de compensare al UE pentru a sprijini sectorul, în lumina tarifelor americane la importurile de vin din UE. În cadrul conferinței, s-a făcut referire și la situația sectorului legată de tariful SUA, pe lângă criza Covid -19.

– Franța, Italia, Grecia, au solicitat sprijin pentru distilare în perioada de criză.

– Italia a menționat nevoia de promovare, Austria a susținut promovarea și agroturismul, dar nu a existat nicio discuție detaliată în acest sens.

• Sectorul horticol:

– Olanda, Belgia, Franța  au solicitat din nou sprijin – Comisia a răspuns că ar trebui să acorde ajutor de stat.

Concluziile Comisiei:

– a luat act de faptul că nu există o  majoritate a statelor membre care să sprijine utilizarea fondului de criză de rezervă;

– a subliniat că pentru sectoarele care nu sunt încă acoperite de fondurile UE, statele membre ar trebui să ia în considerare cadrul temporar al ajutorului de stat;

– a subliniat faptul că pachetul de măsuri la nivelul UE adresat sectoarelor a avut impact în majoritatea statelor membre; pentru alte sectoare specifice, cum ar fi carnea de pasăre, de vițel, Statele Membre pot activa ajutorul de stat.

Producătorul berii Zăganu: Businessul nostru a fost grav afectat de închiderea HoReCa, unde aveam 75% din volum. „Probabil 50% din locaţiile HoReCa nu se vor redeschide.“ Mădălina Panaete 28.05.2020,

Fabrica de Bere Bună a fost fondată de Laurenţiu Bănescu şi Alexandru Geamănu în 2013.

60

Fabrica de Bere Bună, compania care produce brandul de bere artizanală Zăganu, a terminat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 5,6 milioane de lei, în creştere cu 35% faţă de anul precedent, arată datele transmise de companie pentru catalogul Cei mai mari jucători din economie, ediţia 2020, pe care Ziarul Financiar îl va lansa în perioada următoare. 

Pentru anul acesta, compania estimează însă o cifră de afaceri mai mică, de 4,1 milioane de lei, nivel similar cu cel din 2018.

Mihai Croitoru, director general Nicoltana: Segmentul de apă minerală poate fi un atu pentru imaginea României în Europa şi în lume Videoconferinţa Branduri Româneşti pentru revenirea economiei Miruna Diaconu 28.05.2020,

Mihai Croitoru, director general Nicoltana, spune că în această perioadă, odată cu închiderea industriei HoReCa, a sălilor de fitness şi a instituţiilor de învăţământ, compania a fost afectată, mai ales că produsele de litraj mic, adică cele mai vândute în sectoarele închise, aduc profitabilitate companiei.

“Segmentul de apă minerală a fost cu totul trecut cu vederea de către autorităţi, chiar şi CAEN-ul apei minerale nu este eligibil pentru multe finanţări. Trag un semnal de alarmă cu privire la dezinteresul autorităţilor asupra acestuo segment, un segment care poate fi un atuu foarte important atât din punct de vedere al calitătii, cât şi cantităţii, pentru imaginea României în Europa sau în lume”, spune Mihai Croitoru, director general Nicoltana, în cadrul videoconferinţei Branduri Româneşti pentru revenirea economiei organizată de ZF în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

Rareş Florea, country manager Domeniile Avereşti: Exportăm în 11 zone din Europa, SUA şi Canada. Vindem în ţările în care avem comunităţi româneşti puternice Videoconferinţa Branduri româneşti pentru revenirea economiei Cristina Bellu 28.05.2020

Producătorul de vinuri Domeniile Avereşti din zona Moldovei, deţinut de Constantin Duluţe, unul dintre cei mai putenici antreprenori români,

61

a ajuns să exporte produse în 11 zone din Europa, SUA şi Canada, în ţările în care se găsesc comunităţi româneşti puternice.

"În momentul de faţă exportăm în 11 zone din Europa, SUA şi Canada. În principal, vindem la export în ţările în care avem comunităţi puternice româneşti. Aici ne-a ajutat ca promovare reclama pe canalele de televiziune care a creat un efect de push-pull. Diaspora ne-a ajutat să ieşim în afară cu produsele noastre şi astfel să căpătăm o vizibilitate mai mare", a spus Rareş Florea, country manager Domeniile Avereşti, în cadrul videoconferinţei Branduri româneşti pentru revenirea economiei organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

Alte declaraţii:

♦ În perioada de criză n-am folosit deloc măsura somajului tehnic, din contră, am angajat oameni mai ales în cadrul departamentului de vânzări. Pentru a ne susţine distribuitorii, i-am păsuit cu plata şi am extins termenele de plată.

♦ Anul trecut, am investit în reclame pe canalele de TV şi s-a simţit creşterea în vânzări. În prima parte a anului am înregistrat cifre bune, iar odată cu debutul pandemiei, când distribuţia către HoReCa s-a oprit, ne-am reorientat cu fluxul de marfă către magazinele de specialitate care vând online. În plus, am intrat cu produse noi la parteneri existenti şi am crescut fluxurile de aprovizionare către lanţurile mari de magazine.

♦ Brandul – ne ajută foarte mult poziţionarea, în sensul că avem nişte soiuri care nu se găsesc în alte regiuni- mă refer la zghihara sau la busuioacă, iar în lumea vinului, brandul are o sănătate aparte.

Adrian Cocan, manager Laptaria cu caimac: Mergem în continuare cu planurile de dezvoltare. Anul acesta avem bugetate investiţii de 5 mil.euro intr-o fabrică de producţie şi un depozit de frig Videoconferinţa Branduri româneşti pentru revenirea economiei Cristina Bellu 28.05.2020

Adrian Cocan, managerul fabricii Lăptăria cu Caimac, brand de lactate lansat în 2018 de compania Agroserv Măriuţa, una dintre cele mai mari ferme de vaci de lapte de pe plan local, spune că anul acesta au fost bugetate investiţii de 5 mil. euro într-o nouă fabrică şi un depozit de

62

frig, urmând ca în perioada 2021-2020 dezvoltarea businessului să continue cu investiţii estimate la 9 mil. euro.

"Suntem în discuţie cu mai multe bănci pentru a ne reaşeza un pic portofoliul de credite şi pentru a avea o claritate mai mare asupra finanţelor. Mergem mai departe cu planurile de dezvoltare. Anul acesta avem bugetate investiţii de 5 mil.  euro intr-o facilitate de productie si un depozit de frig,  iar în 2021-2022 ne-am propus doua investiţii, una de 6 mil. euro si una de 3 milioane de euro", a spus Adrian Cocan, manager Laptaria cu caimac, în cadrul videoconferinţei Branduri româneşti pentru revenirea economiei organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

Alte declaraţii:

♦ Pe branzeturi avem cerere foarte mare şi la export dar nu avem capacitate de producţie.

♦ Vânzările au scăzut puţin, în perioada crizei, cu 4-5%.  Am inregistrat o crestere a costurilor pe produse precum dezinfectanti, la transport, dar vânzările nu au scăzut, din contră in luna mai au inceput să crească, cu anumite limite generate de disponibilitatea la raft.

♦ Practic, 80% din industria lactatelor este deşinută de 5-6 jucatori mari. Exista o limitare din punctul acesta de vedere si al capacitatii de productie, dar exista un interes crescut al consumatorului pentru produse mai sanatoase, mai simplu realizate, fara aditivi, prafuri, stabilizatori. Distribuţia este insa foarte importantă.

♦ Am continuat sa angajăm oameni cu limitările de rigoare, am mărit echipa cu aproape 10 oameni în ultimele două luni, în contextul în care suntem 78 în total.

♦ Avem peste 1.500 de mesaje de la consumatorii care ne roagă sa gasim o solutie sa refolosim amabalajele, si asta vrem să facem in anul următor. Statii de reciclare a ambalajelor.

Cum să opreşti migraţia de personal din România, când un măcelar român câştigă de trei ori mai mult în altă ţară? Florentina Niţu 28.05.2020,

63

Anual, sute de angajaţi din abatoarele româneşti iau drumul străinătăţii, însă sunt şi persoane fără experienţă în domeniu care migrează în ţări europene pentru a lucra în industria cărnii, unde salariile în euro, lire sau dolari sunt de două sau trei ori mai mari decât în România. Astfel, cum poţi să opreşti migraţia, când un măcelar câştigă 10.000 de lei în Anglia, iar în România un salariu mediu este de puţin peste 3.000 de lei?

„Am început acum 6 ani cu un venit de 1.200 de lire pe lună, iar acum câştig, în medie, între 1.800 şi 2.000 de lire pe lună. Am cheltuieli lunare de circa 600 - 700 de lire, iar cei mai mulţi bani se duc pe chirie (300 de lire pe lună) şi transport (80 de lire pe lună). În România am lucrat pe un salariu puţin mai mare decât salariul minim”, spune Maria M., care a lucrat 30 de la o fabrică de conserve de carne din România.

Pandemia de COVID-19 a scos la iveală faptul că mai mulţi români lucrează în abatoarele din Anglia sau din Germania, unde salariul este între 1.000 şi 2.000 de euro.

Un român care munceşte într-un abator din România câştigă între 2.500 şi 4.000 de lei (500-830 euro), spun reprezentanţii businessurilor de profil din România.

GILDA LAZĂR, DIRECTOR JTI: "Aşteptăm decizii curajoase, fără lumină verde de la Bruxelles"M.I. Companii / 28 mai JTI România a virat, ieri, la buget 243 milioane lei, însemnând accize şi TVA pentru produsele puse pe piaţă în aprilie, precum şi alte taxe, a anunţat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova si Bulgaria, la webinarul "Decizii în Noua Economie", organizat de EM360 şi România Durabilă. Potrivit sursei citate, pe tot anul 2019, au fost virate la buget peste 4,2 miliarde lei, cu aproape 30% mai mult faţă de 2018.

64

"Conform execuţiei bugetare anunţate ieri, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat în primele patru luni ale anului un avans semnificativ de 40,34% (an/an), ceea ce înseamnă că tutunul este cel mai solid contribuabil la buget. Acestea sunt aspecte pozitive, dar deficitul e de natură să ne dea tuturor frisoane şi nu e exclus ca decidenţii să-i împovăreze tot pe cei care trag. În criză generalizată nu mai putem vorbi de stabilitate, dar predictibilitatea e încă posibilă, dacă deciziile vor fi transparente, vor implica actorii economici şi vor fi luate la timp, adică din vreme, pentru ca planurile de afaceri să poată fi adaptate", a declarat Gilda Lazăr.

Oficialul JTI a adăugat că, în toată această perioadă, de la declararea pandemiei şi până în prezent, JTI nu a trimis pe nimeni în şomaj tehnic şi nu a făcut disponibilizări.

"Salariile au fost plătite integral, la fel taxele pe fiecare salariu. Într-un an, un angajat JTI generează, colectează şi plăteşte către stat acciza, TVA, taxe pe profit şi impozite locale în valoare de aproximativ 3,5 milioane lei. Ca urmare, aceşti angajaţi ar vrea să fie şi ei parte din ceea ce li se întâmplă, să fie consultaţi şi respectaţi. Ne aşteptăm, aşadar, să se renunţe la moda atât de tentantă a ordonanţelor şi a deciziilor luate peste noapte şi să se revină la legiferarea normală, cu respectarea principiilor Codului Fiscal", a punctat Gilda Lazăr.

"Putem da aceste veşti bune pentru că anul trecut nu am avut parte de mari schimbări legislative, calendarul de accizare a fost respectat, cu modificările generate de cerinţele europene, iar nivelul pieţei negre a ţigaretelor a fost sub 14%. În anul în curs lucrurile se schimbă. Guvernul din Moldova a dat liber la import de ţigări fără taxe unor firme din Transnistria, ceea ce se va reflecta în nivelul contrabandei din România", a mai spus directorul JTI.

Conform reprezentantului JTI, contrabanda ar putea fi impulsionată şi de eventuala schimbare a cadrului de reglementare.

"În Parlament se află în dezbatere un proiect al activiştilor anti-tutun, depus de USR, care prevede vânzarea ţigaretelor pe sub tejghea, ceea ce ar duce la o creştere fără precedent a pieţei negre. Industria tutunului e rezilientă şi

65

conservatoare, dar este una dintre cele mai reglementate şi depinde de deciziile administraţiei. Iar schimbările legislative şi fiscale, care pot impulsiona contrabanda, sunt cele mai mari pericole pentru companiile din domeniu, pentru angajaţii noştri şi pentru bugetul statului", a adăugat Gilda Lazăr.

Sursa citată a menţionat cateva decizii de relansare economic, aşteptate în 2020.

"Se vorbeşte mereu despre relansarea economiei prin atragerea de noi investitori. Dar trebuie să ne gândim şi la investitorii captivi, care sunt deja aici şi au tot interesul să continue să investească. Industria noastră a investit recent în produse de nouă generaţie, cu potenţial de risc redus. Sunt presiuni pentru creşterea taxării acestor categorii. În mod normal, se aşteaptă să crească o piaţă şi abia apoi e taxată suplimentar. Să nu uităm că fiscalitatea funcţionează pe principiul subsidiarităţii. Amintesc despre o decizie extraordinară pe care a luat-o un guvern liberal, şi anume cota unică. Nu trebuie să ne dea nimeni voie să luăm decizii care să ne avantajeze ca ţară. Nu trebuie să aşteptăm lumină verde de la Bruxelles în materie de fiscalitate. Aşteptăm din partea guvernării decizii pe cât de cumpănite pe atât de curajoase", a concluzionat reprezentantul JTI.

GfK: În contextul COVID-19, românii fug după alimente Private Label meatmilk  28 mai 2020

Potrivit ultimului raport GfK1, transmis redactiei Meat.Milk, dupa mai bine de 2 luni de pandemie, in care toate planurile inceputului de an au fost puse in asteptare sau au capatat un nou contur, ne aflam cu totii – 1 GfK Romania George Constantinescu 3, Cladirea BOC, et.6 Bucuresti, Romania Tel: +40 21 205 55 00 Fax: +40 21 205 55 05 https://www.gfk.com/ro/

66

de la consumatori la business-uri – in etapa in care incepem sa ne adaptam la noua normalitate.

O mare provocare la orizont

Ceea ce a inceput ca o criza sanitara, a devenit acum o provocare economica majora, cu efecte vizibile asupra comportamentul consumatorilor romani.

Din punct de vedere macroeconomic, daca ne raportam la cele mai recente estimari oficiale, cel putin momentan Romania a reusit sa evite recesiunea. PIB-ul Romaniei a avut un avans de 2,7% in primul trimestru al acestui an, in timp ce PIB-ul UE a inregistrat un declin de 3,2% fata de perioada similara a anului trecut, cea mai mare scadere din 2019 si pana acum.

Totusi, aceasta evolutie include doar primele saptamani de criza. Fondul Monetar Internațional a revizuit previziunea pentru economia Romaniei de la +3,5% la inceputul anului la minus 5%.

Discounterii si magazinele de proximitate au ramas cele mai atractive 

In tot acest timp, stresul impus de pandemie, insecuritatea financiara, cresterea nivelului somajului sau scaderea veniturilor au condus la un declin brusc in ceea ce priveste increderea consumatorilor atat in Romania, cat si in intreaga Europa.

In aprilie, nivelul de incredere a scazul cu mult sub media pe termen lung si a atins in decurs de numai o luna nivelul minim inregistrat in perioada recesiunii din 2009. In Romania, scaderea nivelului de incredere a consumatorilor vine in contextul optimist al inceputului de an cand s-a situat pentru prima data dupa mult timp peste media europeana.

In primul trimestru al anului, sub efectul panicii generate de pandemia de COVID-19, dar si a primelor masuri impuse de autoritati, cheltuielile casnice pentru bunuri de larg consum au crescut cu aproape 14% comparativ cu perioada similara a anului trecut.Stocurile facute de romani s-au tradus printr-o majorare cu 11% a cantitatilor de bunuri de larg consum cumparate. Nivelul inflatiei a scazut usor fata de primul trimestru al lui 2019, insa romanii au continuat sa se indrepte catre segmente inferioare de pret.

Din perspectiva canalelor de cumparare, daca inaintea restrictiilor de deplasare romanii s-au orientat catre magazinele mari, dupa instaurarea acestor masuri au existat mai multe oportunitati pentru comertul de proximitate.

67

Chiar si in contextul in care in Romania si hipermarketurile joaca in proximitate din perpectiva amplasarii lor, magazinele mici moderne si discounterii au inregistrat cele mai mari cresteri in primul trimestru al anului. Vanzarile s-au majorat mult si in hipermarketuri si supermarketuri, in timp ce comertul traditional a inregistrat o crestere ceva mai moderata.

Comertul online vazut prin prisma comportamentului de cumparare real al gospodariilor

Pe masura ce romanii au intrat in autoizolare, iar restrictiile de deplasare au devenit mai stricte, nevoia de livrare la domiciului a crescut, ceea ce a creat o noua serie de provocari pentru retailerii alimentari.

Comparativ cu alte piete, in Romania comertului online de bunuri de larg consum este inca intr-un stadiu incipient si acopera mai putin de 1% din vanzari din cauza unui nivel redus de penetrare. Chiar si in acest context, 13% mai multe familii si-au facut cumparaturile de larg consum online in primul trimestru din acest an fata de primul trimestru al anului trecut. In plus, au fost cu 43% mai multe familii care au achizitionat in mod repetat din online.

Marcile private depasesc pragul psihologic de 20%

Un alt efect generatde pandemia de COVID-19 asupra retailului alimentar a fost consolidarea marcilor private, un efect de altfel obisnuit in perioadele critice din punct de vedere economic. In primul trimestru al anului, marcile private au castigat teren in fata marcilor nationale si au ajuns sa acopere 21% din vanzarile totale de bunuri de larg consum.

Romanii au cumparat astfel de produse mai des decat anul trecut si au cheltuit sume mai mari la vizita in magazin. Vanzarile de marci private s-au majorat cel mai mult in magazinele moderne de proximitate si in discounteri.

Exemple de categorii in care marcile private au reusit sa isi creasca cel mai mult numarul de cumparatori sunt apa, vinul, sampania si bauturile spirtoase, dar si detergentii de rufe, produselepentru curatenie, produsele de hartie, produsele pentru bebelusi sau produsele pentru animalele de companie.

ALBA: S-a extins focarul de coronavirus de la fabrica de înghețată din Sebeș 28 May 2020 Focarul de coronavirus de la fabrica de înghețată din Sebeș, județul Alba, se extinde. Numărul infectaților s-a dublat și a depășit 80, din care 55 de angajați.

68

Directorul DSP Alba, Alexandru Sinea, a declarat că ancheta epidemiologică este în desfășurare, fiind făcute până acum aproape 1.000 de teste.

Ancheta epidemiologică a vizat persoane din 7 localități ale județului Alba, în încercarea a identifica toți contacții angajaților confirmați pozitiv și a preveni răspândirea infectării.Până acum, au fost confirmați pozitiv 55 de angajați ai fabricii de înghețată din Sebeș dintr-un total de peste 350, la care se adaugă aproximativ 30 de contacți ai acestora.

„Agentul economic nu funcționează, va funcționa în regim de avarie, cu personal redus de 3 ori față de numărul normal”, a spus Sinea.

DSP Alba a început cea mai complexă anchetă epidemiologică de la începutul epidemiei de COVID -19 pentru stingerea focarului de la fabrica de înghețată, unde 47 de persoane, angajați și membri ai familiilor acestora, au fost confirmați pozitiv.

Focarul de COVID-19 a fost depistat la sfârșitul săptămânii trecute la o fabrică de înghețată din Sebeș. Fabrica a fost amendată cu 10.000 de lei pentru nerespectarea măsurilor igienico-sanitare. Reprezentanții DSP Alba spuneau atunci că angajații nu poartă echipamentele de protecție, deși le-au primit de la angajator.

Antreprenor din Timiș despre IMM Invest: „Inițial, am fost cam reticent. Eu, de 23 de ani, nu am primit niciun ajutor de la niciun guvern” 28 mai, 2020 Cristina Dobreanu

Cornel Jula a înființat Beconia Carnex în 1997, alături de soția sa și de socrul său.

Pentru Cornel Jula, din Timiș, creditul prin IMM Invest ar fi primul pe care îl ia pentru compania sa de producție de preparate din carne, în ciuda a mai bine de 20 de ani de activitate. Bănățeanul așteaptă acum unda verde de la Fondul de Garantare, ultima etapă înainte de a-i intra banii în cont

69

Cornel Jula, 61 de ani, este printre antreprenorii care se află la doar un pas de a primi un împrumut prin IMM Invest, programul de creditare gândit de Guvern pentru a ajuta companiile aflate în dificultate din cauza pandemiei de coronavirus. Creditul de 500.000 de lei (aproximativ 105.000 de euro), pe care banca a acceptat să i-l acorde, ar urma să îl ajute pentru susținerea salariilor celor 12 angajați ai companiei sale, Beconia Carnex, pe care a fondat-o în 1997, în Sânmihaiu German, județul Timiș,.

Începuturile

De profesie inginer de automatizări industriale, a înființat compania, alături de soția sa, de meserie inginer chimist, și tatăl acesteia, medic veterinar, despre care spune că era „cel mai în măsură atunci să traseze direcția”.

Toți trei lucrau la Comtim, cel mai mare combinat de prelucrare a cărnii de porc din România, intrat în 2004 în portofoliul grupului Smithfield, acum aflat în proprietatea chinezilor de la WH Group. Au decis însă că își pot croi un drum și pe cont propriu.

Micuța afacere din Sânmihaiu German, județul Timiș, a avut de-a lungul timpului și abator, și crescătorie de porci și posibilitatea de a produce acolo hrana pentru animale. Au renunțat, în timp, la abator și s-au concentrat mai mult pe fabrica de mezeluri, care a obținut și „ștampila de export”. Antreprenorul spune că nu a mizat pe exporturi pentru că Beconia Carnex este o firmă care se adresează mai mult celor care stau în Timișoara și în localitățile limitrofe.

În afară de fabrică, mai are și cinci magazine de producător în Timișoara, în Jimbolia, Teremia Mare și Dudeștii Vechi, dar colaborează și cu marii retaileri.

Mărturisește că acesta este primul credit pe care îl ia în istoria de 23 de ani a companiei, pentru că, deși a mai trecut prin perioade dificile, nu a considerat necesar să ia bani cu împrumut la care să plătească și dobândă. Cu alte cuvinte, a încercat să se întindă atât cât ținea plapuma.

70

Comparativ cu situația de acum, criza din 2008, pare mult mai ușoară, prin faptul că i se putea întrezări un final: „Acum nu te poți gândi la ce va fi, pentru că nu știe nimeni acest lucru. Faptul că nu funcționează societatea cum trebuie, ne afectează pe toți”.

Spune că până acum a reușit din resurse proprii să le susțină salariile angajaților, astfel încât niciunul dintre ei nu a intrat în șomaj tehnic în aceste luni, cu toate că vânzările au scăzut cu aproape 20%. Vânzările au fost mai mici nu doar din cauză că a scăzut cererea, ci și pentru că o parte din produse ajungeau la grădinițe, școli, cantine sau restaurante, toate închise în această perioadă.

Pandemia

Produse din fabrica Beconia Carnex

„Deși se preconiza că industria alimentară va crește nu a fost așa, din cauza restricțiilor. Circulația oamenilor era restricționată, la fel și programul de funcționare al magazinelor. Toate acestea ne-au afectat producția”, spune el, menționând că, doar 2-3 zile vânzările au fost mai mari atunci când „oamenii s-au speriat și s-au gândit că nu vor mai avea de unde să cumpere”.

Fabrica are o capacitate maximă de producție de peste 2 tone pe zi, dar acum „este destul de dificil” să ajungă la acea valoare. „Noi am armonizat producția cu desfacerea, nu producem pe stoc, producem cât vindem”.

71

Iar pentru o companie mică, cum este Beconia Carnex, care a avut vânzări anul trecut de aproape 500.000 de euro, incertitudinea legată de revenirea la normal este acum principalul factor de stres. „Nu ai certitudinea că după 2-3-4-5-6 luni se va reveni cât de cât. Se vorbește de al doilea val, nu știm, nu am mai trecut prim așa ceva. De aceea a fost oportun IMM Invest”, susține antreprenorul.

Pasul către împrumut

„Eu am văzut că Guvernul pregătește o aplicație pentru firmele mici și mijlocii și, sincer să fiu, la început am fost cam reticent pentru că eu, de 23 de ani, nu am primit niciun ajutor de la guvernele care s-au perindat [la putere]. IMM-urile nu prea au fost sprijinite, cel puțin în ceea ce mă privește pe mine, nu am avut vreo facilitate, un împrumut cu dobândă mică cum face IMM Invest acum”, mărturisește antreprenorul.

Din punctul lui de vedere, lucrurile au mers relativ rapid din momentul în care s-a înscris pe site, cu toate că acum așteaptă aprobarea finală de la Fondul de Garantare.

Ce este IMM Invest România

Programul IMM INVEST ROMÂNIA permite companiilor mici și mijlocii afectate semnificativ de criza COVID-19 să poată lua credite pentru investiții sau pentru capital de lucru, garantate de către Fondul Naționale pentru Garantarea Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) în numele și contul statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice.

Plafonul maxim de garantare alocat este de 15 miliarde lei.

Practic, prin acest program:

Statul poate garanta până la 90% din valoarea creditelor accesate la una dintre cele 22 de bănci din program

Costurile finanțării (dobândă, comision de garantare sau alte costuri de acordare) sunt subvenționate în procent de 100% de la bugetul de stat, până la data de 31.12.2020, cu posibilități de prelungire

Nu se plătește comision de rambursare anticipată Valoarea maximă a creditelor poate fi de până la 10.000.000 lei pentru

investiții și până la 5.000.000 lei pentru capital de lucru

În programul IMM Invest, după înscrierea în portal, cererea de finanțare a

72

companiei este repartizată către banca aleasă de solicitant, din lista de 22 de instituții financiare participante la program. Apoi, după ce solicitarea este analizată și avizată favorabil de către bancă, trebuie să treacă, în final, și prin filtrul Fondului de Garantare, care, la nevoie, mai poate cere clarificări băncilor pe anumite dosare.

Cornel Jula a ales să lucreze cu BCR, fiindcă acolo avea deschise conturile companiei încă de la începutul afacerii. Spune că banca i-a cerut câteva documente – printre care un atestat fiscal, un plan de revenire, o declarație prin care a trebuit să explice cu cât a scăzut cifra de afaceri și cum s-a descurcat în această perioadă, dar totul era susținut de datele din contabilitate. „Nu era obligatoriu să ai un certificat de urgență, acolo trebuia să ai peste 25% diminuare a afacerii”, spune antreprenorul.

Totuși recunoaște că, pentru a primi împrumutul, trebuie să fii o întreprindere bancabilă, altfel „dacă ai umblat cu șmecherii nu îți dă nimeni creditul. Ei nu te verifică numai la previziuni, se uită dacă în decursul anilor ai fost cât de cât pe plus, dacă ți-ai plătit obligațiile către stat, TVA-ul”.

Până în prezent, potrivit ministrului de Finanțe, Florin Cîțu, au fost aprobate în jur de 1.400 de companii mici și mijlocii, din cele 59.000 care au cerut ajutor prin această schemă. Totuși, sunt și foarte multe companii refuzate de bănci, care încearcă să își ia toate măsurile de siguranță, chiar dacă creditele au garanții de la stat.

„Nu e un proces simplu”, amintea, pentru Europa Liberă, Cristian Păun, președintele Consiliului de Administrație al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii, punctând că este, practic, un proces cu două filtre de selecție „unul este cel al băncii și un al doilea este filtrul celui care este mandat de stat, în speță Fondul de Garantare, să ofere în numele și în contul statului această garanție pentru IMM-uri”.

Dacă ai umblat cu șmecherii nu îți dă nimeni creditul. Ei nu te verifică numai la previziuni, se uită dacă în decursul anilor ai fost cât de cât pe plus, dacă ți-ai plătit obligațiile către stat, TVA-ul

Cornel Jula, antreprenor

Iar pentru grăbirea procesului, ministrul de Finanțe a anunțat, marți, modificarea programului prin eliminarea a două bariere: cerința de instituire a ipotecii legale asupra universalității de bunuri mobile și imobile

73

aparținând debitorului și certificatul Covid, considerat de bănci un element de ambiguitate.

Lui Cornel Jula, banca i-a transmis că aprobă creditul și, practic, cu acești bani poate susține salariile o vreme îndelungată.

„Acum așteptăm răspunsul de la Fondul de Garantare, nu cred că va fi o problemă. Am încredere”, spune el. Potrivit informațiilor de pe portalul IMM Invest, cererea Beconia Carnex apare, la data publicării acestui material, ca fiind „transmisă la bancă”. Creditul este acordat pe trei ani, iar dobânda este subvenționată până la finalul acestui an.

„Acum aveam nevoie de acest împrumut pentru că nu știm când se va termina pandemia. E ca o plasă de siguranță atât pentru mine cât și pentru angajați”, mai ales că el crede că la finalul anului 2020 va ajunge la un nivel similar cu sfârșitul anului trecut.

S-a gândit însă să mai ceară și un credit pentru investiții, însă spune că mai are de pus la punct planul de lucru. „Nu poți să te lansezi doar așa să spui că faci investiția. A venit prea din scurt anunțul despre aceste fonduri, nu poți să previzionezi că în 3 zile faci un plan de investiții”. Ar vrea însă să deschidă o terasă sau un restaurant, ca să își asigure și un alt punct pentru comercializarea produselor. Dar aceasta este o altă poveste.

... citeste si partea a doua ....

74